Ghicitori matematice

a) Soarele cum apuneBasmul bunicuţa-l spune La nepoţii dumneaei,Dar se vede că tustreiAdormiră, şi-aşadarăBasmul, câţi îl ascultară ?

b) Patru pitici în sănioarăDe pe deal ca vântul zboarăCând ajung jos râzândDoi în sanie mai sunt.Ia ghiciţi câţi în zăpadăAu căzut pe drum grămadă ?

c) Mândră e pestriţa mea, Nu e nimenea ca ea Puii ei mici şi pufoşi Au crescut toţi sănătoşi Dar sunt cam zglobii, drăguţii, Căci dau de furcă, măicuţii. Patru umblă-ncolo-ncoace, Doi abia ies din găoace, Iar sub aripă mai are Încă patru ouşoare. Socotiţi şi veţi afla Puişori câţi va avea ?

d) Pe o creangă cam uscată 6 vrăbii stau la ceartă Încă două au venit Care-i suma la sfârşit ?

e) În căsuţa din pădure Stau cei 7 piticei Dacă doi sunt după mure Câţi acasă sunt cuminţei ?

f) 4 iepuraşi sprinţari

În grădină au intrat Dar căţelul meu, Azor, Pe unul l-a speriat. Câţi mai rod la varză verde Şi dulăul nu îi vede ?

g) Şaizeci şi patru Şi cu unul şi cu altul Şi cu doi legat de patru, Şi-ncă unul, Şi-ncă patru Cât fac ?

h) Doisprezece fraţi aleargă, Anul cât este de lung; Fug de zor prin lumea-ntreagă, Niciodată nu se ajung.

i) Patru gâşte pe cărare, Câte aripi sunt sub soare ? Dar picioare ?

j) La un număr mă gândesc Tu încearcă să-l găseşti Decât 10 e mai mare; Decât 20 mai mic, Unităţi numai 3 are, Iară zeci, în fine, Ştiu că-s mai puţine. La ce număr m-am gândit ? Ai ghicit ?

k) Un cioban are 12 oi. În afară de 9 îi mor toate. Câte oi îi rămân ciobanului ?

l) Câte ouă se pot mânca dimineaţa pe stomacul gol ?

m) Pe cărarea din pădure Se întâlniră cinci arici Mai sosiră apoi unul Dară dispărură cinci. Câţi arici or mai fi oare ?

La plimbare pe cărare ?

n) Undeva, pe sub o stâncãÎntr-o peşteră adâncã,Au intrat: o vulpe bearcã, Un motan şi-un pui de vacăMai târziu în văgăunăMai veni o capră brunăŞi doi iepuri rătăciţiŞi-un lup cu colţii tociţiAcum spune-mi, ştii ori baCâţi au stat alăturea ?

o) Patru prietene foarte bune Merg pentru a-şi câştiga o pâineUna dintre ele zice: Eu pun mere în coş şi sunt elevilor de folos!Cealaltă zice: Eu mănânc mere din coş şi sunt tare de folos!Alta spune că de trei ori aduce şi este cea mai dulceUltima dintre ele spune că ea împarte şi-şi ia la revedereToate vin acum la tine să le cunoşti cum se cuvine

-O alună, două, trei... Veveriţă, câte vrei ?

- Vreau vreo patru, cinci sau şase Că alunele-s gustoase ! - Îţi dau şapte, opt sau nouă, Dacă o să ne spui şi nouă, Când o să mai vină-ncoace

Iarna cu zece cojoace. Veveriţa socoti:

- „Parcă nouă zile ar fi ! Parcă opt, ba, sau şapte-mi pare... Spune-mi vânt, tu, ştii tu oare ?” Vântul s-a zburlit: „Ba da !” Şase, cinci, aşa ceva... Şi-ai să auzi atunci, o hei, Cât spui patru, cât spui trei, Cât spui două, cât spui una, Cântând viscolul întruna...1

Câţi ani are sora ei ?Ana are-un an plus şapte,Vârsta ei pe jumătate,O are sora mai micăŞi o are şi Costică.Câţi ani are sora ei, Cine ştie, dragii mei ?

Sarcina didactică:- crearea unei atmosfere plăcută;- dezvoltarea perspicacităţii, antrenarea capacităţiilor de gândire.

1 S. Oneţiu, A. Gârboni, “Numărători”

- Ionele, cum a decurs astăzi ora de matematică ?- Foarte bine, tăticule ?- Câte exerciţii ai avut de rezolvat ?- Şase !- Şi le-ai rezolvat pe toate ?- Desigur tăticule, ... mai puţin pe primele două şi pe ultimele patru.

- De ce-ai făcut nod la batistă ?- Mi l-a făcut tata, să nu uit că trebuie să rezolv probleme la matematică.- Şi le-ai rezolvat ?- Nu. Tata a uitat să-mi dea problemele.

- Azi am răspuns primul din clasă la matematică !- Bravo ! Şi ce v-a întrebat ?- Cine nu s-a pregătit pentru astăzi ?

Doamna învăţătoare întreabă la ora de matematică:-Dacă ai 9 caise şi le mănânci pe toate, câţi sâmburi îţi mai rămân?

- Nouă sâmburi, răspunde Gigel

Câte sute sunt într-o duzină ?

„Sugativa” Tare-mi este dor de 10Şi de 9 dacă vrei.C-am uscat de-o săptămânăUrme doar de 2 sau 3 !

Copilul se plânge zilnic că la şcoală este persecutat deprofesor. Furios, tatăl merge la şcoală să afle ce se întâmplă cu odrasla.

-De ce îmi persecutaţi copilul ?Este întrebarea adresată profesorului în loc de bună ziua.-Veţi afla imediat motivul „persecuţiei”, răspunse profesorul.

Cât fac 9 x 3 ?-Tată, vezi ? Iar începe !

Ce face iepurele când împlineşte un an ?

(Răspuns: Merge pe al doilea)

Glumele matematice creează o atmosferă naturală de veselie. Ele constituie exerciţii mintale de perspicacitate şi de antrenare a capacităţilor de gândire. Prin conţinutul lor captează atenţia elevilor antrenându-i la dezlegarea lor.

Copilul călăreţ de Timotei Popovici

Cântec propus în programa de educaţie muzicală pentru clasa a II-a

Obiectivul de referinţă vizat :2.4. să acompanieze cântecele,

marcând ritmul şi timpii egali ai măsurii

- acompanierea cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe masă, pe piept, cu talpa pe podea);- acompanierea cu jucării muzicale (tobă, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong);

În cazul acestui cântec este vizată formarea unei deprinderi muzicale deosebit de pretenţioase :

- marcarea pauzei ce precede contratimpul.

Pentru aceasta, pauza şi ritmul vor fi acompaniate cu propriul corp : - bătăi din palme pentru pauze;- bătaia pe genunchi pentru marcarea ritmului cântecului.

Regulamentul jocului ritmic :

Pauza pe contratimp, de o jumătate de timp, este marcată cu o bătaie din palme.

Pauza de un timp, ce duce cântecul spre un ritm regulat, este marcată prin două bătăi din palme.

Melodia sincopată din prima parte a cântecului este acompaniată ritmic prin bătaia alternativă a genunchilor.

Melodia regulată este acompaniată ritmic prin bătaia concomitentă a genunchilor cu ambele palme.

Pentru că melodia începe pe contratimp, la începutul cântecului se va bate din palme de trei ori. (la fiecare început de strofă se bate de trei ori din palme)

Pentru a da mai multă prospeţime jocului, bătaia pe genunchi poate fi înlocuită prin :

- pas galopat pentru partea sincopată a melodiei :- drept-stââng / drept-stââng / drept-stââng…

- pas de paradă, cu ridicarea energică a genunchilor, pentru partea pe timp a melodiei :

- stââng / dreept, stââng / dreept, stââng …- pauzele sunt marcate tot prin bătăi din palme.

Copilul călăreţ T. Popovici

Textul cântecului :

Se va ţine cont în planificarea calendaristică ca învăţarea acestui cântec să corespundă cu formarea deprinderii de alergare în galop în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. Astfel învăţarea cântecului va fi utilă în ambele lecţii.

I. EDUCAŢIE PLASTICĂ

A

1.

1. Călare pe băţCopilul sărea,Şi capul semeţDrept sus îl ţinea.

Hop… în galopHop… hop.

2. Aşa el fugeaMereu se-ntreceaCăluţu-şi băteaŞi îi tot zicea :

„Hi… căluţ, hi…Hi … hi.

3. Dar calul ca zmeuSărind sus voiosSe-mpiedică răuŞi-ndată-l dă jos.

Zdup! de pământ, zdup, zdup !Zdup! de pământ, zdup, zdup !

2.3.

4.5.

6.

7.8.

9.B

1.Roşu, galben, albastru sunt culori primare sau……………….2.Amestecând roşu cu galben obţinem…………………………3.Oranj, verde, violet sunt culori secundare sau………………..4.Roşu, galben, oranj sunt culori……………………………….5.Sunt folosite pentru picturi, în diferite nuanţe………………..6.Roşu-verde, galben-violet, albastru-oranj sunt grupe de culori……………………….7.Complementara culorii verde…………………………………8.Albastru, verde, violet sunt culori…………………………….9.Complementara culorii galben………………………………..

A-B Alb şi negru sunt…………………………………………

II. MATEMATICĂ

A1.

2.

3.4. B

1. 5 + 1 = …

2. 1, 15, 98 sunt…….3. Numerele care se adună se numesc……………..4. 5 – 1 =…A-B Rezultatul adunării se numeşte total sau…………

A1.

2.

3.4.

B

1. Operaţia inversă scăderii…………2. Numărul din care scădem…………3. Numărul pe care îl scădem……….4. Sumă sau …………..

A-B : Rezultatul scăderii se numeşte diferenţă sau…………

A1.

2.3.

4.5.

6.7.

B

1. Sumă sau …………….2. Numărul din care scădem………3. Proba scăderii se face prin……..4. Numerele care se adună………..5. Operaţia inversă adunării……….6. Rezultatul scăderii…………sau7. …………………

A-B : Operaţie matematică al cărei semn este +

III. LIMBA ROMÂNĂ

Găsind corect cuvinte cu sens opus celor scrise mai jos, vei descoperi pe coloana A-B numele anotimpului în care vine Moş Crăciun.

A1.

2.3.4.

5.

B

1. Scund 4.Alb2. Murdar 5.Mic3. Cald

A1.

2.

3.

4.5.

6.7.

8.9.

B

1. Semn care se pune la sfârşitul propoziţiei exclamative2. Linia de …… ne arată începutul vorbirii directe a fiecărei

persoane ce ia parte la convorbire3. Parte de vorbire care înlocuieşte un substantiv4. Parte de vorbire care arată numărul sau ordinea obiectelor prin

numărare5. Semn care se scrie la sfârşitul unei propoziţii care exprimă o

întrebare6. Partea principală de propoziţie despre care se spune ceva în

propoziţie7. Partea principală de propoziţie care arată ce face subiectul sau ce

se pune despre el8. Parte de vorbire care arată însuşirea unui obiect9. Parte de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa 10. Propoziţia este alcătuită din……..