gheorghe cristea-voința de putere

2
Voin a de putere ț Abstract: ,,Idea lul ascet ic izvor ăste din ins tinct ele de protej are i vindeca re ale unei vie i degenere scente ș ț car e incearcă să men ină pri n toate mi jloacele i lupt ă pentr u exist en a sa; est e sensul unei ț ș ț  par iale re ineri i oboseli fiziologice, împotriva cărora cele mai profunde instincte rămase intacte ț ț ș luptă neâ ncetat cu no i mijloa ce i inven ii. Ide alul asce tic est e un asemenea mijloc; c oncluzi a ș ț cercet ării es te deci abso lut inve rsă decât cr ed admiratorii acestui i deal via a se luptă în el i ț ș  prin el cu moartea i împotriva mor ii, idealul ascetic este o dibăcie în men inerea vie ii. ș ț ț ț !!  "riedric# $ietzsc#e %oncept ul de ,,voi n ă de puter e ț !! joacă un rol central în gândirea lui $ietzsc#e, in măsura în care acesta este pentr u el în sens metafiz ic un instrume nt pentru în eleger ea lumii ț : ,,e sen a cea mai ț intimă a existen ei este voi n a de putere !! . &roiec tul lui de re evalua re a concepte lor tra di ionale ț ț ț ale metafizicii va antrena abolir ea valorilor idealis te, în special ale cre tin ismului, dar i ale ș ș isto ricil or. ' o in a de puter e este analizată ca rela ie internă a unui conflict , ca struc tură intimă a ț ț devenir ii, ca  pathos fundamen tal , i nu numai ca dezvol tar e a unei fo r e. Această co ncep ie ș ț ț  permite depă irea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vec#ilor idoli i a speran ei într(o ș ș ț lume de dincol o, accept area vie ii în ceea ce const ă ea ca aspir a ie spre puter e. Ast fel , contra r ț ț falselor interpretări ale filosofiei sale,  supraomul  nietzsc#enian nu este un om atotputernic fizic i i ntelect ual, ci reprez intă o t endin ă î n ev olu ie, a tepta tă i dorită de om. ș ț ț ș ș &orni nd de la premisa voin ei de putere , $ietzsc#e dezvol tă o psi# ologie abisa lă, care pune în ț  prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor i afectelor, con tiin a nefiind decât ș ș ț  perceperea tardivă a efectelor acestui joc al for elor subcon tiente. ț ș

Upload: george-cristea

Post on 05-Jul-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

8/16/2019 Gheorghe Cristea-Voința de Putere

http://slidepdf.com/reader/full/gheorghe-cristea-voina-de-putere 1/1

Voin a de putereț

Abstract:

,,Idealul ascetic izvorăste din instinctele de protejare i vindecare ale unei vie i degenerescenteș ț

care incearcă să men ină prin toate mijloacele i luptă pentru existen a sa; este sensul uneiț ș ț

 par iale re ineri i oboseli fiziologice, împotriva cărora cele mai profunde instincte rămase intacteț ț ș

luptă neâncetat cu noi mijloace i inven ii. Idealul ascetic este un asemenea mijloc; concluziaș ț

cercetării este deci absolut inversă decât cred admiratorii acestui ideal via a se luptă în el iț ș

 prin el cu moartea i împotriva mor ii, idealul ascetic este o dibăcie în men inerea vie ii.ș ț ț ț !!

  "riedric# $ietzsc#e

%onceptul de ,,voin ă de putereț !! joacă un rol central în gândirea lui $ietzsc#e, in măsura în care

acesta este pentru el în sens metafizic un instrument pentru în elegerea lumiiț : ,,esen a cea maiț

intimă a existen ei este voin a de putere!!. &roiectul lui de reevaluare a conceptelor tradi ionaleț ț ț

ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, în special ale cre tinismului, dar i aleș ș

istoricilor. 'oin a de putere este analizată ca rela ie internă a unui conflict, ca structură intimă aț ț

devenirii, ca  pathos  fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei for e. Această concep ieș ț ț

 permite depă irea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vec#ilor idoli i a speran ei într(oș ș ț

lume de dincolo, acceptarea vie ii în ceea ce constă ea ca aspira ie spre putere. Astfel, contrar ț ț

falselor interpretări ale filosofiei sale,  supraomul  nietzsc#enian nu este un om atotputernic fizic

i intelectual, ci reprezintă o tendin ă în evolu ie, a teptată i dorită de om.ș ț ț ș ș

&ornind de la premisa voin ei de putere, $ietzsc#e dezvoltă o psi#ologie abisală, care pune înț

 prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor i afectelor, con tiin a nefiind decâtș ș ț

 perceperea tardivă a efectelor acestui joc al for elor subcon tiente.ț ș