GHEORGHE CRAclUN

I--.ditor: Calin V[.lsic

ulcgL:rL: ~i paginare cOlllputerizata Malia Cri'iciun Cllrcclurn. :llItoruL Cornelia Constantinescu

Revlzin: autorlll Cllflcrta cukcpci: Adrinn Timar

Aparu!. 1998

Tip.lrul e"ecutat la tipografi::l editurii PARALEl.A 45

:::; CllrYllghl Editura I'ilralda -15 sCI'. Fr:l!ii Gnk~LJ ~q, Jlil':~li. o-:;()() Il,l "1<1\: 04X . A..J "liAI)

I.~.B.N.: 1)7.\ - 921)1 - Jl'i - ~

iN CAUTAREA REFERINTEI

Biblioteca central Oniver8itari

Tirni,oara

1\\\\\\\\11\ \1\1\ \\U \\11\\1\11\ \\\\\ \\\\\ \111 1\\1 02098216

COLFTTIA RO seria E~EURI

i y ("/1 L.T/f REll RU r:U11\,/D t ,hrol'l!lll: C I{ -\( It 1\

INTRE MODERNISM ~I POSTMODERNISM

CONS I"AI ARI ~I PRECAIIIII. Penlru inccpllt. simI nevola sa alra", atentia asupra faptlilul cil. discu\la despre POslIllodcrnisrn se poarta let Iloi ~i

aiurea in conditii in care Ilici concepllli til: mudernism nu csle foal'll' dar. Sc ~lie doar dl CXlsta puncte de vetlcre care mlcgreaz1't In modernism silllbolisinul (ca modernism timpuriu. ~I eel mal bUll exel11plu ~ aid Hugo Friedrich) sau nvangardl~l1lul (ca modernism radk.dllnl. In villllncn ILlI

mberto Eco, de pilda). ModenllS01111 31' cunoa~lc ~i (1 etap;) a sn neomodernislli, ilusllllla de Illcratura primelor Jecenil de dupa 31 doilea razboi mondial. Sau poslll1odenllSlllul insll~i eSlc 0 forma de neol11odernism. Toate acesle distinetii ~i asimil:iri sc g{\:,esc In fllndamentalul sttldiu ul II' Matci CilJillesctl, inlitulal Cinci fete all.' modernitatii.

Pe de alia parte, la rigoare. ar pUlea exista chlar 51 un antcmodernislll postmodern, de dlulal mull in urmiL In sffir$ltul secolului XVIII, In proza lui Laurence Stern sau poez.lu lui Wordsworth, daca Ill! $i mal jus In limp, In poelia lUI GongolLl $i rom<ll1eh.: lui Cervantes. Se poate punt' Inlrebarca daca relaria modernisrn-poSlmodcl'l1l~1ll are 0 valoarc cronologic:i sau lipologica. Celehra carte a lUi G R. Hocke.ManicrisllIlIl In litl'raturil. s-ar pUlea numi aSlf!zi, pastrand disllllqiilc :>i cxcmplde aUlorului. dar ingro$andu-Ic pe iei pe colo, Poslmotlernislllul in literatllri'i. llrmeaza ciJ poslinodernismul eo varianlll de manierism. dql. p,ina la lIr1nii nimcni n-<lr baga mana in foc pentru asIa.

Conlinllljl1d echivalenrele posibile c sigul ca risc:im ~~ c<1dem In periculosul Joe al hegcmolllei conel:pldur. inlrcbftnull-llc Inlild c.lrr din cle c mai tare. [)ala fiind neclarilatea funeiar~1 .1 no\iunJlor ell can: (IPCI,IIl1. IlU ned

1 1

- -------<.hcurglH (I{ACllIN

~:I ar 1I1:!1t1l sit ill' perll1ltell1 1I11 asc1l1cllCJIOL ~k Ill'. l-'oslll1(}derni~lllul ~'\Isti\. d,Il.\ e'I',I:1. III IIII ,I 1 111 1l1.-1~lIra 111 carc <.:\ Il1slltUIC n 1\lIU;\ pJradlg,1l1rl cllllurala. NlII11,\1 dal::l L, insliLL\le eLI adc\ :lI<1t, ~i 1111 II rCla d~l\(lltiind-o. CpUl7itnd-o pe tea c''(isl<.:l1ta deja in pre\'l/ibIla 1.:1 v,manta parodid\

DJr poalt spune cinC\;1 ell 10!:1 COI1\ il1~crea dl l10lltatea t po~ibilii tilr~ re~C11l:ln\iLarel hloricLll ~I tipologicul SI.: lI11creol1di\ioneaz[, I\mbi\'alen\a t: lIl\platnbi\~. Arroapc c" I1U e,isla concept ISlorie care sa nu sugercLe lI11cdml {1 ~eJlIcaloare c:\1I.1polarc lIpologicfl. Dill acc:nstll deschidere ueriva apnl I1Cnlll11l1rate conf1.l71 i ~I e\1I11plica\11. Dt:; twtal. totu~i. ~i faptul c~ rese­l11:1nliLHrea ~i re~crielea par pfll1ciplI saCIl)Sal1ClC all' I11I$ctlrii p0511lloclernc, in limp cc 11l0nCrniSlllui il1su~i uzeaLll dill plIO de ele

Rallunik C~\f(; conduc In apari\l3 unor l10i concepte cullurale $1 lilt:rart: i~i pOL a\CJ mOII\,irl dll1lre cele 111\l1 c.ll\e~t:. TOlll~i. eCl'U ce ar trebui sti n,,; pl'l;OCUpC l:1I adcvaral Ill! ,;unt cauzcle eXlcrioare. conjullclUrale pcntnl cate \:\l1e\H un Icoretici~1I1 sau un ,sLriilOl', :,us\inc necesitatea ul1ui nou termcl1 cu valo<lre eplstell1ldl (in ll1alllCra lui J(11111 Barth, de r llda. uin :1l1icolul Lileralura rClllViel'ii. publlcal in 1967). ci ceca ce se intampll\ efeetiv in call1plll111nbajlllul, al estctlCttlni ~i almcntalitll\ilor cullurale, unde ill' lreblll sa poalii 11 ~C$17al[1 () nuuil cOl1ti~um\it' olltologidi MOl11enlu\ schimbarii cnO\llilm de COmlllllCare ~i al apcUI\ICl unui alt model lilerar ~i de via\l\ este escl1\iu! Lhlar ~i nlUI1t'1 cJnd elllli are Inctl Lin concept c'are sa-\ distillga Can ca apare. nlllltall'~l se manlksta in c<il11ptil crcatiei dectivc. de 13 cea lnslilll\innalii la cea vesliment;\rii. sn 7icCIIl. Altfe!. oriee leorie, orice manifesl pot sa n'\manil Iilertl mOilrt,1 sau simplu dezlcternt. Sigur. nu se poale trece pc~te fapwl dl aJ1il.olullul John l3anh sc intemel[l7.[1 pe nenllll1UralC exempL, cele IllJi mulle dintre de Inlr-adevrlr simplomallce Ba chiar pUlem vorbi in m:eSI G.lZ de~rre 0 eat se poate de prudenta relalivltate a ineluderilor.

Mai gray eSIC cn1l17iasmul de- can: se la~1\ cuprins lhab Ilussan. care. din donll\a unei dCIllOIlSlra\1\ cat mal ample. apelea7a, de-a valma, in ewmplt'le lui. la poe\i ~i prozalon care nu SLlnl, prin op\iunea slilistie~. in c\c1usi\ itule postl1loJernl~l\. dar sUl11 lOll loclIItorii aeelula$i moment Istoric. Fndmlu-j acesl repro* Illi Ih,lb Ha~sal1, ~e subill\etege ca ell insumi <\111 0

[lIllIC a mea despn: poslmodernism Pc tare \'oi ~i Incerca in conttnllare 5-0

pn:/JIlI. [l1sfllCOrellcmnul american poate fi contralls chiar ~I CLI propriilc sale cCllcgOl'li. Pltlelll oare vorbl Cll lOatil cOl1vingcrea in cantl lui GarCIa Marque Alnll1 R\lhhL' Gltlkl. Bmgc~. JlIl\11 Cmlu;ar clc~rre ":lIlarhIC", "decol,­slnlC \i,:", "slIprJf'l\a", ·Cj11117Jrc·. "ahSll1!,)" etc.? ~au 1111me precul11 Ph i1lppe "iOl\lf~ ~i Maul'lcc Roche car.: \m de.: (',,\pcrimel1t.lllsmll l ~t neO:1Vangllrc.la ·r<lIl("I.~1 :1 lIlIliol' '70. pot Ii ek Ir('Cllte. farl1 sil c1lpil11. ill palmiHesul

12

1.\ ( II I lUI: I Rr:ft;UI\ T!

poslll1odemisl') Nu mal vorhl'~L' l.lespre fapIlll L;1 labt:lelt' de tr,)s,iltlli distlllt:li"e "lt1ilc!errw"m" - "po~IIt1(,d"II1ISIl1" intllcmill' dt: Ihah HaSS,lrl ~1I1t1

prea bogate, prl";j t:lerogene $1, pc Jlocuri, reversibJle. C\}mple\ i1alt:a semanlica ~I ontnl<>gica n eelor clolld ~palii estc eVIdent:!. insa 1llH11l\e1c ;;1

faptele esentiale IlU pOL Ii al11<"~lecale. lara niei II jerillhl<:. intr-lln earusel naucitor de concepte. dO<1r de dr;\glll dislinctiilor speclJculo'lse 0 SOlllllC ar putea ti aceea de" vcdca in modernism ~I postl1l0dernlSI11 ni~te mctacplsteme. care. la randlll [(11'. Ingtobcaza mi~cilri. progral11c, curcnte. !inand de 0

pcrioada mai marc de iimp (in C<1/1.1I 1110UerlllSII1111111, :lproapc Lin sewl!). in aceasta sima\le IrrtsalUnlc UVUll III vedere ar putca fi grllp,llC P<' nuclee cronologlcC" $i prnblemallce. Penlrll prllna colo<ll1f1 de cllilceple <;labJlil.: ue Ihab Hassan. cea ilus\raU"fl peml11 mndo:rnl<>m, tr;lstitLIl'lle se pClI;lri7ea7:i dlferll ill IlHldcrn1'.l11l1l liml'llllll '\\·'1Ilg,m.lisl1l. modt:llllSl11l1l prnpflll-/IS ~I

nellmnJcrni~nl. S',II plltL'a r,lU.' il ~'el'l'l'I;He 111 <I(,;csl ..,ells 1\1' Ii in(,a 0 preoeupnre II~NI(i lk flcrsrectivn s~ l'onl illuum di~culia

pnn aSlfd dt: ohiecpi ill cc ma privc~te. II1Cercallc.l ell i!lsUlnl :;11 proplll1 IIIl pUllet de vedere nSlipra Clll1CepteiOi de "modtrrlmm" ~i "ro~lmOtkmisll1", voi evita sil lIZCZ de pren nluhi'l blbliografie lOntra7icflOd l1e unul sau aplaudilnd pe allul dinlre sreciali~lii ue an\'Crgur;~ Ciliar am impelS".! d'i 1<1 1101, 111

Romania, discutia uevjne deseori "'l<:rila ",i fa:-'lidioasfl pnn eompk:-"1I1 lislel bibliogmfice ~l nl Clpiniilr1r de re7(lllallloi. De dlnd pnsllllodt:rn iS1ll11 I ,1 Inccpu sa fie (re)illt(;lflrc\~H prill I-Ieldl:ggcr Valllllo. I Yl1lmd. Den·iuil. 11Icrllnic ,-au wmplicat ~i mai mull Jisip,llC in infillile l1uan~ari. ~i 10cnWI t:ICml.:lIll1! Ineral, cel care ar Irebui s:'i ne intere:-eze in primul ralld, nre ill ll'lul llcestn dC" pierdllt Nu vrcall st\ par 0 per~O<ln~ (arc S\lbevalue<lLc.'I impOl1all!fl pcrspeclivelor tilosofice In abordarca literallirii. insa tin sa bc obo:.erv3\1<l cil mOUernlSI11U n-(1 nvut 1l1ci pc dcpartc privIlcglul unoI' mfll de 1lluILc PUll( Ie tie vcdere exterionre, cpislcmologice. henncncLillce. tt>l1omcnologiee SilU d.: illta mHLlr~,.

Nici eu nu sun!. firc~le, pentru 0 l1I1llItLa in n.1l1c\le cxclusiv de rnncipli estetice. il11ancnlc. dar cred CfI l.:lc.:llwllIul pe "are ar treblli 51\-1 avelll ill pril11l1l rand in vedere eSlC limhaJlIll11 relnlJa sn-eu structllra lc:(telnr, Cli mcmalit:ilile In mani Icsl~lrcil lor iSIOl'ldi ~i eu funl:\ia soc lalil a cullllrii.

m .. I{.HIIRt\ \-10DJ:,RN.\ $1 MCHIVARr·\ UMB·\.IUI til. De "c limbajul? Pcntru c~ limbajul e aceln In care. III orieL' ClrCll1115tan(a. lI1dtlcrcnl de valorile umanto' pe care el k cxprill1tl. avelll un acccs imedltlt. Dar ace~la e deja un Inll:-iT\1 prea Pll\1ll com ingMor. t\lult Illai scmnilicall\ C 1<ll'tlil l:fl lit~ralUra societiltii Illodt:rnc illlstrcn;>,' pc:ntrl.l fOUl1e ll1ultil hI1IW .•k lil ciliionil obi51,uit la "peclnlistlll Icclllrii. l) fundnmcl1\rlli'\ lTi7:i a i1mbajullll.

13

(,"l'orgllc CI{,.\CIlJN

j' i\lnJt'lllilllll:J e"le Ull ~IIlOllll11 at Lf Il.el ~I lllat.') j1tllhkma con~ta pana la urm;, In :l .;il i cand Itlccpt: ell adl'\':'1rat ~\(;CH~t:l lull~;t pcnoadil Llillca in care inca ne mai :111&111 \;t s((ullm 1ll01l1l:I1tUIIUptllrJl in Rcnu:.-tcl.:, Cdr.:, prln uescopcnrea perSpt'ctlvel ill plcluril ~I n l'fI!ionallt&\lI dislllll"\h:i microcosm nHlLTOeOsm intrllllul:l' ill nwuul Iloslru de " pri\ t 1llll1en artitici<tlltatea ~i lehnologia Ullci retOI iLi fdra 1l11ster Jh In? S[I-i darn dreplalc lUI 'I,S, Eliot care con'ilder<'\ C~t

odali'l LU !10eul m,.:ta117ici englezi fli secolului XVII (Dollne, Dryden, Cowlc~)

apare divoJ'\ul Jefinlliv dll1tre ra!iun.:: ~i sensibilitntc. in fi1\a earuia pana ~

rOIll<1ntlsmlll ~e dovedqtc ncputineios? sa ~rllnem impreuna cu Ortcga y Gasscl ert lllet<1wra 1l10d':fll:l C Ulla ;) "dcLlunalliz,1rii'·') Sall, inallltea filo70flliUl spanIol. avca dreptate Baudelaire, alUnei cand splIncd Ut

morJcrnit<ilea insetlmnil pre7cntlii. pcrisabilit<lICa VU(uril, cautarea origillaliHllil Cll ullec chip!

Dar Lum sc tlglinucsc LOnlc ;Icc~tc knll1llcne III Illllbaj? CilIa

Cormelor rJc cOlllunicare eSl.: 0 redlnate llc(unoscutil Iitcraturii europcne dt: pflnlt la N'lvalls, Coleridge ~i Wordsworth $1 Lhiar ~i In CaLLI I romantictlor majoll (inclllzandu-i UICI ~I pc Blake, Nerval. Ilolderlll1 ~i Emllll'seu) flclllclcdercn ill IImbaj IlU sc manifestrt cn 0 CIIZl'1 gram:lllcala. a strul'tlllilor illgvlSllcC date. \10111cntlll SlI'i[lICillllil lil!ll de pUlerile Ilmbli, mOlllt:nllll

incelci1ni Poclilor de a propune IimbaJe aUlonOlllC, posrbdc printr-o alta gramatlca dccat cca CUllllSlUt:l se leaga implacabil de a doua jumatatc ,I

secoltllul (recut, dnJ. dupn opllliu CVaSIUnUnlilla n sfleciali~tllor. literntura e LgllUllilii pel1trtl prima t1at~1 in istoria et de lJ rri7~1 a codului Cbtazi indl insllrl11llnwb iIn,

Nu laprul ca, odal,) cu Mal1arm~ ~i Rllnbaud, poezla ajung.c 1:1 convingerea c~ en este altccva decal limbaJul nbl~nllit, fie td ~l until impodobit retoric, rCprC7l1lt:'i cUlIza ruplllrii. ci rctmgerea codului puetic de sub comrolul citltorului ~i suspendarea compcten\elor henneneullce ale acestuia Proecsul de aulol1oll1izare a roelieului ~i a lilerarulul ill general i~i g:lsqle refle\ulln piicawl (urigll1ar pelltru loata iSloria u!lcrJo3ra a poezici l11oderne) al IIlCOll1UI1ICubilitapi. Despre aCcilst1\ situalie au scris ell cvidcrna ap1icalie atat (,corgc SIL'lnCr (Dupa Babel), cftt ~i Julia Kri<;lcva (Rc\'olutia limblljului poetic), a$a d1 1111 C cazul sa mal II1sIslam Nll 111,) POl insrt re\lllc sa nu repel raptu\ cii rurcrca paclUllIl ell I:llilorul este atat de pl'nflllldn nu doar pcntru cli POCI'''\ s-a siitural de l'lgldillitca gCflurilor 51 a specidor ~I de condilla 1:1 d..: <-Il1a ',1 orllul1lentapei proLodicc ~I stiltstice. ei'llllund pur ~I SJlllplll altcev<l. forme de I'ostlre l1lai lib.:rc ~I mai proprii. Cl Illai ales, t1atoritii UIlOl' mlll ll11

IIltellt1,lI ~, llI1!lllnglce, C<tIll<1IlJall' L!l. lin nou lip Je ~lIlSlh"llatc, llllcrilllJ/ar.:;t Ilrisll1ullll. rlllUIl!art>u 11 <lnCC(hlltCa ~I la di~ctl"sl"itate. clllllvllrea i1mbiguitJ\i

14

i.\ C ..f(, '/ARE, 1 REFFR/:\'TU

I opacJL3rea mcsajullli, mIl7ic<tltZ4lrcil (liscursulUI sunt mijloilce dc capture a ~onlinulUrilor rsihicc Ircductlbilc. un ice. d\:cl illlpusibil de <lllns prill intcrmedlUl IlInbuJulul comunltar La fel sc pum: problema ~i 111 cazul in care poe7.ia vizcazi! nu straturile obscure all' suJ1l:tului. ci rnmscendel1t8 Ideilor ~l

logosul primordial. ea in poezia lLu Mllllarl11e. Pana la sil11bolism poezia n-a fost aheeva decat 0 illlSlTarC a cclebrulUI pnnclpiu hOrtl\lan "doc:ere ci dclectare", eu aceente rnai apasate eand pe primul. cand pc cellllalt tennen. ~i

lIrrn~nnd scopuri implaeabil cXlerioare Dupa 1870 poeziu dt'vinc ClIIlOa$tere, cxplorare Interioarn, demers orlle lnsa destlllatarul accstei Illodalilil!i gnoseologice nu mai este cititorul, nu Illai ('ste comunitatea soclal~1. Sau, in - rice caz, aClIm dispure preoeuparea pentru Ull CltllOr extCnl conventional, in cuno~tinta de cauztl Limbajul privat devll1e in poel.le eSelllla1 ~i tol ceea ee rnai poate face cititorul cstc sa s~ snJulga din condi\ioni1rile Ilillbajuilli S,\II public ~i sa ineercc slt-~j adecwze senSlbilitalca la noua fOnlli't de cOnJunicare. Una ~Iib(;rala de univocitaleo scnsului, deci lipsilii de once certltudme a

mprehensibihl:lpi mesaJului

oate aceSlea sum lucrllrJ ~liute. Ceca ce nu s-a rcmarcat indeajullS e mOli\ul pentru carc s-a ajuns la aceasU\ situarie, prin care pae7ia se vedc oblrgata si1-~i renege natura ~i func!,ile illstinlitc;: de 0 lunga tradl!ie, Ast:lzJ se spline dl revolta l'loe71el itnpotriva propriei sale condl!i; nu reprezintl'i allcev dedit 0 ineereare de a-~i ca~tiga aci<:vltral3 conclitie, adevarala natura metafizica, Dc aie; Illehiderea ra\i'l de IUf11ea cAterioar:! ~i alltoeentrarea asupr propriei fiillie cstetice L:XISl,) ilcum, ill a doua Jumi1tntc a sccollllui lrecut, iluzia unei esente Iirice, a unci puten de sellll1lficarc ce poate Ii atinsu In mod ;rever-sibil. Poezia dore~le Sa devina O,trtt! oraeulara, l11agica, ezoteriea, un fel de limbaj inilialie prill care sa se ajllnga la neellnoseutul dm 0111 ~i din lume exterioara, la consUbSlan\ialitatea eXiSICn\elor ~I la corespondclllR cuvllltelor eu obiettele,

Discutiile teorctice ill legalUra ell accasUi asplra{ie spre impltnlrea tOlala a gestlllui creator sum asti'iLi in continuare ['lurlate aproape in exelusivitatc In leg/hura ell sil11bo!isl11ul ~i avatarurile sale modernisl~. Prejudecata cil tot ceea ce se intampli'l ImpOrlAllt in lileratur.:i tine de spa!iul poeziei ne cste eUlloscUli'l Se credc ctl Iimbajlll prozei estc nerelevan1. pentn ea el nu poate ajunge niclOdal:l la un specific. fiind fatalmente lributar corn\lnic~rii llzuale, ba chJar Ilefacand eforluri scmnificalive sa se diferenticz ~e ea, Or, lucrurilc nu Slall deloc a~a ~I ccrcetarea narato!ogic:l, aOul1\ ab'ia la 1I~~Cputllrilc ci, ne aratl'i Inc1\ de pc nClllll ca in proz<'\ limbajul. ~i thlar ~i Vlzlunea desrrc limbaj, sun! la fel de importante ca ~i in poezil:.

15

Cheol'ghc Clt.\C IUN -----"---­

P~I'('r.:a me" csle ca rnod~·'nlt(l\ea U\ mood Inerar coercnl 15 wnstitlJlC aproupe Sll11ultan princlpalele ~aracteristici atat in poeziCl cat ~i ill plOza eelel tko-a uOlla JumU1flli " ~eeolului Irecut. Nu numai simbolislIllil [\ Irebui s1\ Ile IIltcre~e7C In disclI\ia noaslra. ci ~I realbmul. Aceslc dOlla curellle de gantlire Ilterara Ill! rcprczlIlt:i direqii <'Itat 0<:: opuse pc cat sc spune. ill nmbcle e \ orba de aceca~i incel'care oe a il11pune un nou stalut al ereatorului, de a des(;{lp~'ri un nou limb~1 ~i Lie a gl\sl 0 nuua Illolivare penlru funC\la lileratllrii. Sl\ nu ulram ea OlllnISCle·~I.n ~l ublclIir"tea naratorului sum principii epice pc Cdrc abw rcaltsll1ul rl:u~e~lc sa Ic sattsfadl ~i ca in plan rCloric elc presupun 0 mooJlieare fundilmentJI~ " mouului de a vorbi despn: lume. Idee" naratorulUl Cil Oll)(")\og al fOl'1cl divine e renexlJl acc\cla~i vointe de asumarc illJp~rsonalll a crea\iei pc care l) inlfllnim ~l in pocliea lUI Mallarm~.

AI' \rebUl III continu.lre sa nl reaminlill1 alte caleva lucruri cunoscutc. Baudelaire cauta cor.:spondcntele nw;tenoasc dllltre fenomene ~I lucrun ~I sugercaza cn ~ll1gllnl rel<qie naluraJa intrc aceslca ~l IlInbaj se realizeaza pnn "lnc"tclIC Mallurmc deslidc limba "lllllvcr"alului reponaj", pro7u atlici'l. ~i ~lIilHl prea bllle ca cuvintele tribului SlInt dale 0 data pelllru LOldeaulla. illcearc:! sil reg.ascasca plirilalea lor transccndenta, de cristal ideallc. Rllnbaud \ iSeaz.1 sa ajunga In necunoscul. cuhi".illd un Iimbaj "inform", ue 0

prospc\lIne stralucitoarc. ~ocanlll. rezuhat ill dereglllrii con~tienle a tuturor Sll1lfun lor TO<lte i.lcestea sunl, cum spuncall1. dC7iJcrate orfice. Ele expnmll nosLalgw unUI lJlnbaj 1110\l\'<l1. calc "sll rnseulT1pere tlefeetul orlgin"r" al 11ll1bilor ~l sa r.:gaSe<l~C(l prlll10rumlitatca rosllrii dlVillc. care estc in II-un anume fel pnmord"dllalea nalUrll Ull13ne de dinainte de parasin:a Paradlsului. Dereglarca SI11lluriior 1'1 Rlmoallct e. inlre <Jltclc. un mod de n ic~i dill ~lcreotlpilil.' culillra\c ale comporlamentu!lIi. perccPllei ~i exprilllarii, de revenire la lInilalea um,\I1a generica, de dinalnte de disocicrea sensibililllJ,ii de raliulle. hind obscddl de esenta limbajului care se confllndo cu () esentA Iiric~L simbolisl1llll impltca fuga de cOlldian, le~irea Jin Illmea Istoridl si fund a­mcnlarea uncI poc7.ii Cll valenle metalemporale.

in proza in romaml1 Ica Itst, mclatempora llralea devlI1e meta fizlca. 0 1ll1.'l<Iti7.ic,j a Istoriei ~i a conlingentullll. La I1lli. in Romania. vi7.llInea teorelic,' desprc realism c inca grevata de deforl1l~rtle ~i mutilarilc sueceslve la care au !'upUS-(l 'I\gerinlck. Idet110glclilui ~I polltiClilui in lIteralurr'l in perioada eOl1lUniSlll. In ccntrlll ~i eslul Europei ~tlldiik mar:-.isle ale lUI Lube:; asurr~ reall!>l1lulul au rell~it ",u imbruc\; acesl concepl inlr-o duril arlllurll ideologlzal1\. dcoseblt de rczlSICnll\ ~i asLazi la jncerc~rile de rClilIerprelare. Dar realismul 11\1 cstI..' doar un concept pedestrll, "vulgJI' ')e Ull~ prea des etl inlre I'calismul Inerar ~I real Sll1lJ1 till1zofic "I LVlllui tv1L'dlll .:'\Istil 1.1 c\'iJ~llta legtltuni. idcea

16

is Cil 1·1Rl:•. 1 RHU:.U!t\!t.1

d\ deasupra lucrurilllr ~i fcnol11el1elor se aOil calcg(1riile. modelele. tipUI ile. universaltilc. $i dad'l rca IiSl1ll1 I sc don~~te 0 ana a 1·~preze11tllnl. asta IlU j'nseatl1n~ ca el urmarqle S~ lie ~i 0 ~llInla n n:ferenluhll. in mod paradoxa\. rllmanerea obsllnat~ in lstorie ~I in cOlidian c chela acelllia~l proccs ell; purificare visal de simboli$li MJmcsisul realist este 0 forma de fiC{ilille Pr07a realrsl~ tocmai asta i~i propune: sa fie altccva deCal ISloflograliu. sa ~c

confunde ell allccva decat Cll 0 iSIOI'lC adevi'Jral1i. AeCSla e 1ll0ll1entu! in care proza deVille con$tientil de sine. abla de aculll inuinte se ponte \'orbl desprc e,1 ca despre 0 adev~rata art~ ~I nbia aculll conJ'uzt3 lui monsieur Jourdain inlrc prow ;;1 vorblrc Sf.' nnulcnz.[1. ~i daca rroza estc :lsinlliata. chlar ;;i I

declarali iIe doctrinare, Cll 0 arta a adevarulUl. eu atal mai rau pcnllu aueval Reprezcntarea realilapi devine il11perativul IInui lip de dlscllrs car

nU-~1 mai rropune sa copIC7e refercntul il11cdial, ci s1\-1 wncurczc ca omologie sln.lcturala, ca allernallvll. Repre7cntarea e 0 tehnlcl"l tOI atal d~

strain?! de realitale ca ~i rerspcctiva III piclUr::\. Adcvarul reprezeillani apaninc textului ;;i nu IUlmi. Texlul hi este slificienl sie$i. ulliverSl.Il snu i1rc 1111 caructer teleologic Exacl in sensu I accsln romanele lUI Balzac "fae conCLlr~n\a slarii civile". Promiliind ell e:-,pl'lma realul romanlll realist il dl.lbleaza ea proJl.Is ficlional. EI SlInUleaL[l lenomc:nalul ~i mi~eanle vle1il. c~luliind, de fapt. abslracliuncn, repetahilul, simptomclc. pcrmancntel~. elcmcntelc constanle ale Istoril'l

Pc de altCi pane, e fo~Jrlc illlpLlllant ::.a nu uililln J'aplul c<i puna ta slJ1lbo!lsm ~i realism Illeratura a aVlIl scopuri e.'\tel'loare. Ea [rebliJa s1\ educe. sa IIlVClc, s1\ ofcre l110dele de condutla. Ltterawra era subordonala unui principlu moral. Ea !Inei! loc de manual de ~coala, era eu adevarat conccpuu\ ca un "izvor nesecat de cuno~tlll\e" Mnlivarca rostl.lrllnr el era plasata aproare in excluslvilare In afant In masa cititorllor. N-o t11lCresa ala cunoa;;terca ~i reprezentarea rcalului cal coreclarea ~i Indrumarea lui. prefabricarea lui in ni;;le construcle ilustrallve pentru cillie binelUl. ale frUll10sulul ~i adevarului colee\lv De la Al'Istotel ~i pilna la ll1anl mll1anlici, !Ilcratura e subordonata unui rrincipiu calhartic. ea forma de profilaxle ~i lerapeulicrt sociala. Scri;lOrlll e un lnvfl!ator. lin moralist, lin lerapeut, un sacerdol al suOelului. $i in Illull mal mica mllsura lii un anisl. Daca el de\ine arta de a illve~lnanla lntr-o linutil retoric1\ mrAgfltoare lin corp de idei pozitive, <lsta pOilte parea de iljllns. Palla in momentul in carl' origlllUlitatea estc 1na1latll la rang de principill valorie, insulicicn\.:'le limbajulul. adecvarca la realilale, II1lcrioritatea psihica. al1tOletlcxivi!nten textl.Jiul Slillt plobleme care nu COlllcazi'l. ()~

",.., c.~'" ~ ..... I'\ IJ~

A

mlt0l10mlLl raptll!lIi 1~..rl"+H{N R~ IJO<lte vorbl.

11 ~61) .

-'hctlrghc CRACIl 1'\

Rcali'lnul ~ dublal tk n,llurnh'l1l. Zilla ell lcon:, sa a "1'01 ll,mtJlu I ~.\peril1ll'nt"I" e ~I CIUll seecSlonl~l alll1l1ncsislllul l"I'I'e il lerre. NatunJllslllul e ,1 lonna dc CXilgerarc ~i hlperlroticre IlU a realullll. ci a posibilll:\lilor reprezenla\lOl1alc ale lextullli lJe::>erierilc lui lola, HlIvsmans. FlaLibert, ciliaI' frizund II ivialul. parologicul ~i abera\iil comport3lllenlala, sunt. la 0 analizl'i ulentil. ni~le arlleck in Sine. aUlo~l1fieienl<:. Fie nll expliea rea lui, ci II cOl1lplica. Derosedat uc loalc dctalllie 5?11e nesemnlfic?ltive. pe care lexrul pur func\!onal sau pur iSloriograiic orielll11 llll Ie vede niciodala. realul devine text. c::>le ~lers de pn:zen\il lexllilul. f\ccea~i obsesie a 1110tivarii e pre7cnla ~I aIel. Mollvan.:a In c<L'ul I1illurallSl11ului inseal1llla meroda ~tiinlifie:1. Lin nou Il111baj. precis. exaCl, adcvi1ral. Nalurali5tll caut~l, ca ~I Mallarl1le. Ie //lOI jllst,

cuvalllul propf'lu. Descrierile lor sunt nl~le adcvrtnlle pocme ale obiectelor. ~coala NOlllul Roman France? I: ~coala r~alismlllui ~i il natur"li,mului, ajuns~ la 0 nou~1 v;ir~la a sa. Precina amanllnllllui revelator r~ll1iine esen\ial:l Dcsenpllvl'mlUl lUI Ala11l R\Jobc Gnllet. de pi Ida. e conslruit, Cll un ~I rnai pronunllll scrupul ~tiin\iiie. eu scoplli punficllrii obiccrelor de 101lh: dcfonnarilc lor anlropomorfizuloare, Alain Robbc-Gnllet e un Balzac lard subSlan\a epld'l Dar ~I alunel ci\nu sUbSlan\H eplci'i eSlC pastrata, ea C$le SllpUS1! UI1UI proces de dcfon1l~ll"C care I1U face allceva dedit sa ncecnlllCLe superiorilatea tcxllIlui in raport eu reaJiwtea. fapllli cil el eslc 0 Itlme adevarata mUI bOgat~1 ~i mui tina. CameterLiI illilorellc"xiv a1 opere I (realizal flrin laillllolivc. punen in abis ale sClllnifiea\iel, simctni ~i dlsimetril etc). voin\a el lie a se IIl(h:parta cal Iflai mllit de toale slCreotiplile uncI CXlsten\e perecpute iSloriografic. inlr-o eronologlc liniarn, de simpla agllllinare factologic1\. sunl cvidenle in opera lui Thomas Mann. Joyce. Camus. Faulkner. Rcbreanll. Scnltorul a devcnit un dumnezcll al operei, ~I :-lceasll'l oper~ ar trcbui sa allngii In pnnclpill pcrfectiunea crealici divine. [a nu mai este Pc\cula pcnlru a lrimite la eeva dm afara ei. Ea nu l11ai morahzeaza. Inca din a doua jumarillt: n sccoJulul In.:cut inlrebilrea ce face mili departe clliLOrlll eu sensurile univcrsulul romancsc de care a lua! euno~tin!a nu Illai era a problema a celui care scrie.

Dqi 11l.'>lanlcle morale ale "remii continuau S3 creadi'l c~ funqide Illeralurii ?lU r~mas neschimbale. F1aubelt Indraznisc sA sene IIIl roman, DOllnma Bovary. in care nll l11ai aparca niei macar lIll singur persollaJ care sll intruchipcze hllleic iar indrazne<Jla accasta s-a soldar cu celebrLlI proccs Nu de imoralilaic a fosl acuLal HLitorul. ci de lipsa oncarui caracter cducnll v al orerci sale. Or. acca~lO c~le 0 dimenslunc a crc31iel care pemrll reah~lI IlU mai (OIHCaL.<i Nu faptul ca lJoallllla RtlV?li'} C\.I<;til sau IlU In realiwrc ~I ca \,' Ull

c;..emplu c;lre lrebull': sau nu si\ tic urmal C il1lportalll, CI vJabilitnte:1 t'~lclidi il

18

i'" civ l·IUL·A RfIERI'VTEl

p~rsonaJuJui rczulwtcl din coeren!<l lcxtului. Idcaillatca sa merafLZ.ic... IrnpersonalJtatea ~i obiecti~ Itatca romanclerilor. cc)ci de-a dOt~a jllllliitil!i .a seeolului XIX fae dm scrrenle 101 Ill~te creatll <Jutarhlcc mal reale decal rea)itatca. Triumful functiei eSlclice n Jileraturil poate fi acum declaral.

a l3audelaire sau la 10istOl, la Flauben sal! la Rlmbaud !unqia estl'liell e rezullatul unei noi fUllqll de cunoa~tere. Serlltorul nu mai urmare~te

sa-~i adecveze diseursul la un real gata configurat. ca produs ideologic al cOlllunitatii din care face parte. ci sa aJunga la propria sa rCalltale. deseopernl\ ~i col1~lruitll eu propriiJe mlj loaee. I.ileratllra nu se mai poale Iimita la versilicarea sau poveslirea unoI' teme ~I mOlive dale RC<llul este supus prill pUlcre<t [I;:>;tului. BnlL<lc sc va cansidera un "seneral 01 l~loric~". ell orgoliul cll L'l ea individ, nu ca instillipC. a ajuns la aceastll condi!ie. Insa Comcdia umHnii eo realitate textllala care nu copiazA eomedl:! IUlllii, ci cOllstruic~te un simulacru de cuvinte eu mOliva!ia In propria sa arhitectlJrll cpicll Altfel, ~tim

binc ell istoria brul~ e in esenta ei arbilrara Si 111 acest sens protestul dc mai larziu allui Valery devine inulil: "Marchlza a le~it la ora cmci" co expresie a hazardului doar dacll 0 scoatern dm contextul ei Iiresc, romanese, anulandu-i aSlfel necesitatea narativll intema.

N-am adus deloe In diselilic pana acum situa\ia romanului psihologic, de analitil. cazul Proust. lnsa din perspecliva mOlivllrii aici lucrurilc lni sc par mull mal simple. mal evidcnte. AUlonomia limbaJului Tn rapon ell realul. cl'lurarea prin text a unei csente illlel'loare psihice ~.

corporale, constituirea abisulul operei prin apel If! abisul'lle mernoriei ~i ale sUbcon~tlentullIi, orehestrarea arhitec(onidl a discursului, centra rea demer­sului epic pe nalura paniculara. irepelabila a ellilli individual ~i dezintcreSlll fata de scopllrile exterioare ale literaturii sunt achi7ilii ale romanului sllbieetiv qre IlU mai au ncvoie de comcnlarii. Metoda lUI Proust nu c dcparte de metoda lui lola. doar ell obiectul ei de investigatie e altul. lar metoda aceasta, "~xperimell\all\" sau fenomenologica. obiectivll sau subiectivll, I~i motiveaza vlabilitatea prin propria ei coerel1\lI il1terna. Virginia Woolf sau Camil Petrescu, Gide sau (talo Svevo sunt romaneicl'l cu metodi1. Si 111 cazul lor. ~re~~e, metoda de analiza (care devine Sillllli tan ~i 0 metodA de construqie) e nal Ill1pOnama deCal subiecnJl.

r' Cato.:va concluzii SUnt acum neeesarc. mai ales cll toate observatiile $i llsrllletii.le mele eu privirc la slmbollslll ~i realism au PUIUI da impresia unei deplasan a d's .. d . .

. -. I Cutlel espre 11l0dernlsmul propnll-J.:IS spre aspecle ale sale pel'lfene ~ in:~ e. In 7;ona prctnlselor ~I a f'enomenelor Il1c<1 nebuloasc. PlIrerea mea e

,>" aceca ca· I . . , . ' \lCmal aeeasrl! zona (a dOlla JUIllMale a secolulUl lrecut) t:stc ~senllal1!, _ .

. r· 'ltru IIl\elegerea mOdemISJl1ulllJ. ~1 daeA in ee prive~tc

19

Gheorghe N

poc1.ia.gra\ie d\.rtilor lui Hugo Friedrich (Strllctura lirieij moderne) ~l

Man.:cl Raymond (De la Baudelaire In ~uprarcalisl1l) aproape cil nc-am obi~null ell ideea ullui 1110JcnllSin line ca dvalar al sunbolislllului. in ca7uI pnvei e mai greu de aceeptat afinna\ia cii romnllul primei jumAttl\i a sccoluhli nostru nu face "ltceva deCal s;\ epuizeze 0 substan\a cpica ~j condi~iile

univen;ului imaginar institllite de 8alzac. Flauberr. Dosloievskl ~i Proust. Cred insil ca aceSla e adevaru!. Moderl1li remodeleaza. rescriu. intorc pe dos. nULlll!eadl. amplificA ~i complica tOata aceasta mo~tenire a secolullli lreCul. Noulatea lor c una tehnica. originalilatea lor e una fornlalil. curaJlIl lor e ace I de a merge mai dcparte pe un tcren deja cu.:eril instl orical de mull ar incerca ei sa fragm?nteze, sa lransforme, sa atomizeze ~i sa risipeasd\ in cele patru vanturi substan~a cPlca unilar[\ a realismului ~i proustianistllllilli. principiul mOliv~ril Itmbajllilli operei rllmane inviolabil. MOlivarea nu este. cum s-ar plllea crede. 0 simpla marOl~ modernist::\. Repel. ea nu este 0 problema retoncl:i. ci ontologica. intr-o lume in care fusese dcclarata deja moarrea lui Dumnczeu. poetica motivllrii e 0 incercare disperntll de a mai pastra ceva din transcendl:n\a pierduta. in poezie. tot ce se mai poate salva csle acea "transccnden~a goala" despre care vorbe~lc Hugo Friedrich. in prom. Ispitirea Sffintului Anton. romanul lui Flaubert. propune ca aspirapc religioasa supremll cont0plrea cu materia. 0 lume fara Dumnezeu risca sa devina 0 lume arbitrar1\. De aceea marea obsesie a l110demismlllui literal' esle non-arbitrarietatea dcmersurilor sale. Centrarea textuilli pe 0 constantll de adancime devine esen\ialCl, iar aceastll constanta poate fl subcon$tiemul (Rimbaud). conceplul (Mallam1(~), metoda de observa!ie (7.ola ~t I3alzac). nccesitatea intema a operei (Flaubert), memoria (Prollst), corelativul obiectiv (r.S.Eliot). intelcctul (Valery), odiseea umanll cotidian1\ (Joyce). Cli toate ca ~i cedarea in fala arbitrarieta~ii estc, In unele cazuri. tot 0 "iniriativlf' 1l10demlsta.

ARB1TRi\RIETATEf\ POST---:r-l0DI'RNA. Drul11ul de la mouernism la posll11odcrnisl11 e. in princlpiu. accla de la Ulise la Finnegan)s Wake, 1'n ca7ul lui Joyce, de la Oasc de scpic la Caiel pc patru ani, In calul lui MOlltale, de In - pentru a lua lin exemplu ~I din aria romaneasca - Plumb la Stante burgheze in ce-I prive~te pe Bacovia. Condiria poczici-jurnal. tcoretizatli de Montale in and '70, a biografismului sau a persollisl11ului ­direc!li propuse de Lowell ~i O'Uara e. lotu~i. tlclicatri, dificil de transat 111 aceasl<1 disculle,

Ce repre7inUI, de fapl, aceasta l11i~care de plasare a intere~ului

POClllllll ill alealOrislllul lumii cotidiene ~t al prnpriei biografii. di[1(;olo de

20

/;\ c iL

orlce metatiLlcil a clilui spirllual? bte paezla tranziliva. cIlUn!ialiva. \1

indiscutabll[t 1110dalitalc postmodernli') Rcprezillla en Ull lIhlln avatar al modernismulUl? 'I ocmai limbaJul pare ,uci sa sc fi schill1bat fundamental El ~i·a pierdut plOfullzimea. fOf\a vizionar1'l ~I metali:mca, caraclerul simbollc. opaciratca, aillbiguitatea. condilia 31110rctlexiva. Nu ins~ ~I dimenslunea literara ~I intcreSlIl pelllru semnifical. Numai ci1 semnilicatul acesta nu mai este unu! rnetafi7.ic. infra sau rnetapslhlc. sUI-specular Urmannd sa ajungi1 la o substan!i'i a sa palpablla. reala ~i s~-I repuni1 pc cilllor in posesia unui cod de IllUlti'! vreme pierdllt, poez.ia blOgrafic~ -;;i a cotidianuilli pare pornit<1 III dllltarea unei noi forme de motivare. AvenlUrali'i pe acesr drum al "nesem­nificativului", lipsit de once glorie ~i scutil de orice lriumf trallsfigurator, aceastil poczie IlU face allceva dedit sa se confrunte Cll arbilrarietatea ~l s-o refuze in nume!e unei alte uniUlli a umanului. Blografisl11ul ~l poezi cotidiallului repreZlllla 0 ultima incercare de a eluda adev1'lrul cll eul e 0

valoare pluralt\. inlr-un continllu proces de diseminare. ~I ell 11lInea imedlata nu se poate niclOdata sinlctiza intr-o imagine de ansamblu. E un demel'S care ine - la fel ca ~I textele beatnicilor. in care metafora l110demista ~i

automatismul suprarealist 31 Inlan\uirii imaginilor (ca sa nu mai vorbim de discursivilatea lipic whitmaniana din manle poeme ale lui Ginsberg) SUnt evidente - de 0 inconlestabila poetica a tranziliei.

Si cum aceslea sun1 fenomene foane recente. foarte apropiate de noi. ar trebui s1\ avel11 curaJul de a spune cli poslinodernisll1ul (ca Iloua paradlgma poelica) abia incepe. e abia pe cale de constitlllre. Dadl insa yom in!eleg.e prill conceptul de postl11odernism doar lIna dintre fe!elc modernlta!il. ca MaICI Calinescu. atunei cazul puezlei hiografiste poate parea elucldat. Modernismul in poezie srar~e~tc odala Cll Lowell. O'llara. cu teoria sa a "personislllului". e deja cu un picior in postmodemism, pentru ca arbitrarietatea. spontaneilatea. Iipsa de strucruri! a poeziei lui sunt date indiscutabile. Lowell. prin celcbru sau volum Life studies, inca mai spera in reconstituirea unei coerente cl11pirice ~i anamnetice a eulul. O'Hara pare deja sa ~tie ca ~a ceva nu mai este Cll putin\a. Poezla lui tine de istoria secltndei. intr-o realitate lcmporalu in care nu vom ~ti nil.:iodata cum va arata secunda urmlitoarc, Este poc7ia unll; realism cltantic, III care indeterminarea llli~cariJor eulu i Joadl un rol eselllial.

Configuratia poeziei amcricane a ultimllor 50 de <lnl ne poate ajuta In mare masura sa In\elegem unde se situeaza linia de separa!ie dintrc modernism ~I postlllodemism. frecerea de la 0 eplstcmll la alta se manifesta implacabil in cOlltradlqia (daca Ill! chiar contl,ctul) dintre IllllbLlJ ~i ontologie. La inceputunle sale. un nOli ItmbaJ ~i inca unuJ I'undamental difcril ck principiile SClllfllltice ale slmboliSlllUlui ~i nlc lllodemisl11ului ~nnetlc - 11\1

21

(,heorghc

inseamna neaparal ~i un all model poetic. intcmelat pc valori existcn!iale distinctc. Dc:-.tul dL' multi\. vreme, ill cluda faptulul ca ea nu mai est!: de SllS!JnUI nici m~car teoretic, motivarc:a ramane a asriralle fascinanta a poc:zici. a rcg~silJl la obieclivi~tl (Reznikoft: Zukovsky. Oppen) lransferaUl din esenla oblecle\or In pllra lor aparenli1 fenomenala, la William Carlos Williams, pentru care singura certitudine strucLUrantl'i a IUnlU estC percep!ia, la Edgar Lee Ma~lers. cu poetica sa a valonlor comunilarc.

Jocurile tipografice ~i sintaclice ale lui Bourroughs ~i Cummings, versul proiectiv al lui Olson, eul aleatoriu al lui l3erryman sunl Insa descopenn poslmoderOlstc. Legca arbiLrarietalii limbajului ~i eXlstenlci ca~tiga tot mai mult leren in momentul in care toate posibilila\ile de polarlzare ~ poeziel pe 0 dimcnsiunc motivata sunt epuizale.

Nurnal ca, pc: de alta parte. to!i autorii americani amintili mai sus se Inscriu. din punclul de vedere al limbajului ~i al scopurilor umlarite. intr-un sllbmodel unitar.constltll1t chlar In sanul poeziei moclcme. inca de la inceputurile er, insa ramas pan,] astiizi iotr-un sladiu neconceptualizat ~i

consideral. oricum, secundar. mai pUlin semnificativ. E vorba de submodelul lTanzitiv, de a~a-nunllta (de catre Wellek ~i Warren) "poezie cnuntiativa" a lipsei de podoabe metaforice. a transparenlei ~i deschiderii spre cititor. care incept: la 1800 eu Wordsworth. treee pnn Firelc de iarba ale lui Whitman ~i

poerii imagi~ti ai inceputului de secol XX ~i Ii include In continuare pe Kavafis, Brechl. Preyer!, Pange. Ahmatova, Mircea Ivanescu elc.

Preeantatea conceptului de modem ism se explica ~i printr-o simptomatica lipsa de inleres rala de complexitatea realitAlii poeLice pe care el () acopera. E un motiv care ma face sa cred cll toata lSloria modemismului poetic ar trcbui sa fie in momentul de fala regandita. Personal, eu vad aiel trei principale Iinii de fona: cea tranzitiva, direcUi, denotativil) prozaizanta. schiiata mai sus, cea reOcxivl! (modclul Hugo Friedrich - Marcel Raymond ­Carlos BOllSOn(l) descnsl! In a dOlla parte a acestui eseu. ~i linia avangardista ~i cxperimcntala, manicrista ~i (udicii in care se inscriu pOCli ca Tristan Tzara. Pessoa. Raymond Quencau, Peter Handke etc.

Modelul experimental. avangardist e ~i eel mai apropiat de arbitrarietalea postrnodernisti1, cu precizarea d\ la dadai~ti sau futuri~ti

arbirrarietatea nu are 0 valoare In sine, ci exprima revolta, protestul fara de struclllrJle osificate ale literaturii. prin ali~area ostematlva a unor valori rasturnate. Ludlcul. experimenlalul :jl tranzilivul devin in postlllodemism clemente esen!i<lle, mo~tenite insi'l toemai din trdd1lia poeziei moderne. Fartul cste firesc. Posll11odcmismul S-3 declarat de la bun incepul 0 mi~care mai degraba recupcratoarc dedit inovatoare. Exista insa ~i 0 problemrt a inovari i

22

j \ (4 {T-IIU:-l Rn·FR/;VT/;·

pnn reelllx:rare. dl11l()ln lit· IllelliI5\ih: r('tmict: ale paroJiel. ~i Ilbia aceasHI e in I1lfburii ~[I C'lIilcterileJ.e llllr-Ull llhld :-.peci ficO Ihlua dircclic de gandire stetlca.

i\lai trebuie ~il CU!lsemnnm inca UI1 pamdox. ill potida faptlilui ca prClape rO\1 sunlem obi~lIlJlli sa eillllam orice schimbure iilerari'l in ~patlUl

poc/lel. din pcrspecliva nUllllli model central pc arbilranl'talc. alcaLonsm. mi~cnrc browlliuml. Illueterl11lnnre. ireversi bil il(lte, re lativisl11, plura lislIl. dczimcgrare ~l Uccoll5truqie proza parc mal evaluata decat linea. l3anh, William Gu,~, Fcderl11l1l1. Hels\enblillel. Thomas Bernhardt, Georges Perce. Amn Scl1nllllt. Beckel!. Pynd1<Jn. [Ia!n C::1I\'ln\\, Kurt Vonnegul SUIH eu adcv:irat ni-\ltc postmoderm. $1 aici sunl incllnat sa-I dau dreplate poetulul Alexandru Mu~ma care considera ca postmodernislllul e a mi~care ce pdvc~te, innll1le dL' toale. spatiul fic(illnii eplce, prcva. Aeesta ~i cste spaliul cale .1 preLin.!i cu lIt'ce,,,ilalL' II1vcnlarca unor 1101 concepte capabile sa-i descrie nOlla configul'il!ic. Sigur, unele 110liuni. precum aceea de Ilu:taroman. nu sunl nici in\ enlia postllloJcrnilor ~i niei IIII denulllcsc in exclusivitare aspecte caractcrr~lILl' nurn<lJ pl)~lmlJdell1l~ll1ulul. ['n melamman C~le DOll Quijotc dc Cervante\. Acda~1 concept estc valabil ren1ru Tristnlm Shandy de Sterne. inSf! ar Ii eu totul c:-.ag.eral sa spunem ell postrnodernisl11ul incepe eu ace~ti autori. AplOape louto: '>lTle/lk' pc Cnl c Nlcolnc Mallolescu in A. rca lui Noe Ie lllduL1c in categoria corintieului sum ni~tc mClurolllunc. insa clc nl! apanin d('C,ll parllnl eSlct ici i postlllodcrne.

CUl1ccpltll de metarOllliJll e un Cllvant prca incap~llor, rren clastic. Dc areea postl110dernl~ti i ilmCm;ant prcf'cra sa vorbcasca despre meta ficli une. su pnlficlill 111', sau fictiune disrupliva. I\l11erieanul de origlne franceza R'l)mond l-ederm,lI1, pormml de la Cn!lCeplU! de surrealisme, obtine tenllentll surficliun cart' i se pare mal potrlYlt pentru proieC!lile sale narative. Exista insa eu adevarat 0 rdatil' de proful1L.imc inlre suprarcalism ~i romanul posll11odcm') intr<:b;Jrca se Inscrie in acela~i c<ldru al rela\iei dintre l110tivare ~i arbitrarietate. Dupa Rimbaud, posibililatea motivarii poczici rrin I'ealitatea euilli profimd cunO<l.~tc in poctlca promovali'l de Andre Breton ullJmclc sale forme de mallifestare. Pell!l't1 a njtlilge la adevaratn natur~ ull1ana, cea care ar tnotivil toate aetele I1l I11stre, ~lIprarcali~1 ii propun alaI in pOCzle n\t ~i in prozli sondarca subcon~lienluilli pnn metoda alitomatisll1ului psihic pur. in planul c\:presiel, acest uCll1ers il11brac:1 forma unui uiscurs IIlcongrUCnl, aluvionar, descent!"at, l110lival insa, in disjunc[iilc sale logice. de clliar fUllqionareil subra!lOnalti a unei lI11pOnantc par!, dIn fill1\i1 noa,tra. Ull posullodemist ca I cderman n:\inc dill suprarenllsm doal IOrlllil e\presici. clIm <lr Spune Hklin~'e\, doar I1lndaluatea (de)stnJClUnlnt;l, j1llsfl illsi1 ill slujba lIm:i

23

(,hCllr-ghl' (I~ACllJ;'l

rali(lI1alil:l!l iI CnnSllllC\lel IC'\llIok' c~· Iltl lInnarc~te ,11lceva oeeal <;a arate, IJltI-(\

rnanier;) (;u lullil ooinlere';uln 5i oelitkologiLilli\. imposlbll11atea cOllslnllni 1I1lo.'i Imaglill cllcrcnle a 1I1l\anuiul. De lapt. llCl.:~1 ()Ill e\lenUI. soclUl, ell indh Idualit,llea lui ci\ Ila. nu rnai nrc nici 0 importanlt'l pcnlru poslrnodcrnl~tl. Realltatea. de ont.:e naturl'l ar fi ea. acea I::.toric brutt'l despre care vorbealll la incepul. nu lI1ui C'\lsli'l ea rcalitnh:. in conclTlcien ci cea mai illl..:oiata, ea eSlC o COIlSIll.lqie fictiv~, 11]151111 OC logleli. ,",CIlS, caUL.n. transcendetlt1l· Realltalea nu arc llimlC de inicles. [ inultl 511-1 faei concurellt:l. E imposibil s-o lransformi in obiect de studlu E lipsa de sens s~ Ie lllai intcresezi de ea. Acela~i Raymond Federman obscrd\: "riC\iunca Ill! poate II realitate sau 0

reprcleillare a rCilliU\\ii, sall 0 imitatie sau eillar 0 recrecre a reillit:itii. en pO:Jle Ii Junr () ,·calitlllc. A crea liqiune cste. tie fapt. un mod de a aool i rcalilalea, mai ates de n aboli no\iune<l dI realiullea este adevflr".

ostmot!ernislI1ul In~lllllie rcalil<llea tcxtului (alta eueerire modemist!' cum am "aZUL) en ~ingura realitate adcv1irat!L pentru cn Ilumai scriilura e paJpablJa. verllieabd~. cOllsistentl'l. libera. ImeolaUl certa. La este 0

activilate In limbaJ. 0 conSLrllellC in ~pallul Itngvislic con$t1entn tie natura ei mClareaH\. ob:>edaltl ooar de propna el melarealitate. inscnsibda la con:>lriingcrilc lcleologlce ale universulul alternatl\! in care s-au simtil alat de bine prol.atoni rcali~li ~\ moderni. !\ceasll\ scriltllr~ e. in acela~l limp, $1 implacabil melafiqiunalrt, penlnl ea en se afinna intr-un sens progTamatic fllniiluLionist Mijlo<lt:Lde ci pOI dc\cni. de Illulle ori. 0 parte dl11 $ubstanta ci. r:ullC\ii <lIe limbajului ramasc intr-lIl1 SQi de 11Ibernarc semantlcn in pr071l moddlJlui anterior sunt reacllv<ltc aeum, ell 0 fllrie demna de propria ei callzll, in incerd\ri dt:loc bOl1omc, ddoc elcgante oe a-I scoate pe cnitor din i~lorica sa tOrpoare receplivl'l. FunC\iile fatica, metalll1gvistlca ~i eonativa - in termlllologia lUI Jak.ob:;on - celc care controlea7il adresarea $i bUlla func\iollare a discllrsului. les in prim-planul interesului epic. De aici, probabil, nota "lc\.tu111i:>ta·· a seriilurii postmoderl1l.; Imercsul pentrtl expreslvitalca slilului suu adcvarul informalional al acesluia tlispare eu totul. Pc romanclerul posll11odernlsl nu-I mai preocupa nici relorica, nicl scrisul frull1os. nici concrelUl vietii, nici bUllul gust, nici poietiea. nie; ideea de gen. nici avanlajele omnisclen\ei auctori:Jle. Scriitura sa c ironicfJ pentru ca nu l11f1i

poate lua 'In scrios nimic. e intcne'(lLIillrJ cu LImoI' ~i cinism, parodica pnntr-o "vc:>cI1l rcsemnare", elerogclla prin disprewl manierclor litcrare ~i neomogena pI' in ideea eI\ ~chell1cle naralive sunl. la rflllclul lor. lietiuni constrflllgtttoare.

dcn7\)ril. Po:.,tll1odcrnismul sc sus\ine printr-o ideologic simplu constatativa

care III 1 are amhi\ii didaClic\? sau distruClivc ~i nu propune in loeul unui adevar

ULR1NI/:../

considerat circumstantial un all adcvilr declarat infailibil. fl nu rnili vrea SLI

ajungll In nici 0 escn\i'i )i nu mai erede. co Mallarl1Je $i Joyce. c:i totUl poate fi

spus, GU condlIia sa ai 0 repre7.t:ntare despre 111 iSlerll I eAI~(el1tei ~I ~a-\l

lO\,entezl nlljloacele de :Hi (e.\WahL.1 accaSI3 rcprc/enlan.: Sc oeLinterl'SeaL3

de mCI3fizica ~i indlCibil. cand nu Ie ia pur ~i simplu in ras. esk 11PSlt de Ollce aura tragica a neputil1\ci de a ajungc 13 hantiunul lucru in sine E de.wlVoll.

apocaliplie, amoral. iresponsabil. frivol, e vulgar, sub\ire. desllns, sl.:eptic

speclaculos tara patim:l. e lipsil de oriee ulopie Nu c nici m~car ontiulllunisl

sau dczumaniLanl. E crud fhra inll'nltc ~l bct.:kcuiall filra l1loliv Nu c Joar 0

cxpresic a gandirii slabe, ellm spune Vallmo, ci ~i un rezultal al tdeli C3 in

rapon Cll realul gandirea pur ~i simplu nL! contealiL Nu mai i111slrea7..a. 111 IlICI

un caz., 0 epistel1101ogi~ logocelltrica, ci 0 ml~care "filosofie1\" mcfienU\ chl.!r

$i faill. de jocurilc Itmbajulul, practic,ltc, IOtu~i. din abundcll(il, scutiU\ dl'

complexe cuhurale, nepfuoaloare fatn de Ulbuuri, democl'atiea la modu

camavalesc ~i pluralista prin varietalea ma~IIlor pe care Ie inccL1rc1'l ~i

temporar Ie P03rl3.

Tl1!r-o conswUlI'C :'I lui .lean FranCiU!s Lyolard. "POslll1oJcml~mul ar II

ceca ce In modem invodi imprczclltabilul III pre7cIllarea ins1\5i. ceea ee se

refuw de la cOllsolarea fOnllelor bUlle, de la consenslil 1I11ui gU:>1 care- dr

perl11ile st\ se il1cerec in cOl11un nostalgia imposihilului; ceea ce se preocupa

de noi prezentari, nu pentnJ a se desftl((l ell ele, ci pentnt a face sa sc ~il11t~1

mai binc ccva, imprezentahil. Un artist. un ~criit()r poslmodt;:rn se afla In

situatia unlll filosof: lexlul pe care il sene. opera pe care 0 dC~aY3r$qlc nu

sum conduse in principlll de reguli dep stabtlilt? ~I ele IlU pot fi Judecate cu

ajulorul unei judectili determinate, pnn aplicarca la aceSl lext, la aceasta

opera de categorii cunoscule. Aceste reguli ~i aceste categorii SlInt ceea cc

Cauta opem sau lexllll. Artislul $i scriitorul lucreazil cieci far1l reguli, ~i renlnl

il stabili regulile a ceea ce va Ii raCH!. De nlCl faptul ca opera ~i textul au

insu~irile evennnentu!ui. .. '.

OSll1loJemismul cste - penlru a plelungl lila I derarle loetle lUI

Lyotard . parafraLfllldu-1 pc Wittgenstein. refllLllI de a paslm lilcl:rca oespre

ceca ce nu poale fi spus. Insa <lceast~ <;lidarc a principiilor cunllil')tcril e

25 24

(,hcorglll' ( RACllJN

In luellilinei laced aSlI17ilOarc. slIspcndandl:llll~til'nlii de pmpria ci dcriLiline

[~l de [lSllrzllOare cc faceoriel' idee de scn~. ni se prOplllle (\ gaH'igle I illlpuslbl1 ~en"ul oriearel idei !)i pc buna drepwte, pentrll

d

postillodernl~mlll. In proz1\ eel pu\in. e un curent de ide! care neaga

poslbilit[\\ile 11mhajului tll.: a impune "voc(, imag,ini m1iculale ale lumii,

vi7iuni. Chiar ~i atllnci cand eJ. prin agresiva sa componenlll intenexl\.Iala, ia

\11 cC1nsiderare viLiuni preexistente. 0 face pentrll a Ie deillistifica ~I JCSColllpline. pcntru a Ie dl:Zintegra ~i ilcg,itillla. A spune ea postmodernismul

e parodic c preCl pu\ln, Tehnica uzuala a parodiei e condllsa, totu~1. de 0

\oin\a a constrllqiel. de 0 logica a modlticorii registrelor sti\istice. Pe cand

scnctlle TOI113ncicrilor mai inainte aminli\i fae din litcratura (l [ort;:\ care

"suspend5 In mod rauical Ingica ~i deschidc posibilitii\i venig,inoase de

abera\ie d\leren\ialli" (Paul de Man), Ajungem astfel 'ind\ 0 datii \

arbilrariclute "G5I:1gia" postll1odernista e altceva decat spectacolul slIlcretic

II dadaist Si tOtlt~l, ulfcren\ele nu Sllnt ata! de mari, Sa fie atunci

postlllodernislllul forma discrcta dar 19omotoasa a neoavangardismului

.i1c1\1r l1oustre')

( 1996)

i.\ C itT IRT I Rf;FHR/:\7E

POETICA EXPLORARlJ iN IRICA SECOLULUI XX

Ceca l:e Mlrplll1UC de la hun iI1L~'pu( 111 1-'(I!ulllul 1111 Alexanuru Mu~ina. Paradigma pocziei moderne l ') est~ foqa per,uasivi'! nucmonslra\lei raptul acesta IrdJUle imediat recunoscul, pentru ea .:1 st:J In baza rnodulUl per~onal. ~i in bUlla IlHhura origInal. In care autorul in\elege si'! se Clrropl~ Lie poezia t11odcru~ F.'\ISHl in ('seul lUI Ak>.andru l'''lu~ina lin allume ratellsm al aseqiunii n1clOuatfl depa~illd rigoan:a ideii - care-I sporqte, in plus, mcntcle. Ballal ~pus, raradigl1l~1 poczici moder-lie eSlc '0 earle Iraita", pentru eal\le\andru Mu~ina nu este Jour un l:SClst. CI ~i un poet. unul uintrc cei mai impon,mi! ai literatllrii noa511e de aZI

Cercelar~u pe care () :]Yem in Iil\ii cste rcmllatlll unei pmfulldc clIlloa::;tl.'rt a pocziei modcl1le lie la Baudelaire incoocc, dar ea 51.' 1I1lCmel37li in rl;mul mnd pc tcxtek tcon:lIce ale unor In<ll'l poell din ultll11ul veac ~i jumatalc: Rilllboud, Mallul11lc. E/J'u Pounu, T.S. EJII1t. Fernando PeN>J. Paul Valery. AlIdcl1. V1aiakovski. Apollinairc ett, - ~I aceSleu aSII11t1ale ~i asumate dincolo de IItcra lor. Il1tr-un spint il1lerprela\iv de marc ~netc. Se vedl', apoi, dincolo de accsl bagaJ cOI'ctic ue slricta spccinillate. capacllJtea autorlilui de a compatibiji711 ~J ~il1tcti7..a

idci ~i infonlla~ii aparcnt dlvergcnte WIlIt\.' dilllllultiple dOll1cllIi all' CUIIUrti. ca: eplslclllologin. unele plasllce, Istorm l11\.'nla Iit<'i{ilor. ~C:llliotica culturll, poctica. cSletica, filosufia etc.. toate acestca reunite il1tr-un dlscurs pcrsonal. de aleasa Stringel1l~ ckmomlrntivii. lerlll, direct. puradoxal pe alocuri, dar Il1tlltdeaUl1f1 convlngator, Illibn'lcand nu 0 data lonna pa.slllnJllI a plcdoanci pro dOli/I! Ilia.

(. ) a ~

"11ll1l~ ~L~~n 111d11ClI{' f!\IClln:~11 lll l >(,

26 27

Gheorghe <I~AClLlN

Mel'llul e~en\lal al crllill <: .Icd" de :l fi IIKercal ~i n::u~1t 0 sltllan: c:-'lllic"Lh~ ill rilpurl ell IlI'Iea <;ecolullil \X ilia I pll\lll nbl~nuil;L '·c'Lcnonra··. 111 ,el1<;ul 111 C,lrc ublcclul e aburdal IllI pr1l1 0poLlpe eu pel'lO<I<.kli: poclicc antcrioare $i nici inli-o \ ilium: ('vollltl\'~ ··organiclsliC. ci pOl'l\ind de lu prcn1l\1I C\i~lell\el unor mode It: pocllte man. di"juncte $i incompatibik iS10ric il1locuil1du-~e unul pi.: ,111ul. $1 I1U transformantlu-se ul1L11 III altul in mou uelibl'[·;tl. Alexal1dru MU$lIla transrcr<i modelul lui Thomas S. Kuhn al rcvolu\iilor $tiill\iftce in spu\illl pouiei ?i identificd tiki {oate acde pi1l'adigme poet ice ell \alnarc dl: l1OUlalC, [sellliaia c:-,lc, lirc"lc. ill cercetarea dutorulliL paradigma poellc1\ a lumii 1ll0Jernc, pc care eI 0 ;;i an:.t1izeadl ~i tkline$le, Illlr-lIn adnllrabd cfort de p~5trare a coeren\ei dCl11erslilui, Cll vadita inten\il: de a d\:P~$l moclelele ast;'izi In vigoan.:. cele apaninfmd lui Hugo Friedrich, .la~l'h~Ilt1. J)al11a~(1 Alonso CarlLl'; BIlu<;ono ~i ciliaI' Jean Collen (necitat

dclll\: in lexl). MiLa poll-mica a ccrcetllrii lui Ale:-..andnl \llI~ina e evidcnUi Dc allfei.

in pat1en IIltroduc\lva a yolul11ullll. autorul incearcrJ. sa inventaneze 0 seric intrcagu tie prcJudedlll ~i defomlun de pcrcep\lc care hlnchca7.a atlcvllrata in\elegere a poe/lei l11oJeme. Examenul critIc opcntt e insa prea rapid ~i prea Slllnar. pentru n fi illlnltOlUl cOllvlIlgator Rezervele lui Alexandru Mu~ina fal de pcrspccll\'c1e a.:tualc ilk ~lUdlUlui poc/iel au in vl:lkrc. III pnmul ramI. limitarea la lext. la IInanen\<l opcrei. In metodele lillg,vistice $i semiotice. dar $1 h:nJin\a tic a c:-..plica lirica actual1l prln CC\:3 ce 0 precede, eonf"1l11 lll1U

rJm:lpiu de "rcduccre il nccunosculului la CUIlOSCUI" in \'l'lditl't contrndiqie eu ceca ce sc alirmll ill general despre pOCZI3

scris1\ de In 11)50 incoacc, c:-..plieatll prin cllnceplelc de "silllbolism", "a\'anganli~m", "modernism" ~I "postmodcrnisllf', 1\ lexandrll Mu~ina sus~inc Idcea c1l poella modcnl[) e linn singuro, unitara ~i (ocrent:t Tn lOat3 marea ci diversllate, ea accast:'! poe7ie C CII tOlLll altccva dedit poezia poslmoderna. pentru ca ea propunc lin all model al sall de eXlsten\3 $1 manifeslare, in cfln.:: e:-,(;n!ial~ (' l'unqia sa c\ploratorie, experimt:ntala ceea ce 0 ~j apropie de demersurlle $1 pnncipiile ~llin\cl. Ceca ee-I mteresea7a pe autOr in pnmul I·.ind eSle Idenlinearca rcsol111nlor pocziel in 11IIllea Illodcrn~. detel'lnlnarea motlva\lilor ei SocIa Ie, anlropologice. Dc nceca cercetarea sa nici nu arc in vedere rurmell.:. ~Iructllnlc. IimbnJul poclk l'a al,lre. retonen pue/lei. Recllnon~lelll iJici inccrc:arl'n de a dcpa~1 slereotipa obseslc a '· limba.luilli j1ocllc" in l:arl' par c:Jlltnnale nHl.10ritatca slLllllllor dedicate poe7lei. SlIrprllldc in mot! plilClit ue/,lIwolwr.t eu calc Ak:xamlru t\lu~lIla trecf;' peste blocajel Illd'-lliolugll'l.' )1 conceplll,lIe ,lie 711ei (rllSlllludcml~I1HII. de plllli'!, nu are pnrte dedI ,k eel Illllit (1 ragill.) Je c()llsidcra~ii) in urIn[lIirea IInel Idei cJeloc U';;or

28

1.\ eiLT-fRLA REILRI:\7D

de suSllllut: Po(:zia 1Iltullului seeol ~i JlIlllatatl' nu are de-a face nlci (;lJ

rOl11nntisl11ul (<Via cum il incereat sn dcmonslrc7e John Bayley in Fascinatia romantismului). nl('1 Cli llIanicrisl11111 (cum crcdc G.R. Hlll:~e in MllOierisnlul'in literaf.lIra). ea nu s-a schimbat fundamental dupa al dotlea razboi mondial, cum tOala Iumea c inclinatil astal-i sa creada.

Dcmonstra\ia lui J\lcxandru Mu~ina e pe cat de riscnnta. pe alat de clIrajoasa. ~I ea se desfA~oarl\ intr-un discurs critic ~i teorelic lips It de eomplexc, exeelent sprijll1il pe argumente de mare autorilale. Este limpede ca in elaborarea Illodelului sau auland a ~tiut s~ beneficiezc. Cll lin speclaculos profit, de trei dcmersun tcorellce esel1\iale apaqimlnd lui Thomas S. Kuhn, I. .M. Lotl11an ~i Ez.ra Pound. Teoria epislcmelor ~tiin\ifice a celUi c1inlai e asoeiata Cll tipologiile eulturale stabilite de stlmiotieianul de la Tartu (eulturi sel11antice, sinlaclice, asemantiee ~i asintactiee $1 culturi semanlico-slIltaellec) ~i convocatll in spriJinlil opinlci lui Ezra Pound en in istoria Iiteraturii n-au exiSlul dedIt lrei mari !llomcnte de (rc)lIlvcntarc a pOCZiCl lince: in Oreeln lui Sapho ~l AIceu, in Proven\a secolelor XI - XIII. prin trubaduri. ~i in lumen modern!! de dupa 1850. Cell' tTl' I momente esen\iale soar identlnca astfel eu trei paradigl11e poetlee distincle. rupte una de alta, liecare avandu-$i individualitatea sa bine detemlinatl1, mOliva\la sa soeial~ ~i ontologicll. Ele narcheaz~. de fapt, trel tipuri difcrite de sensibilitate, Irei modele menta Ie ~i

atitudinale dislinete, care llnplicll ~i ni~te modaliUl\i anume de a gandi si de a face poczia.

Modul aeesla de a vedea JuenJrile pune insil sub semnul lnlreb~rii

existen\a eurentelor lirerare sau, in orice eaz, reptlllt~ in discu\ie eonfigura\ia lor cea indeob~te admisil. Rena$terca ponte Ii aSlfel redus1'lla perpetuarea unui model deja impus de lfubaduri, simbolismul T$i pierde importan\a doclrinar!l, redus la doar trel mari individllalit1'l\i (Baudelaire, Rimbaud, Mallamle) care (k fapl der~~esc curenllll, romantisl1lul devine 0 l11i~care incertl\. mo~tcnitoare

a pocticii clasice ~i prevestitonrc a pocziei modernc, maniensll1ul pare un clasicism exacerbat, curentele de avungardll confinnrt ?I nu conlesta 1l10derniSl11ul, postmodemismlll se ldentifiell cu poezia moderna intratil in faza sa de stabilizare. Raportarea cclor trei paradigme de esent1'l poundiana la schema diaeronic1'l a ellrentelor ~i mi$cilnlor literare - opera~ie efectllat:t in cadrul cl1r\ii doar atunci cand ea SerVe$le demonstratia - rl'lmane in cele din urml\ un clement de fragilitate a modellliul lui .A.lexandnl \lJu$in1l, 0 chesliune dclicalll, eonfuz:t ~i, din p!lcate. neabordnlft fronwl. Ideea care se II1sinueaza in sllbsidtar e aceca c~ Loate cllrentek Ilterare n-M Ii altceva decal ni~le forme degradatc. Imb1'ltninitc ale celor rrel 1ll0menle aurorale slIstJnllte de "inVl'nldtnri ~i ll1;je~tri" (lcrmenii sunl ai lui Pound inslIsi). i1~a cun

29

Gheorghe CRAclllr'\

rOI11Clntl<;mul 131ed-:rllleier e \ari<1nta cLlll1in\iUi a Romanlisillului inall. E illsa :?I Cll:casta 0 Idc~' nsupra direia merit!! !iii renecl~1Il

)1 clara cercelan:a lUI f\lexandru MU~1Il3 COl1!IIlC ~I uncle punCle nevralgice. aceasla se 11\(,ll11pl[l probabil l:U Lilt CfC.·CI colaleral. iltcontrolabil al prea 1l13rclui palOS dcmonstrmiv, palos ce conduce. pe de alta pane, 1'1 unele relu:'\n. repeli\ii. aseniuni taulologice ce ar fi pUlut sa lipseasc<l. pentru en elc dati ::.en7.a\ia untli prea mare didaclicism Dar pasiullea eu care aulaI'll invesligheazil condl!iile ~i motivatiile poeziei l110deme I~I are explicalla in vointa sa de a dcmonstra ea prejudecata "categoriilor negative" poate ft ~i ea depa~itli. Demcrsul polemical lui AlexamJru Mu~il1n se opllne, illITe mari tcorelicieni ai secolulul nostru, 'in prtmul rand lui Ortega y Uasset ~i lUI Hugo Frlednch. eel care au \orbll Jcspre caraclcrlll "delllm3nit..ant". "<.k:fonnanC. "ireali~l" ~i "lloncol11unicatlv" al a11CI ~i poe2.lei din ultima SUla de ani

FiinJ 0 forma de explurarc, exrlicare ~i instituire a um:i luml noi ­lumca lTlodem:\ - tocmai acea poezic pe care unii 0 acuza de obseslLI "traoscendentei gaalc" ~i a unul comportament narcisisl ce 0 i70lcaza d eitilor. devine in vizjunea lUI Alexandru MlI~ina 0 poezie ce-~i

redimensiolleatil funqiile. i~i aSlIma dramatismul unui spa\iu din care Dumnezeu a djsp~rtll :;;i incearcl\ sa pun!! 'in termeni. daca IlU ~i sa rezolve, cele lrei mari crize ale oll1ulu\ postromanlic' crlza limbajullll, crlza eultli ~i

criza rcaltta\il. Poezia l110demll nu mai Inseamna, a~adar, "artil pentrtl arta", "magle 50110ril", "poezie puril". "gratuitale", "aulorelleXlvitate", ci 0 moda­litale LIe luare in posesie a und lumi ill acela~i timp semanlJcil ~i sintaetica ('in lem1enii Illl Lotman), care ~i-a pierdul cel1lrul. In care omul il1su~1 e 0 I1ln\3 descentratll Rolul poeziei ar fi acela dl: a reechilibra natura Ul1lan!i, de a-i oferi omului un ell lpostaz.lat intr-o multiludine de modele, pe l1l~ura lumii in care trllie;;tc.

Paginlle arectatc de Alcxandru Mu~ina analizei multiplclor criL.e pc care Ie e;\.ploreilL[} poezia in lumca ll10derna sum ~i eele ll1ai consistente ~i

cele mai convlngaloare Jin imreaga carte. lipologia eu-rilor pocliee pe care Ie-a conslruit poezia de la 13audelalre incoaee, in Illcercarea sa dispcraH\ de a-i oferi olllului Idcl1tita\i alternative, e 0 propunere tarll un precedent 'in tcoria noa~lrl\ lit\,:rara. Ineercarea lui Alexandru Mu~ina de a conceplUaliza in modele coerente. plau7ibile :;;i Istorie (vez.i ca7ul dadaismului sau eel at expresionismului) acest ,Hat de controversal spatill "I individualiliitii e remarcabilfl. Chiar ~i lluillai aceasti\ problema a clllui in poczie ar 11 putlll constitlli ~lIbleetlil Lxclusiv al unei alte canl. E adevaral co problema elilUl romantic nu e llic:i mllcar aUlls~ in di~culle. insa data e sa gfmdim romanlisl11ul pnn marti Sal rtprC7l:I1U1n\i. alUnei e ioarte posibl! ea Novali~. H6ldcrllll.

30

1\ C.'.{l'T"tRJ.:.>l HULRI.\ rEI

Words\\ 1lI1h, Rlake. Coll'I idge_ N~I'\ ill sa ~-: J()vedea~c[l pur ~i Silllplu lll$te geniall precllrsol'l ai nwdemitalii. Ceea ce aI Juce la f\:\'izlllrc<I mndelullli ~e numllullll ROlllaniiSIl1 Inalt. Dill' .!SUI ar Ii JCjil 0 alta cheStiunc.

Vi/iunea globala cu care 0Jk'reazfl Alexandrll 1\tIU~II111 e una ear oscile3.7,a intrc lipulogie ~i Isturic, LV 0 mai 1l1,1l\~ propcllsiune spre iltlcrpretar-ea istorica, dc:?i. cum am vazut diacronlll curentdur literarc e paqwl lreClltn sub tncere. Cred ea paradigmele autoruilli sunt Illai dcgrabii ni~{L' Il1ctaparadrgme Riscul unei astfel Je perspeclive acel" de a giindl POC/Ill In IIll1pi prea lungi ~I prea lari $i de a stlspenda orice Idee de dcvenire a lorrnelor poetice. f-i md disjllnCle 9i IIlconfundnblle, "pClradigmcle I\lllnd MU~Il1~" SUIl( egdk inITe e/\:. la fel de cOl11plexe. la fel de IInpor1ante. la fd Je novatoare ~I. nil in ultil1lul rand. III fel de fllnqionale 'in plan social 1,01' ar trcbui sa It' lIImezc de liccart> datil perioade implacabile de eplgonisll1. E Lk ".J7ut <.lara luertlrilc stall chiar a~<i.

erc{;tarC\l lUI J\ 1e.'\C1l1drll Mu~ina arc eu precfidere III vedcrc 0

epistcmlltnca in curs de desla~urarc cea modcrnli. Privircn cercetiltorlilui C linn care vine dill intenor. din rnll:zul unei variante stabiliz.ate a mouemilapi de care L:I jnsu~l apaf(ll1e eLl roe I. FaplLll acesta paale II l1l1 mare avanlUJ pe car Alexandru Mu~ma II ~I recllnoa~tc Ja un mOIll~nl dill J\cum el puate S~l vada mai bine decal Ilugo I'nedrich. Jean Cohen sau ( arlos 13ousono ce s-n lntUl1lplal Cl

poetia modem:!. pentru ca aceastll poezie pare imnlll'l deja 11111'-0 Jaz:l de nomlalizare, de pur1\ explorare In interiorul paradigmel. \1ul{i cerccli1ton sunt convin~i ell aceastll f'azA e una pc care ar trebui s-o numim postmodemB. Eseul lUI Alexandru Mu~il1a ignora chestlunea pOstl11odernisl1l11lui (de~i intr-un lac apare ideea cll postl11odernismul ar conslO in anularea cOIHrariilor. lensiunilor fata d~ real intreitnUlc de modernism). Poate C~I () relunrc a plInclului de \leder. asupra postmodcmismlllui afil1l131 deJa tic aUtor. cu ani in lInna. in presa noaSlr1\ literarn ar fi fost alci opu/1un1'i. SpUIl aSIa. gilndll1du-ma mai AIe~ It! f'aptul ca. in perspectiva., drcptalen soar pUlea sf} n~ de partea lui Ale.\andru {\tlu~lna, ~i PDS!l11odemlsmul sa sc dovedea~ca 0 alr~ [OI1l1[J C!(' 111odenllSJ11. cu alte scopuri l'Xploraloni ~l experim~nLale.

Dlncolo de Wale :Iccs(ea P:~r:ldigllla poeliei moderne C~lc, prin ~a.siunea sa Jl.:lllon::.lrativa. prin stringen\a !;>i rutinamentlll argumcl1I3lulor. prin ldeik Indmzne\e pe care Ic pune in circulatie. unit dintrc cele mal interesClnte ~I r~dulabile cercct1\ri asupra poczici din loala cultum nonSlr[J modern:!.

( 1996)

31

is C4/T-1Rl:...·l REFHRINTEIGheorghe CRAnUN

DENOTATIE ~I CONOTATIE IN LIMBAJUL POETIC

("UN 1RJ\I)ICTIILr: CONCEPTULUI DE LlMBAJ POETIC. Tillul prezenlelor conslderatii af ti PUIUI sa fie fannulat $i in alIi tenneni: Sens propriu ~i sens figurat Tn limbajul poetic sau Trasparen~i'I Si opacitate in poczie. Nu in uhimll instanlll ~ fi putut recurge ta dOll11 nOliuni prea bine l:unoscule dIn l:uprinsul studiulUi eu care Tudor Vianu II J ueschlde Arta prozatorilor romani: tranzitiv ~I reflexiv, nOliuni care sunt ea ~i sinonime \:u ec.le mal inlllntc amintite.

Vreau. prill unnare, s1\ prcclzez de 13 bun 'ineepllt ea dlseu\ia pe care incerc s1\ 0 initiez aiei are in vedcre nu at~t 0 lerminologie, cal 0

problematic~ Sigur c11 nOliunde avute in vedere au nevoie de 0 prealabila definire, redefinire ~i ehiar resemamizare, dar asta doar ea 0 simpla operatie de dctcrminarc a unui vocabulal necesar. Pencolul de a pune 0 realilale (in caml de fala. lunbajul poetic) la disp07itia unui sistem conceptual exist~ in or icc demers teoretic. Or, tocmai accsl pericol ~ vrea sl1-1 pot eVlla in C'Ontinllare.

Incercarea nu e alaI de sirnpHi pe cat pare. Chiar ~i c(JOceptul de Iimbaj poetic - avand 0 valoare mull mai rUlin tehnica decat conotatia ~i denotatia - s-ar plltca dovedi. la 0 privire atenta, insuficient de bine definil. nesigur. daca IlU ambigull. Nll pulcrn aborda ehestiunea trasli.turilor specirice ale unlli spaliu inainrc de a ~ti care sunt limitele accstuia In SltUCl\1a noaslrll I1C

putel1l tntreba dad limbajul poetic inscamna pur ~i simplu forma lingvislica de eXlslenlll a pneziei de la inccputurile ei pana astAzi sau et caracterlzeazIi dOur poezia Illoderna din a dOlla jllllllltate a secolutul Ireeut tllcoace.

82 83

(;hcorghe CR..\Cl UN

Problema c~lC uno. fundamentalil. ~I ea are in vedere t~pllli ca. eel pu!in din punetul de vedl're al configura!icl Ilmbajulul, astatl suntem obllgall 'i:t vorball despre doua mari tipuri de poe71c 0 poezie lradl!ional:l ~I 0 poezle m()dcrn~, Primul tip aduee In scen1l un limbil.l figural. adlc1l orl\amental ~l

retorie In cel de-al doilea tIp de roezle <IVCIll de-a face cu adev1lratul IIlllba.l poetic care urmarqtc S~ ating!! condiptl originara a discursu\ul mOlivat. Distinqia (l regasim la Gerard Genelle, care vorbe~te despre limb<ljulliterar, traductibil in prOla. al poezlei anlCrtOarc slmboli~lnlllui ~i opusulul sau, limbaJul literal, netraduclibiJ. al lirieii Illoderne aparute in desccndenla mart lor poeli sll11boli~ti ,2) , Dar chlar daca la autorul Figurilor no!iunea de limbClj poetic pare sinonima cu lil11bajul poe7:ici in general, e limpede ca ne anam in rala unui paradox. pentru ca intr-o vlziune intemciata pe criteriul traductibtlita~ii, poetic nll poate sil. lie JeC3t aeel Ilmbaj care se opune prozei ~i care nu poate fi redus la slructurile ei. Ecua\la limbaj poetic = Ilmba.! literal se Illlpune de In sine. intr-o fonna ~i mal directa, ideea aceasta C3 limbajul poezici moderne este ~i singurul limbaj propriu poeziei apare la Jean CClhcn( 11, Oac5 ~up~ spusele acesLUia, "estclica c1asica este 0 eSlctica antlpoclic:l". duca "poezia este anliproza" ~i dad\. cvolutia el inseamna 0

cre$tere tOI mai accentuat:! a gradului de poelicitate a limbajului sau ~i 0 lot mai mare arropiere a poetlcului de propria sa csenia, atunci slructur limbajului poetic se identifica Implacabil Cll struclUra liricii modeme.

Exemplele adusc in disculie par poate sa contrazica remarea mea cll nO\IUnea de hmbaj poetic e in momenlul de rala msuficient de hine definit<1. Opiniile lui Genette ~i ale lui Jean Cohen nc obliga sc:l recunoa~tem faptul ca prin expresia "limbaj poetic" ne afiam in fata unui concept modern, cu un sens bine detem,inal. apt sa caractcnzeze in exclusivitate poezia modema. Dar ce este aceasta poezie? Ea c un spa\iu nu doar al motivarii, 31 literalitalii ~i antiprolei. ci ~i unul al conotatiei, al ambiguiUl\ii ~i obscuritAlii semantice. Logic ar fi sa spunem di limbajul poetic e prin excelenr3 un limbaj conotativ. Jean Cohcn nici nu credc ahceva. Cand in Struetura Iirieii moderne Hugo Fncdrich 14) vorbc~te despre "sugestie", "ermcllsm", "magia limbajului", el are In vcdere aceea~i realitate lingvistica. Conotatia ~i poetieitatea au devenil de mulll! vremc smonill1c, iar echivalenla <Iccasta s-a transformat deia Inlr-lln loe cOl11un al cercetarii literarc.

Nimenl nu pare sa-~i mai puna intrebarca dadi spa\iul conere! al poeziei modernc indrep!1'i!e~te pe dc-n-ntrcgul ecuatia ill disculie. Coneepllll d~ poezic modernil pare greu de reevalual. :;li toc111aI penlru eil aceasl!!. decof1struc\le a conceptului pare atal de diticil1\ a tost ereata nO\illnCa de pO:>ll11odcrnislll Ea era neel:sara rentru :I dcnumi, printrc altele. ~i acel IiI' de

84

is C{lTW[:1 HtICHI.!\?,I:..1

pilczie aClualrt )lcntlu care conol,qia. I11ct:I!'nra. ill11higuilalCti IlU Illili 1'('I~re71I1ti'J

valori 1i.lI1d,ullenwle CllIda\l:nHl c in'i;:l aceea Cfl ongllltlc Jslonce ale pos1l11l)dl:rni~l1luI1i1 slim SinLJllnC, dae;1 I1U anlerioare inCCpUllJrJlor PIlCLICl l110dernc )1 alunCi ,1111 plilea ~runc c~ nO!llIl1ea de poezie tnodcrna eu care llpcrllm a:,taLi C 0 nl'tiulll..' n:sliictiva, cu un pronuntal parlt /1/1.1' ,ill1holl~l.

cl1lll vOIll vedca I1ldi larzit!. Po~tl1lodernismul soar pUlen Sfl ik, In urma urmelor. lot un fel101l1Cn modernist. dar d\.' (\ allll natura, lal Il1nbnjul roellC, un spa!iu in acela~i limp al conotaliei ~i :::11 dcnota!ie'

!\ceasta ~i ~ste ipotezlJ de la care pornesc prezentele considera!ii: raporllli denOIO!ie-collotatie reprczll1lil in roC/ic 0 dimensiunc flJndal11enlal~,

<)ctivll. r:lI'i~ de carl' priJblema IlInbajului ci specific nu poate fi g5ndil1l nici jllllpriu, nici corect. Mai mull dedit ati'lt. dllp~ pl'trcrea mea rrcva\enlu unuia ,all .1 <lllul:l dlllll'e (el dUI (l'llllcni (lOlltc dC\CIlI un crt[crru pcnlrll elahorarca uncI tipolugli poelice CI~d, de ascmenea. e[l aCl'aSIU lipologlc sc confirmd iSlOnc, ea pUlcind Ii llrmarita. pentrtl lumen nO:lstr:'t l11oderna. incA de la 'ineepultlnle romunllsl11u[U;, atat in opere. dl $1 in lexte lcorctrce, Istaria rMziei din ultimele t!oua ~eclllC' ('SIC 0 iSlone dubla, rezultatfl din dmamisll1ul ,1 d()u~ limba.le opuse, ullul conotativ ~i altul denotalJv. insa faplul accsta IlU

estc nici acul11 suiieient de vizibil, pentru ca modelul nostru de poezle Illodemll e un preclpltat compus din ideile autonlor mai inainte adu~i in disculle, lar postll1odernlsmul, en model alternativ, c, pe de altil pane, lin renOl11cn literar mult prea complex care dep1\~e~te simpla problema a Jellotaliei,

Consider rrin umlure en po~zia l11odt:rnl't nu rerrcLinlll In mod ahsolul un spallll al limbajului conolaljv sall rellexiv. cum II nume~te ludor Viallu, ISloria devenirii ei ne obliga sa vorbll11 In aceea~i masura despre 0

dircc\ll: denotativa sao "enun\iativa", in lermenii lui Wellek ~i Warrenn {~I. Tuuor Vllll1lJ ~CSI/,a coraclel'LlI tranziliv al Iimba.lului UZUl.l1. cxc:luLfind Ideea (k lnlnzltivllate din campul poeziei ~i accepland-o doar en pc 0 dimel1Sllllle a prozei, !\vel11 illS;} 0 1l11J1\imc de excmrlc ~I fel10mene care nc conslrang Sf!

\orbim despre 0 poe7ie dlrect~. proz<lica, unlimetafonca. tr<ln'l.ilivil In 1I1timij IllSlull!a.

Obscrvati i Ie anterioare pol arMa intr-o oarecare masllru care este valoarca acordatit in aCCSl studlu notillnilor de cOl1otatie ~i dCllotalJe. S-ar PUtea obiecla cfl neestea nll sun! suficlcnt de clare, nici ctl tolul Illdrepta\ite. ~ol1Olalia ~l del1otn~i<.l slim cOl1certe mai des inlalnilc in limbajul lingvisticii ~l ll1ai pUlin in sPUliul crilicii 5; leoriei literare. Chiar ~i poellca Ie ocole~te, lIncori etl 0 ~lIrpriIlZal"arc prudcl1\a. preJi.'nind, de exemplu, sa vorbcasell, in

85

-- ----- -- -- ---(. hl'orghc (" R .\C III N

h)e:lll 1ll\Ul 11mh'l1 l\JlHll,lll\', 1!L':-,prc tin 11l1lh.IJ 11111.111/111\ ((icncllc) :-',1lI lJ(ld\'

(TnOllr<lV), Dupil prtrere:l Im:a, ~1l11a\l.l acea,IJ ~e c\plicn prill faplul ca a~lrlll

inca denotil\Ja ~ consluerala Ull elemcl11 Irelc \C1ll I In opera\ia de ucfinire J

poezlei. Sau, in masura in ~an; l'd p(\alC parea relevantlt denOlatia dc\ inc cd Illull norma de la care Jeviuz5 limbajul. evenwal aect c1emenl de: contrast po: care sc proiecteaza vatorik conola\it..·i Prejudecuta e aceea cli denotalia reprezinta 0 dimcnsillne inferioara ~l nespccifidl.. de cele mai l11ulte ori apocliea. lat~ de cc ea nu poate face pereche cu lin concepl alat Lk larc cum c eOllotalia. Ramane insa de demonstrat d\ dcnOla\ia e panea slabil a cllpiulul pe care 0 a\'clll in vl.:Jl:re. Cercetatorii allllntl\i maiinaintc n-au faeut-o. ~j

asta pClllru d\ teoriile lor se inlemeiaza In marc masul'a pe postllime apnonce.

(Ol\OIi\TI,\, [)Lf\<OI:\II.·\ :;'1 l.It\lH,\ ll/U \L,\. E lleVUlC in l:unli­lware sa Caul[lm nl;;te defini\ll, fie de ;;i de lucru, pentru temlenii pe care ii aVern in vedere l\u voi pulca propune ($i. de fapt. nici nil e "in tnlen\ia mea. interesat cu"' \11111 de generalitatea ~I ela~tlcilat~a lermenllor) l1i~te defilll\ll riguroasc. Faptul aceSla e il11posibtl panll ~I in campul lil1gvisticii, Chlur putelll eonstata c1l In logie;'\ ~i lingvisllca, perechea de termcni carl: ne interescadt t:irculfl ell eel pu\in doua-lrei accL:plii diferile lIn.

o primA accep\ie - care pnwine de la James Stuarl Mill - c aceea are pune semnul egaliti\lii Inlre conotalic ~i scmnifica\ie pe de 0 partl". $i

UenOl3\ie ~i referin\a. pc (11.: alia. Conota\lil ar caraclcnza in acest I'el propnet<11ik semantice ale Ul1\1i ell\ ant. in limp ec denotajia ar descmn~ pragmatic rela\ia dllltn: cuvant ~1 obieetlll denulllit de el. 0 alIa intrebllllliare a celor doi lermcni Inlolnim in lcxtclc lingvislulul american Louis Bloomfield Pcntru el, $i conota\I" ~i ucnola\ia sunt fenomene ale scmnificaliei. Denotnlia e sll10nima Cll sensu I de bam al ul1ui CUV[lI1t, in timp ce conota~ia caraelerizeam asocJ(:n:a srabila a unlli sens den vat ell scmnl fica\ia Plllll~ Acca.~ta este. cred, sernnificalia cea 111aI raspfll1dita astazi in studiile de specialilalc, eu prec i7urea ca. in mullc caLuri, eonola\ia nu are delae un camcter stabl!, ea fiinu asoeiata, dimpotriva. ell ideea de impreviLlbilllalc

intre cercet~lt\)rii lirnbajullli lilerar, '!ot!orov ~i Jean Cohen 3L1

incereal fiecare s1\ dea eonota,iei 0 definitie in acord ell speciticlIl

demcrsuri!or lor analitice Pentnl Todorov care se ocupa de problell1~ pcrsonajului in Lel> liuisOD~ dangercusc:, - conolalia se manifest~1 ori de cale

ori un obiect e Illdlrcat Lll 0 fllnqie alIa dedit funcI13 ~a ini!iala. deci e LIn renomen c.\lraling:.. iSlic, \inund de semnifica\hl aplicaLri obicctelor. pc car­ling\'istica l1u-1 poal~ illsa igllora

IV c I( TlRIA Rl:/rNIS!,EI

k.lll Cohen Cllllslolcl:l ~()Ilnla\iu ~I UellOIf1\lel dSPClll alt: limbaJului, "rL nu pot II, lOlu\ii Ifllelesl' ill "r.IJ'~1 illlpltcaliil(.r lor psiho\oglce Penlru l:f1 denota(ln se Idl.lllllid ell lill1~lliJ mte1L'lluaU, cnglllliva, reprCLenliltiva II

IImbaJulul. in limp Lt' wnota!1fI cUlmnul ~pectele emotive, afcellve. Ccle dOliA elltlti'J\I sum IlpUSC nllm[ll in plan pSlhlC. renlru (3 altrel t::1e au neela~i

relert.:nl. sunl, adldi. dou:\ ~:\prLSII dJfemc all' c1cd\lia:)1 obiect 17J. ~Iim dejr din eonsldel alii Ie Jnlt:llomc c(\ r~nlJ u Cllrcn lill1C\la CLll1olativi'J caracte­rizeal.A limbajul pocLici, In tlmp ce denula\la flflaqinc prozel. Opoz1liu care s slabllc~le t: a-:eea dintre emotlOnul ~l non-~l11l)lional, Ctl $i cum poeZla ar Ii un domenlu al st:nsibJliltllii ~i ll1tlli\kl, lar prOIa Illllll al intekclulLiI $1 <:Ulloa~terii

rational~. E lllllpcde C~I () astlel de d",tillqit' eu ~Jl'U paale fi aceeptatll In cc prive~tc proprtlll Ilh:ll fluncr de Ycdcrc, el un1T;"}re~le s~

valorifice pozirllll' IIIaI i!laWle cVldentialc, dar mai ales punctul de \cdt:l( al 1111 Bloomfield, p3suanJ om.ulli' 111 lin Ilivel SlnCl semJntlc. lil.rll insa a ~onsjdcn1 dCllutalia (1 dill1en~iLJlll' c\tcnoarli rap de limbaJlIl Ilteraillnl sau <II pOl:ziel. AsIa prcsuplllle 181'lUI (.(1 t'ehl \ nlcn!d... IlmbaJ uzual = proza ~i proZ<1 = denotapc sUIll dt.. la hun illccfllli e"cltl~C. 'I rcbulc apnl si'J aecept~m cviden\a dl limbaJlIl lI111fll ~I I1f11 b.IJ II I literatllni s\l111 dnua UUl1ll'nil dlslinete ale semnl!it:a\lel Dlferenl<l ('stc etar IllllrCllh' la IlIVl:JlJl fUl1qlilor. Pe dc l) parte \"orbllll desprc (\ fUI1C\ic rtferen\llll(\ ~I (1I1111nIC<lltvii pe de altn despre 0

fUl1qlc cSlellca. J\stfel lkl1lltnpn $1 cOlwta\la caraclcrize37ll ueopotriv vorhirea cllltdianil, pro7u. pnezla .~I IIII1baj II I ~tllll!lrlL Numa] cil de sunt prCZCnte in liceal\. spalill in partc III grade ~I eLi t"unqil Oirellle.

Intra, dupa 0PtnliJ mea. in sfera denotalld lunle actek JlI1gvlsticc Intemelate pc uzaj. pc sl.:llsul'lle (,UI10~('IIIC de toatil lumea. Once formi ~\lmantic~ seclinJur:i. fie ca Ja ongine $i 0 melafnrCl, cazur{\ ill spa\lul public al c:omuniCi\rii. line de ,Keasl:. stera (ol1ola\i" Iu riindul ei. cllpnndc toale acele ~lrucluri verbale care se opun ulaJului prin caracterlll lor IlCObl$nult, nea$leptat, incdit. Conola!la e un spaIiu ill 111\ el1\iel semanticl:, un tenloriu al CllIHtnuci metaforizIlrl. CUI101"!I;] 111 !",no:ie e InlOldeauna un rezullat 31 explorArii procedcelor IC\lc,t1e (l11etafora, mCIOIlI1l11C, sinecdoca, epitel. lompara\ic). Am putea cOI1~idl'la. LIIIl1 .'it propune rrecvent, cil denuta\la reprezinU\ starca n()rmal~ a 11I11bajlllui. iar conolatia SL'lrCU sa excclllrica. dar 0

OPO?l\IC lilnba comul1('), - IlInbJ.i poetiC, inrelllclatrJ pc Jistinc\ia nom1n (Ot 110lil\ie) - abatcre (cllllotape) nll e ddoc lI~or d(; SUS\II1Ut, ~l a~la dlll foane IIIUltl~ lTIuli ve.

I Prllna \)bserVali~ c aCC:Cil eli pClllru a del1lll I\Ul.7ia C<l pc 0 devicre de ,1"

10rn l<1 C'OI11Ullllarii lillgvislice 1I~)II-poCtlee, lr.::buie mill illliii "II vedem ill C

In.ISIW1 tcrl1lcllul slll1til CJ l)pll~ c-s:c eI imu51 Jefinil Se.lll Jefilllbil Spre

8 86

Chc(IJ':!hc ( R;\CIlI,\

dl:ll~chil(, de 11Inb'l/lil in:"lrlll11cnl,t1. 11lle/l:t p,IIC in IIIILT l110lllent lIll lennul"l; l1l111l lll11i lI~or cle <lIlaliL3t. iir :;;i numdi clatoilli' faptllllli C:, en cslc Ul1 fCll1'llWn IIlrcgi:,.lral slib forma unor lC\IC .scrI\e S:lll tr;)I1Scnse (111 Cil7Ul LI eallel omk"l F[\r[\ Ifldoiolfl ca limbnJul flon-poetlc CSIC ~I cl Ull knomcl1 imcglslrabll. ill~:l

ondl de Illullc illrcgistr<trl "pc \ iu" dc limb1\ vorball 0111 n\ ca lei dl~P(17I11~

asltl flU inscilllln{1 ca vom reu~i vreodlllil sll ne alliill\ in posesia unor cLue suficlen!e peno'lI a·i delcmllna eomplcXllatcll. vari3bllllatca, pmfufl/llllC'll "I intindcrca Nu cred cil ar lrt'bui S~l crldem in ernarca de a cOllslderil c~ limon COn1Ulla eSlc ceea cc nl' prc/inW. lingvi~lij, adica 0 limba IlllHlI1fi, illghetlltii. pnvttil in stricta ei generaillale ~I gramallcalit3lc

Limba vorbita llU )1L)ale fi cOllsideratll UII sirnplll sJll:l\iu al lInci cOll1unicari In care cuvintele ar descrie cu prcclzlc oblcct ... le la e<l!"c sc l'cl'-'r'l Sensul denotaliv 5<1U refercn\ial -:Slc dom L1 funtasma il dieponult:lnl "<Ice lei Iimbl poten\lalc (nlllllilc tie Chl1lllsky ·'eomreten!,.'l"), pc care t1ecnre indiviJ 0

ue\ine ca p05ibilitate de a vorh1. Vorbirca. cOll1unicarca ling.vi:>lic:\ concrel.'l ("performantn", cum ar spllnc ling\'isllli mai Inainle amintil), verbuli7ulL\ sau nil (in slllrilc de monnlng interior), nil cste nlciodati'i stricl dL.nOlnli\fI Ollee inform3!ie care leaga intre ele dOll<1 slIbicCllvil1l\i lImanc, illllifcrcl1l M n,l!ura sa este 0 infonna!le conolata Acecpliile in care oamenii folosest: Cuvlllllie in vorbirca obi$nuitll nu se confundl\ decnl in rare caLun cu deftnllia lor Jln dictionar. Flecare vorbitor esle ~i pOSL.:sorul 1I11ui dictlLll1Hr UC U7 propriu, conol<1l ateetiv. sCl1zonal. aXlologie. voliti\ etc Cuvimele I~I au. in !(lIlc1Ie do.: \orbitaL mitologia lor secrel~l, lnefilbil('t riccarc act de inlelcgcrc a cu\'inldor celudall inseamna $i 0 renLlI1\arc lu valonle proprii acordotc acelnra$1 euvlIltl.' Inlc!cgerea csle a~adar rC71dtatul Ullor reclproce procese de adecvarc [a sc produce ufldeva la jUlllatolea dlslantci dinlre eele dl1ufl subicctivitali an:1lt: III ecuatle, doar aparclll rcductihile 1a acela51 1llllllilOr camlln al sensuilli. Lltllha lIzualn llU cOllline. prin lIrmare, senslIri striCI rcl"crcnpalc dec,it daca ralCIl1 abslraC\le de vorbire, Lilllha e'ile IOtll51 0 form:1 instrtlll1ental~ Ea apmpllc vil'lii cnmunllll\il socmle, dialoglllul, dt' aceca iluzla r..:fcrcnlialitfJ.(ii csle mull mal puternrc<'l dedt realilalca col1ota\iei AdecYarea vorbilorilor I" till ~~n~

COIl1UIl, pn:supus ~i verilicabil (rrin recurs dlld c poslbil - la proba aJev1'lrlllui sall (I faisillllii informaliei vchiculate), face cOlllunicnl en poslhil;'i ~I

(lstfel lill1ba dL.: zi ell zi pOOle p~rea tin SpCl\lLl <II senSUI ilor tlirec!L, C\<lLlt:, Inln71livc, ohieclive. referen\iale, proprii, t:<l11ltlfle. l)<lr t:a nu L::>lc niciLlllali"i a~a ccvu Numai in mod CUll\elllionult:a puatt:' fi CDllSitleralll 0 IHltl1lll

Pe de alt1i purte. daca pocLili L.~stc un mod allume de a folosi lilllba cnmun;! pefltru a lransmile rn.:saic cslcticl.'. IlU plllelll sa 'icapt\m din \el.kl·~

faplul t1i Itmba II1~a~i nll inseamn:' dllar cOll1unieare de nle~a.lt'. ci ~i 111~1':

88

.IRLA Rl./ 1:./(/\'[1.

11111daltlilli L.k Iran'illlllL:rC a aceslorn l\ SPlIl1t: l'a ill \ tlrblrea cotidial1,l Il1L\oalltalCn lral1~l1lllerll l1le~aJe lor t'ste II1U I fL'rcnla in~e[JI1lI1;1 ..1 race :lbSlmCl.ll: LOCIll~i dl' ceea ee ddine~ll: lilllbtl ca fenomen VIU, urganiL, l110udClI ••'ntc'lllill (and Ja\...oh'ion I~' delil1t'~te IllnC\ld po\.'llea tlrl'pl 0 rLl~lbilitate de ~ Iral1smulCl dOll1elllul echivalel1\el paradiglllatice de pe a>.a seleC\lei pc i1\i1

combinllrii, e1 I1U uiUl, IOtll$i. sa nOleze cil ft'l10ln\.'llUI acesta este carallell III ~i vorbirii obi$I1LJ Ite,

Poezia este un spaliu al cchivalt:nlei ~i al sinonimiei. lnslI de mulle on Iimba vnrbiU\ cste exaCI acela~i lucru. Dc pildi\, in intrebarea pusa unei persoanc oarecarC dt.'spre slan:a vremii intr-o zi de vari\. en ar pUlea Sd uca In mod tirese un I·~spuns de genul: "E enid, e zapll~ealli, te-nabll~i de c:HcI\lr1.'L.,". de~i doar unlll singur dinlre elcmentele frtlzei i-ar Ii IOsl suticicnl. De i1selllenea, faplul e;'i ea ar formula rilspunsul exact in aceaslfl orcltllc , U1\'intclor ar plIlcn sri nLi ftc rezul[atul unci inlampliiri. ci al IInui nlm interior sponlan. Vorblrea esle a~adar I1U doar un Sra\ill at ~1I10nlllllel <pe carc caracterul sau .stnct instrumenlal - daea :lr ri s5 fie a~a - ar Irchui s-o t'xcludil), CI $1 0 !<"lnlla Ilaturala a... versllka\lcl. [>:presiile mnemotehillce, zidltorile. reclilmcle. anunlurile publicitare. sloganurile polilice S(; illlcmciazil pc l' art:! sp()ntan~ a versifica\iei. a ritmulul.

Gandlrea ins~~1 pare a avea un caracter rilmic Paul Claude! ohserv:! ca "noi nu g,lndim Inlr-Ull mod COnIIl1UU". di "aparatul nostru de gandirc proUuce. plln sll'~flllger~ri tntcnmlcllte. 0 masa disjllncla de iJci, imagiui. am IIIII II". raplul ;lccsla ilcOIlJlIl:C pt: pOdU! france7 la ldt:ca \'cr~ullii rwtural ("'0 idee i70I<lIi' prinlr-lln spatiu alb") ~i la conSlalarca ca "once limbaJ vorbit e alc~Huit difl vcrsuri III stare bnll~'·. ('}j

In all1\ ordinc de idei, ceea cl' noi cllnoa~tell1 despre fllnc\la ~i pl'eLell\a Jigurllor ill vorbirea ()bi~nllita estc foarle pu\in. foarte (unital. Dlqionarele inrcgislreazu. e adev:'irat. $i 0 paJ1e dill sensLlrJk Iigurate $1

st,;clIndarc ale cllvinlelor limbajului cotidiCln. dilr accstc lnregistral i lllt dCWlll1 posibilc tocmili pCfltru ell aceste s('n~uri au devenit, 13 ranuul lo!". exlrell1 de evidente $i comllnc 1 ran~formarea conotatici ill denota!ie eslc in limba COlnUlla ceva curenl.

SI~tnOI I"M $1 POl-.ZIE '1 RAN71TlVA. Toale ace~te c5t "c poule de ~lIlnal'C obscrviltii IlU lIrmnresc s.a cxcllldil din dlsclllie problema lI1l01 normc til raporl ell care limbajul poelic sa-~i poaUi mai lI~or dcfilli natura ~rccilica. I)ar IIt 11 ba lllllain nll pOalL: ti aceaSla norll1:'i. Pcntfll ca ea nu esll' pur ~i "Implll Ir'1l17.ilivn, CIIIl1 crt'deludor Vianu Se poate dCIllOI1Slr<l ell nrgul11<:l1tc scnoasc

89

;hl'OI"!.!hl' CRACIlIN

ca toule Iras(llurilt: ~el1Hlntice nit: Ilmb,llului rlldic apdl. 1:111<11 t1<1cit 111 propo["\ii selhibil diminuate. ~i illlimb<ljlli in~lrlllllcnt,l1.

Pril1l:ipiul t:chivali1rii acc~tui limbai LU 0 invmiantti in rurart eu cal<:: $e definqte fenomel1ul de\ ieri! poelice [Ir~I1'c inca in Poetic<l lui Af1~tlltd. lbr cl tlC\ tile inJi~clltabil abia in ~CClllul IrCClll. oJata eu impullerea ideii de pocL.ie pura. ~i pentru Amtotel ~i pcntru Mallamlc ~..\U Valcry pllc/in CSIC () fuga de vorbirea obi~nuita. nalllraia l'oezJ<l eSle merafora, figura, seilS mal pur, indepartare de C011111n. Tut acest continuu proces de deviere pare, in viziunea marilor poel1 simboli~tl ~i a multor lcorcllcicnl lllodcrni. un lung ~I sus~inul L:ll)rl iSLOric de uctcrminare a unei esel1te alempornle a poezlei Tualil problema e de II slablll daca aceastIl CSen!~l CX1$ta sau nu. De fdul cum ne raportam In ea oerinde ~i ce in\eleg.em prin eonceptul de litnbaJ poetic L absolul evident ea accerlarea L:xlstel1\ei aCl'5>tci csen\c conduce imptacabil IH aSlll1i1,ln.:a hlllb3;)ului poetic eu spaliul (ol1ota\iei. Fellil cum poezia a evoluat de 1:.1 silllholisrn pana la grupu\ poelilor amoluga!i dl' Iluga friednch in Strllctnra liricii modcrne (Valery. Trul-.\, Apnllinaire. Eliot. JilllCnl:L.. Eluard, UIV'l"f'lll, Loren. Mnnlale, Pound. Saint-John Pcr~c, Alhcni, GOIlf'ried Btlln, Quasimodtl) m: arata lll1 tip de trl'a!ie care i~i intemeillzJi lntr­auevar dcmt'r~urilt' pe ulopia unui limbaj poclic. UlHtM. ell 3:-.pira\1I originnr<:. omog,en. de~i difuz ~i I1U3n\al ca sub:-'lan~a. Jar inainte de toale simbolic. mCLaforic, poli~emantic. l11uzieal. ermetit. esentialmcille lIric. illtr-o alOne viziune poezia inscal11n~ ceen ce poclica modern isla IlU oho:-.qte sa repel\: de LCe! uc alii: mctafiZlca. lrdl1~Celldcll\~. magie. idealism. aniSlOrlciWle. profun7ime, logos. sintezn, ongillc. orlisl11, lutaltLurc. viLlUnarism. autordle­>.\vitme a 11I11bajului. l110livarc a semnulul ~i inca multe allele. Avem alci un sel de tri'lsaturi care condi\loncaz.'i arnoric ucmcrsurilc lcorClicc ale lUlurar cerccll'ilonlor mai inaime alllll1li\i Niti unul dimre ace~\la IlU gflJ1de~te in afara unoI' evideme precOnCep\ll. [Licea lUi Jakob~()n. a ullui lill1baj poelic implacahli aulo!"enexlv. LonDI,IlIV \ lne din scncnk lUI G.M. Hupkins, ale,l mare Sll11bollSI englez. ramas nccunoscul in 11l11pul vie!ii ~i publicat abla dupa 411 ullilea rClzboi mondial. Teoria lui G.:nelle fI ltlllba.1u1ui mutivat e (.It' csentri tnflllilnTIcana. PClllru kdn Cllhell aue\5ratullimba,l al poeziei coincld cu 'ill1.lClunle sllll<lctice ~i fono-sel11llntice ale simbolismului. CarIca sa sc Ilumc~tc Structura limhajului po('tic, dar analw;le ~illc sc oprcs..: \;1

Ril11b"llld. Verlalnc ~i Mallnnm:. ca ~I CUI11 dincob dL crcalia hccslOr trei muri poc!i lhlr ll1ai Ii ninde dl.' di~cutal. 1n ceca ce-l pri\e~tc pe Hui:,o Friedrich. aCcsla rCClllloa;,tc ciaI' i,;[\ lilllbajul poaiei de In 1900 incnace e doar 0

prl'lllllgm: ~i dt:l\oltarc" 1I1lui v()cahulal ;;i 1I unei grnm811cI 51l11bollste.

90

/1\ C.fl'T1RL" f Rl:.1 UlI,\rFI

Jat:t-ne. a~ad[\r. in nqa llllei redlllahil.: pre.llllkcilti, aceca ca limbnjul pl,lctic se delinc~le prnllr-o eSen!H a ~a nllSlerioasll ~i fll1lbigu8. mnglea ~I

ll1uL.lcala. rllernporala. ;;i ,lniSlOndl tara doar :;;i pOlite, de care pocLia unde sa 5l: apropie de la incerUlul'ile ei 5i pana aL.i. Pu!ini cereetaton ai fenomenlllul !Ilcrar inurazl1csc sa colltcste flceasla Idee ce pare sa se Ii COI1Slllult Intr-una din premiscle fundaJlll'nlale ale eriticil modemc, 0 face, lotu~l. Jova Hnsllc11fj

" un cseist sarb pel1rru care "csellia adevarata a poezici nu eSlc in realilale decal un ;;ir de J'0n11e in care 0 gasim in iSlorie. iar aceSle forme nu Hspir1i 18 0 puritalc imaginara. ci sunl toale deopolnva de IInponante ;;i ue esentialc pentrll ccrcetarca crilicl'i". Observand cil aceasUI prejudecata a csentei estc de fapt 0 reminiseelWi simbolisrit. Jovan Hristic ell rage atenlia 3supra pericolului de a lransforma 0 oircqie dOl11ll1anta In poezie in unica directie vl3bila. Or. estc evident cil asta face Hugo friednch in CiII1ea sa: el exclude din sislcmul Itrieii moocrne ceen Ct' nu apa["\inc rrecedcntuilli islonc simbolist. Eroarea romanis\lllui german e rezullatul unei silu:!ri npriorlce pc enrc lot ]ovnJ1 llmlit ne-o cxplidl: "Nu exisl:i nici un element carc fllce ea L111

texl sll fie poelic. ill limp cc abscn\a acesllIi element I-a.r exclude din literalUm; caracterlll lnerar :)i caracterul nelitcrar sunt illslI~in care nll ex iSla decal in compara\ie. iar daea uneori se spune ea nu depll1d de comparalie. este pentru ca unele compara\ii fundamentale au ~i fost ~cule pentru noi, fAn:j sll bllgllm de seama". (II)

Acum ne putem intoarce la ideea, numai enunlala anterior, ea limbajul poetic modern e in real ilate un limbaj dublu oriental, in aeela~i tim spre conora\ie ~i denotatie. spre simbol dar ~I spre obiecrul concreto spre sugestie ~i ambiguiLale. dar ?i spre comunicarea lranl.itiva. Am folosil la un moment dal, pentru a denumi aceast:'l a doua orientnrc, notiunea de poezie dlrcCL~. enunliativ!I. Ell (;ste in mod evidenl 0 poezlc a denota!iei ~i iSloria ci eoboarll muir inainte de primclc manifeslari ale simblllisll1ului. Cred ell in prefa\a tI11 lui Wordsworth In volulllul llalade liricc publicat impreuna eu Cc>kridgc in 1800 pUlcm dcscopcri pnmul lJ1unifeSI al aceSlul Lip dc roc/ie. Ce a/lam de alci? C1\ poctu! englez ~i-a scris poeziile adunalc in mal sus nltrrllta culegcrC' manat de voinln "de a alege int3mplrtri ~i silufilll um Vlil!a ()bi~l1uita ~i a Ie relala sau descrie de la un capllt la altul pe tilt posibil imr-o selcqia din lirnba realmenle fo\osita de oameni'", ca vocabularul aceslor erea\i i provine "dinlr-o e\perit:l1!iI rcpetala ~j din senlimente conSlante·'. cil poezia estc observillie, nu inspiratic:, adevar $i nu l'antezie, cil. Iirica lrebllie sa Se adaptele l11ersului inainle al cunoa~lerii ~liin\lfice, ca. in smr~it, "Iimba lI!lei mari paql a uricarei poe71i bune, ehlar a uncI() i1"und caracterlll eel l1lai c1t:\-al. Irebuie heap~ral sii nu :<e deo~ebl.:a5c<"l ill I1ICI (l pi ivin!a. exeept{lIlO

91

Cheorghe CR..\CIl.lN

Illclrul. de CC(l (l pl"07ei bune .. Nilllic a~cldar din ceca cc .$tJrlIll en in~cal1lll~

1"01llanllsllllll. Prima lcolie coerenti'i a t1n ... i poe71i a realului. a cOl11ingcn\~i. a illdlvldualltalii obICeli\·c ~i a denotallci dlln:azii deci de aproapc 200 de ani' 1: u~or ins~ de observat ca aceaSlfl teone sufeni de generalitatc. ~arcina

poelilor care i-au urinal lui Wordsworth fillld, ca ~i in cazul celor care au prelual mO.$tenirea lui Novalis, Colendge ~j Uaudelaire. tocmai nuanlarea. carlogratierea, explorarea datelor ranicularc ale noului dOll1cllIu.

Poejii moderni orienla\i spre ereclcle denota!lei ignora\i de Ilugo Friedrich in eercetarea sa sunL multi .$i de 0 valoare deloc inferioara eelor considerali reprezentalivi pentru $ccolul XIX .$1 XX. Until dintre ci c Whitman, poet deopotnvll al nalllni ~i ora$ultli, al bucuriei de a lral ~i al limbajului direct, alullec§nd insa nu de pUline ori In retorism .$1 diseursivilate. Dup3 aUlond Firclor de iarhli lrebuie sa-I 3vcm in vedere pc tanarul POllnddll . eel care ilm-un fel de Il1Jnirc~1 imitulal A few don't.s vede Tn Wordsworth un poct plicticos .$i crede ea in roczic "simbolul adccvat ~i

pcrfecl c ohieClul natural". pc Osip Mandcbtam, Maiakov!>ki (Iran7111V In Illtcn!ie, dar '-'!orificand rcsurscle stilisticc ale reOexivit1ilii), Ana Ahmatova .$i al\\ poc!i akmel~ti. Nu pUlem (reee ell vederea peste eea de-a doua pcrioadll a creapei lUI Uacovia ~I Montale, care au evoluat surprinzAtor de la o poezie tipic renexiv~ c:<ploatand la Jl1u:-imulll eonotalia (Plumb ~j Oase de sepic), la una care evlta programatie tigunle lexicale. obscuritatea scnsului. sugeslia. in direqia concep\lel lui Wordsworth s-au situat loat~ viap ~i Robert Frost .$i Bertolt Brecht Antilinc. voit prOLatc. sarac In efeete s-a vmt Kavalis. William Carl us Willlnms a pus ilccentul re no(arca impresiilor imediate in eel mai direct limb~ eu plllinla. Obiecllvi.$tii americani (Open. Reznikoff, 7ukovski) au promovat obiccllvltatea sensibiliL1Ilii. dezantropo­morfizarca rostirii poelice. [)up~ ei. Francis Ponge s-a dont un poet al diclionarului ~i al proprietatii limbaJului, pornind chiar de la datele etimologicc primare. Robert Lowell a acordaL concep~iei lui Wordsworth 0

dimensiune esenliala - biografismul. in eelebrul s~u volum Life Sluweli (1959) i'lltiilnim poezia unei subieetlviUi\i umane preocupatc de Lot eeea ec are en comlln ~ilasem[m1\lor CI.I eeilal!i oameni. 0 poczic scrisa pe l11uchia de curit a prozei. bbsedata de magia banalului ~i a fenolllellalitatii irepetabile. Fran\.. O'HarA s-a IInpus prin poelica sa persollist3 care privilegiaza spOlllaneltatea ~i

Vla\a intelectualll in regilllul cotidian. Un alt american, Charles Olson. a lansat 1\1anifestul versului proiectiv care inccarcfi sri vaela in ma~ina de scris llll doar II rrelunglre a nullllii. ei ~i a vorblrii. care rell.$e~te sa Pllna in termeni poetici tnndi\la tehnologiea a corporallt<'llii ~I sn lransforme eul intr-o valoare ohlectlv[j

92

i.\ Cil''lARJ:·. f REI1:.'RI.\'TI':I

TlillIrnl <lcestor,1 dr lrehui sa " adaugc aIle lIume: Pastel nak. Pavese. RII~II". Pn.:vclt \lllllu~ "hUll\! in Struclurn... lUI hICdrlcll), Sandburg, V07nesens,,"i. V,t1lejo etc [~t~ aplnapc sigur d\ in uitilllele dOlla secolc. Illtre cele dOlla mari tel1din~l: ale poeZICI Ill11UCIl1C - tranZl!lvi! ~i ['ellexlva (1

l'>.islal un conllicl surd. dM prUlllllllal trceut III illOd paradoxa! ell vcderca de Illll.l0ritlllea eerecl1\turilor Iiterari ea de oblecl, tocmal lin poet. ~l incn un "Ianus hili'(ms" al Illodernila[ii. l.:ugenio Montalc, a losl acela care a seSlzat confrunlart:u :;.i a transforll1<ll-o intr-o Illien parabola, intltulalll chlar Poc7,ia. lata continlltul ei.

III Lorii secolului se disclIlll Oacil poezia estc i'naul1tru sall all,ra L<l inccplil a in\ InS inallnLrul. apol a COlllr(\alucUl \mlenl af::ml ~i uupa ani s-a ajulls Iii unlmjl/if (;arl: Illi va Illai putca dura pentnt ca afara e Illarmat:l palla in dlJ1!I"

F:tcand pUlin1l ISLorie literarll, C lI~or dc nbservat c:t Imagislllul. Frost, Brecht .$i obiectivi~tii au d.lutat poczia in afarli, in indlvidualilatea obiectiva ~i In valorlJe denolUtive ale limhajulUI ApOI, suprarcalismul (care s-a prelungll, cum binc ~lill1. pana catre sfar~ltlll aniler '40) a caUlal inca 0 data poez.ia in1luntru. in ireductibilitatea eului, in stratlJrile lui cele Illal incontrolabile ~. tnai obscure A fosl ultima mallifestare. cea mal radicala ~i violenta, a lendinlei reflexive. Dupa care, prln ofens iva poez.iei de peste Ocean, tendinl tranzitivll a ci~tigal teren ~i pare chiar hotarlHa sa ca~tige pal1ida.

DFr\OTI\TIF $1 CO"\lOTAlII·. il'\ Ll:-"fBA.llll. POeTIC. Exist1\.. prill lJnnarc. ~i 0 pOeZIl:: llloderna directa. ce IlU mai pare sa res pecIc modelelt.: expliCative propuse de pOC'licieni ~i crllici ca Jakobson, Bousoiio, Hugo Friedrich. Jean Cohen. ell atelt mai pu\in sa verifice ipoteza c"istenlei llnei csell~e a lil11bajului Ilric.

Sitllnpa actunl:i a limbajllilli roctic, paradoxul semanticii sale polimorfe impun. CUIl1 am vazut. redlsclilarea unei antinomii leOrCtlee de mul ~tabilile ~i actn\lsc S-a spus, d~ cxel11plu. e1\ pOl:zia este un spa\lu al sensu lui Ilgllra t, ailiguril Dar se ponte collstat<l C,l, din ll1ulte plincLe de veclere, tigUfa C lin concept nesntlsfnd\tol. de I11le[1 anwrgllr;\. inaplicabli in dnaliz3 unO! lIllIe dl' mal(' d,iflt':llilalc nle pOl.:Licl 11l0dt'II1C.

93

--------- ----- --IV ( it 'J -IRC I R1JERI'\'7Ef

(;heorgllr CRA( 11IN

"1 igura de stir' reprclintll.. in poe7in Imdi\1onala, un mijloc d~

ornall1el1tar~ a tliscur~lIll1i. inlclegerca poezlei en IJlnbilJ ill1podobit. inOoral esle 0 realitate a istoriei poezjei. Lirica c1nsici'!, ~I in aceea~i m!\suril ;>, linea baroca, SIJlIt fenomene de devlcre semnnllci! In ultima Instanla reductlbile la nonna comlln:! a uzajului.

Nu accla~i lueru se mal poarc spune insa despre poeLia SllnbolisI1I ~I

posl-simbolisla. in care irnaglnilc. dcvlallte de la codul general al limbii nu mat pot Ii ·'traduse". Pentnl ca semnific<llItul mctafonc nu mai rcprezinta () indepflrtarc rrescris1'i a semnului fata de un sens a~a-zis logic. in poezia suprarealisti'l. de pilda. semnul ~i sensul se conful1da. ell' alcatuiesc 0 unitJte indisolublla, el' Ircbuie acceplata ea alarl'. tara apcl la vreun referent extcrior. De aceea, acesl i1mbaj IllI mai pO<lIe Ii in~eles, ca mai inaintc. drept un spaliu nl liguril 114'. Nemaifiind 0 abatcre controlm1l de la realilatea unui sens oarccare. cunoseul de loata lumea. poc7ia suprarcalista i~i eSle sie~1 in acela~i

limp eon\inut 51 cxprl'!\ie. realilale ~I IImbaj care scmnific1\ aceasH\ realilatc locmai penlru a putea descl'lc cele douil condi\il semantice dislincle

ale poeziei. r";'~nelle a introdus in Jiscllpe nO\lunile de literal' si literal. dcsprc ('are am vorhil Inal Inainlc.

S-au ci!ulat. t1re~te. ~i alte SOlll~ii. ~i alte modele explicative. 0 Houi'! interprClare a limbajutui poetic modem inccard\ in Teoria expresiei portier arlo~ 130llsono ll~). Dar conceptele sale de "imagine vizionarii". "vizillne",

"simbol" ~i "ruplurll a sistemullll" nll sun' decM ni~le redefiniri - C lIdevarm. m:li sllhtde ~i mai adcevalc noii IiLlonomil a limbajului poetic - ale mai vechilor figuri. Spunand apoi ca oriee poezie e un doml'niu al substitllirii. slilisticianul spaniol exclude din discu~ie posibililatea depistaril. in lcxte!c ince. a \ n:unor sensuri proprii Teoria lui se sllbsumcaza aceleia~i poradigme

care prlvill'giaza eonotalia. Considcrand ell limbajul poetic eSle in mod natural limbajul propriu Pociilor. 80U5011\1 ~i-a lual tOale ll111surile de sigurani:l. d\ci oriel' clIvam din orice poczie. oric5t de dlrccl ~i de denotativ ar Ii sensu I lui. nu HI putea fi (,;onsldcral dccfl.l 101 lIl1 mod special (nccoineldenl cu spatiul scmanlic al Iimbii comune) de a se exprima al poetului. Dar ce ne impiedicll sa admitem cil poc7ia este un leritonu semantic alaI 01 sensllrilor figurate. cat ~i al sensurilor proprii?

Acl'asla nll ar lllscillna sa faeclll Illai depaTlc gre$cala de a consider. ctl sensu I propriu eSle accla$i lucru ell sensu I referential. Poezia 1111 vorbc~tc

n1ciodaU\ desprc 0 rcaJilalc practicll. pentru eil ea 1111 apanine domcniulul conllll1lc1!ni trtilitare Exisli! insl\ 0 poetle a comllniel\rii direele. dcschlse. imediale. care rerU7.[1 lransfigurarea rcalultri, adlca lranspunerea sa in plal1ul Gmbigllu opac $i obscur al figurii sau simholului. 0 poczic: nrozaleil. alc:\wit3

94

din imagini pr0l:li";l, in cart' ~emnillca\l<1 pn:lte n:zulla. nu dE.' pu\lnc ori dm Jo ' C;\t,;!lIS\V "I WIIslil rlllr lkrh'lill\\'C. COJlIlII1C gClll'ral "c(;l~plale. SIg.UI,

t 1I1 lrebuie sa lill1lk acorJ ell Buw;oilo d\ aeeast<i poezl'.: IlU estl': nici ea lipsilil de procede - lInek. Je Oblcci, discrete ~I m1l111llalc. Insa ue:-.pre 0 cenlrart.:e nardsislll a mC5JJului a"upr:l propnci "lciltllirt 1111 ll1ai poale Ii vorba aid. cuvintelc nll mal sugereati\ ~i nu IIIa I ascund Ele numcsc )i arat1i Cum se lotaJ1lpU\ in urmnloarca pOCLie a llli Kubel1 C1 eeley Inllwlata Cunos(; un om:

"Cum II spuneam al11lCU1Ul

meu, pcnrnl cil eu Ymbcsl. Intrllna - John. alll

II", lh: ahfel nu era numelc lUI. hClna Ill? In­COn.lo8r[l. ec pUll:a face impolrlva ei. 5<1U altfe!, sll cUlllp1'lrnm $i de cc nil. un "funsil de aUlollll1hil marc da' enndu-l a LIS pClllru numcle DOlOnulu!. vell pe-unde merg!."

Ceca ee rcmarcam imedial eSte l'aptlll ell loate cuvintele Jin necast1l poczie i~i p1lSt!'(;J72 sensul lor propnll. literal. denotaliv Te;.,llll Illl lInn~re~tc sa 111. spun:t. ll1ai mull decat ne spune. el nu viLea7,;) 51\ ne sugcreze ulleeva dedil ceca ce COn!lllc. laptlll ca, dC~1 absolul nesemniticativti. situa\ia de viatn pc carc poella () pllne in Icrll1cni poale dcycni, pnll chilli' lIpsa el de lmpol1an\ii in ordlnca unoI' aete Ul11anc ierMhizate valoric, sCllllllticativn, c ell lowl altceva raptlll ci1 (;llltOrlll poall' vedea in aceasl<1 secwn~a de oralilall.' lranspusa in vers prolectiv n -:onstruCllc CJre sll1lblizeadl a condit1c ulllallll derizorie, anoJina, e~;re, de asemcnea. 0 alta problema. Ea nu privc~te imen\i11c le.'\tului, ci pur :;Ii simplu faplul ca, ill cluda conligura\iel ~i subslantei salt.: mil1orl:. acesl texl apaqll1\.' domcniului anel care cslc Ull Jomeniu al ~t:mllifica\lei maJorc. pe care \lr!CC cl1itor avi7.at II \3 interpreta ea

atare. lati'l lin alt c:-,cll1plu. din poe7ia lui Baco\ ia, eel din ullima perioada d

crealiei:

95

-- ----- ------ -- --Gheorghe CRACIliN

'T frig iant1'i., Vreau s~ gandesl' Ia anil II\Cl pU\lil ­Nu mai a~lcpt pc Illlneni. N ici 0 sperall!~l.

Nirn~l1I IlU lIlal eSle liI1cr ... Vrcau s~ gandcsc la alld mel nuslii ­lnchide onunde. Inchidc u~a- c frlg. ial11[i"

(Din nemuri)

Un cUllosdltor al v()cabu larll [lIi, mOli\'elor ~i sistemului de conotapi bilcovienc ar fI probabil imedial dispU5 s~ dislingil In aceSl text scnsurilc nscunse ale unci comrkxe operalii de simbolizarc. Si asta tocnwi daturllCl faptului ca Bacovia dramaS inca penlnl Illul\i ccrcclatori ai operei sale Ull puci ,iI Plumbu]ui $i al Sefinteilor galbcnc. In L.alllatea lor de C()rpU~UlI

\,al(1l'1l:e IIlColllc:>lahilc. vulumelc lIlterl(l<!l\: fiint.! considerate de objecl lin renex <II "l.lJl:'lllului Jeelinant"·. Necxlstflml prin urmare. dedll un sillg.lIr BaCovlJ, cgJI eu ;,ine Jill punet de VCd~'lT al \'I/Iunli. pnczia Din vremul'i "() putea fi inlcrprctal~1 ca un elemenl component al vechiului sislem de reprezcntnrt: a lumii. cu am.::nd<ll11enllll po.)ibil ca v<l!oarea ci estetica eSlc llnJ mull redlls5 in compara\ie eu poeziile scrise rana in 1916. Si IOlu~i. inlre cdc 1-1 Icxle ~l:1cCIaIC in ;1 '" Panonllllii 11 litcralurii univcrs31c contempOr::lIlC, A E. Bacollsky a gn~it de cuviin\a .s~1 includa ~i accaslil capodllperi'l in miniatura.

Nu-mi propun aici sa annlizez poeLia. Vreau doar sa remarc faplUl di o lecturn a sa in sens propriu. dCnOlallV cste perfect indrepla\ita. Dad cxccpt1'lm cOllstrllqia "anii Illci pU5tii"'. te,1lI1 nu ne pcrmite sa eOllsemn1i1l1 aproapl' nici 0 '·figura". Cele cateva cuvilllc reiterate nu se conSlIluie in repCli\1i semnificmivc. La un mod destlll de gent.:ral vorbind. nin vremuri ste 0 poezie biografid\. En COIlSClnneaza dou1'i scrii de evcnimenle:

scn70riale ~i volitive. Accstea apaJ1in unei individualitati simple, ean:-7 i nolcaz:! sl1'irile tizicc~i psihice in propolltii direclc, clare, definitive. i1pSllC de ambiguitate. Orice aluzic la oricC' plan mctnfiLic al victii csle exclusa, Nll vechilll Cli lirie bacovian. eel predi~pus la acte Je dedublare ~j mislificnrc a propriei idelllitl1~i, lrebuie diulHl aki. l'i Ull eu biografic, coincidenl cLl

pl:rsoana eiviltl a poelului. lnlr-adevHI, dupa SPIJ51'le lui 13ousono. aiei poctuJ vorhe~te UI1 limbaj pur ~i $irnplu proprill. de~i eu loull "train de lilllbajul poezici a~a CUIll c~te el in\clcs d~' obicei. frigul 51 iall1a ca l'eIHlll1ertt: Il1ctcowloglCl.' ~e acorda ell un senlinwllt de prlr~lsire, de illutililale ~i t;'~e(.

96

i\ C·iIT IREA I?EFI:.:RIY{FI

Dilr aceSl ncnnl IIII cstl.' urm3rea llllor dellbl'rul'j Inlr-un "istem achizi!illllat de tlnalogll ~i Slll1bollil i. FI vine Je la sinc. plln simpla con:;;t1intil a e.\istenlei intr-un spapu dill.

)e:;;i n~aqill InterprelLlllii va Ii intoldeaUlla 0 rcaqie de suspcctare , L1nei complexitali dSCUIlSC. Sc va p\lte<l deci considcra c~ "Irigur' insinuat in (111 cuprinsul lextului cSle un frig nislen!ial. social. pOlitic. cosmic etc. ,,\ccaslil poezie. pl: cure eu prefer Sa 0 consIder pur ~i simplu oCClZlonala, biografica. poale mai departl' deveni cxpresla uncI con~liin\e tragice a omU[lIl amenill\al de frigul perrelllli .II lumii. Bal1uiese ca acesta a fost ~i sensu I III

care a apr\.;l:llll-0 Baeonsky.

Nu ar mal Ii poale necesar sa adllcem aici in diseu!i(' siruatia aCe lor rooii in care sensul denotativ ~i sensu I conotaliv coexiSla in favoarea celUl din umlll, III care pmprietiltea eu\ intelor devine un fundal pe care se rroiectcaza speclilcolul ligurii. PoeLla c1asica ~i romanlic3 sunl lIuslrative .)cnlru aceasta condi\ic duplicltill'tt cOnlradictorie, echlvodi a funqionarii ~emnificalici Iltll.

Mull ll1aj Il1t\:rcsallt mi se pare un alt cnz, eel "I inseqi'::l unui cnun\ ;implu, prorriu, InIH) cnnava dC' IInagim figurate suu alcgol'lcc. ACCSl tip de alltitezA semanlici'i e specific poeziei l1loderne. Dilatarea princlpiului figurii irnplicli riscul suprasaturarii sensului de propria sa opulcnlli. de unde ~I 0

previzibil~ monotonie. Apare astfe! necesitalea colltrapunerii unor versuri surpriza, sclllmbarea la un momclH dal a codului, reducerea depArtarii far~ d sernnificat sn Illam, de cxemplll, uitilllelc lr~i seevenle ale poeLlei lui Blaga, ..\murg de toamna:

"0 razil cc vine goana dill apus

.<;:i-adunii aripile ~i sc las~ trel11l1rand pe-o fnlllLii. dar pren e gr\;il pOVal'<l­~I frUllL<l cade. 0, sulletul! Sa mi-I ascund l11ai bine-n piert ,?i mai adane. s5 nil-I njunga nici 0 razll de lumina: 5-al pr5bu::;i.

E t03mn1\."

97

--------Gheorghe CR~\CIUN

eea cc ~e \eclt' II1H:Jidl JICI e 1;lpLUI Ctl ellunlul "~. toilmna-' ar" rostul IlU nUl11a; de a ofi.:ri () cheie penlrll il1telprel~lrl.:a COl1lll1\11ulul prll11elm dOU3 pasajc, ci ~I de a elll1ttabalnn~a ,,'!l:etLlI redundant al tigurilor aculllulaLt: TensllInea sell1al1lic~ a irmeg.lIlui Ic\1 se spnjill~l pc suporllli prozalC <1ll1ltll1kl asenlunl Far~ directe\ea n:rsului fil1nl. aceast1'l tellSllIne amblglla nu ar mal Ii fost posibi Iii

Revin inca lJ data la raporllli dcnot:llie-conotalie. inleles Ill! de pu\ini C1titori specializa!1 eli un rupOrt care 0pune poeliclil non-poclieului ~1.

in consecin!i'l, arcclul intelectullil. Sri nl: renmllllim "I-ullC\ia poc7iel este d.:notal1vn. fum:\Ia poeLi.:i

eSlc conotntivl\", 1171 0PIIWI lui Jean Cohen ne eSle deja CunOSClI\8. Analizalld subsLraLUI nce~lCI \'IIiunl Paul Rlcllcur. 111 l\tlctafora \ ie. descopera prezenlil unci mentalila\1 Je tip pOLitivist. de care nu pare a Ii strain niel Tlldoro\, Oricarc ar fi insa mOlivu\ia aeestui mod de a giindi, ceea ce mi se pare gray este faptul ca udinilia lui Cohen risca sa e:--cluda din spa!iul poezlei crcalia unor foartt? importanli poe!i tk a7i, mai ill~s americani. In masul1l in care sc dovedo.:~LC 11"1 inlclcgcni poeziei, I.'onceptul de conot~l\ie ar trcbui sa aeopert? o rcalitate ~t.:l1lanticii. iar IlU psihologlca. Cohen eclllvalcD71i conot81ia ell subiectivitatea ~i afectivitatea. ceea cc este tin c:--ccs ~I 0 cale slgUl'a catre (l

irelcvan\f.l a nOlillnilor at\lTlci cand ne gasilll in fala tllllIi text liric de gcnul umlutor:

"il1camera mea alama 0 sculpIUl-~ de lemnjapone7. masca tlilui demon rall. lacuita in aUL Compatimind privcsc Ulllllatclc vine ale frllnlii. ce arat3 cat de obositor c sa fii rau:'

ata-nc confrUnl<lli I'll 0 rcvcl<llie ill oruinea sllbicctivitalli: contcmplarea imaginii sculpt8tc a 1I1lui duh malefic COlldUCE;; In ideea d\ rautatea cstc obositoan::. AUloltil dcesLei descopcriri, Bertoli Brecht. nu reclllge insa. pcntru (l ne cOll1l1nica importan\a descoperiril sale. la un limba,' al conotu!iei, la SllgcSlie ~I indeterminare semanlid'i EI ne v()rbe~te "1n proza". denotea.dl. de~i tniirea lui esle una subiectiv1\. senLorial~ ("privesc"). afectiv1'i ("cllmp5t imind") ~i intelectuala (partea a doua a textului rezul1l:l parl:ul~ulunLli ganu). \lla~l'a llelrgiuituilli (a~il sc inli1ll1ca.dl poemul) este Lin lexl transparent. Iipsit de oril:c figura n:luric1i. AdJect iwlL: "rau" ~I "urn flate" nu sUIlI trilete Pornind tit.: la aceSl excmplu concrel va trebui mal dcparlc sl'I adnlllelll ca. in g.eneral. transparenl3 co caliwte a limbajulUl denotatl\. rc: ::tind t11,acilall'Ll e un efecllli conolLlliei.

\ t II I IHf. I IUJI·Nj\IU

in tlll1Lt:jl1I,I lUI [7vl'lall IOdUIOV, lr~ll1~lllIr(,Jl\<l "I opadtatl'a ,"11111

1i'1isrtlllll <-.lIe ~q"lr~l Illllll.ljul L17L1nl ek lJlnhallil ptlcLicl Dar IlI11haJIII tllual l~sle l:<lI1C<:pul Jl' poelill<l\lul 1"I,IIleet ,,'.1 1\ YJlllJaliL,lIc. Col un grad relonc i.cro al gandlni ;.i al \erbalizarii, ineXistent in realilalt? de vrcme ce vorbirea este ~i ea un spatill al figurilol Di~eur"ul transp'lIl!nl. potl:lltial "ar fi eel care la~i:\

srt til' Vi7ibil!:l sellll1llic8(ia ~i care nu serve~le dl:dl la a sc face ill\clt.:s" In opozillc eu acesta, "exista c1i$cursul opac, care estc aliil de bint' acoperit de dcscnc ~i cit, figuri. incal ntl lasa sa se illtr~\ad{j llil11lC indarawl lui este un Ilmbaj ee 1111 lrimite la nici 0 realitale. care j~l :1Junge sie~i" IS\ LimlMjul figurat nu t:ste illsa sinonim eu limbaJltl f1odic. cum am vazlil. Dar asta inseamnll nare di al doika e mai pUlln opac dedt primul? Este poczia enne1lca allccva dedil un cal .',(rern al opaCila\ii sell1antice?

('\llllenland opuzi\1a c1inrrc n~urat ~i pol:tic proplisa de lodornv, autmll R('todcii genernlt· ilnull dI "totu~i ccle dou('\ limba.le lupta impotnva unui "dver'i1r c'Olllun di'Lur,u) transparcnl care InlpUnC conL:l'plul abstral:t",'I'"

Dar atullci CUIll sil rezolvalll ill cndrul aceslci dicotomli proolema poeziei "cl1un\iati\oI;:", tlirecle. Jill care i1psesc figunle tradl\ionale'l

l'\1I ,II' trebui oar<: sa C~ldCIll de acord ca limbajul poezicl pre7inti'llrei aspecte d"lincl~. un discurs figural llraduCllbil), un disellrs literal (1l1etaforil. dar lletraJtletih,1) ~i un di~curs IranSpllrcllt (literal cllns\l~i. in<;~

lipsit de lmagim vizionnre. viziuni. simhnll1l'1 LtC:,)"lransparcnta ~i opacltatea Stint, am il11pn:s-ia, 1I1llbtele Lrasnll1ri ale P\)l:LICi. ale limhajului poetic privit in tOlalitatea SOl istoncil. IIldl!crenl de aspcctlll In un momelll dar al funqiilor sale.

1'01-1KII;\TL\ L)['NOT.\ ilL!, i\RlIr-1CIJ nI'OGRArtCE. Arisllllel, In Pnclicll. con~idem cil abalerca lcxicala de lil norma limbij obl~nlljtc ('are dal'lIl de a inl:\tura banalilatca", Prin tll'mare, a SCI it versuri folosind cllvilltele Cl~a clIm sum ele inscammi a serle banal, neinlcrl:sant. comlln. Dar RolanJ ~anh<.:s ob"erva lIndeva cil "banalitatea este u.n Jiscurs 1111'1'1 (flip". Ceea ce ar nsemna ell banaillatl'a Ill! e 0 problema de vncablilar. ci (\ problema - ca sa

spun 8~a aeeasLa:

de traire. deci de concrete!e fI cllvantul\li. de simprc. 0 poezie ea

.. intrt.:aga vale uoarme sub 7~padll

."i I1cgrii lIouri stau de(l<;upra ci

VenCill1l acolo dLJp~ Ilori de prun, [Jar 1111 nhll ~tlll pI.." unde-oJ fi-nf101 ind

99 98

Gheorghe CRt\ClUN

~tali Slngur in alllllfg ~i vechiul drum Nu-l Illili gasesc, zadarnic iln1<11 caut"' ,

apalliniinJ pUt:tullii c1asic COI"ClIn L~ Sd,. nu j10ak fi (\ pl"czit: banal{1 Disldll\3 lell1pornli, cal<: il ,,~parl' pc Aristotl'l e1l: Roland 1311nlll'~ C'tl'° distal1t:'l JC-J lungul c:1reiil conccp!lil desprc hanailiall: in poelit hi

Sl'hl1110al fundament;11 ~i totu~i. textul tntillda[ CUI10~C un om ,II lUI Rl1hcrt Crct:'k\, lilal

mai inailllc, I1LI cslt: 0 poezk care 5il cantina imagini cuncrete. coll'(lr.lk, Trcbuic atullci Sil c\ln~idcr,'l11 eil pue7ia acca::.l" t.'Sle banal~L lipSII~1 LIt' valoare'? Ceca cc-l intcI, ',C;17<1 IlC pUcllll nlllerican esk sa surprinda un tip de: oralitate plata ~i nespcclaculoasa. Prohlcmalic.l ll:xtului pnre. de ascnH:~ne;l ,it

fie absolul ncsemnilicaliva V(lin!a de rechlcclT :I ahalerii f:1ta de a'lk'l:kle Illnbii vorbile, dh $i rata de aspcctclc il11l'Jlate. nnodine ak vietti. Lste .:tici

evilh:ntil. C:xlsla cazu! 111101 poc\i de mult clusicizlIli. en rranItOl.~ y illun.

Que\'cdu, Holderlin tecl din ultima pcrioadn a crc<I\lci). JOIge Mnmiql1l:, Lcopardi. cnre au seris e' pmlzlc ce nu poate fi comcnlat?1 en Q indep[lfIilre de la nonnclc k.\ic<llc ale limbii t:ll111L1nc ill<;f1 toti ilCqli crelJ!or! <lU fL1S[ n1~tc poe!i ai versului. ai versilicapel. Versul cslt: ~I el \) forma de abatere, 0 Illarcrl a pocziel (multtl vremc eca mai pregnanta JlI1lrl' lome) PI.' de allii parte. absen!a figurllor k:xicale cstc aproape illll1tdeuuna 'iuplinilii de pre7cnl,1 unoI' "procedee gramaticak", nllll Ie nUl1le~le Jakobson t!O' DJI CXlstn astkl de J1l1eeJct.: gram31icale ~I in pm:ziilc scrisein pr07ii". neversllicate" 1\,ntL IIII in toale ea7,lIrilc In lipsa figurilor morlologice ~I sinlaclit:c. \ om int:tlni in sdlllnh. () mullillldillc de proccdl:c "llpogralleC'''.

Dne" vom reclti aClim lextul lUI Robert (Ieele)' din perspcctiva dispunel'll sale grafiee. yom 0bserva e5 poclUlrccurge la 0 l1lu!tlme ek artilieli strict spatiale. Discursu I S~llI (aCl:a~la sec\ en!a Inrcgiwala de eomullh:are culocvinlll) e pus in j1aginll inlr-o manieril carc-I dislinge imetlial de ceea cc ill'

parea un simplu fascicul de limbaj instrumental. Poezia poal~ Ii discut.ll<1. l11ai alcs in epoea noastru. ~i en 0 chestlUl1l: de tlCCllpnj ~i spall.:rc, Poc7ia eSIC allceva decal limba com linn ~I decal aspectul dt:notativ a\ aeesleia (ell carl: de 111111te ori tinde sa sc conllJllde) In prilllul rund daloritn raptului ca pagin fl

fnSrl$i l'SIC un spalHI cart; () distinge de once allccva, in Gcest s(;n~. dilcren\a JlIltre mouul de COI11j1uncn; ~i lransmiterc a PUCLlCI orale 'il I11Llihtl de ,istentu a poczici sense este fllndamcnlaln pcnlrll in\cli.:gcrea con ri~Ul ,!!ie l

Ill11ha.lllllll poelle d~:·., IUllgllltimplllui. DISpal'lpfi verslllui clnsle poak' Ii pllSlt ·1 dlrella It'grtlllr.'\ ell dl~p<Hipa scnlimentutlll llraltlft\11. PUC/.I;) sensa pt:lltn1

j\

I citil3, iar nu rccllala. i~j poale schimba esenlial ~i voeabulartll ~i figurile ~i

~t:()pul estelle. 1n volull1uJ XAIPE. publH:at in 11:)50 t.le E.E. Cummings, rtpare un

pOL~11l care. dac:! nr Ii !C)st lranspus in paginll sub forma unci in~irlliri liniare a l'onlinutlllUl sau notional. ne-ar fi pus ill fa!a UllCI crase bal1alil~ti. adica in 'ala unor enllll\llri ca accsta: "Pislca imobtla: cade, sare:, plute~te, sc da. rumba,

se lasa compler dusli-n vartej; plcacil de-acolo. exaCI de pardl nimic nu soar fi lnUlmplat.'·

lata un Iimbaj slrict denolativ, lipsit de orice atribUI al poeticitlltii. Numai d'j lexlul lui ClIlIllnlllgS. benefieiind de toate avanlajele oferite de m~ina de scris ~i de libertatile spatiului IIpografie, rell~e~te sil devinll lin adevlli'<ll poem, in stare sa nt: lransmitil intr-un mod sensibil ~i in absenta oricarei metafore sau imagini concrele. apari\la, forma, ml!icarea ~i disparilia <lnimalului dC$cris. Daca nil existll 0 concrclele a imaginilor descriplive, existl!, in sehllnb. 0 concrete!c a formei lipografice. intr-o versiune romlinease1'i apl ox II1Jativa (traducel ea apanine lui Constantll1 Abillutil ~i

)Icfan Stoencscll). poemul soar prel.enta astfel:

"(im) pi-si-ca (010)

b, i: I. El cadc~A

rc!r J

Ute~te scdatuM ba, SClll sildus!\llv,incjqOM) (PLcT) pleaca dc-aeola: exact de: par cil. nim ic nu soar fi lnl ampla T:' PatrullzlHoare ~i pline de lilTlOr. consideratlile lui Serge Fauchcreau

Uin canea (21\ d\ruia am reprodlls acesl bizar poem, care nc duce ell giindulla :aligramek lui Apollinaire sau la poezia Icrrist1'i. ne arall't curn, in ciuda :~PtUIUi cil aici ne aflflm la marginea pocziei, I1U pUlell1 tolU~i le:;;i din spaiJ ul Iteraillrii, Cll alCit mni putin din eel al limbajlllui pocti

Se vede, deci. ind'i 0 datil c~ ar fj 0 eronre sa punclll <;em11111 egalita\ii 11I1r\: iueca d~ poe/.ie 51 pre7enta in lextlll prczental ea poet ic a unoI' tropi

101 100

Gheorghe CR"\C1UN

Iexlcah. Nli trebuie in5~ niei sa creclem ci'i abSen\C1 dlillHIll P0I::111 arQl a illlClginilor figurate saLt <l prou.:declor gramalicalc, cal ~I a c!emelllt:!nr pmzodicc al" face inopeml1ta dislIl1ctia dintre limha C(lmUllll ~,i poe7ie Chlar poezia lipsita de ritm ~i rima IlU e IlKli ptll'l1 0 poezle scrisi'l in ·'vC'rsuri". in poezia rnodcrn~ $i poslmodcrnil nopunilc de "vcrs alb", "vcrs proiecliv" au ll1enirea de a distinge dispuneren secven!iala a r<indurilol' paraJele dlntr-un text atat de prazoclja clasiCli. cat ~i de praZl! sau lcxtclc nOIl-pllelice compal.'te

Sa luam lin alt t'xemplu. Poemltl in IUlHl lui Athyr III lUI Ka\'an~ pare sii fie transcrierea Ulllil proces de desclt'rare a unei inscnpl" de pc. 0

platra tombaH\.

"Anevoios citcsc pc-accastti antica piatra. «Do(mn)ul Isu<; HrISIO$». Abia dlsling

«S(UIlCI)>>.

Apm: «In luena) lui Alhyf» a(tlor)ml Leuk·ltl(s)>>.

nde e scrisa vnrS!2. «cl a lrUjl)1 ani". Kappa Zeta arala c-a adOnllil Ulnar. In cele ~terse vad. "AreS(I) ... aleAam.lfln'·. Pe urma. lrei randuri exlrcm de mUli laIc, mai uesci frel In fel «!(a)crimile nOaSlrC}"

"durcrc», ~I iara~i ,dacrill1J}, din nou, ~i «n(o)i (pri)etenii lui".

«uoliu". Mise pare ca LellJ,.ios a fOSl foartc mull illbil. in luna lui Alhvr adormi Leuk.ios··

Un asterisc ce insole~te lillul poezlei ne inforllleaza ca LeuklOs l'Slc

un personaj imaginar. Dar IlU aceSla cstc elemcntul carc lransfera lexllli um campul vietii III sfera al1ei Scntimelltu( cititorului ca a parcurs notcle unlll arheolog eu privire 13 dcsclrrarca lllllli lC\.1 vcchi paSlrat doar fragmental nl! sc realizeazii IOcmai clatorita faptlllui ell dispunerea textllIII i in pagmit ii conlrazicc fl$teplarea. Nc anam In fala lInei poezii in care pUlt:1l1 analiza riln<1 ~i funqia poeticil a parantezelor care recupereazi"l clivintele sp::ule.

POEZ1,-\ LOGICII. 'vllllll'l vreme. de la simbol ism incoace indeoscbi. poezia a fost echivalata ell dOll1eniul iloglcului <;au all11etalogiclIlui. Cuvlnlele

lui Maceclollski: "Logica poezlei e~te i10gica la 1l10dlll sub lim" "lllnt aqf\li prea bine curtosCUIC. Sc face Illsa eroarea dl' CI considera ca rOt'lld i~l

val'deaza nillura 1l11ll1ili In astlel de cazuri In care COl lrilnsgn;seaza lInlltcie

102

1\ eli r I/(

!!andiTij org.anizale ~i pll:,rdL' contactlll cu 11I1lle;J ~I obserVU!ICl cmpirica directa. in favonrea unel Ir('Hlilal, lI11ag.lI1UllVe pnmlclli ell ~l slr1\ll1a de ngoarea liparelor cOlllll1gcnlc.

Nu csl..: locma I n~n_ Mai ales in poezia ll10clcrna orielllala spre v~llorile denota\iei lucrunle slau pulln altre!. franCIS Ponge j~i construie~le

teJilele dupn l110dclul demonstraliv al c11~Cursulul cvasl-~tllnlific. Medilalia asupra llrnpului care L1eschlde celt Patnl qvartetc ale lui T.S. Ellol cstc un teX c:onceput in cea mal aUlcnricli ~i tradi~lonali:t loglcll filosofica lnceputul poemulul Ora de dictare a lUI Jacques Preven e ClIllOSCUI de toata lumea. rexlUl ill inlregtll1Ca lui nu face altceva tlcc,il sa puna In lermeni conf1ictul oricand posibil In viara colidianl1 dintre logica ~tiinlej sau a bllnului simr ~i

ilogicul actetor de lInaginalie Dar ce altceva dedit 0 speculalie poetic~ a dalt;lur loglcc ale Ct\lT1ptll'wmcnlului Cnllllln e~t\: acesl text inlitulnt (ra~ionament dcductjv lran~format in ritlu) Trebuia sa i se faea semn m.anipulantului allui Raym,md Queneau?:

"Doanma ~tepla aUlobuzu domnul a~lcpla autobuzul un dlliau neglU trece ~chiopal<'ind

$i doamna se lIIt1\ la caint' • ~i domnlll <;c uiti1la caine ~1-nITe limp aUlobllLUI s-a dus.'·

Alistriacul Peler Handke creeaZl'J 0 Lumc de-a-ndoaselca. intemeiala re a logica lingvislIca rastllrnala In negativ. lllcnita sa scmlla In eVlden\a absurditalen ra\1onaJa a <;tereotipiei cxisten!ei. depersonalizarea neeanica a subieclllllli ulllan

"Mi:i IreLese ~i iala-s adOnl1ll. 'J1I privesc Oblcclclc ~i obieclelt rna privesc. Nu mfl I.In1CSC $i "lIb IJ1cl();:'lrcle mele pam1lnlul mil urne~te,

Nll mrl PIWI:St.' ill tlglillda ~I Tn ogl inda mil vael. Nu rOSlesc cuvlIlle ~I cll\·intcle mil rOSleSc. Mit due la fen:3Slra ~i SUn! deschis, Mll seol ~i zae Il1tins. Nli dcschid ucllil ~i ochii ll1a deschid. Nu aud zgomotc ~I zgollloleic 1111'1 alld, Nu beau apll ~I apa rna bea. Nil pUll mana pe obiecte ~i obiectele ml'i rf1~facii.

Nli pol'llesi.: spre nlci 0 din.:qie ~i Ilnt<1 ml'i rune in miseare etc,"'

103

Chcnrghl' CltACllJl\

I il11l1[!J~d .lI1<1111IC. slnCl cllUllliali\ l'pllrrlt d.: oncc pre/emil it

conotatiilm afective, lill1bllJul logic fil dlSCllr~lIll1l descriptlv CU 0 IXl'CISi'!

ortentare obiectiv:l. reline atel1lia. mull inallltc<l lui francis Ponge. Ra~ mond Queneall ~i Peter Ilandke, unel intrcgi gruplln de POC!; mnerical11 ai anilnr '30 - '40. Intre care se di:-'llngc l.oUIS Zukovskl Fragmcillul de poem rTotul1 care urrneaza este 0 constructie lUCIda, ll1alell1atic~. recc ~I I1pSllfi de sentiment. 0 epura a unoI' repctabile geslllli cotidlene III cnre sc rcveleazn. inc1l 0 dala. intr-ull limbaj de 0 dezl1rmanta 11 udItate. strania sCl11J1ifica\lc a aCI.elor ncsemnificmive;

"Sprc Im'abou t mew in care-In! spal mana stangll ~I mana dreapta Spre lavabouJ mcu al dlrui soclu esre grec ~i a cl\rui coloana e de ll1armura Sprc lavuhoul meu a dirui cuvll c un ovul intr-un patmt Spre lavaboul meu cu plltratul lui de mannurll care are doutl ova Ie mai mlci la dreapta ~i la stanga pentru sapun Vine lin dintec de apa "e la lobinetcle dm dreapta ~i din stanga miiinile mele stang<1 ~i

dreapHi amestecand fierbinte $i rece Vine un ~uYoi pc care tlaca I-am clenumi calltec esle lin d'lntcc In Inlregime in caplIl meu .. ."

Formcle ~i spapile "pre care sc 01 ientl:az1\. poezia denotu\iei sunl ins~ mull ll1ai numeroase deeRI au plilut arMa e)..cmpklc <lduse in disculle pan:'! aeum Exist1'i Illl donr 0 poczie a IOglCl1 ~i a siiogismulul. ci :,;i lIna <J

geoll1l:lriei ~i a IIzicii. sri Ill.' gftndil1l doar I~ volul11ul Laus Ptolunlaei ,Ii lui

104

',\ C.(l'T...1RJ:A RFFl:"IU/\i!HI

Nidl1ta Sranescu, care el singur ar merill1 0 <lnnliza in detaliu 1t<tIJanul Ello P'11.11;lroni. un repre/cnlnnl al llcoavang;lldel allliur 60, C aUlOrul 1I11l1l lung rll~l1l lIltitulol L~cli:l de fiLica. In care lace sa Illterfereze formele cclul mai pur limbaj $liinlific de speeialitate ell tj'agmemc de adresare eolocvialil in rc~ill1 erotic 1:.:\.lst1l chiar ~i 0 pnczie a gramalicii. <I ronologlci $1 a semantici i. pc- care 0 illlstreaza gerl11anlll Helmut IleiSSl:nbiillel sau, la nOI. Gheorghc Illva Metapoezia lui Bogdan Ghiu e ~i e<l construit~ ell lllijloacele denota\iel ~i ale analizei obiective. MultI.' alte nume din zOlla romanease~ ar trl.'bui aduse in discutie, incepand cu Mircea Iv:inescu. trednd prinlr-o anUllllU\ zona a poeziei lui Virgil Mazilescu. prin afOrlSlica poetico-politica a Illi Augustin Pop ~i sfar~ind Cll eea lllai [<lnm-a genera\ie de poeti, repreLcntata de Simona P(lP\?~CU, Caiu~ Dobrescu, Andrei Bndil!. LUCian Vnsdescu. Dumilrll Crudu. M"rius Daniel Popescu. loan S Pop. Marius Oprea ~I allii.

CATEVA CONCLUZl1. Insislel1la Cll care, In prima ctapa a aceSllll Silldiu, am Incercat sa analiz..cz implicntiile cOl1ccptului de limbaj poetic n-a fost intamplil.toare. COllsideratiile mele ~i excmplele aduse in discu\ic au avut ~i un pronunlat caracter polemic. Am unnarit sa invalidcz ideea ca Ilmbajul poclic al" Ii lin fenolllen Cll 0 singllrli fall'! Am aratat ca, pentru a in\elege de ce o mi~care literara (simbolismul, cu prelungirea sa, modemismul) nu poate fi l:chivalal1\ cu esenta poeziei, trcbuie ~a abordam chestlunea dintr-o rcrsrectiva istoridl Astfel ~i problema Irmbajulul roetic sc complicl\ in unqie de aCCCl1llll pe carc un momcnt literar sau altul il pune pc valorile conota\iei sau ale uel1ota\iei. Nu ml s-u panll necesar $ll reiau intr-o discu\ie d<: detaliu 0 problemmicll pc care 11 putem regasi oricand Intr-o cartc asUizi in\::.\ de referil1\lI. Structura Hricii mOdHl1C II lUI Hugo r-ricdrrch. Aproape toalC Implic<I!iile conotaliei poetiec ~i ale poeziei rellexlve sunt inventariatc at,;olo ,au In Teod .. e:\prcsiei poctice a lu 1 Bl1usoii~.

Am acordat mai multii importanla limbajului poctic denotativ pentru ca Illi :;-a pArut cll. specifieul lui nu e suficient cunOscUI nici macar la nivelul sernnalarii fenomenului. Dc acel.'a, 111 linii foartc marL am Inccrcat sa arlil ~i

care: ar Ii ccalalta fala a poeziei ll10derne de la Wordswol1h la Robel1 Lowell. A fost mai mull un mod de a pune 0 problema ~i dc a eontura un ~patiu. Am c\ itat pe cat posibil. pcntru a nu complica preil mull lucrurile. sa mrt aventllrez in lcmoriul rctoricii. Lill1bajul poetic dCllotativ c ~i el un llillbaj de pr<ll:cul:l:. uncle dinlrc ele conslueratc I1cimpurl:1nte sau prea PUlin clIlloselllc, allele niei Il1ncar invcnlariate. Dadl sc \ a accept" ea dl'llllta\ia e IOtll~i (1 dimensiunc esenpall1 III poezle, atul1ci va fi ncvoie ~i de 0 deSel"lC'Tc atcnla a formclor el de cXlsten!il. Am uvansal ideea cil

105

Gheorghe CHACILJr"

procedeele lipografice Joaca in poeLla cOlllunic,'1111 direete lln 1'01 fnurtl' important. Dar asia IlU c tOIlIl. Paale CQ poeLi,J lrallzitlvn i~i arc ~I e,l procedeek sale semanlice de font'i. I reblllc st'i uvcm curaJlIl (.!l- a srudlu ~I ce se il1liimplil ClI Irmbajlll poetIc dineoace de Illetafora, in planul e,xpreslei nude o alta problema ar Ii accca " subslanlei poetlce, a [emelor ~i mol ivelor pc care il: implid\ denotalia In rapor! ell poczia obsedal3 de arnbiguilale ~I obscurilalea senslIllIl, vi7iunea dcsprc Illme a POC!i10f enlln{ialivi e ~i ea alta. Dar aceSlen SlInt deja elemente penlru 0 alla dlscllile.

I·oane Imponanta e 5i tipologla rezullal3 din acest conflict al dcnotallei Cli conolapa. S-a v1'lzut til in nbservalfi h.' de pana aculll am foJosil de cateva on nO!llInile de (1oezie lranzitiv3 ~i poczic renc:'\iva. Nu Ie-am defillil dedit conte.\lual, prill simpia utilizare in contrast. Ar fi nevoie ~i in aCesl caz de 0 rcvizuire a ariilor lor sem<ll1\ice. In orice C37. parerea mca e cil denota\ia ~i COIlOlll~la SUI1\ termeni (1otrivip sil caraeteriZeLt in primu I rand limbajlll poelle, nu loatll poe.lia III cOl11plc:-..itatc<I ei. AI' fi n::strictlv :?i oarccull1 pedanr sa \ orbim despn:: 0 poeLic conotatlv~ sau denotatlvc'i. A\,3ntaJul nOliunilur im""llmUlal~ din sllIdiul lui Tudor Vianu e aeela dl ele au 0 baLli climologica alat de adanca ~i de nuan\alc'i. incal pOl dobandi, dincolo de aspeclul retorie, ~i ~) deschiderc ontologica Poe7ia tranz.iliva e <lstfe] ~I

imaginea unei lumi tlllll.lillVC pe cnrc 0 gandqte lin poet trallZJliv. Cea efle:-..iva, dimpotnva, trimite la Iranscendell\c'i ~i individualilatca 'iubiecllva.

In transp"rcn\a ~i opacitalca eelor duua limbajc se alla cele doua figuI"I contradictor-ii ale poelllilli modernist. Oar poate crt limbuJele nu sunt doua, ci Irei, daca e sa avem in vedcre ~i poezl<l ludica, experimcnlala.. l11anlerisla. Rolul poslmodernismului e poale accla de a Ie n::cupera ~i reslillii pc toniC inlr-o sinteza sui gfl/CII.L

992)

NOTE

I). Tudor Vianu - Dubla inten!il' II limbajulul ~i pr()blem:l stilului, in "Artu pro/atorilor rOm:1I11", rpL. J3l1cur~)li, I96ll, rp 11-19.

2) Gerard Gencllc - Figllri. in voL ··riguri'". h1 Univcrs, 13U(;Ure~11, IQ78, rp l\~-

99 J}. Jel11 Cuhen - Structure du 1~lngagc poctique, r1l1mm,lrIon, Paris, 1966. ..j). Hugo rncdrkh - Slrudura liricji mlldcrne, Ftl t)lliver~. nllcllrc~li. 11)69 'i) R Wdld., A. Warren - Teoria lilerallirii. rI'll.. Bllcurc~lj. J967 P 57 ~I 1',358

106

's C ;UAR£1 R/:T£Rlt\ {"EJ

II), CI I/V.:-lllil [OL!OIU¥ l.:JnJ:a~c Iigur" ('1 langage PII~li(lue III 101. 'LII\Cr,IIUre t"1 ~IClllIll'lIll1ll1", I.ibl';ul1c L.1rt1l1',e, P'lm. I Sl67, P 115

7l. k;~1\ C\lhcn - La function !lo"lique. In (II' l"1l.. pp 1l)L)-225. 1>1 Ruman J,lkuh,on - Lingl I~ticii ~i Iwpticil. in "PlOblcme Je ,\II1~lic;j" I d

~lllnllfjd\. Hl1CllrC~11. 19n4. pr Y5-97

~I .\['utl I\hm:e1 Rdymond - Dc la Baudelaire Ia ~u[lrare:Jli,I11, Eo. UOlI\'rS

HliCUrC$11. J970. Pl'. 239-2·10

10). Jov:ln lInsll~ Formele lileraturil Illlldernc, ctl Unlvcrs, Ilueurqli. 1973, P 22

III Ih1(1I::111 , 12). WilIIOlIl1 WnrJ~lI'orth - Prefata III a duua edqic n . !laladclor hricc". in ".'\ll~

poetlcc ROmantlsmlll", b1 Unlvcrs. llul:lIrc~ti. 1982. [1P, l23-143. 1Ji.Eu:1 PounJ-A re~ don'ts, in "Modem poets un 1l10dem poetry".

"":ol1lun::ll('ollll1';, C11:lsgow. I tl77, r :10

I·n 1)111 pUliel d~ v~dcn: r~lurrc sltualla IlmbalUluJ rOellC csle - CUII1 am V:tllll IIIa I

null dedt rmrado:-.ull\ RCllun\arc" In conceptul de figlJr~ \gesl imposlbil in In,unclllul (k 1;1\;\. dll\a,la numa., aCli\'ill11C3'<.inlpulul de lil I.lege"') :lr prctilldc inslllum:a unul nOli l(;nTIcn gcm:ric carahll s1i Ocscn~ particlllilnt<)lilc limba.JlIlul !lteml (in \ilr1<)]11,1 conolallv3, clim am nUllllI-O) lIn stdlstlclun Imnecl Charles Bnlllcilli - p.lrd\ pre., 1:lIOS lronmll de aulonl R.eloricii generale t,are'~1

~xpunc opltllllc in SlildiullOlllut.ll La 1,IOgtJe de BaI7.oe). rrctmdc e,) de Ill. 1[{30 incOilce in IIlCralUr~ "c pref"eruhil 5il IIU sc 111;\1 Imhe,lsc;) de Jll"llccdcc l'!aSIC, CI

"I s..: illllChull1!eZC IcrmCllul de imagine (, Ul I carc ucselllne;l/il 1111 Illl"I"lI tll!.J1 difcrtl plin il1'll~1 11i1\\lrcl Ini'" l)lIP.l.ICl'l.l~1 IUIOI. stlhil "lllo,k:rrllllll" Ilr <C~I'.I de sub ill..:idcIII;l cale!H',iillll I·kllllllil 1''1/111.11111 Ch<llics IhullelllllllU ,Ill cr"d. 1lI:J1

1ll1l11Cl alClltie. dlllll dac;. (l'IIll,llul "11ll'lgilll,''', d,~1 lrLlI't::rll lUll I'IlCI bdgl:J11 Robert (iottill, [1111111(\' "Pllt.:/l:1 IlllJJ~rtIil \1111111:1 p-: Jllt"io.lrck: Illlaglllll") IIU c,1t: Ull /1(1.\/1(11111 fOilrte fl:lKIl ::lIes (Cllillde ;\rllLl Rt'lnrira gcncraJ:l r. 5). laW.. 1Il'i1l1..:lcgere<l c grcu (iI.' C\'ItJl <;';1 fit:: 11m, rrd"crabtlc conccpldc lIlI BOll'oi'io" III Iimha.1 111 lelllilcii ,-ar plllca 11111l~i \\llhl ,ksprc lil,!\IIi Iroiduclihile ~J tigurJ nClrotdllcllhilc Pclltru .1 l1U t:01llrhl,1 111\1111 I\lcrurlk, tIc-" hllll'ltI flr,'/cllIe!or ~ollsllh:r,llii mil Itllo$1l ~i \\)I Iblo51 ill .:L1nllllllarl" 1I1l111l1l,';\ ··li~\Irii·. IIldtlC"r;lIl dc a~rcl'tul Illernl S:lll Ilicrar al Ic\wlul in (hSCUIIO:, Clll1t<.'\ldl.' .lralC! J.: !iccarl' d(Jl.l dCSJlIC Ct' It'"J de ligurfl csle 111rba.

ISl Carlos BOllsofm - Teori:.l cxpresiei poelin~ F.d. Ilni\t::r~. BIIt:llle~tl, 1975 16) intr·un al1l11\1C seilS, disllnC!ltlc operalc de Cokridge (In Billgraphi:l liferarial

lntn:: poem ~i poc7-ic SLlnl legate de problema raportuhll dintrt: 5ensul propriu ~I cd figul,lt Dae:1 poc/i,1 inscallm;, in Vl/lllllCa POt:tLlIIiI cngla ,. 0 i/DUClllre pllra n Im,lgllla\Jel primarc, ill ,(hllllb. Jlocllllli n:prC/lnl.r COIlSlrtle\Ja core \;aplea~J in 1I11-:1t: 7.one ak ,all: aeeasl:i ILhucnlrc. LJI mea[{l t:<"1 "un poem, Indllcrcnl dl.' IlJn~lIllea IlIi, n\l ro,Jlc Ii ~I IlICI nu lrelntl'; 5:" fk. ill Illlrcgllllca sa poe/lc" 1\llIlT.I~ Kriegcr. ,1m C<Ilk,1 .::inn" (Teoria crilicii. Et.l tJnl\'CI',

lluellrC~li, 1')82) <.1m 1.'\.lra- dec,1 \"Ital nhscrvr, in ConlmLHllC d, 1151fcl. "nocllIlIl

101

Gheorghe

aparc ca II ~eC\Cnli.lliwl': UL' rutil\;! C(l"lPll~:I dill nllllnCiI[,' tIL' nonp'\OII: illlrCI1IJllt: J~ lllOlllenl.: de pOClI" lnnll;1 ,,~u. cel llluli. 0 SIo:C\Cnll.IIII,1"· a untl momenle dc POC71C inallrL unilc Intrt: ck printr-o l11a:>u \'~s"ua~l nllll!lOclii,;;t ,. (p 1S5) Fiind (1 cmana\ie a IlllilglOHllcl pi imarc C;lrc lnlllsllilma Jillch: IUI11I1 re;11\:. 111llbaJui poeliCI Jl::vinc, in .ICc'\l cal. un hmhJJ lllcl;Jtom:. lJgural. \17IOn,1I rocmul Ill! C()n~lllUIC dedi cadrul in cmc se 1I11cgrCOl.i\, pe rundnllil dlrUIOI sc prOlcctcaw acc"t IimbaJ emo!ilInal. conotall\' ckmcntnr. "Mas" "i'C";l'd nnnpoetien" esle. probabi!. loemal malcria ~emnlficanla a $t:l1sUlllor Jlrnplli <ll'umululc.

17) JeJn Cohen - np. CII , pp. 20~ - 20:; 18). TI.VClan Todoro\' - op. CIt.

19) Gmpul I-l - RCloricli gener:llil., Ed, Umver~, 13ucurc~li. 197.J. p. 30 20), intr-un siudill poslerlCJr celu! in curc e l>lrLsalu leOn<l CthlvUh:Il\CI C>l "prillclptu de

b'l/.a al S<:CVCIl!CI pOdicc··. Ja"obslln punc ill dlsLu\le poslbilllUh;U niStclllcl ­dc-a lungul ISLOrJCl hrnbaJulul Ilterar - nu ll11m:1l iJ lIllCI grumUlJl'1 II p'lellei {SlstCITI de figuri rClaricc lexll:alel, CI ~i a uncI pooli <t gmmatil'1I Rl:iwind 111111

veehile dislInt:\li ale prcdecesorului sau. G [\,1 IJopkllls. dcsrrc raralehsm ~i

cnnlmSl, POCliClfl11ul rus rcpune in dlsculle 110\lllilClI de fi~lIril. I:rllllllllic:llii. pi: C3rc 0 consider aproape IndlspcllsablJrI lc'\telor Imec Iipslle dc Ill1ag.im II remorc~ faptul ell "tcorin artci poctice nvca atal in t\lltichitdlc, edt $i in l.\lIl Mediu. 0 idee Yagll despre gramatica pOelll;i\ ~i il1clll1a sil tllea (l uClIScbm: imrc Iropi lexicalf $i figuri gramatlcalc (ligurac vcrborum)". dar ci'i acc:~tc inecplilun timlde au fosl Ullate ullerlor Gandlt capnclOs ~I scrb ncsistemullt. stuollil IlU

con\101: UII IIlvenlar al aeestor procctlec "lI1f"lIe\lLldk-', 5c face inSel ouservullil d "() deserierc obiectiva. atentli. c\hauslIva, lI1tcgral;1 II selCl:PCI. a repat11\lci n:lapi\or rcclproLe dlntrc dlfcnlelc c1a.~c morf'ologlcc ~i cnn~trLlcIIi SltlIaC!ICC GU'C

se int:1lncs," intr-un le'.:l poelic O:lrccarc ~urprindt: pc cen:el[lIor prll1 ,imc[rii nea~tcpuuc ~1 frapantc. pnn ~truclllri cchivslclllC, prin contra'>le e\ldentc ~\ nu mai put in, prill strictn dclil11ll~re a IIlVl'nlunl1ui conslIt\JIenplor morlologlLi ~I

SHltlletlci folosip in poe7lc" L.a sffu~llul conslderali dOl sale. .I <I"nh,o11

inlTepnnde anallzu \lnUI camel' de luptfi Itusit din secolul XIlI (Kllll jSll hll7J bojoYnici) - "poczle revolu-lionan\ militant" ~i clldaLliea nproape Iip,ilil de tropl, car<: c strl'ilila de ornalllelltalic ~i mmllcnsm. in lililP cc ~1n.1l:IUla ~o

grarnalicalil ua Jovad:i de () cnlllpl'zipc dClI,cbit de Ingcnioasa ,. A\IICI. la nJ\c!lil strict <II structlllilor suhle)"lcale. al rda(iilnr dllllrc strote ~I Ullltalik lor conslllulI"e sllnt dcp,slale uncle proccdce ,urpllll7filoan:' s1mdiluJilll verllcalc. dlagonHle aseelldcnte~) tlcsl:cndcnllo:. un arc lIlllial ,erlic~d ~i un 1m. lin;)) ,crueill elC, Vczi ROIm1l1 Jdkobson - POtzia grAnl:Hicii ~i grllmrtticll rlOc/iei, in "i'octi,~ ~i stilistica". Ed Uniycrs, BUCUlC~t1, 1972. P[1, 359 J(,l)

21) Serge Faucl1crcau - Introducerc III poezia amenc<lnii mollelll;'!, Ed l\hncrV:l, B\le\lrc~lI, 1971.

108

1\ c-j( TIJ<F.A REFEI(/.\ /'1:.'1

WORDSWORTH, '"IMAGISMUL~' SI POETICA TRANZITIVJTATJJ

Ccea ee propunc prcfata lui Wordsworth ta volumul de Baladc liricc dill 1800 eSle 0 eliberare alat a sUbSlan\ci poeziei. eal ~I a limbajulul sail ue transcendenia unei instan\e mislerioase, misllce, Rezumurea la lumea rcal~ ~i 1<1 limbajul real inseamna renun\area la DUll1llezeu ~I la Metarorll Centrul de greUlate al poeziei e transmutat in expresta contingenll.\ ~i In 0111111 de loate zilele, dqi ol11ul aeeSla e inleles mai departe ca 0 enlllalc abstraeta. tipic1\ "'PoeIU! sene sub 0 slI1gura rc~triqie ~i anumc, m:ce~italea de a uteri 0 placere imediata unel Fiinte umane, care pascda cuno~tinrele ee SI.: ~leapta de la ea Ill! In l:alil:llc tk avoca!. medic, malinar, "slronOJ1l sau nallirali~l, ci de Om'" Apoi, chiar ~i acesl Iimbaj real eSlc un limbaj de loate zflele, dar nllmai la nivclul voeabularului Sp0nlaneitatea sinlactica, diyersilatea for IIIa 15 a vorbirii COlidtene sunl dale care lipsesc din liriea Iraditional5. Poczia lui Wordsworth, ea ~i poezia lui Whitman - eel care pare sa fi asiml1al in prorunzime lectia Onto-gnoseologicll a prefelel de la 1800 - este 0 poezie dis('ursivll. I·cloricl!. plcloridi, plietislltJare prill eXlensiyilale. 0 poczie a rnetrnnomului. adica a metruilli fix.

[ati:'! de ce del imnul'lie wOrdS\\Ol1h iene VOl' fi ~ill1titemailii.l7.iu. peste lJ:ai bine de un seeol. ell fijnd ~i insul1eicnle ~i mult prea generale. "Cite~te din Wordsworth aIM Ciil sa nll par::i insuporlabil de pliet icos" eSlc 0 r~\"Olllandare a lUI Ezra Poulld din 1913.

PrJslrillld. in man:, dtreelia lrasatil de 311l0rul Baladdor liriee. In pri1llelc decenii ale V\.'acului noslru. poeZla SC veLle nevoiltl sa-~i reslninga Irlleresclc asupra propncl sale l1aLUri. rcpudllnd Iradilia inca viabila a ~lnlbolislllUluj ~t eaUl3nd. I;'"iJcnt. \1 noua moJalnate care sa 0 ferea~cii de

109

Chcorghc CI{ACIUN

CU\'iIllCIc "unt cOl)clClc. precl~e, lran/ilivc Ni(;1 Lin miqcr. Im:i Lin dedc\lIhr.

nici 0 transcendenlll, /lici UP simbol 0 la~ie de lume incremcnitu.

ocmi'll 'impotllv:! :u:e-;tci 'incrcmcnirJ, a c,lrac[erulUl il1lpl:l(.tbil

static al imagisll1ului V\l protesta in SClIrl[\ vrcll1e Pound. lansiind, in 191-1, lin

nou lip de poeLic, \orticismul. "lmagllleil IllI c~tc n Idee. Estc un punCl nodal

sau un aglomerat stralucitor; este ceea ce pot ~i lrcbuie In mod necesar s

dcnumesc varlcj. un VORTEX, pornind de la care ~i prin care ideile se prccipita

constant." Vonicisl11l1l ar fi un fel de imagism dinaillic care, odaUI asimilat ~i

afinat, 11 va permite Illai tamu lui Pound sa scrie celebrele sale Cantos-un,

adic{l 0 poezie mull difcrila de cea a linerelii, il1 care imaginile concrete,

obiective. emplricc sunt dublaLe de refel in~c blOgrafice. cullUrale. mitllloglcc. rilosol'ice etc.

Chlar daca Iipsil de 0 vizillne ontologiC<1 ~i gnoseologidL irnagbmlll

a insemnat foarte mult pentru evo!u\ia uttcrioan'l a poeziei, cea amcricanu in

special. Relu'ind. tar~ s~ Ie recunoasc~, ciiteva dultn.' principiile afirll1ate de

Wordswonh, Imaglsll1ul a fost anllnat de aceea~i voin!ii a mCI1!inerii activiLrl\ii

poetului In afara misterioasci transcel1dcn!c metafizice visate de poqii

romantici ~i de succcsorii lor simb()li~ti fiind 0 poezlc ,I obiectlilUI

imagismuJ e (l roC/ic a concrclUlui naluril. Drlllllul pocti(;ii Cl1tidl<lnulul c~tt::

astfel deschis 0 tranzitivizare ~i mai acccnluata a limbajullii liric este In

continuare de prev~ut. ceea ce - ~tilll bine .- sc ... a ~i inUimpla. (ll1;lgismul

r1lmane 0 mi~care de mica anverguril, insuficient cristalizat:l, eu (' vialll

extrem de seun:!, dar 0 mi~eare lucida. cu plcioarcle pe pamanL In canea -3

mai inainte aminlitll, Serge Fauchcreau constala: "lmagismul a fost sillgllrlll

dintre lOale cllrenlclc anistice ale pril11ullii sfer! de veac care ntl ~i-a

revendical vreo <Ipartenellta l1liSLidi." Probabil ca tocmui de aici derivr. ~i

marea sa putere de flnticipare ~i intlucnlare.

( 1987)

114

i.\ ('IlL! fARI:A I?EFERIN7E1

BACOVIA, SIMBOLISTUL ERETIC

"\TEVA PRl::MISE TEORETICE. Opera lui Bacovia n-a avut Inca ~ansa unci leeluri integra Ie, lipsite de preJudecati. Ideea ca aUlorul Lacustrei e un poel de exceplie prin volul1lul de debut ~i cl1 toate celelalte volume sunt, In mai mica sau mal mare masura, 0 exprcsie a "talentului declinant (I) e ~i acum dominanta. Fire*le ca aceasta idee nu e deloc arbitrara. Ea vine dintr-o anume eonceplie cu privire la esenla poeziei ~i line in acela~l timp de traditia consider:!ril lui Bacovia drepl eel mai stralucit exponent al ~lmbolismului

romanCSL Caci, aparent, 11ll1llC mal sllllbolist in literatura romanl'l LlCc3l \'olulllul Plumb.

Dar chiar ~i atunci cand preJudecata simbulistli e dep:i~ita. ea in exegezele lui Mihail Petroveanu, Ovid S. Crohmalniceanu ~i Alexandra Indrie~ m. pereep\ia pal1iali:i. partizani'L unnarind confirmarea unui model liric aprioric, aduce operel acelea~i prejudicii intolerabile. Sum zone ale crea!iei bacoviene de care eritiea Iloastra s-a apropiat ~i se apropie in continuare oarecum jenalll. dezannalll, de~i superioanl ca in faja unoI' erori sClizabile. Mallia llluz.eala, a viziU\rii operei la Il1tiimplare, lntr-o mi~care fals temalisla, in cautare de motive cheie $i Id~1 obseslve, aducc - c adcv<lrat - 'in discliri universul complet aJ poelului. dar asta ca ~i CUIll s-ar urmari a dcmonstra!ic de tipul "Cillll difcrenllll Ce incredibila involll\ic!" Rare poemeJe care, dupa vQlumelc Plumb (1916) ~j Scalltei galbene (1926). sa mai il1lruneasca, III opinlC\ c:rlllCIi no::~lre. de7idel awl vnlolli.

S-n pUtlIt, totu~i. emile Ideea ca Bncovia n-ar fi altc<lva deCal lJl1

CrCllC al slillboli~lTIuIUi. un al1tl~imb()li~I, de rapl')), tarll lnsll a se putea depll~i

nlCI Lie Ual.l al.cU"la l1Jngl\o~Il(;ul I1cgaliv aCOI'dat de VlaLlimll StrcJnu volume lor de dupa 1926. Or. c !impede Ctl Bacovia Illl pUlea s1'i fie lin

115

-----

\~.:....=..!.=

Gheorghe CRACILJ\I

conrestalar nl accstui curelll ell mare fort~ dc seduqiL numal ill fll ilna pane a erea\iei sale. Contesl1\IJa sa. daca e>.isll'i, IlU e lmjoc, 0 strategic de 11l0111elll, CI ea repl'e711llfl II pOLlpe 1I1lcgrai a5umatl'i, dusn pana ta ultimeli.: sale con~ecinle.

Ea nr ln~bui s11 sc rega5eu5ea ;;i III culcgerilc in gcneraltreeule eu vederca: ell voi ... (1930). Comcdii in fond (1930) Slftn!e bu rghezc (1946). Stante ~i

ven-ete (ftp~rUI pOSIlIJ11. in 1970). Cnllcil no~tri Clila insa sll fad! $1 aceSI 1Iitim pas al reeonsiderilrii Irllcgrale.

i\ici a~ vrca sa fae 0 a doua rel11nl'e~. opera lui Bacovia n-a avu! I1lci pana aSl3zi pane de (J leeturrt eronologica. singura in musurll sll evidenjiezc conlradiqia ilHcrna a lInUI lInlvers ontologie $i stilislie eonsidcl'at eu egala indrepltllil'e cand simbollSI. eand antisimbolist. S-a mizat nepcrmis de mull pe alctilUirea volume lor. pe deeupajul editorial al operei. rara a se avea in vedere dcdesublurile inflmt: ale crealiei. ,ineopcle Inlervenite in e,\islenlu poctului. Cell cste. de e>..emplu. ca Bacavia a ineepul sa scrie cu conseeventfi pro711 dupll. 1913. anul primci sale em;e ncvrolicc seriouse E mai mull decal slgur, de ascmenea. cn in perioada 1915 - 1926 el a scris IIIaI multfi proZ3 decat poezie. Or, (' 'Q':tura a totalltl:l\ii ereatiei baeovienc e obligalil sa linl! searna de aeeSI adevar. Fl Il-a Contal, pentru cil serislll lui l3acovia n-a fost niciodal1'l perecput ca un ~lngur mare Text. perfecl coerenl In mClumorfozclc s:.de interioare, avandu-$i propria sa teleologie. Hiatusul care scpara Scantei galbene de vn!urnu! Cu voi. .. it Imbrikat pentru critica noaSlrfi aparenla unei ruptlll'l la nivclul puterii de cxpresic. iar clivajul valoric astfel aparul a devcnit in,ul'lllonlabil. Starqele burghc7.c din 1C)46. ie~ile de sub lipar intr-un moment cullural dCSIUI dc lulbure au fost rceeplale ea un nou sindrom de ~terililille. Nici volumul Stanle ~i \ersete din 1970 (edilat POSIUll1 de Agatha Grigorcscu Racovia) n-[t avul 0 soartil Illai bunll. EI aparea IllIr-ull moment de m3siv3 ofcnsiv~ a poei'iei gencraliei '60, 0 poezie preoeupatA de orlce altccva dedit de 0 sinlaxa a rostirii minime, de radiogralierea imedialului biogralie. Toemai pentru en era vorba dc 0 gcneralie care calca pc urmele lui i\rghezi, Blaga. Barbu, Pilla!. Voiculescu - IOli acc~tia pl'omotori ai Ullel poezii a opulentei semalllice. de factura mctafori7anta -, in masura in care gcnera\ia lUI Nichita Stancseu demonstra lecturi ~i din Baeovia, aeestea sc hmitau exclusiv la universuJ Plumbului.

in lcgatur~ eu dosarul. de acum Inainte Inca multa vreme deschis al poeLiei bacovienc, 0 ultima remarca devine acum necesara: elasarea lui sc VD produce Cll siguranta abia dupa eOllsumarCD ullimelor avataruri ale postma­dCl'I1isll1ului romiincsc N-ar fi exclu5 ea-n urmalorii ani sa avem surpriz.8 ap:Hltiei unci exegeze carc sa fadl din Bacovia primul no~trll poet post­modern. (41 i\ceastn ur fI, pome. ~i eatea cea ll1al sigllra de n eomnmihiliza IlU

116

1\ (' i('T,;J ULt HJ::H./l/.\! U

10ar Cilntradic\iile llagral1lc care lllineaz[I dimpul pcrccp\ici critice. ci ~i

1I1consecven\ck. paradoxlIfile intenoare ale opcrci. rotu~1. e cftt se poate de stlrprl117.alOr erJ in l1lomelllul de rata Baco\'ia pare inca singurul nOSlru marc oet interbelle tiir·(t 0 postcritllle ereatonre. Cludal e ea nlC! lInul dliltre poepi

,)plzeci$ti dt.: aSI[lIi ilL! ~i·l revendieil, in eiuda Ilagrantei sale aellialila\1. mai ales la nivelul Itlllbujuilli poelic ~i al asumaril blOgranC~. <'I Dar poale ca pcntru a-I dcscopcl'l pc Baccwla era Ilcvoie mal inIal de un ncol prin poe7ia americana cOnlemp()ran~ ell caliva ani illallllc de debutul optzeei~lilor. Ion Caraion a in\eles aceSI lueru. TOI ce s-a seris mai euraios ~i mal inreresanl in malerie de actualitate baeovianl1!.>c anll in Sfar$itul continuu. (f,;

Ins~ tn 1977, dind ap:trea eseul lui CaraiOll, postmodernismul era la Iloi lin concept ea ~j neellnoseUI, iar Bacavia s-a pUtllt rcvela alunci cel mult ,a un tcribil de sillgulal poet modern. sillcrunizat involuntar cu manIc mi~ei\ri

I'"erict' ale sel:nlulUl (slmbolisll1, dadaism. imagi~m. t.:xprcsiolllslll, tutllflSm. obiectivism elc.). Smcronizarea aceasta putea plln:a involulltarO ~I ca chiar a~a

a ~i fost perCepUla. uitiindu-se de faplul ca filogeneza rcpeta olltogeneza. nebagandll-se in seamtl adev<lrul d\ prin evolu\ia liricii lui Bacovia poezia modem1.l i~i del11onstrcaz[\ pas eu pas propri ile avalarul'l. eonsumate speetaculos $i III eete dill IIl'Ina falimentar intr-o ullllna pocliea a taced! ~i

paraliziei semantlcc. Sum eel putin trei utopii ale eon$tiin\eJ cntice eomemporane care fae

difIci la, dael! nu chlar imposibila. pereeppa corecla, compleLa a operei bacoviene: utopia autonOll11ei ~i a purillitii curentelor Iiterare, utopia unei esente anistoriee ~i atemporale a limbajului liric Si utopia opere I perfecte ~i a desavar~irJi formale. Toate aeeste utopii se solidariz,eaza intr-o singura. rcdutabila prejUdecalo:! care echivaleaz] llrismul eu simboliSl1lul. Exista eel PlI!in palru marl poe\i ai model11itlilli (Poe. Baudelaire. Mallarme. G.M. Hopkins) care au impus aceastl! idee, ca poeticitatea inseamn1\ caleul formal, JrJuz.ica. sugestie, ambiguitate. purifieare a limbajului de propria sa matcrialltall;. Lor Ie-au urmHI marii leorelreicni ai :\ecolllllll noslru (Jakobson, Jean Cohen. Todorov. BOllsoiio, Ilugo Friedrich, Gcnelle), penlru care. In Inocj firesc (tinand seam8 $i de ascenden\a mai fnainte aminlit1\), lil11bajul specific al poezici sc cOllful\dA cu Iimbajul poeziei l11oderne, simbolismlll devenind aslfcl 0 vanantil limpurie de modernism. Poale ell aeeasla c ~i ~ingura solu\ie pertinenra a e.\plieMii genezei ~i evoluliei poezic.i din a doua Jlllniitatc a secolului treelll ~i pana aSlazi. A npune slmbolisl11ul 1110dCI­nisrnului penlru a face din aceste conceptc doua modele poetice distincte. antin01111ce c 0 operatic Cal Se ponte d~ lIificila Hugo Fnedrlch 0 ignora eu LOlu!. cum blnc ~tim I a reI de greu e ~1i111 valubilitatea unci alte

t"-cr~ r,.~ . D'AISO,a,.,r. &,(', 111

:8

Ghcorght CRACI LIN

npoZi!ii: ~\'3Ilgardislll - 111Ooernislll. Opera!" chmt· in imerlorul lilllbnJullil poetic al Illlimelor doua Sllle de ani, dlm:llace de apnrenla contradiCtle idc311di ~i ideologica H ~colilur ~i manift:o.tdllL disunqiile S-i:lr Jovedi poate Illui profitabile. dqi alUllei ar Ii eu siguran!<l nevoie d~ aILe concepte deei'n eele vehiculate pana ilcum.

l}n lucrll cstc eert: aeea~ta ecuHllc cu patru temlcni (simbolism ­aV<lngardlsm modem ism poslmodernism) eSlc lipslla de viabilitale penlrtl a intelege iSloria poeziei de la Poe ~i Baudelaire incoace. intruciit creatoan.: de mari conl'lLZ.ii ~i ncdorile absolulizari. Cc poate Ii lllai contradicLOriu ~i

neull itar dedll avangarda? ~i apoi. tn spa\illl de competellta al caruj conccpl ii vom inscrie pc I3~uocIUlrc. Mallarme. RlOlhauu? E. Mallarmc un silllholi'il ca Ldorgue sau un modernlsl ea Valery? E RJmbauu un avangardis! ea Breton sau un posulloJcrnisl ca fran"- 0' Hara'-) $i apoi, pulCIll sa cxclllJem dill aeeasta disclI\ie nume ta Whilman ~i rna; !al'7ill Kavafis, Brecht. Robert frost. Manuclsl,lIn, Ahmaluvil. Eugar Lee Masters. r:r,Ifl(;l~ Pongc? Nlci lInul dllllre aeqti poc!i nil apare In discu!ii1e lui Hugo Friedrich. Jean Cohen ~i Carlos Bousano. d'-~; fiecare dintre ace~ti leorclicieni incearca sa propuna un concept plauLibl1 al POL:LICi moJernc:.

Parerea mea e ca modemismul reprezintu 0 rni~care poetica rnai complex1\ ~i mai diversa decal se erede indeob~tc. depa~ind ell mull atiit de des invQcatelc premise simboliste. Originile acestei situa!ii Cll eel pUlin doua fillcle dislinele ar trebui camale ell muit inainte de a douajumlitate a secolului trecut. in poetiea u~a-nlllllitllilli High RomanticiSlll. PLIlelll astfcl vorbi dcsprc un modernism obscllr. crmetic. lfansccndcnl. vlLionar. slmbohc. odiC (cu onginea in Illarii rOlllanllci germani ~\ Coleridge) Primul modem is III ar Ii astfd promOlorul unei poeLii Cll 0 lema mctaforiea, melatizica, muzieala. eel de-al doilea ar Ii ilustrat de 0 poezie enunliativa, saract'i In figuri semantice, implantata in cOlidian ~i biograrlC. in lermenii lui Tudor Yianu, am pute:I v\1rbi di,;spre 0 poezie rcnrx iva -\'i des pre 0 alia t ranzitiva, dar n-ar trcbUI sa sdipam din vedere ex istenta ~i a unei poezii ludice Stili manicriste, inleresala

de jocu I reloric ~i de expcrimcntul Iingvistic. ered co aceasta tipologie. caracteristica pentru evolll\ia poez.iei de la

)SUO, incoace sc n:ga~c~te. perfect ilustrala. ~i in liriea lui Baeovia. un slinbolist eretic, dublal de 0 eOIl~ti ill\a tranziliva eu evidente apetenlc !udlce. acCSla e 3Ulorul Pllllllbullii ~i al Stan\elor burgheze. Chiar daca all/ll~ uneori III stare de tuziune. ficcare dintrc cell' lrei trasaturi devine dominanhi

ill1r-o perloada sall alta a erea!iei sale. ~i nu e yorba tluillai de perioade

derertnJl1abi Ie cronologlc. ef 5i de zone, motive, subiecte care-i II1lPL~11 poetllilli 0 <lIlUllle otitudillc stilisrica. In Ol'lce caz. lIll lucru e cert: BacOl'f:l

118

j,y C'{l'T4RFA REFER/NfL/

incepc prin a fi un silllbolist dt: 0 fal'llira aparte, pt::lllrll a ClJlIngl' spre finalul Ilelii. de la volumul Stante. blirghcLl' incolo. la 0 poezie tranzitiv1\. aD~sal

hiograficil. vadinu () asumare inclll~iv politici1 a existell\ei llllcuialc.

iNTRI CRONOLOGIA CRI:.A rll:l $1 STR/\TECiIi\ EDiI URIAI.A. In iegallirn eu titlul V01UlllUlui de debut din 1916 exisla 111 aillinlirile Agathei GJi!!:()re~cll Bacovia (11 0 intorma\ie surprinzatoare venita en passall! ~i (J1l~llnirala atat de inuifcrent, c:i nu 0 plltem suspecta niei de falsa memorie

(cum se Intamplil eu datarea gcnezei unar poezii). nici de mislificare exegetic:!. in 191 '-1. pregalindu-~i primul volulll de poezic pentru tipar. Bacavia are la un mament dal imenlia de a-I intitulCl Ego. Ramane. IOtu$i. la titlul ini!ial de pe caiellli eu specificarea Poezii. 1900 ~i VOhlillUI se va nllllli Plumb.

Dar in anul In care Bacavia se prcgrtte~te sa debuleze 'cl era deja 311l0l'uI a reste 85 de texlC puhlicatc. Doar 50 dlnlrc acestea val' Inlra in sUITIlJrul Plumblilui. Sunt lasate deoparte multe poe7il Cll un mai pronun\al caractcr social, "eplgramaticc" ea formula, ce VOl' ii incluse ulterior In \\)Iumclc Scante.i gal bene (1926) $i Cu voL .. (1930). Daea e sa dam crezare :\galhcl Gngorcscu BacovlO, poezln Ego, care in vQlulJlul eu aeela~i titlll ar Ii Je\'enll un text emblematIC, a fost scrisa In 1899. Dar chiar daea n-ar Ii a~a,

('il a fost publicata prima datll tn 1904 in n?vista "Arta" ~i eupril1sa in sllmarul unui volum abia Tn 1930. N-a fost consicleralll pOlrivita nici pentrtJ primul. !lIef pentrll al doilea volum, .'li aceasta probabil dalorita caraeterului ei direct. sarcastic, acid. datoril8 unci rostiri dezabuzate, economice. aflat1'i dincolo de orice simbolislica. Alte dileva texte la fel de anti-simboliste ~i de tranzitive itnrartil~ese aceca~i soal1a. fiind cllprinse III volume surprinzMor de tilrziu. 16 dIn cclc 2-9 de pacLii ale volulllllllJl eu voi ... sunl sense Inaillle de 1916! Ele ar Ii putul sa intre In sumarul primei clilegeri, d..'lr arunci volulllul Plumb n-<ir tn~lJ fi fost canstruC\ia perfect1\ pc care 0 cllnoa~lem astazi. Caraeteru I ei ~Illitm ar ti fost mull dcprecial ~i poale c1'i $i parrunderea poe7.iei lui Bacovi In con~tiinta lilemra a J110mentului ar fi fast ceva mai dificilii. helero. OlurfislllUI ~rcatllr fllnd 0 calilnle Illai grcu de acCcplal. Plumb c, I)rin urmarc. 1('7.lIltalul unei seleclii determinate de vointa impunerii unei allume lizionomii Poetke, coincidenta macar In parte cu norma eSlctica domll1Clnta a inceputului d~ '>ccol. Bacovia s-a vrul lIll simbolisl. lin continuator al lui Maccdonski ~I r.ra~erll 5i un emul allui Edgar Poe. Baudelaire. V~rlaine ~i Rallinat, pe carc-i 5~ C1kHUl de <lltfel in roemele sale Intentia poetl/lui de a construi prin cartea ;,1 d~ debut 0 mare Imagine globala. apllsal Illetaffzic~. sliprasaturata de ~(.llrf'IIIL 1l1uzicale 5i cromalice. de 0 violenti'! fonn obsesiv;'\. osciland intre

119

Chcorghc n<ACt UN

sugestle ~I sllnboJ e dlnwlu de once indomla. Or. poc71i de genul' "l\lel sum eu I Un solitar. I Cc-a las amar f ~i-a plalls mereu I C1Hl1l1lcU aspect I Facea sa 11101. I elci lUturor f Pilrealll ~u<;pcct" (Epilaf) IlU putcau sen! in nlt:i un rei accastil imagine. Scri~a S<lU nll in <l1l1I1 Ig99. clim ne spunea Agatha Grigoreseu Racovia, cen este ea acca~ll'l pocLie l: publicata. ea ~i Ego In 190-1, eu mull illainlca unnr lexle :leulat sllnboli~IC allale in sumarul Plumbului, Aile lililiri din accea~i zona epigral1lutidL eIllHl\iativa. aparute in presa liternra inainlea vollll11ului de dcbut (Aiurca. Vobiscum. Djalo~ de iarna) sum In masur::l sa nc vorbcasca dcsprc 0 falii a poetului care IlU este dcloc 0 anclllici'i achi7ipe de I1Hltuntate, cum COnlll1tla sa creada maJomalea crilicilor no~tfl. Bacovla. puclul 111CCpUlUlui tie seeol. e un creator cu 0 dllbla sau poale tripla idelllitate. Faptul aceS!il I-a ill\cles Tudor V\anu, eu toate ea imuilia sa IlU e uusa p,illa la capal ~i proeesul progreSlv de Irfll1zitiviLaI\" a poe7lei hacovlenc nl! C rcmarcal. 1lHr-un arllw! dm 1946, Illlitulal Baeovi41 in edilie dcfinitiva. ocaziol1at de apari\ia in 1944, la Edllura Funda!iilnr. a v~lllllllUllil de Opere. Iudor Vianu face ditt.:va observa1ii deosebit Je imponantc r'''tru in!elegerea conflictului care opune maniera sirnbolistil aspira!iel spre denOla\ie ~i lran:dlivitalc:

"Prinlrc procededc alllSllce (lIe lUI Bacovia mi sc pare a lhSllllge dOlla indrumari. despre care n-a~ spune d sunt succesive. pelllrll ca ne lipse~te 0 cronologie a poe7iilor snle, dar care se leag~. toltl~i. de calc un all nomenl al evolu\iei Iloaslrc liricc mai noi. Uncle din versllnle lui BacoYlJ se asociazll in configuralii decorative, stilizate, cu 0 larga intrcbllmtan: [\ refrenului, aminliml de Mnl;cdunskl ( ) Este un mOlllent in care pO('IU] lucrcaLa pnll gcncralinrea unei singure impresli anistice, procedeu folosil de aUllea on de Macedonskl in «RonJclurib> sale \ .. ) Poewl se exprillla intr-ull matcnal de impresii anislice. ca celc pe care i Ie imprulllutii poczia vremii. ell parcurile, staluile ~j havuLurilc ci. Apol Iimba poelului este acum aceea a rnlllulul slmbollsm rUl11flllCSC eare eu solilar, funebru, secular, sinislru, hidos, carbonizal. lugubl'lI. barbar, satanic. sumbru etc., exprima nu nllmai gellul impresiilor care I-uu urmaril Illai Cll dinadinsul, dar ~I

participarea lui la 0 lume a c~r\ilor ~i a cullllrii. C;,nd se va 5tabili eronologia poeziilor lui Bacovia se va vedea cil prima lui forllla e a 1I1l11i poet mai CSICt. Illni IJvre~c. mal dependenl de model.:.

A doua indrumare a lchnieii lui 8aeovia linde caIre 0 individllalizare a impresiilor stand intr-un anlllllil COIHnlst ell stiliz1lrile observalC Illui illaillte (. ). Tendinra de a zugr1\vi tablolln simetrice. COllSlnlite. ra\ional17ate este depa~lli'l acum. PoelUl dorc"tl: ~i\ nolCLC $l;nL3!iCl sa nCllllj Ineitl!, Iflgenui\ ~I

dureroasl'i Forma se tkLorganizcazll in 3l;cast5 aspiralie eatre imedlat, a~cl

120

h C3UTARF: 1 RJ:.F/:U/J\!'I:

InCal nu II J(lrl! asisI31ll 111 0 rrangere a rilllllllui (. .. ) Tn aeeasta nout'l (;ontigurJlie IlInba se schilllh<1 nu n\lnlai prill limbajlll ll1i1i familiar care {1rime~te ~I uncle provincial isme, Jar ~i prill toale aeele illlperecheri de cliviIlH.> ale VUI hlrii curente," IR)

Penlnl a-~i s,,~\inc afimlatiile. VlallU citeaza versuri din pocziil Decor (1904j, Amur~ ,iolet (189<)), Amurg antic (1902), ~peelflcc pnmei modaliU\Ii. ~i dill Amurg de loamna (1913), Nocturna (1899). Note de 101ll11na (1916), Nervi de primavara (1905), Spre toamn~ (1912), Cuptor (1906). Requiem (1944). ~i iara~i Nocturn::i (aparuHi direct in volul11ul Scantei galbene dIll 1(26), specifice celei de-a dOlla modalitli\i. Dalcle dintre paramc7e, reconstituile dupa tm'll1uriilt:: f\galhei Grigorescu Bacovia ~i nOlelc lUI Mihal! Petr<)"eanll III voilimul de opere din 1978 19) au In vedere anii ·crierii It'xtelor :.3U. in caz de necunoa~terc a aeestora, anii apariliilor in revisle. Cele doul'i "indrumari" s'lint. dupa cum se vede. mai dcgraba su(;cesive. de:il dadl poezia Nocturna ("Slau ... ~i moina cade, ap~. glod ..... e scrisa intr-adcv1ir in 1899, atunci premisele eeJei de-a doua l11odaltlt'l11 pot idcntltlcaLe fnd\ de timpuriu

Unitalea stilislic:i a volumului Plumb Vlnl' adeseori in contradiqie cu unitalea ~a ternmid\ Ln 0 anali711 atenll'l pUlem deseoperi alci mai multe tipuri lie SLrllClun generative Dominantil e, tara doar ~l poate. structura simbolislll. a~a cum 0 caracterizeaza Tudor Vianu: muzicaltzarea dlscursului prill obsesiva intn:buln!ure (\ refrenului, stilizarea pani:! la nerecunoa~tere a imprcsiel imedlate, abundenla de Imagini decorative, recursul la epiletul neologisllc, conventional, general. de raClura livrescll. Observalia lui Tudor Vianu, ca in prima razA a crealici sale Bacovia e un poet "mai estet, mai Iivresc, mai dependent dc m(ldele" mi se pare escl1tiala. Am insA impresia ell tlemersul poetului e mai tlegraba unul negativ. El nu se supune necondiriollat nnrmei poetice simbolistc. ci 0 discredileaz[l din~untrll prin suprasolicilare. Sil1lbQlismul 11I1 Bacovia e de fiecare data cxeesiv. iar faptlll ca in poezla sa dcseopcrlln la LOI pasul remmiscenlc din lirica simboli~tilor no~tri minori ne <lrata Cll precilic ill11ploarca acestui exees, Un studiu Jm perspccliva il1lcnexlual itri lii almodului propriu in care textcle lui Bacovia rescmantlzeaza IInagini. mntive ~i pl'ocedee venite din poezia lui Traian Demetrescll. Mircea Demcttiade. Alexalldnl Obedenaru, luliu C Slivescll, Mihai Salliescll ar fi rnai mull decal l1eCl'~<lr Surprizcle nu VOl' lipsi. Se va vedea cll origmalilalen lui l3aeo\ ia nu ('stc ulla in planul invenriei, ei 13 Ilivelul redislribuirii ~I ~inlelj7.arii L1nor pl'efabriLntc lince Aproape lOale mOlivele bacovielle sunl IIl'pnllTlllWlt: dill P()<::LI<l pICL:lIrSonJnr: golul. IIln~oarca. cla\'lIl1l. IlI1I1Jl;UI, .1(1l1slIl, cClllink n 1't11.1n Dcmetrcscu). pl5l1scwl. nehllnla, PU~t1l1l. parl;lIl.

121

-- --Cltcorghe CI{ACIlIN

-- ~-- --- -- - ­

noaptea IM,rcea DemclrJaue). do:eorlii. nrg.ia ,;ingelc. Illuzien funebrJ. abhUI. haosul. defirul, nevro7il (A le\8ndru Ohedcrwrll). pfol1lJ. t;'cercn. lIb(l~litid slr[lda. eaterinc<J (Mihai S~lIIeSCll) De~corenlll ill poezia aces tor IlllnOn \lnlilgmc, ill1:lgini, rmmulc !'il1taclicc integral hacm'\eI1C: "Ill lld:lle C (l pacc sLllllbnf'. "pustful mell dl' ganduri", "in tam<'l bnll..' eeasul". "pale de uoJiu", "un dUllce care da flori", "aillr<'lri de spaill1~". "plerdllfe sunt oriel' cnran", "trist3 arrnonie", "tarzii ~i tamiee ore". "c1nvlI' Jl1urind", "tr[stul gar', "nirnicu! j~1 intinde noaptea", "sufle! trist "i g.o)", "umbre din apus, prin gcamuri' , "Iungi ecouri" (Traial1 Demetrescu), "vibrari adanci, sonore", "Iunga wholire", "g5nduri bizare nase neblll1la". "pllstiul prins c de zapadu",

"vechilll pare inghc!Clt ~j tacut" (Mircea Del1lctriadc). "via\a ~sle r1l11lCJre", "sa-nccapi'i. orgia". "un camec dc mon" (ililiu C. Silvescu). "tacerea soli!ar:t". "~i plou!!. ~i de-atata plonic ..... "~i viata lUI eurgca mereu puslle". 'SlIlH

obosit, ~i-l enid ~i trist afara·'. "strl'lZIle de~arte", "pe :>tracla era ploatc. 51 negura ~i vanL". "Pc strada nSla trista, pus tie. solitar~r'. "C{IIlW () CalCrll\ca pe-o strada dcpllrtata ... ·' (M ibal Sliufcscu) 1111

Toate aceSIC expresil apnr insi'i. In pOt:7ia lui Baeovla in exccs, 5i ;Ista la nivelul ficc1inJi texl in parte. Rcdlll1danl~, hipcrsemnifica!ia, 11111.QII1 semal1licli tin de eonditia normala a poeziei baeo\ icnc dill faza sa sllnbolLSt[1 Artificialitatea starilor ~i a conduitei euilli hrie sunt cnutate acum ell fervoarc, Totul In euprinsul ullor slructuri fOn(l-~lIllne,iee perfecl malemrniLalc, excluzand orice tresarire de spomalleitnte, Pocillul deVine 0 ma~lIlal'le dla­bol ica eu func\lol1arc pragral11ata, provocalOare de efeete pSlhologlCC disronante. ~imbolismul lucid. profund cinic. ealculandll-$i mililneinc efeetele, al acesrui Bacovia, ne face sa ne g5ndlm la Poe ~I Baudelaire iar I1l1

la Verla inc, Sugestia, caUl existll. nu favorizcuLA Visarea, ci 0 1l11erzice. Nimic lUI Indreptatc~te melancolia, nostalgia. ilu7ia vreunei transcenden!e. c<, I minorii mai Inainte citari. Scopul lui Bacovia nu este de7voltarea. detilliereCl discursiva a mesajului. ci continua lUI ranforsare win rcpetitii paroxisticc.

Sillualll cazul unei pocz.ii (PJilintl) scri~e in reriuada liceului (I S9~ l:

"Sunl solitarl1l pustlilor picte Cu tristele becun Cll pala IUI1l ina _ Cand sunil arama In noaptca depl ina, Sunt solitarul pusllilor piete, Tovara~ I11I-i raslll hldos. ~i eLI umbra Ce "pelle diinll pribcgi prln L:anale; Sub In.\telc hceuri eu ru7dc palc, Tovara~ l11i-i rasul hidos, ~i eu umbr,..

122

i\ fCT·I/U:...l Ht:J-L:.I{/,Y7FI

Slint salitar1J1 pustiilor piete Cll .incuri de umbra ce dnll ntblllllC; Palind ill tacere $i-n paralizle.­SUn! solJlarul pllstiilor plete", ..

Subslanta poeziei rezllita dill repetarea ~i deLvoltarea, prin aten\ia acorclara cOlltcxlUlui, a ul1ei unice propozi\ii: "SUllt solitarul pllstiilor piete", poellli nu are de transmis un aft mesaj deciit acesta EI eOIlSel1lneaZa 0 !,tare de fapt, tara a-I c~uta callzclc. cfectele. dar reafimland-o eu 0 implacabill'i consecvcn(i\, Din ccle 12 versuri ale poeziei. -1- se idcntilica cu aceasta proJlozitie inilial1i (I ~i 4 din strofa [ ~i 1 ~j 4 llin ::;trofa a III-a), in strofa a 11-a 5unt. de asemcnea. idenriee versurile I ~i 4 (''Tovarl\~ mi-i raslil hidos, ~i Cll

urnbrn"), Versul 2 din sITofa I reaparc rntr-o formn prea putin diferitl\ ~elllantic, In strofa a !l-a, pozitia J (I. 2: "Cu trislelc becuri eu palll lumina" 'I 3: .. Sub tristele bccuri cu razele pale"). Raman doar 4 versurr care nu se repetl\ (1. 3: ,. Cand suna arama in noaptea deplllla"; 11,2: " Ce sperie cainii pribcgi prin canale"; Ill, 2, 3: "Cu joeurl de umbra cc dau nebunie; I Pl\lind in tl\cere ~i-n paralizie"). Cuviinrul "palind" dill strofa a III-a, versul 3. se regase~te Insll in varianta adjectivala In ftecarc dll1 primele doua strofe, Mai Illull decilt atat, el d1'l chiar titlul poezier.

Foarte abllndentc, epitetele sunt gcncrale, cOllvelltionalc. "pustiilor plqC", "trislclc beeuri", "paJa lumina", "cainii pribegi", "noaptea deplina", ".iocuri de umbra". 0 singur<'l e"presie parc sa sarll dill rflnd; "rasul hidos", flind 0 crcalic personalrt a poetului, In rest, a~a cum remarca Tudor Vianu, lmagini absolut neindi\'iduahzate, scaasc din obi~lluilUl repertorill simbalist Dar eIc :>unt folosite in poczic nu pentru incuitul lor. el toemai pcntru valoarea lor comllna. de ~eoala, Situa~a aceasta se rega.sc~te in Illullc aile poezii de aceea~i facturl'i. Vocabularul. proccdcele simboliste sunt exhibate ell insistcn!lI. Uncle tuvinte (Cll fllllc(ie de motive) sunt reluate obscsiv in COntexte ~i ele repetatc. Lairlllotivul, rcfrenul sunt clcmente eonstante de constfuqic, Legea fundamcntalil a acestei poctici e recllrcnta, iar efeetul Uililll, uzura formelar acluse III joe, Ceea ce-I interesea7.ll pe Bacavia e sa epuizezc un tip de limbaj dat, toclndu-i pana la monotonie relevan(a; conducalldll-j implicatiile pana la ullimele lor consccinte ~i f1\candll-l, in cele din unna, impracticabil.

In planul scmnifiea!iei. lIrmarile acestei pOt:tici paroxisticc constau in dt'lllonizarea realului ~i a individualit:itii. Realul e pereepul agresiv, oblectele, fcnolllenele naturale sunt reccptate Cil nl~tt: forle ll1alefice Subieelul lImiln teaqloneaEi fa ariee stimlll prin relragcr~ in Soliludine, in

123

Cheorghe CRAClLJi'I

ncvrQ7<i 51 ncbul1lc. Ceen ce nu inseamnu il1511 ~I 0 rdragere din Ilime. Reillul nll sc dcn:alizeu7a, el devine eu alai mal aeul ~i 1111.1i insuponnbil. L monolon. e m;t1adlv. e lllortifi'JI11. insa el I1U-~1 dcpa~c~te tlparelc ~ale cotidiene. COni ingente. [I ("Iontc develll 111darorlc, dar I~I refll.di cOllcepwa Iizarca. Nu

red ca plilem vorbi alei l1ici maear despn.: n tnlllseendelWI goala. Raeovia nu arc aspiralil. [I c deparre de Mullnrll1~. Anlliarea ll1aterialit~lii lumil, pUrificarca limbajului de concrete\ea sa uZllala SUnt proecse care Ilu-I interescaz~. Dilllpotriv~. exist~ 1'1 Raeovia 0 cnonna fascina!ie a imcdiatlllu., a socinluilli ~i a rcn()lllenalit~lii 11II11ii ll1ateriale. eu 0 astfel de obsesie e dificil $~ te Inscl'ii intrc lil11itele poeticil sil11boliste Ceea ce sc vede, se simle illc1\ din vollll11ul de debut.

E:-..ista In Plumb ~i diteva texte a carol' Strllellll<1 5trilinn acestui pn simbolism de deete eXCCS1VC e greu de scsizat, catll vreme ele nu sunt scoa~c

dill eontcxlul gcncral al volumulul. SUIll exael eleele poeme Tn car~ putel11 remarea 0 partieularizare a impresiilor. IIllercsul pentrU pereeplia ncsublil11ata. in lrcacat fie SpllS, chiar ~i Itl poezia Pi'ilind descopcrim 0

imagine dclr~ dccorativa, deloe stllizata. de 0 exacta concrctete realista "umhra I ce spcnc r.:a1ll11 pnbegi pnn canale".

Spuneam mai inaintc ca [)oezia Noclurna ne arata Inca din 1899 un alll3acovla:

"Slatl.. ~i 11l0ina cade, apti. glod ... Sa I1U mai ~tiu nimic. ar ti un singur mod­Un bee agonizeaza. existi\, nu existil. -Un alcoolic lrece piata trista.

J \ ( it 'f..~RE.·1 REI-T:J</i\7EJ

Ii' "Iu S-il rCllUl1\al lit rlllla. dal in tllnp Ct' primele putI'll versllrl ale lCXlLlll1i f(lI1ne<lz(1 () ~lrot:t 1I1Ill:'llllar<:l.: 7t'ce alcfllliltsc Ull s1I1g.ur bl(lC COlllpUS din s\:cvcn1c propol..i(illn<lle de 11Ing.lmi "anUlt:, A disprmll laitmotivul, au dlsparlll repcli!iile LimbaJul son dcstllls. rilllllli I1tI mni are nlmie din vcehea !!3falo!1i IlleCal1lCa Par-:. eel Jlll!1Il in parlea it dOlla a pocziei, rezultalul ~ponlan <II dorill!ei de poetizare. Dc~i poetizarea L­ ::\Iei la marc sllferilltb. "1imic dill ~tilltlll convenllonallsm, 1111111e dccorativ Epitelele ~i-au pierdut 1'1Inc!ia ornamel11nla. Ili1lbaJui s-a cum scutlll'al de podoabc. a devenit eeva mai pmprill Muzicalilalea vcrsurtlor 5c dc~11i.50arH inlr-un fel de surd inA ce Illi mai viseaz:~ slIgcslIa.

Pcntru a se vedea diferen!n apflrllta la nivelul lItilizarii cpitetului. se poate compma sinlaglllL\ "pia\a Irisll'l" Cli "(riSl baga1". F.ste evident c1l ce<l Jr:·a dOlla imagine e Illull mal pcrsonaill. Versul Il\treg e de-a dreplul $ocant: Umbra mea Sla in norol ea un Irist hag.aj·' Dar fuarte personale sunt ~i

unaginile "Ora~ul doanne ud in ul11czl'ala g:rea" ~i "case de fier in case de id'·. in care poellil prnctica un all IJp de rec1l1ndall!tI semalllicA decat in poezia

P:ilind, una onentalu srre parllcularil1l!ile reallllul, ~i nu spre efectele rnuZicale nit' versificllni, Intcresul rellll\l delaliu cardcterizeaza poezia de la lin cap1'it la altul -lema e ~i alci smgllr1itatea, dar poelul nu se mai declara lin s( HISI'. insinguraren, lLOlal'l.;a sa rezult~ dm conscnmarca cOlltextului, Slarea de exaspcral'l': metatizic~ din Palind a devenit nHlI OI1lC'llcasd! :;;i mai djserel~.

Ideea anllltlrii stlbH;clului timan sugtratrt aeolo de versurile "palmd in tacere $i-n paraIlLIL:" e cxprimatll aicl intr-\l rorma deplm IranzilivA: "Sa Illl mai $lill !limlc. or fi un singlll l1lod" Limhajul a devcnit mai direct ~i mal transparent,

Onl$lIl doarme ud in umezeala grea. Prin zldunlc astca. poalc, doanne ea, ­Case de fier Tn cnsc de 7.id, Si poqik grele se-nehid, Un claviI' Illgana-ncet la un etaj, Umbra mea Stil in noroi en un tnst bagaj ­Sliupil .,af. NlIlgc IOIOS,

L:l un gcam.llltr-UIl pahar­a rodl galbena se lIitll-n jus,"

Sit incerdlll1 0 selina analiza penlru a vedea PI'IIl ee sc deosebc,~le

aeeaSln "noeturn[j" de cilt-:goria poeziilor penlrll care e reprezcntativA Pillind Pril1llJI 11Ierll care s<lrc In ochi e aeeln ell vcr~ul a sC:lpat din corsetlll verslIllIi

124

dar in nct'b)1 lIlllp. la Illvel sJnlaelic, el incepe sa mizeze pe elipsa, p iuxtapuncti de marc efL:cl. en III pnl11111 vcrs: "SHill. .. :;;1 moina cade. ap1l, glod ." Dc rapt. noutalea csenliala in aeeasla POCLIC e de natura sintactica. l.c>'lcal :;;1 scmanlk vorbind, sllnboltsl1lul nu se dezminlc: conven!ionalele rnotlve alt.:'c1a\'lrullll" :;;1 "rozei" ne Cll"<\ti'j CLl deSlula c1arilale in Ct:: univers poetic ne ani\m. insi:'\ destletudmea aeestor termcni e contracarata de eonsemnarca bru\al<'l, apocllca a evenimelllclor ll1eteorologlce:"moino cade, ilplt glod ", "stlllpli sarI Nlngc !.\lin,., "

Sa recapitullll1l: dl:llluzicalizarc. dezmembrare a formei strofice, sintax1l, elips5, ju:-..larunt:re, voeabulilr cloar vag poelizat. eontingen\~, illlagini ranicularizate mesaJ in Illai mare mi'lsura lrilnzltiv. E altceva. ('oelUl nu se t1iai af1~ ill conflicl subtcran eu simbolisl11111 pe care nll-~i IIIa I propune sa-I dlScredilete suprulicil:l1ldu-i mijloilccle. 1:.1 Calltj 0 iC~lre spre real ~I spre un IlIllbaj al dtlaliului ~i '11 denotfl\iei Cllftarea aceasla \'3 dlplita anvergllra in v\)IUlllCIt ullcrioill'\." 1),\1 1111.:1 U(;O!O (In Scanlci galbl'lIc, Cu voi. .. , Comedi i

125

,hl:()I'j!lIC (HAC lUi'

111 fnlld) Jeeasta cOnlradiqlc Illtt:rnfl n n:llllril pOl.'lulil1. care t't-lla illlrc IlltranzitivitrHc:a simbol i,la ~i ellllll13rea d,rl;'c 1<"1 it 1111111 adevilr seul il lie lransccndell\a IlU eSIC ,""oane cviJentii. $i lIccaSlil J:llOl'ltil mtldulul eel rutIn ciuda! in C(JI~ Baeovia illlelt:gc sa-$I alc;11uiascil \olull1ck.

Discrcpl1ll\a dlllire eron()ln~ia nca\lei ~i rcpillll/Aren pooitlur 111 volume e izbitoare. Sa ([lSam deorarte eil 11l:creJitabtie <lnlil1lirile 1\~illhl'l Grigorcseu Bacovia in Icgiillira eu <11111 strierii UIlOl' poc/ii penlru c,ln: IIlI

aV('111 aile Sllrse Je illftlnnarc S~ IgnClr~lIn Jt:l'1 fh pili I di. polrTVll dcclanl\lIlo so\iei poelului . .Ium;'!lale din poeziik (31\' ale.lll1ie';!; slImarLlI Jllumhllilli exiSlau deja 13 ]l,I(){). PU(CIl1 :!\l;a III \'CtlL'rc dOill .11111 pUhltC<"llil pIll/lllclI 11

revisle. $i 10lne '10m Jllil In rata lIlld sitUd!ii sllrprill/.Mo<1re In ]l)()7 Itlel!\ 1,1

tipfmsc deja In publica!Jile \ rel1lii 16 de lcxte. ,ufieieltt pcntru lin voluill. d:t1 debutul sau editorial se va HI1lUIW inc{i t; alli. lal Olunci. in It) 16. Illl IO,He lextele acumulalc rezistll ex igcnlelor sldectie;. Multc poell1e. ScrJsc Je lirnpuriu, VOl' fi linulc intr-o nciliSlificntl1 re7erva. deccnii in 511'. Cazlllcclll1dl Dagranl esle al poe71el ~i toale (cu cnre poclul dcbutend\ in presn literarit in '899). ce va fi inclusa nbia ill slllllflrlll volul11ullil ('ollll.'dii ill fond dill 19'CI. Dar mai SUI1! ~i destulc alte (,\clIlpk'. DlIllrl' POCl11l'1c .tnlllui III()~ (c Yurba ,It mOlllelllul publicarii in rc\ iSle), cinti SlJIll 1'l'lu,He ill \\111ll11 ah"l lit SdiDlci galbenc (1926). iar allele Irel ~, mal 1~1/1I1. III 1l),O ill \I,II.mul ("11 \lti ... Dc fapt. Cu voi ... c 5i volullllIl celm'll el(:rllliit dill dU!'>! pUlll.1 dl. \elk!"l.. Ill.! I

mull de jumutilte d1l1 pol:mek Clll1lpOlll.'nll' fiinJ dnh,,[ l(lare PllIlllbullli. Concluzin luturor acesto!" obscr\'<.qil e e5 \olull1ek !til naCO\ 1<1 IllI slIlll g{lnulll' ca ni.5te sllnple clllcgeri de lexte LlIsparme. ei ea ni~lt' nlls<lmblllri IIllitarc, coerellle, menile 51\ promovezc (l amllne imagine a po..-:z il: I sale.

ASlfel privltld IUl'l'lIrile, Jcs['Ire lin Bacu\'ia ~1/11boljs[ nu \e poall.: vorbi dedil In leg~\lur1\ cu primele ~ale doua voillme, Plumb $i Sdinld galbenc, ceea ce s-a ~i intamplat. dupa cum ~tim, cu aproapc toala critlca noaslr1\. Considerate mull inferioare valonc, volumcle <":u Yoi. .. ~i Cornedii III fond au fOSl discutate din aeeea~i perspcctivil idcillidl ~I stilislle:i ill1rlJ';~ de primele dou{i cllqi. ca $i cum aceasla ill' Ii fa",l devcnirea reillil a poelllllli. spre 0 ill1placabil{i involll\ic. Or, limp de 20 de ani. Jin 1916 palla in J 946. poezia bacovian~ se aD~ intr-o lungi'l peri()ad~ de lrarlZl!ie in care sill1bullsnlll1 re7idual coexislll cu poetlca antisligeslici, l11C1nleriSl11l1l fonnclor ell dezorgalllzarea sintactica, pasli~i1 emincselanit ell nllta\ia Je faClurfi exprcslOnista. Cele dOlla volume in disCll\ie cxcelealll prin caraclcrlll lor compo7il. contradieloriu. IInpul Jar aSl:J. 1111 insenJnnl, d1 ele ar fi mai pupil construite deCal primele dOlia. TehnlcCl c <lici una (l IlI/c-o hme-lIllIl. 13az~u'ul

fonnelor ~I al Iirnbajelor se poate $1 cl conslilui intr-un mOdel Slrllclurnl

126

iN (A"UTAREA REFERIN!EI

Ironia ~I autolrOnl3, parodlfl ~l alilopastl~a SUIll dlll1ensiuni domll1ante Tillurilc i~1 au ~I ele sensul lor Valoarea puncrelor de suspensle cc insolesc ~in[agma Cu voi. .. e c1ar dubllatlV3. persiflanti1. Cit despre eulegerea din 1936. e.a sc compulll: In fond din ni~le eomedii ale Illeraturii. Sarcasmul baeovian se vede eel mai blne aiei. Comedia e g.:neraHt Aproape toru! relallvi7.al, dbcrcdilal. aruneal In dem,onu. fonne. mOlive, imaglnl, principii, -.onvingeri. ldeea de realizare fonnal1i perfectll dispare odata cu ideea de profunzime Poel11elc se dezagrega inlI-o rostire eu tol mai multe puncle de suspensic. din ce in ee mai eliptica sau. c1impotriva. reiau, simuland nalvitatea, rllmurilc allora. In j0cun parodice ce fac imedial vlllbile poncifele tradiliei: El11incscu. CO$buc, Maeedonski, simboli~tii minori.

Componenta tTanz\tiv~ a aceslui moment e pregnaI111\. Poeziile Din remuri. La ~arm. Elegie, Un dmtec, Pastel, Sfiir~jt de toallllla, Searl\ nu

se deosebese cu nimic de substan!a $i sintaxa Stantclor burgheze. Dislanta enoml1i care separ{i volumlll de deblll de aeest eiclll din 1946 nu reprezint1\ ins1i 0 rupluri!. Analiza periondei de Iranzlpe e un demel'S obligatorlu, daca vrem 51'1-1 Inlelcgcm eu adev1iral pe Baeovia. dincolo de confortabila prejudecat1\ a lalentului declinant. Una din erorile criticli noaslre a fost aceea ell a accentuat nepemlis de mult lalura grav1i, sum bra. abisala a poeziei baeovicne, In dauna eelel ironice. Or, drumul care duee la Stante burgheze ~i

la ciclul postumelor treee illlplacabi\ prin ironie. Deta?area ironic1i e omniprezent~ In culegerile de dup1i 1930, dar ea poate Ii idcnlilieatl:l ~i in a~a-zisele volume simboliste.

Inlre poeziile ellale dt: Tudor Vianu ca reprezcnlalivc pentrll mi~carea de individuallzare a impresiilor se afll:l ~i 0 Nocturn~, publicaUi direclln volumul din 1926, Scantci galbene:

"Clar de noapte parfulllal, o gradina eu orizonlul departat.,. Si in sonm, pe banea veche, cugetli.ri sc conlraz.ie, Greierul zimleati\ noaptea. cu nimlc,

Cum te-am a~teplal. ,. Totul a treeut ­Luna pare, Til o[tal, Un continent eunoscut. Alei c [rumos aranja Orice fIr: Vcacun1c-au sIal Un ora~, pe vale. - SllVenlr.

121

(;hcorght' CI{t\CllIN j,\

Clnr de lun8 parllllllal o grildillii Cli OI'll.unllll d .111.11

Si in sumll p~ ballt.l \ .. llllm.lill1ic Grererul Lillllcal11 III1:ml I. l:1I n1111 ic. ., ..

)oczia c ironic;1 la lUdic III \ L'llil ik, incepiind eu nma ~I lanllnand \..II

tema adustl in sc.cna. Relur iet L \'~II iubilJ, vcrSlInle 111arcllea z,'! Ull slaJIU desLUI de (lvallsal al elibcrilill plUl,nJlcc, dc~i ullitd\.iJc slroflce raman ega Ie, Finalurilc de vel's au 0 nUJlltil evidenl Ilun-simbolista. ill llfar8 oridirci valon palonomast ice. Perechi Ie "c(lnrl~lIic/nlll1 i('; "a~tept<H/Onal"; "aranjaLsldl" "firisuvellll''' par scoase din arsellalul de mijlom;e al cupklelor Com icc ~I salirice. Nimic care 51\ conlribuie la l11uLica Interioara a poeziei. NlIllle obseur. sugcsliv, Incanl<1loriu, nici III Sll'uclul,' rUeLH,I, nil'l in Icxleul t:l.

astral.:! inca, prin chiar versul liminar eu valoare sineslezica ;'Clar de luna parful11at", convenlia simbolistll e illlediar desci.llilicata prin proLals1l1ul enuntului "0 gr1idinll cu Olizontul dep[tnat. ..... Mai departe. unele J11011\',,:

admisc prln rraditie ea poetiC':: "grelerul",'luna", "ntllllra" sunt prczentate in conlexte care Ie lI1valideadi aceastft call1i.lle: "Greicrul 7ill1teazIl noaplea, cu mmIC". "Luno p<lle in n!tal. / Un contincllleullo~LUI". "Alci e frumos iUanjal / Orice fir". Posibilull1llsler alnoptil e redus la bal1alitflte. Ideea dc aranjalllcnt aduee eu sine id(;ca de ot1diciu, NalUl'a ~j-a pierdulnaluraletea.

Tcm8 poaiel C :l~IL'ptarea erotlc.a. 0 lema pc care BUl.OVlil nu sc sfie~te s-o compromitc:i incii 0 uat1\. Dar pl'ocesul aceSla al descaillic;jrii pfln iror1l(~ a proprJilor motive de. m:lrc profunl.llne C Illal ve-:hl. Ne plilem ~lll1lfllr vcrsunlc ell care IflCere [lneZlu \':le soli, din J<) 16: '" e voi a~tepta intr-o zi sau intr-o noapte oarecare / Pcntl'U Cil ~Cl \i'td Jac;l ro l sli mai am vrco prcocupare", unde cchivalal'ca (I)k plCln I 11Ib1lCI' CU 1\ inJeletfllcirc praclle5 arul1ca senlimenrul erolic ill lkTi/IJnu in ulZul lie ra~i\. se il1lilmpla il1stl aflceva. A~leptarea exi~W. d'll "" 1111 plndlltT Illci 1111 fel de emo!ie 111 rlanul lraililor interioar~. SUllrel1l (kp.lIll ,It'il dl' S~lra pc dt'al. cal ~i de L.ll·U] lUI Emincscu. Niej bllcurle, Iliu rnl',Ip·:lh.' AIcc! II I t' i1b~el1l eu (Oalc ca ~i [tlci sensu I ultim. indirecl <11 POL/ILl L .l<:cla~l: "Ill l.adar suspill ~i sufar·'. Dar cOl1lc\tul e illreglstrnt nelltlll L.I Ilhlilcren\i'i. Vall)l'jz~rile sun! eel Illull Iron ice. Tem<l e il1lrodu"d III pOUlt' prill Intel1l1ediul cdor mai rroLalce enull!uri: ' Cum Ie-am u~IL'PI.l1 "IDlul a trecut", Eul liric arc 0 prezcnrn e\lrelll de t.llscrela El poalc It cellllllil hiJlllllt in vcrsul "$i ill SOIllIl, pe banca yeche Cllg~tari se conlrnzlc", can; dt'"nlL' alegonc deliberJrcJ 1I1lerioara (contla­diclja dinlre indoial,' ~i Spl'l'alll<l) a cellli carc a~ll:arl~. Dar ~I <Isla sc pctrccc ill 5011111, inlr-un rei de hlpnol.ii. RL'fllarL~a vl.'fsullii in Ulll1ll3 slrof'il In YRnant,1

128

'Si in !>Olllil. pL' bnllca vL'che. lolillai Illie .. " Ill' [tl·ntrl lIll subiect uillan cal'e-~i

rL'dlice prC7ell!,l j~i pit'rde sensu\. dlsparl'. Nu 'inl;)ll1pltlIOI in finaltil poeLlel "mic" rime,IL<l eu "llil1\ll;", Vorbealll dcspre procesul de tranzitivlzare a lim­bailllui ClIm;)f ved~. d-:ocilll1Jalli ellleCl' oblIgatOi'll! prin plIrgaloriullronlel. I'rtlZai7are:l I:\flle~iei nll arc illsa 0 funqie dlrecl<l, propne. CI una dislrllctiv:\. de sublllini1re a poc-licil reflexivilil\tl. ill cdc Joua versuri comenlate rnai illainle se 1)(\,11(' insa dcscoperi ~i alleeV;) trel:erea indlvidualitalii poellce de la condi\ia sa emfalle1\, dedublata., metaforica la starea de om comun, contillgenl, penlru care rransecmJenla e.,presiel Illi mal reprezinla nilllic, de vrel11e ce el 3 rCnUn\3t la vechile sale Illa~ri.

L' eli 'lm \orbit despre anti-silllbolism sau despre un silllbolisl1l ~peelric. hi1t·o\ Ian. ilwnci dind am anah/at un rUl:m ca Plilind, a carui struclUrri urculara.. reJundanl1\. reperlllv{j e caractcristiea p'entru eele mai mliite P0(;ll\l din \'olul11ul Plumb. am aVUI in vcdcrc un concepl Je poellc mult mal LllpfllIzlIlor, cristalizat in cullma emopeana odal1l cu mani romal1tici (Coleridge. 133uuelaire ~i Mallanlle). Poczia lUI I3aeovla din pnma sa perioad1\ d<: crealic I~i e vorba aici despre acele lexte re\inute de volumele Plumb ~i Sdintci galbene) e 0 vananta <l aceSllll tip de poezie. Prln ce se caracrCfl7ea.w ea? Pnn fascina!la tmaginarului, tentalra valorilor melafizicc, vom~a de tri1nsfigllrare a realului, utopia pcrfec\lunii formalc, IIlreresul penlru canrabilllatcn pro7odica ~j l1l:lgla SOllor~l. prill hipenrofierea componenlei subieclive a II1divrdualilrl\ii. caUlarea lInui limbaj al obseuritatii semantiee ~i indepnnarea codului poetic de cllitor. E 0 r~-'1digma litidl cu lunga b1ilnie in limp, aflatfl deasupra curenlclor, pe care au iluslrar-o deopotrivli marii IOlllanlici. simbolt~lli, poclii l11odemi~li ai secolului nostru. Fire~te cll paradigma aceasta IlU este nivelatoare ~i ca poetii uilimelor doua SUle de alll care 0 iIuslreaza nu pOL fi discUla!i ~i perceputi in bloc. Poezia reflexiva i$i are ea illSll~1 0 istorie imerioara. 101 J~a ClIl1l ~i direqia care i se OpUIlC, cea lranzitiva. i~l cOllline prorriile melamorfoze. Dar reflcxivitalea ~i lranzilivilalea sunt. inainte de loate, doua tendlntc conlrare ale limbajului poetic pc Care in uncle situa~ii Ie putCIll descopcfl ill difel'itc faze ale creatiei unUt ~illgl1t roel, fie 111lr-un relaliv cchillbrll, lie In forme dominanle. Aecenwarea uneia sau altcia dintl'e cele doua dllncnsiuni e rezulralul unei anUme concep!ii despl'e poezic.

La Bacovia conflicllli dllllre rcflexl\ ~j lranzniv e evident IIIC1\ de la lncepllttll'ik ~erislllLli sau (~I dind srlln incepul am III vedere prima flcrioad<1 baco\iana de cleali~; 1889-1913). Am vlizLlt eli in momentul alcfituiru \'olulllului Plumh. l3acnvl:l dls-pulle;'! de un lI1:llenal roctic.: GC s-ar Ii !luI UI

129

Ghcorglll' CIt.\( IIIN

constitlll in doua (lile!!xl"I di~lil1l·k. Llifenl'" :11;11 1<1 ni\ clul nll'~aillllli. (iiI 'II 1.1 aee)a al limbajuhll. 1\ fll:.l prcfer<lli-'t Clll11p\lnent.t n:lle:-.i\a. "sllnl)oll';(11". ~I

asta Jill Ili~te motivc' pc care voi inctrea S:l Ie all~117ez ceva ilia 1 l<lI'l.l U,

Pnelllk grupale ~Llb hipc'l"~cmnLiI Ego (p(),~lhilllllli ttl \'OIUIllUlul de- dehut, 1.1 care Bacovia a renuntat delillillv). cde ~cri~c ueja pima in J 916 !;>i allde de Jupa acesl an, VOl' Illlril In SUII lit ruI volull1elor din 1930 ~i 1936. f1'll'ii Il1Sf! ~a

ne arate ell ~regnan!a (\ altft fala " rl\Cllllui ~i vorbindu-IH: Illai ucgrahfl ill il1ledlCHa aparenli'i a rcccj1licl uC'Ipre (I lungrl pCrHl<ld~1 de uerut:). Sll'II1Il.Hl' aulopilstI5[\, ,1[ll1ire a energiilnr crealmlre '\111 "pu" C',:I pl:rillJUrl repiaenw1J dc \'ohmlcle CII \ oi ... ~l COn1cdii III fond ill Irebui :ln01liz011a ea 0 pCl"Ioad:, de tranzilic. de laton:lre a urlOr nni 1~1rnllde de ,·/1l.1rl· inlre Illni vecl\lk t"ulllle lk renexiviwte ~l limhajlll ";'ir;lt. dlrl'U Ine'\I1;;1"I11.'111 ir\ll1ic pro?;]ic:11 Stal1!llllr lmrghc,.,c

lmport<llll t'slt: sn (\b~el"\·l'llll in legitillra t:1I 1I1lc:k poeme exc-llIs,: dill cliprin"ul Pilimbului dal pllli\l1d ~;l nlc[\ parte lot ntlillci. 111 <11l1l1 1q 16. dllHr-lIll volulll Cli lillul Ego. c~ <lee~te:l 1111 marchc<lza lIeceren spre IrannllVl7are deCeit la I1I\elul moth dol'. lel11dor. '1llllcsnj\lhll ill lIttJlll~1 lI1st<lllla E 1111 me';)1 mai pregnant social. l11<1i putin snli\tlc\t la Ili\-cllli lI1i.I!O<lc.:'!nr. mai )1111111 mClaforic. f1lciindll-~l din blt:\ doc"l:ntCt. pcrsil1<1rc dls\.re!.i. I[('nl(' ,llll\llronic salirl'l ~i ciniSlll 0 orilla CLI cficicn\.:'l Imelbal:1 1):11' 1l'~k !'r,emc ~Epital'. ('II

,"oi, Ego Prozi'i r·AIl1111Ullmlp........ I. Vac ",(lli, \ll1l1rg I "11':, hlliglle(' . I

Poema finlll~. COlltra<;t Vflbi~cum Uccu) IIlI pr\)J1l1ll ~i () alta 101'111:1 J

ell)UI. Al:CSw. CSIC. Itt leI. un c~o. 0 maSCll (l n:ltllro'i deJlIblala car,'-~I

lcalralizeaza cxistenta. ArtilicialilCltea atiWdillii. e:-.hlhi!lonismul morhid .II (aulo) reprezent~rii r1l.man, dar limbajul c altul. PUrtlille" liric[\, 1l1ll/icaliwlca hipnotica. fOr\a obseslv1\ a imaglOilor din POClTlcle Plumbului nu rnai sunl prezente aici. Mctafora, epHewl. cxclamutiile func\ioncaza ironic, imaginde devin grote~ti. Pe de all':! parte. plOzaizarca, sil11pliticarca. socialilClre,' 1imbaJul ui Slllll cvidentc.

Deschidcrea spre social c ~, 0 dcschidere spre hiografic. SpJ~

ercep!ia imediatrl a situf'ini cului in i1l1pura uallaillalc a vielil. Semnele renun!l'irii Ia disimulare ~i leatralitate sunl vi/ihilc Tn cateva POCIl1C scrise l(\t Tnainlc de 1916 ~i exclusc din sumarul PIlImbullli: Oiminc~ta, Nervi de primavilra, Nervi de toamnn ("lalh<1 de plumb .. "), dar cuprinse Tn Scanlci galbcllc, aliHuri de allc lCxlc la rei de I.llJlil1 'artifiei:lle·'. l\ceSlca SUlll: vant. Sdintei g~lbene, Noctllrnii (plle/ie pc cnre am anah/,a(-I) mai I"<linle). lntre ziclllri, Frig, Oc iar-nfi. Ulllll1ul poem, eel plilin, api1rul direct in al:Cst VOhl111 din 1926, p:lle rllWeil atel dill "umarll! Stanlelor hurghcze. Tal ceca cc \'0111 destopcn ill elllegcren posthelictl e,\isl(l deja eu dotl:! dcecnli inaint,':

IV e-fLTARDI RUTJUf\}I::J

conlingenlil biogrnlic~. no::.talgl(l lreclIllilui, versul eliberal de arice onslrangeri nlUzica k. pI C'pond~rl:n iii proceuec lor ::.il1\<lCllCC, vocabularlll

prazaic, ironia discreW. discolltinultatea nlltilrli Dar sa vedem poemuJ:

"Cum nin!!c rcpcdc. ap(lI "ineel $i IlU ~tii ciillllnp mal trebuie de-aclllll. E la fcrcaSla., alb ­o fatll Cll ~al negI'lli'll cerdacul nins" Dar prln coraci largi inserea7:i ­Intr-un departe !lin:. era lot ~a. In adevar. ~i Innopt::lIC zangrllliri, Apoi V;I aVC:l Ill{. un hal, Sau 0 ~erhalC tic ~pirilism,

Alalca sunt de faCUI. .. Call1llU npan numui en ammllre. Cum ningc rcpcde. repede'"

Compara! ('U 01 iCilre alt text de facrurll "sllllbolist~" din cuprinsul aceluia$i volum (Ecall de screnlldi\, Ualet. Note (Ie primllvllrl\ I:ll:.). pocmul Dr ia.-na pare pur ~i simplu opera unui <lit milor. ;>i culmea e crt acestc fh:ionolllii ati'll de diferitc e'(ISla slmultall. Mikgrnllldll-ne Ilumai la poeziile serise pana In 1926 (in total 141 de te:-.le), 3m putea alcf\tul cel putin patru al1\ologii difcrile, fiecare t1l1stralld 0 alIa malliera a poetului Am avea atunci un Baeavia simbolist $; unul munierist. un Bacovia ironic $i lin Bacovia If<1nzitiv Metamorfo7cle ullenoare ale poclllilli. eon<;emnale Tn volumele dill 1930 ~i 1946 n-ar mai trcbui sa ne slIrprll1dll alat de tare. penlru ca ele sunt irc~ti. Dar eu poe7.ia poslbelica a lui Bacovi" yom vedea eli se intampla un

lucru esen(ial: conflicllli latenl dintre reflexivitilte ~i tranzilivitate este tran~at

In favoarea acestei ultime dimenslUni. Ce a provocat aeeast1\ speclllculoasll r~stumare? :;;i daca Bacovia ar fi fast lin simbolisl autentic. soar mai fi putut nare ajunge aiei '!

SIMBOUSMlIL Bl\COVli\;--.I DE LA CONFORMISM LA EREZIE. Bacavia n-a fOSl conslderal nieiodata un simbolist pur. de ~coali\. Ori de dite ori apal1cnenia poetull1i la mi$carea slmbolisl3 a fost adusll in discupe, n-clll lipsil nuanlilrile. delimitarile, preclnrca aspcetclor speeifice. Chiar ~i alunci cand Bacovla a fosl sil11!it foarte aproapc tlc uncle ilustre modele franceze, el n-n f05t sOeoll! lIl1 epigon sau lin imitator ~er\ II. ei un pasti$or. daca IHI chiar

130 131

Ghorghc CRACIlJN

un SUblil parodisl. Dar fnsClIlnlH\ pOl:lului 1~1\;i de COIl\'cll~ia sil11bolisli\ nl! r0ate fi PlIS~ la indlllnl~. f Il' cil ~I-a asulllal accastll cnnven\le. III Cil a Incercal 5-0 cOnlCSlC dll1llunlru prin suprallcllnre. poe/ia bilCOVlnn5 aduce CIl SlnC aceSI Slslclll de refcnn!il Il11edlal. ~lim ins!l bl11l.: ctl ~imboltsl11l1l rtll e deloc 0 l11i~carc Iiteran) lInil.u<1 ~lJnhnltsl1llll lui Racov ia din pl"Illlck sak doua voilime :;-ar pUlea Sil lie de 0 Calltale In ret de (;(ef(lcltla ~i nClll1logenu ca ~i simboltsmlll insu~i. roartc pu\!ni au lost cnticil care all incereal sa dr:tcmlinc lonele de pur slmboltsl11 Jin lre<l\ia poctului. Open:qtCl e OnCUll1 rlScanta. IncerUI. Pare mult mai sirnplu s:l arf\!i care sunl clemC'melc prtn care Bacovia se Indepancaza de sll1lbolism dee5l sa identilici loa Ie aeele C'Onstanl-: parndlgmntil.:c din poe7in lui Baudchnrc. Ri1J1haud. Vcrlainc, MallllllTIc. laforgue. Corhlt-re. Rl1llillal. 'v111rc.I~. VClhaclcn etc. reg5sihile in crealla!>a Dc.>rrc un IIlOUe! univac (()n~1t\111. ~~pltcil ,Ii "illlhllhsmului nu ,I.: poule nlCI nsli\Li vorbi Siluatia poezle, rOIl1[llll.:~li nll e mull diferil1! dt' cea a poeziti eurorene illlre Bacovia ~i Maccdonski. intre Baco\ ia $1 Minulescu. mtn: Bacovia ~I Dimitrie Anghel distan!e1e slim roarli.: man. Oncare dllltrc accstc raporttlri conduce ImplIcll la lransformarea lUi Racovi<l Illlr-o polarJlate opusrJ. EI e allccva dec51 Macedonski, el e lIlai tllull dedit DJlniLric i\nghcl. el e superior lui Minulescu TOli sllnbuli~tii Ilo;;tri 11lIIlori (Tradem. Juliu C S~vescu. Obcdcnaru, lacobescu etc.) se regftsesc in poena lui, ceca Cl'

insculllni1 c~ Bacavia rcprcZllllll SlntCza lor maJOrrl ~i il1c~ ce\ a pc ueasupra. Simbolislllul poeluilli deVine aSlfel 0 cali13te particulara pe care 111111 cnllCI ~i

slorid IiICl"an au nUI1lIl-0 baCO\·Hlnlsrn. Exista. tOlU~1. In cxege/-<l opcrci lui Bacovia ~i 0 incercare decisfl

direclll de a desparll npele de USCaL ~i lie a euantdica. pornind de la conLretul textelor. difel'llele lendilltc ~i 1I1nUcn\e ce i-au afeelal nanlra ~i devenlrea. vorha de escul lui Mm:ctl Sl:aJldl. Gl.'orge Bacovia, aparut In 1987 la edilura "Canca Romancasdi'·. Importanle mi se par In aceaSla carle nll iltftt l.:onclu7jile In care ajunge au!orul dll prembelc. prrlH;iplile de In care cl plead! Cca mai prc\ioasa idee e aceea a slrati!1caril operci din pcriuada sa iniliala (1889 - 1916) in mai l1lullc reglstre distincte Pe lfinga registllli !>imbnlisl. dominant In volumul Plumb. l1lai sunt evidcn\ialC un rcgislrll eminescian ~i allul ncoromantic ("salanic" ~i "decadent"). Bacavia deVine el insu~i abia dupa 1916, cand Illlcn sa nu mai poalC fi rC'dus1t la conYen!i ile literare existel1te ~i se poalC' vurbi intr-adcvrtr de ·'bacovianlsm·'. Felulill can: e insa definll:\ (\ccasla falli ell adevi\rat nriginala dill crcalla poetuilli Ill! se pare necondudcnl: ""BaL:oVlon\smul" cstc una din cxprc:-'1I1c Indi\ IduaI17.11~

ale neoromantlsll1l1lui din pl'lllla JUIllMate a secolului naSII'll, ap:trandu-ne dlepl 1111 S;III!Jo!islII «milia,». 1111 til' IIOSI(l'~{{/ CI1I;II('SCiWIl111lU/U/" 1111 A~a

132

i.\ ( fU..jfU:.1 ReFER/'\ TU

pri\iml lucrurile. n-ar ti yorba in ace:JslJ I.:lap:i cea mai valoroasii J

p,)e7.1el baCQVlelK' JI'C~1l cle ° Slll1Cla negatlvil II datelm IIllllale [)~ la prelllrrar~a imagin:uului..;\? Irc\;c la pruiec!ia sa ~I <lstrel se pelrCCi: apro­\,'Cl ~a pllClIlI IKlel)\' 1-: Ill' lk prograllll'lv Ll\ ang,mlel nO(l:;lre l~lllrl\':C. Eul poetiC de\'IIlI:'un al\go:J~at eronicar al illlaginarulul. aflal in c~utarca

arllticllIlui izbn\'llllr" ,12, V~rsul ~c de7integrcal.l) ill nOlatil ineongnlellle. continuttatea eedea.za locul Jiscontinull~pi. realilnte..l IncolUllrMoan:: deVille un incitalnr "I fall1e7iei. llrmcaZl1 ultima ruZil, cea a volumuilli Stante burghezc ';oi ,I po<;tullle]or in care baco.ianisl11ul ,;e Jcg.radea73., marcal de "sllibirt!H capaciti'l\i i de trnnspunere a percep\lci lnlr-lll\ plan de e-.: i~lenta fIetlvll" (1\1 Din cronicar al il11aginarulul. poclld dcvinl un stenograf at vlelii imcdtate. IIltr-un lip Je poeLie care IlU 111,li IIltcrescua Cit re:lli7.an~ e<;letica majora, CI cn I>imptom al dezvollllrii liricii mmkrne PrejudecalCl inreriorrli'l\ii valoriee a pocZIIlor dc dupa 1946 ne lnl<\1l1pinfl inca 0 Jatll ~i la Mirce Scadat. ceea cc insealllna ea sensul profund al lIanSfOlln:\rilor sufentc de poezlil bacovlan<'l II r<'lnulne exegeurlui nedar.

Dar aceasta InSLlficlcnta in{elegcre n mt=canismelor 1Il1erioare care genercazJ'j lInplacablia aparipi: in timp a ~Ialqclor hurgheze clln Pluml:>ul anginarse mal vcdc ~i din alLeeva. Delenninarca .>lrntunlor poetlce prelinll­nare arc In vedere Ill~le <;trtlctUI'l Ilterare gata conslltulle 5i nirnic peste aSIa, ea ~i cum loata pUt-Lia lUI Baco\'la Je panil In 1<),16 n-ar ti fost decal 0 sum:'! SIJ1lplti de inlluen!e. in cOlltinuare. parllcularlzarea nntclor neorolllanlice. oczllllegrarea farmelor simbolistc ~I accenluarea componentci cminesciene ~lJnl vllzUle Cil ni~te Opera!11 care se con<,lltllie in formula originalitll\ii lui Baeovia Aacovianlsmul devine astfel ceea cc era ~l inainle. () poez! dezvoltala din modele preexiSlente, doar dl intr-o c:»presie radiealizala

In legalura eu l110delul in disclltlc. Mlrcea Scm·tat procedeazll ~i la 0

Il!entifil.:arc a lexlelor repr~/cnlall\'L Rezullalcle nu I sunt delo(; f"vorahile Pt"..'tullll. c:lei apl'oapc inlreg cuprinslll vlliumului Plumb cade In Loml

simbolislllllilli. adld\ a mimctisnllllui. Sonet. Pillind Nevro7.il. Searil trista. Poc'llIa in oglindil stlnl considerate dcc<ldente. in limp cc dOllfl lexte. Note de loamna ('"Tacere ... e lOamlla in celme ... ") ~i Pulvis par n ilustra ill volulllul de debut a~a-numillil bacovlanism F greu de "pus ce inlelege autorul prin lumilntismlll "salanlc" ~I ·'decadenL'". prln ce se ucoscbcsc poelllele l11ai sus Cllate de marca ullcg.oric ;1 lextelor sl1nbn!J,\1' Dar accasln C 11 I..hcslllll\c ijSupra careia voi reveni.

Mai IntLii mi sc pare import:llll de ~labilil cc estc eu adevarnt simholisl1lul bacovian, dil de mnnelic 11I1lC\ionc:.l/It cI in rnpart cu nOrfm Sencra'~ a curentuilli

133

-----------CIJl'orgIH' C1{..\CJl '"

Tot MircL'a ')carlCll e oceln c,m.: Ill' ~Plll\L' CZI esellpllli) 111 slIllboll';rn ~

irnllllnen;~1 \ugc\lIci ca Ull 11\)11 t:l'ltcf"lU:.11 I'''C'IILlllul I\J;~I I.kPd11c '~lnIL\lIl'ilLd

r(]t:/j~i ill iurul sugesliei il1lplldl (} n:IJ\I( lluliA ill m..tlclie de sClIlnlliCllt ll1li5ler. {('lcen~, IllcfClbil ~.n.l11d.) ~i de ~emnllllllnl vngull'Xpll'5U:i 1010'"c<1 II1l0r lCrl11t.:nl il11preci~i, vt'r~ul IIb.... r. cllp"t.: f'rec\clltc.·' 'II) SpPIHC\

impurran[ci. la Ilivel de imagine. u SCnZll! dor olfuCII\ I ~I aUdJllvl in deLlll1lenLUI cclor Vl/l1ali t:, de a'L~mcnea. unlucru nou

E Ilcvoie ~a ad1\ug~1l1 aC~Slor tra.salLll i alte c{ucva, la [t'l de importante' tendinl<l de a 1701'1 poeZI<l de once nll:l csenli'l dedt en mstl~i (CUl1l nprecia lIndeva Vale!)), L1cccntul pus pc conotape, pollsel11le. Intlillie, graLlIitille, cmolia pocliClt de tactLlr~ Illllzicain. c~lell/ilren Vlelll illlaioJr~.

nularca funetiel uzualc, comunicali\'l' a limbaiului C'u 0 fonllllli'i a lui ~1<ltei

C~lmes(;u <l~l, PUlc1ll spline crt simbollsmlll propag;' "un IIll1bi.1I alllllllOll1iz.t1t arc sc erceaw pc SI11C - aseml'llca JimbaJlIlul l111l7lcal - i~i cOllline louIe

sCllsurilc, i$i estc perfect slifieiel1t sie~1 ~i illtraduclihll in oricl: all Ilmbaj." Scopul acestui construct retonc ~. inalnte dt.: lOate. p,iholuglc. Aceli1$1 Valcry defillc~te poell1ul ea "Ull fel de m~lna de plOJUS star,;;a pOdiei'l.'· 10'

Simbollsmul IlU eSle deei 0 poeLie de cunoa~lCn decal ill ultim(\ mSl"ln!i'i ~i.

orkum, la un niveiliaponai. in dtllor. cmopa precede II1{elegerea $imbolismul inseamna caleul al \..feelelor. Poe ~I I3mldelnire all

leoretiLat acest fapt. l3acovia Illl, dc~i to[lI:1 P(I(:Zlfl sa din LOll3 simbolJstii pnlO de cca mal slibliIa matcmaliel'i el1fOnll:[1 ~I scmanlica in cuprillsul Plumhului intfllnllll dour, mari cutegorii de texte: Una maUIl'l isti\, estellzalltCl. livresdl, c:-.cesiv artjficioas~ ~I alta cultiv5nd sugcstia, obsesia. vug.ul ~i indelcrminarell st~nlor intcrlOare in r(:gill1ul discreliei. in prima categoric de te\Le C1ccenwl c pus pc Ilmbaj ~i pe artificialitatea sUlnlor, in cea Je-H doua, esenllala e natura tr~irii. surdina llluzicala n scntimentulul. Fcnolllellul stllizani. al gencralidilli Il11prcslilor cJespre Cllrc vorbca Tudur Vianll c specific primel cillegofll de

lcxle (din care lac pal teo Decor. Alllurg rTrcl' cnthll .... J. Cri, SOlie!. Palind, Amllrg violet, NCgrll. Ncvrodl Amllrg antic. Rar, Seara trbta, P3norama. Amurg ("ea Iacrimi man dc sting\.'. ,.. 'J Finis. PI(luil. Matin3la. In pare. Pocma In oglindil. Alb. '[rurlit Tll,llc CplltlLk l1L'\,lugbllCC enumerate de Sll11Slicl~1I1111 nuSlru ;)C 1n1:t1nl'sc ,1I(..i une, '11 in cl'nfexlC inslIfKlrwhd de arll IIClalL" "P:Ill' solita r". 'si nist rc ~l'aJ1tc". '\llllOlUI !llCU

defullcC. "si nistru ~cll1n". "'t'Sllm 1I1l' fll IlcraJ'l:". "11l~lr~ I'll nchru". "II L'l11l1t in delir", "r:.IIIfarc fUllcrarc". "allllllg tl..' Iilmi\ sUllllwu" . rL,nllc" LaIL'IIll<.I ill1far~ lugubrll'·. "sinistrc g£lIldin". ''In'11lUr '>lItanic". "slIlllhrlll IIHllt II fiol'Os". "fl3~ncta rhill!:,l!~l e:l\ CnlO'·'. "cmlillTliI impoz3111 dL pc: cllillnkul

134

lY c InARE·j REFERli\TEI

flilnic··, ··mol·lll;lra ga"r·.·parcul dcv:lstat. fata'" "grCldllla cangrellala", "0

pOCl1lll decmlelllii, C:ldil\'C'ric portlllllJt<i 1Il0notonii". ·'finala lllL'lodie" elc. Dal dc~pr~ CaraL'ICllSlIt"lk ace'alll ~lInh(\Il<;1ll ill cfe-ctl'lol in execs am

I\)rhil dcp cu O,allil ptlClICi Palinu [I ploinl5 gladul maxim pI' care iI ,Hinge refkxlvitalea in poezia ItII l3acovia. Poellli.:le apaqimlnd eeleLlalte categorii. ce illlstrcazil mlcfll.lrizarca potticii simb0liste. uar ~I deschlderec spre "SellLa\i<t neIl1I.1locit~1. ingenlla ~i durero3s[j"' spre L11l vocabular ~i 0

grmnatiea mai aproplllle de vt>rbir~a uZlIala. Stlllt, in cL1prmslIl Plumbului, Illai putine I Ie lac lreeerea sprc lin grup de- 5 - 6 textc. aproapc illseslzabile in specificlll lor. de a pronlln\ata orientare tranzitiva Am vazUI in aces I sens notele diferenll<lloarc ale poeziei Nocturn~ ('\l)[:ltJ. .. ~i Illoina cade, apa. glod ..... ) t\r Ireblli sa aminlilll alalllrr de ea ;>1 Note de tnamna l"'Tacere... c toamna in cetale ... I, Alean Toamna ("Rastlnll dIn margll1i de larg"), Plumh fir iarna ('lnrna, Oc-o ITC'llle ..... I. Nocturrd\ ("Ullarea I'cncn .. ."). Note de 101lmlla (''Toamna-n gradina.."), unde t1csrnndcrc~ tJe 8rmonllic <;lmboliste e vizibiln d~ In tlisLan\i1.

Rcvcnilld aCUlll In distine(iilc lui Mlrcea Scarlat e de observIll faplul ea te>.lele ,;on~iderate de autorul Istoriei poe"Lici rotllflnc~ti ncoromnntlce, satan ice ~i decadcme !m lOaLe de c3kgoria mea a slmbolisl11tlllll manterisl.

ategnria pOl'mclol S0colite de Mtrl.c;'\ Scarl,1l pur \lmnollsle e mull mai rcstninsl' t\~ include alei: Pastel ("l3uciumfi 10amna ... "). Lacustra, Amurg lie tmlmn3, Tablou de iarna, Sprc tOClmnll. Decel11br<', :\1oina, Nervi de toamna (..[ tonmna. e rO~nef. l' sOllln ..... ) Cuptor. TOClmnii, Allfel, Largo. Monosilab de toamna $i poate illca doua-trci. 1\111 il11presia ea distinc{ia dintre simbolisl11l1l manierist ~i simbolislllul intenorizat sc poatc face numai prin 0p071\ia dmlre prduerarea imaginarulul ~i proiec{ia sa Ambelc tipuri de poezie au In veden: imaginarlll, dar in rrimul CIlZ acesLa are 0 nalurll cultllrala. livrescn. in celalalt e Illai dcgraba vorba de eXleriorizarca unoI' tnntasme persona Ie. Bacovianisllllli (pC' can: Mircea Scarlal il echivaleazIl eu stralul eel Illai original <11 poc7ici 1111 HacO\ ia) e, de fapt. tol 0 forma de slmbollsm. Abla rransforJllllrea proleqiei imaginarului inlr-o proiectie H

biograficu\ui conduce la eonstitllirea tll1ui nit strat, ell adcvaral aULentic ~i

onginal Ace'>l" c stratu) pOC/JCI lIiln/lll VC, domll1nnl din 11)46 incolo. In tare ins~. dupa cum am arata, deja. Mirced Scarlat nu vede decaL 0 formil degradala Cl bncovinnisllluluL mrerfClar~ valoric.

Marca cronrc in reccptarca ~i inltrprelarcn poeziei lui Racovia cle aici vine, d1l1ll-o falsa S1tuart.: 111 Iimp In loc SD se prolcdeLe la 0 kcturii dinspre prCLe'nt sprc trecut (kctur[\ perfl'l·t nlOtivat~ de !frptlll ca 0 bUill! p3l1e

cltn poezia ~ecolllhli nostru a I11t'rs Ini.1illte e\i\ct pc dll'l::clm SI;)Iltl·1or

135

G!I<.'org!lc ( R!\C1 L1:'1

hllrgh('~r. clIlllv,lnd n poetic:! fl <1nti-r()Clicullii ~j a npropierii de prlvfll -;t.> pel's Ist:\ in accnsta per~recil In Improprrt ~ I IIICOl11ocb care 11lI pOUIL C)(I'IICil d.: ee !Jawvia e mal mull Jet,lt un slInbnll:>1 ~I ,,!IcL'va Jcciit tin I1111Uellll\t ortodox. Cheia intckgerit <;lmbollsl11ulUI Stili UeL,lclcntlsmtllul lUI Raco\ 1a "

tmnzit lvilatea. Dar alnta \ remc cat aceasla I1nll,' struclura poetlcn l' ctlm alat~

eu sterilnmea $1 IIps,\ ue "alnare ~i prolUI1/.111IC, llli sC pOcHe face niei maca I' un pas Inaintc Atalil vreme cal IInaglllarul e supenor biogralluilul )i sugcsli,1 nmi importanta decal <;ensul dtrect, llncc nOlllate adtls5 de poai,1 SCCOllilul

i\ (. it 'I ·1 Rl:. I RFJ-FRli\ TEl

de ob~CrV,I1Llr dl.: 1,1 IlIvt:lul ~~u wtllltan pftn:1 In eel politic Individllaillatea sublectiva ce prelIUea7.[1 unlwr5ul Plumhllilli va Ii inlocuit1't. il1celul cu illeclul. de 0 IfldlVldualtlOlt.> generul~. blOl.!raficEl, filSCIl1tlta de LrtlllSparell!a de~i bruiata dl: propria sa mam!cSlan: UISC'lIllinua.

Telllele 11101" tie, fanwSlllele pOe/lei bacovielle Illl se schilllb1\. Elt: Slim date de 13 bUll illCCpUt. ~c scllllllb;l 'ILlllllL'<t tchlll(;~L pcreL'plla. rela\la eon~ttll1tei etl rcalul. Dar zona eXlstcnllahi pe care lesllli (l absoarbe ~i

rlhrca72 nec(lntellil. pan:l 1<1 dlSolu!ie 5i epui7.:Hc, e linlllalll ~l monOlOlla prin propria sa natlln\' I.:a apaqll1L' vlCll1 LOl11l1nc. anocl IJ1I1 III I cOlldian. slcreoliplei aelclor unlversale ale liin\el umane. Cadntl meleorologlc e peste 101 fundame11lal Plnaia, ninsoarc<l, l111apLea, lOamna. iama sc rcpcta la nesrar~it ~i

marchea7a ell fenomenall1:Hea lnr ncgativl'l rnnll' tilrglll. ora~ul. strada, pi(\ta, parcul. dll11plll, dar ~i scnsibilllatca, prlvirea. <lul.ul. llllJ1lCa, ncrvii cclui care SCi'll'. Dincoln de nbieete ~I fenolllene sun! pllSlilll, haosul. denziunea. Esen\a lumii e perisabiliratea. sensu I ei vidul. nilllieui. ~j asia altH la nivel metalizic (in Plumh), cat ~i la nivel bingratic ~i social (in Stante). Dill lumea bacoviana nu se poale fug!. Ea t' 0 Ilime inl:histl prill determinism cosmic sau politic. L:.wnJn1t'ntuI fundamental. llloJifientor lipse~le. Viilorul e 0 utopie. Singura cerllludinc a aeeSle, luml e malcrlalilulca ci presant~ (,,$i lot Inai aproapc-i ~i1 vie1ii real"). paruliz.antn ("Si ll1inlea de zgomot nimic nu-nte1ege"), impregnmi'i de spectrulmOl!ll ("Viala-i II1c!ouic funcrara").

Spum':(I11l mai inumle ca lel1lele. obsesiile, lllOllvcle poeziei lui Bacol la sunt date. in primll! rand ccle esenpalc. carl' au pUllIl fi preluale dill arsenallli sllnbnlisl. j1\ril a fi eu ndcvarlll slInboliste. Vw\a. croslII, maartca, singurlltalea, stereOllpl<l e:<I5ten!cl. LrtSlClca. llilarca, timpul. ve~nicia, Yisu sum tel11e cl<.:mc all: pocZlci Lu leI. niel nmurgul, a~teptarea. casa. somnul, dllrcrea, depf1l1area, sfar~ltlll. ganulrca, iarna. Iloaptea, nimieul, ninsoarea. ora~ul. ploala. plfmsul, ratacirea, strada. toamna, umbra nu P~)l fi COl1siderate nl~tc aehi7itii 'ip~clfic ,imbolislc. Um:lc VIIl din romanllSIl1. allele sum oat IIllancnte ale SL'llsihdit<1\il moderne La Bacavia. toale aceste nuclee temalice r"man COllstante de la un capi:il la altul al poeziei sale.

0,11 L:,i~l~ aic; ~i motive, 1I11agini. cuvilllC care se pierd pe drum. Le L1cscopenm In Plumb sau Sciintei gal bene ~i nu Ie mai rcgasil11 In Stanle burgheze, Probubtl ca tocmai ae\:slca reprezinta lallira de canvenllOnalitat sitnbolistii ~I decadcl1t1\ <J pocziel lui Baeavia. Inlre 1l111livele pe care nu Ie mai intalnim in I'olumt:le de dup~ 1936 plilCIll COllsemna url1liHoarelc~ arg1l1lui. ilgOtHa buciull1uJ. hl~slelllllL h'Kl:lUL chlOlUl. cadavrul. chcmarea, c1aviruL <:iI11ilirlll, ciltermea. cmafn!clIJ. dcllrlli. doltuL enervarea, Cacha, fecloara. It·l1narul. liurlil. ttiziu, fUl1lul grllaZ<I. gcall1,ituL hohotuL plea. lacul, linl~lea.

131

noslru va II consideral~ un sel1ln de involupe. l)ac~ Batavia n-:u II seris SHln!c ~i ,'r ..selc '$1 Sllln!e hurghe7.....

cliseulia in jurul simbolis1l1ului roeziei sail' ll-ur nmi fi lost. eu SlglllTIt1I~. aUil de agitat1'l Si confll7a in nrkc caL, apartenenw rocllIlui In simholisl1l ar Ii los mai pu\in COl1\e~lal~ ~l mal pUlin illloarsa pl: loate l'e!cle, in e<'l uta I en lItWI fonnule dc caraclt:rilare oproapc illlpusibll ue ~flSI1 ell cel11ludillC, alurlLJ 1111

s-ar mni 11 putlll vorbi. cum face Nlcolac Man\lksL~u, Jesprc nO! poll ;:ll

poeziei bacovienc (poza 5i prozn l. ci doar dcsprc umll SlIlgllr. eel dinl~1

Bacovia nr ti r;')mus etl ad('\ [Irat un Illonocord ~I nil11clli n-ar l11ai ti rndr:Jznil sa prOlllln\e. in ceca ee-l prjl'e~lc, maleficul CU\anl anlipoezic. Situa\la e inS[1 alta ~I tn:bule sa \inem scal11a Je ea 1.ll'Iea bal.:o\ ianiJ nll c7itll inlre retle­xillvilale ~i IranLilivilale. Fa r"rcurge aeC5.t urul11 de 1<1 un polla eeli'llalt. de 1,1 poezle In alllipoe7ie ~f aSIi! eu 0 1ll1pbcuhllil hOlflr{lJ'C

('Ilila in elapcle L1eveniril el lirc~ll (unnftrinJ. ~adar de<;r~~lIrctrt:'n

eronologlci rca Ie ~I tac<lnd abslraqit: de conliguralia eOlllraJle(()fI(: ; volul11elor premergalOare Stantrlor), opaa bawvlun1't este prodll~ul L1nel con~lIinle esleliee de a sllrprinzatoare consec\cnla. Ea pare re7ultatlll ullci aqiuni Cll linta untdi, de eonslilllire a unlli singur mare te),,!, chmr dnei'! sincopat, fragmental'. in aecla~i limp al vielii ~I al lilcraturil. Poezia ~i proza sun!. in cllprinsul ac~stei opere, IIU atal gcnuri distincte, diCcren!iale prin specific, cat torme fltlate la libera alegere a scriiloruilli. spatii complel11enwrc prin care ci,cllia acelea~1 teme ~I motive ohsedal11e SlIbiectul uman pc ('3re ni-I rcslitUlc parti1e componcntc ale operei i~i dob,'\mlc$lc IIllegrllatea treplJL sfii~iat intre rcgimul paro)"isllc al lunqionarii sale rSlhologicc ~l 0 I11crCU Vil>ala, ravnita slare de normaliLate. Sil11bollsmul (mai ales in varianta sa l11anlensta, emfalica) sausface tropismelc ncvrtltlee ale eului. discursul tmllztliv la care se ajunge in final c lucid. cinie. abulic Odalf'i ell inaintatea in viirSLa ;,i ill cxpcrien\a IlmbaJtllui poelic, Ilcvroza sc preschimba in plaeldllalC•

cuvalltlll poetic deVille pur ~i SIll1plu cuv;in!' \crsul ccdeu7a lneul Ilotallel

poet Ice. Transcenden\a sil11bolului impersol1(1l ~I czot~ric e p"r:lslla in favoare~l uncI ol1tologii il Icnlllilli a~Ull1al pe eOl1t pn'priu Cll reee uel<I.}Jre(1

136

------Gheorghe CRAClU~

mirarea, marmura. ncprisarca nebunia. ()bll~e(1Ii1. oftatul. orglil. pallJII;llea pcrdeaua. plopli. plull1hul. pOlopul. l'[lt'nelliL Jegrellil. salt!. salollul, sanllare.t sl:ht,;letui, SI~IIUI. :.-angde. spaln"l. sIIlLUI,I. slIngt:lt:<l :>usilinui. (:dang.l. llclIlurlil. lurnul, lusca, V:llra. Vi:\IclUI, \uictul. \ 1Ic11". \ ihran:a. \'L·Sllllartlul. zorile ~i. intrt,; culori.: \ io!etul. galbl:1UIL albaSlrul. vl:rdele. ro5111. I'Illlil negru\. De fllpt. loala poezi" lui Baeo\ HI din a JUlia jUll1utalc it ,ie\1I \: u poczie acromalica. Sl atune I Sl' intdegc c.~ rrez.cnlrt culonl IlU llprczlllta 1,1 cI altccva decat 0 adaplare la conventia sil11boilsfllului

Cat dcsprc ccl('lulle motiw dl1llln:ltc pc pan:urs. ll1aj'lllltlt:'1 reprezint~ ni~tc marci ak ostenta\lei :;>1 ak t:ll11azci In ni\l:lul lIi"ilnltl fiziologice ~J interioare (agonia, blestell1ul. bocetllL dclirul. groaza. spuil11l1. geamtllul, histeriu. nebllnla. jalea. orgia. ollalul, pultdltalea, racnctlli. tllsea. lrcmuru I)

Moanea, care rilmfmc mal deparle 0 lema e:,cl1liala. 'va Ii crurutil de Oale scmncle sale spectm;ulofuc {l::Illtwrul. c:avou\. clmililui. CHtrll.\!cul.

dol lui, sicrill!. schcklul). Dar celc mai conVel1tillnale mOllve (unelc d\lltn~ ck olci maca I' :.imbolistc, ci rOll1antlcc). lualc direct din v\)cabularu l\lperpoetizal al vremii :.unl: clavirlll, ar!?lntlil. caterinca. faclia, kCloMa, fclinarul, lacul, murmUnl, plopJi, regrclld. S{lrUlaICil. salol1l1l. s<lngcJc, Slalllla. lumlll, vatra. Cle \'01' displlrea odaW CII unele dllllre nOliuntlc ell va!l1<lre acustica, mArcl ale eufoniel sail ale disonanlei. buciumul, chiolUI. talan~a.

valctu}, viJclla. vi brarea. Sigur ell 0 intrcbare eare se pOille pune e acet::a dacii dlllill1Jrea

,Iceslor mOlive nu a adtls cu sine ~I tcrmcni nui. speclfici perllludcl Iranzlll\C. Acc$lia e;..istll intr-Adcviir. dar se manifesta cu 0 I"recventa nu suiici(;nt de Simplomatica. inlre recuren!<:le perioadei post-sim!Joliste apal. ulla. Ami'lg lI'\;il , artlstul. aspiralia, bucuria. clipa. cauza, comel1111, dorinlu, fericlrea, jrU1110~1l1.

frica. izolarea, idealul, inlaillplarea, Illunca, paradisul. placerea. pDt: lHl ,

reveria. stan\3, versul. soeiallll, speran\a. tn:cutul, lrillr~a (lraiul). vinu\. C.hiar ~i numai aceslc molive sunt In lllasurll s~ ne vorbeasca despre pilrilslrea viziunii metafizice in favoarca elementelor care tin de blograllc ;.i de "Hllil illlcdiata, de tlcterminisll1ul social ~i de pozitivislllul valorilor IPOICLil d poezia lui Bacovia imbracil, spre srar~ltul \ le\li. aspecte metatc:-'luak e confirmala de repetarea lInor nO\Juni ca ana. al1isl, VCI'S, stant5, t'rU[\lOS. poezlc.

roate accstea sunt insa motive nOI lk plan SCCUl1d. in prim-plarllli hsesiilor baeovicne. constanle de la un capat la alllli :II opael. <lpm JUllil

categoni d~ 1I1011\'C puterlllc person.,i1I/ate. (lllde sunl l:umunc. apl'llllr~

implacabde ~i Jcsprc elc exegc!ii au '(Jlhit uCla dCSlllJ tit: 1111.1 It: fnlJlbl,

138

i:\ fL'TIIRE.·' REFt.;RINTEI

Il:rt:<l~.tra. gOllll. gradina, illghetul. rl'illsul. rarfulllul. mlliclrea, rasul. scara, starea pe loe SOIllI1UI. sunctelc. lliccrea. tal'7iul. umbra. viintul, zarea. caderea. clIplurile aproape-dcpartc. afara-acasil E. de a~~ll1enea, :.illlplUlllatic cal de dc:.> <lpar in \'cl'slirde lUI Bacl1\'w: pli\'irca. aU/III. aseultarca. CIlIlUl, scrisul, minlca. gandul. giindirea. vazul (nc)in\t:legerea. nOllunile oc azi ~I maine. E simplOmattc pcntru un promotor al simbolislllului. care ar trebui s~ cullive vagul. indetenninurca Iexlcalc'!, sugestia, lOt ceeA ee sc opune ra\illllil ~i

tntelec\ulliJ Dar l'\i,t;1 ~i alte motive sall alte Cl!\'lIltechew care par sll-i apaqintl

in exclusivitate lui Bacovia. Toate sunl nOliuni abstracle. majol'llalea adverbe ~i pronume sau adjective I1chotllrate ~i ncgative. Ele introduc in discurs 0

tll'lnil speclilca de inde\crl1\inare pe care nu 0 milt Intalnllll la nici lin all sllnho!isl. Sunl cuvllltt.:le. HIHida18. demurl. niciodatl\, oriunde. cev::!. orice, 'Ideare. oricine, lot ($1 variamele). Li se adauga nimeni ~i nimk. rernarcalC deja de cxegez3 critictl gratic nbundcn!ei lor in texle $i sensului ncgativ foarte marcal. Cu aceea$i simptolllHlICli frecven\il apar insl! ~i niciodal~ ~I orice Am pulea sa dam cateva el\cmple, nUll ales cli acesta e un aspect al poeziei hacoviene prea pu!in comenlal. COllteXlele lui niciodatl\: "Numai acuma e niclodal:i ..... (Bel~lIg); "A~teplal sri fiu poelul indrawe! ca niclOdatll" IPo,'cste) "A fost ca niciodata .. " (L::J Firm): "Cum lotll-I glorios... eel niciodaU\ pace" (Intre zidllri), "~i niciodata l"el'lCI!" (Slanta de lumc); "$i dnd toate, / $1 lOale I VOl' amu~i / Poalc / Numai atuncII VOl' ii trtllte, I Dedit mciodalii." (ShlTl~H medie). Contexlele lui orice: "$i-n noaptea lui amBra t~C:tJse orice dint" (Altfcl); "E vant ~i·orice speran\a e pierduUI" (Plumb de

loamna), "Orice obiect alins ~optc~tc: Lasa-ml\-n pace .. " (Nocturna): "Vel scrie alUidalll orice ~i lot nimlc" (Umbra); "Oricinc. orice au lrAit. nimic nu ramane.." (Gl'Iudeamus): "Mu7lca sonoriza once atom .. ," (Largo); "Cand orice se vinde I Cand orice e marfa" (Legenda): "Plecatc sunt orice fill1\c" f Libelli) ~i altelc.

Ahsolut partll;ular e modul in care Buc6vla toncere ideea de 101, de totalilale. mul\lme, fntreg, ansamblu. Lumea fcnomenahl ~i obieclualll e Iflt(ul), colee! iv natea sociala e cel mai adcsea tacllta prezenta prin cuvinlele tOli. tuturor, orice apreciere negariva absolLlt3 implicll prezen!a dClcrminullvului lot. toate. Totul inseamna invanabil nimicul. disparitia, i1bsenI3. l11oartea. Cateva exemple sunl ~i alci necesare. Contextelc ~Uhslanllvulut tot(u1): "TowI gem~ frulllos ~i inert" (Nole de toamna); "Dar far rllmane Wlul 0 lunga lemie" (Ncrvl tic (1rim~v~lrli): ' ... IOllll cadc cu 0

lalt noua" (Rcl~ug). "$1 totul e-o ~rea ngonic" (Mister): "Ca IOIllI, paate, c-o rC[1c<.le ITIHgIL'" (Verilas) C()ntcxt~k prollumelul nehotaral tot. loti. toate'

139

Gheorghe CRACI LJi-/ --- ---_. ----_.

·'$i-n IOl e-un Jllur~ fUllebru" (Nocturniij, "In lltr.ind Intel va e[JucOl in \ II' Tnt" (Mul1osill1h de loamna): , (ll. h",\~ ~i1IC t\\;Ilt'-rlUlIl1l" cPIII"isl. "Pu\inlll din lOale unde s-[\ dusT (Doina l. "~i uind tnate .I ~I loate'l VUI

amu\i" (Stan!a medic); "Pe lImlrl / Toate ~11l11 ll:lcen" (Reflcctii)" "Nnuplc.t-m·('! / Pe tali ac..lllll~" (YCl'sct dj vagant): "~311 IOli ~-[ltl illlb~tat" (De ia rnih "Nillg~, pardi (Olll1lllnrn I Parca tOll au invIiH" (Plumb de iarna). C\\l1h~\lde

adjectivlllui nehotarat tot. toatc: "Mi-am realizat J Toalc profetiile politice" (Cogito): "Mu1limea toata pare vloleta" (Anlllrg "iolet): "Tol haosul e·o veselic de eter" (Note de loamna).

Nu ~tiu cat de utile ~i de cOllvingMoarc se pOl dovedi tnate aceSlc inventare baeovienc. Pentru problema cnre nc intercscaza. aeea a conlor­rnisll1ului sau nOllconformisrnului in raport Cll canoanele mi$e1irii sllllbollste.

Ie i$i au tonl$i importanta lor. Din datele aClimulaLc panl' aClllll l!"eu c~

putem vorbi in cazul lui Bacovia desprc lrel manicre simbollsLC. mel un; pura, de~i distincte A vem inainte de wate maniera emfatica, dec1arnl iva, demonslrativa, a simbolislllului in exces. F 0 forma in ultima install{A negativli, de disercditarc din interior n dalelor eUl'cntullli prin suprallcltarea formala ~i ·semantlca. Exista, in al doilea rand. lin simbolisrn discrel, mteriorizat. deslins, clIltivfllld motive deloc b~@oare la oehi. ell interes penlnl Iil11bajul simpilficat, dus pana in pragul tranzitivitatii. de~i muzical. Mult mai apl'oape aiei de valorile p1'ofunde, cscntiale ale curenLului ~j in aparenta muir mai confomlist, Bacovia e in l1lai mare masura el insu~i Cea de-a treia rnanie1'a ceca eretic1l. ironicl\. conlcstatara la modul ntj~at Din analiza ante1'ioarll a poe7iei Nocturnn ("Clur de noaple pnrfumat ... ") s-a vlizut cum procedeaza I3acovia. Dar aceasta c ~i maniera cel mal greu de distins la nivelul textelor particulare. Prima mal1lerll, cea emfatica c, ~1 ea, implicit ironica. 51i ne gandim 13 unele poeme ca: Strigoii, Rcnun\are, Pocm1i 'ill oglinda. PS~llm. Exista apoi ironia Iipsita de orice dubiu poemelor crigramatice (Cu voi, EpitaL 1'1'07.11 ("Amorul, hidos. "). Ego. Sepulcre violate eLc.). a carol' apartenenta la simbolism e destul de greu d sustinut. $i lot aici, In volumele Cu voi. .. ~i Comedii 'in fond se impllll fljr~ drepr de apel parodia. pasti~a ~i paratTaza ironica.

Dar ironia se manifestll. discret sau eVident. ~i in aproape toalC textelc bacoviene de ractura tranzitivll. ~i am vllzut ell tranzilivillltea e 0

decalitatc pc care n-o ponte eVll:ll1iei del nwi simbolist dmtre \'OIUOl

pOCllilui, eel de dcbui. Studlul Illotivelor ne arata ca. in ciudll aeestor rnanicre dislillctC,

substanla poeziei bacoviene i$i plislrCal..:t 0 rl.:marcabilll eonstan!l\ MOll\'cle

care dispar imediat dupa primele doua volurne SlIllt astfel reeuno~cule c1l

140

is e-it IIHCI IO:'FLU/\''/1:'I

e~tcnnall.' ~I dl'l·uraIIVl'. l de 1101 de dupil 1'>36. 'um 11[)"lle LIe fU!lj

obs~~i\ j ~I pm rnai rh:gmbfl Sl'IllIl<.:lC im(:d,ate nl~ l(JII~liellt!/~ril Ilwdiului 'OCI:11. .de nl1UIUI Sl;\tut aJ <;ub,eelUlul 11I"Il'. Perccp\la Icalullll, reprC.ll'lltalea in(crlOnli'lli, t: ;\CUIll alta ~j laplul aeesta Sl' velk cellllili ollle in plan Sil1taellc. Poeziol til atllloslem a Iflceputulul ilvea nevoic ue ligllri ~emanlice ~i prozodicc. Poezia J~ denorat;c ~i explorale a ullimei pcrionde i.'ii Il1tell1elaz;1 creclele pc cliPSci $1 proecdee gramilticale. Paradigll1dIIcuI cedeadi 10clI] sintagmalicllilli. SlIllbolismul aluneC:i in prozaism.

PRINCIPIUL TRANZITIV AL «STANTII.OH». Dae~ universlll lematic ill poeziei bilcoviene I1U se schil11bll fundamenLal de la Plumb Ja Sdintci galbenc, inseamna ca drulnul de la Sll11bolislll Iii Iranzitivitate II-a los intlUl1pJ:ltor ~i flici rczultallliunor deetZl1 arbllrare ille poetului. Orumul aceSla a fost un drum al viep!. Poetul a Inbatnlnll, ~-a devitalizat. poezia sa ;) devenit mal uSC~lla_ mai dcsc1irnata. Izol11orfismul acesta nil are Ins1l nici 0 legt'ltur<1 ell I'aloan:a. PJ'()I..11ll..mCn pOC?iel nal'()viem; nu eslc un re/.ultat ill ilncmicrii lalenlului. Ea apilre din chlar codul genetic al propriei sille e:l.lstClllc. Cki exista un program intern, secret <II IJlllbajului poetic bacovian care-i pretindc s3-~i strcibata intifluerea de In cxcesul de sellS la tileerc. Poezia. inspm1tia. talentlll Sunt obligate sa se supun~ acestui lilllbaj. Nu e deloc adcvllrat ca Slau!c burgheze nu fae altceva decal s['i cOl1scmneze "dez..artlcularea Joglca n giinc..lirii pnetullli" II7l, epuizarea scnSlbilitiitii, memoria sa afazica. Observa!ia ca substanla acestui volum e Una arbitrara ~i 1I1congnJcll1a. supllsa unui spiril al destructurilrii. nu se !>usliile. Cateva pocme se desfil$oara InLr-o perfeclll articulare sil1laclicil, propozilie eu p1'opozilie. Chiar ~i eoeziunea lor semantica e una dezvoltata elasic. 1ll0lllelll Cll momenl. ceea ce nu se InUimpla ill mulle !l0emc ~il11bollsle. Cnlcva cxemplc: Sic transit. Antrenare. Toamna in targ, YiziHi. Perpetuum mobile, Glossa, Bocma. Cel putin aCest ultim poem e uilul dilllre cele mai clare $1 lllai precise pc carc Ie-a seris vreodata Bacovia:

"Se a~e7.a sl1 ninga­NingC:l [)orealll, SUll! ani de-atunei. 51\ te-nlalnesc La sfar~it de strac..lll Ce dll III camo.

141

C,hcol'ghr nt'\CIUN

Imi prirea Ca tlI e~lI mal frUnll);l~<t

Iarna. Doar (orhll l.pUne'lll Ca stal ncasi'! eu vrcun pl'1l'lcn RClnlram in largo

ilrada Iiean:a EIe<:lnc Pc rcrcn~lra In.

Se t.Iucca l\ noaplc Cileam ea ill nOPlI de !amil,"

DC$coperim aid <lcccll~i It.'m1\ a a~l~plal'iI li'ustl'ate PL' carl' am inlalnil-O ~i in Noelu rna ("Clar de IHKlptc r,lrrUlllal. .. "). Dor pcrspccll I'a e una evoeatoarc Poezla imbracil asp.:ctlll unci reconstituin. Exist~ insa ~I un preZt:l1t eel al ~cricrii/alllintirii ("<;llIH ani de-atunei") care Implica ~I rcgrd~i resemnare in rala treeerii limplilui Discursul poetic se ald\tuic~te din Imagini anfllllnctice, derulalc cairn. sincopal. lara c7itari, eu (\ exaelilale ncspeclfidi funC\ion~rii memoriei. Ceca ec insealHnfl ca lowl c 1ucrm ell preci;ie. ineepand ell il1sa~i displlnerca III paglntl.

Incipltul poelllului este ~i 0 operalic de ConSllllllre. in linil mall.

bi~nuil meteorologicc, a cadrulul. "Sc a~eza sa nlllga" e 0 consemnare slalictl. impltcand insa ~i carac!crul durabil, consecvent al manifesliirii fenomenuilli Urmeazll usenillnea simplil. senei'!. rdaliv c1tnamid\: "ningtil' Limbajul estc lapidar, Sllual IIndel a Intre coneret ~I abstract. strict dcnol:.lli'

111tre pruecdeclc Spcl'tllce unci po~tiLr it im,lg.lI1ilor lexicalc l"tgur;lle IlU pulelll reline dedit metufora-epil('t "z1\pada licarca electric".

Siluarea inilialll in spaliu a cclui ce sc rc"ede personajlll imrrcllIrftni evocme nu e afirmal1i in nici lin fel, dar ea pome Ji t.I('dus~ odali'! Cll aparqi:l verslilui "Reintralll in {arg·'. Peisajul-esen!ializat ~i emblematic, "bacovian" .: capatul unei str1izi la nwrginea dimrlllui nllpadil de corbi, eSlc, de asemellca. dcdll$ din propoziliile care-I inglobeaz1\ in dlllllllli lor conWIl ~pre c0Il111nicarca aspectclor erotlec considerale de prilllll impOrlan!<'i. EI'P<;lrl e sf:j~ial aici intre Q dorin!A ('H.:ccn de a intiilnl fCl11cia iubilcl in Incu! (hn cart' ~ )rivill\ ninsoarca) ~i 0 presupunere (aceea c1\ ea se af1:'\ acasil, Cll allcineva),

intrc rropozi(illc, tl'azdc succesivc ale teXllIlui apar falii de seils. 'Ioala tcnsiunca estetici\ vine din vibratin (lCcslor goluri bine ascullse. grClI

142

iN '?£FER1NT£. -'-------------------------- ­,c<;lz.nbilc sub seurgerea egala. direeta. eonfesiva. normal~ (ea ~i cum proP071tiilc ar deriva una dintr-alla). a comuniclIrii. intre primul vers ~i relOlrarea in lerg se consumi'! dorinla, a~teptarea, amilltirca frurnuse\il hibernale a lubltei care nu YUle. prezulll\ia faptului cll ea i~i petrece limpul cu al1l11 (ceea ce bizar - pare ~a IlU deranJezel), Efeclcle acestor stari de wllsiune nu se vad. Textul sc deruleaza tara a dlslinge Ilnportanta vreunui ~CSI. a vreunel <Iqiunl. - "ZApada Irdirea electric pe fereastra ta" e cea mai "ncrvoasli" propozitie a intregului. Reinlorcandu-se spre propria loeuinla. lndragostitul lrustrat a lrecut pe la casa lubilei. Ce se atla dincolo de fereastr1l? Fereastra e un eeran de absolula separalie. un elemenl opae il1lerpus intre cei doi faClori ai posibiluilli cuplu. MotivlIl ferestrei e vechi. l3acovia il pastreaza a~a

"um I-a "conotat" udll1loara. inaillte de 1900. Versul urmMor ne vorbe~l

d~spre 0 noaple de veghe. in final. din rea lui ea intotdeauna dczamagitor se lreec la lumea compensatoare a cartilor.

Textul acesta este expresia unei eon~tiinte umane care nu mai acorda l'ul1qii valorice aspcctelor lumii. Toate par s11 fie de egala v310are. Actele, st1irile se inlantuie ea ~i cum ar prezenta aeeea~l semnificalie. Sintaxa insa~i e constituita din eateva structuri invariabile. Ne all~m deja in domeniul unei ~intagmatici a exislenlei. Orizontul metafizic, simbolic a disparut. Eul ~i-a

a511lHat condilia reala. Tral1sfigurarea, dedublarea, autoirol1ia lipsesc. Lumea e () suprafa!a. M iSlerioasa insa ~i aceasta

Tillul poeziei e, cum se inlamplll cu mulle texte din Stante burgheze ~i Stante ~i \'ersete, arbltrar. Boema? Poate ca tocmai boema e un mod de a trai in care viala e concepula ca 0 continua deschidere spre orice. in care toate au aeee~i importani3 ~i relativitate, in care semnificalia acteJor lIrnane nu se rnai ierarhizeaza.

Mai este de consemnat ~i puritatea aproape abstracta a vQeabularului, depllna tranzitivizare a enunturilor. Dar ~i obscuritatea aCCslora! Urmare a ulilizArii eUpsei ~i a juxtapunerii, Viata e asumata la nivclul sau cOlidian. Cuvintele, expresiile apartin ~i ele eomunicarii cOll1une: <'Sc a~eza sa ninga", "sunt ani de-atunei", "Strada ce da in camp", "Se ducea () noaptc".

o ciuda!enie a acestei poezii rezida in faptuJ dl "l1Insoarea", "Strada", "campuf", "corbii", '·fereastra". "zapada", "iarna", "noaptea", "ICclllra" SUllt vechi motive, care IlU mai au insa aeel~i sens. de~i suntem !llanorii unei evocari a trecutului. Nici subieclul firic nu mai e acela~i. 0 rnutatie fundamentala s-a produs. nu nUlllai la nivel de limbaj, ei ~i de viziune. Ranalilatea lunlll a fost aeeeptata in [oatil Iluditatea ei. Poezia a dcvcnit mai

143

Gheorghe CRACIUN

umana, Illai tireasdi, mai simpla. J)a1 asta IlU eehivaleaza ell 0 picrdcre a uterii de VIZlune poerica, a~a cum sunt inclil1<J!i s1i ercada multi dintre erllieli

nO$lri de astazi. Sill1plitatea po~ziei Bocmil c ealculata. Compllcatia ci Se

ascunde sub mullc slraturi de ararent deja I'll. Un alt Sacavia ne intampina alci Un I3ac()via care pare lnsa mal grell de acccptat, mai dilicil Si asta

nu Ilumai pentru ca. tipologic vorbind, IlU exislll Tn poezia romaneasca un model preexlSlent de care el sa poata Ii apropiat. ci $1 dm cauza caracterului oarccum ermctic al Stnntelor lnse~i. Cu lOate di mullmai direct1\, mai simpll! $1 Illai deschlsa spre problemele imedlatc ale vierii, aceasla poezie eliplica $i uneon dc-a drepml stcnogratica poate da senzatia unei obscuritari sponte In rapon cu poemele de facturi'l simbohsta. intr-o cronicll din 1947 (IS>, AI. Piru a vazul in votumul Stante burghczc lual in ansamblu un gcn dc poczie

ifralii. tar lin teXI ca Sic transit, IT ("Si iatll, ne-a surprins seara / Peste ZI

neliind nimJc. I La fel I Ca de atatea ori. II Pove$ti ... I De munca. I Lenc. I Banchclul din umbrll., / Sau timp de fencire. I $i iat~, ne-a surprins seam. Peste 7.i ncliind nimic" i-a dal cnliclllui "imprcsia dicteului automalic dadai~l" (19'. Tudor Vianu evocase $i cl. In leglHura cu poezia ullimei pertoadc de crea!ie. "teoria $i practica suprareali$tilor pe care nu e deloc sigur cll. I3acovia i-a cunoscul" lZO), acordandu-i-se aSlfcl poetului un cenifical de particularll originalilate.

Dar observafia lui Vianu e falsa. la fel cum arbitrara e $i aprecierea lui AI. Piru. Automatismul psihic sau lingvistic e tot ce poate fi mai slrain de poezia lui I3acovia din aceasia perioada tarzie. Chiar poezia Sic transit, Il ne poate arata in ce masurll aria poetului a devenit acum mai ra~ionala. mai controlala. Discontinuitatea nu poate fi un argument al prezen!ei factorului irational sau alcatoriu in text. Ea rezuha de multc ori $i din calcuJ. cum sc lntampl1\ aici. Tehnica e cea a tensiunii dinlre plin $i gol. Ne aflam in fala unui discurs eliptic, dar nu incongruent, pentru ca el evoillcaza i'ntre ni$te limile semantice bine trasate. Nu pUlem trece peste faptlll cl:! poezia are 0

temll, un titlu. Ceea ce consemncazll poetul e Jllonotonia, deriziunea vie Iii cOlidiene. Singurul element de surpriza Tn substanta unei zile e reprezentat de diderca serii. eveniment probabil eu implicalii simboliee. Seara, eand ziua praetic se ineheie, se poate constata incollsistenta acesteia. Dar $i lipsa de sens a oricarei vie~i anonimc, vida de evcnimente ~i consumatA Tn discu\ii banale. Seara aduce ell sine revela~la existenrei care se scurge implacabil. in ritm constant, spre l11oarte. Seara inseamna intunericul, disparit-ia lumil1l, sentimentul nefiinlei. $i nu putem 511 19noram eviden!a eil textul in discu\ie reprezmli1, de fapl, partea a doua a unel constTuclii bimembre vizftnd in mod dlrecl temu nt;antului Prima pune a roellel oeserie un imaginal "acolo"

144

IS

[leg "unde 1111-\ Oilll~Ili..' Nici umbre, 'Und!: se duc, Mul\lme de ani, I ~i allV

1.~0l11otlil 7llei. ~i li1cerea nOr\11 . ,. Neantlll c un spallll absollil III care 101lI1 s~ demalt:llallzeaza. i~i pl\~rdc luenlilalea tiLica :ii semantlcfl. Spatiu al nt:iiilltel ~I al abscntei cuvanlului. nt;antul c desens plln aceasla extraordinara imagine, ell conota\ii l11ililare ~i de univers concenlra~jonar: "Acolo, spun calluorii, f Ca numal rafale de foe Se denun\a I Lugubru, metalie I Dill Il1l1lutI

in minul.·· Si daea pnma pal1c a poeLlei nc confruntli Cll "metaflzica" aneanri7i1ni, cea de-a doua repreZil1lfi (aeum putem vedea bine aceSI fapt) "practica" ei Cotiuianul e a forma de anulare a vle!li ~i a individualili1\ii lrcductibile Ace.<;ti\ e rOale scn~ul \cr:.ulul "r~SIC Li nefilnd IlImlc". AnI :-.pw. "poate" pentru ci:l, 'in mod evident, secvenla e all1bigllrt, voir mdetenninat~.

se poall: traduce ~i prin expresia "pesle ZI ncimamplanuu-se nil11ic·'. Oricum lnsll, vidul zilci e ~i al cellil care trrlle~le de-a Illngul ei. Simcrrica Idcii de repclllie din prima pane ("dm minut in mimll"). preclzarea "La fel I

a de atalea on" denunlll rnonolonia il11placabili:l a cotldianulul. Eroziunea oricarei VIC\! e vorbaria, mllrgll1itll la preLcnllll imedial. nastalgicll sall proiectivi:l. Toale aceSle fom1e de aneantit.are a existentel prin vorblre sunt prezente in versurile strofei urmMoare. Ele sunl, fire~te, c\lptice, dar elipsa reprezintii aici 0 modalltate de concentrare a mesajlllUl, nu de dezintegrare a sensulul S~lI. Finalul care reia prOp071\ia \iminara c.\.primli deja 0 obsesie. Bacovia ramane in conlinllare un obsesiv, un fascinat al nimicului universal. d~~i de data aceasta spalllla ci:l "in eurand incet va cadea In vid I Toe

imbraca forme mull mal prozaice. omenl<ind, in 1947. aparqla Stante10r burgheze. Perpcssieiu$

eonstata ca acest volum reprezintli "expresia cea mal purli a discreliei hacovienc". I !I) Crilicu\ vede in asta un cfecl al "sterilizllrii sentill1entale", tarll insa a preciza ell. noua culegere aduee eu sine 0 anularc a sentimentalitaiii emfatice $i a pozei demonice. Discrelia lui Bacovia e aid 0 forml'l de autemicilate. Mll.$tile metafizice ale eului au fost smulse, dC$i natura aeestuia nu s-a schimbat: "Dcznadejdea surda, crispa~a sufieleascfl lradusa In versuri refiexe. ca lot atatca cicalrtCe ~i rictusuri pe 0 masca blazatil" nu conslituie, in 1946.0 nOUlalc, cum crcdca PClpe~sicius. 12~1 Poetul c in cllnlinuare "lot mal ttlcul $i singur" (Ego). e\ e. la fel. marcat de aeelea~i '(tacute, duioase psihoz,c" (In [ericire), el poate spune, ca ~i inainle, "paloarea, mUlismului mineatil al meu piepr" (Plumb de iarna). cl e la rcl de "suspel:l··. lnl:crcat de aceea~i vecht: mizamropie. Dar negalivttalea starilor sale inlerioare nu sc mai lasa lransfi!!,urata in scenarii slndenle, aruficlale. De data asta ea se comunidi direct ~I il:-emediabil. in verSlIl'1 \apldare ce lIneori aung formula intuitiei exceplionak:'Unic ~i trlSl I Slau In natur1'l I Plecllle .<;unt I Orice fiin!c."

145

Gheorghe- CRAGUN

(Lihclii), "L:1 m1l7icd aSla frUnlOaS3, I Sunl lipslIl'I J in sangele meu" (ldci), "Ce marc Olll ertlL I ~I catc ,;-all demel's ..." (Moment)' "Eu Sunll'u mtnl: / In oale e pilCl:, PoeLia e-n afari! de olllenire, Departe 1 $1 ve~nicie:' (Vcrset

divaganlL VcrslilIle lui l3aL'ovlu devin illum. pcnlru a-I clta In conlmuare pe

PerpessiCluS. "Clllgmalice ~i c1arc". dar 5i "hkroglifiee", confuze. intocmai "cUVlIllclor scrisc In somn," (21) Dar coniu7ia eml~iunll Itngvlslice. caraclcrul slbilinic al unoI' cnun\uri sunt sludiale Sau [in. in oriee ca7., de.: 0 cvidentli inter· ~i intrale>.tualitale. Din puncl de vedere al referentului, Stante burghezc ~i poslurnele rropun dow1 [Ipuri fundamcnlale de raportart'. Unul pnve~le treculul. memoria: celalall. conlexnll exislential. social ~i POlilic imed'al. Cilnrea, aU[OCll::lrca. rarafrnt.a sunl niei procedee la ordine3 71k'i. Perpessiclus a mal vorbit in'la ~i dcspre "ironIC ~I extract de pamtlet", despre "u~orlll limbru de parodie ~i neglUenW' al mullor poeme din Stante burgheze Tillul insu~i al volumul~i "e al unui ironiSI de mare clasa" t~l). Agatha Grigorescu Bacovla cOl1siderli cli sinlagma "stan~e burgheze" ar lrebui citilli ca "slante de burg", pentru c~ poemele adunale In culegerea din 1946 "fuscsera Inspirate dinlr-o epocll deslUl de apropiata. de cand (poetul) funqiona ca bibliotecar ~i mai putea lua contacl direcl cu ora~ul." (251 E posibil ca tillul sa conlinl1 ~i aceast~ Impllcalie. pentru ea, inlr-adevar, multe texte sum conslituile pc 0 evidcma dimensiune citadinll. Dar ironia remarcal3 de Perpessicius tinc de alleeva. No[iunea de "stanla" tnmlte Imedial la ideea de rigoare. Ea inseamna un numar delem1inat de versuri Cl

un inteles complel. Slan~a e un sinonim al strofel. Ea reprezinll1. 0 forma poctica. fixa ~i scurta. A~a a practical-o. de pilda, simbolistul Mon~as. L Bacovia nu mai ramane decat ideea lexlUlui de micl1 dimensiune. Rigoarea mctrica ~i precizia sernantlcl1 sunt anulate. EpilelU I "burghez", pe de alta parte, nu poatc Ii sinolltm cu "capitallst'·, CI cu "domestIc", "casl1lc", pragmatic", "medioeru". Titlul propune 0 pisla falsi! de leclUra. Dad! I-am

lua In scrios. atunci volumul ar trebui sa contina 0 poezie cuminte, previ­zibila, vorbind despre mediocritalea vieiil burgheze. Or. nirnic rnai putin adevlhal decal aSIa. Bacovia i~i autoironizeaza propria poezie.

Dadl insa avem In vedere ~i faptul ell poezia Stan~elor (inelusiv poslUrnelc) e Intr-o considerabila masura 0 poezie de observa{ie ~i de explorare (tennen utilizat de poet. vezi dOll;] Lexte Cll litlul Din explorliri). ~I

ca in alenti" sa inlra nu 0 dala limttarea. monolonia. meschinaria, ing,ustlll rr~igmalism al vielii cOlidiene. atunci slenogramele b"coviene au si 0 valoare salinea. discrct pamnelari!.

146

7.\ CiCTtIlFt RrJ-/:"RhVYE

c~~,\ c~ ,tftrne~L-: lillaren ()b'l.:r\':ltorlllui d~ 1<1 JI,tanT(\ l: <;Len~()til'la

lJil.!OI:1 a e\I~I\'n\el Ll.:lorlal[l: ". $lIl1;,i ei Si'i lraiasdl . Un cc / familiar. I "'l~cial. L1nn:!l \.11 "til\\cn:~. , ,1\n~la;'1 limbaj. Ublccle sCllmpe A$eZalt.: laI

\It,-ul It)r .... (Oin c\plor~ri): dinamica bn1\\ niana a \ Ic\il cotidlt:ne, Cll ~\nctlll ~1 ab::.urdul ci th~ternll11lSI11 economic: "Acolo estc un ora$ Proees de rfi7boal~, 1 De cum :.-8U c;culal I Pflll'cc s~ culd\. Pcnlru palll<: J Surplusllri, ! FoartC cOl11pltcal. !. ~i cllle $tic cum 1 $1 dind se va sfar!ii Il\colo este un ora~ I ell stlnel prufund:' (In zare) Ironin cuprinsn in ulllmelt: dOll~1 versuri C

Jincolo de t)rk~ 1:0011e.:nlariu. Sunenl1 profllnd ill vie~il devinc ill alili poezie "lanfura pellliu lllll" (Oe~i nimic), 0 Il1U71ea 7g.0111otoasil ~I emfalica. Socialul, rolhicul, "organl7\l[l::a viilorului Illtrevrlwt" sunl aeceplale ca leme im· plrlcabilc, dar sunl privite ell ~t.:l'ptICisl1l ~i mefien!a. Sa IlU lIiUlm cn prin Ic.:;sle pocml: nc alll'll11 imediat dupa smr~ittll celui de-al doilea razboi 'TIundial. intr-() perioada tlIlburr. de mari contradicti! ideologice, ill care spt'clrul socictii\ii COll1ulllSle. cu suspectul CI Iriumfalism populist. era deja colllural. Tot ceea ce sc illlamplil ~I tot ceea ce se propune in accasta lume nouu, dcrUlala. entuziasta ~I eunvutsiva e suspeclal de fals. demagogle ~i mmciul1li. "$i durn l11ar~un lriumfale. I in rilm de can~oncla. I'oale fredol1~ / Cil \) pnve~lc .... (Asedju) Viitorul invocat candva ("0, vlno odata. mare\ Inlol'"' _ POt'Ill:l fill<lhl) nu va veni. Bac(1\ la nil mal CI\:Ut> in u\opie, In l\Iito!ogie: "Voi v-a~lepl3\i / La mizont I La ta.ri I $i man. I Promisiuni .. ,'· ~i versillca mcmorabil 0 mccrta probabiltlate: "Poale maine I ~i mai maine I va fj duke / Acca pfiine ... (Doinil)

Dar rome di vcrsurile ccle mai pline LIe de7lladejde ~i sarcasm sunt aceSlca: "la, ce va Ii In viilor / Deocamdal1\ e sublim ,," (StaTltal.

ot la acest nl"el. al observanl 11II11ii socialc ~i al atitudinii polilice. ironia ~i sarcasl11ul baco\ian rezulta ~I dill lItiltzarea sau parafraLarea. intr-un sitnulal regim de graviHlte, a unoI' c1i~ec jumalislice ~i idcologicc 13 ordmea zite\. "Am inv~tal atalca / In timpul din lIm1a. I en sunlcm / La un pund tnsemlJat" (ViziH\ I; "Capital m()dCral- Oll03re intclectunlilor, I Si eelor de nltlllCcsc" (Stnntii): 'Lumea se schimbil I Egalitate, / Idei lUlllu)luoase, I Organiz31'ca I ViitoruJui intrev3Z11l J Sunl grade I SlIl1t ! Posturi de raspunderc ..... (P<'rpctuum mobile): "Nici un mjnull Pierdut degeaba, ­/ Poate cil 7iua 1 Trecu" (5tH simplu): ··Spre camp se duel' I ~i dumbrave I Eroua lume muncitoare" (Arminden). unde prc7enla epitetLIlui Houa in locuJ obl~lluitei croica are 0 evidentO func\le pcrsinanla. Lui Perpesslcius slrofa a doua a aceslei poezii i se pare dc-a dreptul pamfictara' "5i dupa alt

141

Gh\;,ol'ghc CHAt IU~

ZI. I Post r~~tum - ImlclllDI1:1r1 de cnlCI .' Pc strazi . ~i in IramV<1IC.. SprC' nccesarul randalllent' I Dill 1ll01l01OIl<l IllUllca." ,

Deschil(iJ1(Ju-~.: spre :;ucwl ~J pOlitiC, cui baco\ ian IlU deVllll: !lleJ Illui cOlTIullieati\. nici mal pU!1Il IllIZal1lmp 170lan:u sa de IUl11e ramane const<lnt1\, dar ea njungc cu atat l1lai acuta eu cat vechiul parddis anJlicial al clllfnzt:i mcwliZlc-sim!loltslc iI Inst abo/II, Noulul up de Soilludinc il IlIbcsc perdclele de proteC\ie ale magwi sonore, ial inaJeren\a la lume 8 celul care serie se COJ11unlca direct. Irevocabil, ill regimul call1lului provizonu ~I al aUloironiel. "Veacu] Ill-a facut ! Alat dc cult I Incat rna uit / Peste oarneni" (Yizih'i) sau "Allllei. I Cadenle / De larziu orgoliu .. 10 haina, pc gust. , Sa parasim neeunoscutull Ll'viathan". (Stanla In Yin).

Dislan\a rata de mcdiul imedial al vielii sc reduce la nivel semantic, ar se paStreadi la nivd mental Poctul ramane ill contlnuale un e>.ccnuIC. 0

natura in stare de criza. fnsa Captul ace:>la c afilrnal de data aSIa cxphcll Il1lr­o declsa poetiea a [fllnsparen[ei: "Eu 5criu I ~l poate, / fradez I 0 CfIza morala " Fllra s-o ~liu .. (Pro artc, 11) Nu s-ar putca t()tu~i spune en Bacovia IlU e con~tienl de ceea cc cl inSlllucaza ea n-ar ~ti. Criza C 5larea normala a

eului bacovlan. Ceea ce pOale sa difere e eel mull modalitalea prin care aceasla Cnz.1 e verbalizall1. La lei de importanlil e ~i capacitatea de a transforma cri7a In IImhaj Tcma vllrblfll. a spuneni, d scrisullli, tema pOC7Ici ca activitate revine ~i se potenleali'l de-a lunglll inlregii substanle a Stal1lelor. Mliite (extt dJl1 aceUSla perioadil sunt Impregnate de 0 foanc vie constiil1111 leoreticli. Metapoezla i~i illlra in drcpturi ~i Bacovia devine astrel unul dintrc primil no~tn poeli modern I care face dill procesul de textuaJizare 0 operatic estetica la vedere.

ESle adevarat cil ~i perioadcle al1lerioare Stantelor consell1neazJ eSlul de frcevelH condi\iile care ar putea favonza sall, dimpotnya. fae

'mposibil aewl lransforlllarii e:>..istentei in poezie. Dar acolo e yorba pur ~i

silllplu de poetizan.:, simbolizare. conforlllarea salt nu la 0 conven~je datu. cen simbolista. C()n~tiinla cil poezia arc un specific ce se afirllla prin op07i!ie ciJ domcniu) non-poeticului C lllirmatil e10cvent intr-o Serelladii dIn volurnul Comedii in fond: "!loetizcaza luna I Gradina de parfume, - I Prol.aicelc hoarde I Dc-acuma au lileu!. ..". Imponant mi se pare aiei nu attit fapllli ell Baco\'10 c de ocorll Sau nll cu c{)lwen\ia acestui lip de poelizare (care face din "luna", "gradim1", "parfullluri" ~i, de asemenea. din "fereaslra iubitci", "tainiccle umbre", "plansul de coarde", "ora tailluita", elemente obligatoni), dit con~tiin!a unci forme Ilnc~ C3re funC\ionea2ll In contrast eu contmgenlul

SlIblllllCrllc lml ilPill\lIl

148

h Ii HH/~--I IU:JLRI\'TD

"Ie!il ~i lill1bajul pro/alt,: ("pflv:lll..:le lloarJe"). In NlIllplC de loal1lll~, poem .lIn IY16 in C:ll<' Mlk1l1 PCII'\)\'l'antJ vl'th: "rl)lIll~ plil1l.1l'\1llk:-illI1C tt .I11tnluIUi ell privirc la cf1l1lzarea po\ibila a ltllldllr sak de cr~(1!1e" I '(". "pica tk <I IlU

mal pulea tace un \'t:r~' poate sa lie ,lsurnnta sail sml11lat~l, dar oricllll1 am lua-o, \':1'5111 reprcLintii 0 coll\cnlic In istili'l rundill11tntnla, 11 gLlran\lc de art;). 5i cel l'arc scrie ~lie a:>la Versul este dllrahil, c3ntabil, delitlltl\, re l,:1I1d stanlo r~prl"zjnl;j 0 structlll'a pensd.blht pro\ ILllrie ("in ~tant\.' ! FfcJ11tre / Se duc once placcri" Pro ;lrtc), grcu intcligibil.) ("Nu ~tiu daca ' Sunt in\elese ,\ceste stante.. " - ~tant3 medic), St'1l1\(\ adllc~ ell :.inc U sehimbare a

ndlilui poctic. Slunta e un rand scm; ('Caci DUll1nezeu I MI-u dat sa scriu I !\ccSfe ralldun" - Oupa-amiaUt calda), c scrisul insu~i. sd\pal dill corsetcle mU7Icale ale prn7l1diei slinhollQe. Dar IIWintL' de loalc stan!a en I1ftU{t lunna. dt olganwlre a \ orblrii proll1ovean) (l poetic;) a SCllll1ului 51 a dcnota\lei in dauna silllbolului ~I a ambigullil\ii. Indcmnlll "Planted/a, , Decl, un $cmn, I Mal nou. I M,II PO/IIIV' (Pro artel. pc care poetul singul ~\-I adrest'aza, nu 1I1a1 are ne\·oie tit: mel un I.:omcnl:lriu,

T<.cmai Ul' aceca reillru e1\ in 51.111[(' e vorba de un all limbaj literal In cscn\a lui. in care ve,hea dlstan\i'l inlrc sL'l1J11J1kat 51 semnificant a rost alll1latlL aiei poezia se confunda deseon eu pro,esul expcllmel1tll, ii unei cmisiuni lingvlsllce elementare. fundamenlal anlipoeticll E ca ~I cum soar Invata, prill cx~mpk, 0 l1oui'l grama\le~. atel11;') 1<1 cell.' lllai $imple rclalil chntre cuvinte intr-o propo7itie ~i dintlc rropo/i\il in L'adnJlllllui context mai mare.

lar cxcmplele pe care Ie-am put..:a Il1VOi,;,l tin dl' loglca celor mai banale acte ~i Judeeati llmanc ell pUIIl1~rl. "Mananc / ea s1\ {raiesc. I ~crill I $i mil dC$tcpt" (Pro arte, II) sau. "S-al rUlea face I Mulle rcforme Ma gi.indenm ~illgur. I Eram f1lr1\ nuneni. I $i locmal azi ' Au Yenil musalin." (Yi"itii). Dar IlU intotdeallna gandul s.au percep~la dt:.VIIl UJ adevOrat propozi\ll. Uncle texte baeoviene din aceast~l penoada sllnt pllr ~I simplu ni~te II1vCnlare de semne, 1I11agini ~1 oblecte Pnnelpllli lislel reprczinlil. Istorie vorbll1d. ~i pmnul principlu de organ lzarc ~i constitulre a unUl text din istofla umanllll\ll 1171.

Slantele baco"iene se dnvedesc in felul acesta () illrm:i de limbai elemental', obsedat de plIrilatea sa literaHl., rcferclIlJilI!\ '\bsenta propozlliel ~u trebuie sa fic in\cleasa neap~rat en 0 neputinta silllat.llca Princ.ipiul L'l1umcli1licl ~i al I,)ltpsei are poatc In pnmul riind fUIlC\1a de a int:lri caratterlll de semll "[lO~iljy" (Ilepnclic, dl:ci ne..~imh()li~l) <II \..u\<lIltului rac\)rdlll It! nOll<l rC,llitalc a faptelor. lala un text intitulU1 Dc: ultllllli or:'i~ "IUi7b'li I Mi~earea

Popoarelur / l omeJlul a-ncewt / Mnlal. ' Paille. ,I Dura altahet. , Pwglese in ~tllllt:t. I Selnllale, I Descoperifl• .' Cam in, I ('(Iliba. / t\d.lpost . NOPli rosii. I

lltremllr, , Rt;n<~terea IUlllll "

149

C hl'(JI"ghl' C1~t\C1 L 1\

Princirilll IlqCI de 1110[lV(' L il1~i'\ dl'lrCHI ~i in ohScJ\dI"Cil \ lelil II1ItllilarL a pml'lll'iului illla~tn:1I Ill"nl,li l'L Ill! lilal p<I.tll' II LI II in

tran·~raren!a ullci lcme \111Ice. ~I atunci lucrurile :--c complicit (nart" Illull pCI11rU ca as illl:l \ is 1.11 1I I tlcvine din dcnntatl\. crlnelic. 0 P0l'llt' de-Cl drCrllll 'iibillllica. relltru a-i d,l dr\:pl:.Jte hll Perpcssicius. L'''le Ft'udl': "}{U'l I (J:llhcn I t\lb I Verde CCIlU51U Covoan: l reisagii dill zari: . imptlnllUI alb.I I

imparalUI negru. I 13og1\iii grase I Intr-un <I,eUIlS (]crarte, I Utopil Mlra~ii Dupa urbane 71dun I Fuuriri minlale ....· )i aceSI<I J111 estc singurul cwmpili.

oezii fonrte grcu de Illlcrprewt. perfect strUClurale Iii nivC'lul dlSCOllllllllll:ilil menlale. insa criplicc din pUllclul cie Vl'<.h:re al e--;rreslei IJllcdtatc sunt ~i Vlomcnt. Studiu. Stantii rcola Compl. Stan!illa yin Glossa.

UllIll1ttl poell1 uu sc pare c1e\lschil Ii.: Importanl pnll linalulllll. CalC

dCLv:tluie eAplicil prillc\piul gcnerativ al stAn\l?lnr' '"Dacill1tl-i I Cu clIle vorhi. Se scric." f1intr-o activitatc anist!cfl arllficlalii, cnre-i confera p\lelului

st<llutul unui "compozltor de vorbe'·. poezJa cl deVel111 0 4im11:1 simplj de comul1Icare. in ahsenla ul1ui COIUCUlor, en suplille~te vorbirea ~i. inccrcand 51\­I punll 111 termeni. face cOlidinnul supl1rtahil Vcchiul univer5 de "culori. reverii. armonli" e irccuperabll. EI f10ate fi cel mull reCOnlf111S in rccapilulilri breviloevelllt.:. nostalgice de motive Irev\:rsibile, cum se ilualllpia in puezin Dc arta Dar aeest 1I1livcrs e regfmdil in toata inalllenticitatea sa t'~tetlznll!i't. artificialil Cfl un machiaj Moth' de 0 c:o.lraordlllar:i pregndlll~ in Plumb ~I Scantej gaJbcm', :llllurgul c discredll'll nell1do~. cn sllTlplu clemelll de recuzitil ieftinl'i: "Alllurguri " / Vopseli ,I TrISIC eulon. ! Spoiell / ]3oit'li. Speranle p1\r1\site ... •· (J\nlllrguri) TehnlGI ~illlbolisUi a cromaticii mcleor0­loglec e astfel rccrilllinatll ea 0 fnvola lehnie:l a fardlllui. Ceea ce nu in<;c1mn:) ell meteorolngia nu va Ii 111 continuare prczenUi ~J in subslanla slanlelor. dill aici C vorb:l. pentru rt foiosl cl1mr l'ormulclc pncllIllIl Jin Stanla 13 yin. de 11

"alla rcalilute", de () "luJI1c Illjc~orat:\", redU<;li la imediala ci fenoJl1cnalllatc MOlivul asfinrillllul apare in poc7ia Sear». dar rl nu mal cslc un prele\t Je excitatie nevroticll ~i eV3zilllle in I11Cl:lfi7ica damnllrii. ci un fenol11el1 nalum] observa! in stricln sa cOllljllgcnl~ Ne an<'im in fa!a unui paslel de slrllclllr.' c1osicu' ·'Linl~tc ... (Nu sc l11i~ca nil1lic I foi galbene, use3le, I Ro~ii, I ell vnr rieL.? J Pc dupl'i case I SIll s(mele f Sprc ap\ls ... ,I Liniste .. I Nu se I11I~C~ nllnie i Culori vii / Si lungi. / il1srre aplis.1 Pe nesimlile. / incer, I Au dispnrul aureole ... / Noaplc.··

1\1' n, totu~i, cxageral sa vorbim. in ca.wl acesttll \l11l11l Bnco"li1. dcsrre u d('sp~t1irc mdicalii. deelsli. ddinitivli. de mai vechlul lil1lbaj. Rcminisccllic lexlcale ale l11anicrrsl11l1llJi CI1l fat ic. cpitelek conslderall d<.' Vial1lJ colll'CllllolHlle ~i I11II1lL·llce. reVlll. ~i Illi intOldt'auna in COllle\l..:

150

is Cil'/lflF.1 IUTF.RJ-\TI:

,d11Illhah; '\!l-:1IUII s()lilare"', "go~lT\a de harbar", "l'tlstUllsul basm". 'v,lc,lnllul mOllst ru·. "wal"lIl'1 sinist reO'. "ulll~r, ~(JI itare", "se dell\lIl\3 luguhl'lI'·. R".II\ "I aile e"presti mal nanale: "[I iSla t<'icerc" "ar,mH II 111 C, moin~'·. "copacii goj·'. "c1ipe dc-nlrislare" "sunet illiloptal". "uclae de larLiu". "Ulcen ce rlang", "targlll I11t:U uilnC·. "d~part:irilc-nghc\al"'" "lhlpp ll'lcutc", "frun7e se till'ilsc". ""I l1uPlil hau. pe 1I1i\1 ninse". Illleresanl. sill1ptomalic, d~-a drr.:plul e raptul cil ilceste silllagmc upar in murea lor Illajoritalc in ICXle versificate. scrise pe ritllluri de romanta. de scrcnada sau pur ~I simplll popularc. 1-, zona cea mai plItcmic marcal<'i parodic a stan\elor. dm sr cea rnnl slaba eSlelle. ceil mai fragila. Bncoviu eSle un redutabil pOL'l ironic.dar nu ~I lin parodist. Tocmai de aceea cl a lost nil 0 dala Sllspcctal de :rnine'iciani"m. pcnlrll ca arta sa parodlca e neconvingalonre I\utoparodia Ii rell~c~tc lui Oacovla ~i mai pu\in. Uiteva Illccrdri de dcsprtr\lrc Cli z,1ll1bctlll rl.' buzl' dL' pm;lI:! ItCcUIlIlUI, cum nr Ii Studi\]o Vcrset ideal. Hibcmal noplat, II. Vanitas raman simple grim3se invollll1lnre.

CII rare, lcarte rare exccptii. versificutia cste 111 clclul stanldor nll doar slullgaec. ncgliJenl1\. mimeuca, ei de-a dreptul ~col~reasC:l. Putem vorb!. Iltr-adcvar, dcspre 0 pierdere tlltull'l a capacili'ltii ue verslncnr~. dc~i I'aptu!

Clcesta n-a fo~t un accident. Cl s-a inUlmplat de Ja sine. prinlr-o elillvolll~le

llaturalll in pnralel cu apnrqia unel noi poeticl. r'\ccaSla c 0 m<lnicra antirro­odiea ~i anliL'ufollidi, SClllllrilt~ de podoilbele Jigufllor. insil inlemein[a pe

rigori Silllilcilce ~i enuillialive inedile Ril'~ un preeeuent in poe7ia noastrii niei milCHr in cen cic avangarda. ceca ce fbce din Bacovia un pionier al lInlli ip de IimbaJ poetic abin astazl pe deplin constituit. r-u In5ft ~i derlin ncceptat.

uovndll contesta!iile de care au a\>Ul ~i au parte poelii nO~lfl lineri slluati in dcsccndcn!a accslUi mod lrallzlliv nl rostirii llrice. in ceen ce prive~te critic., noa~tra. cred c1l poeZla lui Rncovia din ultima sa pcrioad1l dc crcalie ar devcnl Illai IranspilIcnl[1 $i mai cOll1prehensibila. ~i ar ca~liga mult ~I la I1lvel valorie. dacil en ar Ii citllil prm liltera poezlei elluI11iative scrise de Vietor Felea. ..\.E 13aeollsky, Mireen Ivanescu. Pelre Stoica, Bogdan Ghiu. Matei Vi~niec,

Gheorghe [11\ a. Simona Popescu. Ghcorghe Ene. Andrci I3odllJ. Calus Dubrescli. Petru Romo~nnu ..A.ugustin Pop. 0 comparOtie n disranlei care scpar1\ volul11ul Plumb de ciclul sl<\Il\c!or cu evolu!in lUI Eugenio Montnle de Ja Oase de sepie ( 1920-1927) la Caiet pe patru ani ( 1973-1977) s-ar putea de ascmelleu. cinve.li revelato31'e t."lolllale este. ~i el. inilialun poet erll1etic ~l

obscur. renllli a dcveni. spre sfiir~itlll vielii. \In Iran/iliv ~i un proLail.anl Trebult oarc dill (Iccst moth· ~a-l aCtlLam :?i pc el do: ;;!crilitatc?

" PI'I\ I in l:1l111111U:lrc l:<t p\: lin rClHlmL 11 dl:gl'IlCraliv lentu clar hCl!i1niltl dc~prilldere il p0L!l1el 11I1 Bacovia de canu"m:k semanlicil muzlcak

151

('lil'lll~I", CR,.\CIlI"

'111l1'1111~ll ~i a \'I:L!(',j 1Il1 rc'grcs ill tl(ll1ui J1lltlllltli .It ,lchi/jtiIJll<lIC ,I Lilllil IlOli

1i:;,lMj JII':U ~i "rl.',tll'(·, care punc' d~u.. IHlIl pc' \ "Illrik toplce, literal.: )i ~11\~\,II/lc. ak ,-olllunidiril t:::,lc,tit.l' 111~t'.llnn8 <1 11\1 illlekgt:: miLa de 0 \ ia\[J i

,>cll,ullli ~all Imrt' 1I\olcslui <lIHudlntlor 1IIIle nrtll'1tlalc. pal'o.'\isliee. dIll

I'II/nt'le dtlllil ,o!uml: ~I I1ClllIrJk!e,1 blu~n1fic[j a diSClirslIlul Ii[(U dill ~lan!l' ~e

111;1~(1tlr:\, cum alll llI<1i ,pus. un drlll11 ('\1'1: ,-,SIt. til poe7ieJ (post)llloderne in,t1,,1 L'n drul11 t:u a lin,diLatc C,Ht:: JIll il rnlerescilz:i pc 8acO\ iii in aspectdc ~i.lk tdllllce. pl"Occdlll'ak ill calli I lui, VOln!<t ilHI\allel ~I a e:\perllllenli:'ini SlI1l,1Ctiel' I: pUI .~I 'Implu Ull l'el1e\ ul lxisl('n~ei rure Illl-~i mai g:\se;;tt' ahld UI\ ,liltul. L c<iutal cuvnntlll !llOpriu, clIval1llll.lust. slI1g.lInil in l11i\sUl'iI ,a i-punit ccva aUlentic despre t'\pertt'll\a pSlhicli ~i bllllogld\ a bfllr.lIlC\11. lkspre IHlua

lume rolll:J.l1caseii po.slbeliea. c~ec, nbsenla :.perall!ei. reSClllllare.

1)

-,)

j" c it'T IRe.·f Rt"J UU.\ TEl

Sl':intl'ilor j!:i1hI'IW ~I eu I'oi .... 1\lllllrea Itml11ului r>:\,nn<ln . (,' Vli.ldlmlf SlrC11l\1 - I'ouic ~i poe\i 1'f1l1l{lnl LJ I\!m':r\'l. BUCllr":~ll. 1'111' P 2:\6) Mlhali rl'lro\.:allu - (;C()q~c lI:lcovia .. 1:.1' I, nucurqll. !'JblJ. thid

Crohl11:t1111cc:al111 - LIlH:ltura "ulllana ~i nprcslOnislllul. hI. 1:.I1lIIlCSl'l! nll(lII\~~ll Inl. p~. 199 :"(1\ i\lc\'i1ndra Indllc:j - .. \Iternatin' bOlcmicnc, E~

/Vlillll\;1. l3l!lurc.}lI I ')~~,

"!'utem 'orhl la rkKO\ 13 lk un \ el ilubil alltlsimholl,m la un C<lp(il ill poc7ici lui ~e produce 0 del'lllIcgrarc d 11InbuJlIlui Pi'll! slm:op;J prIll recurgcrca la l'ormc \ Oil prol<lIcc ~i Ilcartkulnlt' I,,; un alLUI. poeticu ~illlboIISli\ cstc sllprahcilatu ~I llllt:\,lrl cOlllrromi';~1 prill rall'llSlll PCSll' tol ~imlim rlcllIsul IlUlttl!a de ::;arca$Jll U \'OCII 01'1

lin ICI dc a Illl1lllu II1Wglllllc cc indicA - inlr-o InUnll'r[1 e;..cesl\'i\ S(HI inlr-una c.u

Jnl<;l1\k Ilulil- rarudllt SilllbollSl1IlIlul dccadent. I)OC/ill a IUSI impinsi't pc JlC:SIII1\11C

sprc pOJII CI llllUI esll' proLa, OallJllil limbii comUIll:: alml CSIC pOla. IlIllh<lJulde:.prc 5illglll~ltale. ll1CIlHH It:. parallLlci lreptaU\ a pUll'lliOl d<: sel11niJicllrc: ~i prt:SLl1­1I1111'Illui 11111'111 Abw ,)CUIl1 se pO;tle vorbi de')prc u lotala indlsllllqi~ illtr<; poc/le ~I t',\lstcIlP Dar chiar ~t IlHlIDle. in primJ parte it crefl!ICI sale, Baeo\ol<1

C lIll pO': I b lei ue Ilrsll de hillgr.tf,c. '1 ,IClni)1 ~lan!ele nl' arat[t eil btogra­iilltl'ca pUCLILi nll illSeal11n~ P':lltlll cl 0 introuliccre a UaleJor civilc imedlatc ill ICAL \'1,lli! lui e.\tcrioar<'l nll <;,\l.sla lot ceCil Cc: l::\lsla ,unt senz.a!LJil:. pCl'cep!iile. slllrill.: ue .spIrit. Ilt:n'ii, sentil11enlt'k, ratlOlJrllllelllck ~j ioate i1CeSlCa par tacule Sa alunga illtr-o enrtc. Bacovln nll-~I poaLe concepe allfci

viulu decat ca pc 0 sem:tie a condiliei sale de poel. Vlata e dala rcntru a Ii SCl'Ic,a. 1\'ILfel. "'oriclI1c once (Ill tr<'lit, nll1llC nll ralllnnc··. b,istii Il1sa mal lllu!te Jl10uurt poetlcc de aHi) dC$clIl: viala. Sneovla Ie descoperrt pc raml ~i

slrflbatc illlplacabli ~lralillcal'ea lor. "grc~ll1du , ... llIercu C<1rple, illclIreanJ ~I

alllesledimJ rcgistrcle inlr-o deVl:111re miil de Hbl'ra ~I nea~;ileplala in rapl1l1 ell datcle simboliste 1r1lliale, ca en a pllllli parea slIspecta. r1cesen\ial:l. Ill1proprie chtnr.

(:)r. lranliuvllatea PIJl:lIL:1 h~h.o\'iel\c G 0 l'ahlale a pncrici care sc

sclic aLi, ill lume Cct:a ce ,;chil11brt 11Inui.lll1ental toate dalele problel11t:i 8aco\ ia C'~lc conlclllporanul Ilo~tru. eel mai conlcillporan dinlrc lOLi nwni

nll~lri pot'\i ai aceSllIl seeol.

( 1992)

'\ClII.

It 1'llIlllil ~ar,' l'lII11UkU/~ d\.':,I,I:lld':l'': \'J~IJullIr "lr.:inu ill 1'117, illll'lllI alllc"'! dill

.. ( ,,11.:1,," . I :-1,' adn :11,0\ Lol d.: 1;1 I'lumh. Il<JL{)\ I" ' .. n dll\cUIl l11L:rt'U url'!'t Ull

!dklll .I':L lillallt' ~i "1)11: (tllll\'dii in rond uHH,ll[1f11 " }I dup:1 k':IIII',1

152

:l11fillil:. UIIl\ <:11\1:1 <:,ae':l hala. Inlr" pro7:! ~I pMil sc ,l1nsumil in~a 1:1 Haw\Ola IlU llul11ai a' Clltlll J \llllb,\!lsmllllll. Jar ~I fl illllipuC/IC'" (Nlcolae IvlUIIl\ksCli ­

George B..covi .. , ill "~lrIl111rJ I'Ol11al1I .... Ld ::'lill1plica. Bueltrc~tl. 11)71{, r 48), ). Dc~i COnSlala ca BUC:ll\ 1(1 "" p"rC.lIrs lra::.eul IralllJ\lei dc la moderilism I~

poslmod<:rIlism" inlr-Il rOUrk illh:rc:sanla rosll'a\a. Baco\'i:l - un model al traluilifi. Ll "ollll11l1l C, Bacovin - POI'Lii. Pr07a, f-d tv1incrva.. nUC:llrc~lI. 1987.. Ion Bogdnn I cller il lelmgc. IOtu~1. pOdlllll1 callwtca dc scriitor posll11odcrn ill dlstu\lc l. ul!lllwl Btlco\I~. eel UIll Stante $i verserI', care "(1 aJuns ;1Il'\ pnn clilllillurca !rCplal;J dIll l':~l U unc:I ,aii dc con~tante de IlInbal 1l10dtTnisi CC n-a mal rCll~it .,ij fac;t II foSI II reI. i/llire ( .) (l st.ttlltulill cului roc1ic: in func\1e de tnis:\tllllk modelllltlJ dtln: l:;)rc s.: indrc:pu\c, I IpslI1d "paslIl dcc:isiv al Ichiogr,diruril \l\ciinal,llu<lrc>. Jln rOCZIC", patn' il 0PIllII:'1 cnlllullll, Oilc..,\oi,l ,1 latal ~allsil de ,I Ii pnl1lUllloslru r(l,lmodemj~1 '\~a CC'lI I1Ici II-ar Ii losl roslbil ­III sc sugcrc<IlII mai dcpart<- - LlI un pOd 111 carui rnnclplu dc '~llllSlrucpc c t'ragmcntansllIul. Marcie mcril al acestui Bamvl(i, din Slanl£' burghc7,e ~I

POSIlIIllC. "J<11l15nc lltlcntmca clllre SCrtllUrR dlrella. anlllnelaforIC~r'

5) Aparlcnenta ul1c:i pi'lrp (l poczici genera\lcl 'SO la baCO"IaIlISm a li)sl SCS1ZllI(i de acela;,1 [on IJllgdan LeHcr' "in ~mr~il, rCI1lnl 1111illlCic noastn: sent de allion. BaCl\\'Hl prcll1c:rgc snlltansllllll 11lllllllctafeJllzanl aprnximat de Peln: Rorno~anLi

["tanana 1\'larll1 sall Ion 'VIurqan. vanama £lusler-"rcalistli" din vcrsurilc lUI M::nei Vi~l\it:c ~i - prill Stante - cxpenmcntelc de SlrulllC COl1centrart' dm POCW1 lui CIlJll1 Vlilsic". (Op,..:il .. p. 242) in allll pnt1C mai sum mnil1lite IlUl1lclc 1111 Mlrcca Clirtlircscu. Lh III Inn SloiclU. Ale:-.andru Musinll.

6), Ion Caminn - Bacovia - Smr~itul continull, I:d. "Cartea Rlll11~ncasca". uCllr~~11. 1977,

j Agalh;l Grt~llles":LI Bili.·\l\ol<l - l3;1cO\;01. Poezie .'i'1I1 drslin. eUllJa a ll-:t rc:' 1/1I1trt. Ell. Lmll1cscu. I3Ul:llrc:;;II, 1972. p 72

Rj, lllJc,r Vlanll - C. Bacovia in cdi!ir delinitil'~, ill 'Scrtllori rOlllnl11 , III", Eu. l\,lineJ'\t1 1l\lcur':~JI. 1'171. rr 388-3lJlJ.

153

Cheol'ghe CR;\C1 1 N

,./) A~'llh.1 Cirigon:\LlI ILlen, III - Op ,II. C;. Bac'" I" - Opere (prd;qil allltlhl~IC. 110k blo-b,hhogJ<llke de Mlhal1l't:lrm.:anu) Ld. :-'lIll.:rva. nUlllI\:~li 1971;

10) ('Halelt' ~l: dati dup[\ Anw/ogl(\ poczici simholistc rOIlJline~ti tedql': ~j jirela}\1 (k Lldlll 1301e J. 1..1' I ,8ucurcSli, I%')

II) ~11n:ctl Scali"l - Geurge Baw"iu Ld em!e" R'llJ1,iIlC<I\l.Q Utlulrc~li, j'lR7, 11­97

12) i\11rl:ea Se:ltlnl- Op. Cil .. p. ':JR. 13) Ilmlclll - p. 105.

lot) vlutei C1\lillt.:~cu - Cnnceplul simbolisl elt pnezie. ill "CoJH:eplu] modern de pne/ic" Ed fmincs(,'ll. Ilucllrc~tl 1971

15) l\pud (,vlatci C\hncscu - Op. cit. 161. ConsloeratJ mulia nClllc 0 dov<JoCI dc ndcZllIllC a pOt:tului la prclat:crilt: lurnil

('omUl11sIC. Cogito C () jiOCLIC amaru. de () suh,dn 1I01lie CiliaI' Si nUlllnl

conlt:.\ld.: "rutale aiCI. ale adlcell\ iJlUI I1chol,~r;]1 loate. IlC IJldl\;;1 \ aloiJr,'a

ncguliv1\ a prllllel prupoi'qli Jin jiocm, S!lIll. pc tJe alltt partc, C,I punetck d~ ~U~rCIlSll' marchca.7llla Bacovl3 I1Cuctcrllllllorc:,~ Intlct:ILia. nl:sigumnla L-.lc au de multe uri 0 \aloare Inlllle.1 ~I accst.1 C cO'lul \t:rsului "SIIIlI [('neiL..·. Sil IlC

rcamintim ~j smr~lluJ poc/iei 'NlI-J Ill,iini. I NIl.! a/I. I Nkl il'n. - I '(lmplIl ,". cnrc COlllllrllcA ahscn~a uriC:lrcl ccrtlludllli lroma ~I alltOlltlllla cud Si de d,lta ilCCllSt:1 pc londul aCeICI[\~1 struclufl Illlcnoare. lundalllelHal resfmlslil Punctclc tJc SUSPCI1SIC finale ~unt I) deschldcre sprc Ilcanl.

17l. Tut.lor Vlanu - Op. eil., p. 390,

111) 1\1. PJIlI- G. Bacovia: St:ln!e hurghclC. In''Nall\/ll\:a''. all II. Ill' 289, 10 manie. ]Y47

I<) I I\pud Ion Bogdan Leiter - Op, CIL. p. 237. 20} TUdor Vianu - Op, cit. p. 3<) I

21) PcrpcssicllIs - Sran!c burghczc de G. Bnc()\'ia. II1·Opere·'. vol. XI. td Mincrva. Bu(:un:~lI, 19HO

221 Ibidem, 23) IOld. 24). Ibid.

251. Agatha Gngorcsr.:u l1a<;(1\'I:\ - Or eil.. p. 287. 1h), G. Bnl'ovl:l - Opere. ed CIt p.509.

27). Despn: "pnnclpllIl hMc,". \'C/I Andrei Come:1 - Scril'rc ~i ornlitalt in cullura anlicll. Ed. Carlea ROlllallcnsc:i. Buclln:~li /988.

154

i-\- C. it 1.1/U: I R£rCRIi\TLI

V AFlS ~j POEZI VIITORULUI

Despre Kavalis se vnrbe~te a~I~7i ea desprc un poel singular. 1l1lposibil de nfilial vrCUIlUl t:url:l1l. Unii cl\tic\ ~1U descnpcril in lCXlC!c sale U1I1 perloada de IltlcrCle Il1lluen\e simbohste ~l parnasiene. dar poate ell 10el11n' aceSta a fost motivlli pcntru cnre poelul Ie-a rencgal in limpId \ lelil Kavafis a Iihlieal 154 de pocLii Dup1\ moartca sa au fost descoperile inca T2 de poeLii

lIleditc. Calegona poezlilor renegale e alcntulta din 27 de leAte considerale de autonillor I1crealizate al1iSlic. in rapOI1 ell propnu 5n aeuiie Kavalis estc unul Jintrt: cei mai exigen\1 poqi motlerni [I este ins1l, in 3cel~i limp, 5i un poet nerfect (;on5lienl de Vallll1rea operei sale

Intr-llll '\utoencomiu redactat In jlJrul anului 1930 el se eonsidcra "urt poel ultramodern. poet at generallilOi villoarc." Texlul coniine in continuare II autocaraelcri7.are de 0 nca5leplatfl rrecizle, in e{lrc dcscoperim tocmai acde tlimcnsiul11 ale open.:! sale ce au ~larnJl aJmiraiia cxege\ilor: "in afara valorii lui iSlorice, psihologicc ~i filosofice. sobnetatea stilului srtu, care iltinge 1I11cori lacnniclil. enlll/ias1l1ul Sal! maSlllal cc captiv('u7U prin cmolie cerebmHt fraza corecLU. re,wltat al llnl.'i firi aristocrat ice. Ironta ll~oar~

rcprezinta clemente pe care Ie VOl' arreeia ine~ rnai mllit genera\iile viitorlilui. indernl13te de progresllt tlescoflcririlol )i de ~llbli!italcu mecanismului lor ccrebral."

o alare con~tiill!jJ de sine nl) eSlC pOall' atat d~ surprinzntoare 13 lin poet care plillC pre! pc m\iullc ~I Illcidilalc. illlr-lIl1ul din pUlinel" sak lexte lcorclice dn~el1ln;iri tie pOl'lidi .~i mnralll) Kavalis alirma tarJ drcpt tle apel 'Opera mea sc adresc,lza illleleclllll1l'" ill cc Ctlnst<1 valoarca il1telt:clUala. lilosoficrl a roe71~1 ~ale c>.pltdl. poelul inlr-o selirta <;cl'lere 1f11ilulati1 Poctkn ­in realil<~le lin fonrll' concentral lralat UIO' "poll'\lel\' personala. Descopcrim

155