gh. ghibanescu - ispisoace si zapise 5.2 (1694-1817)

7/29/2019 Gh. Ghibanescu - Ispisoace Si Zapise 5.2 (1694-1817)

http://slidepdf.com/reader/full/gh-ghibanescu-ispisoace-si-zapise-52-1694-1817 1/331

t

ISPISOÂCE ŞI ZiPISEDE

GH. GHIBĂNESCU

profesor, membru corespondent al Academiei Rom&ne, senator

V OL . V . partea 2-a (necomplectă)

Publicaţi u ne făcută supt auspiciile EpitropieiCasei Ospitalelor Sf. Sp iridon

I A Ş ITIPOGRAFIA H. OOLDNKR, 8TR. MABZBSCO 17

1 9 2 3 (]



UNIVERSITĂŢIII A Ş I

Galia celUoti

Din pricina tulburărilor, ce au provocat sfârmarea

echei tipografii a D-lui H. Goldner, Iaşi, unde se

imprima această lucrară, şi mai ales că a dispărut şi

manuscriptul restului de coaie de tipar, sîntem nevoiţ

a opri publicarea părţi a 2-a din voi. V, la 8 coaie,

ce erau deja imprimate înainte de a se devasta ti-

pografia.

Făgăduim insă că cu noul an bugetar voiu con-

tinua şi restul de coaie — până la 15— cu indicele

alfabetic şi notiţa istorică asupra evoluţei proprie-

tăţi pe apa Idriciului — unde cad Rosieş'tii spre a

forma o unitate ca toate celelalte volume.

Cu aceste lămuriri, rog pe cetitorul specialist a

primi de ocamdată incepuiul, după care va urma şi

sfârşitul lucrărei. .

Oh. Ghibănesculaşi, Februarie 1923.



UNIVERSITĂŢIII A Ş I

1) D o c u m en t din 7 2 0 3 , (1695 ) A vg. 19. fara l oc

Sumar. Durnitraşco zălogeşte vornicului VasiJe Costachc parteasocrului săa N ecoară diu Dumeşti pentru 6 vedre miere, prejeluităvadra cu 14 lei, iar preţul pâmântulni 6 lei.

(M oşia Rosteşti, seli ştea Dumeşti X I, 7J . Hârtie coală.

f A decă eu Durnitraşco ginerele lui Necoară

scriu şi mârturisăscu cu acest adevărat zapis al mieula mana dmi sale vorni c V asăle precum am ză-logit o moşie din Dumeşti parte socrumeu şi a so-orăme pe şesă vedre de miere, şi preţul vedrii este14 lei, şi sau pus zi de astăzi A vg. 19 zi le. pană Indoao săptămâni ca să aibă a alege parte ce mi saveni. şi pământul am tocmit căte 6 Iei bani. eră dacă

mioi al ege parte şi de a mai trece pământuri le depreţu mieri i , să aibă a mai da dmnealui ce a maiface. însă neaj ungăndu pământuri să aibu ai da eu«Imsale ce a mai face înapoi , şi tocmal(a) miau fostdenainte a oameni buni. denainte lui Patrăşcan şi alui Costantin de Idrici. şi a Iui Toader Sălcianul. şipentru credinţa am şi iscălit.

vlt 7203 A vg. 19

t Durni traşco, f Patrăşcan, f Costantin, I ereiIoan Galbănul.

„de pe cel adevărat zapis scoţindus(ă) copia aceastaposleduindus(a) in tccma fiind sau încredinţat, de

«ătie noi. 1800 Decemvre 16

Gherasim Episcop Huşului , M aftei Costache spă-tar» Toader Balş ban.

'spisoacc şi Zapise Voi. V. p. II. • 1



& — 2 —

I 2) D ocument din 7 2 0 4 ( 1696) luli 19. l aşi,

Sumar. Antioh Cost. Cuntcmir V odă scri e carte la A rhi ri e piv-nictriul de Huji să-şi ţnă părţle sale de ocină din V itcani , Drăgu-«ani ?i Lungeni, liifindu ţ de a zecca.

(Moşia Rosieşti, scliştea V ătcaoi IU. 4), H ârtie lilă.

f Io A ntioh Costandin V oevod. boj ieiu milostieiugospodaru zerali M oldavsooi. datam cartea domnieimele. slugii noastre, lui A rhi rie P ivni ci arul de Huşica s(ft) hii volnic cu carte, domnii meii . aş ţi ns şi aşpopri a sale drepte ocini şi moşii din V ătcani şi dinDraguşani şi din L ungeni. cari i sîntu la ţi nutul Făl-oiului. hi aibă a li popri părţi le lui ce ar hi despre

alţi răzeşi ai săi pe dres(e) ce neu ar& tat. şi să aibă.aş lua şi de a zeci. din ţarin. din pâini , şi din f a-naţ. şi din grădini, şi din cânepă. şi din prisăci, şidin tot locul, şi vinitul. ce va hi pe părţi l e lui iarcarii dintre răzeşi, are ave ceva a răspunde, să viede faţ(ă) şi săş aducă şi dresăl i ci ne oe ar hi avăndşi nime 6ă nu cuteză a sta înpotriva cărţi i domniimeii.

u las It 7204 luli 19pecetea mică domnească cu exerga :

Io A ntioh Constantin V v. b. m. g. z. m. 1695

3) O ocument din 7 2 0 5 ( 16 96 ) Sept . 2 6 laşi.

Sumar. Antioh Cost. Cantemir V odă întăreşte lui V . CostacU»vornic de tara de gios părţile ce le are in Dunieşti, la Fălciu, pe ldrici,

după alegerea făcută de Bută, vornicul dc poartă.(Moşia Rosieşti, seliştca Dumeşti XI, 8). Hârtie, coală.

f Io'A ntioh Constantin V oevod, boj ieiu milostieiugoppodaru zemli M oldavscoi. adecă au vini t I nnaintedomniei mele şi a lor noştri l moldoveneşti boeri. amari şi a mici cinstit şi credincios boeriul nostru,dmnealui Vasile Costachi marele vornic de ţara de

gios şi neu arătat Încredinţată mărturie de la boerinulnoetru Bută vornicul de poai tă. şi de la Costantinde ldrici: scriiadu şi mărturisindu cum ceişAnduihotărnici pe dânşii de la domnia mia. mersau cucartea domnii miale, şi au strănsu oameni buni. me-



giiaşi. de penpregiur. şi pre toţ răzieşi. şi iaualiestoate părţile de ocin(a) danii şi cumpărături, din satdiu Dumeşti cei la ţinutul Falci iului pe apa Idri-ciului. din gios de Roşieci. a patra parte din bătră-

nul B oului ce iau dat danie popa Stahie. şi a şiasaparte din b& trânul lui Craciunaş. iarăşi danie de laHilina fata A nisiei . şi parte nepoţilor Borciului. şia lui A gapie şi a lui Simion şi a lui Vaeilie, şi aŢicului şi a lui Păcurar cat li sau vinit. aceste părţde ocina, leu ales şi leu stălpit osăbi despre alţrăzeşi, şi au pus stălpu de piatră de catră noare

rasare în drumul Şărbacai de catră Dumeşti. şi altustălpu de catra soare apune, in matca Ciunţi şi altăpiatra In zaria dualului despre soare apune şi iarăşiau mai al es gi umatate de bfttrăn de Foleaşti, careiarăşi au fostu danie de la Căprioara, de la Simion^ de la Chirilă, şi Ion şi Urata ficiorii lui Boziian,şi iarăşi gi umatate de bătrân tot din Foleşti. danie

de la M auul . şi şiaptesprece pământuri parte Chel-eiei. aşi j derele tot din Foleaşti. cari le leu alăturatîn rândul Câprioarii, şi leu stalpit îutrun loc cu o-cina din Foleaşti. şi au pus stălpu de piatră pe dru-mul ce vine de la fântâna Foleaştilor, pen dumbravăspre soare răsare din sus şi altu stălpu de piatră Incapul locului din gios In drumul cel mare despreHarmăueaşti , şi au mai rămas ne alies. un loo deprisacă. şi cât să va aleage din vatra satului loo ne-stălpit, din parte Chelsiei, şi au mai alies un bătrftndo danie de la M anul. de la Hăcian. carile Iau stăl-pit osăbi, de catră alţi răziaşi. şi au pus piatră pediumuşorul ce vine de la Coada F lori i spre soaierăsare, şi alta piatră au pus din sus in capetele pă-mânturi lor, despre moşiani in dial. şi altă piatră

despre soare răsare unde loveşte in locul Foleaş-Wor, pentru aceia şi domniia mea daca am văzutadevărata mărturi e de la acei hotărnici , domniia miaI n«ă iam dat şi iam întărit pe toate aceste părţ deocin(a) oe scriu mai sus. ca sa f ie şi de la domniiam®a drepte ocini şi întarituri în veaci neclatite. Toe



ţ> - 4 -

piţem i nac ne budeafc (aceasta scriem şi altfel şa-ua fle).

u las leat 7205 Sept. 27.

AI Nfeculai Donici vel logofăt iscal.

locul pecefii domneşti în ceară aplicată pe hflitieromboidala.

Hsfe şi o copie încredinţată de Gherasim E piscopHuşilor, de Costaclii spatar şi de bau T oader Halş..

4) D ocument din 72 07 , (1 699) . A pr il 2 8 laşi .

Sumar. Zapis de vânzare prin care A rhi ri e C ci or Straiului , ne-pot lui G{icorglu(ă Cărăuşul îi vinde lui V asile Costacl i i vel vorni c cu100 Iei părţ le sale din trei bătrâni din V ătcani : Gheorghe, B ortea> Gură lat».

(M oşia Rosteşti, sclintea V ătcani 111, 5). H ârti e ooalâ.

f A decă eu A rhirie ficiorul Stratul ui nepot luiGhiorghiţă Cărăuşul din L ungiani . scriu şi marturi -săscu cu acestu adevărat zapis al mieu. cum eu de

nime silit, nice asupri t, ce de a u»ea buna voe. amvândut, a mea dreapta ocina şi moşie : din sat dinV ătcani. ce iaste la ţinutul F ălci iului . gi umătate deun bftti&n a lui Ghiorghii din V ătcani şi gi umătatedin bătrânul Boicii de V ătcani . şi a patra parte dinbatrfluul Iui Gură lată. aciastă parte de ocină, amvăuduto dumisale lui Vasilie Costaclii vel vornic drept100 lei bani buni de argint din tot locul cu tot vi-

nitul ca s(ă) fii dumisale dri api a ocină şi moşie, şia toată săminţiia cine ar hi dintru dmnealui In viaei.şi la aciastă tocmala şi vănzare. sau pri lej i t. mulţiboiari şi oameni buni carii mai g'os au iscălit şi eupentiu mai mare credinţa am iscălit.

u l as lt 7207 A p. 18

A2 A rhirie Pivniciar iscal. az Ştefan P i lat vornicglotoii toca'. Ghiorghiţă Hermeziu iscal martur. azCoet»ntin isca).

A



5) D oc u men t din 7 2 0 9 , (1700). N oem. 21. fără l oc.

Sumar. V ormcul T alpeş cumpără cu 4 lei părţ le lnl Timus dinboleşti.

(M oşia Roşie?ti, selişte Foleşti. plic L \, 9). Hârtie filă.

A decâ eu T imuş sinu A vrămii nepot lui M ânâilot Fol eşti , scriu şi marturi săscu cu acest adevăratzapis al meu. J a mâua vorni cului Talpeş. precum amvâ(u)dut a me dri aptll ociu(ă) şi moşii den parte mai-came. A vrami i ce sa alege a trei parte, parte me osâbitdespre alţi f raţi din sat din Fol ieşti ce sintu la ţ-nutul Falciiului. diu obârşie Fluroi den bătrânul luiM atei, drept doi lei bani gata. aşi jderi le am maivândut din sat diu Dumeşti din parte tatanâmeu.K rimii . a treia parte parte me osăbit alifi (sic) fraţidin bătrânul lui Corod. din sel işte satului şi din ţarin

din vad de moara şi din pădure cu loc di prisacdin tot hotarul cu totv i ni tul şi o am vânduto vorni-

cului T alpeş dreptu doi lei şi In tocmala nostra saupri l ej i t preuţi şi mulţi oameni buni. anume : preutul(J avri l ot Parveşti . şi dinainte Sandului ot Folteşti,deci nj i aceşti omeni vâzându tocmai bun şi plata'ieprin (sic) ue am pus peceţile şi iscăliturile.

It 7*09 Noemb. 21f Timuş', f Saudul, Eu diaconul Ignat am scris

zapisul.6) Document din 7211, (1703) Febr. 5, laşi.

M tmar. Dania Dochici, fata Grozavei catră A postol Talpeş vornic«le poaria fn părţile sale din Pribeşti pe Idrici.

fM oşia Rosieşti seliştea Brebcşti. VIII. 3), Harbe fila.

f A decă eu Doehiia fata Grozavei, nepoata Iui

lonaşco Popianţii. marturisăseu cu acest adevăratzapis al niieu. ca s(a) fie de buu(a) credinţa. la mân»dumisale vornicului Apostol Talpeş. pe cum eu de amia bun(ă) voe de nime nesilita nici asuprita amdat şam dărui*- dutnisali a mia driaj»ta ocin şi moşietoata partea maicftinea. (J rozavei de ocin(a) din 8«tdiu Pribeşti. ce siut pe apa ladriciului la (iuutul Fai-



— 6 —

cilului din vatra satului şi din câmpu şi din pădure-cu Joo de prisac şi din trap ou vad de moar(a) şidin tot locul cu tot vinitul ces(ă) va aleage pai tea

aaicămea întrace sălişte ca să hii dumisale de lanoi diiaptă ocin şi moşie In viaci cu tot vini tul . şide la noi dauie dumisale şi giupăniasii dumi saleşi cueonilor şi nepoţlor şi s(ă)aibă dmnialui aş facişi dres domnesc pe zapisul inieu. pentru credinţamiam pus degetul şi acest zapis şi danie sau făcutdenaintea dumisale lu Simion Popăscul căpitanul deCurtiani. şa lui Pascal gineresău şi Neculai Cerkez

diiacul de cămar(ă) şi alţ oameni buni ce sau tâm-plat şi mai gios sau iscălit şi eu V asilie ur icar amscris «apisul J nsă a treia partt din parlia Popiarţâr.

u las leat 7211 Fev. 5.f Doehia fata Grozavei, f Simion Popăscul căpi-

tan, f ştefan Corne mai tur, f Pascal, az Neculai Cer-te* iscal mam tâmplat Ia zapis. az V arl am diiac otRăcicani.

7) Document din 7215, (1707) F ev. 4, făr ă l oc .

AuMr. Ninăili ficiorul Roşiianului di danie lui Gligorajco Zbantpărţle sale din Hârdgani şi din Puţeni pentru sunetele părinţilor săi .

(Moşi» Rosieşti. seliştea Şărbăc&ni. pl ic V. 2). Hârti e Olâ.

Adecă eu Mănail ficiorul Roşiianului | scriu şimărturisesc, cu acest adevărat | zapis al mieu pre-

cum am dat toată moşiia me de la Hărciogani. şi dela Puţeni. ce saT aleage parte me despre | alţi răzeş,den vatra de sat. şi den ţariu | şi deu pădure şi a-ci&stft moşiia am dato ţ eu de buu voia me. dumisallui Grigoraşco | Zbanţâ. să fie a lui diriupta ocina

\ moşiia. neruş&ită in veaci. şi copiilor | şi nepo-ţlor. am dato danie, pentru sufletul moşilor şi a pă-rinţlor. şi pentru \ sufletul mieu. iar cine sar ispitial woate | dentraciast moşiia. ce am dato eu danie )

fie neertat. de domnul dumnei&u şi ufuripit. şide mine neertat. şi cind am făcut acest xapig saut&mplai. mulţ | boer şi oamen. earii toţ sau iscălit| mal gios. vleat 7215 Fev. 4,



C ostantin Costachi logofăt iscal. M anăilâ Roşia-nul , azu N istor, f Gligorie vornic, f I oniţâsinu Me-reuţa, f T oader L eul , f Ghiorgki sin Chiricai, Cos-

tau din A dam iscal. şi am scris eu Gavri l diac. adumisale vornicesi ot Bârlaleşti. Ştefan iscal.

8) Document din 7216, (1707). Oct. 20, fără loc.

Sumar. A flodor pune zălog partea lui de moşie din Pu(em şiM unteni lui Darie, pentru că i-a luat 4 stupi să se plătească la Turci.

(Moşia Rosieşti, selişte Pujcni IV, *). Hârtie filă.

f A decă eu A ftodor facutam zapisul mieu la mănalui D ari e precum am fudrâzni t deam luat 4 stupi dinprisaca de mam plătit de o datorie de la Turci sacumpăr stupi i sai puiu la loc şi agiungânduma altenevoi nam mai putut săi cumpăr stupii, sai puiu laloc rană în 6 ani şi vi iad Darie apucândumă săi dau

stupi i cu roi cu tot şi eu neavând cei da iam pusmoşia mea zălog pentru acei stupi, de oi muri eucinio rămănea iu (ur)ma mea. ori f raţi , ori nepoţ saaiba a răscumpăra, acea moşie, să dea acei stupi luiDari e, şi săş ia moşiia. şi iam făcut un zapis la mânaşi la acest zapis sau întâmplat mulţ oameni cari isl ntu iscăl iţi i ara moşiia ia te a mea drefta ocinade la părinţi i mei. de Puteni i şi M untenii care a cu-prinde partea mea şi cu a nepotumeu giumatate debatrau din partea mea şi pentru mai mare credinţaneam pus. şi degetele sa fie de credinţa.

valeat 7216 Octomvrie 20

„pentru ca am căzut eu cu rugăminte cu aceşti

oameni de mau lisat pe 17 stupi*.f A f tod or . f I on D r uga , f G heţeu, t X ecuiai

G hi l ţul , f A n gh ei i n a. f M altei zeat (giner e) A ftodor ,t Cos t an t i n F ocşi», f Sand ul ; f M iha i la, f Pos to -laehi O ni la , f O p r ea. f L up ul B ocmac. şi eu d i i aeul(V e) r sea . am ^r i s xap i su i sa ştie.



S) D ocument din 7216, (1708 ) M ai 6 l aşi .

Smmor. Hiba! Răcoviţă Vodă scrie carte la A dam 2 pali . şi T al-peS vornic sl ccnelcxe pricina de un bătrân in Brebeşti între răzeşi•râm» 2 rânduri de lapise; se va cere jurământ.

(Moşia Roslefti,selişteaDumeşti plic XI, necatalogati), IlArtle filă.

f Io M ikai Râcoviţ V oevodu boji iu mi losti iu gos-podar zemli M oldavscoi. scriem domniia me. la boia-rinul nostru, dmnelui Adam biv vtori paharnic, şi laTalpe? vornicul, facem ştire că aice înainte domni imele sau părăt de faţ(ă) GheJ as şi P ostolachi precumli împresura Costantin. nişte părţi din moşie a lor

din sat din Berbeşti. cu ni şte zapis(a) ce dă samăCostantin cau cumpărat de 1a ficiorii A lbului , sco-ţndu Costantin un zapis vechiu. carele au fost acestazapis dat A lbului de la Tarcin şi de la Bălan pentrufurtuşag. ci iau fost făcut ei. şin zapis scrîe numaiparte a doi^fraţ dintrun bătrân ce li sar ttlegi. şaumai scos şi alt zapis nou. făcut tot di la ficiorii A l-bului. şi pre cesta zapis nou scrie un bătrân de pă-

mânt. iar vânzătorii ş\ cu răzeşi i au dat samă pre-cum nui vândut un bătrân deplin, ci i vândut numaiparte acelor doi oameni, ce mai sus scrie., şi neere-zândueă aeel zapis nou. ce au dat samă Costantincai făcut denainte răteşilor. nu sau crezut, ci saudat lege ţărăi . să giure Costantin şi cu V asil ie Chi-kiţe. cari le este scris, şii viu. precum acel zapisiaste bun şi făcut de răzeşi, şi alte meşteşuguri nu

rintu făcute, giurând va ţine precum Ii scrie zapi-sul. dar negiurând va ţine numai părţile acelor doifraţi. pe cum scri i zapisul cel vechiu. I ară pentrunişte zapis& ciau HCOS iară Costantin de la un ţigan,din zălile lui V asile V odă scri ind pe giumătate de.bătrân, a lui Oiţar tot din Berbeşti. ase Bau socotitk& margă Costantiu. k&ş ia di la (ţg)an cii va hi dat.ca<ri aţe au dat sam(a) pe cum ştefan ...şiu carele aufăcut zapisul. ţganului moţie acolo njiu sivut. şi za-pisăle. să le dee pe mâna ţiganului, iar ţiganul deari mai Bcoate acele zapiee la vânzare, nime voe sanaiba a cumpăra far de şti re răzeşilor, iar pentru

4 -



«n zapis de la Berdil(a) şi«ţhiţa Spanţău. aşe sau socoti<jhelas(ie) şi cu Postolachi. b

zapis de la Ghior->a aibă ai întoarce

lui Costautin. pecum or mărtur i si oameni buni J i ri i or hi fost la zapis. din răzeşi, pentru că ei ata umparut far de ştire

răzeşilor, i ar pentru parte M |f j l ci i . di (va) scoate lavânzare alt nime să naiba a cumpăra fara de Glie-las(e). pentru caci iaste tot un frate, şi Costantin locade acmu înnaiute sâ nu mai aiba a cumpăra faradeştire răzeşilor, şi pe cum le vii alege dmneta si veiaşeza, sa faci şi mărturie la mâna cui sa vini ci sa.avem şti re. u las vl t 7216 Mai 6

„şi pentru o vacă a lui Ghelas ciau dat întro

groapă a M ihaîci i săi giudeci şi săi plătească vaca.iar neplâtindo să i sa popriasca moşie, parte lui dinBrebeşti.

10) Document din 7216 (1708) Mai 6, laşi .

Sumar. M iliai R acovi |ă V odă rânducşte pe A dam pali. şi pe Talpeşvorni c să cercetezc pri ci na dintre Ghelase şi Fostolache cu Costantindc Idricl peniru Brebeşti pe Idrici.

(M oşia Rosieşti seli ştea Dumeşti, XI , necatalogat). Hârtie coală.

Io M iliai R âcaviţ V oevod boji iu milostiiu gospo-daru zemli M oldavscoi . scriem domniia me. scriemdomniiu mea (sic) la boiarinul nostru dumnealui Adambio paharnic şi la Talpeş voinicul, facem ştire ca aiceI nnainte domni i meale sau pârât de faţ(a) Ghelas şiPostol achi cu Costantin de Idrici zicând Ghelas şi Pos-

tolachi. pe cum li împresura Costantiu nişte părţi dimoşie a lor diu sat din Berbeşti ou nişte zapisa ceda samă C ostantin cau cumpf trat de la ficiorii A lbuluiM -oţndu Costantin un zapis veohiu cari le au fostuacest zapis dat A lbului dc la Turci şi de la sumenipentru furtuşag ci iau fostu focul e/şiu zapis seriindunumai parte â doi fraţi, diutrun batrftu ci Ii sur a-lege. şau mai scos şi alt zapis nou fâout tot de la

ficiorii A lbului , i ntra estu zapis nou scrie un batrăudepl in, i ar vânzători i şi cu răzeşi i au dat samă pecum nui vândut un hatrAn deplin, oii vândut numaiparte acelor doi oameni ee mai sus scrie, şi necre-



— 10 —

tAndusă acel zapis nou. ci au dat sam& Constantin<*1 făcut dinainte raiăşilor. uu sau crezut, ci sau datlege târâi să giure Costantin şi cu V asile Chichiţa,

carile iaste eotis In zapis şii viu pe oum acel zapisiaste bun şi făcut de răzeşi şi alt meşterşug nu sintfăcute giurând. va ţine pe cum Ii scrie zapisul. iarnegiurând va ţne numai pârfilc acelor doi furi pecum scrie zapisul cel vechiu. iară pentru nişte za-pise ciau scos iar& Costantin de la un ţigan din zilil ilui V asiliV odă scriind pe giumătate di batran ai luiOiţar tot din Berbeşti. #aşe sau socotit să margă Cos-tantin F&Ş ia di la ţgan cei va hi dat. căci ase audat sam(a) picum Ştefan.. carile au făcut zapisulţganului moşie acolo nau avut, şi zapisăle sa ei depe mâua ţganului, iar ţganul di ar mai scoati acelezapis(a) la vAnzaii. nime voe să naiba a cumpăra,fâra de ştire răzeşilor, iar pintru un zapis de la Ber-dil şi alt zapis di la Glieorghiţ Spanţău. aşe sau so-

cotit să aiba ai lutoarci Ghelas şi cu Postolachi baniilui Costantin pe cum or mărturisi oameni buni cariior hi fost la zapis din răzeşi, pentru căci au cum-părat far(a) de ştire răzeşilor, iar pentru parte Mi-halcii di o va scoate la vânzări alt nime să naiba acumpăra fâr de Ghelas. pentru căci iaste tot un frateşi Constantin Inca de aemu înainte să nu mai aibăa cumpăra fără de ştire răzăşilor, şi peeum le vei

alege dumneata şii vei aşeza, sa faci mărturie la mânacui sa viui să avem ştiri„şi pentru o vacă a lui Ghelas ceau dat întro

groap(a) a M ihalcii săi giudeci şi sai platiasea vaca, iarneplatind t& oprească moşie parte lui din Berbeşti".

In Iaşi let 7216 Mai U •pecete domnească, o stea

In don nota:,sft l i por un ceşti să de ban i ch ezăşi i l a i sp r av -ni cul de apr ozi, i ar ă nevr ân d să de ban i i sul pu iI n temn i ţ până a da ban i i " .

(J bs.: Prezenţa acestora că.rţ domneşti intre :iCt«?l«necatologate le arată netemeinicia lor.



— 11 —

1 1 ) Document din 7218, (1709) Sept. 20, fără loc

Sumar. Necula Ghilţu) dă danie nepotului sSu Ştefan A ftodor olivadă de pomi in Puţeni ca să-l «rijcascâ după moarte, neavâud eonii.

(Moşia Hoşieşti, seliştea Puţeui. IV, 5)>-Hârtie, filă.

A decă eu Necula Ghilţul şi fameea me Gahiţa şinorame A nghelina. precum iioi de nime sil iţ, nici asu-priţi. am dat nepotului nostru Ştefan sin Aftodor iamdat o livad(â) de pomi anume în Puţeni. gios suptdumbrava. în sal işte M untenii, să-i hii poman(a) înveaci . pre care. iam făcut. alt zapis. pentru ace li-vada. iar acum la moarte me. fiind noi. amândoi, stârpi

şi eu Necula şi sorăme. A ughelina. iam dat toata partenoastră, din cămpu şi în paduie. cu locu de prisacă^şi loc de fanaţ. ca sa aibă a ne gri j i după moarte"noastră, deci ace moşie a noastră ce mai sus scrie,anume Puţeni i . şi M untenii ce ar fi a noastră partesa fie de aemu înainte, a lui Ştefan, nepotului nostru.,şi lemeii dumisale. şi ficiorilor dumisali. şi strănepo-ţilor dumisali. iar cine sar scula din nemul meu ne-

poţ sau strănepoţi, aceia să fie afurisiţi de DomnulDumnezau. şi de preourata maica svenţi sale. şi de300 suti şi 18 oteţi ce au fost la Nicheaia. şi de toţsvenţii. peutru că aşe noi de bună voie noasti i neam dat lui şi la această danie sau târaplat mulţ oa-meni buni. şi de nainte. duhovnicului meu. preutuluiToader şi pentru credinţa ne am pus şi degetul.

let 7218 meseaţa Sectevrie 20 dni.+ Eu Necula Ghilţul. şi cu soţul meu f Gafiţa.f Eu A nghelina.Erei Toader duhovnic; şi eu Ion diiac am scris

zapisul.12) Document din 7218 (1710). Februar 9, laşi

Sumar. Nec. A lex. Vodă Mavrocerdat scrie carte la căpitan Cos-tantin de Idrici să aleagă părţle Iui Apostol Talpeş vornic de poartă,din DumeşU pe Idrici , de pe Ion Kcndea, strămoşul Ier.

Moşia Hoşieşti, seliştea Dumeşti plic XI. 9). Hârtie coală.I o N i co l ae A l ecsaud r u V oevod. bj mi lst . gspd ar .

zeml i M o ldavsooi .Scr iem domnia mea. Ia s luga noastră. Costantin

de I dr i ci . c ea u f ost oaj >itun. f ac em şti r e, ca ai ci a. l a



— 12 —

domnia mea. făcu jalob(ă) boiariul nostru Apostul Tai-nef ceau fost vornic de poarta, şi cu alti săminţii afui. nepoţ, strănepoţi Jui Coste, şi Iui Ion Fendesculzicându cum au ei giumătate. de batranu. din satdin Pumeşti. pe ldrici. In ţinutul Fălci iului. dispiestrămoşul lor Ion Fendea dispre părinţii lor. şi au şitnai cumpărat, strămoşul Ion Fendia. şt cu ficiorul sau.Lupe stolnicelul. dintracel sat. din Dumeşti. pe ldri ci .dinnatrii parte, de sat. a trei parte, dela T i i f. ficiorulJui Fetion. nepot lui Şandru Dumăscul. din dresă ceauavut Şandru Dumăscul. de la bătrânul Ştefan V odă.

şi iarăşi dinnatriia parte, de sat. de Dumeşti. a cinceparte, ceau cumpărat, strămoşul lor. Coste ficiorul luiIon Fendea. dela M ariuca fata A ncai nepoata lui Şan-dru Dumăscul. de cari niau arătat şi ispisoc. de în-tari tura de la Patru Vodfi. deci daca viţ videa cartedomnii meale. sa te scoli să mergi acolo la acel satla Dumeşti. şi să strângeţi oameni buni . bătrâni rae-giiaşi de pi in pregiurşi răzeşi, deloc de acolo şi cu

bun(ă) dreptate, să socotiţ Impreun(a) cu acei oamenisă alegeţ acele părţi de ocin(ă) dispre alţi ritzeşi dinvatra satului şi din câmpu şi din ţarin(a). şi din totlocul cu tot vinitul. pe drese ce se vor arata, şi pre-cum vor şti omeni buni. cu sufletele lor. şi precumveţ socoti şi veţ alega, să stălpiţi şi să faceţi şi măr-turie dela tine şi de la oameni buni. ce sar tâmpla,si avem ştire să le înnoim şi dresă, şi dela domni iamei. aceasta scriem.

u las let 7218 Fev. 9Pecetea domneasca In tuş roş şters.

Ion Buhuş vel logofăt i cal.

13) D ocument din 7218 (1710) O ct . 26 , laşi

Sumar. M ărturie hotărnici a lui C.. Ulriclunul pentru alegerm p8r-t'lor <in Dumeşti, celmblA pe 8 It&trâui a 11 '/a fune fiecare; şi se »Icrpărţle lui Talpeş vornicul de poiirtu.

(Moşia Koşieţti, seliştca Dumeşti, plic XI, 11). Hârtie coală.

Facem ştire cu acesta ma(r)turii a nostră piecumau vinit Apostul Talpeş vornicul, cu cinstită cârti dom-nului nostru Mâi iei sale lui Necului A lixandru V oevod



— 13 —

pft mergem la pat la Dumeşti şi *(a) strângem oroeDibuni de prin pi egiur. din sus şi din gios şi răzeşi deacolo sfii alegem neşte pai ţ de ocin(a) ce au avut. ceiată «â am mâreuşi am t-tiănsu omeni buni megieşi

şi răzeşi de acolo de sat de Dumeşti. şi am măsuratlocul eufune şi furie au fost de doâzaci şi cinci depaşişi pasul au J ostu de şesepalme şi am măsurat depreuDA.•u T anasii Corozâl şi Pilip Graba şi I fteni Ciolan şiSimion zet A ndieiu Şcopul şi Staliie sin Andreiu şiŞtefan T amvai şi T imofti Bozaianu şi sau găsit trei-zeci şi patru de fune şi giumatate în frunte şi sauîmpărţit pe trei b&tiftni şi sau vinit de bătrân cateunsprăzece tuni pol. în fi unte. şi sau făcut isvod anumede sau ştiut ci i.e ce are ca sa să poată alege păiţlelui T alpeş vornicul şi i sau ales cinci funi şi optsprâ-zeci paşi parte moşului său lui Coste Pende moşii drept,şi i sau mai ales trei | amânturi, şi doăzâci şi unulde paşi parte lui Ti if ficior lui Fetion. nepot lui Şar.-d(r)u Dumâscul . at i ei e | arte diu bătrânul luiŞandru

Dumă cui. şi i sau mai ales doaâ tuni şi şejte paşiparti M alincai fetii Ancai nepoata lui Şandru Dumâs-cul . den na tri i pai ti a cinci parti. însă aceste doaâpăi ţ siu(t)u cumpărate de moşul lor de Coste Fendepe dresa ce au avu/, deci sa aibă al ţne cu toţ ne-poţi lui C oste şi i sau mai ales unspiăzece paşi pai tilui Timuş. ficiorul Iriniii din bătrânul lui Corozâl vân-duţi lui T alpeş. şi fau mai ales treizăci de paşi polparte Iui l ftimie Ciolan şi lui Holmat. din parte luiCorozel şi i sau mai ales zece paşi parte lui NecoraCorozâl cumpâiat de Toader Sălceanul. tatul lui Gu-vril zet T alpeş. şi i sau vinit tieisprăzecefuni şi doaâ-zed şi doi de paşi i pol în frunte cu moşii drepte şi«u cumpărături le moşu sati şi cu a lui şi sau htâlpitŞi pe te I drici despre apus pe din gios pâiâ In matca

Ciunţi. şi din sus iar par în matca Ciunţi şi despresore răsare mai din gios de lacul Boului întrun stejarŞi în matca Idriciului. este o chctrâ diu sus In dreptulţejai iul ui . .şi din gi >s este piatra în gura Primejdiei

Şi din gm*a Primejdiei spre sore răsare în gios în mij-locul delului Intro petra şi întrun stejar înherat. cruce



— 14 —

şi In capătul săpătur ilor despr e răsărit. lutro petr ă şiaflAndu aşi face şi dresă domneşti de pe acesta măr-

turie a nostră şi pentru credinţa nem pus iscăl i tur i lefi degetele, ca să fie de mare ciedinţă.u las let 7218 A p. 25.

az Costantin iscal I dricianul. Ghelas iscal .fTanasii Corozăl. f Pilip Graba, f Iftemi Ciolan*

f T imofti Boziian. f Simion zet lui A ndreiu Şchiopul,f Stafie sinu lui A udreiu. f ştef an T atarul .

Obs.: A ici 7218 Oct. 2fi cor espunde lui 1710, cftci e pos-terior cărţii domneşti din 7218 Febr. 9.

14) Document din 7218 (1710) April 28, fără loc.

£*mar. Izvod de pământuri Sn Dumeşti, partea lui Costantin deldrici şi a lui Talpeş vornic.

(Moşia Roşie* ti, seliştea Dumeşti XI, 10). Hârti e filă.

Izvod de moşii şi de cumpărături ce are Costa(ntin)In Dumeşti. 11 funi i 21 paşi. şi s(ă) împarte în patrupăi ţi. pe ficiorii lui şi li se vin câte 3 fuui i f âr unpas de ficior.

3 fune făr(a) un pas L azor.3 fune fâr(a) un pas Păşcan.3 fune fâi(a) un pas Ionaşco l fende dat danie lui

Talpeş de Apostol Răciul.3 fune far(ă) un pas Tomşoe.Parte lui L azar sănpai te In uoâ părţi pe ficiorii

lui şi li să vine de ficior câte 8 puşi.8 paşi Danul.8 paşi Nacul.8 paşi Stratul.8 paşi Iftodi.

8 paşi Coţmăneasă.8 paşi T ărceniţa vândută lui T alpeş de A ndro-nache Oţel.

8 paşi Buna ceau ţinuto I lisăi vândută lui Talpeşde la Oiurca. *

8 paşi Borhineas(ă) danie lui A rsăni di iaconului«de la Moechiceoe.



— 15 —

P arte Danul ui săn parte în patru p&rţ şi li eavine câte 2 paşi de ficior.

2 paşi Ittime Cărceiu.2 paşi Todosii.

4 paşi parte Naeului şi a Siminii vândută luiTalpeş.P ar te T omşoe săn parte în 5 părţ pe ficiorii săi

şi li să vine câte 15 paşi de ficior.15 paşi Dumbravă sinu Tomşoe. daţ danie lui

Talpeş.15 paşi Porhi ri i . moşul Petrişor Zbanţului.15 paşi moşie Popeştilor.

15 paşi Soroei.15 paşi o sor a Soroei.11 paşi parte iui Timuş vândută lui Talpeş din

bătrânul lui Corod.30 paşi pol. parte lui I ftimie Ciolan, şi a lui

Holmat tij din bătrânul lui Corod.10 paşi parte lui Neacor. vândută lu Toader

Saleeanul10 paşi parte lui Dănăil sinu Săverincăi vâu-dute lui ti j din bătrănul lui Corod.

„M oşii şi cumpărături şi danie ce sau vinitluiTalpeş. 7 f uni . 13 paşi. peste tot să se ştie.

lt 7218 Ap. 28.adaus pe urmă

1 fune din parte lui Păşcan parte Corbului şa

Hăzoi danie lui Talpeş.Pe acest izvod să împarte Dumeştii pe amănun-tul când ori vrea să să împartă vro dată să s ştie.

az Costatin Idricianul.

15) D oc u men t din 7219 (1701) M ai 12, f i r i ioc.

,. Sumar. Neculai Ghillan dă danie nepotului său Ştefan şi femeii sale

« hvadă In Putcni.(M oşia K oşieşti, seliştea Puteni IV , 6). Hârtie filă.

t A decă eu Neculai Ghilţan şi fămeia meaOahiesorume A nghel ina cum noi niam înduratu diam

«atu danie dumsal i lui Ştefan sinu Aftodor. o livad



16 —

de pomi. anume în Puţeni gios suptu dumbrav(ă) însălişte. M unteni, de nime silitu nici asupri tu oe deItun(a) voe nostră. am datu sa fie poman(ă) în veci .neolatita. dumisali lui Ştefau şi femei dumisali şi cu-conilor dumisali. iar oine sar scula dintru noi or dinficiori noştri, ori din nepoţ ori din stiăn&poţi or dinrăzeşi, sa fie afurfci tu de 300 şi 18 oteţi cari i pe-trec la saborul din Nechiia. şi sa fie J epâdatu de legeşi laacestu înduratu zapis sau tâmplatu mulţi omenibuni. megieşi, şi pentru mai mare credinţa am şi

iscftlit. lt 7219 Mai 12 dui.ţ Neculai (îhilţanul, f Gafie, ţ A nghelina.Şi eu Vasile diac pisai zapis.

16) Document din 7221 (1713), April IO fără loc.

•Sumar. Apostol Talpeş, biv vornic dc poartă, cumpără cu 4 Ici,30'Î paşi pământ în Dumeşti, părţle felelor lui Cnrozăl.

(Moşia K oşicşti. icliştca Dumeşti plic XI, 18) hârtie, fi lă:

Ţ Adecă ieu I ftimiia Ciolan si cu femiaia meaMărie, şi iau Crăciun Holmaz şi cu femeaia mea Iriuafeti le lui Todosie de Şerbâcani, nepoţele lui Corozâldin Dumeşti. scriem şi n arturisim cu acestu adevăratzapis al nostru, de nime silit nice asupri t ce de anoastră bun(a) voi am vândut a nostră dreptă ocin(ă)şi moşiia ce avem la selişte la Dumeşti. ce sintu laţnutul Fălciului pe apa Idriciului. şi am vândut dinsilişte satului şi din câuipu şi din pădure şi din vadde moara şi cu livad de pomi şi din tot hotarul cutot vinitul care ni sau vinit la pârfarc, :U) de paşişi giumatate în frunte şi iam vândutu lui A poetulTalpăş, ciau fost vornic de poarta, drept patru leibutuţ ilenainte mulţ omeni buni anume Pascoeciau fostu căpitan şi dinainte lui Ohilas Corbul şi alui Uavril siu Ghelas şi denainte mulţ omeni buni

ca sa lie de mare credinţa, cari pe zapisul nostiuea aiba aş faci şi drese domneşti, aciasta scriem.vl t. 7221 A v g. 10.

t I ftimie Ciolan, f Crăciun Holmae, + Irinw,j Qayril s&n Ghelaiue, f M aria, Ghilas Corbul i scal.



— 17 —

17) Document din 7226 (1718) Mai 5 fără loc.

Sumar. Pricop călugărul dă danie jupănului Costantin an loc deprisacă cu pomeţi la Pribeşti.

(M oşia Rosieşti, seliştea Brebeşti plic VIU, 4). Hârtie Clă.

f A decă eu Pricop călugărul, făcutam zapisul miu.de nime silit, nici asuprit, ce de a me bun(ă) voe. amdăruit dumisale jupănului Costantin. un loc de prisacă cupomeţe. ce iaste la ţnutul Fălciului. pe locul Pribeştilor.ca săi fie dumisale moşie în veci şi giupănesăi dumisalicuconilor dumisali. şi căndu am dat acesta loc. au fostu

mulţ(i) oameni, buni megieşi de pen pregiur şi pentrucredinţa ne am pus degetile ca să s(ă) crează.It 7226 Mai 5

ţ Precup călugăr care am dăruit locul, f Vărlancălugăr, + Vasilache Ciumă, f Irimia Cărăboş, f Antonsin Răroe, f Ion ciobotar, f Costantin Şulete, f IonPostolachi, f Lupul a Giurcăniţi, f Mile.

18) D oc u men t din 7 2 2 6 (1718) Iu le 5 R oşieci

Summr. Costantin C ostachi visternic cumpără de la V . Ciumă şiA lexandra Păsculeasă parte din Coroteni şi Picigani pţ Bărlad.

(M oşia R osieşti, seli ştea Coroteni pUfc X, 6). HârUe coală.

f A decă noi Vasilie Ciumă şi Mircea fratesău şi cutoată săminţia noastră şi cu A lecsândra Păsculias<ă) fata

lui Nohit. şi cu toată săminţia noastră, şi cu DumitraşcoŢiplea ginerile lui Prohirie şi cu toat(ă) săminţia noastrăde nime siliţ, nici asupriţ, ce de a noastră bună voe.am vândut dumisali lui Costantin Costachi vel visternicpărţle noastre de moşiie ce avem de la strămoşii noştri,din sat din Coroteani. ce iaste la ţnutul Fălciului pe apaBârladului, carii săntu şiasă bătrâni dentrun bătrăn giu-mătate. din parte care adastă parte au fostu şi moşu

% nostru Chirilă cumpărătură de la Simina fata Cristei şiparte Vărvarii fetii lui Simion Rapşii. giumătate de bătrăntij. din Coroteani din partea din gios cari au cumpărato

Chirilă. şi partea den sat din Picigani, ce iaste tij Iaţnutul Fălciului. pe apa Bârladului, din giumătate de saatc e s(ă) împarte în 9 părţ, cinci părţ liam vândut, care

I spisoace şi Zapise Voi. V. p. II . 2



— —

liau cumpărat CfifriM de la Irimte. şi de Ia fraţi lui fecioriiZberăi cu vadu de moară întrapa Bărladului şi cu totvenitul si cu trei părţ ce scriu mai sus Ham vândut du-misale dreptu (loc gol) lei bătuţ, şi niau dat dumnelui

bani deplin fn mânule noastre. Aşijderile şi eu A lecsandraPăsculias(ă) cu toată săminţie mea am vândut dumisaleparte noastră din sat din Picigani din giumătate de satgiumătate ce iaste din tot satul a patra parte, care aciastâparte au fost tatănimeu lui Nohit ficiorii Chirilei de cum*părături de la Puioae osăbi de alte părţ ai lui. aceastăparte au cumpărata singur tatămeu Nohit, ficiorul Chirileipreacum scrie uricul de Ia răposatul Ghiorghre Ştefan

Vodă şi iam vânduto dumisali dreptu (loc gol) lei bă-tuţ. şi miau dat dumnelui bani deplin în mâna mea. Aşij-derile eu Alecsandra fata lui Nohit. am dăruit dumisaleşi iam dat danie de la mine un Joc de prisac(ă) din loculPribeştiJ or. care acest loc de prisacă au fostu şî tatăni*mieu lui Nohit de cumpărătură di la preutul Varlam dePribeşti. şi de la alţ răzeşi ai lui. pre cum scrie zapisulcel de cumpărătură, deci noi carii ne scriem mai sus am

vândut dumisale. aceste părţ de moşie, şi giupăneasăidumsale. acestu loc de prisac. ca s(ă) fie dumisale dreptăocin(ă) şi moşiie şi giupăneasăi dumisale şi cuconiter du-misale şi nepoţlor şi strenepoţlor dumisale în veaci şi pezapisul nostru ca să aibă dunanialui aşi face şi dresădomneşti şi căndu sau făcut acest zapis sau tămplat denaintepărintelui Ezechiil egumenului de Copou. şi denainte pă-rintelui Theofan egumenului de Floreşti. şi denainte dumi-

sale lui Gavril Costachi vej stolnic şi denainte PetreiSălcianul. şi denaintia lui Toader V reame sinu popii luiTimoftie ot Căşoteani şi denaintea a mulţ oameni bunicarii mai gios sau pus iscăliturile şi pecejile şi eu GavrilA dam ain scris zapisul ca să fie de bun(ă) credinţă lamâna dumisale.

u Roşiiaci. It 7226 luli 5.f Vasile Ciumă, f M ircea brat Ciumă, f A lexandra *

Păsculeasâ fata lui Nohit, f Dumitraşco Ţiplea zet (ginere)Prohirei, + Vasilie Talpeş vornic, f Ignat sin Nohit martur,f Vărlan vornic martur, f M ilea, ţ Gavril M iliordeamartur, f Ion Ciobotar inartur, f Simion Onil(ă), f A riton



— 19 —

al Răroae, f Ion sin Postolache, f Toader zet Nohit,Ilie Tufescul martur, Oavril Adam martur, Gavril Costa--chî vel stolnic martur, Teofan igumenos Floreşti (greceşte),

petre Sălcianul iscal, Vasilie Huşanu martur, Vasile Bel-diman iscal, lezechiel paron=faţă (greceşte).

19) D ocu m en t din 72 30 (1722) luli 1, fără loc.

Sumar. Cost. Costachi vel spatar cumpără de la Nec. Hilip şiirtimie Hiiip a ci uci a parte din jumătate de bătrân din Andrieşti ţŢuvlireşti.

(M oşia R osieşti, seliştea A ndrieşti VI. 3). Hârtie coală.

A decă eu Neculai săn Hilip şi cu frate meu Ifteniefăcutam zapisul meu. la măna dumisali giupănului Cos-tantin Costachi vel spatar. de nime siliţ, nici asupriţ, cede a me bună voe. am vânduto dumisale. a me dreptăocin. şi moşie parte tatănimeu din Andrieşti. din giumătatede bătrăn a cincea parte, atâta este parte tatănimeu luiHilip. care acea moşie este în ţnutul Fălciului pe apaIdriciului; aşijderile iarăş am mai vândut dumisale partetatănimeu ce sa alege din Ţovliceşti şi mi au făcut dum-nialui plata deplin intru mănule noastrea. miau dat.,decisăi fie dumisale moşie în veci neclătită, şi giupănesii şicuconilor dumisali şi cândti sau făcut acestu zapis. sautâmplat mulţ oameni buni şi bătrâni şi răzeşi, de ai meianume Istratie, A rteni şi Gavril Mihordie şi Irimia Că-ribaş şi fratemeu Iftenie şi preutul Sava şi preutul Ion

şi alţ oameni buni mejieşi de pe impregiur şi pentrucredinţa ne am pus dcgeteli ca să să crează.lit 7230 luli 1

f Neculai sin Hilip, f Ifteni sin Hilip, f Istrati Ar-teni, f Gavril M ihordea, ţ Durnitraşco Ţiple, f IrimiiaCărbaş, f Timofti sin Anghinie.

în dos: Zapisul Iui Neculai Hilip şi Andrieşti de deTuvliceşti. (ss) Casandra Costachi.

20) Document din 7237 (1729) Iulie 7, laşi

.. . Sumar. Gr. Glilca Vodă dă carte la mâna preutului Ştefan dinan o î n sil ia da a zece do pe moşia sa din I'uţeni şi Munlcui.

(M oşia Rosieşti, seiiştea I 'uţeni plic IV, 7). Hârtie filă.

Io Gligorie Gliica Voevod bj. m;lst. gspodru zemli



— 20 —

Moktevscoi. datam cartea domnii meale rugătorului nostrupreutului Ştefan de Dăneşti şi pe cine ar trimite la moşie

ce area ia Puţeni şi la M unteni (adaus: Piţcani) de laţnutul Făkiului să fie volnic cu carte domnii meale a Lua

di a zeacea. din păine şi din fănaţşi din prisăci, cu stupişi din tot locul cu tot vinitul. iară cine ar avea a răspundesă vie să stea de faţă la divan cu dresă ce ar avea şinime a să nu stea împotriva cărţi domnii meale aciastascriem.

u las It 7237 luli 7

Pecete domnească în tuş roş cu inscripţa: Io Gri-gorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodaru zemli M ol-davscoi. Cap de bou, coroană, soare, lună, 1727.

21) D ocu men t din 7 2 3 8 (1730) M ai 21 (laşi)

Sumar. G rgore Ghica V odă scri e carte la T oader med. şi V LBorghelea să aleagă părţi le preutului Ştefan de Dăneşti despre a luIon Paladi apatarul din moşia Fu(enl şi M unteni.

(Moşia Roşieşti, seliştea Puţeni plic IV, 8). Hărtie filă.

Io Grigorie Ghica V voda. boj. milst. gospodru zemliM oldavscoi. scriem domnie me. la boeriul nostru Toadermed(elnicer) şi Vasile Burghele. vă facem ştire, că au jăluitpreutul Ştefan de Dăneşti. şi cu alţ răzeşi a lui. zicânducă au moşie la seiişte la Puţeni şi la M unteni ces lanutul Fălciului, care moşie este a lor de moşi de stră-moşi. şi ciau fostu venitul şau tot luat pănă anţerţu iari

de anţerţu încoace au arătat dumnialui Ion Paladi spat.* un zapis făcut de la o fămee di niamul lor care zapisscrie car fi dat danie parte ei ce se va alege şi cu acelzapis Ie împresură şi părţle lor de moşie şi le ia tot ve-nitul. şi dedere samă că au moşie şi întraltu loc depreunăcu dumnialui şi iat(ă) cam scris şi la dumlui o carte dea priimi săi de ei de aiurile moşie pentru moşie bine, iarde na priimi. să trimită un om a dumisale cu acel zapis

ce are de la ace fămee. acolo la Puţeni şi la M untenişi iată că vă scriem dacă veţ vede carte domnii meale,să vă sculaţ şi să mergeţ acolo la acele seiişte la Puţenişi la Munteni şi să strângeţ oameni buni megieşi de pen

fc<- V ,-



- 21 -

pregiur dis sus şi din gios. şi fiindu şi omul dumisale luiPaladi Spătarul cu zapisul faţe. să luaţ sama. şi să so-cotiţ foarte cu bună dreptate, şi pe zapis ce a arăta, săalegeţ de o parte unde iţ socoti părticeoa acei femei,ca săş stăpânească ace parte dumnialui Paladi spataruliar la părţle altor răzeşi să nu să mai amestice şi precumîţ alege cu dreptul şiţ hotărî să puneţ şi stâlpi de piiatră

• pe unde sor veni. şi să faceţ şi mărturie încredinţată însămni ca viind aice să li s(ă) facă şi intăritură de ladomnie me. aceasta scriem.

It 7238 Mai 21

vel logofăt ucil f TănasiePecete domnească în tuş roş cu inscripţi:f Io Grigore Ghica Voevod. bojiiu milostiiu gospo-

daru zemli Moldavscoi. cap de bou 1727.

22) Document din 7241, (1733) Mai 28, laşi.

Sumar. Costantin Neculai Vodă scrie carte la Toader pah. şi IorgaGâlci să cerceteze şi să aleagă părţle preutului Toader dio Dăneşti,in Puteni şi M unteni despre părţle lui Ion Paladi vornic.

(M oşia R oşieşti, seliţtea Puţeni, plic IV. 9). Hârtie filă.

f Io Costantin Niculaiu Voevod. boj. milst. gspodruzemli Moldavscoi. scriem domnie me. la boeriul nostruToader Pah(arnic) şi la Iorga Gălcă facem ştire că domniimiali. sau jăluit. priutul Ştefan din Dăneşti împreun(ă) cu

alţ răzeşi ai săi. printru o partia di loc. ci dideră sam(ă)că ari dumnialui Ion Paladi biv vel vornic, dată daniedi o femeie, fata popii Edului. partea ei ce să va alegidin săleşti din Puţăni şi din Munteni, ce este la ţnutulFălciului, di carele iată că vă scriem, viindu cartea domniimiali. să vă sculaţ şi să miargeţ acolo, la cele săleşti laPuţeni şi la Munteni ci iată că sau pus zi di aici di astăziMai în 28 di zile păn(ă) în 29 de zile a lui Iunie să vă

aflaţ acolo şi să strângeţ oameni buni megieşi de pinpregiur. din sus şi din gios şi răzeşi şi fiindu şi omuldumisale. lui Ion Paladi faţ(ă) acolo, cu zapisul fa{(ă) săluaţ sama şi să socotiţ partia cu bun(ă) dreptate şi pezapis(ă), dres(ă) ce ar arăta să alegeţ di o parte undeţsocoti părticioa acei femei, că săş stăpăniască ace parte



— 22 —

dumnialui Toader vornic şi alegând să o stălpiţ di cătrăpărţâle altor răzăşi să nu s(ă) mai amiastece şi precumveţ alegi cu dreptate şiţ hotărî să puneţ siamne pi undesar veni şi precum veţ alegi să faceţ o mărturie încre-

dinţară) de la vpi şi de la împrejuraşi viindu la divansă să fac(ă) şi întăritur(ă) di la domnie mea. aceasta scriem.

u las It 7241 M ai 28.pccetea în tuş roş.

In dos: procitoh Vasile Caminar; vel vornic netâm-plândusă vel logofăt f Cerkez.

23) Document din 7243 (1735). fără lună 24, fără loc.

Sumar. A postul Gbiban plăteşte un bou tănăr pentru boul Ola-rului, cc • c&zut tn puţul Petrei.

(Moşia Roşieşti, seliştea Dumeşti Xt, necalologale), HArtle filă.

f Adec(ă) eu Chiriiac Smăntănă. şi eu K iriiac şi euRăcoviţ ChirCul şi eu Ion făcutam mărturia noastră lamăna Apostului sin lui Ghiban după cum să să ştie câ

au plătit bou Olarului ce cui fostu dat in puţul Petriişi plata sau făcut un bou tănăr înnaintia noastră pe cumam ştiut noi Ai sufletele noastre, şi pentru credinţa nempus şi degetile ca să s criază.

It 7243 - 24.j- Eu Chiriac Smăntănă, f Răcoviţ Chircu|, f Eu

Chiriiac, f Eu Ion, f Eu A ngheluţ am scris pe cum amauzit din gura lor. f Eu Marin Doda răzeş, f Eu Toa-

der, f Eu Epure răzeş, f Eu Hilote zet Dodii.

24) Document din 7244, (1736) Qhen. 12, laţi

Gr «ore Chica V odă dă carto pr. Ştefan din Dăneşti(Vaslui) si cheme pe Darie de la ldri ci pentru Puţeni şl M uuteoi.

(Hoţa Hoşleşti, M liştea Puţeni cu np4 IV , 10). HflrUe f l ă.

Io Qrigorie Qhica Vvd. bj. mlst. gspdru zemli Mol-

davscoi. datam carte, domnii mele. prcutului Ştefan dela Dăneşti. ot Vasluiu. să fii volnicu. a chema şa sorocipe un Darie de la gura Idiiciului pe care jelui, că scot.2 zapise. pc nişte moşii de la Puţeni şi de Ia Munteni,ce 6 la Fâlciu care zapisă păn aemu zăs(â) că nu liau



— 23 —

mai scos. nici il ştie să hie moşan acolo, ce iat(ă) căam pus şi ză. păn la 2 săptămâni să s(ă) afle Darie cuzapisâle faţ(ă). la divan, să li să ia sam(ă) iar neviind la

ză. i sa trimite om gspd şi la aduce cu ciobote. şi nim(e)să nu să înpotrivască cărţi gspd.u las It 7244 Ghen 12.

I. p. tuş roş cu exerga: Io Grigorie Ghica Voevoda.bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi.

Cap de bou pasere.

25) D oc ument din 7244 (1736) A pr. 2, laşi.

Sumar, Zipi s dc aşezare intre pr. Ştefan sin lltodor şi VasileDarie pentru Pu eni şi Munteni.

(M oşia Roşieşti, seliştea Puteni, IV , l l j . Hârtie fdă.i

Pe cum nem tocmit şi nem aşezat noi de bunăvoia noastră să s(ă) ştie cine cum a ţne nişte părţ de

moşii ce sint la Puţeni şi la Munteni la ţnutul Falduluio parte a lui I ftodor a tatămeu. şi altă parte a lui Gheţeua văruseu şi altă parte a Neculii. Ohilţănului. şi a surorisaAnghelinii. să le stăpănescă acele părţ popa Ştefan sinIftodor. iar altă parte a lui Gheorghiţă Drugă o am datsă o stăpănescă Vasilachi Darie cu voe me. şi cu tocmai,ce nem aşezat şi aceasta păr(ă) să nu s(ă) mai părascânici odat(ă) şi aceasta tocmală sau făcut denainte a mul{ioameni buni carii mai gios sor iscăli.

u las It 7244 Apr. 2.Ierei Ştefan sin Iftodor, Vasilaki sin Darie căpitan.«Pre aceşti iau orânduit măria sa Vod(ă) la noi săi

giudecăm şi întracestu chipu precum scrie mai sus sauaşezat dinainte noastră.

lordachi Cantacuzino vel logofăt.

. 26) Document din 7245, (1737) luni 24, fărâ loc.

6umar. Onică cumpără cu 3 lei 23 paşi din Papuceşti de la OoiciŞi icclorl i sfii aceşti tnlrebându şl neamurile.

(Uoşla RoşieşU, seliştea Andrieşti VI, 4). HfirUe coală.

. Ad»c(ă) eu Onică şi cu'feciorii mei făcutam acest



— 24 —

iam vândut o moşie den Papuceşti parte lui Păcurar carei so vini în frunte 23 de paşi şi izvor de făntănă şi iamvânduto drept trii lei ca săi fiie vecinica ocină, că eu

Onică am cumpărat aciasta moşie de la un ficior a Pă-curarului anume Ursul, şi când am cumpărato sau tâmplatmulţ oameni buni trăitori cu noi depreună moşinaşi şi amcumparato inainte ce au dat Turcii Came(ni)ţa şi amstăpănito păn în domniia lui Grigori Vodă de al doile şiagiungănd la neputinţă mam dus de am întrebat de niştenepote a Păcurarului pentru să o răscumpere şi ei nauvrut să o răscumpere şi eu văzând că nau să o răscum-pere am vânduto lui lliie cari mai sus am pomenit şipentru rrfai mare credinţa miam pus şi degetul.

let 7245 luni 25.« f Eu Onică şi când mai vândut mam tâmplat, eu

Dumitraşco Ţiple şi Ştefan sin ego. şi Bolat şi Arteni sinego. Lazor zet Ciumă şi eu Gavril M ihordea şi Vasile sinego. şi eu Timoftii J uverdian mazil mam tâmplat şi la

împărţenia locului.27) Document din 7250, (1742) fără lună 10, Fălciu.

Sumar. Gheorghe Serezli vel căpitan de Codru cercetează pricinade moştenire pentru Brebeţti între neamul C orbesc şi Gavrilă M ihordea.

(Moşia Ro>ieşU, seliştea Brebeşti, VIII, 5). Coală mare.

Din luminată poronca Măriei sale prea luminatului, preaînălţatului domnului nostru. Io Costandin Nicolae Voevoda.f Gheorghe Serezli vel căpitan za Codru, datam carteanoastră de giudecată lui Ion Corbul şi fratesău Iui MironCorbul şi surorilor lor Catrina ce o ţne Gavrilă aprod,şi Tudosiei preotesei ce o ţne popa loniţă, ot tărgul laş.feciorii lui Ghelasţ Corbul, nepoţ lui Nicoară Corbul,cari să tragu din Ştefan Brebu, şi Zahariei şi lui Vasiliefratesău .... şi Iui ioniţă şi Toader şi Tănasie fraţ, feciorii

lui Ion. carii să trag tot din neamul lui Ştefan Brebu.Avind întrebăciune şi giudecată de faţă înnaintea noastrăcu Gavrilă Mihordea din Roşieci, feciorul lui Chirilă Bo-jtian. i cu Vasilie feciorul luj Gavrilă. şi cu Iosif şi cuArtenie Bolat. nepoţi lui Gavrilă. pentru o moşie dupeapa ldriciului ce se chiamă Brebeştii. pentru că sau fost



— 25 —

făcându acest Gavrilă Mihordea cu nepoţi lui cum că sătrag şi ei din neamul Iui Ştefan Breb acelui mai susunumit care iaste mai bătrân, şi au fost intrat e întreceastamai sus numită moşie Brebeştii. încă tocmai de cânduMoscalii cei de demultu. Pentru care moşie au fostavutei multă pără şi gălciavă mai dinainte vreme până acumaşi acum văzând Ion Corbul şi cu Miron fratesău şi cuceilalţ ai lor cum că le stăpănescu moşiia făr de nici odreptate, au fost dat Ion şi fratesău Miron jalobă laMăriia sa Vodă. şi Măriia sa neau poroncit noao. cu oluminată poronca mării sale ca săi judecămu şi săi în-dreptămu. şi străngândusă cu toţi faţă înnaintea noastrăşi luundule sama cu amăruntul întăiu au scosă Ion şiMiron şi cu oarda loru un urică de Ia răposatul Msa Ştefan Vodă de Ia leat 6951 întru care scriia la mănalui Ştefan Brebu. că fiindu el slugă la măriia sa răpo-atul Ştefan V odă Iau miluită şi iau datu şi iau (întăritu)

pe a lui ocină şi satul dupe Idrici, unde era casa lui,adică unde să chiamă acum Brebeştii. am întrebat şi pe

Gavrilă M ihordea şi pe nepoţi Iui să scoaţă şi ei vreodovadă cum că să trag şi ei din neamul acestui mai susnumit Ştefan Brebul şi nu neau arătat nici un dresă în-tracestăşi chip. apoi iam întrebat de la părinţi lor pănăla strămoşii lor. şi nau putut săşi dea sama cum că sătrag dintracel Ştefan Brebu, fără de cât numai cu gurilelor asupriia şi zicia cum că să trag şi ei din neamullui Ştefan Breb. Apoi au m?i scosă Ion şi cu Miron

fratesău. feciorii lui Glielasie nepoţi lui Necoară un za-pisă de la leat 7165. care zapis iaste al Chirilii din Dol-heni dintru care să trage Gavrilă Mihordea şi cu oardalui scriindu întracesta chip că având acelu Chirilă o ocinăde cumpărături... care o au fostu cumpărat de la lonaşcoBondăş. şi de la Doroftiia şi Marca fetele lui Ignat şide la Magda şi de la fratesău Dimioan feciorii Arimicăinepoţi Ciurbii şi au vrut Chirilă să vânză acea parte de

moşie, iar Nicoară tatăl lui Ghelasie moşul lui Ion şi alIui Miron fiindu acea parte de cumpărătură de la neamullui nau îngăduitu pe alţi să între să cumpere, ci au datel Chirilii noao galbeni dc argint pentru ca întratăţabani era cumparata şi au luoat el acea moşie de la Chi-



- 20 -

rilă şi dinlracestă zapisă neam adevărat cum că GavrilăMihorde şi cu nepoţi lui. nu să trag din neamul lui ŞtefanBrebu de vreame că în zapisul Chiriiii tatăl iui Gavrilăscriic cum că au fost de cumpărătoare ace ocină, iarănu baştina. de.... are de la Ştefan Brebu. de aicea şifliai bine sau cunoscut că nau ei nici o amestecătură înneamul lui Ştefan Brebu. făr de cătu ştiindu Gavrilă Mi-hordea cum că au stăpânit Chirilă tatăsău ace parte demoşie pănă a nu o răscumpăra Necoară moşul lui IonCorbul şi a lui M iron. ci să făcea neam de al iui ŞtefanBreb. şi cu această mijlocire au intrat de au stăpânitmoşie păn acum. iar ei nici de cum nu să tragă dintracelneam. măcar că au mai scosă ten şi M iron 5 cărţ de lamăriea sa Grigorie Ghica Vodă întru care scriie lui Ni-colae Corbul, care au murit, fiind frate cu Ion şi cuMiron. ca să fie volnici săş stăpânească aciastă moşiiedin Brebeşti cu bună pace de cătră aceşti oameni . 'Iarei fiind oameni răi şi tari de cap nu să supunea ci totlăcomiia de intra în moşie în semeţia lor, deci şi noi vă-zându cum că Gavrilă M ihordea şi cu ceialalţ ai lui. nupot să dovedească cu nici un felu de dovadă că să tragdintracel Ştefan Brebu vechiul bătrân, nici alte zapisesau drese de cumpărătoare să (ştim del au cumpăratvreun neam de ai lor di.... nau scosă. iamu dat rămaşi,să naibă treabă întraciastă moşie îu Brebeşti nici de cumşi pentru venitul moşii cătă o au mâncat ei. sau aşăzaţMihordea şi cu 'ceiaialţ ai lui. să dea lui Ion Corbu şilui Miron fratesău şi ceioralalţ fraţ de moşie taleri 15

adică cincispreazece. măcar că să făcea să dei mai multu.dar au ertat Ion şi M iron şi ai lor. Au mai avut Ion şifratesău Miron. judecată cu Toader şi Ion. feciori luiCostantin cei zic Idriceanul pentru că au scosă acestăIon şi Toader un zapis de la It 7194 al feciorilor Albuluianume Nica şi surorile lui Palaghiia şi Nastasiia. întrucari scriie că au vândut partea lor de moşie din Brebeştidupe valea Idriciului. unu bătrănu ce să chiamă Cârrtul

lui Costandin tatăl lui Toader şi Ion zicându cuin că sântşi ti părtaşi la acea moşiie. la aciasta au scosă Ion şiMiron şi cu ceiaialţ o carte de la măriia sa M ihai Ra-coviţă Vodă de la lt 7216 întru care carte scriie că în-



- 27 -

nainte domniei sale. sau părăt de faţă Ghelasie tatăl luiIon şi a lui M iron şi Postolachii unchiul lor. cu Costandindin Idrici. pentru ir.cşra din Brebeşti. am că o împie-soară Costandin cu acest zapis de la feciorii Albului saufostu mai scosă Costandin un zapis vechiu. care au fostăde la A lbul şi de la Turcin şi de la Bălan pentru că aufostă făcutu ei un furtişag şi dedere lui Costardin parteaa doi fraţ cătă sar alege din sat din Brebeşti adicădintrun moş. şau fostă mai scosă şi acestă zapis al fe-ciorilor A lbului care Iau scosă şi la noi şi văzândusă îna-inte mării sale. zisa lui că în zapisul acest nou scrie cumcă (este acel) Costandin bătrăn. şi fiindu toată moşiia

din Brebeşti numai un bătrăn. nu sau crezut că sau datde rău zapisul lui şi scriie în carte mării sale că sau datlegea ţării să giure Costandin şi cu Vasile Chichiţă cumcă acesta zapis. iaste bun şi nu iaste făcut cu meşteşiu-guri viclene, aşa jurând să ţe cum scrie zapisul feciorilorA lbului, iar neputând jura să ţe numai partea acelor 2furi. cum scrie mai susă. şi nam putut jura şi au rămaszapisul feciorilor A lbului rău. şi noi după hotărîre măriisale încă iară aşa am luat. să ţi Toader şi Ion fecioriilui Costandin partea acelor 2 tâlhari din moşiia Brebeştiicât să va alege dintrun bătrăn. şi sau luoat şi zapisulfeciorilor A lbului de la măna lor şi sau dat la Ion şi'laMiron fratesău. Iarăşi au mai scosă Gavrilă Mihordea unzapis de la let 7225 a unui Iuraşco Ţiganu. scriind lamăna lui Filip i a lui Ignat i a lui Gavrilă Mihordea i a

lui Nistor.... că au avut Iuraşco ţganul, un zapis rămasăde la tatăl lui Iuraşco ţganul pentru nişte vite a luiGhiorghie M ucea ţganul tatăl lui Iuraşco Ţiganul, ce leaufost prăpădit Oiţar. Apoi acest Iuraşco ţganul au fostăvândut zapisul acesta mai susă zişi în taleri 7 bani 45 şiau dat Iuraşco Ţiganul şi zapisul acesta, pentru carezapisă scrie tot în carte mării sale Mihail Răcoviţă Voevodcum că acestă zapisă vechiu ce au fost la tatăl lui lu-

raşco ţganul pusă zălog, scriindu de la un Ştefan Ţâşneaau fostă încă din zilele mării sale răpoasatului Vasile Vodăcare să putea aceasta iarăşi aşa sau hotărât înainte măriisale Mihail Vodă să margă Costandin tatăl lui Toader şia lui Ion săş caute cu Ţiganul cei va fi dat. pentru că



- 28 -

sau dovedit că acest Ştefan Ţăşnia ce au zălogit moşiiete (iganu nau avut nici o treabă întracestă moşie în Bre-beşti şi atunce înaintea mării sale au fost eşit CostandinIdriceanul cu acest zapis. iar acum înainte noastră aueşit Gavril M ihordea. care şi de aice sau cunoscut că

umblă Mihordea cu meşteşuguri răle şi iar au rămas degiudecată şam luat zapis de la măna Iui şi Iam dat luiIon şi lui Miron i celorlalţ, când au fost mai pe urmăvăzând Gavrilă M ihordea i Toader Ciulei au scosă o cartede la sfinţa sa părintele Teofil Episcop Huşilor cu greublestem şi cu groaznică afurisenie, asupra lui T oader şiIon Idricianul i a Caterinei Corboae care ţn parte celordoi tâlhari din moşiia Brebeştii. ca să mărturisască ade-vărul. sânt şi ei baştine din Brebeşti. A sijderea scrie şiasupra altor răzeşi i megiaşi cui ar şti şi nar mărturisiadevărul şi dinainte noastră o au luoat Toader şi IonIdriceanul carte şi Ion şi M iron cu oarda lor iarăşi o auluoat carte cum că nu ştiu ei nimică să fie avându eitreabă intracea (moşie) în Bribeşti. au să se fie tragănddin neamul lui Ştefan Brebu. A şijderea au mai scos popa

Sămion ot Roşieci un zapis de la let 7227 care era făcutde un Procop călugărul fecior lui Ionaşco. scriindu lamăna Popii cum că iau dat danie o l ivadă-de pomi fă-cută de măna lui şi parte lui de moşie de Brebeşti apatra parte cât sa alege dintrun bătrăn. pentru aciastaiarăşi aşa sau dovedit înainte noastră din alţ răzăşi bă-trâni i megiaşi cum că acest Ionaşco tatăl lui Procopcălugăr nau avut nici o treabă întracea moşie că iaste

despărţt din neamul lor. fiindu că au ţnut o a 4 varăa lor şi nau avut parte în moşie, mai vărtos că în zapisnu scriie anume moşiia. ci scrie numai livada şi parte luide moşie şi din cei ce era iscăliţ în zapis şi sau doveditci. au fost morţ mai dinainte vreme, pănă a nu să facezapisul. şi pe acest zapis iarăş Iam dat rău. ci am datpopii lui Simion să ţe numai livada cu pomi cari au fost

puşi de călugărul Procop cât vor fi pomii iar cu pământsă (nu) mai aibă treabă nici de cum. Iar pentru zapis cel dela Chirilă. care iaste de la let 7165 ciau întorsă Nicoarămoş lui Ion şi al lui Miron Corbu 9 galbini de argint pepartea lui Chirilă de cumpărătură.... cât să va alege



— 29 —

parte acelui zapis să o ţe numai Ion şi Miron pentru cănumai de moş lor iaste cumpărată acea parte. Şi de acumînainte de sar mai scula cineva din neamu Mihordii saudin Idriceneşti. cu niscariva zapise pentru moşiia Bribeştiisă nu să ţe în seamă pentru că sau întrebat dinaintea...pentru că nu mai au nici de cum. Drept acei am datlui Ion şi fratesău M iron Corbu şi surorilor lor după cumscriu mai sus.... şi Zaharii i lui Vasile fratesău.... i luiToader i Tanasă i altor neamuri ai lor. ca de acum în-năinte să aibă aşi stăpăni adastă a lor dreaptă moşie decătră Gavri lă M ihordea şi de cătră feciorii şi nepoţi luianume după cum scrie mai sus. i de cătră Toader i Ion

Idriceanu i de cătră popa Simion. cu bună pace în veciaciasta adevărămu....10 dni leat 7250.

Gheorghe vel Căpitan za Codru.«Scrisă şi alcătuită de Radul şi Vasilie logofeţi în

târgul Fălciuiui.In dos «trecută la protocol»

«Mănăilă căpitan rupteş.

28) Document din 7252, (1743) Oct. 18, fără loc.

Sumar. I rim'a Carbaş şi ai lui rând logofctesei Catrinn răposa-tului. Cost. Costachi log. părţle lor din Papuceşti cu 4 lei noi.

(M oşia R cşeşti , seliştea 1'apuceşU VI, 6). Hârtie coală.

Adică e j Irimiia Cărbaş dinpreună cu soţul meu

Aniţa fata lui Ştefan şi dinpreună cu sorume Aftinia iarfata lui Ştefan şi cu nepoatele mele Vasălca şi Dochiţa fea-tele iui Gheorghe Bingă scriem şi mârturisăm cu acest ade-vărat zapisul al nostru de nime săliţ nici asupriţ ci de anoastră bună voe. am dat şi am vândut a noastră driaptăocină şi moşiie ci sar alege parte noastră din Papuceşti.dumsale logofetesii Catrinii a răposatului Costantin Costachice au fost logofăt marea, drept patru lei noi ca săi fii

dumisali şi ficiorilor dumisale şi nepoţlor şi strănepoţlordumisali driaptă ocină şi moşie în veci. neclătit şi nime dinniamul nostru să nu fie volnic a stăpăni această adevărată anoastră parte din Papuceşti. cum iam zis mai sus că nu-mai dumneaei logofetiasă Catrina şi cui ar dao dumneaei



să fie volnică a stăpăni şi când am vândut această ocinăa noastră sau întâmplat mulţ oameni btmi şi bătrănîîmpreagiuraşt şi răzeşi carea mai gios sau şi iscăftt şi noipentru mai bună credinţă mam şi iscălit şi niam pus de-

getele ca să (să) criâză. în veci. let 7252 Oct. 18.Eu Irimia Cărbaş, şi eu Aniţă femei Irimiei fata lui

Ştefan, şi eu Artenie, sora Aniţei fata lui" Ştefan, şi euVasălca fata lui Gheorghe Binga, şi eu D ochiţaf ata iara lui Gheorghe Binga. şi eu Costantin nepot acestoratuturora şi eu Ignat Vărlan vornic ot Roşieci. am fostfaţă şi cu măna mea am dat banii în măna lor şi eu An-tohi M âţă am scris aici cu z sa acestor omini a tuturora.

az Erei Gligori, az Erei Ion ot Roşieci, az Erei Şte-fan ot Roşieci.

*

29) D ocument din 7259, (1751) luni 4, făr ă l oc .

Sumar. Vasile Costachi schimbă cu prcuiul Anton şi ai lui dâiidpărţle lui diu Băseşti pentru părţile lor uui Ţuvlic«şti.

(Moşia K oşicşti, seliştea Ţuvliccşti,V I 6). Hârti e ţoal ă.

Adecă eu Preutul A nton şi eu loniţă sinu Stratulatot Băseşti făcutam zapisul nostru la mâna dumisale giu-pănului Vasilie Costachi pi o parte a noastră de moşie dipe ldrici ci să chiamă Ţuvliceşti pe giumătate de partecă giumătate de parte este a Corbului cu Filip. intracehliză că avându dmnlui giupănul Vasilie o parte de moşieîn satu Băseştilor un Ioc de vie şi cu pomi pin pregiuriar alţ în lături cu tql vinitul. niam vorovit şi neam învoitcu dumnialui şi iam dat parte noastră di moşie din Ţu-vliceşti pi parte dumisale dc moşie din Băseşti ci sar alegecu tot vinitul parte dumisale din Băseşti. precum şi noiam dat dumisale parte noastră din Ţuvliceşti cu ţarini şicu tot vinitul ce este a noastră dreptă ocină şi moşie de

la moşii noştri şi când am făcut acest zapis şi tocmalâau fostu cu voe tuturor răzeşilor noştri, şi pentru maimare credinţa neam şi îscaHt" şi degetele niam pus ca săse criază. " vleat 7259 luni 4 dni.

Eu Anton preutul proin protopop iscal, şi eu amscris zapisul cu măna mea. f Eu loniţă sân Strătulat ot



' \ y -Băseşti, Eu Toader L iga vornic martur. f Eu Ch riiaczet Stratulat răzeş, f Eu Ion Anton martur. Eu loniţăAnton martur. şi eu Mănolachi Bogos răzeş. Eu loniţăOrăşan pah. mam tâmplat, Costandin Lămotescul mamtâmplat.

3 0 ) D ocu m en t din 7261, (1753) April 1, fără l oc.

Sumar. Nec. I dri ciaii ul vinde malul unui iaz pe Idrici lui VasileCostachi pah. cu 12 lei noi.

(M oşia R osieşti, seliştea Dumeşti XI necatalogat). Hârtie coall .

f A dică eu Neculaiu Idricianul fecior lui CostandinIdrician şi a Paraschivei. scriu şi mărturisăscu cu acestuadivărat zapis al niieu pe cum de nime silit nici asupritce de a me bun voe am vândut dum. malul unui iazce este în apa Idriciului la ţnutul Fălciului. malul desprerăsărit, numai malul iazului, iar mai mult altă nimic, careiaz au fost înpreun cu Brăhariul. care Brăharul. şau vândutparte lui despre apus dumisale răposatului logofătuluiCostantin mai înainte vreme, deci şi noi încă am vândutparte noastră malul despre răsărit, dumisale păharnicului

Vasile Costachi .' care şi noaî aciastă parte de iaz niaufostu cumpăratur(a) de la tatămieu Costantin Idrician cariau cumpărat şi el de la Vasile Nacul şi de la GheorghiţCiovârlanţ din Dolheni deci aciastă parte de iaz iam vân-dut dumisale care mai sus sau numit drept doispreci leinoi. ca să fie dumisale driaptă cumpărătură şi cuconilordumisale şf nepoţlor dum. şi strenepoţlor dum. în veci.şi plata miau dat dumnialui deplin cu măna me. deci

parte surorime Tudori i. au luato nepotumieu Tănas fiindfaţ(ă) şi parte fruţnimieu Petrii încă am dat unui copilce iau rămas anume Timofte. iar parte altor nepoţ a meia ficiorilor frâţmimeu lui Ion şi a surorime Loghinii şasurori me A nghcluşii şi a frăţnimieu lui Gavril au rămasla mine. fiindumi ei dator, ei cu mine săş caute, iardumnialui păharnicul Vasile să naibă nici o supăra(re)despre dânşii eu să răspundu. dum. săş stăpăniască cum-

părătura cu paci şi la aciastă tocmală sau tâmplat şi alţoameni buni care sau iscălit mai gios iar cari nau ştiutcarte şau pus degetile şi pentru credinţa am pus şi degetul.

let 7261 April I.



— 32 —

f Eu Necu/aiu Idrician am vândut cu voe me. Tă-nasă llie nepot de sor Idrician ului «am scris zapisul cuzisa lu i Vasile Idrician» văzându şi eu adevărat zapis mamiscălit. Costantin Costachi vel stolnic. Costantin M ărza.Costantin Tănas martur. şi eu Antohi Luţa martur. f şieu Ignat vornic de Roşieci martur. «acestu zapis ce scriecă au vândut Niculai Idricianu tătănimeu malul iazuluiBrăhariului dispre răsărit, de vreme ce sau dovedit căIdricienii moşie nau avut. au rămas să mi s(ă) împliniascăbanii aceşti 12 lei. ciau dat tătănimeu şi zapisul au rămasrăsuflat, şi d osăbit că însuşi tatămieu miau spus că vân-zare iaste ră. Gr. Costachi clucer.

«acestu zapis însuşi dumnialui clucer Grigoraş Cos-tachi Iau arătat înnaintţ noastră că au rămas rău şt ră-suflat. şi au rămas numai să i s(ă) pliniască banii acei 12lei de la Costandin Idricianul fiindu că au fostu vândutrău neavându moşie.

1779 A vg. 30.Grigore Costachi pah. is. Ion Gordul vornic de poartă.

31) Document din 7264, (1758)% luii 5.

Sumar. C. M ih. Beban Răcoviţă V odă scrie carte lui Dediul Co-dreanul sardar, ispravic de Tutoya, să cerceteze pricina preuteseiTudosiica Corbul pentru Coroteni.

(Moşia Rcşieşti, seliştea Coroteni, plic X, 8). Hârtie coală.

Io Costandin Mihail Cehan Răcoviţ Vvodă bojiiumilostiiu gospodaru zemli M oldavscoi. scriem domnia mela credincios boeriul domnii meii dum. Dediul Codreanulbiv vel sărdariu ispravnic de ţnut Tutovia. iţ facem ştirică niau dat jalobă Todosiica preutiasa fata Corbului deaice din Eşi. zicând că eşti moşancă de baştină în moşiiaCorotenii pe apa Bârladului, la ţnut Fălciului şi mai arişi altă parte dată daniie lui Necoară moşului ei de la unHilotei de Coroteni. pentru că iau dat 9 galbeni şi ntibou de.negoţ şi o vacă cu viţel di Iau scos di la o nevoifiindui văr primare, pe cari au arătat şi zapis di la acelHilotii şi au mai arătat şi cărţ domneşti de stăpâniri, şiacum întrace moşie Corotenii au intrat dumnealui VasileCostachi biv vel comis cu nişte părţ de cumpărătură ciau



— 33 —

cumpărat de Ia nişte răzeşi di Coroteni. şi cu cumpără-turile ce ari dum. acolo au împresurat moşiia jăluitoareiaceştie. şi şau făcut moară pe parte ei. şi după jalobace au dat Ia domniia mea am rânduito la cinstit şi cre-

dincios boeriul domnii mele dum. lordachi Cantacozinobiv vel logofăt, şi întrebând dum. logofăt şi pe comisulVasile. ce ari să răspunză. şi dum. comisul au arătat căari cumpărături întrace moşiia. şi parti fămei aceştie nuo opreşti, pentru cari iată căţ scriem, dum. văzând cartesă mergi dmta la ace moşiie Corotenii şi să chemi şi pevichilul dum. comisului Vasile, cu toati scrisorile ce a fiavând comisul, de Coroteni. şi să strângi pe toţ răzeşii

şi pe alţ impregiuraşi. şi să le ei sama foarte cu amă-runtul. după scrisori şi după mărturii a oameni bătrâni, şisă măsori locul cu fune şi pe cât ar fi părţle fămei a-ceştie să le alegi de o parti şi să le hotărăşti cu pietiihotară de toati părţle, şi pe hotărîre ce vii faci să deişi mărturie hotarnică în semne iscălită de dumr eta şi detoţ câţ să vor afla la hotărît. şi pe câte petri vii punesă împlineşti câte doi galbeni de piatră însă un galben a

vtori logofăt, vinitul boerii sale. şi câte un galbăn depiatră osteniala dumisale hotamicilor şi săi trimiti la vtori(al 2-a) logofăt. Aciasta scriem.

It 7264 luli 5 dni.I. p. domneşti tuş roş. procit vel logofătObs. Este şi o copie din 1800 Dec. 16, iscălită de

Gherasim Episcop Huşilor, de Nec. Costachi spatar şi

Toader Bantăş ban.32) Document din 7265 (1756) Sept. 5. fără loc.

Sumar. V asile Costachi comis capătă danie de la Toader Goliepartea lui din Brebeşti.

(Moşia Rosieşti, seliştea Brebeşti VW, 6). Hârtie f i i .

f Adec eu Toader Golie şi cu feciorii mei Neculaiu

Şi Vasilie ot Vătcani. făcutam acest adevărat zapis alnostru la măna dmsale giupănului Vasilie Costachi bivvel comis pentru ca să s(ă) ştie că de nimene sili(i niciasupriţ, ci de a noastră bună voe am dat dumsaedanieal noastră dreptă moşie, de ocină Brebeştii de pe apa

'spisoace şi Zapise Voi. V . p. II . 3



Idriciului. ot ţnut Fălciului însă parte me ce or alege săifie dumsale vecinică şi cuconilor şi nepoţlor şi strănepo-ţlor dumisale şi să aibă aş faci dmnelui şi ispisoc gspd.şam dat înnainte a mulţ oameni bătrâni şi tineri şi pentru

credinţa ne am pus şi degetele. let 7265 Sept. 5f Eu Toader Golie am dat. f Neculai sin Golie.

f Eu Vasilie sin Golie. f Eu Ignat vornic ot Roşiecimam întâmplat, f şi eu M arcu Anton ot Vătcani. -j- EuCrăciun Crav(vacă) ot Roşieci. f Eu Varlan ot tam. f Va-silie Ţărle ot ldrici. f Tănas Istrati ottam. f şi eu Gavril

Hilip ot ldrici. f şi eu Timofti ot Corni, f Pricopie otAlbeşti, f Irinie sin Petrii, şi eu loniţă Anton am scriscu zisa lui Golie.

33) Document din 7265 (1756) Sept.. 21, Bârlad.

Sumar. Vasile Costaclii comis cumpi ră de la Tudosiica Corbulpărţle i l din Coroteni cu vad de nioa<n în apa B ârladului .

(Moşia Roşieşti, seliştea Coroteni, X, 9). L opie.

Adică eu Tudosiia fata Corbului nepota lui Nicoarăde ldrici fâcutam adevărat şi încredinţat zapisul mieu lacinstita mâna dumisale giupănului Vasile Costachi biv velcomis, precum de a me bună voe de nimene asupritănici silită, iam vândut dumisale a me dreaptă ocină şimoşie din baştină şi cumpărătură ce avem de la părinţinoştri însă a me şi a tuturor fraţlor mei din Coroteni

cu vad de moară în apa Bârladului cu loc de fănaţ cucâmpu de ţarină, cu loc de crăcimă la drumul cel mare,care moşie de cumpărătură este cumpărată de moşul meuNecoară Corbul de la un Hiloti sin Ursul, şi aceste moşiisânt pe apa Bârladului la Coroteni ot ţnut Fălciului. şileam vândut dumisale drept .... lei, ca să fie dumisale şicuconilor dumisale dreaptă ocină nepoţlor şi strănepo-ţlor dumisale. iar de sor scula cineva din neamul meu

adică rudenii, fraţ, surori, nepoţ strănepoţ asupra accstiimoşii să aibu a răspunde eu la aceste moşii, iar dupămoarte me de sar scula cineva să zică că are treabă orică are cumpărătură, să fie blăstămat şi să nu aibă loc aveni după mine şi când am făcut acest zapis lam făcut



- 35 -

în târg în Bârlad fiind mulţ boeri şi alţ oameni, faţ(ă) carese vor iscăli mai gios şi pentru mai adevărată credinţa,meam pus numele şi degitul mai gios.

let 7265 Septembre 21. •«şi toate zapisăle celi vechi şi sureturile ce sânt

scoase de pe zapisăle cele vechi, şi o carte domneascăde la măria sa Costandin Racoyiţ Vovd. ce au fost scossă hotărască aciastă moşie leam dat în mâna dumisale».

f Eu T udosiia fata Corbului am vândut, f Eu Scar-latachi Costachi biv vel stolnic martur. Eu Ioan biv ca-pitan za is. ţn. martur. Iordachi Gheuca.

«şi am scris eu Costandin săn Pascal Munte mazilcu zisa ei.

Ob. Este şi o copie din 1SG0 Dech. 12, iscălită de Ghe-rasim E piscop H uşului, de Nec. Costachi spatar şi de Toa-der Bantăş ban.

A . 34 ) D oc u ment din 7265 , (175?) luni, fără zi şi loc.

i>umnr. Hotarn'ca moşiilor mănăstirei Cetâţuia Băbiceui şi Ghiu-dişăui rădicată dc log. Greccanu.(M oşia Rosieşti, seiişte IX, 10). Copie.

Suret de pe arătare hotărnicii dsale logofăt Greceanude moşiile dsale Băbicenii şi Ghiidişănii din anii 7265 luni.

Hotărândusă aceste moşiia mănăstirei, Băbicenii şiGhiudişăştii. despre răsărit cu Cornii, i A lbeştii. i Moşănii.

şi luândule sama iam întrebat de scrisori, şi răzăşii deCorni au răspuns că scrisori nau. iar Albeştii au arătatun uric vechiu de la Vasale Vodă care nu scrii în sămnece numai pe hotarăle vechi, iar Moşănii au arătat numaiun zapis de pol sat cumpărătură drept 50 zloţ, iar mă-năstire Cetăţue au arătat multe zapisă şi ispisoace dom-neşti. anume un ispisoc din leat 717^ Ghenar 12 în carescrie Dabija Vodă cau întărit Ducau marelui vist. pe un

sat întreg Băbicenii în gura Crasiin a ţnut Fălciului cuvatra satului şi cu vecini şi cu mori gata în apa Bârla-dului ce şau cumpărat el de la A lexandra giupăneasajorgăi. ciau fost stolnic şi de la feciorul lor Toderaşco cu•iscăliturile lor şi a boeri mari. şi alt ispisoc de la VasileVodă de întăritură şi alt ispisoc de la Vasile Vodă. de



— 38 —

loan Teoder Voevod. au avut giudecată de faţă înnaintepâra şi de întăritură. şi alt zapis care Iau dat A lexandrastolniceasa la măna Ducăi vel vist care arată sat Băbi-cenii din gura Crasnei pe apa Bârladului cu mori în Bâr-lad. şi pân din gios de unde dă părăul Strajnicului înBârlad; iar la dial păn la nişte pietre hotară; iar pe satîntreg Ohiudişăştu au arătat un zapis din leat 7178 luni10 de la Gavril Costachi vel spatar. care scrie că fiindel dator Ducăi Vodă cu 120 lei. iau dat acest sat Ghin-disăştii pentru acei bani. şi iau dat şi zapis de la cine aucumpărat acel sat. care sat sau stăpânit tot de mănăstire

după danie cu cărţ gospod. şi cercând hotarele cu toţrăzăşii numai 2 pietre hotare vechi sau găsit de la dial.despre Albeşti şi Moşăni. şi aşa sau îndreptat pe cartede blăstăm şi pe scrisorile mănăstirei. Iar hotarul satuluiGhiudişâştii ce este pe din sus de Corni să începe iardin apa Crasnii dintro salce de la pod vechiu şi să suela dial la o piatră hotar ce sau pus întrun pisc. pe cos-

tişă şi de acolo tot la dial spre răsărit loc de spini şicâmpu până la dumbravă, şi pin dumbravă la un buordespre Corni şi pe la o prisacă ce este giumătate amănăstirei Cetăţuei şi giumătate a răzeşilor de Corni, şide acolo tot în sus pe dial păn la un buor ce să hotă-răşte cu Căşotenii; iar în codru la răsărit li este stăpânireprecum şi a celorlalte megieşite moşii de pin pregiur. pănunde li să obărşeşte hotarul în Codru, ci să întâlnesc cu

celelalte moşii, ce vin de la răsărit».

35) Document din 7267 (1759) luni 23, fără loc.

Sumar. I strati Hilip dăruieşte fiului său A ndrei părţile sale dinDolheoi, Năreşti, ŢuvliccşU şi BrebeşU.

(Moşia Rosieşti, seliştea Dolhcol, Nărăşti, A ndrioşti, ctc, V I, 7).Hârtie filă,

A diver : cu aciastă încredinţată diiată a me. lamâna fiului meu Andriiu. precum să s(ă) ştii. că pe toţficiorii mei. iam înzăstrat cu celi ci miau dat mâna. şiiam căsătorit, cum şi pi feti. iar asemine. iar pe fiiumeuAndriiu. nu Iam înzăstrat. nici cu un cap di aţă. nici custrai, nici vite nu iam dat. nici măcar un viţel, iar casăi



a 1 nunti t. dia vatoma cu ceilalţ ficiori, cum şi dacă saucăsători t, mau plătit de la un Turcu din Huş di patruzăcişi trii di lei şi eu nu iam mai dat înnapoi nici un ban.

apoi zăcândumi unii şi alţi şi eu încă temândumă deDumnezău. iam dat şi lui şi iam dăruit, a meii dreptepărţ, de moşii di baştină, ce sânt în ţnutul Fălciuiui piapa Idriciuiui. adică din hotarul Dolheni. ce umbJă în triibătrâni iam dat parte me giumătate di bătrân, din bă-trânul Măriii. şi din hotarul Năreştii. ce umblă în 'doibătrâni, a trie parti. din bătrânul Apostului i a nepotusăului Gavri l. cum şi din Ţuvliceşti i din Papuceşti şi din

Bribeşti iarăşi părţle mele ce să vor alegi să aibă a listăpăni în veci nesupărat di alţ fraţ sau răzeş pentru căcu main învoit cu fraţi şi cu toţ răzeşii mei mai alespentru Dolheni mam învoit şi mi sau dat mie giumătatidi bătrăn din bătrânul Mării, cari aciastă gimătati di bă-trân am dato şi eu fiiului meu lui Andreiu. iar fiul meuAndreiu încă să nu să amestice la aceşti părţ di moşii

adică în Corni şi în Vătcani şi la al ti hliză ci mai avempe Elan. iar celelalti părţ din Năreşti din ŢuMiceşti cumşi din Bribeşti sântu părţle meii şi leatn dat fiiului meuAndreiu şi alt» să nu să amestice din fraţ sau din altineamuri şi pentru mai adivărată credinţa miam pus numilişî degitul. It 7265 luni 23

Eu Istrati Filip adiverez. Erei loan Popea am fostfaţă. lerei loniţă martur. loniţă Mărzac martur. Eu pah.Safta am fost faţă. loan Beşliag martur.

«Scrisoare aciasta sau făcut înnainte mea şi pentruîncredinţare am iscălit, loan Rş. (Răşcan) stolnic.

36) Document diu 7268 (1764) Mai 30, laşi.

Sumar. Carte de judecaţi a vel logofătului Racoviţă tu pricinadintre răzeşii de Dolheni pc idrici, pentru dreptul de stăpânire a lui<lh. J uverdcau şi ai lui. Se face carte de blăstăiu.

iM oşia Hosieşti, seliştea A ndrieşti plic VI. 8). Copie.

,C opie scoasa de pe ce adevăraţi"

Facem ştire cu aciastă carte de giudecată că dinluminata poroncă a pre înălţat domnului nostru Măria saIon Teodor Voevod. au avut giudecată de faţă înnainte



— 38 —

noastră Nicolai Idricianul i Simeon Ţiple i Toader V rabiei Stavăr Pantazi i Costandin Pantazi i Ion A băjerul i Ga-vn'l Uric i Pricopie zăt Teculesăi i Tudosie preutiasa fata

Corbului nepoata lui Nicoară. cu Gheorghe Şuverdean şicu Gavril M ărcotă şi A rhip Penişoară şi cu alte neamuria lor. pentru pricina moşii Dolhenii. ce este pi apa Idri-ciului. Ia ţnut Fălciului. pricina lor întracestu chip este:Gheorghe Şuverdean şi Gavril M ărcotă şi Arhip Penişoar(ă)şi alte semenţenii a lor trăge şi ei parte de moşie înDolheni. zicând că au danie de la un Darie hotnogul şicerşând noi ace danie şi alte scrisori şi dovezi ce ar fi

având ei au dat samă că mai mult de cât ace danie nauavut. şi aceia încă sau prăpădit, iar stăpâniri de a valomaau avut înpreună cu răzeşii. întrebând şi pe răzeş ce aua răspunde, ei au dat samă că nici zapisu de danie nuIau arătat Gheorghe Şuverdan, nici stăpâniri cu dânşiinau avut. nici au dijmuit, şi şedere lor este aproape deDolheni şi fiind că scrisori nu se află. nici la o partenici la alta, fără de cât numai uric vechiu la măna răze-şilor. întralt chip neputândusă afla adevărul şi dreptateîntre dânşii, sau făcut carte de blăstăm de la sfinţa saKir Iacov mitropolitul, asupra cui dintre dânşii ar şti a-devărul şi ar lăcomi în moşie, şi cetindulise carte deblăstăm. intăi răzeşii au zis. că de se ştie Gheorghie Şu-verdan că este moşinaş şi Gavril M ărcotă şi A rhip săpriimască carte ce de blăstăm şi ei or priimi să stăpâ-

nească dea valoma. iar Gheorghe Şuverdan şi GavrilMărcotă şi Arhip Penişoară nau vrut se priimască cartede blăstăm. ce au zis să primască răzeşii carte de blăs-tăm. şi primind carte de blăstăm or fi răbdători şi nu sormai acolisi de moşie, şi sau priimit şi răzeşii la aciasta.şi întăiu Niculaiu Idricianul şi Simion Ţiple şi ToaderVrabie, oameni bătrâni ca de 68 70 de ani au luat cartede blăstăm în mânule lor şi au sărutato. mărturisind că

nici o dată zapisul cel de danie nau arătat Ghiorghie Şu-verdan. nici stăpâniri nau avut nici au dejmuit. nici îi ştiusă fie moşinaşi cu dânşii ce se acolisescu rău. şi aşe vă-zând Ghiorghi Şuverdan şi Gavril M ărcotă şi A rhip Pe-nişoară sau lăsat de moşie, şi după giudecată ce au avutşi sau priimit şi o parte şi alta am dat şi noi această măr-



— 39 —

turie la mâna răzeşilor de mai sus numiţ să le fie decredinţa. It 7268 Mai 30.

(ss) Răcovită vel logofăt.(greşit scris Răşcanu)

37 ) D ocu men t din 72 73 (1765) April 26, fără loc.

Sumar. M ărturia preutesei Todosia Corbuicasâ de cum a vândutnumai partea ei din Brebeşti lui Gh. Şuverdean, dar nu şi partea al-tor răzeşi.

(M oşia Rosieşti, seliştea Brebeşti VIU, 7). Hârtie coală.

Eu Todosăiia prcotiasa fata lui Ghilasie Corbul de

moşiie Bribeştii ce este la ţnutul Fălciului pe apa Idriciuluimărturisescu cu sufletul mieu fiindu la vreme de boalăşi temăndumă de ceasul morţi, am mărturisit drept cumcă am vândut parte me cu nepoţi mei. loniţ sinu MironCorbul i Neculaiu săn Ion Corbul şi numai parte noastrăde moşie den Bribeşti de baştină şi cumpărăturădinNăreştisupărândumă cu acea moşiia căci este călcată pururi debucăţlî acestui Şuverdean. şi el moşan acolo nu este şi

am vânduto în noîsprăzece lei iar de a arăta el mai multnici un ban. nam luat şi cându am vânduto eu pe aceştirăzăşi. nu iam întrebat, şi scrisorile un liric dc la răpo-satul Ştefan Vodă cel bun şi zapisă de cumpărătură şicărţ gd. ceam avut de stăpânit toate sau dat la mânalui Şuverdean. iar acum auzindu răzeşii noştri/ cam vân-dut eu moşie au mersu la Şuverdean. dar Şuverdean zicecar hi cumpărat toată moşie aceia Bribeştii (scris deasu-

pra Năreşti) dar eu am vândut numai parte me şi a ne-poţlor miei. după cum arat(ă) mai sus şi dându jalobămării sale lui Vodă răzăşii miei zăcându caş fi vândut eutoată moşie lui Şuverdean. şi trăgândumă la giudecată şieu fiindu bolnavă neputincioasă nam putut să mergu lagiudecată a orânduit dum. Ştefan Rusăt vel postelnic, peŢănasă Meleghe vornic de poartă la mine de am mărtu-risit înainte dum. cum că am vândut numai parte me şi

a nepoţlor miei ce sar alege dintrace seiişte. iar -părţlealtor răzeşi nam avut trebă nici leam vândutule şi dupăcum am mărturisit înainte dumisale vornicului Tănas Me-leghi am dat aciastă mărturiie la mână răzeşi'or miei a-nume preotul Gheorghie Donos i Vasilie dascal cumnatului



— 40 —

i Mânăilă sinu Zaharii i Sandul văr lui M ănăilă şi VasilieGăliia şi pentru mai marea încredinţarea ine am pus şidegetul. let 7273 A p. 20.

f Eu Todosăie preotesa fata Corbului,şi înnainte me au măr(ă)turisitu după cumu s(ă)criia

mai sus şi după măr(ă)turie ei am if.(â)calitu.Tănas Meleghi vornic de poartă,

«şi pentru o parte de moşie de sălişte Ţivliceştii totde acole aproape zicându Şuverdan cam vânduto dar euînărturisescu cu sufletul mieu că nui vândută nemărui».

f Eu Todosăie preotasa fata Corbului.Tănasă Meleghi vornic de poartă.

38) Document din 7273 (1765) April 29, fără loo.

Sumar. Preoteasa Todosia arată că a vândut cu 21 lei lui Oh.Şu.ordean şi părţle răzeşilor din Dolheni, cari acuin şi le pot răscum-păra sâ fie a lor.

(Moşia Roşieşti, seliştea Brebeşti, VIU. 8). Hârtie filă.

Eu preoteasa Tudosăe fata Corbului datam scrisoareme la mâna răzeşilor mei anume preotul Gheorghe Do-nosă. i Vasilie dascal. Mănăilă sinu Zaharii. i Sandul, iNeculaiu Golie precum rădicând usă aceşti a noştri de aurăscumpărat parte noastră de moşiia den B rebeşti denţnutul Fălciului pe apa Idriciului. carea o vândusăm eului Gheorghie Şuverden. dar parte noastră a me şi afraţlor miei. Ion Corbul i M iron Corbul , şi mai avându

noi o parte de moşie din Dolheni am vândut tot lui Şu-verdean. părţle amândoi ce sar alege den Brebeşti cunzapis de cumpărătură şi Dolhenii. iarăşi ce sar alege partenoastră drept 21 lei adică doîzeci şi unul de lei şidânduaceşti răzeşi banii să aibă aş stăpâni acele părţ de moşiiesă ie fie ocină lor şi copiilor lor nepoţlor şi strănepoţlor,şi la ace parte de moşie Dolheni sântem răzăş cu GavrilUric. iar cât pentru parte noastră de Dolheui nari să

răspundă nimene că este baştină şi dându aceşti răzăşimat sus numiţ bani să stăpăniască toate părţle acestc.şi pentru mai mare încredinţare am dat aciastu zapisal nostru ca să le fie în veci neclătit şi miam pus şidegetul. leat 7273 April 29.

f Eu preuteasa Todosăe fata Corbului.



- 41 -

39 ) D oc u ment din 72 73 , (1765) April 30 , fără l oc.

Sumar. Răzeşii tlfe Dolheni se lndatoresc a restitui 21 Ici lui Gli.

Şuverdean, cărui i-a fost vândut rău partea lor. preuteasa TodosisCorbuleaca.(M oşia Rosieşti, seliştea Brebeşti V II I. 9). Hârtie lilă.

Noi răzăşii de moşiia Bribeştii de la ţnutul Fălciuluide pe apa Idriciului datam zapisul nostru la mâna dumi-sale Gheorghiie Şuverdean i nepotusău Vasile Şuverdeanprecum avându noi giudecată cu Todosăiia preoteasa fata

Corbului pentru o moşiie Bribeştii i că fiindu ia părtaşela moşiia cu rtoi <a i vândut parte ei şi a nepoţlor ei(scris deasupra Năreştii) Neculaiu şi loniţă feciori lui IonCorbului şi M iron Corbul dumisale Gheorghie Şuverdeandar au vândut şi o parte de moşiie den Dolheni. drept21 ei adică doîzeci şi unul de lei. deci avându aemu noigiudecată înainte dumilorsale veliţlor boeri ne au rânduitsă dăm noi aceşti bani cu dobânda lor lui Gheorghiie

Şuverdian. şi să ne stăpânim moşia şi Gheorghiie Şu-verdian să ni de scrisorile cele vechi şi noi ce să află ladumnealui şi noi ne am apucat cu acest zapis ca săidăm banii acei 21 lei în 2 săptămâni, iar de nani da baniila zi să aibă dumnialui aş stăpâni părţle de moşiie câtau fost cumpărate de la Corbeşti şi scrisorile ne au datîn mâna noastră şi pentru mare credinţa noastră ne am

şi iscălit. let 7273 April 30.Iereu Gheorghe Donos. Vasile dascal răzeş. Eu Mâ-năil şi eu Sandul Golie.

* şi banii acestui zapis sau dat toţ în mânule nostredeplin

let 7273 Iunie 21.

Gheorghie Juverdan. Vasile Juverdan.

' Un uric pe sărbie de la Ştefan Vodă cel bun.«Un zapis de Ia Chirilă de Dolheni.' Un zapis rupt a Mihalcii a Iui Dumitraşco.O carte de Ia Mihai Vodă de giudecată.O mărturie a lui Neculaiu Idricean sau rânduit să

giurea.Un suret scos de pe uric vechiu.



— 42 —

$ 40) Document din 7273 (1765) . luni 27, făr ă l oc .

Sumar. Preotul Gheorghe şi Todosia cumpără jumătate foălrAn —al Edului din Pocnii şi M unteni, zis a*i falca luL Darie, plătind 17 stupidatoria luiTfntohi Darie câte 2 Ici stupul ; tot el capătă danie de la

Nec. GhUtanul un loc de casă îu seliştea M uutenilor cu loc î mprej urcSt azvârli ru măciuca.(Moşia Roşieşti, >.eliştea Puţeni, plic IV , 12), Hârti e coală.

f Adică eu Antohi ficiorul lui Darie scriu şi mărtu-risăscu cu acestu adevăratu zapis al meu di nimi sălitnici asupritu. cea de a mea bun voi la mâna molitfiisale preutului Gheorghii din Tupilaţ. ginerile Iui Vasăle

Misail din Vătucani şi a preutesăi sale Todosăi. precumsă să ştie că avându tatămeu Darie un zapis din velet7206 Oct. 20 de la A ftodoru de Puţenii şi de la nepo-tusău pe giumătate de bătrănu din parte popii Edului dinPuţenii cu apă şi din Munteni, carii zăcu acumu valelui Darii pentru că au şezutu tatămieu acolo, şi luînduacel Aftodor patru stupi din prisaca tatănimieu cu în-drăzneală ca săi pui la locu de sau plătit de 'o datorie

de la nişte Turci, şi trecând iară ani la niijlocu şi nemai putându săi dea stupii. Iau apucat tatămieu săi deastupii cu roii lor de 6 ani carii să făcea 28 de stupi câteun roiu pe matcă piste totu. şi neavând altă putere săplătească au căzutu cu rugăminte împreună şi cu alţoameni buni şi Iau lăsatu săi dea 17 stup-', şi neavândude unde săi dea ;au pus moşiia zălog din Puţeni şi dinMunteni, giumătate de bătrăn din parte popii Edului.arătându prin zapisul său cini să va afla din neamul săusă o răscumpere, şi acum scoţndu eu.mcşiia la vânzări,sau aflatu preutul Gheorghii şi neaamu şi răzeşu şi aurăscumpăraţi meaau dat câte doi lei pe stup denainte amulţ oameni carii mai gios şau pus numile şi degetijeşi iam dat şi zapisul vechiu ca săi fie de credinţă, aşij-dere au mai avutu tatămieu Darie o danie de la Ncculaiu

Ghilţanul pe un locu de casă şă câta zvârli cu 'măciucapetipregiur din sălişte Muntenilor cu zapis din valet 7214"Unde au fostu casa tătănimieu din vali de rădiu. Aceastaam datu şi eu danie molitfii sale preutului Gheorghie casă aibă a ne pomeni la sfântul jărlvanicu. şi iam dat şizapis cel vechiu. ca săi fie de credinţa, şi dea acum



— '13 —

înainte săi fie molitfiei sale preutului Gheorghie şi preu-tesii sale Todosăi şi copiilor dmisale. şi nepoţlor dmisaleşi strănepoţ lor driapţă ocină şi moşie în veci. şi cândusau făcut acestu zapis sau întâmplatu mulţ oameni buni

de cinste carii mai gios sau iscălit şi eu pentru mai ade-vărată credinţa meam pus degetul.It 7273 luni 27

f Eu A ntohi săn Darii cel negru am vândut şi amdatu şi danii, f Eu A lexandru vornic ot Tukilaţ martur.f Eu Sandul L uca ottam martur. f Eu Dămiian ottammartur. f Eu Vicol Macsin ottam martur. f Eu loniţă otFereşti martur. f Eu Vasile Bojiian ot Vătcani martur.f Eu loniţă Bostan ottam. f Eu Ion Croitor ottam mar-tur." f Eu Grigorii Croitor ottam martur. f Eu Ion Pro-dea ot V ătcan martur şi eu Costandin Talpeş martur.Eu diiaconul Gavril ottam.

şi eu Antiohie L uţ vornic de poartă am scris zapiscu zisa lui A ntohi Darii şi sânt martur.

41) D o cu m en t din 7273 , (1765) luli. 2 0 , T upilaţi

Sumar. H otarni ca Tupilaţlor de pe Elan, lădicală de Antohi L uţăŞi Tanasă M eleghi vornici de poartă.

(M oşia K oşieşti, seliştea Puţeni plic IV, 13). Copia

Facem ştire cu adastă mărturie hotarnică că dinuminata poronca Prea înălţatului domnului nostru Mâniasa Grigorii A lexandru Ghica Vvodă. fiind noi rânduit- cu

luminata carte mării sale ca să hotărîni o moşie a du-misale Ştefan Rusăt vel logofăt anume satul Tupij ţL tE janj a ţnutul Fălciului şi după poroncâ mergând noiacoîolâ numita moşie strânsa in oameni buni şi bătrâniŞi tineri răzeşi din hotarăle de pre împregiur şi alţ megieşianume pe Ghiorghii Juverdiian mazil omu bătrân şi penepot său Vasile J uverdian mazil răzăş de Fauri şi Cos-

tandin Talpeş mazil om bătrân răzăş de Sărbi şi SimionOnil(ă) om bătrân şi Chervasie brat lui om bătrân şi Da-•n.ian sin Savin şi Vasile Muntianul răzăşi. di Piscani şiCostandin Roiul mazil ce au fostu dijmar pe această"loşie. apucând şi el de la tatăl său şi pe Anastasi monah2episaru şi Gheorghi sin Vasile pisariu şi Trohin Băzgul



,nona!i şi Toader al Dodul răzeş de Pogacem şi Nicolaisân Vasile Mihorde răzeş de Hărciogani şi Ghcorghiezeful Darie cel Negru răzeş de Puţeni şi preotul Ştefanrăzeş de Bălăneşti nepot lui Zotie şi A lexandru vorniculde Tupilaţ i Dămiian sin A fteni ottani i Costandin Tin-tianul ottam şi loan s n Mihail ottani. şi Pricopie Zăcotuottam. şi Ştefan Căpitan sin Cozmii ce au fostu de Tu-pilaţ şi este vândut la comisul Cerchezul şi aşa fiind cutoţi de faţă niam apucat şi am făcut funii de doîzăci destânjeni şi stânjenul de opt palme şi după cum niau

arătat aceşti răzeşi cu toţi am mersu întăiaşi dată în matcapărăului Elanului în dreptul pietrei ce e te hotar Bălă-neştilor colţul din sus. carii piatră este în drum, disprerăsărit de părăul Elanului, fiindcă Bălăneştii nu trecupeste Elan spre apus. şi din părăul Elanului ani măsurat3 funii de am eşit din matcă şi am pus piatră hotar, carecaută cam cheziş şi spre apus şi alături cu Lungenii fiindcă aceşti Lungeni vin de peste Elan şi alăture cu Bălă-

neşti pe din sus şi de acolo tot la dial şi spre apus şialăture cu Lungenii. până unde sau împlinit 13 funii înprivalul podişulni iar sau pus piatră hotar, şi de acolotot cheziş spre apus şi alăture cu Lungeni. pănă la piatr-ce veche lângă drum. care iaste chiotoare Lungenilormargina din gios şi dispre apus şi din sus de aciastapiatră 9 (dres peste 20). stânjeni unde sau împlinit (scrisde altă mână 10) funii, iar sau pus piatră hotar, carcînfundează Lungenii şi Pişcanii şi Faurii şi caută piatrădrept în sus zare dealului pe drumul cel vechiu şi tot însus pe unde să înfundează în moşia Puţănii şi pănă acolosau găsit 40 de funii şi iar sau pus 2 pietre hotar colţuîn dreptul pietrii Faurilor ce este în margine din sus opiiatră dintracestea doî caută dreptu înapoi zare dialuluipe drumul cel vechiu din cotro am venit cu măsura la

piatra ce sau pus. în fundul Lungenilor. iar o piatră catădrept spre apus piste vale Puţănilor săci la care îi zăcacote vale sacă. pe care vale la gura dispre Elan* estesatul Tupilaţlor. dar aceia la capătul moşii Faurilor treceGheorghie Juverdian şi nepot său Vasile peste drum laapus spre valea sacă şi lua un rându de pământuri zi--cându că sintu tot de Fauri, şi au şi dejmuit şi la aciasta



au mărturisit Simion Onilă om bătrân şi fratesău Chlrvasiejar bătrân cu sufletile lor cari zăc că au fostu plugari lacomisul Ştefan Cerchczul când stăpănia satul Tupilaţi şiştiu prea bine cum că moşia Lungenii şi Pişcanii unde

sintu şi ei răzeşii şi Faurii câte trei aceste hlize sir.t ală-ture şi vin de la răsărit r.umai păn în drum de pe zaredealului pe care sau pus liotarăle. şi fiind că pănă acumrâu a stăpânit Gheorghie Juverdian şi nepoţi iui acel rândde pământuri sau luat din mâna lor şi pănă aici lungulmoşii Tupilaţlor din matca părăului Elanului şi până laaceste 2 pietre sau găsit 74 fune iar slănjir.i fac 1485;şi de acole am purces dreptu la valea spre apus fundulTupilaţlor alăture cu Puţenii şi unde sau împlinit 10 funiiîn căpiţele pământurilor de la valea în costişa văii săciîn margine unii zăpodii din vale sau pus piatră hotar,fundu şi de acole peste va'esacă pi in mijlccjl unui liărtoprotund păn în fundul hărtopuiui din deal dispre apus saugăsit 10 funii şi de acolo drept la dealu în spre apusalăture cu Puţeni păn în dial la drumul cel ce mergi pe

zare dealului şi din deal din drum dispre apus unde sauîmplinit 6 funii iar sau pus 2 pietre hotar colţul Tupila-ţlor. una caută înapoi spre soare răsare în cela dial dispre Fauri la celelalte 2 pietre şi una caută drept drumulîn gios pe zare dialului şi sau găsit fundul moşii Tupila-ţlor curmezişul locului 26 funii iar stânjănii fac 520. şi deacoli tot drumul în gios pe zare dialului ce este pintrevale Săcii şi pintre vale Pogocenilor prin capul moşii

Hărcioganilor lungul moşii Tupilaţlor dispre apus şi undesau împlinit 30 funii sau pus piatră hotar şi de acolo totdrept în gios pe zare dealului piste pământurile ce mergude a curmezişu şi pin capul moşii Pogocenilor şi undesau împlinit 30 de funii iar sau pus piatră hotar şi deacolo tot drept în gios pe zare dealului pc capu Bugu-cenilor. pe unde să tălneşte cu moşie Sărbii a iui Cos-

tandin Talpeş mazil zătul Cujbă între 2 beşici di moviliunde sau împlinit 30 de funii iar sau pus 2 pietri hotarcolţu una caută în sus înapoi zare dialului pe unde amvenit. şi una caută drept la vale spre răsărit păn în râpagalbănă şi pănă aice sau găsit lungul moşii Tupilaţlordispre apus 90 de funii iar stânjăni fac 1800; şi de al-



— 46 —

colo drept la vale spre răsărit pe răpa galbănă pănă înpărăul Elanului sau găsit 16 funii şi 12 stânjeni iar stân-geni fac 332 şi acolo sau pus piiatră hotar în dreptulrăpii galbinii între doî vălceli în piscu lăngă părăul Ela-nului. acei au dat samă cu sufletele lor Costandin Talpeşulrăşăş din Sârbi şi Costandin Roiul şi preotul Ştefan ne-potul lui Zontii, carile am zis că dila niamul lui. sânt cum-păraţ Tupilaţi şi de acole şesul Elanului în sus pănă îndreptul hotarului şi pănă în piatră care sau pus întăiuînpotriva pietrii Bălăneştilor de unde am purces întăiucu măsura din părul Elanului sau găsiit faţa locului Tupi-

laţlor dispre Elan 38 de funii şi un stânjăn. iar stânjenifac 761 şi după cum sau ales şi sau hotărît această mc-şie din giur împregiur dinpreună cu aceşti răzeşi şi saupriimit cu toţi am făcut şi noi această mărturie şi am şiiscălit.

leat 7273 luli 20 iar de la Hristos 1765

«neputând să mă duc eu la această triabă având

trebuinţle ţnutului şi din poronca mării sale lui Vodăam orânduit pre Ursachi mazil vechil, despre parte meaşi cătândusă treaba cu socoteală bună am iscălit şi cu.

Nicolaos uşiar. Tănase M eleghi vornic de poartă.Antohi Luţă diiac za divan hotarnic. Ursachi.... hotarnic,Costandin Talpeş zăt Cujbă răzăş de Sărbi. IordachiBădros mazil răzăş de Sărbi nepot Cărstei log. f SimionOnil răzăş de Piscani. f Chirvasă brat. f Simion tij răzeş

de Piscani. f Gheorghe zet Darie cel negru răzeş dePuţeni. f Dămiian sin Savin tij răzeş de Piscani. f Vasilesin loan Muntian răzeş de Piscani. f Trohin Bazgu monahrăzăş de Boghiceni. f Toader sin Dodei tij. -j- GheorghiCojocar ot Tupila'.i. f Nistor monah, zet Pisar tij. f Pro-copie zet Cotii ottam. f Nicolae M ihorde răzeş de hăr-ciogani. f A lexandru vornic de Tupilaţ. f Damian sinAfteni ottam. f Costandin Tintian ottam. f loan sinMicul ottam. f Lupul Şagăul ottam.

'A cest suret a hotărnicii moşii meii Tupilaţi fiindumidat de răposat fratele mieu încă fiind în viiaţă înpreunăcu câteva alte scrisori a moşii Tupilaţi în locu hătărniciicare hotărnicii era în scrisorile moşiilor răposatului fraţ-



— 47 —

nimeu priimind acum cea adevărată hotarnică de la dum-niaei Casandra cumnatăme am iscălit.

Negel spatar. 1809 Maiu 15.

Obs. P al ma cu car e s'a măsurat moşia Tupilaţi a log.Ştefan R oset ar e 0.25 m. M ărimea moşiei este de 421 H a.;laiur a de r ăsăr it (E lanul ) are 38 funii sau 761 stAnj. de 8palme de 0.25 cm. sau 1522 m.; latura de apus, fundul sprePuţeni are 26 funii sau 020 stânj . a 8 a 0:>5; sau" 1040 m.L atura de sud spr e L ungeni are 74 fune sau 148J stânj.a 8 a 0.25, sau 2970 metr i ; latura de nord spre Pogăceni şiH ăr ciogani ar e GO fune sau 18D0 stânjeni a 8 a 0.25. sau3600 metri.

42) Document din 7274, (1768) luni 15, fără loc.

Sumar. A legerea părţi lor clucerului Grigore Costachi, în Ţuvliceşli(M oşia R oşieşti, seli ştea A udrieştl plic VI, 9). Hâ; tic filă.

«Cum sau ales parte dumisale cluceriului GrigoraşCostachi din Ţuvliceşti cum arată în gios anume*.

It 7274 luni 15.

Pe trii bătrâni să împărţ Ţuvliceştii. anumi;— un bătrân cumpărătur(ă) boeriască de la Nohitcu zapis lui V asilachi Ciumă şi a Ghinii fâmeia lui Nohitdin let 7216.

— un bătrăn a lui loniţă Ciolpan şa lui Bogos cualte niamuri a lor: schimbatură cu boerii. au dat boeriidin Băseşti şi ei au dat bătrânul lor din Ţuvliceşti.

— un bătrân este a Corbului cu Enaclii Teacă şi cuPricopie Ciumă şi cu al de Hilip, cari bătrân să împarte încinci părţ şi a cince parte dintracest bătrân eu boerii 14fune 5 stânjeni Ţuvliceştii pe drum despre malul Idriciuluişi fune de 12 stânjeni şi stănjenul de 8 palmi şi să viniparte boerilor la aciastâ măsură din doi bătrâni şi dintraltbătrân a cince parte.

43) Document din 1773 Oct. 26 (laşi).

Sumar. Gr. Ghica Vodă IntSrcşte hotarnica moşiei Tâlhăreţi peldri ci despre Corni şi BrchcşU priiprictate a mănăstirii Dol>rovă|ululdupA alegere semnelor hutarâ tăcute da lnoclieut c lipiscop de HuşiŞi han. Costin Catargiul.

(M oşia Hoşieşti, seliştea Năreşti VII, 8). Copie.

Cu mila lui Dumnezău Noi Grigorie Alixandru GhicaVoevod domn. ţării Moldaviei.



•lş —

Facem ştire cu acest hrisov a domnii meii. tuturorcei să cade a şti. că prin jalba ci au dat domnii meiicuv os rugător nostru Acachi arh. şi egumen mănăstiriiDobrovătul. au arătat că mănăstire având o moşii anumi

Tâlhăreşti la ţnut Fălciului. pi apa Idriciului. cari să ho-tărîşti pi din sus cu moşiia Corni şi pi din gios cu moşiiaBribeştii după scrisori vechi ci ari mănăstire sau stăpânitdi mănăstire păn la acia vremi cu vecini, iar din an 1773răzeşii di Corni şi di Bribeşti sau întins di fac înpresurarimoşii mănăstirii di mai sus numite, pentru cari cerândnumit arhimandrit dreptate, sau scris cartea domnii meiicătră al nostru cinstit şi dohovnicescu părinţ sfiinţie sacli r Inochentii episcopul huşului. şi cătră cinstit şi credin-cios boeriul nostru dum. Costin Catargiu. biv vel ban,starosti di Putna. şi cătră credincios boeriul nostru Ne-culae biv vel medelnicer. ispravnic de Fălciu. ca să facăcercctări pentru pricina înpresurării. şi eă îndrepteze ho-tarul aceştii moşii despre alţ răzăşi. şi prin mărturii ho-tarnică să înştiinţăzi pe domnie me. Deci sfinţe sa Epis-

copul din partea sfinţei sale au rânduit pi Aron icono-mul di Huşi şi pe preotul di la Fălciu şi pe preotul Savinde la Roşieci. şi boerii de mai sus numiţ au rânduit piIon Gafqnco biv căpitan de Greceni şi pe lordachi, Bădrosmazil şi pe Vasile Idricean mazăl. şi pe Nicolai Agăricişi pe Ursachi Porcescul mazil. cari mergând di au cercetatîn ce chip au dovedit pricinele după scrisori şi mărturii aomeni împregiuraşi. au hotărît moşiia în sămni şi au dat

mărturiia lor hotarnică în care au iscălit aceştiia şi alţcinsprizăci oamini răzeşi şi impregiuraşi. şi arată că mer-gând la stare locului au strâns pe toţ răzeşii şi înpre-giuraşi şi alţ oameni străini de faţă fiind şi Arhimandriţi, şicerşând atât de la arhimandrit cât şi de Ia ceilanţ răzeşi diprin pregiur ca să li arăţ fieşticare cine ce scrisori ar ave.sau hotărnici vechi, au arătat arh. un hrisov de la răposatdomn. lrimia Movilă Vvd din veleat scriind că au

dat mănăstirii Dobrovăţului din drepte krone părinţăşti unsat anume Tălhăreştii cu iaz de moară inTundul Idriciuluişi au mai arătat o mărturie de la dum. Grigoraş Costachib:v vel clucer din veleat 1773 întru care adivercază cămoaşa dumisale. cât au ţnut au cumparat vinitul numiţi



— 49 —

moşii de la mănăstire în'câţva ani şi după moartea moaşeidmsale clucer, au cumpărat tatăl cluceruiui iarăşi în câţvaani. şi chiar după ce au venit în vârstă iarăşi în câţvaani au cumpărat vinitul aceştii moşii şi nici odată nauauzit să să fi sculat răzăşii de Corni sau de Bribeşti săîmpresoari numita moşie ci tot cu paci sau dijmuit acelfund al Idriciului. iar alte scrisori sau hotarnice nu sauaflat Ia mănăstire. Au arătat şi răzăşii di Bribeşti un hrisovde Ia bătrânul Ştefan Vodă din veleat 6951 cu cari în-tăreşte slugii sale lui Ştefan Breb pe un sat unde aufost casa lui Ştefan Breb. şi au mai arătat o carte de

giudecată din veleat 7200 de la un Gheorghii Sărghi velcăpitan de Codru. întru care scrie că sau giudecat unMiron Corbul şi cu alţ răzăşi fraţ ai lui cu un Mihordeapentru Bribeşti. iar pentru numita moşii a mănăstirii nupomeneşte nimică; şi alte scrisori sau hotarnică nu sauaflat să mai aibă aceşti răzăşi. iar răzăşii di Corni niscaivascrisori vechi nau arătat zicând că alte scrisori nau fărănumai ci au arătat o hotarnică di la Ion Gordul vornic

de poartă din veleat 1773 scriind că din poronca divanuluici era atunce au mersu la stare locului moşii Cornilor şidupă mărturiia a trii oameni şi pre cât au dat şi a luipricepire au hotărît puind şi sămni hotară. pi cari oameninui numeşte cu numile lor. nici alţ oamini nu sau găsitiscăliţ întrace hotarnică. fără acest numit de mai sus vor-nic di poartă, şi hotarnigi aceştie aducând di faţă pe aceitrii oameni au răspuns că ei nau mărturisit pe undi au

hotărît vornic de poartă nici au apucat nici au auzit săsă fi stăpânit Corni vreodată şi cu alti chipuri neputân-dusă dovedi neavând hotarnice vechi nici o parte nicialte. fiind toţ răzăşii faţă. şi alţ împregiuraşi oameni străini,sau cetit carte de blăstăm spre mărturisire adevăruluidupă cum au apucat fieşticari. că ar fi umblat stăpâniremănăstirii pe moşie Tălhăreştii. şi au mărturisit un TanasăUrechi om ca de 80 ani fiind om străin şi trăitor dincopilăria lui pi moşia mănăstirii, având casă încă pe loculundi cer Bribeştii să stăpăniască. şi di când ţne el minteŞi păn la vreme muscalilor la veleat 1769 tot pi mă-năstire ştii că Iau dijmuit di pi casă şi tot acest Tanasăliau arătat pi unde au stăpânit mănăstire parte din gios

hpisoacc ţi Zapise Voi. V. p. II. 4



— 60 —

ci să hotărăşte cu Bribeştii. mergând la casa jui lanachiTeacă ci este în deal deasupra apii Idriciului dispre răsă-rit. şi au zăs că acole iaste chiotoare moşiilor a mănăstiriişi a Bribeştilor şi Enachi Teacă aşa au mărturisit, mai a-

daogând că iar fi zis şi o Corboică ce au fost răzăşă deBribeşti. că lângă talpa casii din sus au fost ş: piatrăhotar ce disparti pe Bribeştii di moşia mănăstirii, dreptdi la casa Iui lanachi Teacă la vali peşti apa Idriciului spresoare apune mergând pi podiş prin mijlocul pământuluiunui Tudurachi Croitoriul ci au fost trăitor în Dolheniîn care pământ ar fi fost şi piatră hotar în capul dispresoare apuni. şi di acoli începândusă dumbravă cu păduri

nau apucat stăpânind pe nime fiind locu stărpu. şi totTănasă Urechi au arătat şi dispre partea din sus şi fundulpoenii. undi cer să stăpăniască Corneni. că au stăpânitmănăstire toată poiana, şi pn păduri în sus păn la zu-răitoare asămine după cum sânt mai sus sămnile arătatedi stăpânire moşii mănăstirii; au mărturisit şi lanachi Timuşmazil om di 60 ani şi Costandin Pantază mazil om de 72ani şi Ion Abagerul om de 85 ani şi Pricopie ficiorul lui

Apostolachi om ca di 80 ani şi Gavril Vrăbii om de 64ani şi Grigore Bughean ficiorul lui Mihailă Bugan şi VasileŢăple cu fraţi lui anume Ion şi Toader şi au primit şicartia ce de blăstăm cum că aşa au auzit şi aşa au apucatstăpânire moşii mănăstirii, asămini şi căpitan Ursachi Por-cescul ot Năreşti au mărturisit că cumpărând banul VasiliCostachi di 28 ani încoaci venitul moşii şi având ul vătavîn câţva ani au dijmuit tot di pi arătatile de mai sus

sămni. şi păn di Ia trii ani încoaci nu sau acolisit nimenici din gios nici din sus. diosăbit au mărturisit numitGrigori ficiorul lui Mihăilă Bugan. că au apucat tatăl săuvichil di mii mănăstirii zăci ani fiind şăzător în sălişte Tăl-hăreştilor. şi au dijmuit tot pi numitele sămni di mai suscu paci. Cercetând şi pe răzeşii de Bribeşti cu ce măr-turii a oameni cer să triacă peşti numitele sămni în susunde să dovideşti că au stăpânit mănăstire şi au răspunsu

că cu ispisocul cel au pi casa lui Breb. şi cu o carte degiudecată ce au cari sânt numite mai sus cu aceasta cerzăcând că unde iaste sălişte Tâlhăreştilor nu ar fi sălişteTălhăreştilor acote. ci iaste sălişte casăi lui Breb şi ce-



— 51 —

rânduli dovezi că numai ace seiişte să află între amândoăhotarăli adică în Bribeşti şi în Tâlhăreşti, nau putut dovedifiind sălişte Bribeştilor di faţă în hotar său iar sălişteTălhăreştilor di sălişte Bribeştilor iaste dipărtare a triirânduri di pământuri mai în sus di sălişte Tălhăreştilor nusau aflat altă sălişte fără numai locurile bordeilor. undiau şăzut bejănari cu bordeile lor. Eşitau Mănăilă căpitandi Panţri şi Apostul Băbăiu şi Toader diacon ce sântrăzăşi de Bribeşti şi au cerut să stăpăniască mai pi dingios de sălişte Tălhăreştilor pi undi lear fi arătat Gheor-ghe Şuverdian ci au fost mai înainte răzeşi cu dânşii,

pentr J care arătare nau putut dovedi fiind Şuverdian mortşi alţ oameni străini împregiuraşi nau mărturisit nimică. căar fi auzit de la acei Şuverdian care au zăs că mergecăutarea Bribeştilor pe din sus in lacu puciosu. şi fiindcu toţi la numit locu au scos pi un Antiohi ficiorul Ma-rinii ot Rădiu om de 50 ani să mărturisască pentru chio-toare Bribeştilor de la lacul puciosu. şi acesta au mărtu-risit că nu ştii nici au auzit di moşiia Bribeştii să ajungăcu chiotoare la lacul puciosu. iar pentru moşia mănăstiriişi a A lbeştilor şi a Foleştilor au auzit că să inpreună lalacul puciosu. şi întracest chip sau găsit dovezile răzeşilordi Bribeşti. cu care cer să intri în moşăia Tălhăreştii. ciau stăpănito di atâţa ani mănăstire, iar dispre parte moşiiTălhăreştii din fundul poenii din sus undi cer Corneniisă întri cu stăpânire, au cerşut să li mai scoată niscaiva

dovezi di au afară de hotarnica vornicului de poartă, şiau eşit preotul loniţă ot Băhnari arătând că pi când erael dascăl la mănăstire L ipovăţul, iar fi dăruit egumenulL ipovăţului dejma cănipii de pe numita moşie, dândui şipe un Ştefan ţganul pentru agiutor şi iar fi zis acel ţgandi la iaz în sus să nu dejmuiască că nari treabă, iar diau stăpânit Cornenii sau ar fi dejmuit alţi de la iaz însus nu ştiu nici au auzit. Au mai eşit şi un Apostol Ţurcan

ot Corni di au mărturisit că au fost cumpărat vinitul moşiimănăstirii un M arcul Sârbul şi puindul pe dânsul să stiâ îgădejma di curechiu iar fi zăs Mihăilă Bugan ce au fostudejmar pe moşia mănăstiri să nu dejmuiască din grădinăcu curechiu di la iaz în sus că nari triabâ. iar cine ar fi'uoat dijma dintracel curechiu sau cine au stăpânit el nu



— 52 —

stie Au mai mărturisit şi un Arsănie ficiorul lui Darie dila Corni că ar fi auzit din gura tătănisau lui Darie spu-nând Gordului vornicului de poartă cum că pe când eracl holteiu. ar fi mersu la un bordeiu a lui-David ce au

fost în costişa răpii lui Corniţă din vale de prisaca banuluiVasăli Costachi. şi ar fi zăs lui David pentru ce şau făcutbordeiu în coştîşă şi nu Iau făcut mai în vale şi Davidiar fi răspunsu că în vali iaste moşie călugăriască şi fiindşi dichiul mănăstirii faţă. au zis lui Darie priimi va carte deblăstăm că au zăs David aceste cuvinte, iar Darie au răs-punsu dichiului înpotrivă zăcândui cini Iau pus pe dânsulsăi giure, fiind şi preotul Savin faţă au arătat că fiind

trăitor acoli aproapi di bordeiul lui David. ştie că totmănăstiri au dijmuit şi pe David şi pi preotul Savin. şipe toţ câţ avea bordei acoli. iar pi Corneni nu iau a-pucat să stăpăniască. Bordeiul lui" David sau găsit maisus cu un rând de pământuri de la iaz după arătarea pre-otului loniţă de la Băhnari. şi fiind toţ răzeşii Cornenifaţă au eşit un Hariton Parfenii şi Gavril al M ărandei şiGrigoraş Onil şi Ion a Dahinii din răzeşii Cornenilor. şi

însuşi ei nau tăgăduit că nau stăpânit mănăstire aceapoiană în fundul moşii mănăstirii, zăcând că moşii şi pă-rinţi lor fiind oamini săraci nu şau putut căuta cu mă-năstire. iar iei vor săşi caute şi întracestaşi chip sau aflattoati dovezile Cornenilor. deci văzând că nici un fel dedovezi temeinice nu să află la numiţi răzăşi a Bribeştilorşi a Cornenilor a trece pişti stăpânirea mănăstirii, ce dămulţ ani ca să dovideşti că au stăpânit după ispisoculcel ari mănăstire de la răposat Irimiia Movilă Voevod.

păn la an 1773 au mersu cu mărturii împregiuraşi lachiotoare din gios a moşii mănăstirii ci sau dovedit că aufostu la talpa casai cii vechi a lui Vasilie. unde au măr-turisit că au fost piatră hotar şi sau suit de la talpa casăilui Tică pi dinainte casăi lui lanachi Tică ce au fost ficiorlui Vasăli Tică. şi la colţul grădinii lui lanachi Tecă dingios şi di la vale de drum sau pus piatră hotar şi aupurces în sus pe zare dialului păn în fundul poenei din

sus. ci să numeşte poiana Tălhăreştilor şi au pus piatrăhotar, undi sau găsit şi doaă locuri făcute di apă. şi diacolo tot zare dialului peste pădure şi piste o poeniţă în



— 53 —

sus pin pădure pişti o răpă Ursoaia drept în sus tot zariadialului. păn în dreptul zurăitorii şi de acole au făcutIa vale prin zurăitori spre apus drept peste apa Idriciului.

şi sau suit la dial păn în dreptul lacului pucios ci vine înpăduri în culmea dealului şi drept sălişte Tălhăreştii. şi deacolo au purces drept culmia dialului în gios păn întropoiană, şi din poiană tot în gios drumul păn la lacul puciosşi dc acolo tot în gios pin coada văii Răroai şi de acolotot în gios zaria dealului păn drept din sus de sat Râroia.şi de acolo la vali spre răsărit drept piste vale Raroia.la un păr ci iaste lângă drum în margine dumbrăvii şi au

făcut şi boor în păr dispre miazănoapte, şi de acoli sprerăsărit drept ia vali pe podiş au pus piatră hotar lângăpământu Croitoriului di mai sus numit şi de acolo tot lavali spre răsărit păn în costişă drept un păr şi au puspiatră hotar din sus de păr ca 75 paşi; şi de acoli dreptpişti apa idriciului la dial printro scursură cu spini, şi totla dial spre răsărit păn la piatra ce sau pus la colţul

grădinii iui lanachi Tecă. din vale de drumul ci mergi însus pi zare dialului alăture cu Dolhenii; şi întracestaşichip sau încheiat tot hotarul Tălhăreştilor moşiia mănăstiriiDobrovătului dispre răsărit cu Dolhenii şi despre apus cuAlbeştii şi Foleştii după cum sau clovedit prin mărturiilede mai sus arătate iscăliţ fiind în mărturie hotarnică aceide mai sus numiţ preoţ şi mazili ce au fost rânduiţ ho-tărnici cum şi alţ 15 oameni răzăşi şi împregiuraşi. şi

mai gios sau iscălit şi sfinţe sa Episcopul di Huşi chirJnochentie şi medelnicer Neculce ispravnic de Fălciu scriindşi adiverind că îi însuşi cercetând această mărturie adu-când faţă pe toţ mărturii şi puindule blăstăm arhierescasămine au mărturisit după cum scrii în mărturiia hotar-nică fiind faţă şi răzăşii şi au cunoscut că iaste bunămărturia lor. deci domniia me dacă am văzut această în-credinţată mărturie am dat credinţă, că hotărîtura aceastasau făcut dreaptă şi adevărată şi răzăşii de Corni şi diBribeşti fără dreptate sau fost acolisind făcând împresu-rări irfbşii mănăstirii. Drept aceia iată dar şi hr.sovul acestaal domnii meii dăm şi întărim sfinţi mănăstiri Dobrovăţulpi numita de mai sus moşie Tălhăreştii să a.bă aş ţneŞi aş stăpăni moşiia aceasta după drepte hotarăli iei di



— 54 —

mai sus arătati cu tot vinitul ca pi a sa driaptă ocină şimoşii cu pace în veci fără de nici o supărare dispre nimecj uric di întăritură neclintit şi nestrămutat nici odinioară,puind şi a noastră domniască iscălitură şi peceti. Scrisusau

hrisovul acesta la scaunul domnii meii în oraşnl laşii înan al doi/e a domnii noastre cei de a doaî la M oldova,di loan Ursoian logofăt de taină. 1773 Oct. 26

io Grigore Ghica Voevod (I. p. d.).procitoh Vasile Razu vel logofăt.

Arhimandrit losaf DobrovăţulV ârnav 3 log. proci t

«De la isprăvnicia Fălciului. A ceastă copie cercetân-dusă din cuvânt în cuvânt şi fiind întocmai cu cel adevărathrisov sau încredinţat şi cu a noastră iscălitură.

Hrisoverghi ban. 1812 A ugust 22.Copia aceasta poslănduindusă cu cia adivărată copie

di pi ispisoc domnului pomenit şi fiind întocma o încre-dinţez. 1819 luniie 3.

Gheorghi Banarul stolnic.

44) Document din 1775, Deo. 6, fără loo.

Sumar. Cercetarea ce face medelnicerul Neculae tn Dolheni. dfinddreptate ca Hil ioeştii »ă stăpânească un bi trân din trei, de pe M iri iadlnd râmaşi »e PdnttzeşU şl pe Gafencu.

(Moşia Roşie»ti, seliştea A ndrieşti VL 10, 11). C&pii.

Din luminată poronca pre înălţat domnului nostrumării sale Grigori A lexandru Ghica V vod, am luat samaîntre loniţ Gafencu biv căpitan de Greceni gineri luiStavăr Pandază i Costandin Pandază fratele lui StavărPandază i Ion A bager niamu lui Nohit, şi între A ndreiuHilip diiacu, i Pricopie Ciumă i Enachi Teacă, niamu luiHilip. pentru moşie Dolheni ci este pe apa Idriciului laacest ţnut al Fălciiului. pricina lor întracest chip sau aflat

loniţă Gafencu au arătat că trăgând el parte de moşiedin Dolheni di zestre di pe soţa lui Catrina fata lui Sta-văr Pandază şi fiind că Stavăr Pandază au mufft maiînainte păr a nu lua loniţă Gafencu pe fiicăsa. şi nestiindel unde sânt a lui Stavăr socrului său părţ de moşie, şialtele cea fi mai avut socrusău Stavăr pentru ca să le



- 55 -

ştie toati. şi să Ie ia supt stăpânirea Iui. au adus carte deblăstăm de la prea sfinţia sa părintele mitropolitul Mol-dovei Chino Chirio Gavriil. asupra celor ce vor fi ştiindatât părţle de moşii cât şi altile cea fi mai avut Stavărsocrul său şi vor tăgădui, şi zăcând loniţă Gafencu şiCostandin Pandază şi Ion Abager niamul lui Nohit. cumcă Andreiu Hilip şi Pricopie Ciumă şi Enachi Tiacâ nia-mul lui Hilip. nau moşie în Dolheni şi rău să acolisăscde ace moşii, am întrebat pe niamul lui Nohit. cu cedovadă liapădă pe niamul lui Hilip din moşie Dolhenii. eiau arătat un uric de la răpoosatu măria sa Ştefan Vvod

din leat 7005întru cari arată că ace moşie Dolhenii estecumpărată de trei surori anume Anuşca şi Mărie şi Ne-grită şi au dat samă ca Pandazăştii niamul lui Nohit sătrag din Anuşca. iar Hilipeştii au dat samă că să tragdin M ărie sora Anuşcăi. Pandazăştii au arătat cum căace M ărie au fost starpă 'şi Hilipeştii nu să trag din Mărieşi pentru aceia îi liapădă pe Hilipeştii din moşie Dolhenii.am întrebat şi la aceasta pe Pandazăeşti au vreo dovadă

încredinţată cum că Mărie au fost starpă şi Hilipeştii nusă trag din Mărie, ei au arătat că altă dovadă nau. fărcât atâta au mărturisit cu sufletele lor cum că din bătrâniau auzăt că ace Mărie au fost starpă. am întrebat şi peniamul lui Hilip. ce au să răspundă la aciasta; ei au adustrii oameni streini anumi Vărlan i Costandin zet Vărlandin satul Mălăeştii tot de la acest ţnut şi Tănasă Urechi

din A lbeşti tot de la acest ţnut, oameni bătrâni câte deşeptezeci şi de optzăci de ani. şi întăiu cetindule cartede blăstăm iam întrebat să mărturisască adivărul cumştiu pentru ace moşie Dolhenii şi pe cini au apucat stă-pânind şi auzătau din cineva cum că ace Mărie au foststarpă. ei au mărturisit cu sufletele lor înnainte lui Dum-nezău priimind şi carte de blăstăm cum că de când sântei tot acole împregiurul acei moşii au trăit, şau apucat

pe neamul lui Hilip stăpânind ace moşie tot împreună cuniamul lui Nohit şi dejma ce să lua di pe ace moşii îm-părţe frăţeşti, şi nici iau apucat giudecândusă vreodatăpentru ace moşie, nici di părinţi lor sau dintru alţi streininau auzăt să fie fost ace Mărie starpă. ce tot aşe auauzăt şi de părinţi lor cum că Hilipeştii din Mării sora



— 56 —

Anuşcăi să trag. Aşijdire şi Pricopie Ciumă şi lanachiTiacă niamul lui Hilip au luat cu sufletele lor prumind şicarte de blăstăm cum că ei să trag din Mării sora A nuşcăidin rodul pănticelui ei. Deci de iznoavă am întrebat pePandazăeşti mai au ceva a răspundi. ei au zis că numaiau altă nemică să răspundă şi sau priimit săş stăpăniascăniamul lui Hilip parte Marii de moşii din Dolheni adicăa trie bătrân, şi sau cunoscut .că făr de nici o dreptateumblă Pandazăeştii niamul lui Nohit să lapede pe niamullui Hilip din moşie Dolhenii. deci după marturi ceau adus

Hilipeştii. am socotit că cu dreptati esti Hilipeştii săş stă-păniască parte Mării a trie bătrânu. şi pentru încredinţaream dat adastă mărturie la mâna lui A ndreiu Hilip diiaci a lui Pricopie Ciumă i Enachi Tiacă niamul lui Hilip.

1775 Dec. 6 dni.Neculce medelnicer is(pravnic).Obs. Este şi o copie din 1819 Oct. 2.

«Adastă copie, fiind scoasă în tocma de pe ce ade-vărată, care sau iscălit şi de mine. şi sau dat în mânamonahului A ftanasie. ce din mirenie sau numit AndreiuFilipu logofăt, care sau îndatorit prin scrisoare sa că vasta vechil din parte casd răposatului post. M ateiu Cos-tachi va sta în giudecată şi să scoată de supt împresurareceloralalţ răzăşi părţle de moşie Dolheni. Năreştii şi altepărţ. 1809 Octombre 29

Beldiman vornic.

45) Document din 1776 Qhenar 7, fără loc.

Sumar. Perilipsis de scrisorile Corotenilor, pe Bârlad, moşie In-trată In trupul Roşieştilor.

(Moşia Roşieşti, seliştea Coroteni X, 10,. Hârtie coală în lung.

Perilipsis di pi scrisorile dumisale clucerului GrigoraşCostachi ce ari asupra moşii Corotenii din ţnut Fălciiuluicari iaste pe Bărlad. precum să arată în gios.

1776 Ghenar 77172 Fev. 12. Un zapis de la Costandin Frunteş şi

de la femeia lui Tudora, fata lui Maftei nepoată popii luiIon din Andrieşti. au dat şi au dăruit toată parte lor cesă va alegi din Coroteni din ţnut Fălciului pi apa Bărla-



- 57 -

dului pe acea au dăruit lui Neculaiu Buhuş marelestolnic.

7177 luni 22. Un zapis de la Postolachi şi Gavril

feciorii Chirilii. scriu că dintra lor bună voi au dăruit toatăparte lor ce să va alegi din sat din Coroteni di sus. dinţnut Fălciiului di pe Bârlad pe aceia au dăruito luijîkynlCostachi vel spatar.

7177 Avgust 17. Un zapis de la Iuraşco şi Gapiiavărul său şi de la Gheorghii. scriu că dintru a lor bunăvoi au dat şi au dăruit spat. Gavril Costachi toată partelor ce să va alegi din sat din Coroteni ce iaste pi Bârlad

la ţnut Fălciiului.7178 Săpt. 27. Un zapis de la Gaia şi de la ficiorul

său Cernat scriu că din buna voia lor au dat şi au dăruitgiumătate de sat de Coroteni ce iaste pe Bârlad, la ţnutFălciiului spâiâmiui GiyilI Costachi.

La 7225 luni 5. în Roşieci. Vasile Ciumă şi Mircefratesău şi cu toată săminţia lor şi Micsandra Păiculiasafata Iui Nohit şi cu toată săminţia ei şi Durnitraşco Ţipleginerele lui Prohirie cu toată săminţia lui. de a lor bunăvoe au vândut lui Costaodia Cpjtacbi vel vist. părţle lordejraoşii Ce au avut "de J astrămoşii lor din sat di Co-roteni. ce iaste la ţnut Fălciiului pi apa Bârladului, dupăcum arată ispisoc lui Gheorghii Ştefan Vodă şi tot aceştiiaau vândut şi din sat din Piţganî şi au dat şi danie totdumisale lui Costandin Costachi. după cum adevereazăfepisoc de mai sus arătat.

De când au vândut aceştiia moşiia Coroteni şi moşiiaPitigani răposatului logofăt Negel şi au şi dăruit mergi pe59 de ani.

La 7255 Săpt. 21. Todosiia fata Corbului nepoataIui Necoară din Idrici de bună voia ei a sa driaptă ocinăşi moşii di baştină şi de cumpărătură ceau avutu de lapărinţi lor atât a ei cât şi a fraţlor ei din Coroteni cu

vadu de moară în apa Bârladului, cu loc de fănaţ şi deţarini şi cu loc de cârciumă la drumul cel mari. carimoşii şi moşului său lui Necoară Corbul iau fost de laun Hiloti sin Ursul, cari sânt pe apa Bârladului Iau vândutrăposatului Vasale Costachi banu. ce_era la aceia vremeVe comis, şi zice că de sar scula cineva din niamul ei



— 58 —

sau din surori sau din fraţ sau din nepoţ şi strănepoţfasupra aceştn moşii ia să aibă a răspunde, iar după moarteei de sar scula cineva cu pricină, cum că ari triabă la

adastă vânzare de moşii, puni blăstăm. şi zice mai gioscă suret ce iaste scos di pe un zapis vechiu şi o cartede la răposat Costandin Voevod de hotărît liau dat lamâna dumisale.

Intraceste zapisă în câte sau arătat pănă aice deStavăr Pantazi nemică nu pomeneşte.

Am întrebat pe Vasile Ţiple ce rudenie sint cu giu-păniasa lui loniţă Cafegiu, cari cere moşii în Coroteni şi

niau arătat că îi nepoată de al doile vărul .La adastă cercetare a zapisălor au fost şi dmlui

clucer J jrigoraj faţă şi au răspunsu cum că cumpărăturamoşulm său j M ogofăţ iaste de 58 de ani şimerge pe 59 de am şi cumpărătura părintelui dmsaleceau cumpărat de la Tudosiia fata Corbului mergi pi 20ani şi Stavăr Pantazi di au avut moşii în Coroteni cum

de nu şau căutat cu moşul său sau cu părintele său căau trăit tot împreună şi ori 5 ori 6 ani sânt de când aumurit. - Ghenar 8 — au mai arătat dmlui GrigoraşcoClucer că au scos şi carte de hotărît de la răposat Gri-gorie Vodă Calimah la sărdar lamandachi şi la AntohiLuţ vornic de poartă ca să hotărască aciastă moşie Co-roteni şi Costandin Pantazi. fratele lui Stavăr nimică naupomenit că ari fratisău vro părţ ce de moşie în Coroteni.

şi bolnăvindusă Antohi Luţ vornic de poartă au rămasmoşia Corotenii nehotărîtă. iar în izvodul de cercetarezapislor ceau făcut atunce. au iscălit răposat sărdar la-mandachi şi zice întracel izvod că socotindusă cuprindu5 pol bătrâni şi trii părţ ci să va alegi.

Au mai arătat dmlui Grigoraş clucer, şi altă scri-soari din 7244 luni 30 de la Nectarii arhimandrit şi egumende Gălata iscălită fiind şi de alţ doi egumeni Iiărnoschiişi Cetăţuia şi de dmlor veliţi boeri ai divanului DarieDonici vel logofăt. lordachi Canta vel vornic. SandulSturza vel vornic. Toader Păladi vel spătar. CostachiRazul vel vist. şi alţi. întru cari scrii că vrând ca să facăzidul mănăsirii Gălăţi. fiind trebuinţă de multă cheltuialăprin ştire răposaţlor Mării Sale Grigorii Ghica Vvodă şr



— 59 —

părintelui Antonii mitropolitul, deosăbit de altă moşie auvândut dumisale lui V aşi l C tachL Z ost, un bătrân deţngşii di n_ ^ di n CorolenLcu vad de moară jn apa Bâr-ladului. cari moşii au fost cumpărătură lui Enachi Hadănvbul de Ia lacob. fecior lui Ifrim. nepot Cârstinii şi laSimion sin Berheci şi de Ia Onţa sin Basoiu şi Logul cugineresău Costuc şi de Ia alţ răzeşi drept 30 ughi. şi aumai vândut şi alt bătrân ceau fost cumpărătură tij luiEnachi Hadămbul. iarăş de la acel lacob ficiorul lui Ifrimnepot lui M ihail Roşiaci tot dintracelaş sat Corotenii sîntşi 2 zapisă a vânzătorilor ceau vândut Hadămbului faţăunul din 7179 Ghenar 23 şi alt din Avg. 8 tot dintra-

celaş vălet.«A ceste scrisori toate sau cercetat de mine. din po-ronca dumilorsale veliţlor boeri. fiind şi eu rânduit cudumnealor împreună la divan, şi sau aflat că satul Co-_roten» iaste dreptu a dumisale Grigoraşco Costachi bivvet clucer, după moşul şi părinteîejfumisâle. iar lonrp~CafegiuTnare a cere după feinee îurnemică. dintraceastămoşie Corotenii fiind vândut de niamul ei. ce săş cautecu niamul vânzătorilor adică din A lexandra Păsculiasă par-tea surorii Savinii. să ia din parte A lexandrei dintraltămoşie ce va fi având şi am iscălit.

lordachi vel clucer

«A ceste zapisă în ispisocul Iui Gheorghie Ştefan Vodănu sântu intrate pe Coroteni ce sânt deosăbite»,

fi 4 6 ) D oc ument din 1776 luli 2, fără l oc.

8*mar. Inocentie Episcop de Huşi judecă şi aşază pricina diotr»popa Gheoi'ghe şi popa Dumitru pentru slăpăoire In Munteni şi Pu|«nide pe popa F.dul.

(Moşia Roşieşti, seliştea M unteni-Pu(eni, IV , Hârtie co»lă.

Viind înainte me popa Dimitrie din Pogăneşti. i Luţcoginere popii lui Vasile. dinpreună şi cu diiaconul Scarlat

sin popii lui Vasile cumnat lor. miau arătat că la acest£nut a Fălciiului au nişte părţ de moşii în Munteni şi înPuţeni de baştină, pe cari au şi scrisori vechi şi noaî. un*ric de la Ştefan Vodă din velet 7005 Mart 13. matcaocelor moşii, şi alte cărţ şi scrisori mai noî dovezi că tot



— 60 —

-ei şi niamul lor au stăpânit aceste părţ de moşii, iar deJa o vremi încoaci sau acolisit un popa Gheorghii de laSimineşti zicând că este şi el moşan întraceli părţ demoşii şi fiind faţă şi popa Gheorghii au arătat că el ari

o danie a nepoţlor lui Bantăş. anumi loan Negură şi cuDămlă Huide cari iau dat acea parte pentru^sufletul mo-şului lor lui Antohi Bantăş şi cu aceia stăpâneşte. Aşij-derea au mai arătat şi un zapis din veleat 7273 luni 27de Ia Antohie sin Darie cel Negru, cari arată că au vândutpreutului Gheorghii din Tupilaţ giumătate de bătrân d nbătrânul popii Edului din Puţăni. A şijderea au arătat căiau dat danii şi un loc de casă din M unteni ce Iau avutde la Ghiliţanul tij cu zapis. şi cu aceşti dovezi vra săstăpăniască. Ia aciasta au răspuns popa Dimitrii cu cum-naţi săi. cum că întăi danie nepoţlor lui Bantăş nu estebună că ei nu ştiu să fi avut Bantăş moşii acolo la cariau adus şi dovadă pe însăşi nepoţi lui Bantăş şi au măr-turisit că nu ştiu nimică de ace danii, şi văzând popaGheorghii că tăgăduiesc ei. săngur sau lipsit de ace danii

care au şi datu la mâna lor. iar pentru zapisul de cum-părătură de la Antohii iarăşi au arătat popa Dimitrii cucumnaţi lui cum că acel A ftodor ce arată în zapisul luiAntiohii cu adivărat esti niam a popii Edului. dar moşienau vânduto lui Darii, după cum scrie zapisul cil ari popaGheorghii. ci pentru un furtuşag de stupi arată că au dataceli părţ di moşii fără ştire altor niamuri. în cari scriică de să vor găsi alti niamuri. să plătiască acei patrustupi cu voi lor. iar de esti adivărat au de nu esti ei nuştiu. atâta au arătat o cârti gspod. din veleat 7244. dela măriia sa răposat Grigorie Ghica V vod. în care săsoroceşte acel Darii ca să s afli la divan cu aceli zapisece zici că ari de Puţăni şi de M unteni la cari au arătatpopa Dimitrii că viind moşul său Ştefan cu sorocul naugăsit pe acel Darii că au fost fugit nau vrut să ste la

giudecată. şi de atunci şi pănă acmu şau stăpânit niamul

Sipii Edului moşie tot cu pace. şi sau cunoscut că acestarii de vremi că nau stătut la giudecată nici acel zapis

a lui A ftodor nau fost bun şi nu poate să stăpăniascăpopa Gheorghi cu zapisul acela. Dar fiind amândoaâpărţle parti bisericească, ca să lipsască giudecată dintre



— (1 —

dânşii sau învoit amândoi frăţăşte înnainte me. şi saupriimit popa Dimitrii cu cumnaţi lui. di au dat 20 lei ceau zis popa Gheorghii că au dat iui Antohii pe aceliscrisori, şi iau şi dat popa Dimitrii înainte me banii deplin

popei lui Gheorghii. cum şi popa Gheorghii încă au dattoate scrisorile în mâna popii lui Dimitrii. şi de acumînainte să aibă popa Dimitrii cu cumnaţi lui aş stăpânitoată parte câtă a fi a popii Edului întracesti moşii cupaci de cătră popa Gheorghii. şi de cătră niamul lui. aceasta.

1776 luli 2.Inochentii Episcop Huşului.

47) Document din 1776, Noamvre 23, (laşi).

Sumar. Gr. A. Ghica V odă scrie carte Fa Inocentîe Episcop Hu-şului să aleagă părţi le pah. C, Paladi din M uuteni-Puteni.

('Moşia K oşieşti, seliştea M unteni-Puţeni. IV, 15). Hârtie coală,

Io Grigorii Alexandru Ghica Vvoda. b. m. g. z. M.iubitoriului de Dumnezău şi rugătoriul nostru svinţia sa

chir Enochentii episcop Huşului şi cinstit credincioşi boeriidomnii meii dum. Costandin Grecianu ban. is. i lordachiLambrino pah. să faci ştiri svinţi tale şi dumv. că prinjalobă ce au dat domnii meii. preutul Dumitraşco şi Scăr-lat diiaconul. au arătat cum că ei au părţ de moşii pă-rinţăşti în moşie Muntenii şi în Piţcani. şi în Puţeni dela ţnut Fălciului. cu scrisori, şi nefiind părţle lo r aleşi şidiosăbite au cerut dreptate, ca după scrisorile ce au săli s aliagă părţle lor despre alţi, deci fiind că în moşiileaceste ari părţ şi dmlui pah. Costandin Păladi. dupăscrisorile ce ari. vau cerut pe dmv. hotărnici voindu şidmlui ca săş osăbască părţle de călră răzăşi. pentru cariiată scriem svinţi tale şi dmv. viind acolo vechilul dumisalipah. Paladi cu scrisori ce vor ave să aduceţ de faţă şipe toţ răzeşii acelor sălişte. şi după scrisori dovezi ce Cor

fi aflate la dmlui pah. cum şi la răzeşi să li cercetaţ cuamărunt, şi ci să vor dovedi drepte părţle a fi ştii cariepărţ mergând la stările moşiilor să alegeţ părţle fiişticărei de o parte după scrisori ci vor ave fiişti cari parte.Şi după hotarîtura ceţ faci să daţ la vichil pah. Paladicum şi la răzăşi mărturii hotarnice. pe părţle ce li s va



- 62 -

vini. ca după hotărnică săş stăpăniască fiiştî care partece va ave. iar di nu să vor odihni vreunii să ii daţ zi desoroc să vie la divan, cu mărturii hotarnică. şi cu scrisori

ci vor ave. aceasta scriem. 1776 Noembre 23.pecete mică domnească cu excrga : Or. A l. Ok. V.v.

1774; pe scut se văd: buzdugan, sabie, 2 lei. capul de.bou. trei stele; steaguri de o parte şi de alta.

procit vel logofăt sau trecut la condică

48) Document din 1777 A vgust 31, l aşi .Sumar Cartea l'il Gr. A. Ghica Vodă cătră ispravnicii de Pâlcin

lancul Greceanul b. v. pah. lordachi b. v. aulRer a& rânduiască maziliai aleagă părţle lui Grigoraş Costachc b. v. clucer despre ulţ- răzeşidin Vatcini.

(Moşia RoşieşU, seliţtea V ătcani, III. 6), Hârtie fi lă.

Io Grigorie Alexandru Ghica Vvod. bojiiu. milistiiu.gospod. zemli Moldavscoi. credincioşi boerii domnii mele

dmnelor lancul Grecianul biv vel pah. i lordachi biv velsulger. ispravnici de ţnut Fălciiului. să face ştire Dumv.că domnii meii au dat jalobă credincios boeriul domniimeii dmlui Qrigoraş CosţşkLbiv vel clucer, arătând că laţnut Fălciului are de pe părintele dmsale răposatul VasileGostaki bapu aceste părţ de moşij. la sat la Vătcani giu-mătate de un bătrân a lui Gheorghe de Vătcani şi giu-matate din bătrânul Borcii de Vătcani şi a patra parte dm

bătrânul lui Gură lată. care parti sintu cumpărătură derăposatul Vasile Costachi biv vel vornic strămoşul medel-nicerului Gngoraş de la un Arhîri ficiorul Stratului, nepotlui Gheorghie Cărăuşul, cu zapis la leat 7207 Apr. 28.Aşijdere şi altă parte tot dintracelaşi sat Vătcani de laOdokiţa fata lui Tanasă din Puţeni cât să va alege şicerşind dumlui clucer Gligore ca să să aleagă şi să i săhotărască aceste părţ dintracestu sat Vătcani de cătră

alţ răzăşi. pentru aceasta iată scriem dum. să rânduiţnişte mazili pe care veţ socoti ca să mergă la stare mo-şiei şi strângându de faţâ pz toţ răzăşii acelui sat. şi pealţ împregiura să ste şi >a sama să cerceteze dupăscrisori vechi şi după mărturiile, răzeşilor să se aliagă



— 63 —

aceste părţ de moşie, deosăbit stălpindule cu pietre ho-tarâ de cătră alţi şi săi de şi mărturie hotarnică în semneiscălită de acei mazili şi de toţ răzeşii, care mărturie seo cercetaţ şi Dmv. iar când dmv. nu eţ putea odihniacolo atunce să le puneţ zi de soroc, şi cu mărturii

Dmv. să vii aice la Eş. Aciasta scriem.I. p. cap de bou. 1777 Avg. 31procit vel log. sau trecut la condică

49) Document din 1778 Mal 25, laş i .

Sumar. Cartea lui C. D. M uruz V odă scrisă la Gr. Costachi b.T .pah. ispravnic de.Pălciu să înlesnească lui Gr. Costaclii b. v. clucerde a-şi lua d.jroa di a l ivezi ţi viile răzeşi lor făcute pe partea sa pi -ri nţaacă din V ătcani .

(M oşia Roşieşti, sel iştea V ătcani Bameovki III, 7) Hârtie fiii.

Io Costandin Dumitrii M uruz Vvod bojiiu. milstiiu.gospodaru zemli M oldavscoi. credincios boeriul domnii meledum. Grigoraş Costachi biv vel pah. isprav. de ţnutFMdkijiii. să face ştire ca domnii mele au dat jalobă cre-dincios boeriul nostru dum. Grigoraş Costachi biv velclucer cum că la ţnutul Fălciiului are o moşie anume

Vătcanii. pe care o are cu scrisori zapisă vechi. încă dela părintele său. pe care moşie sâ află ţarini făcute şi viişi acei ce au vii şi ţarini nu vor săşi dei obişnuitul venital moşii pricinuind unii cum că sînt şi ei răzeşi întracemoşii, pentru care iată te râuduim pe dmta luând cartedomnii meii să te scoli să mergi acolo la numita moşie,unde să strângi de faţă pe toţ cei ce vor fi răzeşi laacia mo ş/e. şi după scrisori ce vi sor arăta şi de o parte

şi alta să faci cercetare cu amărunt, şi câtă să va dovedidriaptă partea clucerului Gligoraş după scrisorile ce aresă stai săi alegi parte de o parte, osâbitâ stălpindu o cupietre şi să -dai şi mărturie iscălite de dmta şi de toţrăzeşii, cari mărturie aducânduo aice şi cercetândusă didmlui vel logofăt, de va fi cu cale şi cu prinsoare tu-turor să i să facă şi in ţâri tură domniască. A ciasta scriem.

1778 M ai 25pecete domnească in tuş roş cu exerga: lo. Kst.Dm. V v. 1777 C ap de bou.

procit vel log. sau trecut la condică.



- 64 -

50) Document din H 7 8 Săpt . 6, făr ă l oc.

.<?«M«r.lon Bogos şi Gr. Măgan mărturisesc despre curgerea pro-prietăţ' •«» Hărciogani din partea neamului M ăţă.

(Moşi» Roşieşti, seliştea Hârciogani, V. 3,', Hârtie fila

Am dat aciastă mărturie a noastră la mâna lui Ghior-ghi diiacon zât lui llie M âţă i lui Ursache săn lui GligoraşRăciii. i lui Ghiorgăi săn lui llie M âţă precum să să ştiecă aducândune înnainte dumisale pah. Qrigoraş Costachiis. să mărturisăm cum ştim pentru părinţi lor. llie M âţă

şi Gligoraş Răcle au moşie în Hărciogani pe vale Pogo-cenilor. au nau. noi în frica lui Dumnezău cu sufletelenoastre mărturisăm că am apucat pe părinţi lor stăpâ-nind toată moşie Hărciogani şi noaî niau luat şi dejmăşiatunce ei să numie moşani şi după cum am ştiut ammărturisit cu sufletele noastre şi pentru credinţa niam pusdegetele.

It 1778 Săpt. 6

f Eu Ion Bogos ot Băsăşti om bătrân de 70 ani.f Eu Grigori M ăgan ot Băsăşti.«Aciasta mărturie sau făcut înnainte noastră după

cum au mărturisit aceştie. 1778 săp. 6Gr. Costachi pah.

eu am scris cu zisa lor, A lex. Burghele.

51) Document din 1778 Săpt. 10, fără loo.

8umnr. Gr. Costachi pah. giudecă pricina între răzeşii de V ătcanişi cri de Pu(eni pentru nişte părţi de ocină din Puţeni, cerftod şicarte de blăstăm.

(Moşia Roşieşti, seliţtca Puţeni IV, IC). Hârtie coală.

După giudecata ceau avut înnaintea mea preutul Du-rnitraşco zăt popii Edului i Scărlat diacon său popii Eduluii Luţă cumnat lor cu Gavril Bugan diiacon i NeculaiuBostan i loniţă săn Misăilă. din satul Vătcanii. pentru

nişte părţ de moşie ce sânt pe apa Elanului anume Pu-ţenii i Muntenii i cari părţ de moşie să stă(pă)nesc deniamul popii Edului ci s(ă) arată mai sus şi trăgând şiaceşti oameni din Vătcani ca s între şi ei în stăpânireacestor părţ de moşii, niamul popii Edului îi liapădă zăcând



- 65 -

că nici odată nu iau apucat stăpânind întraceste părţ demoşii carii întrebând şi pe aceştie oamini din Vătcani cuce dovadă trag să intri în stăpânire acestor părţ de moşiiei au arătat că sânt niam cu popa Edul. iar niamul popii

Edului de mai sus arătat zăc că nu sânt niam cu dânşiişi neavând nici o dovadă încredinţată asupra niamuluipopii lui Edul că sânt niam nici că au stăpânit vreo dat(ă)întraceste părţ de* moşie au rămas ori săşi găsească doioamini străini oamini de credinţă să sufleţască cum căsânt niam cu popa Edul ori că au stăpânit vreodat(ă). iarnegăsând marturi să Ie facă carte de blăstăm şi de arpriimi niamul popii Edului cum că nu sânt niam cu dânşiinici au stăpânit întraceste părţ de moşii să fie lipsiţ dinmoşie, iar aducând marturi sau carte de blăstăm după cumsă arată mai sus şi nepriimind niamul popii Edului cartede blăstăm să stăpăniască înpreună şi pentru încredinţaream iscălit. 1778 Săpt. 10

Gr. Costachi paharnic.

52) Document din 1779 April 30, (laşi).

Sumar. Boerii ile divan judecă $i dau râmaţi pe răzăşii de Văt-cani în pretenţia lor pentru părţ din Puţeni, de oare ce diresele ce leaduc sint nicşlerşujjite şi îndreptate cu adausuri nedrepte

(M oşia Rosieşti, seliştea Puţeni IV, 17). Hârtie coală.

Facem ştire cu adastă, carte de giudecată. că din

luminată poronca mării sale pre înălţat domnului nostru.Costandin Dimitrii M uruz Voevod. sau giudecat de faţăînnainte noastră preutul Dumitru şi diaconu Scărlat. şiînpreună cu fraţi lor răzăşi de la moşie Puţăni din ţnutEălciiului. cu Gavril djiacon şi loniţă Bostan şi cu alteniamuri a lor. a cărora pricină cercetândusă întracestachip sau aflat.

Preutul Dumitru şi Scărlat diiaconu. au arătat cum

că Gavril diiaconu şi loniţă Bostan cu niamurile lor. cunedreptate şi cu lăcomie să fac că sânt răzăşi şi moşani'n moşia Puţănii şi Piţcanii şi Muntenii împreună cu dânşii,unde nici odată nau stăpânit ei sau părinţi lor şi la acestaj*u cerut dreptate. De faţă fiind Gavril diiaconu şi loniţăBostan sau întrebat ce răspunde, şi cu ce trag să între

•spisoace şi Zapise Voi. V . p. II . 5



- Gi

stăpăntori la această moşie Puţănii ot Fălciu. şi ei au a-rătat un zapis din 7217 ce sânt acmu 70 ani de la unSămion ficior lui Bostan, făcut la mâna unui Darie curtia-nul. întru care scrie acel Sămion ficior lui Bostan, că de

a sa bună voe au vândut lui Darie curtianul parte a cincifraţ anume Tudosca şi Ghiţă. şi Prohira. şi A lixandra. drept6 lei şi o vacă cu vitei, iar parte frăţnisău Vasilache B ostannau vânduto ci au zălogito drept 5 lei iarăşi la Dariecurtianul. Dar de au vândut moşie sau alt cevaş nu săştie. căci nimic nu pomineşte ceau vândut, au mai arătato carte domniască di la răposatul mărie sa M ihai Raco-viţă Vodă. din 7216 M art 27. cu un an mai înainte decât zapisul de sus pomenit în care carte să pomeneştecătră un Adam cămăraş cunj că sar fi jăluit Darie Curti-anul pe Vasăle Bostan din Pitcani că Iau plătit de 20 leiceau fost chizăş la un turcu. şi cum că Vasăle Bostanau fugit la ţara romăniască. dar iau rămas moşie în Mol-dova la sat la Papuceşti şi la V ătcani şi la Puţăni să po-ronceşte ca să cheme pe fraţi lui Vasălachi şi de vor da

bani. datorie lui Darie să ţe fraţi moşie, iar nedândubanii să împliniască cu moşie drept acei 20 Iei. care cartegospod cercetândusă sau aflat cu dovadă că iaste toc-mală şi nu este cu putinţă să aibă vro tărie, căci undesântu scrisă numele moşiilor acolo printre rânduri au adaoscu alt condeiu <i au pus şi la seiişte Puţănii. al doile saumai dovedit că carte aciasta este făcută mai înainte defacerea zapisului de sus scris cu un an când nu era scris

zapisul. dar la această iarăşi au răspunsu preotul Dumi-tru şi diiaconu Scarlat cum că ei la V ătcani şi la Papu-ceşti nau stăpânit nici o dată şi nici stăpânesc şi nici autriabă. sau întrebat iarăşi pe Gavril diiaconu şi pe loniţăBostan, de au stăpânit vreodată ei sau părinţi lor Ia să-lişte Puţănii. şi de au dovadă să arăţ, ei au răspunsu căei nau stăpânit iar părinţi lor ar fi stăpânit, dar dovadă

nau arătat, deci dar luând noi sama cu amărunt şi dove-dindusă pricina aciastă precum sau arătat mai sus. saucunoscut că cerire lui Gavr.l diiacon şi a lui loniţă Bostanau eşit răsuflată, şi nau nici o dreptate. întăi că în zapisceau arătat Gavril diiacon cu tovarăşii săi numai cât a-rată ciau vândut, dar ceau vândut nu pomeneşte al doile



- 67 - •

că carte domniască ceau arătat în spre dovadă iarăşi saugăsit tocmită şi adaos cu alt condeiu printre rânduri po-menind şi sălişte Puţănilor. şi deosăbit că carte gospodsă află făcută mai dinainte de cât zapisul încă cu un an

pre când nu era scris zapisul. cu toate acestea sau cu-noscut că sântu acolisitori şi după dreptate ca pe nişteacolisitori sau dat rămaşi din giudecată. iar preutul Du-mitru şi diiaconu Scarlat cu niamul lor. am hotărât săşstăpăniască moşie lor în pace şi nesupăraţ, fiind că înzapisul ceau arătat ei din 7217 cu care cere moşie laPuţăni să dovideşte că în zapis nu arată ceau vândut,

nici pomineşte nume de moşie nici la ce loc. cum şi cucarte lui M ihai Vodă ceau arătat ei din 7217 cu un anmai în urmă zapisului în care carte a lui Mihai Vodănumele moşii Puţăni pe care o cere iaste pus printre rân-duri diasupra pentru aceia sau dat rămaşi din giudecată.

1779 April 30.Ion Sturza vel vornic. loniţă Canta vel vornic. Las-

carachi Roset hatman. Costandin Carage vel spatar.

53) Document din 1779 Noem. 14, fără loc.

Sumar. Izvod de părţile răzeşilor din Dolheni, deosebite de pah.<ir. Costachi de cătră părţile căpiL loniţă Gafencu.

(M oşia Hosicşti, seliştea A ndrieşti VI, 13). Copie

Izvod de părţăle răzăşilor din moşiia Dolhenii. ce li

sau ales de către părţle căpitanului loniţă Gafencul dinDolheni. osăbite după cum să arată deosăbite a căpita-nului loniţă. prin deosăbit izvod. ce i sau dat iscălit denoi după hotărâre ce sau făcut prin luminată carte gos-pod. ce şau adus căpitanu şi sau făcut şi izvodul acestaca să se ştie şi părţle răzăşilor ce li sau venit după cumarată în gios. . 1779 Noem. 14

350 st. 2 palme toate părţle Filipeştilor ce li sau datdin bătrânul Măriei giumătate din bătrân. însă:

36 st. câmpul cu dumbravă.41 st. 2 palme sălişte cu dumbravă şi cu spini.

143 spinii şi cu dumbravă.130 păduri bez del de la lacu cu răgoz pănă la350 2 zurăitoare.



32 st. 2 palme toată parte din Dolheni a Aniţăi fata toiSămion Nohit ce o trage Gavril. V rabie ot Dolheni însă:

4 st. 2 pol palme silişte cu spini şi cu dumbravă.4 st. 5 câmpu şi dumbravă.

14 2 pol tij spini cu rădiu şi cu dumbravă.

13 codru bez de la locul cu răgoz şi pănă la35 2 zurăitoare.36. 2 toată parte fata lui Sămion Nohit ci sau vinit

în parte ficiorilor preotesăi M arii anume Toader şiSămoilă. însă:

4 st. 2 pol palme sălişte cu sp'ni şi cu dumbravă.4 5 câmpu cu dumbravă.

14 2 pol tij spini cu răpi şi dumbravă.13 codru bez de la locul cu răgoz şi pănă la35 2 zurăitoare.

36. 2 toată partea din Dolheni a Sandii fata lui SămionNohit. ce sau vinit lui loniţă Ciobotariul însă ;

4 st. 2 pol palme sălişte cu spini şi cu dumbravă.4 5 câmp cu dumbravă. "

14 1 pol tij spini cu răpi şi cu dumbravă.13 cotirul bez de la locul cu răgoz şi pănă la36 2 zurăitoare.

Părţle din moşiia Andrieştii91. 6 ce sau făcut pe 4 locuri măsurândusă... însă:

28 st. parte Aniţi fata lui Nohit Sămion despre ră-sărit în fund

29 5 pol drept casa lui Crăciun.23 peste ldrici în podişu.10 pol în fundul despre apus.

91. 6 au eşit în cute patru locurile ce sau măsurat tijdin Andrieşti însă:

28 parte ce sau vinit lui Toader Mogălde.29 5 pol drept casa lui Crăciun. .24 piste ldriciu în |X)dişu.

10 pol m fundul despre apus.91 st. 6 palme au eşăt în cute patru locurile ce sau mă-surat tij din Andrieşti ce sau vinit lui loniţă Ciobotariuldi pi moaşa sa Sanda. însă:

28 st. parte Sandii fata lui Sămion Nohit desprerăsărit.



— 69 —

2 9 5 pol drept casa lui Crăciun .2 4 piste Idriciu în podişu.1 0 pol în fund despre apus.

Părţile dintrun bătrân din Papuceşti.

1 3 . sau gă sit în căte trile măsurile ce sau măsurat... însă :4 st. 4 palm e parte Aniţii fata lui Sămion Nohit des-

pre apus pi malul Idriciului.4 2 în podişu despre apus.4 2 în fundu dispre apus unde să hotărăşte

cu Căprioara.

Parte lui Costandin Pantază cumnat căpitanului lo-niţă din Dolheni, din Andrieşti şi din Papuceşti, ce trage depe Savina fata lui Sămion Nohit.4 st. 4 pol toată partea lui Costandin din Dolheni în â:

st. 4 pol palme câmp cu dumbravă.4 » sălişte cu spini şi cu dumbravă.

1 6 po l sp ini.' răpi cu spini şi cu dumbravă.

1 5 codru pănă la locul cu răgozul.1 1 st. 5 po l. sau făcut cute patru măsurile ce sau măsu-

rat Andrieştii... însă:3 st. 4 palme despre răsărit în fundu.3 5 pol. drept casa lui Crăciun.3 piste Idriciu în podişu.

1 2 în fundul despre apus.-l st. 5 palme în cute treli măsurile ce sau măsurat petrii locuri Papuceştii... însă:

4 pol palme dispre apus pe malul Idriciului.4 po l în podiş dispre apus.4 pol în fund dispre apus unde se hotărăşte cu

Căprioara.

şi aceste părţi ce să numesc a lui Costandin Pantazi caresânt în izvod de părţile căpitanului loniţă Gafencul. însănumai la sum a de părţi ce are Savina fata lui SămionNohit. străm oa şa Pantazăştilor. şi din partea Savinii dingiumătate de parte. împărţindusă pe patru fraţi, i sauvinit lui Co stan din aceşti stânjeni şi palme ce sânt ară-



— 70 —

Note: 13 stânj. sau găsit în cute treli măsurile ce saumăsurat însă:

4 st. 4 palme parte fata lui Sămion Nohit.4 2 în podişu despre apus.4 2 în fund dispre apus unde se hotă-

răşte cu Căprioară.13 st. ce sau găsit în cute trile măsurile ce sau

măsurat. însă:4 4 parte Sandii fata lui Nohit din Papuceşti dispre

apus pe malul Idriciului.4 2 în podişu dispre apus.

4 2 în fund unde să hotărlţte cu Căprioară.Obs. Palma cu care sau măsurat părţle are 0.27 m.

54) D ocument din 1779 N oem . 14. făr ă l oc.

Sumar. Pah. Gr. Costachi alege părţile lui I. Gafencu căpi tan InDolheni, despre păr(ile răzeşilor. '

(Moşia Rosieşti, seliştea Andrieşti VI. 14). Copie.

Partea căpitanului loniţă Gafencu din moşiia ce areîn Dolheni. cum au eşit la măsurătoarea ce sau făcutdin poronca gospod ci sau ales de o parte de cătră alţrăzăşi, cum şi alte părţ de moşie, după cum arăt în gios.

1779 Noemvrie 14Ce sau venit din câmp cu dumbravă pănă în hota-

rul Vătcanilor.

84 st. 5 palme parte lui Grigore Nohit şi a surorii saleZmaranda ce le are cumpărătură şi daniecăpitanul."

84 5 partea lui Postolache şi a Iui Gheorgheficiorii Chirilei ce sânt date prin carteade giudecată a medeln. Neculai (fiind is-pravnic) după care carte de giudecată sauvăzut şi întăritură la mâna căpit. Gafencude la răposat Ghica Vodă dată pentrupărţle căpit. loniţe din Coroteni ce liauvîndut răposatului Costache numiţi de sus.

46 5 parte unui pol bătrân ce Iau luat princarte de giudecată de la Filipeşti.

46 5 Partea poenii ci este din sus şi sau datdin gios.



4 st. 5 palme partea Păsculesii tij pentru părţle.de Co-•roteni a căpit. ce leau vândut răposatCostachi.

•13 7 părţle Angheluşii i Crăstinii şi a Mărieifetele lui Sămion Nohit rezleţe.

4 5 partea Savinei fata lui Nohit baştină.285 5

209

209

143

14 2757 2

632 4763 663 6

43 27

4 2417 2

202 3

208

208130

1352

611

Tot partea căpitanului ce sau vinit spini,răpi şi dumbravă în hotarul V ătcanilor.partea lui Grigorie Nohit şi a Zmărandiisăn Chirilii.

parte lui Postolache şi a lui Gheorghesăn Chirilii.parte unui pol bătrân ce Iau luat cu giu-

» decată de la Filipeşti.partea Savinii săn Simion Nohit.părţle Angheluşii i Păsculesii i Crăstiniişi M ărie.

părţle la Grigore Nohit şi a Zmărandei.. părţle lui Postolachi a lui Gheorghe brat

ego săn Chirilii.parte a giumătate de bătrân ce sau luatcu giudecată de la Filipeşti.

~ partea Savinii săn Simion Nohit.părţle Păsculesii i Angheluşii i Crăstina

şi M ărie.

Partea din pădure pănă la lacul cu răgoz

partea lui Grigore Nohit. i a suroriisale Zmaranda.părţle lui Postolachi şi Gheorghe.parte a pol bătrân

partea Savinii săn lui Sămion Nohit.părţle Păsculesii i Angheluşii i Crăstinaşi Mărie.

tij păduri de la lacul cu răgoz păn laZurăitoare parte din Andrieşti tij ai că-pitanului.



— 72 —

24 st palme partea lui Grigore Nohit i a surorii saleZmăranda de cumpărătură.

24 parte lui Postolachi şi Gheorghe pentrupărţle din Coroteni.

24 partea Savinii de baştină.95 părţle Păsculesii. Angheluşii. Cărstini şiMane rezlete. iar una vânzătoare de păr-ţle de Coroteni a căpitanului,fac în podiş peste Idrici despre apus.în fundul despre apus unde se hotărăştecu Corotenii.'tij Andrieştii piste Idrici despre răsărit

drept casa Iui Crăciun Croitor,fundul despre răsărit unde să hotărăştedespre moşia Vătcani.capul Hărmăneştilor despre apus bez 60stânjăni ce iau luat Şurubitele în zaredialului spre apus după cum sau văzutşi hotarele.tij Hârmăneşti pe podiş despre apus.tij peste Idrici în podiş despre răsărit îndrept casei lui Crăciun,capătul despre răsărit în dumbravă des-pre Vătcani

Partea din Papuceşti tij a căpitanuluifundul ce mergi alături cu apa Idriciuluidespre apus.în podiş la mijlocul moşiei,fundul despre apus ce să loveşte capitecu Caprioara.

16882 24

208 54

196

146

207163

340

46 2

44

44

134 4(ss) Grigoraş Costachi pah. ispravnic

loan Gordul vornic de poartă«sau scos întocmai di pe orighinalul de mine

O. Florescu polcovnic.Obs. Este şi a doua copie, unde cifrele ni sânt date

în slove iscălite de Chirica Stamate.

Obt. Palma cu care s'au măsurat pârţile că.pit. I . Ga-fŞDcu are aceiaşi lungime de 0.27 m.



— 73 —

55) D ocu men t din 1781, luli 1, fără l oc.

Sumar. T oader Foca dS danie giumătate de bătrân dio Hârcio-gani şi Şărbăcat- i pr. Iorfest Dan, dichiul Episcopiei de Huşi, fiind şi

«1 răzeş de pe F oce uri cari ul .(M oşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani V, 4). Hârtie coali.

Adică eu Toader Foce sin Vasile Foce din Pogăcenistrănepot Focii uricariului. datam adevărat şi încredinţatzapisul mieu la mâna sfinţi sale părintelui loreast Dandichiu Episcopii Huşului. iarăş strănepot di pea fata Focii

uricariului. prea cum să să ştii că eu de nime silit niciasuprit, ci de a mea bună voi. giumătate de bătrânulFocii din moşie Hărcioganii, ce sânt pe vale Pogăcenilor,alăture cu A ldeştii. în ţnutul Fălciiului. cum şi din moşiaŞărbăcanii. cea sânt din capul Aldeştilor. sprea apus iarăşcât sa alegi giumătate de bătrânul Focii pea giumătateiam dat danii, şi pea giumătate Iam vândut sfinţi saledrept 40 lei iar giumătate de bătrânul Focii, au rămas săşo stăpânească popa Şteafan. şi diiacon Maftei. şi VasileFocea. şi diiaconul llie. şi cu alte niamuri a lor cea sântşi ei tot strănepoţ Focii uricariului. şi măcar că eu aciastagiumătate de bătrânul Focii, şi din A ldeşti şi din Pogăceniîn anii trecuţ liam vândut iarăş sfinţi sale numitului lo-reast Dan. cu deosăbit zapis. cum şi aceste de mai susarătate părţ din Hărciogani şi din Şărbăcani, cum am a-rătat pea giumătate. liam dat danie şi pea giumătate leam' vândut tot sfinţi sale pentru ca sfinţa sa. încă ceadintăi. la toate numitele moşii au mai avut câte un bă-trân întreg, după strămoşul său Foce uricariul. al doilecă şi moşiile era necăutate, şi înpresurate de cătră alţînpreagiuraşi şi numai sfinţe sa au cheltuit şi sau ostenitîn câţva ani. păn a le alegi, şi pentru aceaia şi cu aciastă

giumătate de bătrân, dintracesta numită moşii Iam dat şiIam vândut tot sfinţi sale. şi de acmu înainte sfinţe saŞi fiiul sfinţi sale şi nepoţi şi strănepoţi sfinţi sale. săŞi le stăpânească cu bună pacea în veci şi oricine dinniatnurile mele. ci or zice că au parti cu mine la aciastăgiumătate de bătrân a Focii, pea sfinţe sa să nul superi.



treg. şi di supt mal şi di gura Babii. ş' din Negrileşti. şiun loc de prisacă la obârşie Tuleştilor. cu livezi cu pomişi alt loc de prisacă cu livezi tot acolo, care moşii iarăşle avem de pea strămoşul nostru Foce uricariul. şi nimăruinici am dat nici am vândut di acoli. ci aceaia să le cauteei dezbătândule să le stăpăniască. iar sfinţa sa numitulloreast Dan săş stăpăniască părţle di mai sus arătate,cea iam dat şi iam vândut din A ldeşti şi din Pogăceni.şi din Hărciogani şi din Şărbăcani cu bună pace în veci.şi la această danie şi vânzare, sau mai întâmplat şi alţ

oameni de cinste, cari mai gios să vor iscăli, şi eu încăpentru mai mare credinţa neştiind carte am pus degetul.1781 Iul. 1.

«Aşijdere şi parte me din Puţeni cât mi sa alegi iarăşam dat sfinţi sale.

ţ Eu Toader Foce sin Vasile Foce strănepot Fociiuricariului. «Eu Lupul Cotoiu am scris cu zisa lui Toa-

der Foce.in dos: Hărciogani. Şărbăcani. A ldeştii. Pogăcenii.Puţenii».

56) Document din 1781 Sept. 12 (laşi).

Swm«r. Cartea lui C. D. M uraz V odă cătră med. N eculae ispraY -Dic de Fălciu să aleagă părţ le, ce cl ucerul Gr. Costachi are In V ătcani.

(Moşia Roşieşti, seliytea V ătcani III, 8). H ârti e coală.

Io Costandin Dimitrie M uruz Vvodă. bojiu. milisfiiu.gospodaru zemli Moldavscoi. credincios boeriul domniimeale dum. Neculce biv vel medelnicer is. de ţnut Fal-dului ; i boerul nostru (loc gol) vornic de poartă s(ă)n(ă)tate.să face ştire că prin jaloba ce au dat domniei meale cre-dincios boeriul nostru dum. Qrigoraş Costachi biv vel

clucer, au arătat că are cătâva parte de moşie în satulVătcanii de la acel ţnut şi răzeşii nu iar fi dând dijmaobicinuită de pe parte dumisale ce să face pentru aceaiacerând acum să i să hotărască şi să să aleagă de o parteparte ce are. iată scriem dumitale. de nui pute însuşi sămergi dumniata având trebuinţă isprăvniciei din mazilii ce arfi la acel ţnut să rândueşti pe care a fi om de ispravă, să



- 75 -

de poartă şi fiind faţă D-lui clucer sau vechilul său cu scri-sori ce or fi având şi cercetându toate scrisorile de laatnândoo părţle câtă parte se va dovedi că este a clu-cerului fără pricină, să o hotărască stălpinduo şi cu pietrehotară. după care hotărătură dând ei mărturie hotamicăîn semne iscălită atât den rânduiţi hotărnici, căt şi derăzăşii ce să vor întâmpla la hotărât, şi adeverindo şi cuiscălitura dm. să împlineşti şi dijma ce să va face pe partehotărâtă de la acei răzăşi. iar când nu să vor odihni cuhotărâtura de acolo vreunii din răzeşi atunce să nu să hotă-rască fără numai după cercetare ce vei face. vei da măr-turie la parte ce să va cădc. înştiinţând pricina pe largu.şi cu mărturie aceaia prin zi de soroc săi trimeţ dmta ladivan ca să li se hotărască după cum o fi drept, aciastăscriem. 1781 Sept. 12

1. p. gospod. cap de bou. cu iniţalele: Io. Cst. D.M. V. y. 1777.

procit vel logofăt.

jos pe faţa a 3-a: sau trecut la condică.57) Document din 1782, Mai 3 (laşi).

Samor. C artea lui C. O. Muruz Vodă cătră Cost in Catargiu, is-pravnic de Fălciu să aleagi părţle ce aie preutul Dumitraşco in Pu-ţeni şi alte selişte.

(M oşia Roşieşti, seliştea Puţaoi, IV, 18). Hârtie coală.

Io Costandin Dimitriie Muruz Vvod. bojiiu milostiiu.gospodar zemli Moldavscoi. Cinstit şi credincios boeriuldomnii meii dmlui Costinu Catargiu biv vel spatar isprav-nic de ţnut Fălciului. i dmlui Grigoraş Costachi biv velpaharnic, boeriul nostru Ştefan Ciogole vornic de poartăsănătate, vi să face ştire că prin jaloba ce au dat domniimele preotul Dumitru, i diiaconu) Scărlat ot Fălciiu. auarătat că la ţnut Fălciiului pe Elanu. în moşia Puţăni. i

Munteni, i Piţcani. i Bălăneştii. ar fi având şi ei părţ deţnoşie în cari moşii având părţ şi dmlui pah. Costandin"aladi în multe rânduri numiţi jăluitori ar fi luoat cărţgospod de hotărât ca săş aliagă părţle lor arătate, şi ar£dus şi hotărnici la faţa locului, şi din pricina că pah.aladi nar fi statut la hotărât, părţle de moşie a jăluito-



- 76 -

riior ar fi rămas tot nealesă, pentru care au cerşut drep-tate. deci pentru ca să ia curmări pricina această de aicisau pus ză de soroc păh. Paladi la 20 zăle acestii luni

să să afle însuşi sau vichilul dmsale la stare numitelormoşi cu scrisorile, pentru ca să să aliagă şi să să hotă-rască atât părţle jăluitorilor cât şi părţle pah. Paladipentru aceia dar iată vă scriem luând carte domnii melesă mergeţ la stare numitelor moşii şi adunând pe toţ ră-zăşii şi împregiuraşii fiind de faţă şi jăluitorii cu scrisorilecât şi pah. Palade. sau vichilul său cu scrisorile, să faceţ

cu amăruntul cercetare scrisorilor şi dovezălor fiişticăruiaşi ce să vor dovedi drepte părţle jăluitorilor. cât şi apah. Palade şi far de pricină din fişticare moşie să lealegeţ osăbite. şi măsurândule îu stânjăni lungul şi curme-răşul să le stălpiţ şi cu pietre hotară. şi să daţ şi măr-turie hotarnice. atât pah. Palade pe părţle sale cât şijăluitorilor pe părţle lor. în care după ce veţ iscăli însuşisă iscălească şi toţ răzăşii. la amândoaî hotarnicile. şialţi ce să vor tâmpla de faţă Ia hotărât. în cari mărturiehotarnice. pe largu să se arăte sămnele hotarălor şi so-mile stânjănilor, ca pe urmă aducănduni aice şi cercetân-dusă de dmlui vel logofăt, să va întări stăpânire la ainăn-doaî părţle şi cu cărţle domniimele. iar nemulţămindusăvreo parte cu hotărătura ce veţ face şi de nu să vorpute aşăza acolo pietre hotară să nu puneţ ci cu măr-

turie dumv ce veţ da la parte ci să va căde. după cumveţ afla pricina şi cu ză de soroc să vii la divanu. ca săsă de pricinii hotărâre, precum va fi dreptate, aceastascriem.

1782. Maiu 3.adresa.

Cinstit şi credincioşi boerii domniei mele dum. Cos-ţnu Catargiu biv vel spatar ispravnic de ţnut Fălciiului.i <duml. Origoraş Costachi biv vel pali. i boeriul nostruŞtefanu Ciogole vornicu de poartă date să zdraviiu. ho-tărât — Preotul Dumitru — sau trecut la condică.

procit vel logofăt.



— 77 —

7^58) Document din 1782, Mai 25, fără loc.

Summr. H otami ca Puţenilor Munteni şi alegerea părţlor pah, CPaladi despre răzeşi.

(M oşia Roşieşti, seliştea Puţeni IV, i9). Hârtie, caet

Facem ştirea cu această mărturie hotarnică. că dinluminată poronca prea înălţatului domnului nostru Măriiasa Costandin Dimitrie M oruz Vvod. prin luminata carteamării sale ci niau adus preotul Dumitru şi diiacon Scărlatidiicon Mateiu M ogălde. ficiori şi nepoţ preutului Ştefansăn A ftodor şi cu altea niamuri a lor di la acest ţnut alFălciiului. întru care ni să poronceşte că la acest ţnut al

Fălciiului ar fi având numiţi răzăşi o moşiie pe Elan cisă numeşte Puţănii cu apă. i Muntenii. întru care moşiiar fi având şi dmlui pah. Costandin Paladi parte, şi noifiind că avem multe trebuinţle ţnutului şi neputând mergila stare numitelor moşii ca să faccm cercetări, după lu-minată Tporonca înălţmii tale. am rânduit pe CostandinBosie biv 2 logofăt, din preună cu vornic de poartă, ce

este rânduit de la divan, şi noi după poruncă am mersula stare numitelor moşii, undi fiind faţă atât vichilul dmsalepah. Costandin Paladi căt şi răzăşii de mai sus numiţcum şi alţ împregiuraşi. şi întăi de la Costandin Roiuvichilul dmsale pah. Costandin Paladi am cerut ca să nearăte cu ce scrisori şi dovezi ceri partea de moşii de lanumiţi jăluitori. el niau arătat un zapis din leat 7187 întrucare scrii că o A năsie fata popii Edului precum ea de

nime sălită nici asuprită, ci d' a ei bună voi au dat parteei din Puţăni cei cu apă. dmlui pah. Ştefan Cerchez. însănumai din Puţăni şau dat parte iei. iar nu şi din Mun-teni. am cerşut şi de la numiţi răzeşi că sănii arăte scrisorişi dovezi ci au asupra acestor moşii, intăi niau arătat unuric de Ia răposat dmnul Ştefan Voevod. din leat 7005Mart 13 întru cari scrii că un Toader Turcul şi cu fra-

tesău M ihuţă şi cu un văr primar a lui Şatidru ficiorul luiIvaşcu şi a săminţi lor Arminia fata Anii nepoata lui Să-mion Turcul, că di a lor bună voie de nime săliţ niciasupriţ, şau vândut a lor driapte ocini dintru a lor drepturic. di la moşul său Simion Turcul doaî sate. un satanume Puţănii cei cu apă de la dumbravă, şi alt sat în



- 78 -

margine dumbrăvii, anume Muntenii, acelea numite doaîsati liau vândut lui Giurgiu Puţanu drept una sută zloţtătăreşti. Niau mai arătat un zapis din leat 7200 de laUrâta fata lui Misaiu şi a Măricăi întru care scrie că arfi luat cfcwîsprece mierţe de pă:ne di la un V asale Borşuşi cerşind niam» lui Borşu cu acestu zapis moşii, numiţirăzeşi au dat doîspree» lei pe acele doaîsprece mierţe depăine. şi au răscumpărat acea parte de moşii şi au luatzapis la stăpânire lor cu toată parte eh.» moşii cca scriiaîn zapis. Alt zapis niau mai arătat din leat 7205 întrucari scrii că un A ftodor. neam de acestor numiţ răzeşi

ar fi luat patru stupi de la un Vasălachi Darie, şi nea-vând cu cea plăti stupii, ar fi zălogit parte sa de moşiedar mai pe urmă scrii întracest zapis cum că ori cini dinniamu lor sar afla să aibă a plăti stupii cu roi lor. şisăş ie parte de moşii la stăpânire, acum eşind un preutGheorghe zicând că este niam dintracel Vasălachi Darieşi scoţând acestu zapis cere partea di moşii pentru aceistupi, iar preutul Dumitraşcu şi cu răzăşii lui au cerşut

giudecata la preasvinţia sa lonichenţe Episcop de huşi .fiind partea bisăriceaseâ sau învoit întracest chip de audat preot Dumitraşco şi cu răzăşii lui doaîzăci di Ici pre-utului Gheorghie şi au luat acea parte de moşii cu zapissupt stăpânire preutului Dumitru cu răzăşii lui. după cummai pre largu adevereazâ şi dovedeşte cartea de giudecatăceau dat preasfinţa sa lonichenţu Episcop di Huşi. lamâna preutului Dumitru şi a răzaşilor săi din leat 1776luli 2. niau mai arătat o carte di stăpânire di la răposatuldomnu Grigorie Ghica Vodă din veleat 7237 luli 7. niaumai arătat o împârţală din let 7241 April 2 care împâr-ţală au fostu făcută înainte răposatului lordachi Cantacuzinovel vornic întărită cu iscălitura dmsale întru care împârţalăaf&tâ că acestc moşii sâ împărţă în şasă bătrâni, niaumai arătat şi altă carte de giudecată din leat 17(7)9 A pr

30 încredinţată cu iscăliturile a patru boeri mari di laMânia sa Costandin Dimitrie Muruz V vod. întru care scriecă di faţă înainte dumilor sale veliţlor boeri sau giudecatpreotul Dumitru i diiacon Scărlat răzăşi di moşiia Puţâniii Muntenii din ţnut Fâlciiului cu un Gavril diiacon i culoniţă Bostan şi cu alte neamuri a lor. şi acest Gavril



79

diiacon i loniţâ Bostan şi cu niamurile lor sau dat râmaşidi la divan după cum pe largu şi întru adevăr să înţe-lege din cartea ceau luat numiţi răzeşi de la divan, acumcând numiţi răzăşi vrând ca săşi hotărască moşiile de

iznoavă sau sculat acest Gavril diiacon i loniţâ Bostan iGavril a M ărandei i Vărlan Onilâ i Toader Marcu şi cualte niamuri a lor şi înainte noastră au cerşut giidecatâarătând iei cum că sânt drepţ răzăşi şi niam cu priotulDumitru i cu diiaconul Mateiu şi cu diiacon Scărlat. ză-când că şi iei au parte în numitele moşii acestea împreunăcu dânşii, iam întrebat asupra ceririi lor au vreo dovadă,cum că sânt drepţ răzăşi şi niam cu numiţi răzăş: di cerşi iei să intre cu stăpânire în moşii, iei au răspuns cumcă scrisori nu au. liam zăs de vreme ce scrisori sau altedovezi nu au. sâ ni aducă oameni de credinţă niarturistriini iar nu niamuri dia lor. şi de vor rădica marturi ceivor aduce cu sufletele lor. cum că sânt răzeşi sau niam.atunce să între şi ei stăpânitori. iei au răspuns că oamenimarturi nu au cum nici alte dovezi sau scrisori, şi ne maiavând alta ce sâ mai răspundă au scos o carte de blăs-tăm înainte noastră zicând ei că de vor primi num iţiirăzeşi cartea di blăstăm cum că nu sânt niain cu dânşiinici răzăşi ia aceste moşii, atunci se vor lipsi di a maicerea moşii de aicia înainte, şi cetindulisă cartca de blăs-tăm zăcând cum că nu ştiu a fi nici neam cu dânşii nicirăzăşi la accste moşii sau cunoscut de vremi că GavrilDiiacon. loniţă Bostan. Gavril a Mărandei. Var/an Onilâ.

Toader M arcu şi cu alte niamuri a lor ne având scrisorisau alte dovezi cum nici oameni marturi ce numai cugura ceari moşii sau cunoscut că rău far de cale săacolisiia de numiţi răzăşi. Deci după cea cu amărunt cer-cetare ce liam făcut atât scrisorilor cum şi altor dovezidi pe la împregiuraşii accstor numite moşii dovedindusăacestea doaî moşii anume Puţenii cu apă în dumbravă şiMuntenii supt margine dumbrăvii că sânt dreptea a preu-

tului Dumitru, a diiaconuiui Mateiu / a diiaconului Scărlatşi a altor niamuri a lor. deci nof după poroncă am strânspe toţ răzăşii şi alţi dc prin pregiur oameni bătrâni carivor şti hotarâle acestor numite moşii să ni Ic a arăte. casâ nu sâ facă vreo împresurari cuiva, anumi loniţă



— 80 —

Sâilă. răzăş din Vătcani, A nton Zboiu răzăş ottam i V a-săi vornic Plăcinta -răzăş de Vătcani. i de Bancovici iTimofti Şoitul răzăş di Vătcani. i Gavril Vrăbii din Dol-heni. cum şi alţ împregiuraşi ci sau mai tâmplat şi ară-tândune hotarăle despre toate părţle, am făcut şi noistănjăn de opt palme gospod. şi funii de triizăci destânjăni şi întâi am pus doaî pietre hotară chiotoare moşiidispre răsărit, care.dintraceste doaî pietre una piatră cautăîn lungul moşii spre amiazăzi. cea disparte moşia aceastade-moşia Vătcanii. iar una piatră caută curmeziş moşiicapătul dispre meazănoapte drept pintro piatră, cea fost

veche stricată, cea niau mărturisit răzăşii de V ătcani şialţi că au fost hotar vechiu din vale de drum. şi dintra-cestea doaî pielre am început cu măsura curmezişul moşiispre apus pe diasupra obârşii văi Puţănilor pănă undesau împlinit douîzăci şi unu de funii, iar stânjeni fac şăsăsute şi triizăci şi am pus o piatră hotar, şi dintracestăpiatră măsurând tot înainte pănă întro poenită în zareadialului unde sau împlinit opt funii şi zaci stânjeni iar

stânjeni fac 250. şi acolo am pus douî pietre hotară dis-pre apus. cari dintracestea doaî pietre hotară ci sau puschiotoare moşii una caută înapoi cea disparte moşiia a-ceasta di moşia Dolhenii i Hărmăneşti i Andrieştii. iar unacaută lungul moşii în spre amiazăzi partea dispre apus.şi dintracestea 2 pietre am întorsu cu măsura zarea dia-lului în gios pe la cap moşii Puţănilor săci pănă unde sauîmplinit doaîzăci şi trii de funii iar stânjăni fac şăs sate

noaîzăci şi am pus o piatră hotar şi din piatra aceastamăsurând tot zare dealului în gios prin dumbravă princapul moşii Hărcioganii pănă unde sau împlinit doaîzăcişi patru de funii, iar stânjăni fac şapte sute doaîzăci şiam pus o piatră hotar, şi din piatra aceasta măsurândtot zare dialului în gios prin capul moşii Pogăcenii până10 fune 7 pol stânjăni. iar stânjăni fac 307 pol. şi cuaceasta măsură şi piatre hotară sau încheiat aceste doaîmoşii Puţenii cu apă i Muntenii din giur împregiur. daravând şi dmlui pah. Cosftndin Palade a tragi o parte cuun zapis a unii Anăsii ci sau arătat mai sus din selişteaPuţănii cei cu apă. iar nu şi din selştea Muntenii dupăcum adiverează zapisul. dar aceste doaî numite moşii ne



— 81 —

în doaă pietre hotară vechi a moşii Tupilaţlor ce sântchiutoare a dmsale clucer Grigoraş Costache sau aflatunsprăzăci fune, iar stângăni fac trii sute şi triizăci. şi

am pus şi noi o piatră hotar, ci disparte moşiia aceastape lungu di moşiia Pogăcenii şi de alte moşii ce sau numitmai sus. şi din piatrile acestea am întorsu cu măsura curme-ziş capătul dispre amiazăzi măsurând pe podiş şi dreptla vale şi piste valea Săcii şi alăturea cu moşiia Tupilaţişi drept la dial în spre răsărit pănă în zare dialului şipănă întralte doaă pietre hotară chiotoare moşii Tupila-ţlor sau aflat şaptesprezece funi. 26 di stânjăni. iar stân-jăni fac 536. şi din pietrile acestea rămân Tupilaţi şi săîncep Faurii, măsurând tot în spre răsărit pe podiş dreptla vale şi peste matca văii Puţănilor şi drept la dialu pănăîn zare dialului undi au dat samă răzeşii că ar fi fost opiatră veche hotar şi nu sau găsit lângă un drum undisau împlinit douîsprezece funi şi douîzeci di stânjăni. iarstânjăni fac trii sute şi optzăci şi acolo am pus douî pietrehotăr chiotoare moşii, dispre răsărit şi dintracestea douîpietre am întorsu cu măsura lungul moşii înspre miază-noapte parte dispre răsărit măsurând pi drum pănă laun locu. şi plecându cu măsura din zarea dialului picostişa şi pi diasupra unui hârtopu tot cam pi costişapintre nişte stejări tot în sus cam la vale şi tot pi costişapănă în fundul unii văi cu rădiac alăture cu moşia Ban-covici şi pănă întro piatră vechi hotar ce sau găsit ceau

dat samă răzăşii de Vătcani i din Bancovici i Vătcanipănă la această piatră sau aflat 31 de funi şi 26 stânjăniiar stânjăni fac 956. şi dintraceastă piatră măsurând ladial prin rădiac cam spri apus până întraltă piatră vechia Vătcanilor sau aflat 2 funi 7 stânjăni. iar stânjăni fac67. şi din piatră aciasta din zare dialului măsurând iarăşiîn spre amiazănoapte tot pea podiş cam la dial în suspăn întraltă piatră veche a Vătcanilor sau aflat 15 funi

Şi. 15 stănjăni şi giumătate. iar stânjăni fac 462 pol. Dinpiatra această măsurând tot în sus pin dumbravă pănăîntraltă piatră veche iarăşi a Vătcanilor sau aflat 19 funeŞ' 28 di stănjăni. iar stănjăni fac 598. şi din piatră aceastaJTiâsurând tot înainte pintro poiană din afară pănă în cele2 pietre dea unde am început întâi cu măsura sau aflat

kpi soace şi Zapise Voi. V . p. II. 6



— 82 —

ceea 10 fune 7 pol stănjâni, iar stânjăni fac 307 pol. şicu acestea măsuri şi piatra hotară san încheiat aceste doaămoşii. Puţenii cu apă i Muntenii din giur împregiur; daravând şi dmlui pah. Costandin Palade a trage o parte cuun zapis a unii Anăsăiei ci sau arătat mai sus din sălişteaPuţănii cei cu apă iar unii şi din seliştea M untenii, dupăcum adiverează zapisul. dar aceste doaî numite moşii ne-ştiind pi unde să dispart noi leam dat drept în douî fiindalăture şi neştiindusă pe unde să deosăbeşte ceia de ceiaşi după ce sau deosăbit Puţănii başca sau măsurat pe 3locuri curmezăş şi capătul din sus sau găsit 29 funi şi

10 stănjăni şi sau viniit dmsale pah. o a şasa parte dintot satul Puţăni adică 4 fune 26 stânjăni 5 palme şi unpod de mână în curmeziş; capăt pe din gios sau găsit25 funi 17 stânjăni. iar partea dmsale pah. sau ales 4funi 7 stânjăni 6 pol palme şi douî degete, iar mijloculsau găsit 27 fune 10 stânjăni şi din mijloc sau venitpartea dmsale pah. Costandin Paladi 4 funi 16 pol stân-jăni şi douî degete, iar lungul sau vinit partea dmsale pah.

29 fune şi i sau dat partea dmsale osăbită despre apusşi dispre Sacă, şi cu acestea măsuri sau încheiat parteadmsale pah. Costandin Palade osăbită şi spre încredinţare11 sau dat di la noi aciastă mărturie hotarnică numiţlorrăzeşi din Puţăni şi din M unteni ca să le fie de credinţăşi niam iscălit. 1782 Mai 25.

Costandin Bosie biv vtori logofăt hotarnic. Ştefan Cio-gole vornic de poartă, loreast Dan ot Episc. Huşi răzăşde Puţăni săci i de Hărcioganii de A ldeşti i de Pogăceni.

«A ceastă mărturie hotarnică sau cercetat şi de cătrămine fiind amândouî părţle faţă şi sau iscălit.

Costandin Negel spatar 1781 luni 5«şi eu loniţă Lăpuşnianul am scris această hotarnică

în sat în Băsăşti.

Obs. Palma cu car es'a măsurat moşia Puţeni are 0.27m. lungime; iar masurile moşiei sint acestei:

640 + 720 + 330 - 1790 lungul apus.956 + 67 - f 4fî2 pol - f 598 + 307 pol — 2390 lungul răsărit530 -j - 380 — 916 curmeziş din gioH.« 0 + 250 — 880 curmeziş din sus.



— 83 —

59) Document din 1782 Avg. 26, fără loc.

Sumar. Zapis de 60 lei daţ de pr. lorest Dan, dichiul EpiscopieiHuşilor daţ căp. T. Focea pentru care se pun amanet scrisorile deHirciogani şi Şărbăcani.

(M oşia R oşieşd, seliştea Şărbăcani V, 5). Hârtie Dlă.

Adecă eu căpitan Toader Foce sin Vasilie Foce. da-tam adevărat şi încredinţat zapisul mieu la mâna svinţisale părintelui lorest Dan dichiu Episcopii Huşului precumsă să ştie că având trebuinţă mam rugat svinţi sale demiau făcut bine cu 50 lei adică cinzeci lei, cu vade pănla sfârşitul lunei lui Fevruarie, şi eu am dat toate părţlemele din moşiile Şărbăcani şi din Hărciogani, ca să le

stăpăniască, în cari moşii ari şi svinţe sa osăbite părţ debaştină, şi păn la vade având vreme a să alege părţle afiişticărue. ce mi sa mai face săm mai de sviinţe sa iarde nu mi să face mai mult să rămăi de istov svinţi sale.asijdere am mai dat svinţi sale şi un ispisoc de la VasilieVod. de un niam de ţgani, iarăşi păn la vade de mai susarătată să ste la svinţe sa. şi giudecândune cu cine vomave pricină, şi luând svărşit cât so veni parte me. dupăsocotială ce vom face atunci ne vom învoi, şi pentrumai mare credinţa acestor de mai sus scrise neştiind cartemiam pus degetul. 1782 Avgust 26

f Eu Toader Foce săn Vasile Foce am pus degetul«10 lei adecă zăci lei miau mai dat svinţe sa tot păn lavadeoa de mai sus arătată.

Pavel logofăt ot Episcopia Huşului am scris zapisul

şis martur.60) Document din 1782, Oct. 13, laşi

Swmor. Cartea lui Alex. C. M avrocordat Vodă cătră ispravniciide Fâiciu să cerceteze botărnici ia Puţenilor spre a se alege părţlepreutului Dumitraşco ş< alor săi.

(M oşia Roşieşti, seliştea Puţeni IV. 20). Hârtie fi lă.

Io A lexandru Costandin Vvd. b. m. g. z. Moldavscoi.

Cinstit şi credincioşi boerii domnii meii. Dmv. Darie Do-nici biv vel ban i Vasile Costachi biv vel căminar isprav-nici de ţnut Fălciiului sănătate ; vi să face ştire că prinj'aloba ce au dat domnii meii preotul Dumitraşco din Po-găneşti de la acel ţnut, au arătat că moşia Puţenii iMuntenii de pe apa Elanului este dreaptă a sa şi cu aaltor niamuri şi rude a sa li. cari după cârti ce i sau fost



— 84 —

dat mai înainte de la domnie sa Costandin M uruz Vvod.mergând cu vornicu de poartă i Iau hotărât, după obiceiucât au fost drepte părţ a lor. osăbit de parte ce are

acolo şi dum. pah. Costandin Paladi. dândule rânduiţihotărnici şi mărturii hotarnică. Acum prin jaloba ei saurugat domnii meii ca să i să dee carte de întăritură pen-tru stăpânire, săşi poată lua vinitul ce are cu drept depe moşiile lor. cum mai pe larg veţ înţălege dumv. dinrăvaşu de jalobă ce au dat la domnie me care sau trimis,deci fiind că carte gospod ce i sau fost dat atunci cândi au hotărât moşia, scriind cătră dmlui spatar Costin Ca-

targiul. fiind la ace vreme ispravnic ţnutului aceluia şicătre Origoraş Costachi biv vel pah. i către Ştefan Cio-gole vornic de poartă dinpreună şi cu mărturie hotarnicăliau arătat di sau văzui de dmlui vel logofăt fiind dinleat acesta 1782 M ai. iată scriem Dmv. să cercetaţ întăiucu amăruntul şi dovedindusă că sau făcut hotărîtura driaptăşi nu este pricină nici despre vreo parte, să daţ mănă deajutor numitului jăluitor în spre împlinire dijmei, după o-

biceiu.' de la cei ce a fi cu cale să să ia. să nu să păgu-biască de vinitul moşiilor sale. cum şi de so dovedi cămărturie hotarnică este făcută cu primire tuturor răz(ăşilor)şi nu sau făcut vro împresurare altor moşii (adaos : şi naumai rămas nici o pricină şi să odihneşte fiştecare parte înhotarăle ce au făcut aceşti boeri) să înştiinţaţ la dmluivel logofăt, ca să i să dee şi carte domnii mele de stă-pânire. Aciasta scriem. It 1782 Oct. 13

Adresa:

Cinstit şi credincioşi boerii domnii mele dumv. DarieDonici biv vel ban i Vasile Costachi biv vel cămănarispravnici de ţnutul Fălciiului datise zdravien.

- Preotul Dumitrachi—procit vel logofăt - Sau trecutla condică.

61) Document din 1784 Noemb. 9, fără loc.

Sumar. Zapis prin care Chlriac SSlceaaul cu ai lui dau spâtăreseiI leana Costachi părţle tale din Si lceni ţ Dumeşti pentru datori i vechi.

(Moşia Roţ eşti, seliştea Dumaşti, XI, 13> Hârtie coală.

Adică eu Chiriiac Sălcianul săn lui Gavrilă Sălcianulînpreună şi cu soţul meu Iliana i cu ficiorii mei Mărdariişi Ion dm satul Vlădeştii de la ţnut Tutovii. adiverez cu



— 85 —

acest zapis al nostru la cinstita mâna dum. cucoanii llieniiCostachi spătăreasă, precum să s(ă) ştie că vânzând noio parte de moşie a noastră din Şărbăcani dumisale spă-tăresei în 63 lei dimpreună şi cu fratemeu Vasăle Sălcianul

la veleat 7273 Mai 1. cari după zapisul ce am dat du-misale pe aciastă parte di moşii dumnaii nau luat moşii,că ace parte a noastră au lămas răsuflată undi am fostfăcut vânzare că nu ni sau vinit parte nimică. acmu fiindcă fratemeu Vasăli au murit, mau apucat dumnaii cucoanalliana spătăreasa cu zapisul cel de vânzare ce sânt euiscălit şi fratimeu ca săi dăm moşie pentru moşii, dupădreptate, ori săi dăm banii cu dobânda lor din zăridoisprăci pe an. deci socotindumă eu cu soţul meu şicu ficiorii noştri fiind că fratemeu au murit stărpu nu iaurămas nici un ficior, am dat dumisale spătăreasa. parteme şi frăţnimeu lui Vasăle Sălcianul în Sălceni cât să vaalegi şi din Dumeşti în locul vânzării cei dintâi, care a-ceste părţ di moşii Sălcenii şi Dumeştii ne sânt de baştinădi la moşii di la strămoşi aice în ţănut Fălciului. însă

parte din Dumeşti este aliasă de cătră alţ răzeşi caricuprindu doî pământuri şi giumătate şi pământ de treizăcide paşi curmezăş. şi pasul de şas(ă) palme gospod. iarlungul din matca Ciunţi pâră în lacul Boului dispre ră-sărit. iar curmezăş acestor pământuri să hotărăsc pe dinsus cu Roşiecii dum. crucerului Gligoraş Costachi. iar'pedin gios cu moşie Idriciul dispre apus. iar dispre răsăritcu moşia Chirice. iar parte noastră de mai sus arătatădin Sălceni să hotărăşti pe din sus cu moşia Popenii. iarpe din gios cu moşie Vlăsăeştilor. iar dispre apus să lo-veşte în capete cu moşie Urdeştii iar la răsărit cu Bosiiacari ni iaste di pi tatăl nostru Gavrilă. aciastă moşie dinSălceni. deci de acmu înnainte săi fii dumisale cucoanillenii spătăresii driapte ocini şi moşie în veci neclătite cu-conilor dumisale nepoţlor şi strănepoţlor dumisale, şi să

aibu ai da dumisali şi scrisorile celi vechi pe aceste moşiide sus arătate, cari aciastă parte a noastră din Sălcenidin tot hotarul a noastră este a patra parte şi aciastă apatra parte să împarte în trii părţ care o parte o ţnepopa Gheorghii Coţmanu ci să tragi din loniţă Sălc(i)anulŞ' o parte o ţine Gheorghii Sălc(i)anul ce să tragi din



I! — 86 —

Ion Sălc(i(anul şi o parte o trag eu şi cu f ratemeu V a-săle ci ne tragem din Toader Sălc(i)anul fec(i)ori luiGavril Sălc(i)anul şi când sau făcut acest zapis sau tâmplatmulţ oameni buni carii să vor iscăli cum şi eu pentru

credinţa miam pus numele şi degetul mai gios în loc depecete neştiind carte. 1784 Noemb. 8.f Eu Chiriiac Sălc(i)anul dinpreună cu soţul meu şi

cu feciorii mei vânzător.Erei Ştefan Bărcă răzeş din Sălceni martur iscal.f Eu Vasăle săn lui M anolachi Bogos am fost de faţăf Eu Toderaşco Mălaiu rău răzeş de Dumeşti marturf Eu Apostul Bărcă V lăsăescu răzăş şi martur de

Sălceni.f Eu Vasăle zăt V lasăi Bărcă răzăş şi martur de

Sălceni.f Eu Eni Vlasăi răzăş şi martur de Săjceni.

mam tâmplat şi sânt martur L upu diiacşi eu mam tâmplat şi sânt martur Vasăle Danu diiac.f Eu Gheorghie V lăsăescu răzeş de Sălceni martur

şi acestu zapis lam scris eu M iron Ţ intă cu zisavânzătorilor.

Document din 1785 Ghenar 29, fără loc.

Sumar. M ărturia lai Gavril V raghie dată la mi na lui andrei log.despre curgerea proprietăţi In Dolheni, pe bătrâni.

(Moşia Roşieşti, seliştea A ndrieşti, Dolheni IV , 15). Hârti e filă.

Adeverezu şi încredinţezu cu aciastă adevărată măr-turiie a me la mâna dums. log. Andreiu sin Istratiie nepotde fecior Neculii Filip şi altor nemuri a sale anum(e)Enachi Tecă precum să să ştie că fiindu noi rezeşe înmoşiia Dolhenii ce este pe apa Idriciului la ţnutul Făl-ciiului şi eu den copilăriia me am trăitu tot pe aciasta

moşie şi am apucat den strămoşii i din moşi şi din pă-rinţ miiei stăpănindusă aciastă moşie în trei bătrâni însăun bătrân Anuşca din cari ne tragjm noi Nofiteştri şi unbătrân Măriia din carii să tragu Hilipeştii nemul logofăt.Andreiu şi un bătrân Negrită a căriia parte am apucatetir«mnMii ru> Idricianu şi fiind stăpânire ldricenilor rea

loan Crucerescu martur



— 87 —

au eşit din stăpânire aceştii moşii şi pănă cându au eşitEdricenii din stăpânire am apucat ori ce se lua dijmă depe aciastă moşiie Dolheni se împărţia în trei părţ adecăo parti noi Nohiteştii. şi o parte Hilipeştii nemul logof.Andreiu. iar o parte Idricenii şi aşa am apucat şi dingura moşilor şi a părinţlor mei că Hilipeştii se tragu dinMăriia sora Anuşcăi şi a Negritei şi asemene mai înainteau mărturisit şi Ion Abageriul nemul meu. iar pentru Ne-grită de mai sus numită aşa am apucat din gura moşilormiei şi a părinţlor mei că au fostu sterpă şi nu se traginime dintrânsa, aşa ştiu :şi mărturisăscu cu sufletul meuînainte lui Dumnezău şi înainte ori cării giudecăţ şi la

făcut aceştii mărturii sau întâmplatu mulţ omeni decinste preuţ i diiaconi mazili, şi alţ omeni bătrâni şi tinerişi pentru mai adevărată credinţă nem pus numele şi degetul.

1785 Ghenar 29.f Eu Gavril Vraghii mărturisescu cu sufletul meu.Eu preutul Gheorghi ot Albeşti mam tâmplat faţă.Eu Toader diiaconul ot Răroe frate preutului Ghi-

orghi am fostu faţă.Eu Vasile diiacon săn Vasile Oprişan am fost faţă.f Eu Vasile Oprişan mazil am fost faţă.f Eu Vasile săn Marcu Sârbul din Urlaţ am fost faţă.f Eu Ion Ţiple răzeş din nemul Nohiteştilor măr-

turisescu.Ursachi Purcesul mazil şi martur. •«A ceastă mărturie am scriso eu cu zisa lui Gavril

V raghie şi am iscălit.Enachi Teacă mazil şi simtu martur.

63) Document din 1786 Mai 26, laşi.

Sumar. Cartea lut A. I. M avrocordat Vodi către ispravnicii deKălciu să aleagă părţ le de moşie ce căminarul C. Paladi le are mPuţeni $i alte selişte la Fălciu.

(M oşia Roşieşti, seliţtea Puţeni IV, 21). Hârtie coală.

Io A lexandru loan Mavrocordat Voevod bojiiu mii.gospodaru zemli Moldavscoi.

Credincioşi boerii domnii meii. dum. Grigoraş Cos-tachi biv vel pah. i dum. lordachi Lambrino biv vel pah.



— 88 —

sănătate, vi să face ştire că domnii meii ni au arătateredincios boeriul nostru dumlui Costandin Paladi vel ca-menariu. cum că are nişte părţ de moşii la ţnutul Fălci-iului. anume Piţcanii. i Puţănii. i Lungenii. pe apa Elanului

şi alte părţ ce sint în hotarele Bălăneştilor şi a Crăciu-neştilor. asupra cărora părţ are dmlui şi scrisori, carinefiind alese dispre cialanţ răzeşi, au cerşut ca să i săaliagă şi să să hotărască drepte părţle dmsale. Pentruaceastă dar iată scriem dmv. luând cartea aceasta a domniimeii să mergeţ la stare numiţlor moşii unde fiindu şidum. caminariu sau vechilul dumisale să strângeţ acolode faţă şi pe alţ răzăşi pe toţ. i pe împregiuraşi şi me-

gieşi, să faceţ cu amăruntul cercetare atât scrisorilordmsale căminarului Paladi cum şi aceloralalţ răzăşi. şidupă ce vă veţ adiveri de câte părţ or fi drepte a dum.căminarului la fieştecare moşie, să le alegeţ de o partestâlpindule osăbite şi cu pietre hotară. măsurândule dupăobiceiu şi în stânjăni în lung şi în curmezişi. şi după ale-geri şi hotărătură ce veţ face cu bună dreptate, fără deasuprire la nici o parte să daţ dmsale căminarului Paladi

şi mărturie hotarnică în sămni şi în stânjăni pe părţledin fieştecare moşie, iscălită de dum. cum şi de toţ ră-zeşii împregiuraşii şi alţi cari să vor tâmpla la hotărîtfaţă. în care să să arăte numile stânjănilor lungul şicurmezişul din fieştecare loc şi pietrele hotară pe la celocuri sau pus dispărţturi de sau deosăbit părţle dmsalecăminarului de cătră părţle răzăşilor. ca pe urmă aducândhotarnica aice şi cercetândusă de dmlui vel logofăt, de

va fi făcută cu cale şi cu dreptate să i să facă întăriturăşi de la domnia me. iar cându la vreun loc a naşte vropricină acolo cu pietre să nu să stălpească. ce să faceţdumv. hartă înţăleasă de stare acii moşii şi a altora cucare să fi megieşindu. cu arătare de soma stănjenilor înlungu şi în curmezişu. cum şi locul cel de pricină, iar săsă arăte anume în stânjăni, care hartă iscălinduo dând şideosebită mărturii pre largu iscălită la parte ce să căde din

preună cu parte, să viie ia divan îmbe părţle cu dovezice vor ave şi de aice sa da hotărîre cum va fi dreptul,aciasta scriem. It 1780 Mai 26

1. p. domneşti, procit vel logofăt,sau trecut în condică de Manole Tanase di la divan.



- 89 —

64) Document din 1786 lan. 1, laşi.

Sumar. Carte de judecată a divanului prin care se dă dreptat*«algerului M atei Costachi să-şi stăpânească o prisacă la Pribeşti. Făl-«jn, ocini şi moşie de la străbunii săi, dând rămas pe !. Gafencu că-l ăr aş de Ocnă.

(M oşia Roşieşti, seliştea Bribeşti, VIU. 10), Hârtie coală

înainte noastră la divan de faţă sau giudecat dmluisulgeriul M atei Costachi cu loniţă Gafenco biv cămăraşde ocnă, prin vechilul său... pricina fiind că sulgeriulMateiu Costachi au arătat că la ţnut Fălciiului. ari un loc

. de prisacă danii încă strămoşului dumsale răposatului Cos-tandin Costachi logofăt, pe locul Pribeştilor. pe care dintru

început la stăpânit moşii şi părinţi săi făr de supăraredar acum fiind că sar fi supărând despre loniţă Gafenconeîngăduindul a stăpâni, pentru aciasta au cerut ca săaibă giudecată şi dreptate, sau cerut mai întăiu la sulgerMateiu Costachi ca să arate cu ce cere acest loc deprisacă supt stăpânire sa. şau scos de au arătat un zapisdin 7165 april 12 de la un preutul Vărlan de Pribeşti şiNecoară şi Cozma şi Mihalce împreună şi alţ răzăşi alor. prin care arată că au vândut unui Sămion Nohit unloc de prisacă de pe locul Pribeştilor drept 12 pol lei.şi alt zapis au mai arătat din 7226 Mai 5 ce sânt trecuţ68 ani. de la un Pricopii Călugărul, prin cari arată căau dat danii şau dăruit răposatului Costandin Costachilogofăt strămoşului sulgerului Matei Costachi un loc deprisacă de pe locul Pribeştilor cu pomeţ şi întăreşte ca

"sălstăpăneascâ în veci. După aceste scrisori au răspunsusulgeriul Mateiu că au stăpânit locul acest de prisacădintru început moşii şi părinţi săi fără a nu să supăradespre nime. Sau întrebat şi pe vechilul lui Gafenco ceari să răspundă numitul vichil. altă înpotriva mai mult naupricinuit, fără numai atâta au răspunsu zicând că acelSămion Nohit dc sus pomenit ar fi fost strămoş lui loniţăGafenco. şi că de vreme ce din zapisul cel vechiu să

dovedeşte că locul acel de prisacă au fost cumpărat deSămion Nohit iar dania aciasta""3e pe urmă iaste de laPricopii călugărul, au vrut el cu aciastă a da pricină dea să înţălegi că adică cum ar fi putut acel Pricopii călu-gărul a da danii locul acest de prisacă în vreme când



- 90 - •

locul se vecii că au fost cumpărat de Sămion Nohit. şiacel Pricopie călugărul nu răspunde anumi de unde Iauavut. şi că de vremi ce nu răspunde acela aşa anumi.daniia aciasta sar socoti a fi ră. şi că niamurilor lui Nohitli sar căde a trage Jocul în stăpânire. Drept aceia cuacest răspunsu vechilul lui Gafenco nimică nu sau agiutatcăci stăpânire boerilor Gavriliţăşti. au fost nesmintită,asupra locului acestuia, şi dacă şi zapisul acel vechiu alui Sămion Nohit să vede iarăş la mâna boerilor Gavrili-ţăşti înpreună cu zapisul acest de danie a lui Pricopiicălugărul. Apoi iată dar să înţălege curat cu zapisul acestade danie (a lui Pricopii călugărul) iaste bun şi acest loniţă

Gafenco sau alţi cini să vor tragi dintracel Simion Nohit.nici odată nu pot să de pricină zapisului acestui de daniipentru aceia dar am giudecat. dmlui sulgeriul Mateiu Cos-tachi după zapisile. ce au arătat săş stăpăniască deplinlocul acest de prisacă di pe moşiia Pribeştii. întocma dupăcuprindere zapisilor cu bună pace. şi nesupărat mai multdespre loniţă Gafenco sau dispre alţi ai săi. dândusă sul-geriului Matei şi de la noi aciastă carte de giudecată.

1786 luni 11Costandin vel logofăt. Veisa vel logofăt, Roset vel

vornic, lordachi vel vornic, Depaste vel vornic, T. Balşvel vornic.

65) Document din 1786, Săp t. 11, făr ă l oc .

Sumar. Zapis de aşezare între preutul Durnitraşco şi C. Paladi

ciminar pentru părţle ce au ei in Puţeni si M unteni.fM oşia Boşieşti, seliştea Puţenii. IV , 22). Hârtie fi lă.

Adică eu preutul Durnitraşco din satul Pogăneştii otţnut Fălciiului. ginere preutului Vasile din Dăneşti. ficiorulpreutului Ştefan, nepot lui A ftodor. datam adivărat şiîncredinţat zapisul mieu la cinstita mâna dumsale Cos-tandin Paladi biv vel căminar, precum să să ştii că în

moşia Puţănii cu apă de la ţnut Fălciului având şi dmluiparte cari îi este danii de la Anesiia fata popii Edului.au fost în câteva rânduri pricină între noi răzăşii şi întredmlui. căci noi din moşiia Puţăni cu apă făcem doao moşiiadică Puţănii cu apă şi Muntenii Puţăni. şi niam pricinuit



— S i -

ca să dăm dumisale pe acel zapis de danii, a şasa partedin Puţănii cu apă. iară mai mult să nu aibă triabă. lacare dmlui nevrând a să priimi. sau cercetat ispisoculmoşii acestie carile este la mine. şi să înţălegi din

arătare ce să face întrânsul. că atât Puţănii cu apă câtşi Muntenii Puţăni este tot o moşiie. Deci pentru ca sănu mai fie pricină şi giudecată. niam învoit să fie tot omoşie aceste doao numi de sate. Puţănii cu apă şi Mun-tenii Puţăni. după cum au şi fost. şi să să împartă toatăla un loc în patru părţ, după cum sau şi stăpânit din-trunceput. şi dintru aceli patru părţ, să stăpăniască dmluio parte cu zapisul acel de danii, alegânduo deosăbit la

locul ce va priimi dmlui. iară trei părţ să li stăpănescueu cu răzeşii mei. şi întru acelaş chip sau priimit şi dmlui.Pentru aceia di acum înainte după învoiala aceasta săavem a urma atât eu cu răzeşii mei cât şi dmlui. iarăcând ori eu cu răzăşii mei niam scula vrodată ca să ceremde la dmlui căminar mai multe părţ din cât niam învoitacum nici întru o samă să nu ni să ţe. şi pentru credinţaam iscălit. 1786 Săpt. 11.

lerei Dimitrie ot Pogăneşti sin lui Luţă răzăş dePuţăni am pus degetul. Erei Scarlat

«A ciastă învoială sau făcut înainte noastră şi sauîncredinţat şi cu a noastră iscălitură.

Lupu Balş vornic, Mihail Cerkez stolnic, Savin....stolnic martur.

66) D ocument din 1786, Săpt. 14, fără loc.Sumar. Perilipsis de actele Puţcnilor pe valea Pogicenilor.(M oşia Roşieşti, seliştea Şerbâcani, V, 6). Hârtie, fi ladă.

Perilips de scrisorile ce am lăsat amanet la dum.căpitan loniţă Cerchez, pentru una mie lei, de moşiePogăcenii i Aldeştii i Hărcioganii i Puţenii şi Ploeştii cesint tot pe vale Pogăcenilor la ţnut Fălciiului.

1786 Săpt. 14.1) 7181luni 6. O carte de la Vasile Ceaurul vellogofăt scrie cătră Paraschiva din Cojeri să miargă laŞerbăcani şi la Puţăni şi să strângă oameni buni împre-giuraşi şi să aliagă parte lui Chiriiac den Şărbăcani precum» vor spuni dresili.

If*>



— 94 —

2) 7181 luni 27. M ărturie de la Paraschiva din Cojeriprecum iau ales lui Chiriiac căpitan de Curteni părţledin Şărbăcani şi den Puţeni în care să cuprind şi mărturiede la Adam Luca.

3) 7209 Ghenar 23. Carte gospod de ia CostandinDuca Vodă la mâna Stratului Chiricii pentru cei ce nauplătit moarte de om.

4) 7224 luli 5. Carte gospod de la Mihaiu RăcoviţVodă pentru giudecata ceau avut Stratul Chirice dinBogheni cu Darie cel negru curtianul pentru nişte părţde ocini din Bogheni ce sânt pe Idrici ot ţnut Fălciiuluişi din Şerbăcani şi -din Puţeni. precum nare nici o triabă

Darie cel negru.5) 7231 Oct. 24. O carte gospod de la M ihaiu Vodă

ce scrie cătră A dam Luca sulgeriul pentru multă pără ceau avut de faţă la divan Simion ficiorul Chiricii cu Beş-liaga şi cu Pisar pentru părţle de moşie ce are SimionChirice la Şărbăcani şi la Puţăni stălpit şi hotărât.

6) 7231 Ghenar 29. M ărturie de la A dam L uca în

care hotărăşte pe giumătate de Ţărincuţa şi pe giumătatede Puţeni săş stăpăniască singur Chirice şi pe giumătateBeşliaga cu alţ răzeş şi neamuri a lui.

7) 1779 luli 8. O carte de la dum. pah. OrigoraşCostachi în care înştiinţează cătră Măria sa V odă că dupăluminata carte gospod. au sorocit pe popa Miron Beş-Iiagă şi pe Vasile Beşleagă niamul Buşileştilor şi au vinitla stare moşii Puţenii şi Pogăcenii iar la giudecată sau Iahotărât nau vrut să ste să e sfârşit.

8) 1779 luli 30. Un zapis de la Chiriceşti de daniepentru părţle lor de moşie din Puţeni şi din PIoeşti.

9) 1779 Avgust 31. O carte de la dum. pah. Ori-goraş Costachi în care înştiinţează cătră Măria sa Vodăcă după luminată carte gospod. nau vrut să ste la giu-decată. şi la moşie Puţenii şi Ploeştii pentru care au pri-

cină. iar au fost pus să strângă dejma, şi cu -aciastă carteîi opreşte să nu să atingă de dejmă.10) 1779 Sept. 11. Un zapis de la Toader Foce sin

Vasile Foce de Pogăceni ce scrie că miau vândut 270stânjăni cari iau şi ales din moşia Pogăcenii şi A ldeştii. şicu iscăliturile a câţva.



- 93 -

11) 1779 Sept. 20. Un izvod de la loan Gordulvornic de poartă în care arată că miau ales atunce 270stănjăni părţle mele baştină şi cumpărături din Aldeşti

din Pogăceni. iar din Hărciogani. i Puţeni i Ploeşti i Şăr-băcani au rămas nealesă.12) 1782 Avg. 26. Un zapis tij de la Toader Foce.

în care arată că au luat 60 lei de la mini pentru părţlelui din Hărciogani şi din Şărbăcani păr şi-a alege părţlecâte i sor vini.

13) 1786 luli 11. O carte de la părintele Iacov Epis-

cop Huşului di blăstăm asupra răzeşilor şi împregiuraşilorca să mărturisiască adivărul la hotărâtul acestor moşii.14) ... Trei cărţ gospod. cătră dmloris. ţnut să ho-

tărască aceste de sus numite moşii împreună cu jalobele lor.15) ... O hartă de stare numitelor moşii,

loreast Dan.«A ceste scrisori câte se cuprind întru acest perilipsis

liam luat deplin toate de la dum. căpitan loniţă Cerchez

ca să li aibu Ia hotărât, fiind vechil din parte dmsale. şidupă săvârşire hotărâturi! se aibă ale aduce iar la dmlui.Andrei Buşilă 1787 Noem. 1.

67) Document din 1787 luni 17.

Sumar. C Paladi căminar cumpără cu 25 parale stSnjenul părţlepreutului Scarl el şi preutului Durnitraşco din Puţeni.

(M oşia Roşieşti, seliştea Puţeni IV, 23), HârUe filă.

Adică noi preutul Scarlet i preutul Durnitraşco şi euLuţa cumnat preutului Scarlet din Pogăneşti. răzăşi demoşie Puţănii cu apă carele să chiamă şi Muntenii Puţănidatam scrisoare noastră la cinstita mâna dumisale cuco-nului Costandin Paladi biv vel căminar precum să săştie că de a noastră bună voe am făcut tocmală cu dmluica săi vindem trii părţ de moşii ce niau rămas noaî de

numita de sus moşie adică Puţăni cu apă ce să cheamăŞi Munteni Puţăni afară de a patra parte ce ari dmluiŞi stăpâneşte cu danie de la Anisoae fata popii Edului.C ar' aciastă moşie este la ţnut Fălciiului. şi am făcuttocmală cu dmlui să ni de câte doaîzăci şi cinci paralepe stânjăn pe câţ stânjăni vor eşi pe acele trii părţ ce



— 94 —

avem noi şi aşa să închee tot hotarul aceştii moşii şipănă sa măsura moşia ca să să ştie câţ stânjăni sănt amluat acmu înainte cincizăci de lei şi am dat şi hotarnica

acum ca să stăpăniască dmlui şi cându vom lua toţ baniicăţ sor mai faci atunci să avem a da toate scrisorile lamâna dmsale şi pentru credinţa neam şi iscălit.

1787 luni 17Erei Scărletu şi nefiindu faţă preut Dumitraşco lam

iscălit, iereij Dumitraşco.Eu Luţa am pus degetul.Ursachi Porcescul mazăl am fostu la făcut zapis.

«şi nefiindu acum hotarnica la mine am dat aciastăînsămnare la mâna dutnsale Căminarului ca pănă Gioiluni 24. să aibu ai aduci hotarnica să stăpăniască şi amiscălit. luni 17.

Erei Scărlet.Vasăle ... mazăl mam tâmplat faţă la făcut zapisu.

68) Document din 1790 Ghenar 30.Sumar. Zapisul preutului Dumitru şi Scarlet prin care vând lui

C. Paladi căminar părţle lor din Putem şi M unteni Puţeni şi primesc200 lei drept preţ.

(Moşia Roşieşti, seli ştea Puţeni IV , 24). Hârtie filă.

Adică eu preutul Dimitrie şi eu preutul Scărlet răzeşide moşie Puţănii. adeverim cu aciastă scrisoare a noastră

la cinstita mâna dmsale căminarului Costandin Paladi. pre-cum să să ştie. că pentru părţ de moşie ce avem atâtnoi cât şi alţ răzăşi şi niamuri a noastre ia ţnut Fălciiuluiîn moşie ce să numeşte Puţănii de la dumbravă şi Mun-tenii Puţănii din margine dumbrăvii, că deosăbi de 50 leiadică cincizăci lei ce am luat arvonă în anii trecuţ, prinmâna vechilului dmsale Toader Giurcan. şi cu tocmalafăcută pentru vânzare acelor părţ de moşie, am luat şi

acum din mâna dmsale căminarului Costandin Paladi unasută cincizăci de lei bani şi tot după tocmală zapisului ceam dat întăi când am luat acei cincizăci lei. după careleavem să urmăm şi la sveti Gheorghe ce vine să avema veni la dmlui ca să facem socoteală, de toţ banii câţni să fac ca să luăm pe părţle aceli de nioşii. şi să ii



dăm de istov după tocmală ce avem. fiind că dmsale isă cuvine a' cumpăra ca unul ce să află răzeş cu parte demoşie din moşie aciasta. după cum îl arată dovezile dsale

ce are la mână. şi pentru credinţa am iscălit (adaos:şi aceasta o facem noi cu priimire tuturor răzăşilor fiind căşi la tocmală dintăiu cându am luat arvona iam întrebat).

Eu lerei Dumitrie ot Căneşti.Eu lerei Scarlati ot Mingir.«şi eu lordachi Ciorneiu am scris acest zapis cu zisa

preoţlor.

«şi eu încă aflândumă aice la Proselnici mam în-tâmplat faţă la această vânzare ce au fost şi este cuînsum voe şi socotinţe vânzătorilor iscăliţ în zapisul acestaşi am iscălit martur.

Sumar. Răzeşii de Munlenii Puţeni vâod spat. C. Paladi toatepărţ le lor din Puţeni - trei bătrâni, — şi-i dau toate scrisorile.

(M oşia R oşieşti, seliştea Puţeni IV, 25). Hârtie coală.

Adică eu preutul Dumitraşco din satul Cursăşti otţnut Tutovei. ginerile preutului Vasile din satul Pogăneştiot ţnut Fălciiului. ficiorul preutului Ştefan, nepot lui Af-todor. şi eu preotul Scarlat din satul Novacii ot ţnut

Fălciiului ficior preutului Vasile, nepot preutului Ştefan dinDăneşti ot ţnut Vasluiului, strănepot lui Aftodor. datamadivărat şi încrediiijat zapisul nostru la cinstita mânadmsale Costandin Paladi biv vel spatar. precum să săştie că împreună cu alţ răzăşi având vrio trii părţ demoşie, adică trii bătrâni în hotarul moşii Puţăni cu apăce se numesc şi Muntenii Puţăni. care este pe apa Ela-nului la ţnut Fălciiului. afară de a patra parte ce are şi

dmlui spatar întru acest hotar, danie de la Anesiia fatapopi Edului. şi cât pentru aceste trii părţ ce să aratămai sus. sfătuindune cu toţ răzăşii noştri şi întrebânduide vor ca să cumpere tot ei şi părţle noastre ce ni savini dintraceşti trii bătrâni afară de a lor nu numai cănau primit ci încă niau dat voe şi niau făcut vichili cu

1790 Ghenar 30

baron Vasile Hercscu. 1790 Ghenar 30

69) Document din 1790 Oct. 16



— 96 —

toţi ca împreună cu părţle noastre să vindem şi părţlelor cui vom găsi. şi ce om face noi bine să fie făcut şide dânşii iscălindui pe toţ în zapis cel de vânzare cuprimire lor; însă fiind că şi dmlui spatar iaste răzăş cu

a patra parte în hotarul acesta şi protemisindusă ca săcumpere pentru aceia am socotit şi de bună voie noastrăam vândut dmsale atât părţle noastre cum şi a tuturorrăzăşilor după vechilîcul ce avem de la dânşii, acei treibătrâni din hotarul Puţănii cu apă. ci să numesc şi M un-tenii Puţăni drept 521 lei adică cincisute doaîzăci şi unulde lei. cari bani fiind că iam priimit toţ plata deplin întrumâinile noastre; de acum înainte să aibă dmlui. cuconii.

nepoţi şi strănepoţi dmsale a stăpăni aceste trei părţ cesă arată mai sus ca pe o driaptă moşie ce iaste cumpă-rată de dmlui în veci neclătit şi nestrămutat, şi nime dintrerăzăşi sau alte niamuri ale noastre, fiind că iam întrebatpe toţ. şi am vândut cu primire tuturor atât părţlenoastre cum şi a lor să nu fie volnici a strica vânzare ceam făcut noi şi ori la ce giudecată ar merge nici întrosamă să nu li să ţe. de vreme ce noi aceasta moşie am

avuto tocmită dmlui spatar mai dinainte şi luasăm şi bani200 lei adică 50 lei intăiu la anul 1787 luni 17 şi 150lei mai pre urmă în anul acesta la 30 zile a trecutii lunilui Ghenar. din care bani şi răzăşii noştri sau împărtăşitpre cât li sau căzut, şi acum iam luat toţ pănă la îm-plinite sumii ce să arată mai sus. iar când după vremear eşi vreo pricină pentru moşie că nu iaste a noastră,sau de sor scula vreunii din răzăşii cu protimisis ca să

răscumpere zicând că nau ştiut de vânzare, sau altă orice pricină ar eşi asupra acestor părţ ce am vândut noisă fim îndatoriţ a răspunde la toate împreună cu răzăşiinoştri, şi ori când să întoarcem acelora pentru părţle celi sar căde să ia. din părţle ce am vândut, ori să lerăspundem cu alte părţ de moşie ce vom ave la diosă-bite locuri, spre răsplătire părţlor ce li sor veni să iadin hotarul acesta, iar dmlui spatar ca un dreptu cumpă-

rător ce iaste să aibă a stăpăni cu paci şi fără vreosupărare după hotarnica ce am dat dmsale. care iasteiscălită de Costandin Bosăe biv vtori logofăt, şi de ŞtefanCiogole vornic de poartă ce au fost hotarnic cum şi de



— 97 —

alţ răzăşi. şi iaste întărită şi cu iscălitura dmsale vornicCostin Catargiului ce au fost atunce spatar. care iastedin anul 1782 Mai 25 şi după tăriia tuturor scrisorilor ceam avut pe acea moşie şi liam dat dmsale spatar. şi ori

câte scrisori ar mai eşi de acum înainte pe această moşienu numai ca să nu să ţe în samă acelui ce le va aveaci pe toate să aibă dmlui spatar a le lua ca unile cesânt a dmsale. şi orice pagubă sar întâmpia dmsale. eşindvânzare noastră rea. noi să avem a plăti şi la facere za-pisului acestuia întâmplândusă câţva boeri şi alţ oamenicinstiţ sau iscălit şi noi încă pentru mai adevărată cre-dinţa am iscălit, puind şi numile tuturor răzăşilor cu zisaşi primirea lor.

1790 Oct. 16.lerei Dimitrie ot Curseşti am vândut cu voe me.Erei Scărlat ot Novaci am vândut cu voe me.Costantin răzeşu. Ikim răzeşu diacon.M ihalachi răzeşu. Toader diiacon răzeşu şi vânzători

cu toţi.

«Intâmplăndune şi noi la această vânzare care aufăcut numiţi preuţ cu bună voe lor dmsale spatar pentruaceia am iscălit, marturi

M anolachi Conachi biv vel vornic. Mihail Cerkez ban.Vasile..» biv vel armaş. Ananias logofăt (greceşte), Grigoredoctor (gr.) martur. poruşnic Costandin... martur faţă fiindu.

«Zapisul acesta Iam scris cu zisa şi voia numiţlor

preuţ şi sânt martur eu Vasile Pelin diiac.70 ) D ocument din 1791, M art 20, (l aşi).

Sumar. Divanul scrie carte cătră is. de Fălciu să facă publicaţepe 6 luni pentru vănzarea moşiei Puţâni cătră C Paladi sţ-atar.ca săse vadă de nu sui,t răzeşi cu drept de răscumpărare,

(Moşia ţtoşieşti, sclintea Puţni IV, 26). HârUe f,lă.

De la divan cnejiei Moldaviei. catră dmlor ispravnicide ţnut Fălciiului.Cinstit dmlui spatar Costandin Palade au făcut ară-

tare cătră divan, că prin zapis ar fi cumpărat trei bătrânide moşie din moşie Puţăni ce să numesc şi Munteniipuţăni. care este pe apa Elanului la ţnut Fălciiului de

'spisoace şi Zupise Voi. V . p. II. 7



ia un preutul Dimitrie din satul Curseştii ot ţnut Tutoviişi de la preutul Scarlat din satul Novacii de la ţnut Făl-ciiului şi de la alţ răzeşi ai lor cu 521 lei. şi acmu facecerere ca să i să facă publicaţe de Ia divan, deci dar

după hotărâre ce sau făcut cu sfatul de obştie. pentrucumpărături şi alte pricini, care cu săbornicescă hotărîreiaste întărită şi cu hrisov, fiind trebiy'nţă de a să înştiinţape cei mai de aproapi rudenii a vânzătorului şi pe alţicare dreptate le va da protimisire a răscumpăra. Dumv.să orânduiţ ca să să facă publicaţe atât la faţa loculuicât şi pretutindene arătându cine au cumpărat şi cu cepreţ pără Ia plinire de 6 luni cetindusă şi zapisul Ia faţalocului întru auzul tuturor răzăşilor. ca să să înştiinţezecu toţi, şi acei ce vor vre să de preţul ce au dat dmluispatar şi să răscumpere cu protimisăre de rudenie, săidaţ dmv. mărturie la mână. prin care să arăţ ce rudenieeste cu vânzătorul sau ce răzăşie are. şi pe unii ca aceiaori cari vor fi săi trimită afce la divan, ca să să cerce-teze de li se cade ca să întoarcă banii dmsale spatar iar

când pără la vadeaoa arătată nu să va arăta nimene. dinrudeniile cele mai de aproape a vânzătorilor sau dintralţica să răscumpere, să daţ dmv. mărturie dmsale spatar.prin care să arătaţ că după poronca divanului aţ făcutpublicaţe întraceastă curgere de vremi întru auzul tuturor,şi că nimene nau vrut să răscumpere, ca după aceaşimărturie a dmv. să să facă întăritură dmsale spatar asupra

zapisului ca să nu mai poată nime pe urmă a răscumpără.Serghie L ascarov (ruseşte)Depaste vornic. Costandin Roset vornic, M ihai J ora

vornic, procit 3 logofăt.

71) D ocu ment din 1791 A pr il I, făr ă l oc .

Sumar, Zapis de vânzare prin care Vasile Şălariul cti ai lui vând

vornic Costin Catargiu părţle ;lor din Dumeşti, Fălciu, câtc un leusttoienuL(Moşia Roşieşti, seliştea DutneşU XI, 14). H&rtîe coală.

Adică eu Vasile şălariul dinpreună cu fraţi mei Si-meon şi Neculaiu feciori lui Grigoraş Şălariul strănepoţilui Coste Fende carii mai gios nem pus degitele. datam



ocină şi moşie parte

pe apa Edriciului dinmoşa noastră Smă-

- 90 J |

adivărat şi încredinţat, zapesul f J stru la cinstită mânadmsale vornic Costin Catargiu, arpeum să s(ă) ştie cănoi de nime siliţ nici asupriţ, ci I d a noastră bună voeam vândut dmsali a noastră driapl

noastră ce am avut în Dumeşti|<j£ţnut Fălciiului. cari o tragim de*-Ş!rada fata Chiricesă nepoata lui Lazăr 3 stânjini. tij ammai vândut dumisale vornic 11 stânjini. 2 palme tot dinDumeşti. ci scriu mai sus ci ne să tragi de pi strămoaşanoastră fata Tomşoi cari. părţ di moşii ciam vândut du-misale adică aceşti 14 stânjini. 2 palme ce am avut debaştină după tocmala ce am făcut cu dumnialui. neu

plătit toţ banii deplin câte un leu. de stănjin. şi eu amîntrebat pe toţ răzeşii mei şi nici unul nau vrut să cum-peri. ci fiind că dmlui vornic esti răzeş mai nainte vremecu alte cumpărături am vândut tot dumisali şi noi cu voeşi priimiri răzăşilor carii sint mai gios iscăliţ, şi văzânddiplin plată am dat acest zapis al nostru ca di acumînainte să fii dumisale dreptă ocină şi moşie şi cuconilorşi nepoţlor şi strănepoţlor dumisale. să stăpăniască ne-

clintiţ tot vinit din tot loc. părţle ce mai sus scriem carisint alesă în izvod di împârţală ci sau dat la mâna dmsaleşi pentru credinţa am pus degetile. 1791 April 1.

f Eu Vasile Şălar, f Simeon Şălar, f Eu NeculaiuŞălar, Eu Gheorghe Talpeş răzeş.

«Eu Vasilachi sin Simion Şălar am scris zapis cuzisa tatămeu şi a moşilor mei mai sus scrişi. iar de sar

scula vreun răzeş ca s(ă) întoarcă aceşti părţ, să nu i săţe în samă şi cu noi săş caute iar dumisali. săi de bunăpace. ca s stăpăniască fiind că noi pi toţ iam întrebat.

Eu Todiraşcu Mălaiu rău răzeş. Eu Ene Vlasă răzeş.Gherasimos ierodiaconos rnartis (greceşte).

72) Document din 7299 (1791) luli 29, fără loc.

.S«mar. Zapis de vânzare prin care Gh. Talpeş vinde 3 stSnjenvorn. Costin Catargi u cu 50 parale stftojenul (3 lei iK) bani).(M oşia Boşicşti, seliştea Dumeşti XI, 17). Hârtie tdă.

Adică eu Ghiorghii Talpeş sin Costantin Talpeş nepotApostul Talpeş vornicului di poartă datam adevărat za-



— 100 —

pisul meu la mâna dumisale vornicului Costin Catargiuprecum să să ştie că de nime silit nici asuprit ce de ame bună voi am vândut a me driaptă ocină şi moşi(e)din Dumeşti ce o trag din parte Chiricesă parte femeimeii Saftii fata preutesăi Mari. nepoata Dochiţi străne-poata Todosii fata Chiricesă. cari să vini femei meii Saftiitrii stănjini şi meu dat dum. vornicu Costin Catargiu câte50 di parali pi stinjinu ca am luat în mâna me 3 lei90 bani pe 3 stănjini. aşijdere am mai vândut şi toatăparte Neculai ci o tragi Ghiorghi Bătcă şi toată parteStratului brat Naculai cari să vini la amândoi fraţi. 12stănjini cari zicându Gheorghi Bătcă să o vinzu şi parteIui după cum oi vindi şi parte me. deci eu latn vândutdum. vornicului dreptu 15 lei bani gata ca să fii dum.dreptă ocină şi moşii dum. şi cuconilor şi nepoţlor şistrănepoţlor şi dumnialui să (ai)bă aş faci şi dresă gospoddi pi zapisul meu şi cându am făcut acestu zapis sautâmplat mulţ răzeşi cari mai g(i)os sau iscălit.

let 7299 luli 29Eu Gheorghi Talpeş, Eu Vasili Şelar răzeş, f Eu

Eni Vlasă răzeş, f Eu Antohi Săvăscu răzăş, f

E u A n

"tohi Bogos răzeş, f Eu Toderaşcu Mălaiu rău răzăş.Vasilachi Şalar răzeş, f Eu Trohin Sălcianu.

«iar di să va scula ciniva din răzeş ca să întoarcăac(i)astă vânzări să aibu a răspunde eu Gheorghi Talpeş.

Gherasimos ierodiaconos martis.

73) Document din 1791 luli 29, fără toc.

Summr. V ornic Costin Catargiu cumpără 5 stânjeni In Dumeşti d«la strănepoţi Soroaei cu 50 parale stfinjenul.

(Moşia Roşieşti, seliştea DumeşU XI, 16). Hârtie coală.

Adică eu lani V las i eu Toder Vlas i eu AntohiSăvăscu i eu Antohi Bogos dinpreună cu alţ fraţ ai noştricarii sîntem toţ strănepoţ Soroe, cărei mai gios niam pusdegitele. datam adivărat zapesul nostru, la cinstită mâna

dumisale vornic Costin Catargiu precum să să ştie cănoi de nemea siliţ nici asupriţ, ci de a noastră bună voeam vândut dumisale. a noastră driaptă ocină şi moşie, ciam avut în Dumeşti de pi apa Edriciului. din ţnut Făl-



— 101 —

ciiului. driaptă parte strămoaşă noastră Soroe. 22 pol.stănjini. tij am mai vândut dumisale 5 stânjini. 2 palme

parte ci o tragim de pe Zbanţul. cari după tocmalăci amfăcut cu dmlui. neu plătit tot deplinu cu bani gata. câteun leu i 10 parale pe stânjin. deci făcândumi dumlui de-plin plată am dat acest zapis la mâna dumisale ca săihe dumisale driaptă ocină şi moşie şi cuconilor şi nepoţlorşi strănepoţlor dumisale în veci şi când am făcut acestzapis sau tâmplat mulţ omini buni înpregiuraşi răzeşi cariimai gios sau iscălit. 1791 luli 29

f Eu Eni Vlasă răzeş Eu Gheorghi Talpeş răzeşf Eu Toader Vlasă răzeş Eu Vasile Şălar răzeşf Eu Antohi Săvăscu răzeşf Eu Antohi Bogos răzeş«şi de sar scula cineva din răzeşi ca s(ă) întoarcă

cu noi săş caute, iar dmlui să aibă a stăpăni. neclintitdespre nimeni».

Gherasimos Ierodiaconos martis.«şi am scris cu zisa numiţlor vânzători şi a răzeşiloreu Vasilachi Şalar răzeş.

74) Document din 1791 luli 29, fără loc.

Svptur. V orniceasa Ileana Catargioaea cumpără de la Troh n Săl-ceanul şi ai lui părj i le lor din Dumeşti pe idrici câte 50 paralestăoienul.

(M oşia Roşieşii, seliştea Dumeşti X I, 17). Hârtie coală.

Adică eu Trohin Sălcian ficior lui Neculaiu Sălciannepot Crăstănii fetii Iui Apostul Talpeş din preună cufimeia mea Anuţa fata lui Vasile Coţman. şi dimpreunăcu cumnatămeu diiacon loniţă ginerile Saftii Crăstănii,carii mai gios nem pus degetile, datam adivărat şi încre-dinţat zapis nostru la măna dumisale vornicesăi llenii Ca-

targioae, precum să să ştie că noi de nimi săliţ nici a-supriţ. ci de a noastră bună voia am vândut dumisale, anoastră driaptă ocină şi moşie din Dumeşti ce sintu laţnut Fălciiului. pe apa Edriciului. şi am vândut toatăparte, ci am avut de pe Apostul Talpeş. dau fost vornicde poartă, cari parte au dato Apostul Talpeş zestre fetiisale Crăstănii care au ţnuto moşul nostru Gavril Sălcianu



— 102 —

şi A postului Talpeş încă iau fost de la strămoşusău CostiFende de baştină şi cumpărături dau avut A postul Talpeşşi danii de la răzăşii de Dumeşti cu scrisori ciam avut la

mâna noastră, cari leam dat Ia mâna dumisale vornicesăillenii. şi după cum să arată în izvod de împărtală. ci estifăcut de când şau ales şi şau hotărât Apostul Talpeşpărţle lui din Dumeşti. baştina sa ciau avut de la al său.strămoş Costi Fendi. cum şi cumpărăturile şi danie. încari izvod să arată părţle lui Apostul Talpeş. adică 8funi 13 paşi şi fune de doozăci şi cinci de paşi. şi pasulde şasă palme, şi încă am mai vândut dumisale vornicesăiosăbit de parte Apostului Talpeş ci scrie mai sus 12 polpaşi parte noastră de baştină ci am avut de la moşulnostru Gavril Sălceanul tot din Dumeşti ci scriu mai sus.Aşijdere am mai vândut şi toată parte Coţmăneştilor dinDumeştii ce scriu mai sus 8 paşi cari aciastă parte o amavut eu Trohin Sălcean de pe femeia mea Aniţa fata luiVasăle Coţman ci scriu mai sus. cărora părţ făcândule

socotială funilor. iau imbrăcat câte 18 stângeni 6 palmefune ace de doozăci şi cinci paşi. şi sau făcut parteApostului Talpeşu baştină şi cumpărături şi danie partetot 159 stângeni şi 6 palme şi 9 stângeni 3 palme parteanoastră de baştină ci am avut di pi moşul nostru Săl-ceanul şi 6 stângeni parte Coţmăneştilor ci o am avutde pi femeia mea ci mai sus scrie, care fac peste tot 175stângeni 1 palmă ciam vândut dumisale vornic, cari dupătocmală ci am avut cu dumuialui ca să ne de 1 leu 10parale pe stânjinu meu plătit tot deplin cu bani gata cineu dat în mănile noastre 218 lei bani 36 parale, decivăzând şi noi deplin plata am dat acest adivărat zapis alnostru la mâna dumisale vornicesăi llenii ca săi fie du-misale dţ acum înainte driaptă ocină şi moşie neclătită înveci. să aibă a stăpâni din tot locul cu tot vinitul. cuconii

nepoţi şi strănepoţi dumisale. şi după zapisul nostru să aibăaş face dumneei şi întăritură gospod. şi când am vândutaceste părţ întăiu am întrebat pi toţ răzeşii noştri şi cinau vrut să cumpere nici unul. ci meu dat voe să vindemoricui, dar fiind că vorniceasa este driaptă răzeşă cu noiin Dumeşti de treizăci de ani cu o cumpărătură de lamoşă noştri de la Vasile şi de la Chiriiac Sălceanu. şi fiind



— 103 —

răzeşă cu noi am vândut dumisale cu voe tuturor răze-şilor carii mai gios sînt iscăliţ, şi de sar rădica vreun răzeşvreo dată asupra vânzării noastre, să nu i să ţe în samăfiind că noi iam întrebat întăiu pe toţ şi pentru adevă-rată credinţa am pus degitele. 1791 luli 29.

f Eu Trohin Sălcean, Eu Gheorghe Talpeş răzeş,f Eu diacon loniţă, Vasile Şelar răzeş,Gherasimos ierodiiaconos martis.f Eu Antohi Bogos răzeşf Eu Todiraşcu Mălaiu rău răzeşf Eu Eni V lasă răzeşf Eu Antohi Săvăscu răzeş«iar de să va scula unii din răzeşi asupra aceştii

vânzări să pricinuiască să întoarcă noi să avem a răspunde.«şi acest zapis Iam scris cu zisa lui Trohin Sălcean.

şi a răzeşilor Chirica vornic răzeş.

75) Document din 1791 Dec. 2, fără loc.

Sumar. Scrisoarea lui T . Giurcanu câtri vornicul C.ostio Ca-

targiu pentru hârti i le moşii lor <e la Rosieşti să le aducâ la Susăni.(M oşia Roşieşti, seliştea Dumeşti, necatalogati) HârUc filadă,

Cinstite dumneta cucoane cu plecăciune închinân-dumă sărut cinstita mâna dumitale. Cinstit răvaş dmtalecu plecăciune am luat întru care îmi poronceşti dmta casă . vin la Susăni cu toate scrisorile ce sânt la mine demoşiile ce sânt la ţnut acesta al Fălciiului, cari scrisorilecâte sânt la mine iată că le trimesăiu cu Crăciun ţganuînsă un isp.soc i un zapis de Puţăni cu apă i un zapis dePiscani. i 2 zapise de Lungani i unzapis de Bălăneşti şialt zap s între hotar a Bălăneştii i a Crâciuneştilor cumşi zapisul cel de cumpărătură de Puţăni i carte divanuluipentru publicaţi şi răspuns de la dmlor ispravnicilor cătrădivan pentru publicaţi şi după poroncă dumitale aş fivenit eu cu scrisorile, dar acum mă rog să aibă ertăciunecucoane, căci una că sânt rânduit ca să port grija podu-rilor pe Prut şi acum să ridică ghinarariul ce este aice şipăn va trece calabalâcul am să stau la drum ca să în-tocmăsc podurile, fiind că întracest chip ma diafendisăştiCucon Neculaiu ai cu toate aceste de va fi trebuinţa de



I

- 104 -

mine eu oi vini la dmta şi la Eş la Prosălnici după ceva trece calabalâcul acesta şi să fi dmta sănătos.

1791 Dec. 2

Pre plecată slugă dumitale Toader Oiurcanu<o carte gospod cătră paharnicul lancul Grigore. icătră dmlui pah., Grigoraş Costachi».

în dos: întru cinstita mâna dumisale cuconului Cos-tantin cu plecăciune să să dea.

76) Document din 1791 D ecembr e 6, făr ă l oc.

Sumar. Scrisoarea lui Ciulei şi Alex. Ghiban căl ră N. Cuntais. de Fălciu, în chestia de pământ ce are lorest Dan, dichiul Episco-piei de Huşi, cu răzeşii de pe vale Pogăcenilor.

(Moşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani, V. 7). Hârtie coală.

Cinstit dum. cucoane Neculaiu Canta vel spatar is-pravnic de ţnut Fălciiului. cu pre plecată scrisoare înştiin-ţăm pe dum. ca aducândune sfinţia sa părintele lorestDan. dikiu sfinţi Episcopii Huşii cinstit răvaş dum. întrucarile ni să poronceşte să mergem la moşiia Puţănii. şiPloeştii cei zic şi Ţărăncuţa şi Boghenii ce sânt în ţnutFălciiului. pe vale Pogăcenilor. şi să pogoară cu un capătde trec şi peste apa Idriciului. undia mai are numituldichiu şi alte părţ de moşie din Hărciogani şi Pogăcenidin A ldeşti. şi din Şărbăcani unele şi alesă şi hotărâte decâţva ani pe cari le şi stăpâneşte, iar din Puţăni şi din

Ploeşti cei zic şi Ţărincuţa. cum şi Boghenii. din care areîmpărţală să tragă cu Buşileştii în giumătate. fiind că auintrat dum. 'vornic Catargiu dii stăpâneşte Boghenii şiPloeştii mai toţ cu nume de Chirice. şi fiind că numituldichiu de pe Chirice trage în giumătate dintraceste numitemoşii îi opresc Buşileştii şi parte cea giumătate ce are înPuţăni zicând ca săş scoată părţle de supt stăpânire dum.vornic Costin Catargiu şi atunce le vor împărţ toate

frăţeşte, iar de sânt acele moşii vândute de Chirice. eiatunce nu dau parte dichiului nici din Puţăni. şi dupâdum. mergând noi la dum. vornic Costin Catargiu. şirătândui noi poronca ce avem de la dmta. cum şi părin-tele dichiul arătândui şi o deosebită carte ce avia de la

, \ anstitu divanu cătră dum. ca ori săş pui vechil şi deplin



— 105 —

răspunzător cu scrisori ce va avia ca să ste atât la ho-tărâtul acelor moşii ce Ie stăpâneşte cu numi de Chiricecum şi la giudecată. sau să fii dum. de faţă scoţnd pă-

rintele Dichiul şi o carte de blăstăm de la părintele Vlă-dica de Huşi chir Iacov pentru aceste moşii. întru carescria atât asupra răzeşilor acelor moşii cum şi a împre-giuraşilor, că oricine ce scrisori vor avia să le scoaţă defaţ(ă). şi cini ce va naşti pentru aceşti numi de moşii sămărturisască adevărul şi dmlui vornic Catargiu văzândcarte ace de blăstăm îndată au zis că nu numai dupăcarte părintelui V lădicăi de huşi. ce măcar să fii şi altor

arhierei, dmlui atâta ştie şi mărturisăşte că nici o scri-soare pe acele moşii nu are. numai că le stăpâneşte cunume de Chirice după cum au apucat, am rugat pe dmluica să ne dia vechil sau să margă dmlui ca să măsurămnumitele moşii şi să facem şi hartă după poronca dumi-tale. dmlui niau zis ca să mergem înnainte să începema măsura şi fiind că să vede de la casa dumisale staremoşiilor când ne vor videa măsurând vor vini şi dmlor.

şi după zisa dumisale mergând la stare moşiilor am făcutmăsura funie de doîzăci de stânjeni şi stânjenul de optpalme gspd. şi am început a măsura, care măsură ce amfăcut liam însămnat cu numărul stânjănilor în hartă şifiindu dmlor nau mai vinit ca să fii faţă la măsurat, ammai mersu şi întru al doile rând la dmlui. cerând dichiulca să ia hotărâre sfârşit ori săi dăm mărturie, dmlui câtpentru scrisori că nu ari tot aşa au mărturisit, iar ca săia hotărâre sfârşit cu mazili ca noi. dmlui nu să mulţă-meşte mai zicândune şi alte cuvinte multe proaste, dara veni la Huşi la dumta şi pentru aceasta înştiinţăm pedmta. 1791 Dec. 6.

a dumitale plecaţ slugiŞtefan Ciuleiu maziluA lexandru Ghiban mazil

«A ceastă mărturie ce neu aduso. văzândusă şi decătră noi înştiinţare ce ne face rânduiţi mazili, ci au fostrânduiţ de cătră noi spre încredinţare sau iscălit şi decătră noi 1791 Dec. 15

Neculai Canta spatar



— 106 —

77) Documdnt din I 79I D ecemb r i e 8, făr ă l oc ..

AiiMr. Scrisoarea lui N. Canta spalar cătri pâh. Gr. Costaehe

sâ vină cu scrisorile la cercetarea ce are a face la moşi ile Ploeşti şi-Puţăni Intre lorest Dan şi vorniceasa I leana Catargi u.(Moşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani V. 8 . Hârti e fi lă.

Cu frăţască dragoşte mă închin dumitale arhon pa-harnice. Părintele lorest Dichiu astă vară au adus o cartea divanului pentru cercetare unor moşii anume Ploeştii iBoghenii şi Puţănii. ci să hotărăsc cu moşiile dumsale

vornicesăi llenii Catargiu. şi după poroncă eu am rânduitmazili împreună cu numit Djchiu şi mergând acolo la starelocului au şi măsurat moşiile, şi din pricină că dumneeivorniceasa, nau rânduit vechil nici au scos scrisorile, nauputut luoa sfârşit; acum de al doile vin acole atât mazilicum şi dichiu impreună şi cu carte cinstit divanu. care ova arăta dum. ca să facă cercetare al doile. şi fiind şidmlui cum şi alţ boeri rânduiţ spre cercetare moşiilor

dmisale vornicesăi. între care este şi pricina acestor nu-mite mai sus moşii poftesc pe dmta ca la cercetare cesă va face ceia ce va fi cu dreptul să nu să întuneci, şicu aciasta sânt a dumitale ca un frate

Neculai Canta spatar 91 Dec. 8adresa: Cinstit şi al meu ca un frate dumisale pah.

Grigoraş Costachi cu frăţască dragoste.

78) Document din 1792 G henar 5, făr ă l oc .

Samar. Scrisoarea lui C. Catargiu vornic cătră spntar N. Cantain chestia Hărcioganilor cu lorest Dan, Ui chiul.

(Moţa Koyieşti, seliştea Şărbăcani, plic V, 9); Hflrtie coală.

Cu frăţască dragoste mă închin dumitale arhon spă-tare. Frăţăsc răvaş dum. cu dragoste am luat celi ce scrii

dmta am înţăles; pentru căte supără dichiu lorest pentrupricina moşii, deci pentru aciastă pricină, am mai scrisdmtale pre largu. căci el când au venit aice. iam zis săşarăte scrisorile ce ari pe ace moşiie căci noi zapisă nuavem. şi el sau dus la Hărciogani să măi şi a doaozi săvii săşi aducă scrisorile, şi nau mai venit, deci văzând eucă nu mai vini. am făcut dmtale răspuns şi am trimis cu



— 107 —

omul meu. scriind toată pricina pre largu macar că euaş fi venit la Huş căci tot avem să viu în zilele acestela preasvinţia sa părintele Vlădica, dar fiind că copilul

iaste bolnav nu am putut să viu. iar vrând Dumnezău săse mai îndrepteze că acmu îi iaste mai bine tot oi veni.şi veţ face dumv. cercetări, şi de a da dreptate celui ceari scrisori la.mâna. şi le ţne. sau celor ce au stăpânitde cătăva somă de ani încoace, a căruia va da dreptateaceluia va* rămâne, şi sânt a dumitale ca un frate

Costin Catargiu vornic1792 Ghenar 5.

adresa: «Cinstit al meu ca un frate dumisale Necu-laiu Canta spatar cu frăţască dragoste să se dea».

79) Document 1792 fără dată (din V).

Sumar, lorest Dan, diehiui Episconiei de Huşi face jalobă cătrăVodă in pricina păr(iior sale de moşii de hotărât despre Tornic Cos-tin Catargiu.

(Moşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani, plic V, 10). Hârtie coală. ,

Pre înălţate Doamne.Având eu câteva părţ de moşii, baştini părinţeşti şi

danii şi cumpărături cu scrisori, anume Hărcioganii. Aldeştiii Pogăceni. Şărbăcanii i Puţănii i Ploeştii ce le zic şi Ţă-rincuţa i Boghenii. ce sânt la ţnut Fălciiului. pe vale Po-găcenilor i a Şerbăcanilor. care se răzeşesc una cu alta,

din cari unele leam şi ales şi leam hotărât cu vornici depoartă şi le stăpânesc cu pace. iar din moşia Puţenii iPloeştii cei zic şi Ţărincuţa i Boghenii din care am sătrag parte în giumătate cu Buşileştii. eu de pe Chirice acărue temelie de casă şi descălicătură sânt de faţă penumitele moşii, şi Buşileştii trag de pe banul, "moşul lor.de "câte ori am mersu cu hotărnici ca sămi aleg şi deacole părţle, fiind că dmlui vornic Costin Catargiu leau

- cuprins mai mult de giumătate Ploeştii şi Boghenii cu stă-t v Pănire. şi nici de cum nau putut să ia hotărâre sfârşit4 fi. din pricina dmsale. prelungindumă din vreme în vreme,

cu cuvânt că ar fi având scrisori, dar nui sânt îndămână.pin in anul trecut iar în anul trecut mergând la stareJnoşii cu rânduiţi hotărnici mazili de cătră dmlor isprav-



— 108 —

nici de ţnut Fălciiului. ca să să facă hotărâre numitelor moşii,am mersu şi la dmlui vornic Costin Catargiu. şi dânduişi carte divanului, ce scriia ca împreună cu rânduiţi ho-tărnici săşi rânduiască vechil cu scrisori ce va avea ca sămargă faţă la hotărât, şi dumlui ne mai lungind au arătatadevărul, cum că pe acele moşii nu are nici o scrisoare,dar le stăpâneşte cu nume de Chirice. şi nici la hotărâtnau mersu; zicând că va mergi la dmlor ispravnici şinici la dmlor nau mersu ca să ste de faţă să să facă

cercetare cu ce stăpâneşte acele moşii, pentru care cu la-crimi mă rog Inălţăniii tale. fiind că şi dmlui vornic sâaflă aice. să fim scoşi la luminatul divanul Inălţmei taleca sămi pociu afla dreptate, să nu mi să împresoare mo-şiile. de cătră dmlui vornic şi mare pomană va rămâneÎnălţmii tale

smerit rugătoriu pentru sănătate mării tale ieromonah

lorest Dan dichiu sfintei Episcopii Huşii.în dos-: «Dmlui vel vornic za aprozi cu vechilul du-misale vorn. Costin Catargiu săi scoţ la dmlor veliţiboiari să cerceteze şi să îndrepteze ; —vel clucer.

80) Document din 1792 F ebr . 5, B ăsăşti .

Sumar. Iliua Costachi păhărniceasa vinde nepotului ei Matei Cos-

tachi sulger toalu părţle sale din Dumeşti, cu preţul cumpărături lorei de la răzeşi.(Moşia Roşieşti, seliştea Dumeşti plic X t, 18). Hârti e coală.

llina Costachi vorniciasa adiverezu printraciastă ade-vărată scrisoare a me la mâna dunrsalc nepotului MateiuCostachi sulger. precum să s(ă) ştie că în moşiia Du-meştii pe apa Idriciului în ţnut Fălciiului fiind dumnialuivechiu răzăşu de noaîzăci şi mai bine de ani după adi-verinţele gospod ce ari la 1784 Noem. 9 cumpărându eude la Chiriiacu Sălceanu săn Gavril şi de alţ ai lui. oparte de moşie din Şărbăcani în 63 lei şi eşind ace cum-părătură ră. am luat de la dânsul doao pol pământuri şipământul de treizăci paşi curmezăşul şi pas. de şasă palmegospod. din moşiia Dumeştii de mai sus arătată, tij la

1791 April 1 tot dintraciastă moşie mai cumpărând deU



— 109 —

c u m p ăr ân d u în c ă u n s p r ăz ăc i s tân jăn i do aî palm e d e pest ră m o aş ăs a câ te a un leu pe stânjăn. aşijdere la 17 9 1lu le i 2 9 m ai c u m p ăr â n d u d e la u n Tr o h in s ăn N e cu la iuSălceanul cu alţii ai lui, una sută şaptezăci şi cinci stân-

jăne şi o palmă câte 50 parale stânjănu. t i j Ia leat 1791iul i 29 mai cumpărând de Ia un lane Vlasăi doaîzăci ş işapti i st â n jă n i şa s ă p alm ea câte un leu pe stânjăn : aşij-d e r e m ai c u m p ă r â n d ş i l a 7 2 9 9 l uli 2 9 d e la un G h e o r -ghii săn Costandin tr i i stânjeni câte 50 parale stânjăn t i jde ia a c e st a m ai c u m p ă râ n d doisprezeci^stânjeni tot câte5 0 p ar a l e s t â n jă n u par t e a lu i G h e o r g h i B ăt c ă şi a S tr a-tului br at N e c u la i tot dentracestaş moşii după cum mai

pre ia rg u a d e v e ri a z ă scrisorile, deci pentru toate acesteade m ai s u s po m en ite părţ i de moşiie Dumeştii de pe apaidriciulu i v o in d u e u a le stăpă ni ş i văzâ nd u eu videriatadr ep tat ea ne p ot ulu i d e a m e bun ă voie am datu toatepărţi le d e m a i s u s pom enite d e moşiie Dum eşti i peapa Idriciului ia ţ inut Fălci iului să Ie stăpăniască dumluiîn ve ci. d â n d u i ş i to ate scrisorile atât cele noaî cât ş iză ci v ec h i, ş i d u m n a lu i m e-au datu toţi banii deplin dupăarătare za p is ă lo r c u do bâ nd a lor, iar mai pe urmă eşindunescaiva scrisori pentru aciastaş moşie datoare să f iu eua le d a d u m isa le . d e ci da r de acu m înaintea dumnialuine po tul, f i i, n ep o ţi şi strenepo ţi dum isale c a pe o driaptămo şii a d u m is a le să o stăp ăn iască in bună pace. neclătatde nim en e şi p e a ce st e a părţi săşi facă dum nialui şi driasâgo sp od . ş i s p re încr ed inţa rea mai susulor zăsâ eu săngură

m am u iscă l it îm p re u n ă şi cu alţ i care sau mai aflat faţă.1 7 9 2 F e v . 5

C o s t in C a t a r g iu vornic , llina vorniceasa. Costandinvisternic.

« ş i e u Ş t e f a n C h e b a c d i iac u am s cr is c u zăs a d u-m is a l e în B ăs ăş t i o t F ă l c iu .

Ş t e f a n C h e b a c l o g o f ă t .

Ol) Document din 1792 Febr. 20, fără loc.. A<mar. M atei C ostachi sulger cumpărfl părţi lo A ndr ieşti, Papuceşti

! Dolheni efl te cu 20 par ale şi 1 leu stânj euul .1 (M oşia H oşi eşti , sel i ştea A odri rştt pli c V I, 16). HărUe coală.

I A d e c ă e u G h e o r g h e C h e s a r i V a sila c hi T ir on i T o a -[ der Bălan datam adivărat ş i încredinţat zapisul nostru la



cinstita mâna dumisale sulgerului M ateiu Costachi precumsă ă ştie că de nimene siliţ nici asupriţ ci de a noastrăbună voi am vândut dumisale parte noastră di moşii ciavem în ţănut Fălciiului pi apa Idriciului. un bătrân întrii hlizi adecă o hlizi Andrieştii cu tocmală câte un leustânjăn. pi câţ stânjăni să alege bătrân nostru loniţ Cio-botariul. şi o hlizi Papuceştii tot în ţnut Fălciiului pi apaIdriciului. pi câţ stânjeni să alegi bătrân lui loniţ Ciobotarcâţ doozeci de parali stânjănu. pi câţ stânjăni vor eşi. altreeli hlizi Dolhenii tot în ţănut Fălciiului pi apa Idriciului.pi câţ stănjăni sar alegi bătrânul nostru loniţ Ciobotarul .cu tocmală câţ doozeci parale stânjenul. din care baniam luat acmu dooîzeci şi cinci lei. iar ceelanţ bani săaibă dumnialui a nii da la hotărât moşii pi câţ stănjănivor eşi după preţ ce să arată mai sus. ţâindusă în samă 'şi aceşti doozăci şi cinci lei ci am luat acum Ia tocmalăcare moşii să fii dumisale şi fiilor dumisale ocină în veciniclâtiţ avândo supt stăpânire dumisale şi fiilor şi nepo-ţlor şi strănepoţlor dumisale. iar de sar întâmpla cineva

sâ să scoală cu vreo pricină asupra numiţlor moşii trăindnoi să avem noi a răspundi. iar după moarte noastră desar scula cineva ori la ce giudecată vor mergi să nu lisâ ţâi în samă arătări le lor şi pentru mai adevărată cre-dinţa niam pus numile şi degitile.

1792 Febr. 20.

f Eu Gheorghi Chesar am vândut- f Eu Vasăli Tiron am vândutf Eu Toader Bălan am vândutAndrunachi dascăl martur, T oader Croitor martur,

Tănasă Ciobanu martur, Enciul M utei martur.«Patru zeci lei tij dai lui Vasălachi Tiron din moşiile

arătate. 1800 M art 1

«Patru zeci lei tij dai pe moşiile arătate lui GheorgheChesar cari sau şi iscălit 1800 M art 1Gheorghi Popa

<şi eu am scris cu zisa lor şi am iscălitGrigoraş Giuşcă logofăt

'Pentru părţăle di moşii cuprinsă în zapis acesta cesânt vânduţ di săvârşitul părjntile meu V asâlache Tironu.



— 111 —

răposatului post. M atei Costachi prin jaloba ci am dat laaghenti ie fiindu de multă vremi supus Austrie mi sau datcarte cinstitului departamentu din 1814 luni 16 cătrădumlui spatar Ion J ora rânduitul hotarnic acestor moşiica sămi aliagă drepte părţle meii. ci mi să cuvini a lua

şi să înştiinţăz pi cinstit dipartament ca să fiu pus la caiispre a răscumpăra zăstri maicii meii cu cari cârti pot răs-cumpăra fiindu vechil şi din parte fraţlor mei. mam în-voit cu casa răposatului boer şi meu plătit cheltuiala ciam făcut cu vinire me pe aice cu 250 lei adică dooăsute cinci zeci lei şi aşa am iscălit şi eu în zapis părin-ţlor mei ca să f,i în veci statornică vânzare ci au făcutu.

Gheorghiţa Tiron • 1814 Dec. 8«învoiala aciasta făcândusă înnainte me am încre-

dinţato loan J ora spatar

82) Document din 1792 Febr. 20, fără loc.

Sumar. M atei Costachi sulger cumpără de la V. Ene jumătate debătrân in Papuceşti pe Idrici căte cu 20 parale stânjenul.

(M oşia Roşieşti, seliştea Andrieşti puc VI 1/) Hârtie coală.

^ A decă eu Vasălachi săn Eni dinpreună cu unchiulmeu Chiri iac Găină, datam adivărat şi încredinţat zapisnostru la cinstita mâna dumisale sulgerului Mateiu Cos-tache. precum să să ştie că de nimeni siliţ nici asupriţce de a noastră bună voi am vândut dumisale o parti dimoşii ce am avut în ţănut Fălciiului pi apa Idriciului. Pa-puceşti} giumătate bătrân din bătrânul Borcii câţ stânjeni

sar alegi, cari sâ hotărăşti cu moşii Năreştii pi din susiar pi din gios cu moşia Ţuvliceştii să hotărăşte, cari amavuto baştină şi cu tocmală am vânduto dumisale adicăcâte doozeci parale stânjănul. din cari bani am luat acumtreizeci lei la tocmală. iar ceelanţ bani câţ ni sor maifaci după preţ de mai sus arătat la hotărât moşii măsu-rândusă moşia pi câţ stânjeni vor eşi. să aibă dmlui a niplăti ţindumi în samă şi aceşti treizeci lei ci niau dat acum

la tocmală. care moşie să fii dumisale şi fiilor dumisaleocină în veci niclătiţ avândo supt stăpânire, iar când sarîntâmpla cineva să să rădici cu vreun chip di pricină a-supra numiţi moşii trăind noi să avem noi a răspundi



— 112 —

acelue. iar după moarte noastră di sa rădica cineva ori laci giudecată vor mergi să nu li să ţi în samă arătărileacelora, şi pentru mai adevărată credinţa niam pus nu-mile şi degitile. v 1792 Febr. 20

f Eu Vasilache săn Eni am vândutf Eu Chiriiac Găină am vândutErei Grigori ot Vătcani am vândut«şi noi câţ niam tâmplat faţă la făcut zapisului am

iscălit. Andronachi dascal martur, Toader Croitoriu martur,Ghiorghi Chisar martur, Vasilachi Tiron martur, Tănasămartur, Mardarea săn Iacov martur. Enciul M utev martur.

şi eu am scris cu zisa lor şi am iscălitGrigoraş Giuşcă logofăt.

83) Document din 1792 M ar t 22.

Sumar. Divanul Cnejiei M oldovei întăreşte lui C. Paladi spătarstăpânire pe 3 bătrâni din Putenii pe Elan, cumpăraţi de la răzeşi şicu publicaţile făcute.

(Moşia Roşieşti, seliştea Puţeni, plic IV, 27). Hârtie coală.

De la divanul Cnejiei Moldovii să face ştire cu a-ceastă carte a divanului că cinstit dmlui spatar CostandinPaladi, prin zapis au cumpărat trii bătrâni din moşia Puţănii.cari este pi apa Elanului ia ţnut Fălciiului. de la un pre-utul Dlmitrie din satul Cursăştii ot ţnut Tutovii. şi de laun preutul Scărlet. ce să află cu şedere în satul Novacii

ot Fălcii, şi de la alţ răzăşi ai lor cu 521 lei sau scriscarte divanului cătră dmlor ispravnicii de ţnut Fălciiuluica să facă publicaţi 6 luni de zile după hotărâre hriso-vului gospod. ce cu sfatul de obştii sau făcut şi cândpănă la vadeaoa aciasta. nu va eşi nimeni să răspundă căar ave protimisăre de răscumpărare, atunce să înştiinţezila divan ca să i să de numitului boer carte de stăpânire,acum prin carte de înştiinţare ce faci cinstit dmlui spatar

Neculai Canta is. de ţnutul Fălciiului. scrisa din anul tre-cut 1791 Dec. 25. arată că după carte divanului ceau luatla anul 91 M art 21. rânduit de sau făcut publicaţi la faţalocului. între răzăşi şi între rudeniile tuturor vânzătorilorîntre aceasta curgere de 6 luni: nimene nau eşit ca sârăscumpere. Drept aceea încredinţândune din înştiinţare



— 113 —

dmsale spat. Neculaiu Canta is. de Fălciu. precum dupăporonca divanului iată că sau dat această carte a diva-nului cinstit, dmsale spat. Costandin Paladi ca să aibă astăpâni de acum înnainte. aceşti trei bătrâni din moşia

Puţănii ce să numesc şi Muntenii Puţăni de la ţnut Făl-ciiului. după cuprindere zapisâlor de vânzare, cu bună pariîn veci ca pe o driaptă moşie a dumisale ce am cumpă-rat de la numiţi vânzători fără de nici o supărare despreniamuri. care carte sau adiverit cu ale noastre iscălituriîntărindusă şi cu a divanului pecete.

1792 Mart 22Serghie L ascarov. alte iscălituri ruseşti.

Depaste vornic, Costandin Greceanu vornic, Cos-tandin Ghica hatman, M ihail J ora vornic,

procit med(elnicer).

84) Document din 1792 luli 2, fără Icc.

Sumar. M atei Costachi sulgeriu cumpără de la Matei Chişca ca97 lei pâr(i le lui dia Negru şi şi Năreşti.

(M oşia Roşieşti, seliştea .Năreşti plic VI). 4). Hârtie coali.

Adică eu M afteiu Chişcă datam adevăratu şiîncredin-ţatu zapis meu la cinstită mâna dumisale sulgeriului MateiuCostachi, precum să să ştie că de nimeni sălit nici asu-pritu. ci de a me bună voe am vândut giumătate de bătrănudin bătrânu lui Drăganu visternicu, din moşie Negruşii'dipi apa Idriciiului. din ţnut Fălciiului ce să hotărăşte dispre

soarerăsare cu Dolhenii, iară dispre soare apune cu Foleştiiiară din sus cu Bribeştii. iară din gios cu Papuceştii. Aşij-dere am mai vândut giumătate de bătrân din bătrânul luiDrăgan visternicu din moşie Foleştii din ţnut Fălciiului. cisă hotărăşte cu Năreştii. iară moşiile aceste umblă în doibătrâni, deci fiind că pe toate moşiile acestea dumnialuisulgeriul este răzeş, şi neîncăpând altu strein, nici altu

din neamurile mele sau din răzăşi nevoind ca să o cum-pere de a me bună voi am vânduţi giumătate de bătrăn.din moşia Năreştii. giumătate de bătrân din moşia Fo-

• Ieştii dreptu 97 lei. adică dreptu noîzăci şepte lei. pe cariiam luoatu toţ în mânule meii deplinu. deci de acum înaintedumlui fii, nepoţi şi strănepoţi dumisale. să aibă a stăpâni

Ispisoace şi Zapise Voi. V. p. II. S



— 115 —

ce giudecată vor mergi să nu li s ţe în samă căci cudatorie me am făcut, de iam întrebat, şi ei nu au vrutca să o cumperi, iară când nu va eşi parte me după cummai sus arată atunci să fiu eu datoriu a răspunde dintrualte moşii a meii. în spre înplinire lipsăi. şi săş facădumlui şi dresă gospodu. pe aciastă parte de sus arătatăşi pentru mai adivărată credinţa mem pus numile şi alţice sau întâmplat faţă. 1792 luli 2

f Eu Vasălachi Chişcă adiverez.f Eu M ărie soţe iui lonu Chişcă cu fii mei marturi.

f Eu M aftei Chişcă martur.86) Document din 1792 luli 2, fără loc.

Sumar. Matei Costachi sulger cumpără de la Maria lui Ion Cbişcăpărţle sale din Năreşti cu 56 lei.

(M oşia I toşicşti, seliştea Năreşti plic Vil, 6). Hârtie coală.

Adică eu Mărie soţe lui lonu Chişcă, împreună şi

cu toţ fii mai datam adivărat şi încredinţat zapis meula cinstită mâna dumisale sulger Mateiu Costachi precumsă să ştie că în anu trecut în vreme când trăe soţul meuluând din mâna dumisale 40 lei adică patruzăci lei pentrucare bani săi de parte noastră de moşia Năreştii. deciîntâmplândusă de au murit soţul meu mau apucat dmluisăi dau bani cu dobânda lor pe un anu de zile şi euneavându nici o putere zăcându tuturoru neamurilor meii

şi răzăşilor mei ca să de bani aceştia, şi săş ia moşia şiei nau vrut. deci mai nerămâindumi altă putere am vân-duţi din giumătate din bătrânu giumătate din bătrân luiDragau visternicu din moşia Nărăştii di pi apa Idriciului.din ţnut Fălciiului. ci să hotărăşte dispre soare răsare cuDolhenii. iară dispre soare apune cu Foleştii. iară din suscu Pribeştii. iar din gios cu Papuceştii. iară toată moşiaaceasta Nărăştii umblă în doi bătrâni deplin 56 lei adică

cincizăci şi şasă lei. deci de acum înainte, dmnealui. fiinepoţi şi strănepoţi dumisale să aibă a stăpâni în bunăpăci nesupăraţ de nimeni, cu tot vinit ei din câmpu. dinjazn. i din vatra satului şi din tot locu ii cu tot vinitu.deci fiind că parte aciasta de mai sus arătată nu făceabanii aceştia dumlui sau milostivit asupra me şi asupra



— 1I« —

fiilor mei şi sau primit în parte de mai sus arătată, iarăcând nu vor eşi diplinu atunce să fiu eu datoriu ai îm-plini dintru alte moşii a meii. lipsa fiind dumlui răzăş în

toate moşiile aceste, iară întâmplândusă di a face cinevavreo supărare dmsale. la ori ce giudecată vom merge,să nu li să ţi în samă. căci eu datorie me am făcutu.de iam întrebat şi ei nu au vrutu să o cumpere şi dmluisaşi facă şi dresă gospodu pe aciastă parte de moşii desus arătatu giumătate de bătrânu şi pentru mai adevă-rata credinţa mam pus numile şi deget iscălindusă şi alţicari sau întâmplat faţă.

1792 luli 2f Eu Mărie soţăea lui lonu Chişcă cu toţ fii mei din-preună platnică.

f Eu Vasălachi Chişcă martur.f Eu M aftei Chişcă martur.


Sumar. C. Paladi spatar f ace schimb cu A nita posf. Iui C. L»m-ferino. dându-i moşia sa Puţănii cu apă pe I drici pentru Diinjeni deţa CărBgătura.

(Moşia Roşieşti, seliştea Puţeni, IV. 28). Hârtie coală.

Costandin Palade biv vel spatar. adeverez cu aciastăscrisoare a mea la mâna dumisale postelnicesăi Aniţigiupăniasa dumisale post. Costandin Lambrino fiica răpo-satului pitar Mateiu Cucoranul. precum să să ştie că

având eu o moşie întreagă anume Puţenii cu apă ce sânumeşte şi Muntenii Puţeni la ţnut Fălciiului, care moşie& am şi eu baştină şi cumpărătură, ci iaste aliasă şi fărăpricină, după cum pre largu arată scrisorile. împreuuâşi hotarnica din leat 1782 Mai 25. ce iaste încredinţatăşi cu iscălitura dmsale vornic Costin Catargiu. întru carehotarnică o alegi moşie şi o măsoară din giur împregiurîn stânjăni. Deosebit mai având şi alte părţ de moşii totla ţnut Fălciiului pe Elanu anume în Piţcani. în Lungeni.

în hotar Bălănestilor. aciastă moşie cum şi părţle acestede sus arătate ffindumi baştină şi cumpărătură de bunăvoe mea mam învoit şi am făcut schimbu. adică datameu moşia şi părţle de sus arătate dmsale postelnicesăi



— 117 —

Aniţi. giupănesăi spatarului Costandin Lambrino. dupăcum pre largu arată scrisorile vechi şi noao ce leam datîn mâna dmsale. deci şi dmlor datumj au mie în locul a-cestor. aceste părţ ce se arată mai gios. ce şi dmsale

postelnicesăi iau rămas de la părinţi dmsale răposatulpitar Moisei Cucoranul. a trii parte de sat din Dânjeniot ţnut Cărligăturii adică un bătrân a lui Toader pos-telnicul. şi a trie parte de heleşteu vechiu al Dănjănilor.cum şi alte părţ din Dânjini lângă acest heleşteu vechiuunde au fost mai înainte casăle vechi, careacestă partede loc din Dânjeni au numito mai pe urmă ţăraniiVăratic. Aceste părţ sânt alease şi deosăbite după cum

mai pre largu să arată în ispisoacele de la Antiohie Cos-tandin Vvda ce sânt de leat 7206 Noem. 15. bez doibătrâni a dmsale vist. Matei Canta. cei are răposat pă-rintele dmsale cumpărătură. Aşijdere noi am mai dat şipărţle din Lungani cu loc de ţarină şi de făneţă înbahnă şi cu loc de iaz. şi cu vad vechiu de moară înStavnic. cari părţ îi sânt rămasă şi părintelui dmsale de

la Zorinca logofetiasa. Aşijdere şi poiana ce să chiamăPlopul şi deosăbit miau mai dat un bătrân şi giumătatedin tot satul Bogdăneşti ce Iau luat maica dumisale cuschimbu de la dmlui loan post. şi i Iau dat dmsale zestre,bez 2 pol bătrâni tot din satul Bogdăneşti. ceau rămasdmsale vist. Mateiu Canta şi întraceşti patru bătrâni săînchee tot satul Bogdâneştii. după cum mai pre largu a-rată iarăşi în ispisoc mării sale Antiohie Costandin Vvod.

ce iaste din leat 7205 Noemv. 15. Deci fiind făcut a-cestu schimbu cu voe şi priimiire noastră, am dat şi scri-soare aceasta în mâna dmsale ca de astăzi înainte în vecisâ aibă dmneei a stăpăni moşia Puţenii ce să arată maisus. cum şi părţle iarăşi arătate de Piţcani. în Lungani,in hotarul Bălăneştilor. care aceste părţ liau dat pe de-asupra cielante. numai fiindcă părţle aceste sânt încal-cate de cătră alţ răzăşi pe cât să vor aleage de pescrisori atâta să aibă a stăpâni, şi eu mă îndatorescu ale aleage şi a le hotăra despre alţ răzăşi cu cheltuialamea,, iar când va eşi vreo pricină atât pentru mai susarătată moşie Puţănii. cât şi pentru celelalte părţ nea-leasă după ce se vor hotărâ. atunce eu să aibu a răs-



- 118 -

punde. şi pentru câtă lipsă să va face să fiu dator a măînvoi şi a mulţămi pe dmneei cu ceia ce sa căde. Iardumneei să le stăpânească cu tot vinitul din toate ho-tarăle după drepte hotarăle lor. atât dumnei şi fii şi ne-poţi şi strănepoţi dmsale în veci. asămini să am şi eu astăpâni toate părţle de moşie ce sânt pomenite mai sus.cum şi biserica ce iaste în Dănjăni. după scrisoare deschimbătură ce miau dat şi dmneei la mâna mea. Iarpentru o poiană din Stavnic ce o stăpâneşte schitul Stavnic.după scrisoare dmsale ce miau dat eu să cercetez şi deva avea schitul scrisoare de la părinţi dmsale că o vor

fi dat cu tot locul de istov, după acea scrisoare să ur-meze. iar de ar fi stăpăninduo călugării fără scrisoare săaibu a lua poiana supt stăpânirea mea şi spre o maibună încredinţare şi adiverire am iscălit mai gios cu amea iscălitură şi am poftit şi pe alţ boeri şi obraze cinstite,ce sau întâmplat la învoiala aciasta. de sau iscălit marturi.

1792 luli 19.

Costandin Păladi biv vel spataracest zapis lam scris eu Ştefan Stărce.


Sumar. J alba către Vodă a lui lorest Dan. dichiul Episcopiei deHuşi, in pricina cu vornic Costin Catargiul pentru Oogheni.

(Moşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani, plic V, 12). Hârlie coală.s

Pre înălţate Doamne. Iarăşi jăluesc Mării tale că dupăjaloba ce am mai dat pentru moşia Bogheni şi giumătatede moşie Ploeştii i giumătate din Puţăni. ce li trag di pimoşul meu Chirice cu scrisori vechi, şi din întâmplărilevremilor ce au fost au intrat stăpănitor dmlui vornic CostinCatargiu: şi până în anu trecut de câte ori am mersucu boeri hotărnici nau mai luat hotărâre zicând că arescrisori, dar nu sânt îndemână; în anul trecut mergând

iarăşi cu rânduiţ hotărnici însuşi au arătat că scrisori nuare după carte de blăstăm ce am scos. ce le stăpâneşteavândule zestre, şi iar nau mai luat sfârşit, şi eşind acmula dmlor veliţi boeri au hotărât eu sămi scot perilipsisde pe scrisori şi dmlui vornic săşi găsască dovadă de îm-pârţală a Ruseteştilor. că sânt zestre, şi eu perilipsis de



- 119 -

pe scrisori am scos şi dmlui voinic de au găsit dovadănu ştiu că eu mă prăpădesc cu cheltuiala aice mai alesfiind şi sfinţa sa Episcop mergând la Huşi şi eu fiindlegat în trebuinţele Episcopii sânt nevoit a merge cât deîngrabă. mă rog Mării tale să fieporonca a să da sfârşitpricini cu divanu

al mării tale smerit rugătoriu Ieromonah lorest Dandichiu Episcopii Huşi.

în dos : «Dmlui vel vornic za aprozi adunând pedmlor veliţi boerii la sfânta metropolie împreună cu preasfinţa sa să cerceteze pricina aceasta.

iSumar. Perilipsis de actele Putenilor.(M oşia Roşieşti, seli ştea Puteai, plic IV, 30). Filadă.

Izvodu de scrisorile a moşiilor ce am făcut schimbucu dumneei postelniceasa Aniţa. giupăneasa post. Cos-

7005 Mart 13. Un ispisoc sârbesc de la ŞtefanVvod. pentru Puţăni şi Munteni.

7005 Mart 13. Un suret de pe un uric de la Şte-fan Vvod. pentru Puţăni şi Munteni.

1102 Dekv. 20. Un zapis cel dă Urâta fata lui Mi-raul jui Vasile Borşu precum că iau dat parte ei de moşiedin Puţani.

7181. Un zapis de la Anăsia fata popii lui Iadulcel cfapaharnicului Ştefan Cerkez pe parte ei din Puţăni.7Tp5 Mart 4. Un zapis de la un Solomon ficior

Anăaf cfe scrie că au vândut paharnicului Ştefan 19 pă-mânturi din sat din Lungeni şi cu vad de moară.

7186 Dekv. 6. Un zapis de la un Costandin săn Savii.7187 luli 14. Un zapis de la Tofana fata Anii prin

arej f ej e că au vândut Cerchez toată parte ei din satdin Chtţcani.

7194 luni 23. Un zapis de la llie ficiorul Alexandriiprin care scrie că toată partea lui ce este între hotarulBălăneştilor şi Crăciuneştilor au vânduto lui Ştefan velcomis.

vtori (al 2-a) logofăt. 92 luli 2Q

Document din 1792 luli 29, fără loc.

tandin Lambrino. 1792 luli 19.



— 120 —

7211 Sept. 9. Un zapis de la A ftodor şi alţi ai luice sptfftcâ au vândut comisului Ştefan driaptă parte lordin sat din Lungeni ot ţnut Fălciiului.

7218 Sept. 20. O scrisoare a Iui Neculai Ghilţanuşi a f t t i i sale Gahiţa şi a surorii sale A nghelina ce lamoartl lui pentru ca săi grijascâ dărueşte nepotului lorsăn A ftodor o livadă de pomi în Puţăni supt dumbravăîn seliştea Muntenilor, cum şi toate părţle lor din Mun-teni şi din Puţăni.

7219 Mai 12. Scrisoare de danie a lui Neculai Ghil-ţanu femeii sale pe livada de sus arătată ce să aratăcă au dato danie lui Ştefan sin A ftodor.

P r ^ O c a r t e d e stăpânit de Ia Nec. Alex.Voev<M|£e o dă spatar Ion Paladi pe nişte părţ tot dinmoşiilf arătate.

723] luli 6. O carte gospod de stăpânire de Ia Gri-gore (Styca Vodă preutului Ştefan de Dăneşti asuprapărţlor sale ce are la Puţăni şi la M unteni.

7238 AM 21. O carte gospod de la Grigore GhicaVvd. după jaloba preotului Ştefan de Dăneşti şi cu alţiai lui de supărare ce lear fi pricinuind la părţle lor dinmoşiile arătate spatar Ion Paladi.

7241 Mai 28. A ltă carte gospod de la CostandinNeculai Voevod de hotărât ca să hotărască parte uneifete a popei Iadului din Puţăni şi din M unteni, ce au

dato danie vornic. Ion Paladi.7244 April 2. O carte zapis de aşăzare cel dă preotŞtefan săn A ftodor lui Vasilachi Darie ca săş stăpăniascăpărţle sale ce are Ia Munteni şi la Puţăni.

7273 luni 27. Un zapis pe giumătate de bătrân dinPuţăni şi din Munteni cel dă Antohi sin Darie la mănapreotului Gheorghie ot Tupilaţ.

1777 Avg. 19. O carte gospod de la Grigore Alex.Ghica Vodă de hotărât părţle unui preot Durnitraşco i adiaconului Scarlat şi alţ răzăşi ce au .în moşie Muntenilori în Piţcani şi în Puţăni ia ţnut Fălciiului părinţeşti.

1776 luli 2. O carte de Ta Episcopul Huşului Iono-chentîe (sic) de pricina ceau avut tot acel preot Dumitrudin Pogoneşti tot pentru moşiile de sus arătate cu unpreot Gheorghe ot Simineşti.



— 1*1 -

1778 Febr. 18. O carte gospod de stăpânire de la•Grigore Ghica Vvod. a preutului Ştefan de Dăneşti asu-pra părţlor sale ce are la Puţăni şi la Munteni.

1778 Sept. 10. O carte de giudecată ce au tras şipreotul Durnitraşco i diacon Scărlat cu acei acolisitori cesâ arată şi prin carte gospod de mai sus arătată.

1779 Ghenar 12. Altă carte gospod de la Costan-din Dimitrii M uruz Vvod. după jaloba dumisale paharnicCostandin Paladi pentru Gavril Budan i diiaconul Toa-der M arcu. şi un Chisar din sat Vătcani şi din Mălăeşti.ce sar fi acolisind că au şi ei părţ în moşiia Muntenii i

Piţcanii şi Puţeni de la ţnut Fălciiului cari moşii ar fi admsale împreună şi a lui preut Durnitraşco şi a diiaconuluiScarlat. iar pe acei acolisitori nu iar fi ştiind că au parte,să scrie cătră ispravnicu de Fălciu să cerceteze.

1779 April 30. O carte de giudecată de la veliţiboeri tot pentru moşiile arătate de giudecată ce au avutpreut Dumitru şi cu alţi ai lui. cu Gavril diiaconul şi lo-niţă Bostan.

1782 Mai 3. O carte gospod de la Costandin Du-mitru M oruz Vvod de hotărât pentru Puţăni Munteni şiPiţcani ca să le hotărască părţie preotului Dumitru i adiiaconului Scarlat de cătră părţle paharnicului Costan-din Paladi după jaloba ce au dat.

1782 Alai 25. O hotarnică de boeri hotărnici ceauhotărât părţle preutului Dimitru şi altor ai săi dupăcarte gospod de sus arătată. încredinţată şi cu iscălitura

spatar Costin Catargiu. ce iaste acum vornic.1782 Oct. 13. O carte gospod de la A. C. Vodă

după jaloba preotului Dumitraşcu din Pogăneşti ce scriecătră isprâvnicie să cerceteze şi de vor fi părţle ce arein moşiia M unteni. Piţcani şi Puţăni alesă şi hotărâte săide mână de agiutor spre a putea strânge vinitul moşii.

1786 luli 15. Un răvaş de la spatarul Vasile Cos-tachi ce scrie pentru dijma numitelor moşii cătră oame-

nii din Vătcani.1787 luli 20. O carte gospod de la Alex. IpsilanteVoevod. ca să hotărască is. de Fălciu părţle ce aredmlui căminar Paladi în moşiia Bălăneştii i Lungeni şiPiţcani.



- 122 - •

1790 Oct. 16. Zapisul de cumpărătura acelor trei•bătrâni de la preotul Dimitru şi de la celelante rudenii a lor.

1791 Dec. 2. Un răvaş ce scrie un Toader Giurcancătră dmlui spatar Costandin Paladi pentru pricina mo-şiilor arătate.

1791 Mart 21. O carte iar de la divan ce scriecătră is. de Fălciu. după arătare ce au făcut spat. Cost.Paladi pentru cumpărătură acelor trii bătrâni de moşie casă facă publicaţe is. pe obiceiu.

1792 Mart 22. O carte de întăritura de la divan cesă dă dumisale spatarului Costandin Paladi după publi-caţa ce sau făcut pentru trei bătrăni din moşia Puţeni ci

iau cumpărat de la preutul Dumitrie din sat Cursăştii otţnut Tutovei. care moşie iaste la ţnut Fălciiului şi de laalte niamuri a sale.

1792 luli 19. Un zapis de schimbătură de la minecarele scrie pentru moşie ce am datu schimbu.

Fără veleat August 10. Un răvaş de J a răposatvornic Ion Paladi ce scrie către un Roiu pentru o pri-

cină a moşiilor arătate.Fără veleat August 29. Un răvaş de Ia paharniclancu Greceanul ce după carte gospod rândueşte pe niştemazili ca să hotărăscă.

«Aceste scrisori toate ce să arată mai sus le am datîmpreună cu schimbul şi de să vor mai găsi ori cânduniscaiva scrisori pe moşiile ce să arată în schimbătură ceam dat să aibă a le lua dmlui.

Paladi spatar.

90 ) Docu ment din I 7g 2 A ugust 17, laşi.

Sumar. Carte de soroc pentru 26 Oct. a lui A . C. M uruz V odi>n pricina de judecată întră ToJ o;i lca Costathe vist şi lorest Dan di-cbiu pentru Bogheai şi Bărgăoani.

(Moşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani, plic V, 13). I IA rtie coală.

Io Alexandru Costandin Muruz Vvoda boj. milistiu.gospodru zemli Moldavscoi. Fiind că prin jaloba ceatţdat domnii meii lorestu dichiu. i Vasile Buşilă cu fraţisăi au arătat că moşiia Boghenii i giumătate de sat deBărgăoani ce sânt la ţnut Fălciiului ar fi drepte moşii



— 123 —

a lor şi fără dreptate sar fi stăpânind de cătră visterni-ceasa Todosiica Costachi cerând să aibă giudecată şidreptate de faţă fiind şi dumneei sau chemat la giude-cată prin dumnialui vel vornic de aprozi. Apoi dumneeivisteriasa Todosiia Costache prin jaloba ce au dat dom-

nii mele au arătat că scrisori şi dovezi ce are pe numi-tele moşii Boghenii şi Bărgăoanii nu sar fi aflând lăngăsine. cerând să i să puie vadea după vreme lucrului.Drept aceia prin domniasca noastră carte, i să pune so-roc de la 26 de zile a viitoarii luni Octv. negreşit să săafle la divan cu scrisori şi dovezi ce va fi având saudumneei sau săşi trimată vechil deplin, răspunzătoriu ca

să ste la giudecată cu numiţi jăluitori să se de hotărârepricinii de la divan după cum va fi cu dreptate, căci ne-viind la vadea după sorocul ce însuşi dumneei Iau cerut,nici vechil netrimeţânduş atunce jăluitorilor li să va dacarte de stăpânire .asupra numitelor moşii şi vistereseiTodosiicăi C ostache nui va mai rămâne cuvânt de răs-punsu. aciasta poruncim. 1792 Avgnst 17 dui.

procitoh vel logofăt

(I. p. gospod : Al. CST. MZ V.V. 1792).

91) Document din 1792 Sept. 15, fără loc.

.'sumar. M atei Costachi snlger face jalobă cătră Vodă fn pricin*ce ai e pentru V ătcaoi ţi cere pe Ion Gafencu pitar ca cercetător.

(M oşiu Roşieşti, seliştea V ătcani, plic III, 9). Hârtie filă.

Prea Inalţate Doamne, Jăluesc Inălţmei tale că înmoşia Vătcani de la ţnut Fălciiului având şi eu câtevapărţ de moşiie. mi să pricinueşte de cătră răzeşii numiteimoşii mare împresurare, şi pentru ca să să poată disco-peri adivărul. şi spre a mă odihni şi de împresurare. cemi să dă. mă rog Inălţmei tale ca prin carte gospod. săfie rânduiţ spre cercetare şi discoperire adevărului acesteipricini pe dlor ispravnici de ţnut Fălciiului şi pe dmlui

pitar loniţă Gafengo (sic) ca mergând la faţa locului dupăcercetare ce vor face să de şi mărturie la parte ce săva căde. a Inălţmei tale pre plecată slugă

Mateiu Costache sulger.In dos: Dlui vel logofăt să le facă carte numai cătră is. .vt. logofăt. 92 Sept. 15



- 1 L'4 —

92) D ocument din 1792 S ept . 16, (l aşi ).

Sumar. Cartea lui A. C. M ori» V vod scrisă la ispiavni ci i de Făl--ciu V. Costachi b. v. spatar şi lacomi b. w stolnic să meargă la V ătcanişi să aleagă părţle lui Matei Costachi sulger despre alţ răzeşi.

(Moşia Rosieşti, seliştea V ătcani plic 111, 10). Hârti e coal ă.

Io Alexandru Costandin M or uz V vd. b. m. g. z. M.Cinstit credincioşi boerii domnii mele dmta Vasile Costachibiv vel spatar. i dmta lacomi biv vel stolnic ispravnici deţnutul Fălciiului sănătate ; prin jaloba ce au dat domniimele sulger Matei Costachi au arătat că în moşie Vătcanide la acel ţnut ar fi având parte de moşie, şi nefiindalesă despre părţle celorlanţ răzeşi sar fi împresurând,şi au cerut ca să i să aleagă şi să i să hotărască părţlesale osăbite despre a răzeşilor. Drept aceia iată scriemdmv. aducând de faţă şi pe toţ răzeşii ceilalţ ai moşiisă faceţ foarte cu amăruntul cercetare tuturor scrisorilorşi dovezilor ce vor fi Ia -fieşticare parte şi după cum veţcunoaşte a fi cu drept să le hotărâţ prin carte de giu-decată ce veţ da la parte ce sa căde după care dove-

dindusă că are şi sulger parte intrace moşii după cum auarătat, atunci să rânduiţ din mazilii acelui ţnut pe careveţ socoti oameni vrednici şi cu ştiinţă la hotărât, sămeargă la stare moşii şi strângând de faţ iarăşi pe toţrăzeşii şi împregiuraşii. după scrisori şi alte dovezi cumşi după cartea de giudecată ce veţ da dmv. la parteace sa căde. să aliagă şi să hotărască drepte părţle sul-gerului ce să va dovedi că are intrace moşie, osăbite de

către părţle răzăşilor stălpindule şi cu petre hotară pela locurile ce va fi trebuinţa, după care să de la mânasulgerului şi mărturie hotarnică pe obiceiu. iscălită atât derânduiţi mazili hotărnici i de toţ răzeşii şi împregiuraşiicum şi de alţi ce să vor tâmpla faţă la hotărătu în caresă s arăte pre largu sumile stănjinilor in lungu şi în curme-zişu şi pietrele hotară pe la ce locuri sau pus. pe carecercetânduo şi dmv. de va fi făcuta cu dreptate şi cu

scriisuri despre toate părţle să o încredinţaţ şi cu aldmv. iscălituri, iar de sar naşte pricina şi nu să va o-dihni vreo parte cu hotărâtura ce sa face. atunce cupietre hotară sâ nu să stâlpiască. ce să daţ dmv, măr-



— 125 —

turie cu arătare pricinii pre largu la parte ce sa căde.şi osăbit să s facă şi hartă curată de stare moşii şi alocului de pricină şi cu ză de soroc după vreme lucruluisă vii Ia divan 1792 Sept. 16

A dresa: Cinst. credincioşi boeri domnii mele dmluiVasile Costachi biv vel spatar i dmlui lacomi biv velstolnic ispavnici de ţnut Fălciiului. *

H otărât;- dmlui sulger Matei Costachi;—procit vellogofăt.

sau trecut la condică; I. p. ceară roşie.A l. Cst. M . Z. vv. cap de bou 1792.

93) Document din 1792 Noem. 23, fără loc.

Sumar, lorest Dan cere la Vodă să fie scos la divan io pira ceare cu vurnicu Cosiiu Catarginl pentru Hogheni.

(M oşlu Itoşieşli seliştea Şăibăcani plic V. H). HArtie coală.

Prea înălţate Doamne. După multe giudecâţ ce amavut la divan cn dumlui vornic Costin Catargiu, pentru

moşie Boghenii i o bucată de loc mai mult de giumătatedin moşia Ploeştii i din Bărgăoani ce sînt la ţnut Fălci-iului. care moşii noi cu scrisori vechi de la strămoşulnostru Chirice Ie avem baştină, şi acum de câţva ani săstăpâne cu împresurare de dmlui vornic zicând că le arccu scrisori de cumpărătură, acum la giudecăţle ce am avut.însuşi dmlui vornic au mărturisit că nare nici o scrisoareşi nici se mai atinge de moşii, după cum ni sau dat la

stăpânire bucata aceia de loc din Ploeşti prin giudecatadumilor sale veliţlor boeri ; iar pentru Bogheni i partedin Bărgăoani. măcar că păn în anul acesta nare nici oscrisoare, dar au zis că are să răspundă cumnata dumi-sale visteriasa Tudosiica. care fiind atunci aice tot pentruacia triabă venită şi arâtânduisă de către dmlni vei vor-nic de aprozi, să iesă la divan, dumneei prin jalobă auarătat înăl(imii tale că nui sînt scrisorile aice. şi cerând

vadea la sfete Dimitri să să afle cu toate scrisorile ceare. tf prin luminata porunca înălţmii tale puindusă a-ciastă şi soroc, noi am venit, şi am şăzut aşteptândcâteva zile în cheltuială, apoi jeluind înălţmii tale că nuvine dumneei visteriasa i sau mai trimis altă carte gospod.



— 126 —

poruncinduisă că la 10 zile a aceştii luni să fie aice. şipeste aciastă vadia mai trecând încă 5 zile. abia au venit;cu lacrămi ne rugăm milostive Doamne să fim scoşi laluminatul divan ca prin giudecată să ne aflăm dreptate,

că niam sărăcit cu cheltuiala de aţâţa ani. şi mare po-mană a fi înălţmii tale.Smerit rugătoriu lorest Dan proin (fost) dichiu a E-

piscopii Huşi şi robii mării tale. Buşileştii fraţ ot Tutova.

In dos: Dta vel vornic za aprozi săi scoţ la dum-nialor veliţi boeri. 02 Noem. 23

vtori (al 2-a) logofăt.

94) Document din 1792 Decern. 17, fără loc.

Sumar. lorest Dan, dichiul F .piscopiei de I luşi, cere de la Vodăsă iasă la iudccatu .cu viatericasa Tudosi ica, căci de 13 ani se juda-cati fără folos.

(Moşia Hoşieşti, seliştea Şărbăcau , plic V, 15). Hârtie coală.

Prea înălţate Doamne. Au trecut 13 ani de când ne

supărăm şi cheltuim, ca să ne scoatem moşia Boghenii.Ploeştii şi giumătate de Bărgăoani de supt împresurareşi stăpânire dum. vornic Costin Catargiu cu nume deChirice- In căteva rânduri am mers şi cu vornici de poartădin porunca gospod. ca să ne hotărâm numitele moşii, şicerşind şi de la dumlui ca să scoaţă scrisori şi dovezicu ce intră în moşie, dmlui arată că scrisori are darnu sînt îndemână şi nu merge la hotărât zicând că

au săş aducă scrisorile întrun rând cu vornic loan Gordulam vrut sâ şi măsurăm moşiile şi au eşit dinlui Ghiorghifratele dmsale vortlicesei Elenii şi a visternicesei Tudosiicăicu băltog. zicând că a strânge toţ ţganii şi nia ucide sănu ne apropiem de moşii, pănă nu şor aduce scrisorileşi cu acest cuvânt că au scrisori niau prelungit şi totvenitul moşiilor niau luat. iar in anul trecut mergând cucarte cinstitului divan la dmlui spatar Nicolai Canta fiindispravnic, şi rânduindune dmlui doi mazili hotărnici şiducând şi cătră dmlui vornic osâbitâ carte divanului. încare îi scrie săşi scoaţă numai de cât scrisorile şi săş rân-duiască vechil deplin răspunzătorii!, ca să sâ sfârşascăhotărâre numitelor moşii, ducândui şi carte dc blăstăm de



- 127 -

la Episcop de Huşii Chir lacov. şi atunce văzând dmluivornic carte ce de blăstăm şi porunca divanului, au măr-turisit în auzul tuturor că nau nici o scrisoare şi că aeşi dumlui la măsuratul moşiilor şi a merge şi la sfinţesa Episcop şi la dmlui ispravnic ca să ia sfârşit. Nici lamăsuratul moşiilor nici la Huşi nau mersu. după cum prelaţgu arată mărturie mazililor şi a numitului ispravnic ceavem la mână; acum la trecuta lună Iunie fiind dmluiaice la Eşi. am venit şi noi şi după multe jalobe ce amdat Înălţmii tale. fiind rânduiţ la dumlui vel vornic deaprozi în câteva rânduri niau scos înainte dmsale veliţlorboeri. şi după scrisori şi dovezi ce au avut. şi prin însuşi

mărturisire dmsale vornic Costin ni sau dat moşie Ploeştiidupă cum pre larg arată carte de giudecată. iar pentruBogheni şi Bărgăoani. iarăşi au mărturisit dmlui vornic cănu sânt scrisori, dar să răspunză cumnata duinsale. Tu-dosiica treti visteriasă. V isteriasa Tudosiica fiind aice tot pen-tru ace triabă venită iau chemat la giudecată prin dmluivornic de aprozi şi nau vrut să vie. făcând cerire prinjalobă către Înălţme ta să i să puie vadia după vreme

lucrului, şi după cerire sa prin domniască carte înălţmiitale sau pus soroc la 26 zile a trecutii luni Oct. ca săvie cu toate scrisorile să stăm de faţă. iar când na venisă hotărăşte prin soroc să nui mai rămâie răspunsu şi săni să de carte de stăpânire noao. la vadia noi am venit,iar dumneei neviind am fost siliţ a supăra cu jaloba peînălţme ta. şi iarăşi i sau trimis carte gospod cu al doilevade la 10 zile a trecutii luni Noembrie să să afle aice.şi mai trecând câteva zile şi peste aciastă vadia abia auvenit şi este aice. şi eşind dumneei la giudecată iarăşiam supărat cu jalobă pe înălţme ta. şi am fost rânduiţla vel vornic de aprozi să ne scoată la divan. Dumneeila divan nau vrut să iasă. zăcând că sau cerut să fierânduită prin ţdulă gospod. cătră patru veliţ boeri. la ocasă boieriască să caute giudecata. care ţdulă de câteva

zile am văzut eşită, şi nu vra săş caute să eşim la giu-decată să ni să hotărască.

Prea înălţate Doamne, nu numai că noi suntem lip-siţ Ue venitul moşiilor, dar niam stânsu şi cu cheltuialaŞi perdere vremilor în trecire a aţâţa ani. cu care am



— 128 —

căzut şi la grele datorii, cu lacrămi ne rugăm fieţ milăde sărăcia noastră ca s fim scoşi la giudecată să ia sfârşitcă de astă vară până acum sânt 6 luni de când ne pre-lungeşte visteriasa Tudosiica.

Smerit rugâtoriu Ieromonah lorest Dan proin dichiuşi robii mării tale. Buşuleştii ot Tutova.«Dta vel vornic za aprozi fără a să mai lungi prj.

cina săi scoţ la boerii rânduiţ ca să cerceteze şi să sâ

logofăt.

95) Document din (1792) Dec. 23, fără loc.

Sumar, lorest Dan, dichiul se jălueşte la V odă pentru pâra ce arecu Boşileştii pentru Puţeni ?i Ţărincuţa (Ploeştii).

(Moşia Roşieştii, seliştea Şărbăcani, plic V, 15) Hărtie coală.

Pre înălţate Doamne. J ăluesc înălţmii tale. că avândmulte pricini cu un Vasile Buşilă şi cu alte niamuri a luipentru o giumătate de moşie Puţeanii şi giumătate demoşie Ţărincuţa. ce sau numit şi Ploeştii. care moşii sint

tot alăture la ţnutul Fălciiului. zicând Buşileştii că unniam al mieu ar fi vândut toată moşie Ploeştii. niamuluidumisale spătăreseiCatargioae şi intră în tăria lor dim ineacăgiumătate de Puţeni. pe care moşii am şi scrisori vechi,şi dumneei spat. Catargioae. zice că stăpâneşte Bogheniiiar nu Ploeştii. dar scrisorile nu vra să ne arăte de lacine au cumpărat, şi Ploeştii au cumpărat ori Boghenii. casă lipsască pricina ce avem între noi. mă rog sâ fie po-

runca înălţămii tale să să arate aceale scrisori cu ciaucumpărat dum. spătăriasa. şi mare pomană a fi înăl-ţmii tale.

rugătoriu pentru sănătate înălţmii talcieromonah lorest Dan dichiu ot Episcopie Huşii-

«să roagă să fie poruncă sâ arăte dumnaei spatar.

Catargiului nişte scrisori de moşie ca să se îndreptezepricina ce are cu nişte răzeşi

In dos: mergi la dmlui vel vornic

92 Dekv. 17

Clucer Dck. 23.

«îBLttri-OA

U N I V F B Q i t A t i i



ROŞIEŞTIIş i

APA IDRICIULUI

( j S T U D I U Ş I p O C U M E N T E )

d e

GH. GKIB&NESCUP R O F E S O R ,

M E M B R U C O R E S P O N D E N T A L A CA DE M IE I ROM ANE,

• S E N A T O R .

I s p i s o a c e şi Z a p i s e V o i . V p a r t ea 2 . ( sf â r şi t )

- H U 8 IT IP . „ L E Ţ C A E " G E O R G E J O R I C Â S-80R



ROŞ I E Ş T I !Şi proprietatea pe valea Idriciului

§ 1. N u putem înch eia acest al V - a volum, partea 2- a ,ffrrâ a sc hiţa pe scu rt m ersul proprietăţii pe valea apeiIdriciului, unde satul Roşieşti formează cea mai însem-nată comună din această regiune, legând în jurul saupovestea în tregii vă i a Idriciului, prin faptul câ fiindmoşie veche Costăcheascâ, a strâns o dată cu hlizele

de păm ânt d in ju r şi toate a:te le de proprietate alemultora din aceste moşii.§ 2 . Epitropia proprietară în Roşieşti. Pentru a

înţelege ce le ve ch i credem fobsito r a începe de la stă-rile de astăzi.

In 18 7 4 Iunie 1 5 Epitropia Ca sei Ospitalelor Sfân-talului S p iri Jo n cum pără cu suma de 46 714 galbeni

prin m ezat m oş ia R o şie şti cu toate trupurile sale dela căpitan Leonida Panopol şi locotenentul colonel C.Qaăella. (Roşieşt i pl ic XI I , 33) .

Prin testam entul din 185 9 (Roşieşti plic. XII,30),spătarul Vasile Panopol lasă fiului său Leonida Panopol,tai şferturi din m oş ia Roşieşti, de oarece o pătrimese cuvenia lui C . Gadella, m oştenire de la tatăl săuTemelie Gadella.

Vasile Panopol com is, cu m părase încă de la 1846J w . 1 (Roşie şti p lic X I I , 2 8) cu 7500 galbeni moşiaRoşieşti dela moştenitorii lui Temelie Gadella. I.i za-p»ul de vânzare se arată aceşti moştenitori: Caii Ma•



ii

haş, Hayda Miliotis şi Afenda Stagoni, tustrele fiindsurori mortului Temelie Gadella, nepoate lui Cost.

Peltechi.Prin acest act, V asile Panopol vi ne copropri etar

pe trei sferturi din moşie, că:i pe al patrulea sfertera stâpânâ soţia lui Gadel la cu cei 2 fii ai ei : Elencoşi Costantin Gadella.

Temelie Gadella murise în 1834 Oct., când i seface catagrafia averii (Roşieşti XII, 24). Puţin timp du-

pă aceia îi moare fiica sa Elenco, şi mama ei MariaPanopol cere în 1837 M ai 15 (K oşieşti X I I , 25) parteacuvenită ei din Roşieşti.

Moşia Roşieşti intrase înainte de 1827 în posesi-unea lui Cost. Peltechi, care o căpătase de la Elena Pa-ndite Panu, născută M iclescu, şi aceasta cumpărase lamezat încă din 1817 Iunie 5 (Roşieşti X I I , 18) între-

gul trup al Roşiîşti lor, cu toate hl izele sale, de la Ca-sandra Ghedeonova podpolcovniceasâ, fosta soţie a luiMatei Costachi post.

Cu aceasta ajungem la proprietari i Costăcheşti,cari au întruchipat într'un singur trup de moşie urmă-toarele 23 hlize, ce se enumera în actul de v â n z a r e din1817 Iunie 5: Dumeştii, Corotenii, Piţganii, Hârcio-

g inii, Puţănii săci, Puţănii cu apă zişi şi Muntenii Pu-ţeni, Faurii, Bancoviciul, Crăciuneştii, Papuceştii, Ţu~vliceştii, Bribeştii, Vâtcanii, Căprioara, Foleştii, tiăcc-nii, Dolhenii, Alde şt i, Năreştii, Boghenii, Bărgăoanii,Şârbâcanii şi Chirice.

$ 3. latâ o schiţă a tuturor acestor aşezări după pla-nul radicat în 1845 Sept. 20 de inginerul I. de Baiardi.



iii

u « i a RĂSĂRIT

HusosSoj

HueSojojfH

« «sc «n <«

|jn|np |jp| i3F



IV

După altă spiţă de aşezarea moşiilor pe Idrici câ-trâ 1760, găsim o altâ orânduire de moşii de Ia fun-dul Idricilor:

1'j T ă l h ă r e ş t i i

1II ' P r 1 b e ş t 1 1

N ă r e ş t i i (azi ldriclul)

&0)3

| „ P a p u c e ş t i i&0)3

1 -1

|| B r a li a r 1 ii 13a<

1 !H ă r m ă n e ş t i i

1 A n d r i e ş t i i (azi in Roşieşti)

4. In 1817, când Casandra, fosta soţie a lui M ateiCostachi, se hotărăşte a-şi vinde moşia la mezat câtra

Elenco M iclescu, ea iscăleşte toate documentele, ce pri-veau hlizele Roşieştilor, le aşazâ în pachete şi aşa dinmânâ în mână au ajuns ele după trecere de 57 ani înproprietatea Epitropiei Sf. Spiridon, care astăzi le areîn următoarele 12 plicuri:

I. Faurii şi Crăciuneştii cuprinde 14 documente,din care 1 din secol XVII, 6 din secol XVIII şi 7 din

secol XIX-a.II. Crăciuneştii cuprinde 40 documente, din care14 secol XVII, 8 secol XVIII, 18 secol X IX .

III. Vâtcanii cu 31 documente, din cari 2 din secolXVI, 3 din secol XVII, 11 din secol XVIII, şi 15 dinsecol XIX.

IV. Puţăniit cuprinde 30 documente, din cari 1 dinsccol XV-a, 2 din secol XVII şi 27 din secol XVIII.

V . Şărbăcanii cu hlizele Bogheni şi Puţăni cu 36documente, din cari 1 din secol XVII, 31 din secol XVIII,şi 4 din secol XIX.

VI. Andrieştii cu seliştea Ţuvliceştii cu 47 docu-mente, din cari 2 din sccol XVII, 18 din secol XVIIIşi 27 din secol XIX.



VII. Năreştii cu Tâlhăreştii cu 17 documente dincari 2 din secol XVII, 8 din secol XVIII şi 7 din se-col XIX.

VIII. Brebu azi Bribeştii (Pribeşti) cu 18 docu-mente din cari 1 din secol XV-a, 1 din secol XVII13 din secol XVIII şi 3 din secol XIX.

IX . Foleşti cu 21 documente, din cari 1 din secolXVI, 7 din secol XV II, 8 din secul XVIII, şi 5 din se-col XIX.

X . Corotenii, cu seliştelc Piţganii şi Coropcenii

cuprind 10 documente, tiin cari 5 din secd XVII şi 5din secol XVIII.X I. Dumeştii cu 22 documente, din cari 3 din se-

col XVI-a, 5 din secol XVII, 14 din secol XVIII şi înplus 14 necatalogate ca hârtii netrebnice.

XI I . Roşiecii cu 34 documente, din cari 11 dincecol XVII, 2 din secol XVIII şi 21 din secol XIX.

Peşte tot dar Casandra Ghedeonova podpolcov-niceasa iscălise în 1817 nu mai puţn de 320 documen-te din care:

2 din secol XV6 din secol XVI

54 din secol XVII151 din secol XVIII107 din secol XIX

320 documente§ 5. Cu tot numărul mare do documente ale Casandrei

lui M atei Costachi, moşiile amintite în cele 12 plicuride acte ale Roşieştilor, aveau cu mult mai multe, do-cumente, din cari am putut celi multe ce privesc Dol-henii, altele Idrijiul, din vechiu Năreşti şi mai alesQura Idriciului, care singura are o prea bogata arhjvă

de documente începând din secol al XV-a.A ceasta arată că viaţa românească pe v.lea Idri-ciului era însadită din învechită vreme pe mai multelocuri de la gura vâii pânâ în fundul ei, dacă nu dinvremi preistorice, cum dovedesc'lucruril» dj ceramicagăsite şi chiar aşezarea spre fjndul vâii, unde maluri-



I VI

le prăpăstioase şi cu jidovine făceau lesnicioase aşezărileprimitive, de la carc au râmas douâ denumiri: Vladniculşi Cetâţuia în pădurea, ce stăpâneşte V ladnicul._ § 6. Idriciul. [etimologia] F orma cea mai veche

sub care rpare numele apei, ce izvorăşte din pânteceledealului Pâhnei, Târzii şi Petrileşti şi se varsă în apaBârladului, după cotul cel mare ce-1 face înconjurânddealul trâgânat al Ciunţi, este Iadriciul cu ia în locde e, Edriciul şi apoi Idriciul.

Nu e uşor de spus care sâ fie înţelesul apelatival tulpinei Iadriciul, o raritate unică în toponimia ţârii.Ce să Însemne ladrici?

Sânt două ipoteze: că în tulpina iadrici este unradical slav: iadro, pl. iadra, kern, simbure, korn, gră-unţ, M ark, măduvă, K eim, germine, Same, sămânţa, ce-reale, sau iadra Buchweizenkleie zgomotul cerealelor,grâu. Ar urma dacă legăm aceste multe înţelesuri , câIadriciul ar fi apa, ale cărei maluri erau acoperite cumulte ogoare de semănături, dovadă că din cele mai

vechi timpuri aceste văi au fost însămânţate, bogateşi roditoare in cereale.Dar e greu de presupus că pe văile apei Idriciului,

acoperite din vechi cu întinse păduri, ce şi azi au fi-inţă, sâ se fi făcut întinse semănături, locurile rezervateţarir ilor fiind foarte înguste pe atunci.

O alta Ipoteză ar fi aceasta: numele Iddrici, de-

venit Edrici apoi Idrici, cuprinde în sine sufixul dimi-nutiv ici, şi radâcina Idr, care ne poate duce cu min-tea la numele propriu Andrian, Andrei, rostit în pa-leoslovenicâ Ondre - apoi indre - Udre şi Idre.

Se ştie câ oraşul Andrianopol se numea în croni-carii vechi Udriu iar Sârbii li zic Idrine. Intre suneteleâ - i - şi u este o mare înrudire fiziologică,, ele fiindsunetele ce vin pe baza triunghiului vocalic.

Deci Andr, Ondr, tndr - Udr - Idr este ra d i ca lu lAndripnus; iar sufixul diminutiv ici, ca în Cupcici,Baltici, Ponici, Donici, etc. arată că Idrici ar î n s e m n a

Andrieş, Andrluţă, decl'apa Andrieşului.Rostirea slavonă de sud dată acestei ape ar c0"

res unde cu denumirea altei localit i vecine: M unte-



nii-Puţeni ca ş« Olăneştii, ceia ce ar arata câ primiicolonişti ar fi venit din jos, nu din răsăritul ori nor-dul M oldovei. De ce? A ici era crucea drumului marecomercial al Docolinei cu drumul Brăilei, şleah croit Incâde prin suta a XIII-a din nord spre Brăila.

§ 7. Apa Idriciului. Idriciul izvorăşte din coastadealurilor V ^te de 309 m, şi cari domină Pâhna, Târ-zii şi Petriteştii, pe 2 vai râpoase; pe dreapta Idriciulcu apâ, pe stânga, Idriciul sec. La unirea acestor 2văi pc coastele, ce domină râpele, stă pe dreaptaSchi-tul Vladnicul, iar pe stânga în pădure Cetâfuia. Mer-g nd în jos, pe cursul ap.M găsim cişmeaua lui Doina,unul din cei 2 tâlhari, cari în sec. XVI au dat numele aşe-zării Tâlhăreşti , din trupul moşiei Bribeştilor, parteamân. Dobrovâţului . După ce pe dreapta treci poianaschitului şi pârâul Prisăcarului, ai pe dreapta apeiIdriciului moşia Bribeştii, zisă apoi Râroae, iar pe stân-ga satul Tâlhăreştii, cel dintâi sat ce sâ întâlneşte peapa Idriciului ; iar în jos pe coasta dealului vin Dol-henii de sus, cu bisericuţa de lemn de prin 1770 a luiloniţă Gafencu pitarul

După ce pe dreapta sui dealul - cu podiş - al Ră-roaei, pe culmea căruia vine Râdiul, pe stânga scoboriîn Dolhenii din vaL \ şi nici trecând podeţul de pesteldrici intri în satul Idriciul numit aşa de la 1838, pe

când mai înainte se numea Năreştii. Dealurile şi pedreapta şi pe stânga scad la 200 m. înălţme. După3-4 chilometri dai de Roşieşti, centrul vieţi de pe a-ceastâ vale, şi leagănul Costâ.lieştilor, sat care a în-ghiţt in el satul Andricşiii. Aici valea se des:hide, şi apaIdriciului se uneşte în dreptul satului cu apa Dobrotei.După alţ 2 chilometri ai pe stânga satul Bogheni, şi

a.ci în dreptul dealului (. hiricei, înalt de 283 m. spre Hui-duman Idriciul coteşte la dreapta, ocoleşte dealJ Liunfiicare devine/ un tapşan trâgănat şi având pe stângadealul Huidumanului înalt de 296 m, ia direcţa spreapus, având pe dreapta satul Gura Idriciului şi dupăcâteva cotituri, unde pe dreapta primeşte pârâul Ciun-tii, şi cşind în şesul Bârladului se varsă în api Bârla-



VIII

Apa Idriciului de la izvor la gură nu are mai multd« 20 kilometri lungime.

8. Aşezările pe Idriciu în secol XV-a. Intre celemai vechi acte ce vorbesc de moşii pe Idriciu, sînt 2 uri-ce din sec. X V -a; unul priveşte moşia Bribeştii, altul

moşia Muntenii-Puţeni, azi Valea lui Darie.a. In 6951 Mai 18 (1443). Ştefan V oda, fratele lui

Hiaş Vodâ dâ întâritură lui Ştefan Brebu a lui dreaptăocină, satul pe Idrici, unde-i este casa lui — sela naIdricea oaimea gde est domu ego — (Ispisoace şi Za-pise 1 1 17)

Deci acest Ştefan Brebu penfru slujba ce a fâ-' cut domniei a căpătat uric de stăpânire [ie tot locul

unde el îşi aşezase casa.Cine sâ fi fost acest Ştefan Brebu şi de undevenia dânsul? Numele Brebu îl întâlnim întâiu în diplo-mele Maramureşene de la 1360 încoace. Nu mai puţnde 21 diplome regale Ungureşti şi alte acte vorbesc demoşia Brebu din M aramureş împreună cu alte 5 moşii:Slatina, Dese şti, Cop ăceşţi, Hernicejti, şi Şugatau.Pentru toate aceste 6 moşii, au urmat sfezi, bătăi, şijudecăţ multe la divanul Regelui, în Sighet, în pragulsec. al XV-a între urmaşii lui Dragoş a lui Ghiula din1360 (I. M ihalyi de Apşa „Diplome M aramureşene1900 s. v.)

lată o serie de proprietari în Brebu între 1360—1461, deci în curs de un veac.

Ghiula [luliu] 1320

Şteian, M iroslav, D ragoş Dragomir 1360

Ghiula, Ladislau, Coste, Stana 1390| - Ion Gherheş

Miclea |[Neculai] Petre Gherheş 1420

G hiula, I on Gheorghe 8imion Toma Tlvadar [Toader] 1450



IX

S'a putut dar ca între atâţa urmaşi ai lui Dragoşdin M aramureş sâ se scoale unul din stăpânii Brebuluişi să treacă munţi şi slujind domniei, tocmai în toiulbătâilcr şi sfczilor pentru Brebu, să capete voe de

a-şi face casâ pe ldrici, şi Ştefan Vodă sâ-i întăreascăocina în 1443.Brebu e arie, căci se gâseşte în toate limbile Indo-

Europene : fiber (lat) bievre (fr) beaver (angli bibar(germ) bobru (slav) = bebru, bibru, bobr, bobra,bre.ber, bebrus. Insamnâ castor, breb.

Cuvântul Brebu-Brebeşti-Bribeşti neavând înţelesapelativ în tulpina s'a schimbat în Pribeşti, nume cese gâseşte la mai multe sate din Vaslui — ca Pri-beştii Rosâteştilor din faţa movilei lui Purcel.

b. Alt uric vechiu—din suta XV—este acelalMun-tenilor-Puţăni, dat de Ştefan Vodă cel Mare in 7005Mart 13 (1497) lui J urj Puţeanul care cumpără cu 100 zloţ

tâtârăşti două sate: Puţânii în dumbravă (Selo naimeaPuţeani u dubrovu) şi alt sat la marginea dumbrăviiunde a fost Munteane Puţeane fa drugoe selo na craidubrovi, gde bili M unteane Puţeane). (Ispisoace şiZapise I 1 36).

Deci înainte de 1497 există un sat — Puţenii —în dumbravă ; iar alt sat la marginea dumbrăvii, unde

trăise un Muntean Puf anul.lată două denumiri topografice, care ascund parcăo colonizare din sud. căci şi porecla de Aluntean şi maiales cea de Puţan dela puf, arată că primii stăpâni de pea doua vale a Idriciului, ce cată spre Elan, erau nuM oldoveni, ci veniţ din jos pe şleahul cel mare al dru-mului Brăilei, la crucea Iui cu drumul Docolinei.

Iată după uricul lui Ştefan Vodă încrângâtura pri-milor stăpâni :M untean Puţanul [Turcul?) 1400

ISimeon Turcul 1430

Toader, M ihuţă, Ivanco, Ana 1460



X

Peste alt deal — spre Urdeşti — avem la „fân-tânile", iar în gura Crasnei tot pe atun:i a.vem „ lafâiitâniţe'1. Numai pe Idrici s'a zis «la Puţeni», Pu-fânul Muntean, Puţanul J urj.

§ 9. Dacă între a:tele Epitropiei nu mai găsim altedocumente din sec. XV-a, ce să vorbească de moşiilede pe Vdlea Idriciului, în actele altor moşii de pe aici nise pomenesc de alte sate tot din sec XV a. Aşa Dolheniiaveau încă nu de mult orighi.ialul uriculuilui Ştefan Vodâdin 7005, în care se arată câ moşia urmaşilor lui Dolh- Dolhenii - tot boeri M aramureşeni - se cumpără de

trei surori Anuşca, Maria şi Negrită [Ispisoace şi Za-pise V 2 55] şi despre cari răzeşii din Dolheni păstrea-ză o prea interesantă spiţă de neamuri I Surete ms.XLII. 427]

Maria, Anuşca, Negrită [3814 stânjâni]I [1497]

Apostu (1270 stânjâni)

ITudosca, Filip câte 594 stânjăni

Timofte, Antemia, Neculai, Ştefan, A rsâne, Istrati Ion

Enachi, loniţă Ion Paraschva- Ţiplea, Grig. CodreanuTeculeşti Pricochi J)Gavril Uric

| VioanaZamfir, = | ChiriţaPanaite Ştefan

' | VasileChiriţă (vânduţ 1791)

[vândut 1795]

Iar între actele moşiei Gura Idriciului, azi proprie-

tatea d-lui C Diamandi, ministrul ţarii la Petrograd, segăseşte originalul în pergament al uricului de la PetruKareş Vodâdin 7036 Mart 28 [1528], în care se vorbeştede vechii proprietari dii secol XV-3.

Supt Alexandru cel Bun trăia-la Gura Idriciuluiul baloş, boer divanist de ai domnului; despre a-

594 | | 99 | 99 99 | 99Irimia 'ITnHncia \/ o o il arimia ')Tudosia -V asile

99 199loniţâ



XI

cest Baloş se ştia pe la 1528 câ îşi avusese casă*gdebil dom Baloşev». A ceastă moşie de la gura Idriciului,a trecut apoi la nepoţi săi Pâtru, Berbece şi Ana, cari

supt Ştefan cel M are o vând lui Dragoş Boul vorni-cul cu 160 zloţ tătârâşti.1) Această moşie îşi avea va-dul de moară în Bârlad - brod za mlin u Brăladea

Tot supt A lexandru cel Bun trăia li Gura Idri-ciului pe apa Rârladului - za vod Brăladea na ustiejIdricea - bătrânul Dragoş Căndescul, ai cărui nepoţLupe, Neagu şi Fatoşca, copiii Ilcăi, vind cu o sută

zloţ tătăreşti satul Piciganii tot lui Dragoş Boul vor-nicul. Dupa 50 ani nepoţi lui Dragoş Boul vornicul,Jurjt fiul Anuşcâi, le schimbă în 1528 cu Patru VodăRareş, primind în schimb satul Lăţcani, pe Moldova, pecare îl cumpărase Ştefan Vodă cel Bătrân de la loan fiulIui Pătraşco nepot lui Ivo fo Lafcovici, care a trăitsupt A lexandru cel Bun [Surete ms. XLIV, 34]

Iată dar o serie de proprietari în sec. XV-a pea-pa Idriciului: Dolh, Brebu, Băloş, Duma, Dragoş Boul,Dragoş Căndescul, iar mai apoi Pătru Rareş Vodă.

§ 10. Aşezările pe Idriciu in sec. XVI-a. Trecând însec. XVI, actele ce vorbesc de aşezările de pe apa Idri-ciului aproape ne lipsesc. In plicurile Roşieştilor nusegăsesc dccât 6 documente pentru tot acest veac. Dece? In deobşte sec XVI-a e sărac în documente pentru

Moldova. Ani întregi divanurile n'au lucrat; domniileau fost tulburate de frământări şi răpuneri urmate demoarte. Boerimea ţârii a fost des primenită; apoi în-cepuse cancelaria sâ dea acte slavone pe hârtie, petecimici de hârtie, carc s'au păstrat mai greu ca cele scrisepe piele. Şi apoi proprietatea din fundul Idriciului in-trând ca danie la mănăstirea Dobrovăţului, nu avem

la îndemână documentele mănăstirei.a) In 1548 April 7 [I spisoace şi zapise I 1 89|."'aş Rareş Voda întăreşte lui Ilie Tărpici [şi Elenii

') Pc numele acestui Drago? Boul vlslernlcul Sionesfii au fflcul le-K«nda origini i l or. fâcându- l fiul hanului Tâtârâsc M enghcll-Dcmlr-Uhcral.'*cut pri zonier de Ştef an V odi , botezat însurat cu nepoata marelui Vo-evod,



X il

frate lui Cojoc cumpărături ce a făcut cu 15 zloţ tâ-tarâşti pe pârâul Cereteoae, la jumătate dintr'un locpustiu — la coşarul lui M râstat — de la M ihoci fecio-

rul lui Ghedeon [Harbuz ?] care acest Ghedeon îl că-pătase danie, ca din loc gospod, de la Bogdan Vodâfeciorul lui Ştefan Voda cel M are

b) In 1558 Iulie 3 [Ispisoace 1 108] Ion M oţoc vor-nicul dă carte ia mâna lui Balaşco şi lui Simeon cumei au cumpărat de la Vârvara şi M aria a cincia partedin jumătate sat azi Idriciul.

Regestul acesta deşi priveşte A ndrieştii — se gă-seşte în pachetul Dumeştilor între hârtiile necatalogate.Ca în 1558 satul Andrieştii sâ umble pe 2 bătrâni

iar 2 surori sâ aibă o cincime din jumătate, aratâ căpe la 1528 trăiau cei 2 stăpâni urmaşi ai unuia Andreicare pe la 1490 a stăpânit - ca urmaş al Brebului -parteadin jos de Brebeşti, şi neavănd acte. nu putemşti de succesiunea proprietăţi în Andrieşti, începută a

se urzi şi diferenţa cătra sfârşitul sec. X V -a, Andrieştii,forma noua, chiamâ pe /d/7a-A ndrieş.

C) In 1563 [Ispisoace 11 113] loan Eraclide Des-pot Vodâ întăreşte lui Ion Findea şi fiului sau Lupestolnicel cumpărătura, ce au fâcut cu 160 zloţ tâtârăştidin a treia parte din Dumeşti a treia parte de la Triffiul lui Fetion, nepot Şandrului Dumescul, care cum-

părase pe vremea lui Ştefan Vodâ cel Mare. Tot atuncia întărit lui Coste, alt fiu a lui Ion Finde, cumpărăturace a fâcut cu 110 zloţ în a cincea parte din a treiaparte din Dumeşti, de la M âriuca, fata Anei, nepoatalui Şandru Dumescul uricul lui Despot V odă fiind bă-nuit şi nesocotit de L âpuşneanu V odâ, potrivnicul săuireductibil, noii proprietari în Dumeşti au trebuit sâ ca-pete e nouă întâriturâ de la domnie şi aceasta se fa-cţ în 1568 Sept. 24 supt Bogdan Vodâ, dar se face olămurire eâ din cei 160 zloţ Ion Finde - tatâl - a dat130, iar Lupe stolnicel - fiul - a dat numai 30 zloţ[Ispisoace I 1 119].

d) Turburârile la domnie supt Ion Vodâ cel Cum-plit şi Patru Şchiopul au fâcut ca noii cumpărători înDumeşti să capete un nou uric de stăpânire, ceia Jce



XHI

se face în 1577 April 25 [Ispisoace I 1 146], dupâmoartea lui Ion Fmde, când feciorii sâi viu sâ-şi îm-partă moşia lor din Dumeşti.

Iatâ dar cum a curs proprietatea în Dutneşti pecoasta dealului Ciunţi între Bârlad şi Idriciu.

DumaI

Şandru Dumescul

1(3 Ana | 1.3 Fetion I 13 DumesculI I bo*r n n tilla t«57-M«0

' ; L ! răzeşiiI l i i i i . i l ! |M ariuca] I ll j l|l Trif ,5j515|5|5cătră Cost. Finde| ţ3;3i3<*t"'* 'ţfi'4'.răzeşii răzeşii

e) Un alt document din sec XVI-a - dar nedatat -care vorbeşte tfe moşii de pe ldrici, este cel ce pri-

, veşte hliza Foleşti [Roşieşti plic IX 1]. Cătrâ 1600 fe-

tele lui Crasneş - Antemie şi Magdalina - vând cu 200taleri partea lor din Foleşti în faţa a mai multor mar-turi: Lupaşc, Mârcan, Cupce, Tode, Gavril, Pânte-leia şi Orţa [Ispisoace I 1 212].

Dar despre Foleşti am publicat în voi IV 231-46 toateactele cum şi o notiţă istorică despre acest trup de moşiedintru începutul urzirii lui până ce intră în mâna vor-nicului Vasile Costachi cătră 1694. Foleştii aveau bo-

gate livezi de pomi - 547 copaci la număr - şi avea48 fune în curmeziş şi 60 fune în lungiş = 322 Ha,ce veneau pe podişul de sus al Ciunţi din Bârlad spreTâlhăreşti.

f ) In 1593 Aug. 1 (Ispisoace I 1 210), Floreavâtăg. cumpără cu 120 zloţ mai multe părţ din Ro-Şiiaci de la strănepoţi Ilcăi.

In primul document, care vorbeşte de Rosiiaci, ca

sufixul iac, plural iaci - eci, rostit râu şi scris şi mairâu eşti. Deci Roşiiaci ne duce la primul proprietarja Roşiiac, cu sufixul malorus ac, ca în Ciuntuleac de,a Ciuntul şi deci Roşiiac dela Roş.



CXLV

§ 11. Hoşiestii recte Roşiiacii. Cu documentul din1593 Avgust intrăm în istoria Roşiiacilor.

Roşieştii n'au hârtii vechi, căci în 7085 (1577) prj.lejindu -se în ţarâ războiu între Ion Creţul Vodâ zis şjPotcoava, teatrul luptelor a fost tocmai la Docolina,ce cădea cu vadul ei la Bârlad şi cap al drumuluiBrăila, tocmai pe moşia Roşieştilor, şi anume pe laturadespărţtoare a moşiei Piţganilor şi Gura Idriciului spreDumeşti. A şezarea de apoi aratoşului la 1825 de catrăNec. Grecean vornicul pe coasta dealului spre gura

Albeştilor a suit cu cel puţn 6 chilometri mai sus târ-guşorul Docolina de rât locul unde era însemnat pehărţle vechi ale Idriciului vadul Docolinei, în faţa gu-rei apei Idriciului

Războiul din 1577 fu dat în Noembre 23 şi PatruVodâ Şchiopul fiind bătut fugi la M unteni; de acolo seîntoarse cu oaste turcească şi M untene s:â şi la Do-

colina so izbiră din nou cele 2 oşti în primăvară la1578, şi fu de a doua oară învins Pâtru V odâ (Let l1.102).

In acest lung timp de oştire s'au prădat şi arstoate aşezârile.de pe valea Idriciului, deci şi satul Roşieci.

lată cum documentul, nostru confirmă spusele cro-nicei: .iar alte privilegii le-au pierdut când a venit acel

tâlhar - lotru - Cazacu asupra ţării domniei mele,când a fost venit toatâ puterea măritului Împărat fls-pisoace I 1 211).

Desigur câ vechile uri:e ale Roşiecilor vor fi fostvorbind de aceasta Ilcă strâmoaşa vânzătorilor din 1593.

Florea vătâg cumpără o treime din jumătatea dejos cu vad în moară, şi o pătrime di n altă jumătate do

sat Vânzătorii sânt Lupa pentru o treime şi cei 4-fraţIon, Păcurar, Simeon şi alt băiat pentru o pătrime dina doua jumătate.

Am putea dar face această schemă a primilor pro'prietari din Roşiaci In sec. XV-a şi XVI-a.



XV

ll:aRoşiiac

IToma 12

Iî]3 f|3| 13

Lupa x | y[vindelui Florea]

vată g

A ]\2I

14 14 1[4 1|4"I x x x

Ion,Pâ:urarSimion

xvinde luiFlorea vâtâg

Dar cu frâmlntârile ce s'au produs în Moldova cudomnia Movileştilor, luptele de răpunere supt ŞtefanVodâ Tomşa, a fost izbita şi proprietatea din Roşieci.

In 1614 Febr. 13 (Ispisoace I 2 25) gâsim proprie-tar pe Onciui staroste. El avea pe moşie o serie devecini cari însă toţ îi fug. Onciul cere cârţ de la Vo-dâ Tomşa sâ-şi caute vecinii şi sâ-i aducâ la vatrâ.

Dar Onciul vată* vinde moşia lai Orăş hatmmul.Nepoţi acestuia insă îl pierd, câci Ştefan Vodâ TomşaII ia pentru hiclenie şi-l dâ lui Foce uricar, apoi pen-tru a răsplăti serviciile marelui sâu logofât lonaşcoGhianghe îl cumpără pe bani curaţ şi-l da mareluisâu logofăt.

Un proces mare se deschide în 1627 Mai 25 ladivanul lui Miron Barnovichi Moghilâ Vodă şi Domnuljudecă după lege : „câ mai mutt se cuvine să stăpâ-nească nepoţi lui Orăş hatman de cât oamenii străini,căci câ i-a fost lui dreaptă cumpărătură, şi ŞtefanVodă tncă le-au fost luat cu înşelăciune acele sate dela acei boiarice te-au pierdut'... Iar Ghianghie log n'aredecât sâ-şi ceară înapoi banii de la F%ce uricariul.

Deci dela 1627 râmân proprietari în Roşieci aceştia:Orama stolnicul, Stratul paharnic şi Lupul cupariul,toţ aceştia ţnând în căsătorie nepoate de ale lui Oraşhatmanul.



X V / l

Iată spiţa :[Vâscan] Vasile Orâş hatman ') '

L r *

x | 1|2 y 1|2 Anghelina<Iorga DocV

-j j Onciul Iuraşcovici

Anghelina 113 [CriştinaJ | 1 '3 J * ' 3

=r.rim» Monc = Stratul piharnie UUId= Lupul cupar

Cătră 1631 Iunie 12 se face o nouă schimbare deproprietate în Roşiiaci. Orâş, feciorul lui Ionaşco Bo-

lei, nepotul Iui Stratul paharnicul, vinde pentru 20galbeni din care 10 galbeni în numerar, iar 10 galbenidrept un cal a treia parte din jumătate de sat £ramastolnicul [Ispisoace -II1 69].

Iată dar câ Grama stolnicul, care posedă de penevasta lui Anghelina, nepoata lui Orâş hatmanul otreime din Roşieşti, mai cumpăra cu 20 galbeni o altatreime de la nepotul cumnatului său Stratul paharnic.

Nu trecu multâ vreme şi prin 1642 Grama -acumjicnicer - schimbă cu A postol Cehan cele două treimidin jumătate de sat pentru Orăşeni, şi anume trei sfer-turi ; iar pentru moara şi heleşteu, făcute de el în apaIdriciului, primeşte zece galoeni, rămânând tovarăş cuCehan pe din două (Ispisoace 111, 1, 45).

Dar aceste schimbări fâcute au înlesnit urmaşilor

Ghianghei logofăt, cel deposedat de moşie supt MironBarnovschi Nloghilâ V odă, sâ capete pentru ei toatamoşia Roşieştilor, care apoi în 1669 Mai 18 o trecîn vânzare cu 470 lei lui Gavriliţă Costachi mareluiwătar. Vânzătorii sânt doi fraţ Ciolpâneşti, Vasile şiGheorghe, nepoţ Ghianghei logofătului.

Toate actele cari trebuiau sâ arate cum au reve-nit Roşiiacii la Ciolpâneşti lipsesc din plicurile Epitro-

piei, căci ne-ar lamuri o latură juridică a chestiunii.Dum. Praj cul , proprietar ca urmaş al Ghiangheilog, da uricele Roşieştilor, cumnatului său Irinicea vor-nicul de poartă cum şi averea de pe moşie, ca unu Iceluase satul pe sama sa: 236 capete de vite mici ţs-pisoace 11!, 2 140].

I ) Despre Orft» »i înaintat» lui (vesl Uiicar X IV 335)



XVII

lui

Aceasta înainte de a intra satul Roşieşti în mânaGavriliţâ Costachi spatar ; deci prin 1668.

15

« E

: o

— i12 I^ !

Q 'II I I

< I i i .

S.-ÎSo

O X I -

D.I SOO

OO)8

.2 •*aQ. .j

i S

s s? Sa.u 2

ă oi i »

e r *i n? *

eptup.- era noul cumpărător al Roşiecilor şi în ce, n"a el în Roşieci ?



X V l I f

In spiţa închegata în 1842 şi publicată de Malinesculordachi în *Foaepentru minte» a lui Oh. B ari ţjn Braşovca o închinare făcută de autor slâvitului M itropolit Venia-min şi ca o măgulire pretenţosului "Gh. Costachi agăşi lui Mih. Boldur Costachi general şi hatman al oşti-rilor Moldovei, se arata câ Gavri liţâ Costachi marelevornic de pe la 1670 a fost fiul slugerului Costachi, că-sătorit cu fata vornicului Cristea Ghenovici de prin1600, şi nepot popei loan de pe valea Dumitrei, afluental Elanului spre M urgeni. El are de sorâ pe Tudosiica

măritată cu sulgerul Simion J ora.Despre înaintaşii preutului Ion din Epureni, spiţaface o întregă ipoteza, când îl leagă cu Ion Boldur ma-rele vornic a lui Ştefan cel M are, fâcându-1 strănepot:I) Ion Boldur—2) Hărovici— 3) A ndruş:o— 4) Popa loan

v o r n ic c o m i s m e d e l n i c e r d i n E p u r e n i

[Surete ms XI lit. J . 250.]Din alte izvoare ce privesc descedenţii din Cristea

Ghenovici marele vornic, găsim această încrângătură.Cristea Ghenovici vornic

Angheliqa fata vornicului Crăciun

Marica Anisiica Angh'eliţa ' Schiva Călina-log. Cernt=Coitantin -Vai, Buoreanu —Dabla —Cottache «uger fiu Iu peI I pa loan din EpurwAlexandra ioldaehl. Măra—Ptturnlclie -——« s W - n r a î - U a v f i l i tâ C o s t a c h e T , u d o s i £L n nt»h. ciolpan vornic Jora S imeon

Deci şi Costăcheştii se ridică în vaza prin o feri-cită căsătorie a ficiorului popei din Epureni cu fatănepoata de mari vornici.

E acelaşi fenomen, care se petrece cu multe alte

familii, unde înălţarea se face prin femei şi zestrelelor, cum şi prin socri vaza politica a familiei, din sinu'căreia izbutise a-şi lua nevastă.

Cei doi socri de cari umplu cu marea lor perso-nalitate aproape 40 dea i din viaţa p o l i t i c i a Moldo-vei, între 1568— 1581 (Crăciun) şi între 1600— 160»(Crisfea Ghenovici) supt Movileşti.



XIX

Dar Gavriliţă Costachi vornicul îşi arată el singurcine i-au fost părinţi, când zice câ Apostol Postelni-cul şi cu cneghina lui Tofana i-au fost părinţi lui(Ispisoace 111, 2. 117).

Şese documente din 1669 ne povestesc destul depe larg, de modul cum vornicul Gavriliţă şi-a sporit ocina.Fraţi Gh. şi V as. Ciolpan vând cu 470 lei vornicului Cos-tachi Gavriliţă satul Roşiiaci, care-1 aveau de pe moşul lorlonaşco Ghianghe (1669, Mai 18, Ispisoace III. 283).

In mai puţn de 2 luni Gavriliţă Costachi îşi în-

tinde stăpâni rea şi în moşiile învecinate. Aşa în Coro-teni în 21 Iunie capâtâ danie tot satul de la Postolachişi Gavril, feciorii Chirilei. Corotenii vin spre Bârlad şipodişul mijlociu al dealului Ciunţi. Iar la 8 Iulie a-celaşi an capâtâ danie de la ginerii lui Ifrim Bărbo-sul :' preotul Stahie cu Ioana, şi Gheorghie cu Afteniiaa patra parte din bătrânul Boului din Dum.'Şti. Du-meştii veniau în jos de Roşiiaci şi Coroteni pe cclina

de jos a Ciunţi şi între Piţgani şi Gura Idriciului.Tot în acest răstimp Gavrilţâ Costachi spatar cum-

pără cu 80 lei bătuţ 2 vii la Huşi de la Dric de la loanArmanul şi Uliana ce şediau în Roman.

Iar Ion M erianul îi mai dărueşte o vie la pod laM ereni,— cred tot la Huşi. şi toate aceste danii şi cum-părături sunt întărite de Duca Vodâ în 20 Iulie 1669

[Ispisoace III, 2, 88).Cum însă primul ispisoc cuprinde în el trei în-ârituri asupra a trei proprietăţi: Roşiacii şi viile dela Huşi. Interesul l'a fâcut sâ deosebească Roşieştii'e pe Idrici de viile de la Huşi de pe Dric, şi a doua

zi, 21 Iulie, scoate un nou ispisoj numai pe RoşiiaciiIspisoace III 2, 91).

M In 6 A ugust 1669 Gavril Costachi spătarul mai

'"capătă danie în Dumeşti a şesa parte din bătrânul luirâciunaş de la Nica şi femeia sa Hilina, fata Anisieispisoace III, 2, 94].

'I n 17 A ugust 1669 acelaşi Gavril spătarul capâtânie în Coroteni partea lui J uraş:o, a lui Gapie şi a

arului lor Gheorghe [Ispisoace III, 2 98].



XX

in primăvara lui 1670, M art. 22, spatariul GavrilCostachi, boeriu crescut în modă veche, cu cultură sla-vona, cere de la domn sâ i se dea un hrisov pe piele

de viţel, scris în limba slavonă, pe care încă o mânuiaPascal Corlat uricarul, şi aşa avem în plicul Roşieşti-lor, ultimul document slavon din cele 287 slavone ceposedă Epitropia — pergamente şi hârtie, ilustrândprin aceasta câ marii boeri, bătrânii stâlpi ai ţârii, duşide curentul tradiţonal al timpului, nu se credeau în-drituiţ a scrie pe româneşte actele lor mai însemnatedând mai multă crezare rugei câtrâ Dzeu pe slavoneşte

şi actului domnesc tot pe slavoneşte, de şi trecuse 20de ani de In surparea domniei lui Vasile V odă L upul.In acest mare uri c— 7 pagini de tipar (Ispisoace

111,2,108—114) Duca Vodâ întăreşte marelui său spatartoate ocinile şi cumpăraturile atât ale lui cât şi ale tatăluisău Apostol Costachi sulger, apoi postelnic, şi ale ma-mei sale Tofana în următoarele 8 sate: Roşiecii pe

ladrici, Popeştii, Hănăsenii, Lungenii, Boteştii şi Gio-seni pe Elan; Broştenii şi Spinenii pe Tutova ;- In acest mare uric se reproduce exact acelaş text

pentru Roşieşti ca şi în celelalte 2 ispisoace, date totde Duca Vodâ în 1669; dar coraborând vânzătorii îndiferitele pârţ de ocină în cele 8 sate reiese că Ma-ria, jupâneasa lui Gh. Ciolpan, era fata A lexandrei luiGh. Pâturnice, ,era nepoata M âricâi lui Gh. C ei W , şistrănepoata lui Cristea Ghenovici marele vornic. Darşi Gavriliţa era fecior Tofanei — nu Călinei — fata a-celuiaşi Ghenovici vornicul.

Maria Gh. Ciolpan venia nepoata de văr primarlui Gavriliţă Costachi spătar, şi cumpără deci ca de larude şi răzeşi.

După 5 luni acelaş Gavriliţă Costachi spatar cum-

pără de la Manul, ficiorul Andreicâi din Şârbâcani, şidela mama lui Boghiţa o jumătate de bătrân în Foleşticum şi părţle lor în Hâceni (Ispisoace III 2, 133) Cele2 hlize veniau la nord de Coroteni şi Dumeşti, pe dealultuşinat al Ciunţi, aşa câ de la hotarul Piţganilor în susaproape tot podişul Ciunţi întră înmâna m a r e l u i spătar



X X I

In 1675 G henar 28 [Ispisoace III, 2 160] Gavri laşvornicul a mai cumpărat în Foleşti şi în Căprioara

'altâ jumătate de bătrân de la feciorii lui Boziian, Si -'meon, Ch i r i l ă , loan şi U râta, pe preţ de 15 lei. Cu a-1

ceasta nouă cumpărătură întră stăpân pe tot bătrânulBoghiţei din Foleşti, împărţi t între M anul şi Boziian.Ca notiţa e:onomi câ zapisul ne arată că bătrânul Că-prioarei cuprindea 40 pământuri , adică jirebii de ţa-rină, şi că dar încâ de prin sec XV II dealul Ciunţidevenise bun de arături , fiind împărţit în pământuriegale cu o desetinâ sau un hectar de azi.

In acelaşi an 1675 Sept. 18, Gavriliţâ Costachi vorni-cul cumpârâ cu 12 lei în Dumeşti, bătrânul Fendeştilor

1 de la nepoţii Borci i.In 1678 M ai 24 Gavri l iţâ — acum hatman — ca-

pătă danie în Foleşti părţile K elsiei Onciul, 17 pă-I mânturi în ţarină şi prisacă Ia pădure (I spisoacelV , 1,21)

§ 13) C ostăcheşti l Gavril iţâ Costachi vornic a a-['vut 8 copii:

2 A postol Costachi sulger. postelnic^ T of ana GhenoviciI

Gavriliţa Costachi spatar, hatman şi vornica) ~f al a C araca» b> T uoosl ca o)=V a«llea| A . C of l i n hatman j

Toader. (di n all

I lazul sulger bf trbatl

3Tudosiicn— Slmoon J ora

»ulgerAnlioh loan hal. lo«. _

i l eana V asil e So l omo n Solonca L upul Coslachl T udosll ci4 vo rn i c cl uc er vi i t. «ardar =lv aşeo

I E cater . ţâtr ar =R u i . l l lnca naiul suCantacuilno -C alrlaa »

In 1678 A u g 9 C . C o stac hi 'c o mi sul cumpârâ cu14 lei în Crăciuneştii — de pe Elan — părţile lui M e-reuţa Şârcă (I spisoace IV, 1 22.

In 167 8 D ec. 30 acel aş C onstanti n C ostachi C o -misul şi j u p ân ea sa lui l li nca capătă dani e în C râc i u-neşti de la G h. l aco b ( I spi soace IV 1 25).

In 1679 lunîe 25 (Ispisoace IV 1 35) acelaş Cons-tantin C os tacl i i comi s şi j upâneasa lui I l eana mai ca-

Pâta danife în Craciuneşti părţle lui I strate al Nastasiei?i al unchi ul ui său A rsănie.

In 1681 A ug. H comisul C. L ostachi şi I leanacumpăra cu 17 lei în Cră-iuneşti de pe Elan părţle luiStrătulat Pisar.



XXII

In 1686 Tudosiica Costachi, sora Iui Gavriliţă Cos-tachi, şi soţa lui Simeon J ora sulger capătă şi dânsadanie în Crăciuneşti partea M ăriei, strănepoata stolni-cesăi (Ispisoace IV 1 95).

In 1691 V asile Costachi vornic şi jupâneasa luiCatrina [Cantacuzino] cumpără cu 40 Jei_ părţile lui Ne-culai M arginâ, nepot lui A postol Cehan" ocina ior depeIdrici lângă Roşiaci, ce i se venia de pe Bol ea. [Ispi-soace IV 1 179]. In 1694 Februar 28 V asile Costachivornic capătă carte de la Cost. Duca V odâ sâ i se aleagătoate părţle, ce are la următoarele selişti din jurul Ro-

şieştilor: Coroteni, Foleşti, Hăceni, Căprioara, Dumeştişi la V âtcani. Cu alegerea părţilor e însărcinat Butâvornicul de poartă (Ispisoace IV 2 31]. Bută enumeradaniile şi cumpărăturile şi le arată hotarele : la răsăritdrumul Şârbacâi; la apus matca Ciunţii; la răsărit dru-mul Idriciului despre Dumeşti ; spre apus— zarea dea-lului Ciunţi.

Cu aceste părţ V asile Costachi era stăpân pe ceamai mare parte a podişului C iunţi, ce merge dinspre Şăr-baca şi Dumeşti spre Foleşti') la nord.

§ 14. Roşieştii în sec. XV III. Pentru a înţelegeistoria Roşieştilor în sec. XVIII trebue sâ dăm seriade generaţuni ale boerilor Costăcheşti, urmaşii celor

-din sec. al XVII, pentru câ întirfderea moşiei Roşieşti-lor peste hlizele moşiilor învecinate şi aşezate între E-

lan şi Bârlad, este acţunea înceată şi continua a stă-pânilor Costăcheşti din tot cuprinsul sec. X V I I . Voiuda la urmă arborele întreg a/l Costâcheştilor, întregitdupâ acte, atât al înaintaşilor lui Gavriliţă Costachivornic cât şi a tuturor curgătorilor din Gavriliţă Cos-tachi, vornicul, tulpina sănătoasă a întregulului neamCostâchesc.

Din lista geneologică va reeşi că neamul Costâchescavea întinse ramificaţi în cele mai de samă familii bo-l ) In I spisoace IV 2 34 am dat o schi ţă I stori ca asupra propriet-H "

In Foleşti. După 70 de «nl — In 1787 — M atei Costachi sul ger, «trăi * 'potui lui c . Costachi cumpără |d Foleşti cu 30 lei partea Iul V . Pl âcinO -l» pragul sec. XlX -a, Foleşti i I ntră in stăpâni rea C ostâcheştil or.



XXIII

ereşti, ca: Racoviţeşti i , Sturzeşti i , J orăştii, Razu, Paladi,Catargiu, Cantacuzino, Caragea, Bogdan, şi câ stăpâ-nirea lor de moşii trece dincolo de valea Idriciului. Moşiile

Costăcheşti în sec XVIII începeau din dealurile ce des-part apele dinspre apus ale Bârladului, pânâ în Prutla Fâlciu, şi chiar peste Prut în olalul Grecenilor, înCodru, în Hotâmiceni şi în cele două ceasuri ale luiHalii paşa.

Noi vom urmări proprietăţile Costăcheşti din re-giunea Idriciului, cari au format trupul mare al Roşie-cilor. Începem cu laturile de vest şi de sud:

§ 15. Piţigani şi Gu ra Idriciului: De la 1523 aceste2 sate au fost al e lui Petru V odâ Rareş, cum ne spu-ne uricul slavon amintit mai sus: Care a fost soartaacestor moşii după Pâtru V odă R areş? Au rămas dom-neşti până la 1630, supt M oisc V odâ M oghilâ, care le dăcomisului M ihail Furtună odatâ cu Docolina, dânsul fiindom de casă al mamei sale, Doamna M arghita, soţa lui

Simeon V odâ M oghi lâ. M ihai Furtuna comisul, boerulîndepărtat de la curtea lui V asile L upu, trăi mulţ anila Docolina, recte la Gura Idriciului, cu jupâneasa IuiCristina unde îşi avusese casâ şi aşezare Baloş pe la1400, şi Pâtru V odâ Rareş dupâ '.528 şi unde loculeste propriu pentru aşezare de gospodărie, acolo, la pi-ciorul tuşinat al Ciunţii, unde şi azi e aşezare de curte

boereascâ a I amandieştilor şi unde s'au găsit şi urmede obiecte preistorice: o oala şi un vas de lut cu 3 torţ.

M ăritând pe fiica sa A niţa cu Neculai Buhuş logo-fătul îi dădu ca zestre 4 moşii: Docolina, Piţcani, 0-tineştii şi [gura| Idriciu! (I spisoace V 1 193). T ot prinzestre a trecut gura Idriciului Ia vornicul ManolachiRoset, care apoi le -a împărţit, lăsând Idriciul (şi Piţ-

ganii; în partea vornLului Ştefan Roset. A cesta le-atrecut prin zestre fiic- i sale Maria, mâritatâ cu banulScarlatachi Costachi, feciorul Lupului Costache vornicul.

Scarlatachi Costachi a avut 6 copii— de şi spiţelePublicate dau numai trei: Ileana mâritatâ cu spatarulţ-ostin Catargiul, Gheorghe, Scarlatachi câs. cu Soltanalu> Gr. A rghi re; Smaranda câs. cusardarul lamandachi



XXIV

Mtki Costachi câs. cu Ruxanda M iclescul, şi Tudo-uiaj nâritata între alţi cu C. Dcmici treti vist.

In actul de împârţală a averii lui Gh. Costachimort înainte de 1784. Iunie 25, data actului, se vorbeşte

câ Idricfi au fost daţi lui Gh. Costachi. M urind el farâcop», fraţi au convenit ca 2 pârţi din ldrici sâ le iaTudosiîca Donici visteriasa şi anume partea din jos,iară o parte sa rimâe lui M atei şi Iui Scarlata:hi , căcipartea despre râsârit, zisâ Chiricea, fusese data de însuşiGh. Costachi nepotului sâu de sora, Iui Iordachi C atar-giu, fiul Ilenei şi a lui Costin Catargiu, la botezul lui.

Iată masurile ce le face în 1784 Iunie 25 pah. Ior-dachi L ambrino.

Capătul despre răsărit din lacul porcului, spre dru-mul M âlâeştilor, pe dealul lui T atar spre Băseşti, şipânâ în malul Idriciului ... 72 fune 6 stânjeni [parteaChiricei în jos a rămas nemăsurată fiind danie].

Mijlocul moşiei în curmeziş din movilele gemene îndumbrava spre V ăleni, drumul Bâseştilor, printre pârâullui Şarpe şi a Idriciului podişul şi dumbrava Ciunţi, IaDumeşti ^ 99 fune 7 stânjeni.

Capătul despre apus la apa Bârladului ... drumulcel mare al Bârladului ... balta Zberia ... gura râpeide la dealul Huidumanului... şesul— drumul cel mare —pârâul Idriciului .. cotul Bârladului ... 97 fune. Din a-ceste masuri s'au s:« s 2 treimi — partea d n jos —s'au dat Tudosikâi coni d visteri asa; iar o treimes'a dat fraţlor M atei şi Scarlata:hi , pe din sus : a-ceasta potrivit împârţ-lii frăţeşti din 1782 M art. 2.

Părţle s'au despărţt cu trei pietre h o t a r e , din ca-re una în şesul Bârladului, în marginea bălţi din sus;a doua în valea Ciunţi, şi a treia în marginea pârâuluiIdriciului ţSurete ms. XL IV . 205).

Aceasta T udoskâ are I n partea ei 2 pârţ din gu-ra Idriciului cu Piţganii; dânsa poarta nasfârşitc pro-cese cu răzeşii vecini; era boeroaicâ foarte apriga ş|hârtiile multe ce vorbesc de dânsa o arata pătimaşa şiinteresata, mai ales In lupta dusa cu sora ci mare Uînca



X X V

M âritftwi pe fiica ei Zoiţa ca stolnicul C lamandi-câtre 1801-gura Idriciului trece la neamul Iamandiesc,odatâ cu alte moşii vecine, ce nu mai cad pe valea I-driciului şi stă şi azi după 130 de ani In neamul Ia-mandiesc.

lata dupâ notele D-Iji C. Diamandi, ministru ţâriila Petrograd, Incrângâtura lamandieştilor de Ia Idric.

Tudosiica Costachi= C. Donici aed., vist (1784)

Zoiţa [t 1820 Febr. 16]

= ban C. lamandi (1801)

Gheorghe lamandi Elenapost =(1823)N. Gre:eanu

Nec. Grectanu

= Safta M iilescul vornicI [moara Grecilor]

Costachi, Zinca lancu Vâcâreascâ=Donici =CleopatraCatargiI

Georges M argareta Const?ntin= Ştefania - Popovici Taşcâ = Ioana Ghica

Simionescu BragadirRâmniceanu

lancu. Maijda Mane-J eanne. „ n "" =EmilSturza =Nicu BastachiIon, Georgeta, Anca

Cine era Cost. lamandi, care luase in câsâtorie peZoiţa,fata Tudosii:âi Dorici, nâscutâ Costachi?

In spiţa Iamandias:â publicata ne:omplect de d.N. lorga (m?morii la Academie) nu ni se spune nimicde acest C. lamandi ban. Ni:i Oct. L?cain ,Familiile bo-

beşti" nu vorbeşte nimic de lamandieşti, iar pah. C.Sion iu Arhoniologie ştie sa spue ceva de primul la-mandi, câ a venit in ţarâ supt Neculai Vodâ Mavro-cordat in prima domnie şi atâta.



XXVI

In cartea domnească a lui Sc. A. Calimah V odâdin 1817 (Surete ms. VII. 803) cetim câ C . Iamandi

cumpârâ cu 70000 lei două jumătăţ din Conceşti şi M ic-leşti ot Dorohoi de la verii săi primari loniţâ Iamandi,Sultana Iamandi păhârniceasa şi Casandra Iamandi ar-mâşoaea, fetele răposatului stolnic V asile Iamandi.

Vasile jicnicer avea de frate pe Toma Iamandi banşi pe lordachi Iamandi post. Copiii Iui T oma ni se dau

ca cunoscuţ, iar din ai lui lordachi cunoaştem pe Ionban, şi pe Gavril spatar şi acum avem pe Şoltana ,şiCasandra, cari şi-au trăit tinereţea la Ţ arigrad şi du-pă 1812 revin în ţară şi se mărită.

Credem dar câ Cost. Iamandi a fost fiul Iui lor-dachi Iamandi post, frate cu spătar I )n I amandi . [V ezipag. XXVI1.J

§ 16. D u m e ş t i i. Incâ din 1669 Gavriliţâ Cos-tachi vornicul primia danie a 6-a parte din bătrânulCrâciunaş. In 1675 Gavriliţâ vornicul mai cumpăraseîntreg bătrânul lui Fendea; In 1694 V asile Costachivornicul, fiul lui Gavriliţâ, îşi hotărnicia părţle sale dinDumeşti.

In 1695 Aug 19 (I spisoace V . I. 1) Vasile Costachivorni:ul ia în zălog pentru 6 vedre de miere — a 14lei vadra — de:i pentru 84 lei, partea Iui Dumitraşco,ginerele lui Nicoarâ. Cum plata era greu de făcut seangajazâ prin acelaş zapis preţul pământului câte 6 lei;ceia ce arată câ se amanetase cam 14 pământuri dinţarină.

In 26 Sept. 1696 ţspisoace V. I. 2] Antiohi Cos-tachi Vodâ Cantemir dă ispisoc de stăpânire vorniculuiVasili Costachi pe moşiile sale, aşa cum i le-a alesBută vornicul de poarta,



XXVII

i' f W. l i p f - 1 T ~ f

B i ţ r p i H f

H ! i m l i ' - i i J î i î i

l i

l l l l

- II

2



t"

fată o spiţă întreagă a primilor lamandieşt i :1. lonită Iamandi, armaş 1705, medelnicer, jicniccr 1713.

Capuchihae la Hotin 1713; vel postelnic 1731= fa fa lui C. Ipsilant, (are Darabanii (D orohoi ) şi Plotuneştii (Fălciu

2. lordachi Iamandiispravnic de Hărlău şiDorohoi, med. post. 1743.

(a) = A ngheluşa Gligoraş(b] — Anija Carabăf

Panaite Iamandi

3a n a i t e l o n i ţ S

(•reEpureni)

j i c n i c .M75Sii 1767

Crisiea Ştefanpah. c lu oe r 7t>u

1728'1740 n i r < - r 17t>3m . 1 1 7 6 7 p a h .

I m . ho l l . 1 76 7I t a r e 1 a K p nr . >

C. V traavmed.

Nastasta— Stamati

med.

Safta- M i c l e s c u

b a n

lurdur l i iP ' I S l

~ Vntlosica

Y imlejicn icercomisMnlnic

f IHiM»= lata lui

Vas. ("nfţftlnic.— :l'a rnschiva

M. NturzaI vornt«

Toma .bnnpitar

sulger, Molniccapitnu

. tu l.MHi

lordrţcMstolnic

arei aGpurenini. 17S9

5 V ^ â a v ' l o s t a c h i t,lcliiiJ"med. Staniatl tpot ar ban7.Uiţa Don. Coti.

tV eii sptta iuiC laraaixti), ban

8 poit.

VaaUa Dumitrupah. IMtSpost. IHH7ban. 1&2ttaga 1824

3 a £ f l

1 1 = 5 1

Ştt'att .Matul KitxandaUisdaiiu

]Ca ti ne a Scarl atUonici Uraoianu

l ' o a i l c rpost,

are i a Kparcnim, i7»a



XXVIII

In 1709 Oct. 26 [Ispisoace V I 12] se aleg bătrâ-nii din Dumeşti, de către Apostol Talpeş, vornicul depoarta. Moşia toată se găseşte câ are 34 jum fune Infrunte — funia de 25 paşi şi pasul de 6 palme.

Cum palma are 0.27 m, pasul va avea 1.60 m;decifunea de 25paşi va avea 40 metri; iar lărgimeamoşiei Dumeşti în 1709 care cuprinde 34 jum. fune,venia 1400 metri.

Iată tabloul pământurilor râzeşeşti din Dumeşti, înafară de cele ale Costâcheştilor:

In izvodul de moşii, ce le a-re Costandin Idriceanul in Du-meşti, se vede câ din cele 34 funeşi jumătate, A postol Talpeş are13 fune şi 22 paşi ; CostandinIdriceanul are 7 fune şi 13 paşiiar râzeşii au 13 fune şi jumă-tate. Deci cei 2 râzeşi stăpâniaudouâ treimi din Dumeşti.. Apostol Talpeş vornicul depoartă mal cumpără în 1713 A-pril 10 (Ispisoace V I 16) 13 paşi,şi jumătate în Dumeşti de Ia If-timia Ciolan, cu 4 lei, aşa câ-şisp reşte p-irtea lui la Dumeşti cu

o "> si 'n j » 2 fune' a d i c â peste tot 15 fune.

~ Această mâsorişte a Dumeşti-< •» £ o « £ 'or este posterioarâ cumpărătu-

rilor lui Gavriliţă Costachi şi Va-sile Costachi. Dumeştii până la1700 mai aveau doi bătrâni: Bo-ul şi Crăciunaş, din cari ia cudanie părţ Gavriliţă vornicul(Ispisoace III 2 86; IV I 1, 94).

Înainte de 1740 Costa idin Cos-

tachi vornicul, cumpărase de laBraharul malul de apus al unuiiaz pe Idrici; iar în 1753 April1 (Ispisoace V 1 31) Vasile Cos-tachi pah, feciorul lui C. Cos-tachi log cumpără şi malul desprerăsărit al aceluia? iaz cu 12lei.

4> i

ş • V V

N3 3

3 PJ N— > —

- mJ Z

W1 iS<? "5> V-

O1 »

i> i>

V O s! 3 "2c U O | ! J 1

Ia J Ş

•3 •i

Ka aJC ' n"'

Q.

si-coa

•t!»5 1 £ col

- 1

_00 o ""!

<r. \ _mO j

«1

|N

i ic

Q , o •8 |

Vo

«3

| aj •B .-

E •oc

i i3

7 î rO

1 a | d iL1 ş ; L. M

: CM11M V i ! «<1 i . -

: sI J J

ci «2

! vn

, £•• c

; «5•

1 C >n

I

- 1 N H

I s

o

• o'•s

1*

> a' <



XXIX

dar vânzarea fiind rea, se strică zapisul în 1770şi Gr. Costachi clucerul, feciorul lui Vasile Costachiîşi ia îndârâpt cei 12 lei (Ispisoace V I 32).

In 1784 Noembr. 9 llspisoace V 1 84) llinca Cos-tachi spătăreasa ia pentru o datorie veche de 63 leidouă pământuri şi jumătate din Dumeşti de la ChiriacSalceanul şi ai săi. Se dau şi hotarele a:estor 2 12pământuri.

In 1791 April 1 [Ispisoace V 2 68] Costin Catar-giul vornic, care ţnea în căsătorie pe llinca lui S:arlatachiCostachi ban, cumpără dela Vasile Şalariul 14 stânjeniîn Dumeşti, cu 14 lei; Costin Catargiul vornic maicumpără în 29 Iulie (Ispisoace V,2(99) de la Gh. Tal-peş 15 stânjeni cu 18 iei şi 90 bani; 28 stânjeni a 1leu şi 10 parale stânjenul de la Vlasâ şi ai lui [idem1001; şi- 175 stânjeni cu 218 lei de Ia Trohin Sâlcean,strănepot lui Apostol Talpeş (idem 101).

Toate zapisele de cumpărătură, prin care llinca vor-niceasa, soţa lui Costin Catargiu, cumpără în Dumeştivorbesc de aceşti răzeşi pomeniţ mai jos.

Se vede însă că hlizele cumpărate de la llincaCostachi, măritată cu Costin Catargiul, a atras atenţastrănepotului său de vâr al doilea, lui Matei Costa:hisulger, fecior lui Gligoraş Costachi clucer, care voia a-şirotunzi seliştea Dumeştilor şi punându-se bine pe lân-gă mătuşa sa llincâ, capâtâ danie în 5 Fevruar 1792(Ispisoace V 2 108) toate hlizele din Dumeşti, pe mo-tivul câ el era răzeş în Dumeşti de 90 de ani şi maibine, pe când ea intrase numai de câţva ani.

In adevăr Gavriliţâ Costachi în 1679, apoi VasileCostachi prin 1690 şi urmaşii sâi au sporit cumpără-turile lor în Dumoşti.

Iată seria hlizelor date danie de llinca Costachivorniceasa.

56 stânjeni [? 1|2 pământuri dela Chiriac Sâlceanul3 stânjeni de la Vas'le ŞaUriul

11 stânjeni 2 palme de la Vasile Şalariul175 stânjeni 1 palmă de la Trohin27 stânjeni 6 palme de la Iane Vlasâ



X X X

3 stânjeni de Ia Gheorghe Costantin

12 stânjeni de la Gh. Boţea

288 stânjeni 1 palmâ fac peste totlatâ spiţa Findeştilor:

8

'5.«s

î - iâ £

X« E

«~5S-

l - S

1 !

2J 5 f sS Î Î l S d ^ l -

oto <u g= kO 0.2:O w

c c/3co n

2 c/î

o cZ ii

O

î-l!iIL=I-u n m £ "

„ Î s § 83 i-5<2-«S-* - „II „

a i - 1^ <

Wn at-



XXXI

O dată M atei Costache sulger intrat stâpân InDumeşti cere sâ i se aleagă hotarele prin marturi, şiIn 20 M ai .1793 (I spisoace V 2 139) aduce mărturia înscris a bătrânului Lupu L apteş din Năreşti, om de peste

80 ani , care ştia hotarele şi atesta supt jurământ „câla apus "merge până în matca Ciunţi — nu până înBârlad — apoi spre sud merge alăture cu Idriciul —gura Idriciului — peste valea Câcâţi — pe drumulrâpii — la deal — pe lângă movila lui Gâlcâ pe dinsus de lacul lui Nistor până în hotarul Puţănilor. Iarlatura din sus dinspre partea lui Talpeş merge prinpoiana cea mare a Dumeştilor — prin matca Primej-

diei — peste apa Idriciului — Ia deal prin valea Câ-câţi până în matca Ciunţi.

nordDumeştii partea Tălpeştilor

apus răsărit

gura Idriciuluisud

In 1794 M ai 18 (I spisoace V 1 171) răzeşii. Co-rozel şi L eahu îşi vând şi ei părţle lor din Dumeşti

pah. M atei Costachi câte un leu stinjenul, arătând câhliza lor vine în lungime tot din matca Ciunţi până înhotarul Puţănilor spre răsărit peste Câ:ata şi Idriciu,iar lărgimea „din gura Primejdiei în jos pânâ în ho-tarul Chirilei".

La 1 Iulie 1794 Matei Costache pah. (ispisoace V2 172) cere boeri hotărnici şi în aceiaşi zi domnia rân-dueşte boari hotărnici sâ-i aleagă hotarele.

Deci începând de la 14369-1794 toată moşia Du-Tieştilor a trecut complect în mâna Costâcheştilor, iaraşezările răzeşeşti s'au surpat rămânând moşie curatăfara locuitori.



fatas Vlasă

l a i iToader

1 Ion F indea 1550I

2 LupeFinde

stolnicel

I3 fata= Borcea

I4 Borcea

I

Crăciun, Malea 1600

5 Ţicni Ptairar Itniţ

Tomşoae Costea| | Flnda |

1 Prohîra fata fata fata

2 Popăscul Ap . Răc iul Ifrim Bărb os Florea3 Sora | J I4 Dtmbm ,a* a l«n« After.i. Neculai5 Soroae A P - T a l P e ? ţ , S u h l e G b e o r t b 9 J

j | vornicul Va sil e

= z b a n ţ C râstina C onst. T alpeş1 =G av. Sâlceanu 1

1650Gheorghiţt A nton

I ISimeon Agapie

t»E*C/5

•u-îţ"

T i

1690 1

1720

fata:Savescu

IAntohi

fataa Bogos

Antohi

Gheorghe'Safta [preutesăi Mărie]

Chir iac V asile N eculai, Safta

=A nuţa = | xfata^diacon loniţă

1750

1790

to0000 tS3 OOC/S CA C/E » co» ST.s H 3<D*3 5. 3.

O. CUa> rt>

T3U3 S T

3&> O Q&>

= r = r• ro_ o

O 00 - to

*o X = rn>C/3 wn T O

oi 09

or-t- S T3rj -

5 '



XXXII

§ 1 7 . Co r o t e n i i ş i P i ţ i g a n i i . In Coroteni noi ce-tim porecla slavonă a românescului Scurtu. (Corot, Co-rotchii, Coroliti, scurt, a s:urta) iar în Picigani cetimpe Pici — sobâ, vatră, ofen aeci pe sobar.

De acel stravechiu Scurtu-Corot n'avem ştiri, căciprimul document, ce vorbeşte de Coroteni şi Piţganie din 1657 Ghenar 19 (Ispisoace III 1 80).

In actele D-lui C. Diamandi găsim un suret de peun uric de la Pâtru VNodâ Rareş din 7054 (1546)

April 8, prin care se arată câ moşia Coroteni i, ce sânt peBârlad, a fost a lui Bogdan V odâ, fiul Iui vŞtefan celMare, şi câ fiind domn şi-a vândut moşia vornicului sâuŞteful Hrane, aceasta prin 1510 ; în 1546 Toma, fiullui Şteful Hrane vinde partea lui - jumâti te din Co-roteni - lui CHan şi celor ai lui cu 300 zloţ tătăreşti(Surete ms XLIV 101).

In total cumpărătorii erau în numâr de 11, fraţ,veri, unchi şi nepoţ, urmaşi ai Stanei Olan şi daca le-găm spusele zapisulu/ din 1657, adică cu o sută deani mai nou, reese câ Pobircă, bunul vânzătoarei din1657, era un descedent, fiu sau ginere al cumpărăto-rilor din 1546. Pobircă a avut pe C răste ; Crâste aavut pe Simina, care vinde lui Chirilă un bătrân întreg.

. Piţiganii sunt amintiţ în uricul lui Pătru VodăRareş din 1528, ca fiind spre Bârlad, şi că a devenitdomnesc, moşie personala a lui V odâ Rareş odată cugura Idriciului.

In 1657 unul Chirilă, tatăl lui Nohit, cumpârâ încele două moşii Piciganii şi Corotenii următoarele hlize:

1) Un bătrân întreg din Coroteni cu 36' taleri, şi

anume jumătate de bătrân de la Simina, fata Crâstei,nepoata lui Pobircă, şi jumătate de bătrân dc la Vâr-vara, fata lui Simeon al Rapşei. Alţ cinci bătrâni ră-măsese răzeşilor,

2) Din Piţganii, ce umblau pe 2 bătrâni cumpârâJumătate de bătrân de la Puioae cu 20 taleri; iar din



XXXIII

cealaltă jumătate cumpârâ 5 noimi cu 15 taleri de lafeciorii Zbierăi: Irimia, Costantin, Pricopie, Vasile şlŞtefania. lată schiţa:

12 Picigani 1 1 \L

1J9cQ

1J9 1J9o.

1J9 J J 2 1|9 l|9 1S91,9 1|21|2 Puioae

| coO

o'tlCL

«5(0>

"E«sa*$>

cu 20 taleri

C h i r i l ă ChirilâIn 1664 Febr. 12 (I spisoace III 2 4), matele stol-

nic Nec. B uhuş, proprietarul Gurii Idriciului de pe so-crul său M . Furtună, comisul, capâtâ danie de la C.F runteş, partea lui din Coroteni, zestrea femeii saleT udora, f ata lui M atei, nepoată popei Ion din Andrieşti.

In 1669 Iunie 26 (I spisoace III 2 85) Gavril Cos-tachi marele spătar capătă danie în Coroteni de laPostolachi şi Gavri l , feciorii lui Chirilâ, tatăl lui Nohit.

In 17 A ugust 1669 tot Gavriliţâ Costache spata-

tarul capâtâ danie în Coroteni (Ispisoace III 2 96) păr-ţle lui luraşco, lui Gapie şi lui Gheorghe.

In 27 Sept. 1669 (I spisoace 1112 98) Gavriliţâ Cos-tachi spatariul capâtâ danie jumătate sat din Corop-ceni') recte C oroteni — de la Goe şi fiul său Cernat

lată dar schema bătrânilor din Coroteni.

bogdan Vuda

Şteful Hrane vornicToma 1|2 Hrane 1(2

O l a n

8* Olan1 |6

Ionaşco1 |6 1|6

M â n â l l â

G o e

1|6loan

116

Simeon

Pibirw

1|2Rifii

C h i r i i â1669. Gavriliţâ Costache spatarul

. 1) C O R O P C E N I de la C O R O P , crap este o etimologie populari Inde Coroteni , proveni tă din nedumerirea săteni lor: Corot (Scurtu) ori

C o r °P (Crap).



XXXIV

Ar urma după aceste acte că Gavriliţă vornicul adgyenit stăp&n pe toaţA Porntepi : două "şesimidanie e la Chirilă, o şesime de la cei 3 fraţ cu Iu-

raşco şi trei şesimi de la Goe.Cu toate acestea vedem că după 50 ani , în 1719 nepotu sâu GmgţanţinC vornicului" VaŢjile Cflfiţâijîîcum pă ră ca dîn nou în CoroîSni de larăzeşii din Coroteni (I spisoace V 2 17);

Explicarea o găsim în faptul că toate daniile făcutecâtrâ Gavriliţă vornicul au eşit râie, întru cât moşiaCorotenii, zisâ şi Coropcenii, zisă şi Corlâtenii - căcinu era sat ca sâ-şi fixeze numele, ci numai podiş golde moşie - era proprietatea lui Eni Hadâmbul încă desupt Duca Vodă în 1671, cum ne spune zapisuldin 1736 (Ispisoace V 1 212) că Eni Hadâmbul a cum-părat 2 bătrâni din Coroteni de la lacob, feciorul IuiIfrim, nepot Crâstinei şi de la alţi şi câ Ene Had :m-bul i-au fâcut danie mănăstirii sale din Dealul mare,care era închinată Galaţi, şi că Galata având nevoede a-şi face zidul în jurul bisericii i -au vândut odatăcu Piscanii - de la Tutova - post. V as. Costachi în1737 Dec. 28 (Ispisoace V 1 214).

Prin urmare Gavriliţă Costachi spatarul a stat cucele 3 zapise de danie în buzunar, iar feciorul său Va-sile Costachi vornicul n'a făcut uz de ele, ci a trebuitsă vină CoQşţajitin Costachi în 1718__şi sâ cumpere din

nou în Coroteni pârţl îeaîîor răzeşi, ce nu-şi vânduselui Eni Hadâmbul. Şi în adevăr în 1718 Iulie 3 C. Cos-tachi visternic cumpârâ următoarele pârţ din Coroteni.

1) J umătate de bătrân - din 6 bătrâni cât umblasatul - de la Vasile Ciumâ şi M ircea fraţi, dela A-lexandra Pâsculeasa, fata lui Nohit şi de la D. Ţipleade pe moşul lor Chirilă, ce o avusese cumpărată de IaSimina, fata Cristei şi de la Varvara fata lui SimeonRapşea.

2) J umătate de bătrân tot din partea Chirilei.3) Cinci pârţ din nouă părţ, din |umât2te de sat

Picigani, tot de la Chirilă,4) J umătate din altâ jumătate sat Picigani de la



CLXVII I

Alexandra Pâsculeasa de pe tatăl sâu Nohit, feciorChirilei, cumpărătura de la Puioae.

Prin urmare zapisul din 1718 cuprinde aproape a-celeaşi pârţi di i Picigani şi Coroteni, ca şi zapisul din

1657, fă;ându-se a sj uita daniile lui Gavriliţă vornicul.Q, Costachi lasâ Corotenii fjj uj._săiLVasil£„Co.s=ţâfhj corrus. După 40 ani — în 1756 Iulie 5 — (Is-pisoace V . 2 32) V odâ C. M. Cehan Racoviţa rându-eşte pe Deoiul Codreanul sardar şi ispravnic la Tutovasâ aleagă părţ le prcutesei Tudosiica, fata Corbului dinCoroteni , despre comisul Vasile Costachi, care li facemare împresurare. Dar după 2 luni aceia şi Tudosiica

preuteasa vine şi vinde în 1756 Sept. 21 aceluiaşi ar-maş V asile Costachi părţle ei din Coroteni (IspisoaceV. 2 34) şi cu vad de moara în apa Bârladului, culoc de fânaţ, cu câmp de ţarina şi cu loc de crâşmăla drum ul cel ma re".

V asile Cggîachi banul murind, fiul Gligoraş_Costachi cîucei îşi face perilipsis de documentele Co-rotenîlor în 177£jD&enar_7. (Ispisoace V 2 56) având a

susţne pâra cu loniţâ Cafegiu şi cu Pantazeştii dinDolheni. In cercetarea ce o face clucerul lordache searată câ satul QfliattniL este_al clucerului GligoraşCostachi . după moşul duiDlâale fCoştandi.n Costache]şi dupâ p& nntejej uni iale [Vasale Costache ban].

Cum pe aceste vâi şi la crâşma din drumul celmare al Bârladulni spre Docolina la Coroteni a trăitdin vechime Pobircă, de aici a trtbuit sa iasă vorba

despre Pobircâ.§ 18. F u n d u l I d r i c i u l u i . O datâ lămurite proprietă-ţle pe latura de apus a trupului moşiei Roşieştilor, tre-cem la hlizele ce vin în fundul Idriciului, unde râze-şimea şi -a păstrat încă proprietatea sa în Andrieşti, înDolhenii de jos şi de sus, şi chiar în Tâlhăreşti; darcum boerii Costăcheşti au cumpărat părţ din hlizele râ-zeşeşti, actele din arhiva Epitropiei lămuresc începutul

acelei proprietăţ.Vorbind- de aşezarea proprietăţi pe valea Idriciului}n sec. XV a, am văzut câ doi sânt acei ce au descă-rcat ocina pe aceste vâi: Ştefan Brebul şi MunteanPuţean, din aceştia unul pare a fi venit din Nord dinregiunea M aramureşului, unde găsim Brebeşti/iar al-



XXXVII

In ce împrejurări devenise domnească această mo-şie, care făcea parte din trupul moşiei Brebului ?

Răzeşii afirmă în 1742 câ moşia Bribeştilor umblă

numai într'un bătrân fidein V 2 27J ; dar câ cu multînainte de M ihai Racoviţâ în 7216, Costandin din Idrici,a adus la domnie un zapis vechiu, care a fost de laAlbul şi de la Turcia şi de la Bălan, pentru că aufost făcut ei un furtuşag şi deteră el - M. Racoviţâ -lui Costandin din Idrici partea acelor 2 tâlhari fraţ,câtă s'ar alege în sat în Brebeşti" cum şi feciorul lui,Toader şi loan (Isp. V 2 27J .

Dar din cercetările fâcute de Gh. Serezli vel că-pitan de Codru în 1742 reiese ca nu neamul Idricea-nului are drept în partea celor 2 tâlhari, ci neamulCorbesc, şi anume Ion şi Miron Corbul, feciorii luiGhelasie Corbul , nepoţ lui Nicoarâ Corbul, răstrăne-poţ de ai lui Ştefan Rrebul [Isp. V. 2. 28J.

De când să fi fost acel zapis vechiu fârâ veleat?

Desigur înainte de 7111, anul când Irimia Vodâ facedanie mân. Dobrovâţului ocina Tâlhâreştilor. Deci cei2 fraţ Turcin şi Bălan, fraţ cu Albul, au trăit în sec.XVI, întru cât în 1603 era satul Tâlhăreşti, locuit.deurmaşii lui Talhar sau ai Tâlharilor.

De un Tâlhar avem pomenire în actul din 1619M ai l4l Surete I, 11, 1201 P rin care se aratâ câ GaşparVodă întăreşte visternicelului Drăgan 2 pârţ din satul

Nâreşti - în jos de Bribeşti - şi anume partea suro-rilor T udosia şi A nna. fetele lui Tâlhar, şi partea Drâ-gaei, fata M agdei.

M ănăstirea fiind departe vindea veniturile selişteiTâlhâreştilor la râzeşii vecini, şi cum dintre cei maicu vazâ erau' Costâcheştii, serii de ani de-a rândul a-tât Catrina Costachi logofeteasa lui Cost. Costachi,

moaşa, cât şi Vasile Costachi banul - tatâl - cât şi Gli-goraşco Costachi clucerul - fiul, toţ au ţnut în aren-dă venitul Tâlhâreşti lor ca moşie a mânâstirei Do-brovâţului.

In fund de tot veniau Tălhăreştii; apoi cam treirânduri de pământuri erau bordeile bejenarilor, şi în



XXXVIII

jos venia seliştea Brebeştii (lsp. V . 2, 51J . Intre cei ce a-veau bordee era David, preutul Savin, Corni ţa, etc.

Costâcheştii intră în Bribeşti ca proprietari în

1718 (lsp. V 2 17), când călugărul Pricopie îi face da-nie jupănului Constandin Costache „un loc de prisacă".Râzeş în Bribeşti era şi A postol T alpeş vornicul depoartă, tot cu danie de la Dochia - fata Grozavei, ne-poata lui Ionaşco Popeanţa ; aceasta în 1703 (I spi-soace V 2 5J .

Tot râzeş în Bribeşti era şi Costandin din ldrici

încă din 1686, când cumpărase irn bătrân în Bribeştide la Cârnul; cu acest bătrân, feciorii lui Costandin:Ion, şi Toader Idriceanul cereau în 1742 şi partea ce-lor 2 tâlhari, adizâ seliştea T âlhâreşti lor, în contramoşiei Dobrovâţului. Cei doi fraţi pierd cauza;

Tot în Bribeşti mai erau răzeşi încă din sec. XVII7165 (lsp. V 2 25] nepoţi Ciurbei, şi anume lonaş:oBontaş, Dorofteia şi M arica, copiii lui Ignat şi M agdaşi Dimişoana, copiii A rimi:ăi, toţ aceştia îşi vând par-tea Iui Chirilâ din Dolheni.

Toţ aceşti râzeşti oi inaşi nu stăteau pe moşia Bri-beşti, locul fiind împrupriu pentru aşezare de s a t u -rau câteva bordee; cei mai mulţ stăteau în Dolhenica Chirilâ, în ldrici ca Costandin, în V utcani ta Galieştisau în Roşiiaci ca Cost. Costache. De aceia Bri-

beştii au rămas pururi moşie, şi nu sat.In 1756 Sept. 5 V asile Costachi comis capâtâ da-

nie în Bribeşti partea fraţlor G î l i eşti : Neculai şiVasile ce trăiau în Vutcani (V 2 331 Alt râzeş, caresa vâră cu cumpăraturile sale în Bribeşti. este Gh.J âverdian - scris şi Şuverdian - cunoscutul vornic dopoarta, care cumpârâ cu 19 lei părţile preutesei Tu-

dosiica în 1765 April 26 (V 2 39J ; cu 21 lei tot dela aceiaşi preuteasâ Tudosi ica părţile ei din Dolheniţi restul din Bribeşti (V. 2 40J dar vânzarea se stri-ci a doua zi, căci răzeşii de Bribeşti - dar şezători înDolheni - Hind mai protimisiţ de lejţe, restitue lui Gh-Şuverdean cei 21 lei şi-şi iau părţle din Dolheni (v-



XXXIX

2 41J . In zapisele de răscumpărare se înşira şi docu-mentele ce au luat răzeşii Ia mâna (V. 2 41 josj.

Răzeşii din Dolheni se acaţâ şi de Matei Costachisulgerul , feciorul lui Gligoraşco Costachi clucer, râstrâ-nepot lui C . Costachi logofătul, pretinzând dreptul a-supra prisăci i din Brebeşti; dar judecata dâ dreptatelui M atei Costache şi loniţâ Gafencu pitarul din Dol-heni pierde pâra.

T ot M atei Costache paharnic cumpăra de Ia pre-utul Gheorghe, protopopul de Vaslui şi ai lui părţle lordin B ribeşti ; aceasta în 1803. Cu aceste cumpărăturişi danj j _ ak_ 4_ j eraţi i de Costăcheşti l Costachi - Va_-sile - Gligoraşco şj M atej, trupul Roşieştilor s'a. spo-rjţ cu_ _ p â r|I -di i i Bribeşti r din sus de Tâlhăreşti.

§ 20 N ă r e ş t i i . fldriciulj. Satul Năreşti s'a urzit credîn sec. X V I -a, căci în 1619 se vorbeşte de urmaşiiM agdei şi ai Tălhariului, cari erau stăpâni în Năreşti

[Isp. 1 2 120].Cum de la nas s'a format Nasoe apoi Nâsoeşti ;tot aşa de la Nare s'a format Nărescul, - pl. Năreştişi de aci satul Nâreşti . A fost se vede unul din urma-şii Brebului fără o nare, dacă nu vre-un popa din ceicu bordeele; curat vorba ceia

Toatâ lumea are nare

Numai Popa n'are nare.Şi aşa a eşit Nâreştii pe Idrici în plin sec. XVI a.Dacă Nare a avut de urmaş pe Talhar şi pe

M odruz; nu ştim ; dar din zapisele din 1617 şi din1659 reese câ stăpânii în Nâreşti câtre sfârşitul sec XVI a" a Talhar, tatăl Tudosiicâi şi Anei, Magda, mama Drâ-gaei Modruz tatăl lui Toader, şi Dumitru, tatâl Nas-

tesiei. A r fi fost dar în Nâreşti 4 bătrâni. Din aceştiaDrâgan visternicelul cumpăra în 1629 părţle din 2 bă-trâni ai Talhariului şi ai M agdei; iar Apostol şi Ga-vril cumpără în 1659 bătrânul Iui T. Modruz cu 8 ughi•ar heleşteul din partea Rulei pentru 3 ughi. Se vedeCŞ aceşti 2 veri primari Apostol şi Gavril erau urma-

direcţ ai lui Drâgan visternicelul, de oare ce Gh.



XL

Ghica Vodă le întăreşte şi jumătatea din bătrânul T al-hariului - cea din 1619.

Dar numărul bătrânilor din Năreşti a variat încursul timpurilor. Pentru răzeşii proprietari în Năreşti

în 1793, seliştea Năreştilor cuprindea 2 bătrâni „iarătoată moşia aceasta Nâreştii umblă în 2 bătrâni " [lsp.V. 2 115). Aşa zic răzeşii Chişculeşti, cari îşi vândhlizele lor în 1792 lui M atei Costachi sulger şi Istrateîn 1757. (V. 2 37J.

In 1792 Iulie 2 M atei Chişcă vinde lui M atei Costachisulger cu 97 lei jumătate din bătrânul lui Drăgan vis-

ternicelul, cum şi jumătate din bătrânul lui Drăgan dinFoleşti (lsp. V. 2 113J . In aceiaşi zi V asile Chişcă vin-de sulgerului M atei Costachi jum. din jumrbâtrânul luiDrăgan vist. cu 40 lei; şi tot în aceiaşi zi M aria so-ţa Ion Chişcă vinde cu 56 Iei jum. din jum. bătrânulDragan tot lui Matei Costachi sulgerul.

Toţ dau aceste hotare: la nord Bribeşti i ; la sud

Papuceştii, la răsărit Dolhenii. la apus Foleştii.In 1797 Aug. se desbate la isprâvnicia Fălciuluio pârâ pornită de'A ndrei Hilip vel căpitan de Covur-hii cu ai lui răzeşi de Năreşti şi cu A postol Bâbâirâzeş de Bribeşti pentru stăpânirea Năreştilor. Se pro-duc mai multe zapise drese cu meşteşug şi se dă ră-mas Bâbâi ca un acolisitor şi un plastograf (IspisoaceV 2 179).

Cumpărături în Năreşti continuă a se face atât deMatei Costachi spatarul în 1800 şi de la C. Chişcă şiîn 1804; cât şi de următorii proprietari ai Ro'şieştilorC. Peltechi în 1819; şi Temelie Gadella după 1820.

Şi aşa dar pârţ mari din Năreşti, au intrat în trupulRoşieştilor.

Răzeşii din Dolheni - Pantazeştii - păstrează nu-

mai puţn de 37 acte, ce vorbesc de Năreşti, şid e

mişcarea proprietăţi în Năreşti în sec. al XIX.Nâreştii şi cu Idricii erau un sat, căci aşa se dă primapecete a satului ldrici i Năreşti în 1840, având acelaşvornic (Gh. Postolachi) şi sameş (D. L apteş).

In 1840 iscălesc 40 de răzeşi de Năreşti vechili-



XL»

meaoa ce o dau lui V. Strâtilâ sardar sâ-i reprezinte inprocesul cu serdarul loniţ* Capşe, care la Incâlcase 50stânjeni (Surete ms. XLII 423).

§ 21. Foleşti i . Despre seliştea Foleştilor am dat o no-tiţa istorica în voi. IV 2 34-45. Legam povestea aces-tei seiişte, ce venia la apus de Tâlhăreşti, Bribeşti şiNăreşti. Seliştea venia pe podişul dealului între Bârladşi Idrici spre Radiu,

In 1702 Foleştii se hotărnicesc de Costandin dinIdrici şl de Simion Nohit şi îl îupart în 2 bâtrâni:Ştefan şi A rmeanca : [Isp. IV. 2 39).

1(2 bât r . A rmancâi ; 1|2 bătr. Ştefan Foaie

apus-QQ

Talpeş şi ai luii vo rn ic Gav riliţă Cost- 2.

S- răsărit

[1671-1685J

In 1717 M ai 9 C. Costachi vist capâtâ în Foleştipartea lui Ion Idriceanul [IV. 2 41J .

In 1750 Oct. 15 se hotărnicesc Foleşti de N. Tironvornicul de Poartă, şi se găsesc următoarele întinderi:Pâdurea*s'a împărţ t în 4 hlize, fiecare hlizâ având 13fune 6 jum, paş^; iar câmpul l'au măsurat în lung şi încurmeziş: lăţmea despre apus 46 funii, lungimea 60

fune.In 1787 M art. 8 [Ispisoace IV 2 44) Matei Cos-tachi sulger cumpără cu 30 lei părţle lui V. Piăcintâdin Foleşti. El îşi dâ o spiţă în zapisul de vânzarefoarte veche : Ştefan Foaie - Nestor Foaie - VasileFoaie - V asile Foaie - Maria Foaie mâritatâ cu C. Plă-cinta - V. Plăcintă şi Ilinca fraţi; deci 6 generaţi, cari

dau 200 ani în urmâ. „Deci Foleştii au trecut hlize în moşia Costăcheşti- '•or în curgere de 116 ani de la Gavriliţă Costachivornicul la răstranepotul sau Matei Costachi sulgerul. -

§22. P a p u c e ş t i ! ş i Ţ u v l i c e ş t i i . Inschiţa de plan^ moşiilor din fundul Idriciului după Nâreşti se dauPapuceştii, apoi Ţuvliceştii. Actele acestor 2 hlize vinn



XUII

Cea mai veche ştire despre aceste hlize Ie avemdin sec al X V II a. In 16 82 M ai 9 (lsp. IV 1, 5 8 ) T o a -der, feciorul lui Mezirar, da scrisoare Ia mâna lui Gri-gore câ i-a amanetat m oşia sa din Ţ u v lic e şt i pentru •vacă, ce a dat în groapă, sâ ţie num ai pâ n ă la 2 9 Iunieşi sâ-i dea apoi un bou drept vacă.

Numele de Pap uceşti şi Ţ uv lice şti ne du c la nu -mele apelativ de papac şi ţuvlic. Papuc e turcescul pa-puş răspândit In toate limbile (ngr. papuţi, pol. papuci,ceh. papuci, rus. papucia, maghiar, papucs, fr. babou-

ches ; arab bâbush „persan pa pu ş = pa picior şi puşcare acopere piciorul), - Ţ u v li c e sla vu l cvileati, fiereplângere, căci fi az i zic em : ce vo ce ţuvlicită are! cete ţuvliceşti? Cum Papuc e vecin cu Ţuvlik, cred câîn amândouă numele avem de a face cu 2 porecle datePapuceştilor şi Ţuvliceştilor.

Cel mai vechiu stăpân în Ţ u v lic e şt i'n i se dă un

Şchiopul, care avea 2 feciori pe Mezirar şi pe Simion.Mezirar are pe Toader în 1682. (IV. 1. 58).Costâcheştii î n t r t H n J f i r v i i c j ^ i i j ^ cum pă ră tu ri în

1J 2 2 (lsp. V. 2 . 19 ), când N ec ula i şi Iftimie feciorii luiHilip vând spatarului Co nstan din C os tac hi 1| 5 din ju -mătate de bătrân din Ţuvliceşti şi din Andrieşti.

" 1 0 7 3 7 Iu nie 2 4 ( V . 2 2 3 ) Uie M â ţă cum pără cu3 lei 23 paşi din Papuceşti de la O nicâ , care şi el o

cumpărase de la C . Ur sul P ăc ur ar, înainte de ce au datTurcii Cameniţa (1699).^ In 1743 Oct. 14 (V . 2. 29) Catrina Co stach i lo-gofeteasa, jup\neasa mortului C. Costachi logofăt, cum-pără cu 4 lei părţle lui Irimia Cârbaş din Papuceşti.

In 1751 Iunie 4 (V: 2. 30) Vasile Costachi - ju-pân schimba cu preutul Anton, luân d de la boer

părţile lui din Băseşti şi-i dau lui părţile sale din Ţu-vliceşti Jumătate de bătrân, ceala ltă jum ătate fiind alui Corbul şi Filip.

i In 1768 Iunie 15 (V . 2. 47) clucerul Grigoraş Cos-taci Iţ face socoteala părţlor sale din Ţuvl iceşti. ?'are aceste părţi: 2 bătrâni şi o cincime din al treileabătrân.



XLIII

1|3 1|3 113

N o h i t = G h i n i a I. Ciolpan-Bogos 1|5 1|5 1|5 1|5 1|5

V a s i l e C o s l a c h i b a n Vasile Costachi schimb

<0E3

J Zu«

"5.o xa

o O Q.MO

G ' ig . Co sta ch i c lu ce r Gr. Costachi c lucero

U

wU

H O X

ou

O

Făcând socoteala câ o cincime din bătrân are 14fune şi 5 stânjeni , şi funea de 12 stânjeni, reiese câ

un bătrân are 72 fune sau 864 stânjăni iar 3 bă-trâni aveau 216 fune sau 2592 stânjeni sau circa 6kilometri curmeziş.

De fapt insa Ţuvliceştii sunt mai mici. GrigorajC oşţachj jmne pe Antohi Luţa, vornic de poartă sâ ise măsoare Ţuvliceştii şi Papuceştii pe trei măsuri şi iese

1| V) V) V) V) o? oo

I 3 g p a pT

u c e ş t i I •OCM

2 ||

O*" ?£

CA C5i to M W

u v

2 II

1 1 c e ş t i li- m. h-

z l \

CN IDr» ^

1 2

in curmeziş pe Idriciu cele 2 moşii cuprindeau 439m (Papuceştii) şi 385 [ŢuvliceştiiJ, deci 824 m. lăţmealor. A cestea veniau în sus de Andrieşti spre Idriciulde azi.

§ 23 Andrieştii. Nu se putea ca pe valea Idriciului• adică a lui A ndrieş - sâ nu fie un sat Andrieştii -adi:â satul scoborâtorilor din Andrei. Dardela Andrei

'a Idrici este aceiaşi veche deosebire ca de la mucenic•a muncă, de Ia răspântie Ia Putna, căci forma ladricia venit pe calea foneticei populare din străvechi -sec. VII;lir_Andrei a venit pe calea nouă culturală bisericeascacâ înger şi Anghel. In slavă a iniţal creşte în ia: ad = iad:32 * iaz: as = las, deci Andreas = Iadra, din Idrici,



XLIV

Deci satul lui Andrei de pe valea Andrieşului! Decând ? Cel mai vechiu act, ce vorbeşte de A ndrieşti edin 1642 M art 20 flsp. II 2. 18) de la Vasile L upu.

Iatâ în ce împrejurări:Nepoţi lui Harman, V asile, L oghin şi Nastasiacheamă în judecată pe Nicola şi pe Simeon pentru ju-mătate sat din Andrieşti, ce li se venia lor după unuric vechiu de la Ştefan Vodă-bătrânul. Pârâţii ară-tau câ ei au dreptul la 3 bătrâni , pe când părătoriinumai la un bătrân. Nicola pierde procesul dupâ cer-

cetarea ce o face însuşi marele logofăt (J avrilaş, şi a-tunci Loghin pune ferăe.Ar urma dar că supt Ştefan cel M are a fost stă-

pân un Hrăman, nume ce vine des între boeri i divanişti aimarelui Voevod. (Hrâman pârcălab de Cetatea albă în1480; Hrăman, boer fără titlu în 1489. 1490).

A trebuit dar sâ trăiască un Andrei şi sâ urziască

satul Andrieştii, tot pe când un Dolh descăleca satulDolheni, peste Idriciu şi pe coasta dealului.Urzirea Andrieştilor ca şi a Dolhenil >r cade în sec

XVa, când şi Brebu în fundul Idriciului îşi avea casa.Iată bătrânii din A ndrieşti :

Nord

Ţ u v l i c e ş t i i

H â r - m a nI 112 N ico la «I Sim eo n

113(3Matfl

CotUcbl

1|3

1|2 V nsl l e, L oghi n şl N astas i a

1|5 1|5 1|5 1 5C.

Costachispatar

K oţl i ao l iSud

Proprietatea In A ndrieşti merge normal din tatâ înfiu, Impârţndu-se fiecare bătrân, d u p ă numărulmoftenitorllor.

l n J 7 : & J t t U e U l s p , y ^ â 19 ] N ecu lai şi Hilip,



XLV

fraţ, vând spătarului Costandin Costachi a cincia partedin bătrânul .lui Hilip, fâtăl loj\

In 1792 Febr. 20 [lsp. V. 2. 1091. Matei Costachisulger cumpăra de la Gh. Chisar, V. Tiron şi de la

T. Balan un bătrân în trei hlize, din care o hlizâ eraîn A ndrieşti, o hlizâ în Papuceşti şi o hlizâ în Dolhenicâte un leu stânjenul.

Atâtea părţ din Andrieşti au putut încorpora princumpărături boerii Costăcheşti în trupul Roşieştilor, a-dicâ 4|15 din toată moşia.

Intre actele răzeşilor din Idriciu, din vechiu Nă-

reşti, cum şi acelea din Dolheni, avem o Carte de ju-decată a divanului din 1814 Mai 27 [Surete ms. XLII,407) în care se arată câ Andrieştii merg pe 4 bătrâniUrsul luraşco- l rimia Brâhariul-M âzârariu-Chirilâ Nohit.

§ 24 H ărmăneşti i şi B răhariul .I n harta rădicată deV as. T enie în 1824 Oct. 16 se vede câ în sus de An-drieşti veniau Hârmâneştii şi apoi Brâhariul, trupuride mo şie din alte moşii mai mari. Nefiind aşezări desate,moşia a rămas stearpă şi s'a încorporat parte întrupul Dolhenilor şi parte în moşia Roşieştilor.

N. Bâdros în cercetarea ce o face în 1796 zice câ„moşia Hârmâneştii este jumătate de A ndrieşti" [lsp.V. 2. 176].

§ 25. D o l h e n i i . Supt numele lui Dolh avem mai multeaşezări de sate în cuprinsul M oldovei.

Dolh-asca - Dolh-eştii mari - Do//i-eştii mici, sateîn jud. Fălticeni.

Dolh'tm - Dolh-eşt\, sate în jud. Fâlciu, unul peldrici, altul pe Crasna.

Numele Dolh, ne duce în Maramureş, ca şi Breb.Când de prin plaiurile M aramureşului, din ComitatulBeregs'au desţarat boeriul Brebul, s'a întovărăşit cu el

Şi boeriul Dolh, din vestita familie a voevodului loandin Huszt, care ori pentru pricină de moşie, ori pentrustarea generală a Românilor de pe acolo au trecutmunţi şi au descalecat în M oldova.

In diplomele M aramureşului se găsesc foarte multeacte ce vorbesc de Dolha din Comitatul Beregului, cm



X L V I

Timp de 20 anî şi mai bine s'au urmat procesepentru moşia Dolha, şi congeneri le ei, între urmaşii luiloan Voevod din lanos V ayda-Falva, care având 2 tete

pe Stane mâritatâ cu Sandrai Gurbeş din Sarasâuşi Rosalia mâritatâ cu Ion din Dolha, a lăsat pricinade pâră pentru moşii între verii primari : Petre, Neculai,Mihail şi Ion; Andrei, llie, şi Ştefan, feciorii Iui Şandrinşi ai Stanei, şi Intre Stanislau, Ion, şi Gheorghe, fecio-rii lui Ion din Dolha [apoi însurat cu Maruşca) careare 3 copii: Andrei, llie şi Ştefan). Gheorghe Dolh e-

ra pârcălab cetăţi Hust, favorit al Regelui Sigis-raund şl gata la zurbă.lată dar 4 generaţi de Dolhi în M aramureş în plin

sec. al X V a:

loan Voevod de lanos Wayda falva

Stană " R os alia«Sandrin Ghe rbes = Io n din D olh ar in Sl ri aiu j

=(b) cu M arusa stanislau, Gheorghe, loan, BogdanM ball, Petre, Neculai, Ion A wlnl.lHe, ştefan

| (f raţ uterini)

Qheorghe, T lvadar, Toma L adlalau, M ihail, Ion, A mbrosie, A ndrei, Mic(Toader)

lată Înaintaşi' de samă ai celor 4 Dolhi, cari auvenit în Moldova - cătră 1400 - sau mai înainte ceva -şi au descălecat 4 ocine în 4 puncte: pe Şomuz, peCrasna şi pe Idrici.

Ce să însemneze Dolh ? De signr că avem a facecu un radical slav, dar în polnoglasie: sl. dluga adj.

lung; rus dolgu — lung, căci al doile înţeles a luidlugu — datorie, nu se potriveşte.

In Dolh avem dar slavul lung, cu h în loc de g,fenomen des uzitat în rostirea malorusâ. Deci Dolh eLungul; mai românesc nume nu se poate ; dar influ-enţa culturală a dat pe slavoneşte porecla româneascăLungul, ca Albrfl (Bealici), Piatra, (Camena), Popeşti(Zveţteleşti), Roşu (Crasna), etc.



XLVII

In actele Epitropiei, cetim despre Dolheni InpliculAndrieştilor; dar Dolhenii au foarte multe acte, cetiteşi coordonate de harnicul şi iscusitul învăţător fostulmeu elev, bâlânescu din ldrici.

In 1760 M ai 30 (lsp. V. 2. 37) marele logotetRadu Racoviţâ judeca pricina pentru partea lui Darie hot-nogul. Cum insă se constata că „scrisori nu se aflănici la o parte (la J uverdean), nici la alţ (răzeşi), )ă-ră de cât numai un uric vechiu la mâna răzeşilor\ ju-decata dă rămas pe Juverdian, pe Mărcotă şi pe ArhipPenişoară câ de oarece n'au stăpânit nici odată cu a-cel zapis de danie de la Darie hotnogul, sâ nu se a-

colisascâ de răzeşii din Dolheni.Dar mai lămurit e actul din 1775 Dec. 6 (lsp. V.

2. 54), prin care ispravnicul de Falciu, Neculce medel-nicerul, cercetează pricina provocată de loniţă Gafencubiv căpitan de Greceni, cu răzeşii lui pentru Dolheni,şi anume părţ le socrului său Stavăr Pantazi. Se aduceatunci câ moşia Dolheni, are un uric vechiu sârbesc

de ia Ştefan Vodă din leat 7005". [lsp. V. 2, 55],întru care arată câ acea moşie Dolhenii este cumpă-rată de trei surori anume Anuşca, Maria şi Negrită.

Fiind discuţe în 1775 dvspre încrângâtura răze-şilor, curgători din cele trei surori, se ia la cercetareŞi cu carte de blăstăm se stabileşte câ Pantazeştii -neamul lui Nohit - se trag din A nuşca; iar Hilipeştii setrag din M aria, care n'a fost stearpă.

După 4 ani - în 1779 Noem. 14 - ispravnicul deFâlciu Grigore Costachi pah. vecin cu moşia, şi IonGordul vornicul de poartă vin în Dolheni, măsoarâmoşi« şi facţdularul proprietăţi râzeşti din Dolheni alegândpărţle căpitanului loniţă Gafencu, despre ceilalţ răzeşi.

El avea [lsp. V. 2. 70].285 stânjeni 5 palme în câmp cu dumbravă

632 stânjeni în spini răpi şi dumbravăj-yj tt 3 palme în pâdure la lacul cu râgozi ' J tij pâdure de la lac pâna la zurâitaare.»68 podişul peste ldrici - apusul^2 4 fundul la apus spre Coroteni*** Andrieştii peste ldrici şi răsăritul



XLVIII

196 st. fundul Ia răsări t spre V utcani146 capul Hărmăneşti - apusul207 tij Hărmăneşti - nordul163 tij ldrici podiş - răsări t

340 răsărit capătul spre V utcani134 fundul spre Căpri oara, apusIar răzeşilor li se alege de aceiaşi boeri 350 stân-I eni jumătate din bătrânul M ăriei - parte-H i l i ptşti l or

lsp. V. 2. 67].Frământările răzeşilor pentru strămoaşele lor, că

au avut sau n'au avut urmaşi continuă, aşa câ în 1785Ghenar 29 [lsp. V. 2. 86] 8 răzeşi din Dolheni afirmăcâ din cele trei strâmoaşe, Nohiteştii se trag din A -nuşca, Hil ipeştii din M aria, iar Negrită fi ind stearpă,s'au acolisit neamul Idricenilor de a lua di jmă pe atreia parte >,iar din Negrită aşa am apucat din guramoşilor mei şi a părinţlor mei câ a fost stearpă şi nuse trage nime dintr'însa" [V. 2. 87].

Tocmai în 12g2_ F ebr 20_ [I sp. V . 2. 109] sul-

genaL M aţei_Coşfacj i i tumpârJ L o_hliză tfintr'un bâtrânîn Dolheni, a lui [loniţă C iobotoraiul de la G h. Chisar.

A tâta ne spun actele E pi tropi ei : D olhenii au ră-mas ai răzeşilor; de aceia ei au actele, cele mai multela curgătorii din neamul Pantazesc. De la ei le-am co-piat, Şi iată povestea lor.

In 1497 M art. 24. V oevodul Ştefan întăreşte celor

3 surori M aria, A nuşca, şi Negri tă, cun pârâturi le lorfăcute în Dolheni. Nici uricul nici suretul nu semai păstrează astăzi. Dar eu cred câ este undeva în-dosit. Răzeşii nu păstrează nici un alt uric slavon dela A lexandru vodâ L âpuşneanu din 7066 Iunie 7 [1558]şi anume o scrisoare a lui Ion M oţoc vornicul cătreL âpuşneanul - probabil în chestiunea ce priveau pe stâ-pâmii de atunci ai Dolhenilor [Surete ms X L I, 406].

In 1824 Oct. 16 V asile T enie vornicul de poartăşi cu N. J ora triedelnicer întocmesc răzeşilor din Dol-heni o serie de spiţe de neam, din care eu am co-piat nu mai puţn de patru în ale mele Surete ms XLII405 seq.

Vom da principalele nume de curgători.



XLIX

2 Maria• =3Groza

I3 A postol

I4 Tudosicâ, Pillp

I I5 î i mof ti iftimir NeculaiCorclu I Fillp

l j6 A ftîmU „ ştefan»-Î Ţ eacâ - g =- 'i a £•§.•= D-tru

2.5 a £ IonI -2-H.S

7 Enachclonlţ?CostachiParaschiva

1 Petrelu

2 Anuşcaa N o f i t

3 Chiii lă Nollt

I

Negrită

4 Sămion ; u 5 ţNohit | î

i £ o o 5 I

s - £ f * î s a g g a . ts « l ! I | I 1 1 f

c a o î< cl < nn J I6 M âfL uţa M arii Toader

= Pantazi i

I i7 ll laş Panlazi »

8 | igancarSlrati l i

Cost. StavârPantatl

9 Costandin, M aranda. M trii -a, Ca trioa= Brâniă = l, S i / h m

pitar

P o tr iv it a ce st o r s p if e s e face şi un (idular de hlizele râreşeşti dinDolh en i, du pă ca re lată în tablou şirul parcelelor râieşeşti

D o l h e n i i l u i P e t r e i 2190 st.

Negiita 730 şfânjăni | Anuşca 730 stânjăni j Maria 730 njlnl

Chirilă Nohft 1825 stânj, , , Simion Nohit 1825 şjânj_2^8.4 2 2 8 . 4 22 8. 4^228 . 4 228 .4 : -28.4 " 228.4; 228.4

£ «s

O 3i î»

Catr ina pi taruluiIonl (a Gafencu

5|7

C atr ina pi tă r easa 1226 stânj ăni

416



L

§ 19. Spre E lan. După ce am schiţat formareaşi evoluţa proprietăţi în fundul Idriciului, ne vin larând trupurile de moşii pe latura de răsărit, din care parte

cad pe valea Idriciului ca Chiricea şi Boghenii; partetrec dealul şi sunt aşezate pe valea $ărbâcanilor, Po-găcenilor şi a Muntenilor săci şi cu apă, şi parte atingElanul, ca Tupilaţi, Faurii, Crăciuneştii, Vutcânii,şi Hârcioganii.

A. V âtcani i . începem cu V âtcanii, pentru câ eiau cea mai de aproape atingere cu moşiile din fundul

Idriciului, mai ales câ aici s'a făcut de Costăcheşti schi-tuj V ladnicul încă din şec. V U l X l 738kVutcanii — aşa se scrie azi — e cel mai mare sat

din Fâlciu, şi totuşi n'are hârtii vechi, de cât un ţdular altuturor hlizelor scos în 1858 da V . Tenie vornicul depoartă (Surete ms.. . .

In actele Epitropiei n'avom multe ştiri de Vâtcani,

ci numai de acele hlize, cari au intrat în trupul Roşi-eştilor, mai ales în fundul văii V utcanilor. lată ştirileculese despre Vutcani.

In 1548 April 7 (lsp. I. 1. 89) I lie Târpiciu şi 1-leana, fata lui Cojoc, cumpârâ cu 70 zloţ părţle luiMihoci paharnicul, feciorul lui Ghedeoan. M oşia carese vinde e „o jumătate din loc partea pe pârâul Ce-

retoae, la coşarul lui M răstat (Nour) în capuldumbrăvii la fântână".In jurul acestui ispisoc dascalul A lexandru din sa-

tul Simineşti face o traducere tendenţioasă, în care a-dtice următoarele modificări în text: i o câşlă de bu-cate cu câmpu şi cu pădure. Iar la persoanele cumpă-rătorilor adaugă că Ileana este fata lui Pojac -pro Cojocdin Vâtcani', şi apoi continuă „osabit o danie din pâ-râul Vutcanilor spre răsărit în zare dealului Mălfivu,din margina dumbrăvii de Grăneşti, cu câmp şi cU

multe pâdurf, iar mai departe spune : „şi li-am pus

hotar din margine dumbrăvii de Grăneşti, zare dea-



l \

Iul ui Mălăeştilor; al doile hotar în deal despre Târ-zii şi pogoar în părăul Idriciuhi cuapă şi merge spreamiazăzi până unde-i va sta alt uric mai mare în po-

triva acestui uric al nostru", iar hotarele aşa le-a fixat:„0 piatră spre amiazăzi la câmp — capul moşiei —; aldoile piatră la miazănoapte in codru la pustietate".

In ce scop s? fac asemenea adause şi îndreptărinu putem şti astăzi ; de sigur câ interese ul-terioare au di ;tat asemenea s:him'oâri în text, ca înmulte alte cazuri analoage.

Ghedeon e un nume cu ioscut în diplomatica veche.Era un diac Ghedeon în 1459 [I. Bogdan Doc. luiŞtefan l. 31]. Fi-va a:esta tot acelaş cu Ghedeon Har-buz, care are moşie pe podişul ce stăpâneşte J igâlia ?Despre acest Ghedeon Harbuz, proprietar pe Jigâliaavem ştiri complecte despre înaintaşii şi urmaşii sâi.

Bâdioae

- If a t ă— Harbuz

t I

Ghedeon Harbuz, .Fătul x y1497 M art. 11 _ [ _[I . Bogdan Ivaşco, Dragoşe Andreica

Doc. II 105] • * .?

Dacă acestui Ghedeon - moşier către 1497 - îidăm de urmaş pe Mihoci paharnicul, proprietar pea p.a Ceretoaei, la coşarul lui M râstat (Nour)apoi atunci am lega povestea Vâtcanibr cu a J igăliei— în megieşie.

Al doilea act ce vorbeşte de Vâtcani, e din 1647în care V asile Vodâ întăreşte lui Gh. Cârâuşul urmă-toarele cumpărături : un bâtrm din Drâgaşani-peM oisiacumpărat cu 60 taleri de la Marcu şi ai lui, nepoţ



LII

Răşcovanului, - 'j umătate din bătrânul Gheorghe dinVâtcani cu 15 taleri de la A ndonie T . V ătcă; jumă-tate din bătrânul Borcea din V âtcani cu 15 galbeni dela Oheorghiţă şi ai lui - un şfert din bătrânul Gură-

latâ cu 5 taleri dela M agdalina a M icâi. [lsp. I I .2.121)In privinţa numărului bătrânilor din V âtcani avemo notiţa foarte instructivă câ răzeşii din V âtcani ţ-neau la patru bătrâni i priu judecată s'au stabilit treibătrâni; iar alţi cereau cinci bătrâni : Borcea, Gură-lată, Chirilă, Mănăilă şi Ciungan. V racii au arătat nu-mai trei bătrâni: Borcea, Mănăilă şt Moga. Catinca aarătat tot trei: M oga, .Gurâlată şi B orcea. VasiL* Cos-

tachi, după ce cumpârâ moşia sa din V âtcani în 1696arată câ V âtcanii umblă pe 4 bătrâni : Borcea, M ogace-i zic şi M ânăilâ, Gurâlatâ şi T oader V âtcâ (l sp. V.2. 188). La judecata din 1804 divanul hotărăşte treibătrâni: fiorce, Berdilă şi Moga. T ot atunci ei afirmâcâ „scrisoare ce au avut din întâmplări le vremurilors'au prâpâdit; dar au stăpânit nesupăraţi de nimeni"

[lsp. V. 2...)In 1686 Mart 9 (lsp. IV . 1. 109). A rimia Nacul dinRoşiiaci ia pentru 10 merţe de mâlaiu - nu ieşise încăfăina de popuşoiu - partea lui T anasă, de la fata luiDochiţâ din Puţăni.

l l l J 69M u!i eJ j L (,SP- V . 2. 2). Piv,ii:eriul din Huşi- A rhire - capâtâ carte de stăpânit pe părţile sale din

Drâgâşani, Vâtcani şi Lungeni, ca urmaş a lui Gh. Că-răuşul din Lungeni, şi când îşi vinde toate aceste pârţIui Vjistle CostachLjvel. vornic^cu_. 100 lei.

lată schema bătrânilor'din V âtcani :V â t c â

Uheorghe Borcea Uurâ latâToader x Gheorghe X

Mica

! rtndonie |Ir.h r*ri«Mii. " '

AntoaeDolhlneColUţe Gh Că-rtuţul

V .U«UcH



LIII

După 78. anL i n 1777 A vg. 31 - (Isp. V. 2. 62).strănepotul lui V asile Costachi vornicul, clucerul Gri-

goraş .Costachi4 pe temeiul acestor zapise de mai suscere de la V odă să i se aleagă despre alţ răzeşi. Vo-dâ Grigore A . Ghica rândueşte pe ispravnicii de Fălciusă meargă la cercetare. Dar se crede câ evenimenteletriste, care au adus decapitarea lui Vodă, schimbărileadânci aduse în administraţia ţârii, zăbava cu numireanoului domn, au împiedecat cercetarea de la faţa lo-

cului, şi abia în 1774 M ai 25 [Isp. V. 2. 63]. C. D.M uruz V odâ rândueşte pe Ispravnicul de Falciu - pa-harnicul Grigoraş Costachi - moş de vâr al doilea luiGrigoraş Costachi clucerul, sâ cerceteze pricina pentruV âtcani, şi anume câ foarte mulţ râzeşi din Vâtcaniîşi făcuse ţarini şi vii - de pe atunci au început să ai-bâ căutare vi ile la V utcani! - fârâ sâ dea obişnuitulvenit stăpânului moşiei.

Pricina aceasta ţne ani ; căci încă în 1781 Sept.12 (I sp. V . 2. 74) acelaşi domn mai orândueşte o cer-cetare tot pentru venitul ce avea dreptul sâ-1 ia Gl.Costachi clucerul de pe ţarină şi vii, şi cu ocazia a-ceasta cere sâ i se stâlpeascâ moşia sa despre râzeşi.

^G L X ostachi a murit câtrâ 1792, căci în acelaş an

fiul sâu M atei Costachi sulger cere sâ i se aleaga mo-şia V itcanl i_deşpre răzeşi şi cere ca boeri de cerce-tare pe ispravnicii de Falciu şi pe loniţă Gafencu pi-tar, boeriul sâu megieş din Dolheni [Isp. V. 2. 123].Vodâ A. C. M uruz rândueşte în 16 Sept. să se facăcercetare (Isp. V. 2 124] Ispravnici de Fâlciu erau la-comi stolnic, şi V asile Costachi spatar, moş de vârprimar.^ A lte trei hârtii ce vorbesc de V âtcani, privesc ja-

loba ierodiaconului Chesarie Costachi, fratele lui Matei,de a i se alege părţ le si le din V âtcani [Isp. V. 2 138).Isprăvnicia Faldului rândueşte boeri mazili spre cerce-tare în 1793 Mai 29 [Isp. V. 2. 140), iar In 1796 Iulie



L I V

22 (Isp. V. 2. 177). Matei Costachi pah. are afacericu 90 lei cu un răzeş I on Popa. In acest timp isprav-nic Ia Făl:iu era tot Gligoraş Costachi Paharnicul.

< In 1797April 14 Matei Costachi pah. cere sa ise aleagă părţile sale din Vâtcani şi din alte hlize.Domnul orândueşte boeri spr e cercetare [I sp. V . 2 178]Iar în 6 M ai 1797 Matei Costachi pah. primeşte delafratele sau ierodiaconul Cliesarie Costachi părţile luide moştenire de Ia tatâl lor Grigoraş Costachi' cluce-rul şi anume: a cincea parte din Mogoşoaia la Herţa,Vâscâuţii dela Sor oca, părţile sal e din Vâtcani şi 6sălaşe de ţigani, cu obligaţia ca el sâ îngrijească doschitul de la Vladnic.

, * După 7 ani tot nu încetase cercetările între M a-tei Costachi şi răzeşii deVâtcani. A şa în 1804 Pebr. 14se face o nouă orânduire de boeri spre cercetare [Isp.V. 2...]. In Mart 18 acelaş .an cere judecată la divan ;şi tocmai în 16 Noembr 1804 [I sp. V . 2 ....] se dâ a-

naforaoa întărită de Vodă Muruz în care se jude:âtoată pricina răzeşilor din Vâtcani. E i voind să reducăporţiunea de moşie ce se cuvenia Costâcheştilor -dupâzapise - au crezut de cuviinţă câ pot spori numărulbătrânilor la 4 sau la 5, căci atunci ei ar fi luat partemai puţină. Divanul judecă pricina şi luând în vederearătările ispisocului lui Vasile Vodă din 1647 se o-

preşte la 3 bătrâni.Faţă cu această hotărâre răzeşii de Vâtcani vă-

zând câ Matei Costachi intră cu stăpânire şi pe vatrasatului, unde ei au iaz, livezi şi vii, cad la învoialăcu spatarul şi convin câ pentru locul ce î se cuvineîn marginea din jos a satului şi despre apus sâ-i deaatâta somâ de stânjeni tot în colţul din j os despre ră-

sărit - spre M âlâeşti - până în valea Ursoaei - iarpentru altă parte din Vâtcani, pe cursul pârâului Ur -soaei, i s'a dat Bancoviciul. 4ctul e iscălit jle 65 răzeşidin Vâtcani şi Bancovici.



LV

Asupra acestor 2 moşii: Vâtcanii şi Bancoviciuls'a urmat un lung proces între răzeşi şi pah. Gh. Sâ-ulescu, car e a câştigat în 1838 un hrisov Domnescpentru a se pune în stăpânire. Dar povestea aceastaintrâ în istoria întreagă a Vătcanilor.

B. Schi tul V ladnic. Acum 15 ani în urmâ avuiprilejul sâ mă opresc la moşia d-lui Leca, proprietarulVladnL ului, şi u;i nepot al Săulescului.

Biserica era dărăpănată, căci lemnul fiind vechiu

şi putregăios se lăsase într'o parte. In lâuntru nu eranimica, care să arate dece a fost schitul mai dinvechiu;nici catapeteazmâ, nici cărţ, nimic; şi nici proprieta-rul moşiei nu putu să-mi spună ceva. Lângă schit 2morminte: unul al paharnicului Gh. Sâulescu, primulnostru arheolog şi stăpân al moşiei Vladnicului din1838, altul al unui egumen grec. Piatra depe mormân-tul Săulescului e fără inscripţie, iar cea a călugăruluigrec cu text grecesc şi românesc e din 1776. Nu a-vui vreme să curăţ piatra şi s'o decalc, aşa câ nu ştiuce cuprinde.

Aud că azi schitul s'a desfiinţat cu totul; aşa ca vântulşi ploaea, îngheţul şi desgheţul, soarele şi luna lucesc

locul golit de schitul, unde evlavioşii noştri boeri deEltâdatâ au crezut câ-şi pot înveşnici numele cu zi-direa acestui schit şi cu întreţnerea lui. O tristeţe mâcuprinde acum când scriu aceste şire, căci ştiu prinmine, câtă viaţă veche a clocotit pe aceasta scurtâ, darîndesată vale a Idriciului, unde boerii Costâcheşti —7 rJ Lnduij de CfiâUcheşti: Gavriliţâ, Vasile, Costachi,

Va&ilf, Gj igore, Matej cu urma j lor au dus o viaţăplinâ_ de; vază politică şi culturală, mai ales că de prinaceste meleagur i a eşit marele Veniamin Costachi Mi-tropolitul M oldovei — din Roşieşti; şi marele cărturarGh. Sâulescu — din Vâtcani; iar din culmile înalte aledealurilor ce stăpânesc cei 2 craci ai Idriciului — dinSchitul Vladnicul o suta şi mai bine de ani, rugile că-



LVI

lugâraşilor de acolo răsunau duios în vale, chemândla rugăciune pe toţ vrednicii răzeşi ai satelor din susşi din j os, din răsărit şi din apus, pentru a uni în glă-

suire creştinească duhul de bine a acelor ce au statodinioară înaintea noastră.De când este acest schit şi cine Fa întemeiat?In cercetarea făcută pricinei pentru Vâtcani — bă-

trânii Vutcănenilor—în 1804 răzeşii spun „ pentru schitulce iaste fâcut pe hotarul acestei moşii, de moşul dsale[Matei Costachi] spatarului cu livezi şi vii ce sânt îm-prejurul iui că [el] s'a stăpânit, de strămoşii, moşii şiI ârinţi dumisale, cum şi dedumnealui, şi dijmueşte li-vezile ce sânt acolo, cum şi pentru vie şi livada, clinvatra satului s'au stăpânit până ce s'au pârâginii".

Iar în alt loc spun : „iar cât pentru schitul ce sâpomeneşte prin scrisori de danie a fratelui dmsale spa-tarului Matei [ierodiacon Ghesar ie C ostachi], careleschit este f icut de logofătul Constantin Costachi ') stră-moşul dumisale.

In scrisoarea de danie, ce ierodiaconul ChesarieCostachi o face fratelui sâu M atei paharnicul, vorbindde schitul Vladnicul spune ur mătoarele: „ adică întâipentru un schit anume Vladnicul, ce iaste pe moşiaVutcani, unde se cinsteşte şi se prâznueşte hramul a-dormirei prea Sfintei născătoarei de Dumnezeu şi pu-rure fecioarei Măriei şi iaste canistricat sâ-1 tocmeascăprea bine slujind cele sfinte de obştie, având şi câlu-gâraşi câţ vor fi de trebuinţa schitului şi cu toate cele

1) f l o f : Ştirile documentare ce avem dc Constantin Costachivel logofăt:

In 170§ este O mi s (I V . I 22, 35. 53; Surel e VW, 39) In 1717-mteate vel Wsternk (Surete X, 46, 47 , 83, 85 (|S p . IV , 2, 41 ; V . 2 27)-In 1723 «Me i pa'M (V . 2. 19 Surete VU 10).

In !3S 2~\73| e»te vel lagoff lt (Surete V I I . 206) V . I . 90. (in I7-K ,c

biv vel k « . V . I . 214).Jm >742 N oţmbre e răpoaat (V - 2. 29; V . I . 215- Surete X , 49. 5®)



LVII

trebuincioase şi făcând pe fieştccare an de douâ oripraznic, \inul la hramul schitului la 15 a lui Augustşi altul la zioa sfinţilor Împăraţ Costandin şi Elena

la 21 Mai" (lsp, V . 2. 118).Reiese dar câ schitul s'a zidit de Costantin Cos-

ţşfibi, pe când era logofăt. Cum pe C. Costachi II gă-sim vel logofăt înlre 1732-174), urmează câ s'a ziditatunci, j n adevăr inscripţia săpată în lemn de cămi-narul Oh. Sâulescu spune acestea : „ la 7245 sau durataceastâ_ J biseticâ. la 1846 s'au acoperit a treia oară

(fecâminaru Gh. Sâulescu" fCuzeştii CXX1).Deci s:hitul s'a fost durat la 1738,C. Boghenii, Bărgăoanii şi Chirice. Aceste trupuri

de moşii, din care Boghenii sânt şi azi sat, iar Chiriceeste deal şi moşie, vin ceva mai sus de la îndoituraapei Idriciului spre apus.

in pachetul de acte ale Roşieştilor supt Nr. 5 se

găsesc aceste 9 trupuri de moşii amestecate: Bărgă-oanii, Boghenii, Pogăcenii, ce se numesc şi Aldeştii,Hârcioganii, te sânt pe val.a Pogâcenilor,PuţăniiSâci,Şârbâcanii ce se numesc şi Ploeşti şi Ţărăncuţă şiChirice; iar numărul actelor e de 36.

A ceste dese nume date la trupuri deosebite dinuna şi aceiaşi moşie se explică prin aceia ca în cursul

generaţiilor de stăpâni, unii şi-au fâcut aşezarea pe otoasta, alţii pe alta vale, aşa ca după numele unoradin stăpâni a luat nume şi hliza de pământ, pe careera aşezarea stăpânului.

Aşa Boghenii ne duc la numele Bnghiul, unul dinvechii proprietari ai unui râdiu, ce venia spre răsăritde drumul Brăilei. A şa atestă Veniamin Costachi t -

piscop Huşilor şi lordachi Lambrino ban „câ numelede Bogheni s'a luat de la o vreme încoace pe acolodmtr'un râdiu, ce se numeşte Râdiul Boghiului carerâdiu este şi până acum" . (Surete ms. XIX, 103). Daraceastă parte zisa Bogheni, de fapt era tot Chirice,



L VIU

câci zic mărturii bătrâni în 1794 că „locul de la dr u-mul Brăilei Ia vale spre râsârit s'a numit tot 'Chirice,iar nu Bogheni" (Surete ms XIX 103).

Satul Bogheni era vechiu, înca din seci X V I a .Intr'un ispisoc de la Pâtru Vodâ Şchiopul din 7095(1587) se vorbeşte de Bogheni, câ Stanca şi Angheluşa,fetele Lucâi Direptate',), vând jumătate din Bogheni altor

1) D espre L uca O i reptate avem ştiri in studiul lut A . R apadop ol C a-

ll mah, publ i cat in A nal . A ci d. R o n . X V I I 617-629, und e ni s~ dau şi 2

acte sl avone, ce vo rbesc de neamul L ucăl D i reptate.

I ntre strămoşi i săi avem pe aceşti a :

1. J urj C ozmescul (supt A l exandru cel B un )2. C ozmn [ i reptate. gi nere (supt l uli aş V odâ )

3. S tana (supt Ş tef an cel M are)

4. C ârstea D i reptate ( supt R aroş V odf l )

5. L uca D i reptate (supt l ăpu şn eanu V od â)

In actul sl avon din 7079 J unie 13 (157|) sc ar ată că L uc a D i rep tate

a avut aceşti copi l : S T A N C A , M A G D A L I N A , A N G H E L U Ş A şi M A R I I C A

»i că stăpâneau 2 sate pe Ş i ret : C O Z M E Ş T l l ş l M 1R C E Ş T ».

După actul nostru din 7095 se arată că 8 d?n f etel î L ucăi D i reptate

- Stanca şl A ngheluşa - stăpân eau şi la I dri du satul B ogheni pe j um ătate,şi-l vând Cipărleştilor.

C ine erau C i acărl ejti i ? Ştim de un C i oc ârl i e l oan boer f ără boeii e

«upt Ştefan V odă între 1468-1474. D espre î nrudi rea lui cu neam ul lui G u-

reş ?' M olşă F i l osoful ne vo rbeşte un al t ur i c vech i u, c âre dă aceşt i f eci or i

lui loan C iocârl i e: N I C O A R A , M orzi nco. C ri st ina şi R oman. D acă nu gre-

şim f ata lui V i coară C i ocârli e, - A v i i na - a ţi nut In căsăt or i e pe l ogo f ătul

L upaşco V i tcl t, şl are de feciori pe M ăr k a ţi pe G A V R I L A Ş C I O C Â R L I E

după 1600 care pare a fi şi pârcăl abul de R oman di n 1600. F ecior i i acestuiG avr laş C 'ocârll e par a fi E remie C i ocârl e şi C oz ma C i ocârl i e starostel e

de T ro tuş, şi alţi f raţi al l or, cari vin f i cu mpără in B ogheni dela f e'el e

Locâi Direptate.

N e î ntrebăm acu™ ca rude ori c i str ăi .i l ? I .a ac easta ne r ă s p u n d e

uricul din 1605 M art. 22 - A n A c. R om- X V I I 626 - D i nt re cei 4 copii ai

L ucâi D i reptate, Stancăi , i se dau aceşti urmaşi : G i f o na, C on dr ea, A n-

ghel ina şl M ărlca. G r t f o na s' a mă r i ta t c u un C i o c âr l i e - p r o h i b i t

G a v n l a ş C i o c â r l i e - ş l a r e a c e ş ti f e c i o r i . C o z m a C i o c â r l i e,

Ş te f an C i oc âr l i e , A n a ş l l o r do s i a . Condrea are pe K usul P e

T oader* . A ngheli na s'a f ost mări tat cu G avr i l Ţ i nţai şi are de fecioi i pe

lonaşco, A rvosla ţi pe T r uhan , i ar acesta are de fecior i pe G l l gorcea Ş*

pe To»der.

Deci cel e 2 «t râi ro aşe bătrâna Stanc a i i A ngtl uşa I şi vând ocina lor

Bogheni twpoţflor şl strănepoţilor lor direcţi-



LIX

neamuri ale lor şi anume Ciocărleştilor. Dupâ 23ani (7115) nepoţii acestor 2 surori. Cozma Ciocârlie,Ştefan Ciocârlie şi Şt. Bleandea se judeca cu Grozea,

cu Andreica şi cu Telea şi cu Focşa pentru 1|2 Bo-gheni pe Idriciu, şi adu: ca dovadă dresul din 7095Mai apoi Ciocârl ştii vând lj2 Bogheni Andreicâi Chi-rice de Şărbăcani , moşul Stratului Chirice. Chiriceafiul cumpără toate hlizele Boghenilor, şi caro îl stă-pâneşte Stratul Chirice (Surete ms. XIX I U ).

Se vede câ la mijloc a fost o nnarte de om supt

Duca Vodâ, căci, în 7209 G:nar 23 se dă o cartedomnească la mâna Stratului Chirice pentru cei ce n'auplătit moar tea de om (lsp. V. 1 92).

O dată stăpân peste Bogheni fiind StratulChirice el îşi aşazâ casa pe co tsta de răsărit de dru-mul Brăilei, unde era un râdiu, şi h 1794 se discutadară Chir ice e Bogheni sau Boghenii este Chirice Aşe-zarea lui Chirice - care stătea în Bogheni - pe dealuldin jos, n'a fost statornică, şi numele de Chirice a ră-mas la d.Mlul di i jos,iar Bojhcnii şi azi îşi au fiinţape ldrici.

Despre aceste aşezăr i iată ce zic boerii hotărniciîn 1793 Iulie 2 (lsp. V. 2 149): „Stratul Chirice a ş>-

zut în casa tatăni-sâu a Chirtcd Căpitanului de Curtenila seliştea Bogheni lor , la ldrici, iar casa lui SimionChiricc, feciorul Stratulului Chirice a fost în valeaârbâcanilor în par tea de sus, unde este şi azi puţul

lui Simion Chir ice, şi un nuc" . Cum partea aceastaline de Bă^eşt', unue Costâcheşîii au intrat ca stăpîniîncă din 1676, supt Gavriliţâ Costachi vornicul, îi gă-

sim intrând şi în Chirice stăpâni în seci XVIII a.In 1773 Noem. 10 Gh. Costachi, feciorul lui Scâr-lăţachi Costachi, la bucuria câ sora sa Eleana, soţiilui Costin Catargiu a născut un nou copil, face danienepotului său de soră, lui lordache Catargiul moşiaChirice cu toate zapisele sale, pe dumbravă şi cu va-



LX

doi de moară în apa Idriciului (Surete ms. X I X 159).In 1794 iunie 24 (Surete ms. X I X 177) se face

mărturia hotarnîcâ pentru moşia Chirice de către r ă-zeşii mazili rânduiţi de ispravnici deFâl:iu. lată hotarele:

Spre apus: Sârbâcanii - moviliţa - râdiul B o-ghiului - iazul Chiricei, - apa Idriciului - Dumeştii=85fune sau 1705 stânjeni lungul.

Spre nord: Dumeştii - fântâna primejdiei - dru-mul vechiu al Brăilei - Puţenii = 40 fune sau 800stânjeni.

Spre răsărit: Puţenii - moviliţa - tufari latul groapă=59 fune sau 1180 stânjeni lungul,

spre sud: Sârbăcani - piatră - moviliţă - drumulvechiu al Brăilei = 33 fune sau 660 stânjeni, latul.(Surete ms. XIX 179). Peste tot 825 ha.

D. Şărbăcani, Pogăceni, şi Hărciogani. Punem laun loc aceste trupuri de moşii, cari au avut una şi aceiaşi

viaţă, moşii fârâ sate, căci aşezăr ile vr emelnice aleunora din proprietari au schimbat dese şi variate nu-miri: Pogăcenii zişi şi Aldeşti, iar Şârbacanii zişi şiPloeşti şi Ţărăncuţa.

E. M untenii-Puţenli (valea Iul Dar ie)Supt numele de Munteni avem două aşezări de

vechi sate, azi dispărute. Muntenii seci şi Muntenii cu

puţ ceia ce ar însemna în graiul de azi Satul lui Mun*tean-sec, adicâ farâ puţ şi satul lui Muntean cu apăadică cu puţ

Vorbind de aşezările de sate pe Idrici în seci alXV am văzut câ acel bătrân M untean-Puţean - gdebil Munteane - Puţeane - a trebuit sâ trăiască înpragul seci al XV a, deoarece în 1497 Mart. 15 I sp.

1. 1. 37) se vorbea câ a J ost, blll M untean-Puţeane;dar că era deja sat, care slujea ca porecla la cei cetrăiau acolo. Aşa J urj Puţeanul, adicâ din Puţeni, cum-pără cu 100 zloţi tătăreşti două saţc „un sat cu nume



LXII

Puţeni în dumbravă, şi alt sat la marginea dumbrăviiunde a fost Muntean-Puţeane" dela fiii şi nepoţi luiSimeon Turcul în număr de 4. Probabil câ bătrânulSimeon Turcul este un urmaş direct al a:elui Muntean,

care venind din j os i s'a zis şi Turcul, - Turcii fiindstăpâni asupr a M unteniei încă din pragul seci al XVaşi care a venit aici şi a săpat puţ (lat. puteus) în mij-locul dumbrâvei - adicâ a padurei cu stejari, şi alt satla marginea dumbrăvii, unde şi-a avut şi casă, şi undeastăzi avem satul Valea lui Darie, dincolo de Vâtcanişi dinei lo de Roşiiaci, spre văile ce cată spre Elan.-îlricul

de la 1497 aslujit

dc matcătuturor moşiilor

din l oc (V . 2. 59) .Trec 180 de ani - 6 generaţii de stăpâni în Mun-

teni - şi documentele tac de aceasta moşie. Tocmaiîn 1680 (I sp. IV 1 23) Ştefan Cerchez paharnicul ca-pătă danie în Puţenii cu apă părţle Anisiei, fata popiEdului, şi de la feciorii ei Solomon şi Onofrei.

După zece ani - în 1691 Dec. 20 Vasile Borşcapâtâ altă parte din Puţeni de la Urâta fata lui Mre-răuţ şi a Mari:âi, pentru câ i-a fost furat 14 merţede pane (I sp. IV 1 204).

In 1729 Iulie 7 popa Ştefan de Dâneşti [Vaslui]ia carte de stăpânit în Puţăni şi în Munteni şi dreptulde a lua de a zecea [I sp. V 2 191; In , 7 30 M ai 21

acelaşi popa Ştefan s j jalueşte contra spatarului I onPaladi câ pe temeiul unui zapis d.« danie de la o fe-mee din sat - fata Edului - îi încal:ă m?şia lor dinPuţeni şi Munteni „care moşie este a lor din moşi şistrămoşi" flsp. V . 2 201. Pricim lor se ordonă a secerceta în 1733 M ai 28 fidem V. 2. 21J , cum şi altăpricină se cercetează în 1736 Ghenar 12 tot între po-pa Ştefan şi V as. darie de la Gura Idriciului, care sedădea de moşan pe nedreptul. [V. 2 22]. Impăcându-se

I ) Puf ht . pufeus. f r. puii: ii. pozzo, esp. pozo t de ald sârbejtepuci. Fântâna, lat. fjr.iana, sp. fontena, fr. fontalue.



LXII

părţle se aranjazâ astfel: Popa .Ştefan va stâpânipărţle tatălui său Iftodor, a varului său Gheţeu, şialtă parte a fraţilor Ghilţani: Neculai şi Anghelina, iarV. Darie va stâpâni partea lui Gh. Drugă (V . 2 23)

Acest Vasile Darie er a curtean şi capâtâ poreclade cel Negru, şi prin aşezările lui a izbutit să schimbenunul j celor 2 sate: Puţeanii cu apă din dumbravă şiMuntenii Puţenii din marginea dumbrăvii, în Valea juiDarie, cum spune feciorul său Antohie'.,Puţenii cu a-pâ şi Muntenii cărei zâfe acuma Valea lui Darie, pen-

tru că au şezut tatămiu acolo, [V . 2 42].Acest Darie a trăit între 1680-1740 şi a avut

multe afaceri cu răzeşii lui. A şa în 1697 unul Aftodortatăl preutului Ştefan ia de la Darie 4 stupi aşa peneştiute ca sâ se plătească de nişte T ur ci ; l'recurâ bani la mijloc şi în 1697 Oct. 20 îl ia din scurt; în loc

de 6 stupi se făcuse 28 ,.câte un roiu pe matcă"; els'a rugat şi l'a ertat să-i plătească numai 17 stupiîn loc de 28; dar neavând cu ce plăti i-a dat jumătatedin bătrânul popei Edului ca amanet.

T ot acest V . Darie curteanul şi cel negru a că-pătat danie in 1706 un loc de casă cât ai zvârli cu

măciuca penpregiur de la Nec.-Ghilţanul, şi şi-a fă:utcasă pe acel loc cum zice feciorul său după 60 ani,unde a fost casa tătănimeu din vale de râdiu4' (V. 2 42J .

In jurul acestei case, durată dupâ 1706, s'a for-mat satul Valea lui Darie înlocuind pe cele 2 satevechi: Puţenii cu apă din dumbravă, şi Muntenii Puţeni

din marginea dumbrăvii,

In 1765 Iunie 27 această casă veche şi prima casâdin Valea lui Darie fu dată danie de Antohie Darie,preotului Gheorghe dinTupilaţ şi preutesei sale Tudo-



LXII

siica ca să se roage la jertfelnic pentru el. Cum însăîn jurul acestor danii s'a iscat proces între preutu Du-mitru, fecior popei Vasile, nepot popei Ştefan de Dă-

neşti, şi între popa Gheorghe, judecata Vlâdicâi Ino-chentie din 1776 Iulie 2 a hotărât sâ-i împace astfel:popa Gheorghe din Simineşti sâ ia 20 lei despăgu-bire de la- popa Dimitrie Cheltuiala fâcutâ cu AntohiDarie, iar popa Dumitru sâ-şi ţie moşia părintească.fV..2. 59).

In 1776Noem 23 (lsp. V . 2 61) Gr. Alex. Ghica

Vodâ rândueşte pe Vlădică de Huşi Inochentie, săcerceteze pricina pentru Munteni şi Puţeni întrepah.C. Paladi şi Preut Dumitra şi diaconul Srarlatachi. C.Paladi ţinea părţile lui dupâ lo.i Pala J i, care le căpătasedanie în 1730 de la fata popei Edului. Dupâ 2 aniîn 1778 Sept. 10 (lsp. V . 2 64J Gr. Costachi pah. cer-cetează pricina între urmaşii popei Edului. cerând carăzeşii de Vâtcani, Gavril Bugan şi .M. Bostan, sâ gă-

^iascâ oameni de credinţă, care sâ sufleţascâ câ sânturmaşi de-ai popei Edului.

J udecata între ei merge la divan şi în 30 April1779 - adică dupâ 7 luni - boerii de divan judecăpricina şi răzeşii de Vâtcani arată cele 2acte din 7216şi 7217; dar din analiza lor intrinsecă reese câ s'audres actele s'au scris pe deasupra alte nume de sate

şi aşa câştigă pricina preutul Dumitraşco şi diaconulScarlat (V. 2. 65].

O dată pricina dintre răzeşi fiind limpezită, pah.C. Paladi îşi cere şi el sâ-şi aleagă părţle din PuţeniIn 1782 M ai 25 |V. 2. 77] C. Bosie log şi Şt. Ciogoleavornicul de poartâ măsura moşia Puţănii şi allâ câea cuprinde :

lungul despre apus 1790 stânjenilungul despre răsărit 2390 „latul de jos 916 „latul de sus 880 sau 886 Ha.



LXII

Din aceste măsuri i se aleg pah. C, Paladi a şesaparte din tot satul dinspre apus şi Saca, adică 148 Ha.

In 13 Oct acelaşi an [1782J C . Paladi cere dela

Vodă Muruz sâ i se întărească stăpânirea p® părţilesale din Puţâni [V. 2. 83]. Trec ani la mijloc şi schim-bându-se o serie de domnii, abia în 1786 M ai 26 (V.2. 87) se dă carte domr .ească către ispravnicii de Făl-ciu sâ cerceteze şi sâ aleagă pe teren partea cămina-rului C . Paladi din Puţâni. Dar punerea în stăpânire

a Iui Const. Paladi provoacă o nouă nemulţumire din par-tea răzeşilor, popa Dumitru şi ai lui. Chestia care sedesbâtea era : fost-au douâ moşii deosebi te între eleMuntenii Puţâni şi Puţănii cu apă, sau fost-au una şio singură moşie ? C . Paladi avea o şesime din cele2 moşii, cari aveau o anumită mărime. Răzeşii cad la

învoială cu căminarul C . Paladi şi primesc ca sâ fiecele 2 trupuri o singură moşie; iar C . Paladi să aibâo pătrime: iar răzeşii sâ aibă trei pătrimi [V . 2. 90].

In 1787 Iunie i 7 râzeeşii se împacă cu C. Paladicâminar şi îi vând ccle trei pârţi râmase lor câte cu25 parale stânjenul [V . 2. 93J . Tocmai în 1790 Oct.

16 se face plata deplin în somâ de 511 lei pe toatăpartea Iar, care s'a aflat la măsurătoare că a fost de834 stânjăni. Deci toată moşia Puţănii cu apă şi M un-tenii-Puţeni avea In curmeziş'11 \ z stânjeni.

In 1791 Mart 20 - V . 2. 97 - se cere de spatarC. Paladi publicarisirea acestei vânzări prin sultan me-zat timp de 6 luni. Dupâ un an se face actul de pro-prietate din partea divanului Cnej iei M oldovei, în 22Mart. 1792. - V . 2. 112 - După 4 luni de zile spa-tarul C. Paladi face schimb cu Aniţa Postelniceasa



LXV

soţia post. C. L ambr ino, fata pitarului Moisâ CucO-ranul şi ia în locul Puţănilor moşia Drângeni - zis şiV ar atec-de la Carligâtura lsp. V. 2. 117- at inci i sedă cu opis - perilipsis - toate scrisorile (35 la număr;

V. 2. 120).In 1793 Mart 1 - V. 2. 132 - Aniţa C. Lambrinoschimbă cu M atei Costachi sulger - fratele tânăruluiEpiscop al Huşilor Veniamin - şi-i dâ Puţeniii pentruDrâguşani de la Vaslui - Surete X, 55 -

Pentru a înţelege acest schimb, trimet pe cetitorla studiul meu despr e Drâguşani în Voi. X din Surete

" Râşcâneşti i„ Drâguşanii intrase în mâna lui C. Cos-tachi vi sternic încă din 1719, din cauza unor datoriide bani, din sluj ba desetinei la Tecuci. De la C, Cos-tachi moşia a trecut la fiul sau Vasile C)stachi pah.,apoi la nepotul său Matei CostachjjNe^cl sulgerul.Cum acestuia îi venia peste mână Drâguşanii, iar pevalea I driciului erau moşii Costâcheşti , ce se ţineaulanţ din dealur ile Piscanilor, dincolo 'de Bârlad, spie

apus, pl nă în E lan şi în Prut, ba şi dincolo de Prut,a gâsit pr ilejul sâ schimbe moşia Drâguşani, luândPuţănii din spatele şi imediata vecinătate a Roşiacilor.Nu putem şti de începutul Şarbacanilor, care se înoadâcu începutur ile Puţănilor, întru cât au mers la un loc ;sau cu ale Urdeştilor, a căror acte încâ nu le-am cetitdin arhiva C. Diamandi.

Cea mai veche ştire de Şsrbâcani o avem din 1673luni : 6, când Vasile C;aurul vel logofăt scrie lui Pa-raschiva din Coj.-ri [azi StoişeştiJ sâ aleagâ părţle luiChiriac din Puţăiişi Şă'bâcani, pi drese [lsp. V. 2, 91].In 27 I unie acel Paraschiva îşi alege părţile. Chiriacera câpitin de Curteni. Boer cercetător a fost şi A -dam L uca [idem V. 2. 921-

In 1680 Oct. 13 Ştefan Cerchezul paharnic capâtâdanie de la T oader din Urdeşti şi de la ai lui, părţle cele avea de pe mama sa Hilina, din Puţenii seci, cesânt în hotarul Şarbacanilor. [lsp. IV. I. 48].



LXVI

In 1716 Iulie 5 (V. 2 92), Stratul Chirice, carecâpâtase o marc întindere de moşii în urma platei u-nei morţ de om în 1701, dâ in judecată pe Darie celNegru, Curteanul, şi izbuteşte a- l îndepărta din Şar-bacani şi din Puţeni. Pâra ţine şi în 1723 Oct. întreSimion Chirice şi Pisar pentru Şarbacani şi Puţeni. Incercetare ce o face în Ianuarie 1723 Adam Luca seîmpart pe din doua între Simion Chirice şi Beşleaga Şar-bacanii cu Pisar, Şarbacanii sunt numiţi atunci Ţ ărăncuţa.

Şarbacanii ne duce cu mintea la Şărbacă, Şarbac,Şărbea: ac fiind un sufix diminutiv la tulpina' Şerbu,Şerbea, Şărbac = Şărbăcani.

In 1778 Sept. 6 Gr. Costachi pah, ispravnic deFălciu atestă câ 2 râzeşi din Bâseşti - sat din veci-nătate - au mărturisit cum toată moşia Hârcioganii erastăpânită de doi răzeşi llie M âţâ şi Glig. Râcle (Isp.V. 2. 64J .

Dar peste trei ani, în 1781 Iulie 1 (Isp. V , 2 73)căpitan Toader^V. Focejdin Pogâceni - pe a cărei valeveniau şi Şărb'âcanii şi Hârcioganii, "strănepot lui Foceuricarul din seci XVII a, dâ danie şi vinde un bătrândin Şaroâcani şi din Hărciogani, dichiului Episcopieide Huşi, lorest Dan, care mai avea un bătrân de peFoce uricarul.

Peste un an acelaş T . Foce căpitan mai împru-

mută 50 lei de la lorest D an şi -i zălogeşte toate păr-ţle sale din Hărciogani şi din Şărbăcani (V. 2. 83).In notele sale lorest Dan arată câ totalul părţilor

cumpărate se rădică la 270 stânjeni.lorest Dan a fost un mare scormonitor de jude-

caţi. După 10 ani - în 1791 D ec. 6. (V . 2. 104) seface o cercetare de 2 mazili , Ştefan C iuleiu, şi Alex.

Ghiban, de părţile ce Ie are lorest D an în Bogheni, înPuţeni şi în Ploeşti, ce-i zic şi Ţărăncuţa fSarbâcani)dar nevinind la hotărât Costin Catargiul vornicul şlproprietar Boghenilor nu s'a putut.face măsurătoarea.Intervine ispravnicul de Fălciu, N. Canta spatar ca sâvină Costin Catargiu.



L X V I I

El răspunde că i-a fost copilul bolnav, dar va veni(V. 2. 106, 107).

O nouă j abâ din partea lui lorest Dan (V. 2. 107)şi apoi şi altă jalbă după 2 luni [V. 2. 118].lorest Dan ar e proces şi pentru Bogheni şi Bâr-

gâoani cu Tudosi ica Costachi vistereasa, soţa lui C.Donici. E a cere termen pentru 26 0: t . să se aducăuricele Roghenil > şi Bârgâoanilor (V . 2. 122J . Dar latermen nu vine; i se trimete o noua carte pentru 10Noembre, şi tot nu vine, iar la 23 Noembrealtă jalobâ;

tot nu vine; L a 17 Dec. o jalbă mai lungă, în carea-ratâ câ de 13 ani se judecă cu vornicul Costin Ca-targiul şi cu Tudosiica Costachi şi numai ia sfârşitpricina fV . 2. 126]. O altâ jaba în 27 Ghenar 1793(V. 2. 129J . Erau în pricină Boghenii, Bargâoanii pejumătate, împresuraţi de Costin Catargiul supt numede Chirice, fără nici o hârtie la mina; apoi Pogâcenii,Aldeştii, Hârcioganii, Puţânii şi Ploeştii; deci 7 moşii

nehotărâte, nealese, nestâlpite:Divanul 'pare a urni afacerea; se trimite o carte

domnească ispravnicului de Fâlciu sâ orânduiascâ ocercetare; aceasta în 23 Ianuarie (V . 2. 131); Darjni-mic; In 16 Mart 1793 altâ jalobâ câtrâ TudosicaDonici vistereasa (V . 2. 133). Bietul lorest Dan răsco-leşte tot trecutul; aduce mărturia lui Sava Chichiţăcâ Scarlatachi Costachi a luat moşia C'iirice de la fe-ciorul Chiricei, pentru â i-ar fi perdut 2 tdecari, şi defricâ a fugit*; boerul i -â luat moşia, deşi în urmâ şi-agăsit telegarii [V . 2. 137].

In sfârşit se face o cercetare şi o măsurătoarea Hârcioganilor şi iese aceste măsuri [V . 2. 141]

NordP u ţ e n i i

c

''< I f tode

'« Coillc Iile MAţă £

T^riurmuzachr•M .R osianu— M atei Costachi * 42.-»



LXVIII

Atâsoriştea areasta a Pogâcenilor a ţnut paraleşi socoteala aratâ câ s'au cheltuit 1270 lei, ş se vinede bătrân câte 254 Ici. Moşia Kogăceni umjJ â pe 5

. bătrâni: Vasile Face, Ion Foce, Istina, Solonc a Bâzg u* şi Ilinca Cârciu (V. 2. 143).In vara lui 1793 se masoarâ toate aceste trupuri

de moşie de către Gh. Miiâie vorni: de poartă, de Şt.Cusat şi A.-GhiDan mazili şi de boerii ispravnici deFâLiu : Gr. şi Matei Costa;hi. Se face istoricul dinacte a fiecărui trup de moşie şi se procede la măsu-rătoare.

Sărbăcanii se aratâ câ merg numai până în Idrici- spre apus - nu pânâ în Ciuntă. (V . 2. 149J ;Puţănii sâci au aceste întindeii: (\l. 2. 155].Lungul latura de sud 836 stânjeni, din cari 438

s'au dat Buşuleştilor şi 397 lui Isaia D an proin Di:hiu.Lungul latura de nord 857 st din care 448 st.

s'au dat Buşuleştilor şi 408 lui Isaia Dan.

Latul despre răsărit - Hărciogani - 715 stânjăni,din cari 357 s'au dat lui Isaia Dan.Latul despre apus - tot 715 stânjăni din cari 357

s'au dat lui isaia, proin (fost) Dichiu.• Pogăcenii au dat mult de lucru vomi:ului Miţâle.Aici er a de baştină Foce uricarul din seci XVII : Nea-mul lui se înmulţise şi se pulverizase moşia.

Cum clasa uricarilor şi diacilor de divan prezintă

un mare interes cultural, ei fiind scriitorii limbii româneprin cancelarii, îndată ce-i găsim la locul lor de origine,trebue să-i studiem şi ca moşieri, răzeşi, mazili saupopi, căci tot de la buna stare materială a izvorât şifondul cuUural al puţinilor scriitori, ce i-am avut.

In actul din 7133 Iunie 15 [Surete II. 297) RaduVodâ întăreşte uricarului I on Foce stăpânire în satul

Rotompâneşti, la Tutova, ca moşie din strămoşi. El aslujit ca uricar ţn divan timp de mai bine de 30 ani,căci îl găsim în 7120 April 19 {Surete V I I I . 2491, 7127Iulie 27 (idem VIII. 260), 7133 Iunie 15 [idem 2 297];7142 Fevruarie [I spisoace I I , I , 29,31]. 7142 I unie (idem



LXI I

||, |, 8 2 ; I I I 2 2 9 ] 7 ^ 4 3 D ec em br e [ lsp . I I, 1 ,891 ; 7143Iun ie 28(111, 2 7 b ] , 7 1 4 3 A v g . 10 [ I I I , 204], 7144 Noemb(l s p . I I . 1 1 1 2 ] S u r. -t e 111 28 2] , 7144 M art 24 IUI 2331

7 1 5 3 [ l s p . I I. 2 . 7 7 ] . 1

I a t ă d u p ă a c t e î n c r â n g ă t u r a a c es tu i u ric ar d in s ec .X V I I a .

1 Toader TazlăuI

2 Banul

3 Ţuţurman

4 Ion^Foce„uricar + Mârica Arsenie (1600-1650)1 2 3 4 ^ f> 6

5 Doda V asile loan il i.ica Sobnca Isiinavândut Foce Foce =C Src i a

6 T oader se trag r« u D o c h i j i - f a t i H r u . I k^ i c i i.h i

preut Zoni i i rf i i =<h .d«. =B.b., =u« = w „. -Q.ţ .oi . w "*'"»»r«»i i I <>«• Mjht i7 f al ă III* g f al a D aol l rakl „ t " ' t4 T atoltci 1 y u i l <

=$.». - =Orlf. I ..U | t w lB,b,>' î CoiiiuliD

«l«:oi Barikclt D l t 0 „ T«tler, S'otoa | CoMendirha«icbli 4kkia ! (BuţUejth

» T oader ion lonTCostantin, MatiaFoce Foce /

preut di acon Ioana căs. Postul Uzum

împărţirea părţilor de moşie din Pogăceni e ară-tată în mărturia hotarnica din 1793 Iulie 2 [V.2.158]

Dar uricile de judecată n'au încetat între fraţi lo-rest şi Isaia Dan, strănepoţi ai Focei uricarului şiintre puternicul său vecin Costin Catargiu vornicul,care ţinea în căsătorie pe Ileana fata lui ScarlatachiCostachi ban. Trei jalbe consecutive se dau la domqie,contra lui- Costin Catargiul, pentru Chirice.

In 1804 lucrurile iau sfârşit în bine. Răzeşii se vâdsiliţ a-şi vinde hlizele lor spatarului Matei Costachi,proprietarul Roşieştilor şi aşa toate aceste trupuri demoşii întră în moşia mare a Roşieştilor.

lată ce cumpârâ Matei Costachi spatarul:a. U n bătrân întreg - Iftode - din Puţănii sici de



' L X X

74 st. 2 palme, pentru 80 lei luata de răzeşi încâ din1797 pentru facerea unei biserici fr t Cârpeşti de neamul Guţesc fV . 2, 206],

Diacon G h. Guţu

V. Guţu fata tata l l inca Ioan a V ar va ra Catrin ap re ut - V . R â c I e - C o z m a fr 6 7 B

I I Anto nI 4

Ion i ţa Cozma

2 3

b. Partea despre apus a Puţânilor sân în întin-dere de 58 stânjeni câte 20 parâle, 24 stânjeni din Po-gâccnl, câte un leu, 2 stânjâni din Hărciogani câte 60parale stânjenul ; acestea toate le cumpârâ de la nea-mul Pisăreştilor. (V . 2 207).

c. Partea Bâzguleştilor din Puţâni 29 stânjâni, din

Hârciogăni 6 stânjâni, din Pogăceni 12 stânjeni, totcu acelaş preţ ca mai sus, plâtind 70 lei pe toţi aceştistânjăni [V . 2 20(>).

3. Partea Chisârişlilor din Puţ,-ni, Hărciogani, şiPogâceni - Aldeşti - cu 50 lei pentru datoria din 1797Iunie 14 - V . 2. 210. -

Ceia ce ne surprinde în aceste multe cumpărături

e variaţiunea denumiri, ce au luat în cursul limpulbidiferitele trupuri din aceste moşii de pe valea Pogâ-cenilor, dovadă vie de schimbarea de aşezări a diferi-ţilor proprietari, ce au stăpânit pe aici.

Valea Pogâcenilor, pe care veniau toate acesteaşezări, ne duc cu mintea la tulpina cuvântuluipogace mlrus pogac huhurez, dcci vJ ea Huhurezu-lui, Hurezului, vale singuratică fâră aşezări

desate,

cihlize de ţarini, de fâneţe, priseci şi alte locuri de hra-nă. Pogace din Pogăceni n'are a face cu tulpina po-gace fouace, panis sub tinere coctus lat, fogacia;



L XX VII

de unde a trecut în toate limbile europene - t. foga-cia, magh. pogacia, slav pogacia etc. -

In vecinătatea Pogăcenilor, hliza de pământ pe va-lea cu acelaş nume veniau Hârcioganii, formă derivatahârciogan, din hârciog, mus montanus, Şoarece; formahărciog ne duce la forma ungurească /?orcsog-hî>rcsOk,hamster, marmotte de Strasbourg, Şoarec.

Mai curioasă e variaţunea de nume a trupului demoşie $erbăcatxii în curs de aproape un veac. Şerbă-canii, ne duce "la Şârbacă—drumul Şărbacăi—diminu-

tiv din şerbea, şerb, (lat servus). Dar câtrâ 1700 parteade sus â Şirbâcanilor începe a fi cultivată; o mică ţa-rină se deschide din codtiL fflerei. S'a dat numelede_Ţărincuţă; acest numtfsTa luptat în gura a două ge-~neraţii cu acel de Ploeşti, dovadă câ un urmaş Ploae-nume de răzeşi cu şi azi se găsesc în Vutcani - adeschis şi cultivat o generaţie partea de sus aŞârba-canilor,

în mica ţarina,lncâ

în1792 locul purta

2nu-

me : Ţărăncuţa şi Ploeştii: „Ploeştii ce-i zic şi Ţarin-cuţa" (4, 104); Ţărincuţă ce s'a numit şi Ploeştii pg.2]; „ Ş a r b a c a n i i partea de sus ce-i zic acum şi Ploeşti"[pg. J 07]. Deci pemoşia lui Şârbacă, a deschis ţarinăun Ploae. şi cele trei nume s'au amestecat în guracontemporanilor.

§ 20 Spi ţa C ostăchească. Pentru a întregi studiulnostru asupra proprietăţii de pe valea Idriciului, dămîn alăturare spiţa neamului Costâchesc. Asupra începu-turilor acestei familii s'a urzit către 1840 legenda le-găturii sale cu numele lui Boldur marele visterr.i; şivornic a lui Ştefan Vodă cel Mare.

lata documentele cari ne vorbesc de asest Boldur

visternic în 6995 R ev. p. I st. şi fi i. 1. 1, 379; UricarXVIII 45, Orest Popescu 19; Surete ms. XV, 773; lorgaDoc VII 72; Revista de laşi 1 344); 6996 Cr. Rom. 1,138, 149; lorga Doc. V 386; Cuzeştii 231, Arhiva l.375) 6997 (Arh. ist. I. I. 155, Ispisoace I, I. 29; Cu-



LXft l

zeştii 165). 6998 (Uricar XVIII 82, Dan. Putna 20; Su.rete I . 48, 49; I spisoace I. I. 31; W ick enhauser Horod-

niceni 205. Iorga Doc V 386, 139, Cuzeşti 132); Vornicîn 6999. 7000, 7001. 7002, 7003,7004,7005,7006,70077003, 7009, 7010, 7011, [Surete 1. 222, Iorga doc V387, VI 55; Ispisoace 1. I. 71; W i;k , Solk a, 61 ; Dan,Rădăuţi 172; I on Bogdan II 182; Surete I 53; UricarXVIII 434; Surete, X. 7, Hurmuzachi II 2. 718; Cr. Rom,I. 153; W ick . Homor 9 2 ; I on Bogdan I I 125; UricarXVIII 77; Surete I. 84 274, I spisoace I.* I. 31, Suretems. XXI. 813; Dr . C . Istrate Borzeştii 7, 8; Surete I I ,334. I on Bogdan I I . 89 ; Uricar XVIII 72; arhiva 11124Surete I, 27, 2 2 6 ; Cuzeştii 184 Surete ms: XI, 193.Radu 'Roseti, Pământul 2), I . Bogdan II. 32, Surete I31, 34; 225; Surete ms. XVII . 89 X X X V , 507 UricarXVIII 439, 54, A rh. I st. I . I . 57]. .

T ot din documente cetim câ Dragoş vornicul a a-vut de soţie pe Muşa, iar de fată pe MQriica, care în7027 (1519] vinde cu 140 zloţi tâtârăşti moşia Svâi ,ce venia la obârşia Dumitrei, un afluente al Mihoaneişi aceasta al Elanului spre Murgeni boerului AndruşcoSatul Soci i fusese cumpărătură tatălui său Boldur vor-nic încă de supt Ştefan cel Mare [Iorga doc. V . 211].

Iată însă ce cetim în spiţa întocmită d e lordachiMalinescu în 1842 în satul Băseşti, oaspe fiind a luiGh. Costachi Bold, care crede de cuviinţă a scrie înfruntea spiţei următoarele: Boldur marele visternic sevede după 2 urice dela Ştefan cel bătrân, din anul6968, iar vornic mare din alt uric tot dela pomenituldomn din anul 7001. Soţia Iui Marina, fiica lui Dr a-gomir ban, după uricul din 7001, ce se află la curgă-

torii din Stana, sora zisei Marinei, care aşa suna : câîn partea Marinei s'a venit moşii Solomonii, Ciocă-neştii, Bârlileştii, fântâna lui Epure şi cu jumăt;itc dinezârul Hârceata cari moşii se aflâ şi pâna astăzi lapreastrânepoţii luî Boldur marele vcrnic, iar în partea



L X X V II

Stanei s'au venit moşiile Spirenii, jumătate ezerul Hâr-ceata şi altele" Dar din hronicele lui Ureche vornicul,Necu lee hatman, fandareşte acest Boldur marele vor-nic pentru slăvită biruinţă câ la anul domnului 1497,trimes fiind Boldur vornicul de Ştefan Vodâ cel Mareca sâ opriascâ la Prut trecerea mazurilor, ce veniauîn ajutorul lui Albrâht craiului Poloniei în bâtaecea-vea cu Ştefan cel Mare, şi întâlnindu-se cu 600 de

mazuri pe cari lovind-i cu război Boldur marele vornicla satul L ănţeşti i pe toţi i-au ucis fărâ să scapevre-unul".

Iată o încercare a lui Gh. Costuche Boldârdea-şirâzirna afirmarea pe documente.

Pe aceste izvoare lordachi Malinescu, dus şi denăzuinţele genealogice ale lui Gh. Costachi agă întoc-

meşte spiţa în 1842, pe care apoi o trimite lui Gh.Bariţ la Braşov şi o publică în Foaea pentru minteInimă şi literatură.

1. Boldur mare dvornicI

2. Hârrovici comis= fata banului Dragomir

, , I3. Andruşco medelnicer

I4. Popa loan din Epureni

I5. Costachi Sulger

=fata vornic Ghenovici

Iar d. Virgil Caraivan, autorul scrierii Movila .Roşie{Bârlad 1913] ne da spiţa Costâcheascâ, îndrep-tata dupa arătările Costacheştilor, şi dâ această în-crângaturâ pentru începuturile Costâcheştilor.



LXX VII

1. B o l d u r m a r e v i s t e r n i c 6 9 6 8 , 6 9 7 8 ;

mare vornic 7001 Mart 1

Mariica fata Iui Dragomir banul.2 . A n d r u ş c o m e d . 7 0 2 6 ( 1 5 1 8 )

3. Popa loan din Epureni

4. Costachi sulger (7106 Iulie 11)Câlina fata lurCristea Ghenovici

şi sorâ cu Anghelina V. Bujoreanu

Şi una şi alta din aceste întocmiri sunt greşite şitendenţioase.

Intru cât Gh. Costachi agă în 1842 se întemeiazăpe uricul din 7001 cred nimerit sâ dau în traducereîntreg uricul aşa cum I'ani copiat de la răposat gene-ral C Vrabie, o datâ şi cu uricul lui Ştefan Vodă fiullui Petru Rareş, cari vorbesc de moşiile de pe Demetrafoaste ale Soaldei.

A. Uric din 7001 Mart. 5. (1493) scris de Alexadiac în Suceava :

„Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod două

ţari Moldavi».i, înştiinţare facem cu această carte anoastră tuturor cui pe dânsa vor câta sau citindu-li-se0 vorauzi-o; iată că a venit înaintea noastră şi înain-tea tuturor a lor noştri moldoveneşti boiari Marinaşi sora ei Stana fratele lui Dragomir Iubanâ, nepoa-tele Şoldei pe Dumitra de a lur bună voe de nimenisilite nici împresurate tocmitu-s'au între sine şi şi-au

împărţit ale lor d'reapte ocine, ce au fost a moaşeilor |W a]Şolda pe Dumitra, (anume Soldeanii i Brăli-leştii Spireani i Drâgmâneştii i Lăzeştii i Sârâcineştii1 fântâna lui Zaeţ (tpurej fântâna lui Solomon, şi peLarga unde a fost Oancâ şi unde a fost Laţco dinCâmp şi jumătate din (ozer). Li s'a venit Marinei în



L X X V II

partea ei satele pe Dumitra anume: Şoideanii, Brâ-lileştii şi fântâna lui Z aeţ şi fântâna luiSolomon şi pe Larga unde a fost Ooancă şiu n d e a fost L aţeo din câmp şi jumâtate din Ozer;(iar Stanca i s'au venit; în partea în satele anume Spi-reanii i Dră^mâneştii i Lâzeştii şi Sârâcineştii şi ju-mătate din Ozer. Deci noi văzând a lor de bunâ voeîmpârţală, ce ei şi-au to:mit între sine şi şi-au împăr-ţt ale lor direpte ocine, şi noi aşij J erea şi de la noiam dat şi am întărit Mârinei ac .le de mai sus sate, cei s'au cuvenit în partea ei pe Dumitra anume Şolde-nii şi Brâliltştii şi Fântâna lui Zaeţ şi fântâna lui So-lomon şi pe L arga unde a fost Oancâ şi unde a fost *Laţco din câmp şi jumâtate din Ozer, toate cele scri-se mai sus, ce i s'au cuvenit în a ei parte sâ-i fieeide la noi uric şi cu toate veniturile ei şi copiilor ei şinepoţilor ei şi strănepoţilor ei şi râstrânepoţlor ei cei se vor alege mai de aproape neruşiit nici odânâoarâ

în veaci.Şi iarăfi Stanei noi inşine am dat şi am întăritsatele ce i s'au cuvenit în a ei parte anume sateleSpireani, şi Drâgmâneştii şi Lâzeştii şi Sârâcineştii, şijumâtate uin Ozer, ca sâ-i fie ei de la noi uric şi cutoate veniturile ei şi copiilor ei, şi nepoţlor şi stră-nepoţilor ei şi împrăştiaţilor ei şi la tot neamul ei ce i

se va alege mai de aproape netuşeit nici odânâoarâîn veaci. I ar hotarul tuturor celor de mai sus scrisesate să le fie lor dinspre toate părţle pe vechiul ho-tar, pe unde din veac au îmbiat. Iar la aceasta iastecredinţa domniei noastre mai sus scrise Noi Ştefan vo-evod şi credinţa prea iubiţlor fii ai domniei meie A-lexandru şi Bogdan Vlad, şi credinţa boiarilor noştri,

credinţa pan Duma, credinţa pan Gangur de la Orhei,credinţe» pan Boldur dvonic, cnedinţa pan Hârman, cre-dinţa pan Şteful, credinţa pan Muşat de la Hotin, cre-dinţa pan M icotâ şi Reaţeş parcalab de Neamţ, credinţa



pan Şandru de la Novograd, credinţa pan AndreicaClortorovski, credinţa pan Dingâ, credinţa pan Clânâuspatar, credinţa panE r emia postelnic, cr edi nţa pan lsac

vestiarnic, credinţa pan Moghilâ ceaşnic, credinţa panFrunteşstolnnic, credinţa pan Petrică comis şi credinţa tu-turor boiarilor noştr i M oldoveneşti a mari şi a mL i .Iar dupâ a noastră viaţă cine va fi domnu ţarii noastrea Moldovei din copiii noştri sau din alt al nostru neamsau pe oricare altul Dumnezeu îl va abge sâ fie Domnţârii noastre a Moldovei, acela sâ nu strice a noastră

danie şi întâritură, ca mai mult să l i -o întâreascâşi sâ Ii-o împuternicească câ:i câ înşine le-amdat şi le-am întărit şi câ le iaste l or dreaptă o-cinâ I ar spre mai mare tărie şi putere a tot ce s'a scrismai sus poruncit-am la al nostru credincios jupânTâutul logofătul sâ scrie şi a noastră pecete s' o lege deaceastă carte a noastră. Scris'a Alexa diac în Sucea-va la anul 7001 M art. 5.

Obs. Original pergament 0 47 latul pe 0 31 lungulcerneală ştearsă şi cu multe rosturi pe Ia încheeturi.Pecete mare bine păstrata, şnur roş; exerga este: pe-ciatu lo Ştefanu V oevod gospodar Z ertili M oldavscoicap de bou. Surete ms. XVI I . 68).B. Uric din 1060 April (1552) scris de M arcu Z ăga-novici în Huşi.

Cu mila lui Dumnezeu N oi Ştefan Voevod, domnţârii M oldaviei ; înştiinţare facem cu această carte anoastră tuturor cari pe dânsa vor câta sau citinduli-seo vor auzi;'iată câ au venit înaintea noastră şi înain-tea tuturor a lor noştri M oldoveneşti boiari . Stanca şifratele ei Petru Hărra, eopiii Stanei de a lor bunâ voede nimeni siliţi nici învăluiţi şi au împărţit între ei ale

lor direapte ocine şi moşii ce le-a avut mătuşele lorM arina şi sora ei Stana de la moşul domniei melebătrânul Ştefan Voevod satul anume Spireanii%\ Drăg-măneştii şi Lăzeştii şi Sărăcineştii; şi li s' a venit Inpartea Stancâi satul Lăzeşti şi Sărăcineşti. iar In par-



L X X V I I

tea fratelui sâu slugii noastre Petrei Hărrâ i s'a cuve-nit în partea lui iarăşi douâ sate anume Spireanii şiDrăgmăneştii. Deci noi văzând a lor de bună voe toc-mală şi oună împarţtlâ ce ei ş'au fost făcut între s;ne,iar noi aşijd».rea şi de la noi înşine am dat şi am în-tărit Stancai aceste două d: mai sus zise doao satea-nume L âzeştii şi Sârâcineştii, ca să-i fie ei dela noiurio şi cu toate venitu îh ei şi copiilor ci şi nepoţlorei şi strănepoţilor ei şi împrăştiaţlor ei şi la tot nea-

mul ei ce i se va alege mai de aproape neruşiit niciodânâoarâ în vea:i. Iar hotarul celor de mai sus scrisedoao sate anume L âzeştii şi Sârâcineştii sâ fie despretoate părţile pe vechiul hotar pe unde din veac auîmbiat. I ar la aceasta este credinţa noastrâ mai sus scri-se M oi Ştefan V ^vod şi credinţa prea iubitului frate al

domniei rreale Constantin, şi credinţa prea iubitului fiual domniei nul e Petru, şi credinţa boiarilor noştri,credinţa pan Gavril dvornic, credinţa pan Petre Cră-covici. credinţa pan Cozma Ghianghia, credinţa panDancul Huru, credinţi panVeaveriţa şi pan loan Hârrapârcălabi de Hotin, credinţa pan Bodeiuşi pan Nicoarăpârcălabi laşilor, credinţi pan loan şi pan Nechifor

pârcălabi Neamţului, credinţa pan laţeo şi pan loanpârcălabi de Novrograd, credi iţa pan loan Sturzeviciportar Sucevei, credinţa pan Potre spatar. credinţa panDanciul visternic, credinţi pan Toader postelnic, cre-dinţa pan Pogan cetşnic, credinţa pan Huhulea stol-nic, credinţa pan Boldur Hărrovici comis, şi credinţa

tuturor boiarilor noştri a mari şi a mici. Iar după a-noastrâ viaţa cine va fi domn ţârei noastre a Molda-vei din copiii noştri sau din fraţi noştri sau din al



L X X V II

nostru neam, sau pe care altul Dumnezeu îl va aleagesa fie domn ţârei noastre a M olJ aviei. acela sâ nustrice a noastrâ danie şi întâritură, ci mai vârtos să-iîntârascâ şi sâ-i împucereascâ, căci câ îi sunt ei di-reaptâ ocină şi moşie. I ar spre mai mare tărie şi pu_tere a tot ce i şi-a scris mai sus, poruncit-am la alnostru cinstit pan Lucoci logofătul să scrie a noastrăpeceate^s'o lege câtrâ această a noastră carte. Scris-aMarco Z âganovici în Huşi la anul 7060 luna Aprilie

1 zile.Obs. Pergament lung de 0.32 m. şi lat de 0.38

m, pecetea desprinsă şi sfârmatâ. fSurete ms. XVII. 65)Sâ legăm spusele acestor două ur ice domneşti

spre a scoate din ele arătările istorice :Cea mai veche aşezare pe aceste vâi a trebuit

sâ fie a unei Dumtra, care a dat numele său apei Dumitrazisâ apoi Mihoane. Din satele înşirate pe aceste 2 vâi,şi cari existau ori în formaţie ori în actualitate Ia fi-nele seci XVa reiese că erau acestea: Şol denf i (satulŞoldey azi dispărut, dar se păstrează valea Şoldeni,Brălileştii azi Bârlileştii pe un afluent al Florenţei,

(din vechiu Dumitra); Spi r eani i azi Spineni, Schineni,-cu rotacism- pe valea Ursoaei şi a Sâraţei, Drâgmă-neştii azi dispărut; probabil pe locul acesta s' a aşezatmai apoi Sârăţeni de sus şi de jos-; dupâ apa cu a-celaş nume de Lăzeşti i , azi L ăţeşti pe aceiaşi vale aSaratei, mai în j os de Sârâcineşti , azi dispărut; apoi vin

fântâna lui Epure (Z aeţ) azi Epureni şi fântâna luiSo-lomon; I ar pe valea Largă veniau aşezâzile lui Oancăşi ale lui Laţco.

iată o serie de vechi stăpâni lâ pragul seci al XVa:



L X X VII

Bârla, ŞolJ a, Spin, Drag {an), Lazea, Sărăcin, Epure,Solomon, Oană şi Laţeo.

T oate aceste nume ne duc la boeri trăitori prin

seci a X V a în părţile Maramureşului, unde viaţa ro-mâneasca era legata di.i vechiu, şi de unde au sositromâni în meleagurile Moldovei de sus'şi de jos.

B âr l ea 1351. (i . e Vârnav) se gâseşte boer mareîn Bărbeşti, în 1351. E l stăpânea în Bârbeşti, undeîi gâsim şi pe fiii s i i , Ladislau şi Andrea, stăpânindIn 1423. I n 1474 stăpâneau în Bârbeşti Toma fiul luiAndrei Bârlea

şifiul

sâulonu Bârlea.')

Ş o l d - Ş j l da- Şol J an e slavul Şold, poreclă datăunuia care a fost prea şoldos, cu şolduri mari oriumbla şoldit adică cam strâmb.

Înţelesul figurat „um da cu şoalda" s'a desvoltatmai târziu şi nu el au sluj it drept poreclă, ci defec-tele fizice: Orbu, Ciuntu, Scurtu, Lungu, Albu, Negruetc.

Sp in— Zpin—se gâseşte sat în Maramureş încă din1418, în posesiunea lui Bogdan fiul lui Ion din Dolha,o dată cu alte 10 moşii. Spin—Spinea se gâseşte boerdivanist în 1411.

Dragman, ne duce la patronimicul Drag, cel mâivechiu pomenit în diplomele Maramureşene câtrâ 1336în moşia Bedeu. Dragman, ca şi Frâţman, Beidiman,

era la modă în secol al XIV—XVII.L azea, de la L az, slavo-maghiar /o curâtur â, runcs'a suprapus în toponimia noastră: Laza, Lazeşti, La-zuri, Lazoaei', de unde apoi Lazu, Lazea, peste lati-nescul runc, şi românescul curâtură, slavon ociştenie.In M aramureş neamul Lazea a câpâtat titlu de boeriecâtrâ 1624. L azea vine boer în 1450; L azea Pitic(1456, 1458, 1460, 1475 etc.)

I ) B I R L I C I . B alica şi Sin B lrl ea f raţi sânt boeri amintiţi in 1393.(Ul lanijki 7); B i rl j a din H âr l i i , ţt.-fan B ârbv, boeri in 1103, MU, Ut.

XXXV. 249) Stan B ârl i ci , pali . in 1407 (U I . lo|l4), 19, 1140 şl fratele *ău

Oană Blrlea.



LXX VII

1. Dumitra^MXlŞtMnl, f,>ml. DrliBlMill, Uicţl, SlrUlHţl)

1 1 i 1 1 \ i, Oanl, t-»|co. Epure. Solonoo, BArlea, ţolua, Spia. Drif. Laici ţ Sirie»•ţtxlrl IfinfAni) Birlllefti=' i

falt=Drafonr luku1)

Mtriaa Stanal.—x 2=Hărra -loan-

5. Stanch 3 Petre H J rra 4

Despre Hârra se găsesc pomeniri ca boeri diva-nişti supt lliaş Rareş, supt Ştefan Rareş şi supt A -lexandru Vodă L ăpuşneanu.

loan hârrovici, pârcălab de Hotin în 1550 (Ispi-soace 1 I 92) supt Ştefan Volâ 1552 [Surete 1 104)1553 [Ac, Rom. peceţi 100] supt Alexandru Vodâ,L âpuşneanul in 1554 [Uricar Xtflll 149] în 1555 Surete

1. 369; lsp, 1.1. 100, 104 [Iorga Doc. VI 75; Snrete IX31] 1555 A r h. ist. I. I. 40, Surete I. 218 266] Iorga doc.VI 168 W ichenhauser „Honior" 100, 102)

i£l urmează în pârcâlăbia de H otin lui DanciulH urul şi e urmat de Vâscar. Moghilâ.

Pe când loan Hârrovici era pârcălab deHotin, deciboer fruntaş, apare în documente alt Hârra: Boldur

Hârra, comis 1552 - Surete 184 - în luna lui April,urmând în comişie pe Plaxa din 1551 supt lliaş pentrua fi înlocuit imediat în 4 April cu Paxo comis, apoicu J o'dea, apoi iarăşi cu Plaxa.

Despre aceste încrăngâturi vezi spiţa neamului Cos-tâchesc alăturate aici.

§ 21 Consideraţfuni generale; încheere. Eloculca

săîncheemacest excurs asupra aşezărilor

pevalea

Idriciului cu câteva priviri generale, de ordin econo-mic şi cultural.

I ) In l uban avem o ml ţcare a Iul 1 din L iuban, boer ce vine in dlvaaul din>404, şi se dă ca f rate lui B raţul S traovL i . Din L l uban-a e»ll luban saulb in. d e unde I băneasa (D or ohol \ I bana (T utova) I bâjej tl (T * tova)~ cum4ln Uubi avem a I ubi ; şi din l iute av«m iute



L X X V II

a. Natura proprietăţi. P e lot cursul Bârladului gă-sim o proprietate domnească personală a r.eamuluiluiŞtefan cel Mare. In sus Vasluiul cu toată moşia lui

era proprietate personalâ a lui Ştefan Vodâ, pe o ra-zâ de peste 20 chilometri. In gura Crasnei, marele vo-evod dă de zestre nepoatei sale alte moşii la măritatul eicu boerul Clânâu, rânduit spătar mare, fără a-1 mai treceprin filiera erarhicăa boer'ilor dedivan. Şepte chilometrimai în j os - prin dreptul Corotenilor - era moşia luiBogdan Vodâ ; iar în gura Idriciului propr ietar era Petru1

Vodâ Rareş. In acest fapt stâ naşterea legendelor i s-toricele fâcurâ în ochii urmaşilor atât de popular Vas-luiul ca şi Docolina. Oamenii din l oc au avut mulţi ani'fericitul prilej de a vedea în faţă figura marilor noştrivoevozi; şi deci a-şi spune copiilor ştirile despre V o-evoziilor. Ca o amintire istorică acestor timpuri stră-vechi Gr. Alex. Ghica Vodă ţinu sâ-şi f ixeze la Băsăşti

- dincolo de dealul Chiricei şi al Huidumanului - aşe-zarea sa de vară - un fel de Sinaia de astăzi.In fundul viii Idriciului - Iadro, IadTici=Andreas

- proprietatea s'a sâdit de 2 boeri în seci X V a, ve-niţ, unul din părţile de jos ale Munteniei, - MunteniPuţeane; iar altul din părţile de sus ale Maramure-şului - Brebu, ca şi Pogace, Dolh, etc.

Pe aici era trahtul cel mare al Docolinei spre Brâ*ila şi fiind încrucişare de drumuri comerciale a înlesnitaşezarea a boeri din diverse şi împoncişate meleaguri.

Proprietatea s'a însâdit istoriceşte în pragul secial XVa, când primii stăpâni au descălecat aşeză-rile lor pe Iadrici, pe Pogâceni şi pe Elan.

Seci X V şi XV Ia au pulverizat proprietatea întreurmaşii celor

6generaţiuni

destăpâni,

deaici

a de-curs variaţiunea denumirilor la atâtea hlize de moşii,pârţ rupte din acelaş trup, cari încurcă stăpânirea,o îmbu âtăţeşte şi o face multora nefolositoare, întru-cât îşi aveau aşezările lor în alte pârţi de loc. Şi a*tunci se naşte nevoia înstrăinării părţilor lor de ocină



L xxxin

ori cu bani ori supt forma de danii. Şi aşa intra Instăpânire Cost&cheştii, cu Gavriliţâ vornicul câtrâ 1669.

Pe puţine vai s'a fost încins o lupta mai aprigâ intremarea şi mica proprietate ca pe valea Idriciului! Urmaşiivechilor stăpâni din seci XVa - răzeşi - şi-au ţnut cuîndârj ire hlizele for răzeşeşti, şi cu toată lupta dusă deboerii acaparatori, ei îşi păstrează şi azi moşioara lorau saci de hârtie, harţ închipuite de moşiile lor şi ştiusâ"ţ >spue din moşi strămoşi, cum le-a curs moşia.

Două sute de ani a durat această luptă de acapa-rare şi răpunere, şi la urma urmei răzeşii au rămascu răzeşiile lor , iar proprietatea mare a trupului Roşia-cilor după o oscilajţie dc 60 ani in mâneleunor stâpânistrăini şi înstrăinaţi, intra în mâna Epitropiei Sfântu-lui Spiridon, ca dupâ 50 de ani sâ revinâ la ţărani şirăzeşi, singurii în drept de a stăpâni pământul întrucât-ei singuri îl cultivă.

b. Proprietatea temeiu culturei. Da â văile dimpre-jurul Idriciului au avut norocul de stăpâni Voevozi aiţârii, şi mari boeri, sfetnici de divan, nu mai puţn şirăzeşii, stăpânii pe aceste moşioare, ne-au dat feţe bise-riceşti de samă, diaci de divan, uricari, vornici de poartadichii de Episcopi, profesori celebri, mitropoliţ chiar.E lung pomelnicul energiilor culturale ale Moldovei,născute şi crescute pe această vale a Idriciului.

In primul loc v'm Costăcheştii, neam mare de bo-eri cu orviaţâ bogată în faptfc politiceşti cari şi-au legatnumele lor de multe evenimente despre cari ne vorbescletopiseţele ţârii; iar cea mai de sama odraslă a aces-tui vestit neam deboeri - eşiţ din Popi loan din Epu-reni către 1600 - fu marele Mitropolit- Veniamn Cos*tatke, care a păstorit aproape 50 de ani în scaunul E-

piscopiei d e Huşi, a Episcopiei din Roman şi MitropolieiMoldovei şi Sucevei, lucrând la cea mai largă operâcultur ală, cu care umple toată jumătatea Întâia a seciXl t fa . '

Aici pe aceşte văi au trăit şi şi-au leagănul lor



LXX VII

trei familii de boeri slujbaşi tehnici ca Vornici de poartă,diaci uricari, şi dicfiii. Aici gâsim pe Talpeş, vor-

nic de poartă ; aici gâsim pe luverdan vornic de poarta,unul stâpân în Costeşti şi Coroteni, altul stăpân şi p evalea J lgâliei. Aici gâsim neamul Iui Foce uricar, încădfn seci XVII cu vechi încrângâturi de strămoşi. Aiciâ trâit neamul L ucăi Direptate, boer şi din ţara de sus, şjcare a stăpânit şi locul din poarta cetăţii Sucevei, undeŞtefan Vodâ a fost ales şi proclamat de Domn în 1457Apri l 14. Aici găsim pe fraţi Isaia şi lorest Dan di-chii şi proin dichli pe lângă Episcopia Huşilor, vechicunoscători de pravili şi canoane in procesele ce sejudecau la Episcopie, lorest Dan ne-a dat cel întâiuplan al târgului Huşilor prin 1792, aşa oum se price-peau sâ fa ca hărţ închipuitoarede starea locului îna-inte de şcoala realâ a lui Gh.^Asachi din 1813. T otjle_aici a eşit şLQh Săulescu profesorul erudit al laşilor,care ne-a lăsat atâtea studii de istorie, de filologie,dearheologie, de Folklor, dar şi un sac de dosare în ne-sfârşitele sale procese iscate cu răzeşii săi din Vâtcani.

Valea Idricilor a avut şi lăcaşe de devoţiune:schitul Vladnic pe creasta dealului, ce stăpânaşte fun-dul vâii, biserica lui Gafencu pe creasta dealului Dol-henilor din sus, biserica Roşieştilor, ctitor ie Costâcheas-câ, biserica Idriciului, ctitorie I amandiascfl.

Desprindem din toate aceste nn mare adevăr is-toric : unde este prilej de dobânda, se naşte şi o miş-care culturala, şi nu poţ avea oameni de cultură decât în centrele unde este un belşug material, căci deunde nu este nici Dumnezeu nu cere ; şi din vatra re-ce a săracului peunde suflă vântul, nu se naşte omulde cultură.

Iar astăzi undele încete ale apei Idriciului duc cu

ele în şoapte neînţelese o veche şi adânca poveste d«tot ce a fost pe aceste vai, numai sâ ştii să le poţ citiIn noianul de acte rezleţe, ceni le-a lăsat trecutul.

laşi 24 Februarie 1924 OH. GHIBANESCU



ADAUSE Şl ÎNDREPTĂRI

A. La spiţa lamandiascâ, publicată Ia pagina XXVII,complectăm generaţiunile cu urmaşii lui L> Iamandi,sinloan Iamandi, care a fost frate cu C. Iamandi, gine-rele Z oiţei Doniceasâ stol iiceasă, născută Costachi.

Iată care e pomelnicul lamandieştilor la bisericadin satul Epureni (FâlciuJ comunicat de d. Emil I a-mandi, proprietarul actual al Epurenilor:

Panaite, Ştefan, Dumitrie. Smaranda, Profira, £-cater ina , C asand r a, V asile, M ar ii, loan, Raliţa. .

loan (tatâl lui Dumitru Iamandi Gheorghe, Va-. sile, Maria, Vasile, Spiridon, Alecu, Clara. Gheorghe,

Ruxanda.Ecaterina, Costantin, Anastasia, Dumtru[IamanJ i]Sultana, Climen, Profira, Evdohia. (monahia), Agapia[monahia Eraxh], Petrea, I leana. Anica.

loan, Gheorghe, Neculai Iamandi (col >nel).Elisaveta, Neculai, Costantin (Iamandi).Pentru înţelesul acestui pomelni:, care arată câ

toţi aceşti I amandieşti stau îngropaţ în biserica, ctito-

ria lor din Epureni, idtâ încrângătura:» Dimitrie Iamandi=Smaranda

B vdoehl * P ro f i ra E praJ l a A m Neculai GheorgM ef loan•tari |a A da m- monahi a =x colooel

T ut o ra) . aghiotao»domaeK

' III w a

ni

(«Ual la ElenaJu l letaVeluria

i Cant = M argareta sto l . A l. m t w u1_ E lena O rS f ina |

I I feteGheorghe

B. L a spiţa lamandiascâ dela pag, XXV, adâogâmurmatoarele la feciorii lui Gheorghe Iamandi postelnicul.

El a avut 4 ,feciori: Costachi, căsătorit cu AglaeMânu, Zinca, căsătorită cu Donici, lancu, căsătorit cuCleopatra Catargiu, şi Agripina căsătorită cu ScarlatRosetti Pahneşti. lată spiţa:

Gheorghe Iamandi post.= Safla MMcscul



vor-

ce se

întăiuprice-lu i îna-

Totlaşilor,>gie, deîn ne-

râtcani.îţiune:te fun-

ii Dol-cheas-

âr is-o miş-urâ deaci deitra re-e omul

duc cu-esteoţi cit»l.«ESCO

A D A U S E ŞI Î N D R E P T Ă R I

A. L aspiţa lamandiască, publicata la pagina XXVII,complectăm generaţiunile cu urmaşii lui D. lamandi, sinloan lamandi, care a fost frate cu C. lamandi, gine-rele Zoiţei Doniceasâ stuliiceasă, născută Costachi.

Iată care e pomelnicul lamandieştilor la biserica

din satul Epureni (Fălciu,) comunicat de d, Emil l a-mandi, proprietarul actual al Epurenilor :Panaite, Ştefan, Dumitrie. Smaranda, Profira, £-

caterina, Casandra, Vasile, Maria, loan, Raliţa. .loan (tatâl lui Dumitru lamandi). Gheorghe, V a-

sile, M ari a, V asi le, Spiridon, A lecu, Clara. Gheorghe,Ruxanda.

Ecaterina, Costantin, Anastasia, Dumtru[lamandi]Sultana, Cl imen, Prof i ra, Evdohia, (monahiaj , Agapia

[monahia E raxh] , Petrea, i leana, Anica.loan, Gheorghe, Neculai lamandi (col inel).Elisaveta, Neculai, Costantin (lamandi).Pentru înţelesul acestui pomelni:, care arată câ

toţ aceşti I amandieşti stau îngropaţ în biserica, ctito-ria lor din Epureni,'idtă încrângăîura:

Dimitrie lamandi=Smaranda

Evdoehla Prof i ra•tari ţa A da m-Tatova)

Epraxla Ana

mo nah i a = x

Neculai

colooelaghiotantdomnesc

Gheorghleţ

=E ileriaa

câp. M tuU aNeculai Coitantin

= El, Ionescu

BltoaaD. Baţpaiea

T eodor l o t f A l *Ganc = M argareta

Elena OrSţanu

GheorgheDinu

loan

BâraIII c O* l îS t *

Didlna " "=Col. Al. Mltescu

Cwtaatla ElenaJul letaY eturiaVlrginia

B. L a spiţa lamandiască dela pag, XXV, adâogămurmătoarele la feciorii lui Gheorghe lamandi postelnicul.

El a avut 4 ,feciori : Costachi, căsătorit cu AglaeM ânu, Zinca, căsătorită cu Donici, lancu, căsătorit cuCleopatra Catargiu, şi Agripina căsătorită cu ScarlatRosetti Pahneşti. lata spiţa ;

Gheorghe lamandi post .- Safta M UU 'scul

Co*tahea Aglae M ânu

Z i n c as Donici

lancua C l e o pa t r a C a t a r g l

Agripinaa Scarlat Rosettl



129

96) Document din 1793 Ghenar 27,

S umar : J alba i eromomhul ui lorest Dan, dichiul Episcopiei de Huşicontra T udosi i căi visterni ceasa pentru impresurarea Bogheoilor ţ| B &rgl-

oaniior.(M oşi a R oşi eşti , sel i ştea Şărbăcani V, 16) hârtie.

Prea cinstiţi Dumnevoastrâ boeri câimâcami. Avândpricină de giudecată cu dumneaei 3 visteriasa Todosiica,pentru moşie noastră Boghenii, i giumătate de Bărgâ-oani ce sintu pe apa Idriciului la ţnutul Fălciului, îm-presurânduse cu totul de câtrâ dumneaei pâna în a-nul trecut supt nume de chirice, zicându iâ are şi scri-sori vechi de cumpărătură, dupâ cum pe larg scriemărturie mazililor ceau mersu sâ hotărască în anultrecut, care este întărită şi de dumnealui spătar Nico-lae Canta fiind ispravnic la acea vreame măcar câ decâtrâ dmnealui vornic Costin Catargiu, şi atunce lamergire mazililor dupâ carte de blâstâm şi în divan

de faţe înainte dumv. au mărturisit adivârul, câ naunici o scrisoare, nici pe Ploeşti, nici pe aceste Bogheniişi Bargâoanii, cum curat sâ arată prin carte de giu-decată pentru moşie Ploeştii, ce ni sau dat la stăpâ-nire noastră, sâ află atunce şi visterniceasa Tudosiicaaice faţâ, şi nau vrut sâ iase la giudecată, cerând prinjalobâ câtrâ Măria sa Vodâ prelungire după vremelucrului, iarăşi zicând câ are scrisori vechi sâ le aducă

la vadia, însă dumneaei după vadfe piste câtâva vrememai trecând abia au venit, şi nici o scrisoare pe Bo-gheni şi Bărgâoani nau adus, de cât o împârţală aboerilor Rusâteşti ce sau aflat la dmlui vornic NicolaeRosât, în care scrie câ dâ Ştefan Rosât fiicii sale Mă-rie Scârlâtachi între alte zâstre, şi moşie Idriciul cuhotarâle ei, şi o mârturie făcută acum de pah. lor-

dachi L ambr ino, precum au apucat stăpânind moşieIdriciul visteriasa Tudosiica, nepomenind de BogheniBărgâoani nici în împărţala Rosâteascâ, nici în măr-

turia pah. şi cerând dumneaei la patru veliţ boeri amf°st rânduiţi prin ţidulâ gospod câtrâ care arătânddumneaei împărţala şi mărturie, şi după aceste dmlor



giudecâtorii nepriimind a sâ mai cerceta toate scriso-rile vechi ce avem pe moşiile noastre Boghenii şi Băr-gâoanii au rânduit sâ sâ faca anafora saşi stăpâneascavisteriasa moşie Idriciul, băgând în hotară le ei şi nu-

mitele noastre moşii. Noi de moşie Idriciul ce se nu-meşte şi gura Idriciului, care este driaptă a visteriasei,nu ne acolisim, de cât cerem cu scrisori vechi, B o-ghenii şi Bargâoanii ce sânt baştină a noastre alăturicu aceasta, iar de rămâne sâ intre în hotarâle Idriciu-lui, şi sâ sâ stăpânească moşiile noastre de visteriasasupt acel nume, atunce împreună cu noi toţi cei ceau moşii pc apa Idriciului de la gură până la fund

vor striga şi nu vor suferi atâta strâmbătate, supt uncuvânt scurt ce cuprinde mult, zicând moşie Idriciulcu hotarâle ei, fârâ a numi gura sau fund, nici altemoşii deosâbind. N e rugăm dmv. anaforaua sâ stea şisâ ni se facă carte cinstitului divanu catrâ Preasv. pă-rintele Episcopul de Huşi, şi câtrâ u i boeriu şi unvornic de poartă sâ margâ la stare locului, şi adu-

nând pe toţi râzâşii şi împregiuraşii moşiilor ce sâmegieşâscu cu aceste sâ facă cercetare adivâratâ dupăcarte de blâstâm ce avem, şi de vor intra şi a altoramoşii, ce sint pe Idriciu, în hotarâle moşiei visteriaseidupâ împârţala ce aratâ, atunce şi noao nu ne rămânealt cuvânt de cât sâ aruncăm scrisorile în foc, sâ nusâ mai pomenească alt nume de moşii fârâ numai Idriciu;iar cunoscânduse acolo de cătră hotărnici dreptate

noastră, sâ aibă poruncă a închipui hartă destare mo-şiilor, şi prin mărturie cu arătare pricinii pe largu, seînştiinţeză pe dmv., mai poruncinduse rânduiţilor ho-tărnici şi pentru alte pârţi a noastre anume P o g o c e n i i .Aldeştii, Hârcioganii, Puţănii, Ploeştii ce avem sâ lemăsoare în stânjâni şi sâ facă hartă pentru toate,dândune şi mărturie hotarnică, stâlpindule şi cu pietrede cătră alte moşii, şi mare pomană a fi dmv. de valua acum sfârşit că niam stâns cu cheltuiala, şi P er"dere vremii întratâte rânduri înainte şi mai ales întra-cest anu, stând nelipsiţi de la trccuta lună Iunie Ş'pănă acum.



131

Prea plecaţi la mila Dmv. smerit rugâtoriu Iero-monah lorest Dan dichiu, Buşuleştii fraţ ot ţnut Tutovii.

In dos : Sâ sâ facâ carte de va primi sfinţa sapărintele Episcop sa e osteneală şi fiind cu primire a-

mândurora părţilor.D. Clucer ..93Ghenar 27

97). Document din 1793 Ianuarie 28, Iaşi.S umar : C artea boeri lor câimâcjni cătră V lădica de Huşi ţ Isprav-

nicul de Făl c u, pentru impresurarea Boghemlor despre Idriciu.(M o#ia K o iej ti , seli>lea Şărbăcani V, 17) Hârtie.

Caimacami, Câtrâ al nostru cinstit duhovnicesc pă-rinte I svinte chir Veniamin Epis:op Huşului, i dumnia-lui pah. Grigoraş Costachi ispravnic de ţnutul Faldu-lui şi câtrâ Gheorghe Miţele vornic de poartă.

latâ jaloba ce au dat câtrâ divanu cuvioşie salorest proin dichiu şi Bjşuleştii de la ţnutjl Tutovii,asupra vi steresei Tudosiica Donici pentru împresurare

ce li sar fi pricinuind moşiilor lor Boghenii şi jumatatedin Bâr gâoani, ce sintu pre apa Idiiciului la ţnut Fâlciiului,alăture cu moşiia Idriciului a visteresei, i sau trimis svinţitale şi dumitale care pe larg veţi inţâlege. Deci fiind câ vis-teriasa supt nume de Idrk i, ar fi împresurând cu stăpânireşi moşiile jăluitorilor, spre a câror îndreptare şi luminare,poftim* pe sfinţia ta şi pe dumta împreună cu rânduitul

vornic de poartă, sâ mergeţi la faţa moşiilor şi strân-gând pe toţi împregiuraşii altor moşii ce sâ hotârâscucu aceste, cu scrisori vechi ce vor fi având asupra mo-şiilor lor , cum şi pe ălţi razâşi şi oameni bătrâni cuŞtiinţă de stare moşiilor din vechiu, dupâ cartea deblâstâm a părintelui mitropolit ce au jâluitorii, sâ faciadivâratâ cercetare, arătând întăiu jâluitorii dupâ scri-sorile vechi ce au, la ce locu şi pe unde le sântuhotarâle moşiilor lor Boghenii şi Bârgâoanii, apoi sâarate şi visteriasa Tudosiica cu dovezi vrednice decredinţa până unde sâ întind hotarâle moşii Idriciul adumisale, şi de va fi rămânând acolo unde vor arâtajâluitorii moşiile lor afarâ din cele drepte şi adevăratehotăra a Idriciului, şi vist. Tudosiica le va fi stâpâ-



1 &

hind cu strâmbătate Boghenii şi Bârgâoanii supt numede Idriciu, iar când jaluitorii cu numele acelor moşiice zic câ au, sâ vor fi acolisind sâ Intre în moşia I -driciul, să faci prin cuvânt sâ înţaleagâ ca să nu maisupere pe visteriasa, şi în scurt prin cercetare cu amă-runtul ce veţ face, precum veţi cunoaşte cu cale şicu dreptate, şi sâ faceţi harta, măsurând cu stânjanultoate moşiile ce vor fi cu pricină dupâ arătare ainân-duror părţlor, şi sâ dai şl mărturie pre I.argu de curgirepricinei la parte ce sâ v„ câde, şi neodihnindusâ vreoparte cu cercetare ce hţi face să le puneţi soroc sâ

vie aicia, de unde vor lua ce desăvârşit hotărâre, cumşi pentru alte pârţ demoşii, anume Pogâcenii, Aldeştii,Hârcioganii, Puţănii şi Ploeştii, ce mai au jâluitorii,lângâ aceste mai sus numite. Dupâ cererea ce fac prinjalobâ, iarăşi sâ sâ măsoare în stânjăni şi făcândhartă cu arătare stânjenitor, şi mărturia hotarnicâ sâle daţ la mâna lor, fiind fără pricină dt câtrâ alte moşii.

1793 Ghenar 28.

Ştefan Canta Sturza vornicN. Canta logofăt procit. D. Cluceradresa: Caimacani: câtrâ al nostru cinstit duhov-

nicesc pârinte, svinţia sa chir Veniamin Episcop Huşului.i dumnealui pah. Grigoraş Costachi ispravnic *de ţnu-tul Fălciului, şi câtrâ Gheorghe M iţâle vornic de poartă—Dichiu lorest i Buşuleştii.—sau trecut la condică.

98. Document din 1793 M art 1.Sumar: A ni ţa L ambrino post. schimbă cu M atei Costachi dându-i

Wurtenli -Puţenl de la ţinutul K ălciu pentru Drăgu?ănl i d" la V aslui .<Mo«ia Robeşti, «eliftea Puţeni plic IV No. 29). Hârtie.

Aniţa postelniciasa. giupâniasa dumisali post. Cos-tandin Lambrino, fiica răposatului pitar Moisâiu Cu-

coranul, adiverez cu aciastă scrisoari a me, la mânadumisali Mateiu Costachi biv vel slugeriu, precum sâştie că având eu o moşie Intriagă, anume Puţănii

•cu apă, ce se numeşte şi Muntenii Puţăni, la ţnu1

Fălciiului, ce iaste aliasa şi fârâ pricina, după cum



133

nre larg" a f a t â scrisorile şi hotarnica acestii moşii dinieat 1782 M ai 25. cum şi alte pârţ de moşii tot laţnut Fălciiului pe Elan anume în Puţini i în Lungeani

şi în hotarul Bâlâneştilor, nihotârâte de câtrâ alţ râ-zâşi, carile moşii le avem şi eu luate cu schimbâturâdi la dmlui spatar Costandin Paladi, aceste moşii şicu părţle de mai sus arătate, de bunâvoea noastrăniam învoit şi am fâcut schimb, adicâ datam eu mo-şiia şi cu părţile de sus arătate şi cu doao suflete deţgani dumisale M ateiu Costachi biv vel sluger, cu toatihotarâle

şi cu totvenitul, dupâ cum

prelargu aratâ

scrisorile ce am dat la mâna dumisale. Deci dar şidmlui datumiau miie în locul acestii moşii şi părţle a-rătâte şi a doo suflete de ţigani, aciastă moşie în-triagă anume Drâguşânii pe apa Stavnicului la ţnutVasluiului după cum pr e largu aratâ scrisorile acestiimoşii, ci mi liau dat dmlui miie, şi fiind câ acestschimbu sau fâcut cu bunâ voia şi priimirea noastrâ,am dat şi scrisoare aciasta la mâna dumisale pome-nitului mai sus M ateiu Costachi biv vel sulger ca diastăzi înainte sâ aibă dmlui a stăpâni moşiia Puţăniicu apă, ce sâ numeşti şi Muntenii Puţâni, ce iaste a-liasâ şi fârâ pricină, cum şi aceste pârţ de moşie dinPiţcani, i din L ungeni şi din hotarul Bâlâneştilor, cutoate hotarâle şi cu tot venitul împreună şi cu doaosuflete de ţigani ce am dat dmisale. fii, nepoţ şi stră-nepoţ dumisale în veci nestrămutat ca pe o driaptă°cinâ a sa moşie, şi spre încredinţare am iscâlit.

1793 Mart 1.

Aniţa; Costachi

99) Document din 1793 Mart 16.r Sumar : F raţi i B uşuleşl l se jăluesc Domnului contra vorn. Costlgcatargiu pentru I mpresurâri l î ci le lac In mobi le lor PloejUI şl Boghenii.

(M o»la R oşi ej tl , seli ?t?a Pogăcenl pilc V, No. 18) Hârtie.

prea înălţate Doamne, Iarăş prin al doile jalobă,JH 'acrâmi îi drâznescu cătră înălţme ta câ având mo-



\34

ghenii şi cât mi sa alege din Bârgâoani, care moşiisânt tot alăture una cu alta la ţinutul Fălciiului, p evale Pogocenilor, iar Boghenii şi Bârgâoanii trec şipiste apa Idriciului, cu vaduri de moară, cu temelii decase, cu locuri de vii şi de priseci, care până la vre-me râscoalilor au stăpânit nestrămutat părinţii noştri,şi unii şi prin aşâzârile ce ave pe numitele moşii, iardin întâmplările vremilor strâmutânduse cei mai mulţpre la alte locuri fiii şi fiicele banului Scarlatachi Cos-tachi, având o moşie Ia gura Idriciului şi alta la Bă-seşti pe din giosu de a noastră au şi început a ne

împresura din moşiile noastre, am mersu în câtevarânduri cu hotărnici şi eşind fi'i şi fiicele răposatuluibanului Scarlatachi Costachi, şi dmlui vornic CostinCatargiu fiind ginere, de multe ori atât de la dejmacum şi de la hotărât, niau gonit cu baltagile, şi niauşi bătut pe dialu cu ţiganii pănă la moarte, şi niaudus şi la casa dmsale vornicului, şi mau bătut la talpecât au vrut ca pe tâlhari, dupâ cum pre larg arata

cărţle divanului din anii trecuţi, şi anaforaoa măriisale Alexandru Costandin Moruzi Vvod din anul a-cesţa, şi tot prelungindune din anu în anu, câ au scri-sori de la neamurile noastre de cumpărătură, şi nnvre sâ le scoată până în anul treait 1790, atunce mer-gând iarăşi cu hotărnici şi cu carte de blâstăm ladmlui vornic Costin Catargiu, însuşi dmlui atunce aumărturisit câ n?u nici o scrisoare, dar la hotărât iarnau vrut sâ margâ. acum în anul acesta la trecuta lu-nă luni aşăzândus Măria sa ' lexandru Moruz Vodâîn scaon fiind şi dmlui vornic aice de faţă jaluind noimării sale lui Vodâ, am fost rânduiţi la dmlor veliţiboeri şi scoţândune de faţă la giudecată în trii lumabia sau sfârşit giudecata pentru moşie Ploeştii, dupâcum pre larg arata carte de giudecată ce niau dat la

mână de stăpânire, iar pentru Bogheni i B ă r g â o a n iiarăşi dmlui vornic au mărturisit câ nau nici o scri-soare, dar să râspunzâ cumnata dumisale 3 v i s t e r i a s aTodosiica Donici, care şi dumneaei era aice de faţâşi fiind chemată la giudecata prin dmlui vornic za a '



! prozi, nau vrut sâ vie, şi fâră ştire naastrâ au dat ja-lobâ mârii sale lui Vodâ, câ are scrisori vechi şi nauştiut sâ şi le aducâ şi i sau dat soroc la 26 a luiOctomvre şi atunci să şi aducă scrisorile. L a soro: noi

am vinit, visteriasa iar nau vinit trecând piste 20 zilepeste soroc şi de abia au venit, noi stând în cheltu-iala aşteptândo şi viind iar nau vrut sâ iase la divan;dupâ atâte jalobe ce avem noi rânduite de la mâriesa Vodâ, ce sau cerut la boerii cari au vrut să fierânduiţi prin ţidulâ sâ ne giudece, şi neau mai pr e-lungit câtâva vreme, şi abia la 4 a lui Ghenarie, niau

scos la giudecata, neîngâduindune pe noi sâ ne scoa-tem scrisorile nici cu gura sâ grâim, visteriasa dupâcum zisâsâ câ are scrisori vechi sâş aducâ, nau adusnimica, ci gâsinduşi aici numai o împârţală a boerilorHusâteşti, în care scrie câ dâ vornic. Ştefan Rosâtfiicei sale Marii moşie Idriciul cu hotărâte ei, iar deBogheni şi Bârgâoanii noştri nimica nu pomeneşte, şi

cu acel cuvânt au hotărât dumnealor boerii giudecâtorisâi facă anafora, ca sâ sâ cercetezâ şi de mâria saVodâ şi sâ să dea moşiile noastre visteriesei. A douazi intâmplândusă schimbare domniei de sau făcut înnoapte aceia vro cercetare nu ştiu, că faţă nu neauchemat nimine, acum prin jaloba ciam dat înâlţmeitale în săptămâna trecută ni sau dat carte pentru ho-tărât alte meşii ce avem acolo alături, iar pentru a-ceste niau zi s dumnealui vel loeofât câ r.ici carte deliotâr^t, nici de cercetare şi hartâ sâ facâ la stare lo-cului dupâ carte de blăstăm nu ne dâ. ci visteriasaTodosiica dupâ anafora sâ stăpăniască şi drepte mo-şiile noastre supt nume de ldrici. Dar în vreme câi-niăcâniei ni să dedesâ carte, câtrâ boerii ispravnici şiun vornic de poartă sâ facâ cercetare şi hartă, care

carte este faţă, iar acum nu ştim cu ce cuvânt nu nesâ dâ. Milostive Doamne, pe apa Idriciului sânt peste0 suta de moşii, şi fieştecine îşi stâpânescu moşiilecu numile lor, iar boghenii şi Bârgâoanii pentru câsântu alăture cu moşie visteriesei le schimba nuipele

le e în hotarul I driciului. Cu lacrâmi ne rugăm Inâ'-



136

(Imil tale, după cum svântul Duh te va lumina, cu lu-minata înţelepciune înâlţimei tale hotărăşte prin dom-nească porunca ori sâ marga rânduiţi hotărnici sâ cer-cetezâ la faţa locului strâmbată te ce avem, şi sâ facă

harta, ori sâ vie faţa visteriasa dc iznoava sâ ne giu-decâm înainte Inălţmei tale sâ ni sâ lumine'zâ drep-tate, câ cu totul niam stânsu şi am câzut la grele da-torii, cu cheltuelile Intru aţâţa ani, umblându sâ negiudecâm şi sâ ne aflâm dreptate. Robii mârii tale,Buşuleştii fraţ i alţ răzăşi ai noştri.

în dos:

„Mergi la dumnealui vel logofăt şi întâi să să scriecarte ca dumneaei Tudosiica sâş aliagâ din parte a eihotărnici şi apoi sâ va face carte dupâ obiceiul pă-mântului.

Donici clucer 793 Mart. 16.

100) Document din 1793 Mart 25.Sumar: J alba Iul Dan (I a 5 f raţi B uşl iâ contra T udosi i câi Donici

viiternlccaia pentru Impresurtrca moliei Boghenii.(M oşia K o lej tl, sel iştea Dogli cnl pli c V , No. |9) H ârtie.

Pre înălţate Doamne. Cu mare plângere iarăşi damsupărare înălţmii tale, de mare strâmbatate ce tra-gim dc câtrâ 3 visteriasa Tudosiica fiica răposatuluibanu Scarlatache Costachi ca având noi la ţinut Făl-ciiului pe pârâul Idriciului, o moşie dreapta a noastrăde pe moşul nostru Chirice anume Boghenii şi di.i Băr-găoani cât ni sâ va alege, pe care moşii au fost şi a-şâzare numitului moşul nostru, case şi heleşteu cu moarâîn pârâul Idriciului, vii şi locuri de prisăci, cu întari-turi domneşti ce le avem faţă în mânule noastre, şide câţva ani cu împresurare farâ dreptate şi fârâ giu-

decată le stăpâneşti, M ilostive Doamne, de zeci animal bine de când ne trec zilele şi niam stânsu cu to-tul cerşind dreptate şi nu aflâm, câ în câteva rânduriam mersu cu cărţ gspod cu vornici de poarta şi ma-zili fSnduiţ hotărnici, şi nici o data nau vrut sa steala hotărât, şi de multe ori niau gonit şi cu baltagile,



137

pe unii niau şi rănit, zi:ând câ au scrisori şi lior a-duce ca sâ hotâr m şi lot aşea niau prelungit din anuîn anu ; Prin ferbinţi lacrimi ne ru âm ca ticăloasa noa-stră jalobâ, sâ nu fie trecuta de la auzul înălţmii tale,

milostiveştete asupra casâlor şi săracilor noştri copii,sâ f ie chemata numita visteriasă, cu toate scrisorile ceva fi avându asupra Boghenilor şi Bârgâoanii, înainteînălţmii tale sâ ne giudecâm şi dupâ drepta(te) cesvântul Dumnezâu va lumina nemărginita înţâlepciuneînălţimii tale, sâ hotărăşti, şi vom fi şi noi mulţâmiţcâ altâ nădej de şi sprijinialâ nu niau mai rămas fârânumai în mila lui Dumnezâu şi în mila Inâlţmei tale,

câ sânt zâci luni de când noi nu lipsim din divan pen-tru pricina aciasta; milostiveştete asupra noastră casâ să aducâ aice, şi mare pomană a fi înălţmii tale.

Smerit rugâtoriuIeromonah Isaia Dan proin dichiu episcopii Huşi,

robii mării tale Cinci fraţ Buşăleşti de la ţnutTutovii.

în dos :Vât(aje) za aprozi sei scoţ la dumnealor veliţi

boeri să cerceteze şi sâ avem ştire.3 logofăt 1793 Mart 25.

101) Document din 1793 Mal 11.

Sumar: M ărturi a lui Ion Chichiţă pentru Chirice.(M o$la koţi ej ti , sel i j i ea C hirice, plic V, N . 20) Hârtie.

Adică eu Ion sin Sava Chichiţa datam adevâralâmărturie me la mâna sf. părintelui lorestu Dan proindechiu precum ştiu cu sufletul mieu câ piste doi triiani dupâ prada Tătarilor mai încoace,câ fiindu eucu tatâl mieu la adunat fân la dealul lui Tătar, şi şe-zând di amiazăzi au mai vinit câţva omeni la vorba,spune însuşi tatâl mieu celorlanţi omeni câ slujindu un

ficior a Chiricii la Scârlâtaihi au fost iherdut doi te-legari, şi temândusâ câ la bate au fugit şi pe urmăau gâsit telegarii, şi Scârlâtachi acum stăpâneşti atâtam ° Ş i e a Chiricii 'şi arată şi hotarul păn unde au fost



138

peste Idrici. şi pânâ în ţntirimul bisericii spre apus,şi pânâ la nişte pruni şi vişini ce sânt la mij locul Ciun-tei, şi în sus p$nă în moşie Dumeştilor, iar spre râ-sârit arâta poiana Chiricii unde iaste şi puţu şi bem şiapâ din puţul aceia, şi spune că au fostu şezându Chi-rice, aşa am auzit din gura tătânimieu şi mârturisăscucu sufletul mieu înainte lui Dumnezeu şi pentru cre-dinţa neam pus degitul.

. 1793 M ai 11.f Ion Chichiţă sin lui Savin Chichiţă.• Eu Ursachi Racle, ot Băsăşti am fost faţă laa-

ciastâ mărturie.Gheorghie M iţele vornic de poartăEu Gligoraş Burghele am scris cu zisa lor.

102) Document din 1793 M ai 17.

Sumar: Cartea lui M . C . Suţu V odă cătră i spravni ci i de Fălciu săaleagă părţ le ierodlaconului Cbesari e din V utcani .

(M oţa Roşieşti, sil i ştea V utcani, plic I ii. N o. I I ). H ârtie.

Noi Mihail Costandin Suţul Vvoda. bojieiu, milos-tieiu gospodaru. zemlia, M oldavscoi.

Cinstit credincioşi boerii domnii meii Dmta lor-dachi Lambrino, biv vel banu, i dmta Grigoraş Costachibiv vel paharnic, ispravnici de ţinut Fălciiului, sănă-tate. prin jaloba ce au dat domnii meii Chesarie ie-

rodiac. au făcut cerere ca sâ i sâ hotărască părţiledemoşie ce ar fi având în moşie Vâtcanii de la acel ţi-nut nefiindales(e) de catră părţile celorlalţi răzâşi, scri-

, em dmv. aducând de faţă pe toţ râzâşii numiţii moşiimai întâi sâ faceţi cu amâruntu cercetare tuturor scri-sorilor şi altor dovezi încredinţate ce or fi de îmbepârţle şi precum veţ cunoaşte a fi drept, sa giude-caţ, şi la parte ce sâ va câdea să daţi şi ca-te degiudecată, şi când dupâ giudecată îi va rămâne şi jâ-luitoriului părţ în numita moşie şi va fi trebuinţă dehatarât, de nu veţ pute merge nici unul din dmv. lastare moşiei, veţ rândui mazili de ai ţinutului oamenicu ştiinţă 1» hotărât ca să miargâ la faţa locului, unde



231

fiind iarăşi toţi râzâşii faţa sâ aliagâ şi să hotărascădrepte părţile jâluitoriului, stâlpindule şi cu pietri ho-tară pe la locurile ce ar fi trebuinţă, şi sâ deşi măr-

turie hotarnica în semne şi în stânjăni pe obiceiu, is-călită de dânşii, de toţ râzâşii cum şi dedmv. încre-dinţată, iar când cu cercetare Dmv. nu sâ vor odihnivreo parte sau la hotărât va naşte pricină, cu pie-tri hotară să nu stâlpiascâ, şi cu mărturie Dmv. ară-taţ pricin1 pe largu, cu hartă de stare moşii, pu-indule zi de soroc dupâ vreme lucrului sâ vie la divansă li sâ hotărască cum a fi drept.

1793 Maiu 17.adresa : «Cinstiţi credincioşii, boerii domnii mele,

dsale lordachi Lambrino biv vel banu, i dmlui Grigo-raş Costachi biv vel pah. ispravnici de ţnut Fălciiului—Chesarie lerodiac.—sau trecut, procit vel logofăt. •

Pecete în ciară roşie: Io. Mh. Cst. Sţ. Vv. 1793.

103) Document din 1793 Mai 20.S ' mar ; M ărtur ia lui L upu L apteş din Năreşti despre hotartle Du-

meştilor de pe ldrici-(M oşia R oşi eşti , seliştea Dumeşti plic 9, No. 19). Hârtie.

Adică eu Lupu Laptiş ot Năreşti om di optuzâcişi mai bine di ani, datam adivâratâ mârturiia me la

cinstit(â) mâna dmisale sulgeriului Mateiu Costachi pre-cum sâ sâ ştie câ puindumi preosfinţa sa chir Veni-amin, Episcop Huşului blâstâm asupra me ca sâ mâr-turisăs: de unde ştiu sau pe undi am auzâtu margi-nile moşii Dumeştii din ţnut Fălciului, di peapa I-driciului dupâ cum am ştiut aşa mârturisâscu în fricalui Dumnezâu, căci capâtu dispri apus mergi pânâ înmatca Ciunţii şi sa întoarce costa dispre Idriciu dis-pre Ciuntă, întro fântână în costişă ci sâ numeşti fân-tâna lui Bâlanu. şi mergi tot spre râsâritu costa cumoşiia Idriciu alături | iste vale Câcâţăi, şi tot sprerăsărit prin druniu săpat şi tot la dial alâturi cu mo-vila lui Gâlcâ pe din sus prin lac lui Nistor, şi pârăîn hotaru văi Puţănilor, iar coasta Dumeştilor din sus



140

ci sâ hotărăşti cu parte din Dumeşti cii aleasă a luiTalpeş, mergi prin poiana ce mari a Dumeştilor spreapus şi prin matca Primejdii piste apa Idriciului, întropiiatrâ di lângă drum şi la dial prin vale Câcâţii pâra

în matca Ciunţâi, care eu am fost faţă „ când sau fâ-cut acestă mâsorişte, dinpreună cu toţi răzăşii şi cumulţ oameni, şi aşa sau stăpânit acestă parti din mo-şia Dumeştii cu bună pace di câtrâ neamu L eahului,şi dupâ cum ştiu aşa marturisâscu în frica lui Dum-nezâu; şi înainte preasfinţii sale, cumu câ acestâ partedi.loc, sau stăpânit tot di câtrâ neam L eahului, aşa

ştiu şi marturisâscu cu sufletul mieu carii meam pusunumile şi deagitu spre încredinţaref Eu Lupul Laptiş 1793 Maiu 20.

,şi acestâ mârturii am scris cu zâsa luiEu Ştefan M unteanu

104) Document din 1793 M aîu 29.

Sumar: C artea sprăvni ci el de Fălci u cătră mazi l i i rândui ţi săalea«?ăhotarăle părţi i din V utcani , propri etatea ierodlaconuiui C hesar i e.

(M oşia Roşieşti, sel iştea V utcani , pi c II I, N o. 12) H ârti e l ungăreaţă.

De la isprâvnicia ţinutului Fâlciiu. Dmv. ŞtefanRâşcan, i Ştefani Coat, şi Costandin Ghiban, sănătate,va poftescu. fiind ca sfinţia sa lerodiacon Chesarie,prin jaloba ce au dat catră Mâria sa Vodâ făcând ce-rire ca sâ i sâ hotărască părţile de moşie ce ar fi a-vând în moşia Vâtcanii, de la acest ţinut, nefiind a-liasâ câtrâ părţile celoralanţi râzâşi. şi de cătră înăl-ţimea sa sau rânduit atât pe dmlui banu lordachi Lam-brino cât şi pe mine, poroncindusâ şi aciasta ca denu voiu pute a mergi la stare moşii, s1 sâ rânduiascădin mazili i râzâşii acestui ţinut. Deci iată câ în locu

mieu vâ rânduesc pe Dmv. ca si mergeţi la faţa lo-cului, unde fiind toţi râzâşii de faţâ după scriso i Ş>dovezi ce vor fi având, să alegeţi şi sâ hotărâţi drept"părţle sfinţii sale ierodiacon Chesarie, stâlpindule şi cupietre hotară pe la locurile ce a fi trebuinţa, şi sâ sâde şi mărturie hotarnică în sâmni şi în stânjâni pe o-



u i

biceiu iscălită atât de Dmv. cum şi de toţ râzâşij,pe care sâ sâ aducă şi la noi ca să o încredinţăm cuiscăliturile. I ar când nu sâ vor odihni vreo parti cucercetare ce sâ va face, sau la hotărât va naşte pri-c i n a , cu pietre sâ nu sâ stâlpascâce cu mărturie Dum.arătată pncina pre largu şi cu harta de stare .moşiice veţi face sâ sâ aducâ la noi ca sâ le punem zi desorocu după vreme lucrului sâ margâ la divan ca sâli sâ hotâraVâ cum va fi drept fiind câ aşa sâ po-runceşte .de M ăr ia sa Vodâ.

De bine voitor Maiu 29/1793.

Grigoraş Costachi paharnic

105) Document din 1793 Mai 24.

S umar : S cr i soare de aşezare prin care răzăşi i de Hârcioganl o danla mâna sul gerul ni M atei C ostachi pentru jumătate de bătrân.

(M oşi a R oşi eşt" , scl intea rtârciogam pli c V N o. 21) Hârtie.

După toaţâ socoteala şi învoiala ce am fâcuto noiîn de noi răzeşii de moşie Hârciogani, care moşii lamăsurătorile cc sau făcut au e?it 340 stinjâni capătuldespre răsărit din Puţeni pâna în Popişcani, şi 309mijlocul pe vale Pogâcenilor şi 282 capătul despre a-pus şi din tustrele măsurătorile împârţndusS câte pe4 bătrâni adecă un bătrân Foceştii şi un bâtrân IftodiiŞi un bâtrân Coilie şi al patulea bâtrân Mihordeştii;

Şi bătrânul Mihordeştilor sau împărţt în doao, adicâPe giumătate sal ţii Mihordeştii cu Ion Eurmuzachi, iargiumătate din bătrânul Mihordeştilor sau scos partelui Mănăilă Roşiianu şi sau dat dumisale cuconuluiMatiu Costachi vel sulger, dupâ zapisâle ce sau vâzut•a Dmlui de faţă adicâ 42 stânjeni 4 palme la capătul disprerâsarit şi 38 stângeni 4 palme mijlocul şi 35 stânjeni 2 pal-

roe la apus, şi aceşti arătaţi mai sus stânjăni de uhdesorhotărâ dupâ aceste măsuri sâ şii stâpâniascâ dmluisulger cu bună pace, de câtrâ toţi râzâşii, din moşie"ârcioganii şi spre încredinţare am dat aciastă scri-soare la cinstita mâna dmsale cuconului Matei Costachi



142

Ve sulger In care pentru credinţa niam iscălit şi carinau ştiut carte au pus degitele.

1793 Mai 24.Eu Ermonah lorest proin dichiu H uş am scris cu

zisa tuturor şi sânt şi râzâş,Ierei Toader sân Mihorde fâzăş.Ermonah Sava râzâş. —Erei Toader răzeş Foceşti

+ Toader Foce răzăş neştiind carte mem pusdegitul. /

Ghiorghi Isar răzeş.

106) Document din 1793 Iunie 24.

Sumar: Ţ ldular de măsuri le eşite la hotărât a Hârcioganil or.(Moşia Roşieşti, seliştea Hărciogani plic V , N o. 22). H ârtie.

«Măsurătoare şi împârţala Hârcioganilor dupâ cumaratâ în gios». 1793 luni 24.340 stânjâni capătul Hârcioganilor despre răsărit din

hotarul Pogăcenilor şi pân în hotarul Puţănilor.309 la mijloc pe drum

282 la capătul despre apus pe drum prin capătul Şâr-bâcanilor şi împărţândusâ pe 4 bătrâni sau venitpentru fieştecare bătrân câte 85 stânj. la capătuldespre răsărit, câte 77 st. şi 2 palme la mijloc,şicâte 70 st. 4 palme la capătul despre apus, şi fi-ind câ bătrânul Foceştilor I au luat lorest Dan cuzapisul de cumpărare ceau avut de laToader Foceşi giumătate de bătrân din bătrânul Mihordii Iauluat cuconul Matei Costachi de la noi de la M ă-nâilâ Roşiianu, care sau şi stălpitu cu pietre înmargine din sus şi au râmas un bătrân întreg aBâzguleştilor şi un bătrân întreg a lui llie Mâţăcu niamurile lui şi giumătate de bătrân a preu-tului Toader Hurmuzachi şi cu alti n e a m u r i a Mi-hordeştHor, afară de cine sor tragi din Manâilă Ro-

şiianu carile este d a t danie, şi spre î n c r e d i n ţ a r esau dat aciastă ţidulă la mâna diaconului G h e o r -

ghie Guţu zât llie Mâţă.Gheorghie Miţâle vornic de poartălorest râzâş Toader FoceCostandin Foce Ermonah Sava zet Foce



143

107) Document din 1793 Iunie 27.

S u m a r : I zv o d d e cheltu el i le fă cute in g iudeca tă ptotru Po glc eo l .

( M o ş i a R o ş i e ş t i , s e l iş t e a P o g ă c e n i p l i c V i 2 3 ). H âr t. e

« c e * sau fâcut toate cheltuelile moşiei Pogăcenii*.1793 Iunie27.

653 lei, cu cărţile gospod. i la mărturiile hotarnice i laalte cheltueli ce sau fâcut cu hotărârile.

265 lei cheltuelile în izvod cele mânunţâle ce sau fâ-cut în 14 ani tot de niamul Foceştilor.

195 lei au cheltuit lorest cu 20 lei ceau dat loniţâ Bu-huş bez ce este sâ sâ de hotarnicilor acum.

157 Toader Foce au mai cheltuit tij cu aceşti de susarâtati scrisori şi giudecată.

1270 fac piste tot care bani împărţândusâ pe 5 bătrânicari cu numile lor sâ vor arăta mai gios sâ vine câte254 lei pe fieşte care bătrân dupâ cum sâ arată îm-potriva stânjânilor ce li sâ vine din Pogăceni carii sântbaştina Foceştilor, adicâ din 706 stânjâni, la capâtuldespre răsărit din Fâstâcii lui Bădros şi pân in gurarâpil galbine pe malul Elanului li sâ vine aşa adicâ254 lei bătrânul lui Vasile Foce pe 141 stânj. 1 pal-

ma, 5 parmace.254 lei bătrânul I on Foce i Z otieştii pe 141 stânj. 1

palmă 5 parmace.254 lei Istina din care este lacodin pe 141 stânj. 1

palmă 5 parmace.254 I ei Solonca Bâzguliasâ pe 141 stânj. 1 palmă 5

parmace.

J 54 lei llinca Cârcioae pe 141 stânj. 1 palmâ 5 parmace.

>270 705 st. 5 palme 25 parm.1 st. 3 palme t (-3 palme)

706 st. 8 palme



144

108) Document din 1793 Iu l ie 2.

Sumar: J alba sulgerului M atei Costachi i spravnic de Fâ'clu contra Tu-dosllcli Donici visternlcea»â pentru lipsă de la hotărnicit moşia Şărbăcanli,P

^

O C

(M oţla

a

Roşieîtl,seliştea Şărbăcani plic V, No. 27). Hârtie.

Pre înălţate Doamne. Cu plecata scrisoare noastrăînştiinţam pi înălţime ta. ca aducânduni luminată carteînălţmii tale, părintele lorest Dan procin dichiu Epis-copii Huşului, întru cari ni sâ poronceşti ca săi ale-gem şi săi hotărâm drepte părţile sale din moşia Po-găcenii i Aldeştii i Hârcioganii ce sânt tot pi vale Po-

gâcenilor, din cari tragi di pi strâmoşâsâu Foce uricar,cum şi din Puţăni, ce sânt tot pi vale Pogâ:enilor a-lâture cu acest pe din sus, şi din Şărbăcani parte desus ce sâ numescu acu şi Ploeştii ce sânt din cap a-cestora spre apus la fundul vâei Şârbâcanilor, caridintraceste dooâ moşii, tragi numitul lorest Dan pegiumătate Ia a sa stăpânire di pi moşu sâu Chirice,şi pi giumătate Buşileştii cu alti niamuri ai lor, di pistrămoşul lor Ştefan ban. Deci mergând la numitelemoşii şi strângând pe toţ râzâşii dupâ luminata po-ronca înălţmii tale, şi făcând ce cu amăruntul şi înfrica lui Dumnezâu cercetare, atât din scrisori şi do-vezi ce niau arătat, cum şi prin mărturiile răzeşilor şia altor împregiuraşi, sau ales şi sau hotărât dreptepărţle sale de printralte moşii după cum pre largu

sâ arată în mărturie hotarnicâ şi In harta ce iam datufa mânâ. Iar din parte Şârbâcanilor de sus ce sâ nu-mesc acum şi Ploeştii, pentru care niau arătat numi-tul lorest, câ în anul trecut în zâlele mării sale Ale-xandru Costandin Moruzi Vvod au avut giudecata ladivan de faţă cu dmlui vornic Costin Catargiul, şi Iaudat rămas pe dmlui vornic, şi lorest Dan şi cu Buşâ-leştii gâş stâpâniascâ parte lor Şârbâcanii de sus, ce

sâ numesc acum şi Ploeşti; pe care cu împresurare îistflpânia dralui supt nume de Chirice, m ă r t u r i s i n d în-suşi dmlui vornic în divan, că nu sa va mai atingeastâpâni ace moşie cu numi de Chirice. din daniia Bu-



145

sileştilor în sus spre miază noapte pânâ în Dumeşti, du-pâ cum pe larg" âratâ carte de giudecată ce este defaţa la lorest. Deci fiind câ sâ megieşeşte şi cu mo-şie Bâsâştii a dmsale vornicului şi dmlui vornicul fiind

|a laşi, am mersu la dumeaei vorniceasa llianaşi iamarătat poronca înălţimii tale, ca sâş rânduias.-â vichilSâ urmăm dupâ poronca înălţmii tale, şi dupâ cartede giudecată dumneaei vorniceasa au răspuns câ nustăpâneşte nici o moşie a lui lorest nici are nici o giu-decată cu dânsul, dar când sau fâcut cerire aceastacâtrâ dumneaei vorniceasa lliana, fiind faţă şi sora

dmisale visteriasa Tudosiica. au râspunsu cum câ d?câtrâ dumneaei sâ stăpâneşte moşiia aceia, şi noi ce-rând şi la dumneaei ca sâş rânduiască vechil în locudumisale la hotârâtu moşiei; dumneaei au râspunsu cânu voeşti a să hotărî moşiia, fiind câ are giudecatăînainte Înălţimii tale şi nu au vrut săşi rânduiascăvechil, şi nu lipsâsc a înştiinţa pe înălţme ta, şi cuma fi mila înălţimii tăie.

Mârii tale preplecată slugă1793 luli 2 Matei Costachi sulger

109) Document din 1793 lulie^.

Sumar: H otarnlca Şârbâcanl lor de sus rădicată de doi rânduiţ maziliţ de Oh. M iţele vornl j de poartă.

(M oşia R oşi eşti , sel iştea Şărbăcani plic V, No. 26) Hârtie.

Facem ştire cu această mârturiia noastră la mânasfinţi sale părintelui Isaiia Dan proin dichiu, sfinteiEpiscopii, Huşului, că aducând luminată carte mâriisali, pre înălţatului domnul nostru Mihaiu CostandinSuciu Vvod, câtrâ dumnialui pah. Grigoraş Costachei dmlui sulger M âteiu Costache is. de ţnutul Făl-

ciiului, şi câtrâ dmlui Gheorghe Miţâle vornic de poartâIntru care sâ poronceşte câ prin jaloba ce au dat, înăl-ţmii sale, numitul proin dichiu, au cerşut ca sâ i sâaleagă drepte părţile sale din moşiia Pogoceni, Hâr-"pgani, şi Puţâni şi din Şerbâcani parte de sus celi*ic acum şi Ploeştii, şi dmlor numiţi boeri is(pravnici)

w



U6

neputând merge la numitele moşii neau rânduit pe noiîmpreuna cu numitul vornic de poarta, şi pealtile leamales şi leam hotărât dupâ Cum pre largu sâ aratâ în

mărturiile hotarnice ce am datu la mânâ, iar la moşjjaŞârbăcanii în partea de sus celi zic acum şi Ploeştii,din care trage pe giumatate numitul I saia Dan dupestrămoşul sâu Chirice, şi pe giumatate tragu Buşileştiişi cu alte neamuri a lor, şi mergându Ia numita moşii,şi înştiinţând pe toţ răzeşii şi împregiuraşii numiteimoşii au venit de faţă aceştia anume : Costandache,Mihaiu, Vasile şi Costandin fraţ Buşileşti, şl Ion Bâz-

gul şi Savva Anton, şi Lupul şi Gheorghe Guţul fraţ,şi Gheorghe C-hisar, toţ râzâşi de Puţăni, şi ieromo-nah Savva zet Focii, Toader Foce, preutul Toader Foce,răzeşi de Pogoceni, şi diaconu Gheorghe Guţul şi Ur-sache Racle râzeş de Hărciogani şi de Cârpiţii, V a-sile Bogos, i Costandin Chichiţă i Ion Chichiţă, Antohisân postelnicul Ştefan Sâvvâscul, toţi râzâşi de Bă-săşti; şi întaiu cetind carte de blâstâm di la preasvin-

J ţa sa părintele Mitropolitul Moldavief chir Iacov, amîntrebat pe numitul Isaia Dan di pi ce şi cu ce scri-sori cerea moşia din parte Şârbâcanilor din sus ce lizâc acum şi Ploeştii; şi neau arătat întăiu o carte dela logofăt Vasile Ceaurul din anul 7181 întru carelesâ scrie câtrâ Paraschivu din Cojeri sâ meargă la Şâr-bâcani parte de sus şi la Puţâni sâ aliagâ parte luiChiriac dintraciastâ moşiie şi dupâ acea carte a numi-

tului logofăt Ceaurul mârturiia hotarnică de la acel P a-raschiv tot dintracel an 7181 luni 27 carâle scrie cumau ales părţle lui Chiri iac din hotarul Şârbâcanilorparte de su s doi bătrâni, un bătrân a Iui DrâgâilâTâlvâ şi un bătrân a Şoicâi tatăl Cobacului spre soarerăsare, păn deasupra tufelor, pâr în hotarul H ârcioga-nilor iar spre soare apune pân în hotarul Hranilii, îndrumul Brăilei; în care mârturiia sânt şi câţva oamenirazaşi şi megieşi iscăliţi. Neau mai arâtat o carte gos-poci de la răposatul domnul Mihai Costandin RacoviţâVoevod din anul 7224 luli 5. întru care scrie câ iadivan înainte răposatului domnu şi a tot sfatul au a-



147

vut giudecată Stratul Chirice din Bogheni cu Darie celnegru curteanul pentru satul Bogheni di la ţnutul Făl-

ciului di pe apa Idriciul, şi pentru părţle de la Şăr-băcani, parte de sus, şi di la Puţăni, câ sar fi fost a-colisit acel Darie câ cum ar fi avut şi el parte în-traceste moşii şi îl dâ rămas pe acel Darie şi întăreşteStratului Chirice sâş stăpânias:â tot satul Bogheni depe Idriciu; aşijdero şi pentru moşiile care sau pome-nit mai sus din Şărbăcani de la ţnutul Fălciiului partede sus a Şârbâcanilor şi de la Puţăni care au fost a

tătânisău a lui Chiriac căpitan de Curteni, di pe măr-turiia de mai sus pomenită ac.'lui Paraschiv, sâ şi J estăpâniascâ cu pace. Neau mai arătat şi în dosul măr-turii Paraschivei de Cojâri, scriind Adam Luca sulger,din anul 7231 Ghenar 22, întraceste hotară şi moşii sâţie Chirice pe giumătate şi Beşleagă cu neamul lui pegiumătate, şi fiind câ di la o vreme încoace cu împre-surare leau stăpânit dumnealui vornic Costin Catargiu

aciastă parte de Şărbăcani de sus supt nume de Chi-rice şi mâcar câ la anul ... în vremi când au fosttrăind răposatul sărdar Iamandachi, viind postelniculloan Beşleagă, unchiul Buşuleştilor, cu o carte gospodcâtrâ dumnealui sârdar şi cu Ion Grodul vornic depoartă, nefiind nici o scrisoare nk i un neam de a Chi-ricei nimene de faţă, şeau fost ales o parte de daniia,di la un Nicodim călugăr din Şărbăcani din gios şi pe

lângă aceia alăture pe din sus, sar fi ales o a patraparte, şi de Şărbăcani de sus stâlpinduo cu pietri, pecare o au şi stăpânito Buşileştii, pâr în anii trecuţ,şi numitul Isaia din anul 1774 Sept. 20. au începutaşi câuta, părţle di pe stremoşul sâu Chirice, şi du-mneaei vorniceasa I liana, prelungind cuvânt câ nuisânt scrisorile în demâna, nu mai stâ la hotărât; iarla anul 1791 Dech 6. mergând Isaia Dan cu carte di-

vanului la dmlui spătar Neculaiu Canta, şi dmnealulrânduind mazili, şi cu carte de blastâm şi cu deose-bită carte divanului, câtrâ dmlui vornic Costin Catar-giul, atunce au mărturisit dmlui vornic câ nu are nicio scrisoare, dupâ cum pre largu arată şi mărturia rân-



240

duiţlor mazili, care este şi întărită cu iscălitura dumi-sale spafar Neculai Canta, şi dupâ aceia In anul trecut1792 Avgust, dtipa aşezare mârii sale Costandin MoruzVvod în scaun, având giudecată numitul I saiia, şiBuşi-leştii, de fata, la divan cu dmlui vornic Costin Catargiul,pentru ace bucata de loc de PJ oeşti ce o stapânea dumnia-lui vornic Costin Catargiul cu împresurare supt nume deChirice, şi de la a;e giudecată, dea râmas pe dmlui vornicşi însuşi dmlui vornicul au mărturisit în divan înainte dumi-lor sale veliţlor boeri, ca de acum înainte den dania Bu -şuleştiior in sus intra acea bucata de loc, ce o stăpâ-nea supt nume de Chirice, nu s va mai atinge, şi în-tarescu dmlor veliţi boeri I saia Dan şi Buşileştilor,saşi stâpâniascâ cu pace. Deci mergând la Bâsâşti ladmneaci vorniceasa I leana, unde fiind şi soacra dumi-sale vist. Todosiica de faţa şi fiind şi dmlui banullorda.hi Lambrino şi dmlui sulger Matei Costachi şipitar loniţâ Gafencu toţ adunaţi spre cercetare prici-nilor a moşii atât între dumneaei vorniceasa şi întreIsaiia i Buşileşti, pentru moşia Şerbâcanii de sus cesâ numesc şi Ploeştii, care dumneaei le zice şi Chiricecun: şi pentru pricin le ce sânt între dumnealor suro-rile, întru carele am văzut ce mai multâ şi neconte-nita sfada şi mai mult tot pentru* moşiia ce o ţn suptnume de Chirice. Deci scoţând I saia Dan atât scr iso-rile ce sau arâtat mai sus. cum şi Buşileştii au scosalte deosâbite scrisori tot pe acea moşie şi câtevacărţ de giudecată, cârc urmează tot tntrun chip cua Ch'ricei, cum şi carte ce de giudecată care mai sussau arătat a dumilorsale veliţilor boeri, întru care cartedea râmas pe dmlui vornic, pentru ace bucată de loc,ce o stăpânea dmlui vornic supt nume de Chirice, iardumneaei vorniceasa aşa au început a striga, cum cănui nici de o treabă carte aceaia, şii făcuta cu min-ciuni şi că boerul dmsale nu ştie nimica, cum şi dmneeivisteriasa Todosiica şi mai cu mari strigări şi ocări a-supra Isaii şi Buşileştilor neau zis şi dmlor de susnumiţi boe.i ce era de faţa sâ mai aşteptăm, câ zicdmlor coconiţa că mai au s ris m şi le vor s:oati săle arăte, şi am şezut 5 zile şi nici o scrisoare nau



149

mai arătat, ce numai vorbă şi calabalâc, Întorcând azice şi aciasta câ bucata ace de loc de Şârbâcani parteade sus ce au stâpânito supt nume de Chirice, ar fitot una cu Bogheni ce sânt peste deal şi trec şi pesteapa Idriciului spre apus până la Ciuntă şi ar fi tot omoşiia, şi tot cu nume de Chirice, iar nu cu alte nume,cari pre viderat şi cunoscut este câ nici o dala nupoate sâ fie şi sâ treacă moşiile din vale Şârbâcani-lor piste dial şi piste ldrici, care spre mai mare do-vadă arată şi curgere altor moşii cum mergu, dupâcum mai pre largu şi în hotarnica ce este făcută dupâ

harta ce am făcuto dupâ sâmnile şi stare moşiilor, undesâ arată şi aşâzârile Stratului Chirice, care au şezutîn casa tătânesâu a Chiricei căpitanului de Curteni, laseliştea Boghenilor la ldrici, şi unde au fost casa luiSimion sin Stratului Chirice, în vale Şârbâcanilor înpartea de sus, unde esti şi acum puţul lui Simion Chi-rice, şi un nuc ru pre mare, pe carile mârturisâscmulţ oameni şi un T oader Foce om de 70 ani şi zicecă ar fi vro 40 ani de când au fost in casa lui SimionChirice, fiind şi el viu, şi de faţa în casâ şi câ au bă-ut rpâ din puţu, iar sâ adape vite nui lăsa zicând caera apâ puţină, văzând carte de blâstâm cetindusâ şifiind şi prcosvinţia sa păr intele Episcopul de Huşi chirVeniamin, arătând şi prin viu cuvânt zicând cini ceârşti adivârul să arate. Acolo de faţă au eşit şi Ion sin

Savvin Chichiţa din Bâsâşti ş. au mărturisit cu sufle-tul lui înainte preosfinţiei sale şi înainte dnisali sulgerMatei Costache, şi înainte a mulţ oameni ce era adu-naţ acolo în casa dumisale vornic, câ dupâ 2, 3 anidupâ prada Tătar ilor , înca trăind banul Scârlâtache,fiind acest I on Chichiţa copilandru şi aducând cu ta-tăl său Savva Chichiţă fân la dealul Hrănii, cei zic şi

dealul lui Tătar , strângândusâ câţiva oameni din amia-zâzi, şezând la umbră spune tatăl său Savvin celor-lalţ omeni , ce de moşiia Chiricei rămasă de o stăpâ-neşte banul Scâr lâtache, pentru nimica, îl întrebau alţdar cum, tatăl sâu a zis ca slujind un ficior a Chiriciila banul Scar latachi, au pierdut doi telegari, şi spari-



150

indui cil va bate, şi sâi plătească telegarii el au fu-git şi pe urmă au găsit şi caii. şi moşia au rămas deo stăpâneşte pentru nimica, şi câ Boghenii trec peste

Idrici pe Ia ţntirimul bisârici, şi tot spre apus pe lângâfântâna lui Şerpe, pân în Ciuntă, unde sânt nişte prunişi vişini cum şi în Şărbăcani parte de sus, unde aufost casa Iui Simion Chirice, şi puţu! era şi atunce dincarile bea şi apA atunce, mai pe urmă au mărturisitşi lui I on Olariu din Dolheni, câ iau spus unchiul sâu,Toader Olariul, ce au fost şâzând la gura Idriciului căînainte Tătarilor cu vre un an, au eşit banul Scârlâtachila gura Idriciului cu râdvan zicând ca sâşi hotărascămoşiia, şi văzând pe un moşneag viind pe drum I auaşteptat, care moşneag au fost Darie cel negru, şiintrebândul banul săi spue hotarâle pe unde merg, elau zi s cine nu are carte nu are nici parte, banul I ausuduit şi iau zis sâ sâ ducă de acolo, pe urmă I auchemat la oblon, şi ce au vorovit nu sau auzit, dar

Iau luat în râdvan şi sau dus piste deal la Ciuntă, şice iau arătat nu să ştie, atâta sau văzut, în viaţa luicât au trăit bir nau mai dat ; ar mai mărturisi şi alţiidar să tem, mârturisâscu şi aceasta, aceşti de su s a-râtaţi câ Simion Chirice au eşit din casa sa în vremealăcustelor, di la Şărbăcani de sus, şi câ ar fi ca 39de ani şi mai bine şi de atunce sau pustiit şi sau stri-cat aşezare lui de acolo, şi au început banul Scâr lâ-tache a stăpâni, şi noi văzând pedumneaei vorniceasa,nici scrisori nau vrut sâ ne arâte, nici pietri nau prii-mit sâ punem am dat aciastă mărturie la mâna sfinţiisale numitului I saiia Dan, care pentru credinţa neamşi iscălit.

1793 luli 2.

Gheorghe Miţâle vornic de poartă

Ştefan Cuoat mazil

Alexandru Ghiban mazil.



151

111) Document din 1793 Iulie 2.

Sumar : A legerea părţi l or din Puţenii seci a ieromonahulu- Isaiia Dan, gie altor răzeş' despre sulgetul Matei Costachi.

(M oşia R oşi eşti , seli şVea Puţeni plic V, No. 25) Caet.

Facem ştire cu aciastă mărturie hotarnică câ dinluminata poronca Mării sale preînâlţatului domnul no-stru Mihaiu Constantin Suciu Vvodâ din trecuta lunâMart, ce au adus svinţie sa ieromonah Isaia Dan pro-in dichiu sfintei Episcopii Huşi, câtrâ dumnialui pa-harnic Grigoraş Costachi şi câtrâ dmnealui sulger Ma-teiu Costachi i s. ţinutului Fălciiului şi cătră dmnialui

Gheorghe M iţăle vornic de poartâ, întru care se po-ronîeşte ca sâ aliagâ şi sâ hotărască parte numituluidichiu din moşia Puţănii săci din ţnutul acesta al Făl-ciiului, dupâ scrisori şi dresă ce va avea, iar când dmlornumiţii boeri ispravnici nor pute merge având deosâ-bitc poronci şi rândueli a ţnutului a le săvârşi sâ rân-duiască din mazilii ţinutului; dupâ care din luminata

poroncâ rânduiţi fiind noi am mers împreună cu dmluirânduitul vornic de poartâ la numita moşiia Puţăniisăci şi înştiinţând pe toţi râzâşii şi împregiuraşii nu-mitei moşii care au şi venit de faţâ: Mihaiu, Vasile,Costandache, Costandin fraţ Buşuleşti, Ion sin T ro-hin, Bâzgul, i Savva I eromonah Savva zet Focii, i pre-utul T oader si n diiaconului llie Focii, i diacon Mafteiu,i T oader F oce toţi Foceştii răzeşii de moşie Pogăceni,

i diaconul Gheor ghe Guţul, Ursachi Râcle, postelnice-lul T oader Hurmuzachi nepot Mihordii, Anton sin pos-telnicelul Ştefan Sâvescu, i loniţă Beşleagă râzeş deHârciogani, i Postii Băboiu răzeşi de Vutcani şi ve-chil a dmisale sul ger M ateiu Costache, i Lupul Lapteşdin Dolheni, om de 80 ani, mai bine, şi întru aduna-rea tuturor acestora de sus arătaţi, întâiu au scosnu-

mitul I saia D an o carte de blăstăm de la preosvinţiasa părintele Mitropolitul Moldaviei k ir lacov, carece-tindusâ întru auzul tuturor pentru ca sâ arăte tot a-divârul atât din scrisori cini ce or avea, cum şi din-tralte mărturii şi dovezi cine ce or şti In friw lui



152

Dumnezâu sâ mârturisascâ adivârul, deci sfinţie sanumitul Isaia Dan neau arătat câ trage la a sa stă-pânire giumătate de moşia Puţâni, dupâ strămoşul sâuChirice căpitan de curteni, şi numiţi Buşuleşti cu Bâz-guleştii şi cu Chisârâştii giumătate, spre a căruia cu-vânt neau arătat şi încredinţate dovezi, o carte de larăposat Vasile Ceaurul vel logofăt din anul 7181,, carescrie câtrâ Paraschiva de Cojeri sa meargă la Şărbă-cani, parte de sus, şi la Puţăni şi sâ aliagâ parte Chi-ricei dintraciastâ moşiie, şi dupâ ace carte a numitu-lui logofăt Ceaur, mârturiia hotarnica de Ia acel P a-

raschiva tot dintracel an 7181 Iunie 27 care scrie cumau ales părţle Chiricii, din Şărbăcani, parte de sus, 2bătrâni şi mergând şi la Puţâni au ales partea Chiri-cii din Hârciogani în sus parte de câmpu şi din ţarinăşi altâ parte din selişte loc di sat, în altă parte deDumbrava de Ia stâlpul lui Nicoarâ în gios şi spreapus pan în hotarul Roşiecilor si spre răsărit păn îndrumu pe dealul lonâşăiilor, pe unde zice câ au fă-cut şi sămn* prin copaci, în care mărturie sânt şicâţiva oameni megieşi şi răzeşi iscăliţi; neau mai a-râtat o carte gospcd di la răposatul domnul MihaiuRacoviţâ Vvodâ, din anul 7224 luli 5, întru care aratăcă au avut giudecată Stratu Chirice cu Darie cel ne-gru pentru satul Boghicâi de pe ldrici, şi pentru aceştiŞărbăcani parte de sus şi pentru Puţâni sâ dea ră-

mas pe Darie cel negru, şi întăreşte Stratului Chiriceatât pentru Bogheni, cum şi pentru aceste părţi dinŞârbâ ;ani parte de sus, şi din Puţâni să stâpâniascâdupă mărturie acelui Paraschiva di Cojeri; neau maiarătat în dosul acei mărturii a Paraschivii scriind A -dam L uca sulger din anul 72 H Ghenar 29 că dupăluminata poronca gospod luînd sama între Stratul Chi-rice şi între Beşleagă zet Banului şi Pisar şi cu alţ

razâşi ai lor, şi hotărăşte numitul boeriu câ întracestehotărâturi din Şărbăcani, parte de sus şi din Puţănisa ţie pe giumătate singur Chirice şi pe giumătateBeşleagă zet Banului şi Pisar şi cu alţi răzeşi ai lor,am Întrebat şi pe numiţi Buşuleşti şi pe Bâzguleşti



153

I p e Pisar strănepoţi banului ce răspund in protivazisâlor şi a scrisorilor numitului Isaia Dan, la care ei„ toţi au dat răspuns hotărât ca nimica nau sâ râs-

ounzâ, câ şi ei au deosâbite scrisori, întru cari tot a-semine aratâ sâ ţie Chirice singur pe giumătate, şiBăneşti i şi Pisâreştii cu alte neamuri a lor pi giuma-tate, şi alt nimeni mai mult nau răspuns. Am întrebatşi pentru hotarâle Puţânilor, cini pe unde au apucatstăpânind şi neau aratat câ din hotartl Hârcioganilordin capătul dispre apus din colţul diu sus pe drum pelângă tufile Şârbâcanilor, şi tot pe drum în sus pintrecapătul Puţenilor, pe despre apus, şi pintre capătulŞârbâcanilor parte de sus ce li zic acum şi Ploeşti şipăn în drumul Vâtcanilor, şi de acolo apucă drumulVâtcanilor can spre miazănoapte chezâş şi păn în col-ţul dispre răsărit la stâlpul lui Nicoarâ, unde este şiun sorbu şi de acolo drept spre amiazâzi pi deal lo-năşănilor prin dumbravă dupâ cum scrie şi hotarnica

Paraschivei şi tot în gios pintre capătul Puţânilor sâci,şi pintre capătul Puţânilor cu apă şi a Muntenilor du-misale sulgerului Matei Costachi ci are de la dmluispătar Costandin Paladi, şi tot în gios pe dealul lo-nâşenilor şi să face drum bătut, şi tot pe drum în giospân în hotarul Hârcioganilor, de acolo drept spre apusalături cu Hârcioganii, pe din sus şi piste matca văiiPuţenilor şi tot drept la deal spre apus, pe margine

pe din gios a unui rediu cu cornii, şi piste zire dea-lului tot spre apus pân în drum deasupra tufelor Şer-bâcanilor, unde în drum sâ întâlnesc Puţenii cu Şerba-cânii; şi încredinţândune câ toata moşiia Puţenii dupâaceste sâmne şi împărţri sau stăpânit şi din vechi,amfâcut fune de 20 stânjini şi stânjinul de 8 palmegos-pod, şi am început a măsura din piatra din colţ il Hâr-cioganilor

totdrumul

în susalăture

cutufele Şârbâ-

canilor pe lângă lacul lui Nistor, şi pan în drumul Vât-canilor unde sau arătat mai sus am găsit 70 fune 3stânjâni, cari piste tot fac 1403 stânjeni şi întorcânduipe drumul Vâtcan-'lor can chezâş, spre meaza noaptePân la stâlpul lui Nicofrâ am găsit 1046 stânjâni cu



154

5 fune ce sâ scad, din stâlpul Iui Nicoara înapoi pânîn capul poenii unde au fost piatră hotar pusă de vor -nicul Gordul cu popa Edul între colţul Pâţânilor săcişi între colţul Puţănilor cu apâ, şi din piatra popii

Edului măsurând prin dumbravă pe deal lonăşănilor ,şi eşind din dumbrava tot pe deal şi pe drumul cel bâtuttot pintre Puţănii sâci şi pintre Puţânii cu apâ şi prin-tre Munteni pân 7n colţul Hârcioganilor fo/ers: întor-cândui spre apus măsurând la vale, şi piste matca Pu-ţenilor] am găsit 1800 stânjini, şi din dealul lonăşăni-lor din drumul din colţul Hârcioganilor întorcândunespre apus măsurând la vale şi piste matca Puţănilorla deal spre apus pe lângă rediul cel cu cornii, şi pistezare dealului pân în drum unde să întâlnesc cu Şer-bâcanii deasupra tufelor am găsit 836 stânjini tot lun-gul Puţenilor margine pe din gios, vrând să dăm îngiumătate parte numitului Isaia Dan dupâ cuprinderescrisorilor şi a altor dovezi ce sau arătat mai sus ne-fiind locul deopotrivă, căci că parte din sus este nu-

mai dumbravă şi tufe, şi pe parte din gios este câmpuşi poeni de arat şi de fânaţ şi sălişte de sat şi altedescâlicâturi, nici de cum nu se potriveşte locul să sădespartă in d)aâ, şi mai vâr tos câ şi în anii trecuţicând şau fost ales postelnicilor M iron Beşleagă un-chiul Buşileştilor şi cu Buşileştii a patra parte partealor din Puţâni, nefiind toţ râzâşii de faţă pe curmeziş

au măsurat şi şau aleso cu pietre hotară, la capătuldispre apus, cari pietre sânt şi pănă acum de faţă.Aşijdere şi acumu stare locului neau silit a tăe iar încurmezişul moşiei, ca s aibă şi o par te şi altâ de totfel de loc, împărţândusâ şi cu câmpu, şi cu matcă şicu pâdure, şi cu selişte; şi aşe di la aciastă măsurămarginii pe din gios ce este alăture cu Hârcioganii

unde sau împlinit tocmai giumătate, adicâ 418 stânjăni,fiind ca sâ coprindâ toată matca, în parte de răsăritsau mai luat 20 stânjăni şi sau dat Buşuleşti lor şiBâzguleştilor şi Pisăreştilor, unde sau fost ales şi maiînainte buşuleştii partea lor cu pietri şi este şi rădiulBrezauelwi în care şântţ livezi şi locuri de casâ şi



155

de prisăci a strămoşilor Băzguleşti lor; şi la aciastămăsură unde sau împlinit aceşti 438 stânjâni am puspiatră hotar la coasta pietrii Hârcioganilor can alăturecu matca Puţânilor dispre apus, care aciasta piatră

tae în sus tot can alăture cu matca, şi trece piste gu-ra mâtcii râdiului Br lzanului. unde am pus şi altă pia-tră din deal de si l işte Puţânilor vechi lângâ un pâr nupre mare l ângâ drumul ce vine pe piscul de mijloc dinsus de matca Br izanului , dupâ cum mai pre largu sâaratâ în har tă, şi din piatra ce am pus despărţitoarepuţâni lor lângâ piatrâ Hârcioganilor ce sau arâtat maisus au râmas 398 stânj âni , cari trec. piste matcâ, şipiste drum pe la cruce ce este lângâ drum Hârcioga-nilor între Puţeni şi tot la deal spre răsărit pân îndealul lonâşeni lor lângâ drum unde iarăşi am pus pia-trâ şi chi otoare. între colţul Hârcioganilor şi între col-ţul Puţeni lor la capătul dispre răsărit, şi sau dat nu-mitului I saia Dan aciastă giumatate de Puţeni, partedispre răsăr it, de acolo întorcândune drept în sus pe

drum, pintre capătul Puţenilor sâci, şi pintre capâtulPuţeni lor cu apa, şi a Muntenilor pe lângâ un lac şimai din sus de lac fiind la mij loc Puţenilor am puspiatrâ hotar , şi din lac întor:ândune la vali drept spreapus piste m?tcâ Puţenilor şi piste vale Brezanului pedin sus de rediul Brezanului şi la deal tot drept spreapus lîngâ drum, unde sâ întâlneşte cu Şerbăcanii desus, ce le zic şi Ploeştii, unde sau împlinit piste tot

lungul Puţeni lor —857 stânjâni—şi am făcut bour în-trun stejar mare lângâ dr um; şi de acolo neam în-torsu înapoi drept spre râsârit, pe din sus de rediulBrezanului, şi trecând piste zare piscului din mijloc ceeste între matca Puţeni lor şi între vale Brizanului, canpe costişe prin dumbravă, undi sau împlinit 428 stăn-jini adicâ giumâtate de moşiia, şi am dat dintraceştistânjeni , din giumătate ce despre apus a BuşileştilorŞi a altor r âzâşi 20 stânj âni de câmpu din marginedin gios, cum sau arătat mai sus, şi am fâcut bour,întrun stej ar mar e, în faţa despre ameazazi. şi suptbour am pus şi piatrâ hotar, şi de la acest bour cu



156

piatra fn drept tot în gios spre ameazâzi. prin d u m -brava und£ începe a sa sfârşi dumbrava undi sânt 4stejari aproapi cela di cela iar âşi îu faţă unuia despreameazâzi am fâcut cruce şi de la cruce' tot în gios

pintre silişte Puţenilor, şi pintre matca Brâzanului, pepiscul de mijloc pân la piatră ci sau arătat mai suscâ sau pus din deal, de silişte Puţenilor vechi, şi în-tre matca vâi Brizanului lângâ un pâr la această mâ-surâ din mijloc au râmas 408 stânjăni în parte dispreapus a Buşuleştjjor, i a altor răzeşi şi 448 parte dis-pre răsărit a numitului Isaiia Dan, şi mergând la mar-

gine din sus, unde fiind chszâşitâ pe drumul Vătca-nilor, dupâ cum sau arătat mai sus. era capătul disprerăsărit cu 400 mai lat de cât capătul despre apus, şifiind câ dmlui sulger Mâţei trage cu un zapis de da-nii din an ... de la Mânuilâ K oşian, şi de la Z bânţoaeşi de la un Hilimon partea lor ci sâ alege din Puţenicu voe răzeşilor sau primit sâ deace chizeşitură adicăcolţul Puţănilor dispre răsărit şi despre miazănoapte,

fiind câ sâ întâlneşti cu Puţănii cu apă a dmsale sul-ger şi am mers la piatra popii Edului în poiană, şimăsurând din groapa pietrii în gios pâr unde sau îm-plinit 400 stânjăni la un stejar mare cu 2 craci, încare stejar am fâcut cruce în faţă dispre meazânoapte,şi bour în faţa despre ameazâzi, şi suptu bour ampus piatră, ce caută drept în gios pe dealul lonăşeni-

lor, pintre capătul Puţănilor săci, şi pintre capătul P u-ţenilor cu apă, şi dândusă aceşti 400 stânjăni dmsaledin măsură Puţănilor săci sâ scadi din măsură de susarătată din-1800 stânjăni ramâind numai 1400 stânjănicapătul dispre răsărit pân în Hârciogani, a numituluiIsaiia Dan, şi tot la acest copaciu am pus şi altâpia-tră chiotoare ce caută drept spre apus pintre coastaPuţănilor Isaii, şi pintre parte dsale sulgerului; şi ampurces drept la vale spre apus mâsurînd, şi am trecutpiste fundul Puţănilor săci, şi am trecut prin rediulPuţenilor tot spre apus drept la colţul unde am venitcu măsură în drumul Vătcanilor şi am fâcut cruce în-lun stejar nu premare, Intre răspântiile drumului dis-



157

pre r â s â r i t ; u n d e la ac iast ă măsură am găsit 715 stân-jân i , c a r e îm p ă r ţ in d u s ă în 2 v in câte 357 stânjâni 4p al m e, ş i p u r c e z â n d înapo i drept spre răsărit prinn iş te c o p a c i în şi ra ţi m ai pe din sus de mijlocul poeniiş i p o g o r â n d u n e la \a le am intrat în rediul Puţenilorşi în mij locul rediului împl inindusâ aceşti arătaţi 357s tâ n jâ n i 5 p a lm e a Bu şi le şti lo r .i a ltor răzeşi a i lor înp a rt e s p r e a p u s ş i 357 pol stânjeni parte spre râsârita n u m it u lu i I s a ia D a n am fâcut bour în mijloc rediu-l u i , _ î n t r u n s t e ja r m are ş i d intracel s te jar în sus pânî n d r u m u l V â tc a n i l o r , râ m â i nd a dm sa le su lg er M atei,ş i d i n t r a c e l s te ja r cu bour mergând drept în g ios prin

s e m n il e c e s a u a ră ta t m ai sus, pe costişe piscului dem ijt oc , ş i p e - l a st e ja ru l cu bour ş i cu piatrâ supt bourşi p r in to a te s e m n il e tot drept spre ameazâzi, printre

s i l i ş t e P u ţ e n i l o r ş i p intre rediul Brezanului, unde sântd e s c â l i c ă tu r i l e B â z g u l e ş t i l o r ş i a B uş ile şt ilo r, râm âinds i l i ş te P u ţ e n i l o r , pe pa rte dispre râsâr it a numituluiI s a i i a D a n , ş i d e s c â l i c ă tu r i l e B uş il eş tilo r ş i a bâ zg u-

le şt i lo r p e p a r t e d is p re apu s a numiţilor râzeş i, Buş i-leş t i ş i B â z g u l e ş t i ; ş i tot drept în g ios can a lăture cum a tc a p e d e s p r e ap u s, pân la piiatrâ ce sau arătatm a i s u s , ce e s te p u s ă la co as ta pietrii Hârcioganilor,c a re d e s p a r t e p a rt e B u ş i l e ş t i l o r ş i a B âz gule şt ilo z sprea p u s , ş i p a r t e n u m itu lu i I sa i ia Dan spre răsărit, pânî n d r u m p e d e a l l o n â ş e n i l o r ; ş i a şe dupâ cum sau a -ra ta t m a i s u s p ri n toa te sâmnile ş i măsurile, ce sau

fâ cu t, t o a t â p a r t e a d isp re râsâr i t adicâ giumătate deP u ţe n i s â ş io s t ă p â n ia s c â s finţie sa numitul I sa iia Dan,c â ru e s p r e î n c r e d i n ţa re ia m dat ş i noi a ce as tă m ăr-tu r i e h o t a r n i c ă i s c ă l i t ă de no i, ş i de c ei ce sa u în -t â m p l a t f a ţ ă .

1793 luli 2.

G h e o r g h e M i ţ â l e v o r n i c d e p o a r t ăŞ t e f a n C u o a t m a z i l

A l e x a n d u G h i b a n m a z i l



158

112) Document din 1793 Iulie 2.

S u m a r : A l e g e r e a p ă r ţ i lo r d i n P o g o c e n l ţ i a l t e s i l i ş t i a l e i e r o m o n a h u -lu i Uai» D a n f l a l t o r r ă i e ş i d e n p r e s u l g e r u l M a t e i C o s t a c h i .

( M o ş i a R o ş i e ş t i , s e l i ş te a P o g o c e n l p i l c V . N o . 2 6 ) . H â r t i e .

F a c e m ş t ir e c u t i c i a s t â m ă r t u r i e h o t a r n i c ă , c â d inl u m i n a t a p o r o n c a M â r i i s a l e p r e î n â l ţ a t u l u i d o m n u l n o -s tr u , M i h a i C o s t a n d i n Ş u ţ u l V v o d ă , î n t r e c u t a l u n ăM a r t 6 , c e a u a d u s s f i n ţ ie s a I s a i a D a n p r o i n D i c h i uo t E p i s c o p i i , H u ş i s t r e n e p o t I l i n c â i C â r n o a e , c e a uf os t fa t a F o c i i u r i c a r i u l u i , c â t r â d m n e a l u i p a h a r n i c G r i -

g o r a ş C o s t a c h i , i c â t r â d m l u i s u l g e r M a t e i u C o s t a c h ii s „ . d e ţi n u tu l F â l c i i u l u i , i c â t r â G h e o r g h e M i ţ â l e , v o r -n i c d e p o a r t ă , î n t r u c a r e s â p o r o n c e ş t e c a s â s â a l i a g âd r e p t e p ă r ţ i l e s a l e d e m o ş i i a Pogocemi d e l a ţ i n u t u lF ă l c i i u l u i , b a ş t i n ă ş i d a n i i i c u m p ă r ă t u r i d e p e s t r ă -m o ş u l s â u F o c e u r i ca r . l a c a r e d u m n i a l o r i s ( p r a v n i c i ) ,n e p u t â n d m e r g e d e f a ţ â l a s t a r e l o c u l u i , p e n t r u t r e b u -i n ţ e le ţ i n u t u l u i , n e a u r â n d u i t p e n o i î m p r e u n ă ş i c uv o r n i c d e p o a r t ă G h e o r g h e M i ţ â l e . D e c i m e r g â n d n o il a s a t u l Poţţoceni ş i d u p â p o r o n c a î n ş t i i n ţ â n d p e t oţir ă z e ş i i s a u ş i s t r â n s d e f a ţ â , d u p â c u m î n g i o s s î a -

* a t â M i h a i u ş i V a s i l e ş i C o s t a n d a c h e ş i C o s t a n d i nf r a ţi B u ş u l e ş t i , c e t r a g c u d a n i e d i n N i c o d i m c ă l u g ă rp a r te d i n n u m i ta m o ş i e ş i i e r o m o n a h S a v v a z e t F o c i iş i p r e o t u l T o a d e r s i n d i a c o n u l u i l l ie F o c i i d i i a c o n

I o n b r a ţ l u i, i I o n s â n p o s t e l n i c u l Ş t e f a n , i D u m i t r a c h ibraţ ego Ion m a z i li , s t r ă n e p o ţ i F o c i i , A n a s t a s i e l o a nC o n i c i o b b r a t e g o P a n a i t e C o n i c i o b L i p s i a n o t I a ş i ,z e t d i i a c o n u l u i l li e F o c e i T o a d e r F o c e , i I o n B â z g u lo t B ă s ă ş t i , S a v v a A n t o n o t t a m , L u p u l P o s t u l , G h e o r -g h e G u ţ u l o tt am , G h i o r g h i e p i s a r o t T â m â ş e n i , s t r e -n e p o ţ i S o l o n c â i , c e a u f o s t f a t ă l u i F o c e u r i c a r i u , t o ţ is t re n e p o ţ i F o c i i u r i c a r i u l u i , r ă z e ş i d e m o ş i a P o g o c e n i ,ş i d i i ac o n G h e o r g h e G u ţ u l o t B ă s ă ş t i , ş i U r s a c h i R ă -c i i r ă z e ş d e H ă r c i o g a n i ş i a l ţ i m u l ţ i r ă z e ş i ş i î m p r e -g i u r a ş i , ş i Î n t ă i u f ă c â n d n o i c e r c e t a r e s c r i s o r i l o r ş i s p i -ţe le n e a m u r i lo r a n u m e p r e l a r g u a r ă t â n d c u m c u r g em o ş t e n i r e a l o r , ş i f i ş t e c a r e d u p ă c i n e t r a g e p ă r ţ i d e



m o ş i e n e a u a r a t a t u n s u r e t d u p â u n is p i s o c d e l a r ă -

p o s a t u l Radul V o d â M i h n e d i n a n u l 7123, I n t r u c a r e

întăreşte s l u g i i s a l e l u i I o n F o c e u r i c a r ş i f ra ţ i lo r lu i

pe a t r e i a p a r t e d i n A l d e ş t i i ce să cheamă Pogoceni atât

numitului I s a i i a c u m ş i t o ţ i s t r ă n e p o ţ i i F o c i i u r ic a r iu l u i

cerea p a r t e d e m o ş i e A l d e ş t i i c e s â n u m e ş t e şi a D â r -

d ă r e ş t i l o r , d a r s c o ţ î n d s t r e n e p o ţ i i , l u i V a s i l e F o c e un

s u re t d u p e o c a r t e d e l a V a s i l e V v o d â d in a n ul 7152în tr u c a r e a r a t ă c ă a u a v u t g i u d e c a t ă P r i c o p i s in V a -

s i l e F o c e i N e c u l a i d i i a c u l c u u n I o n O a n e p en tr u o

p a r t e d e o c i n ă a D â r d ă r e ş t i l o r p e n t r u n i şt e e p e t ur ce şt i

c e l e a u f o s t f u r a t u n t a l h a r a n u m e C a z a c şi s a u î m -

p l in i t d e l a V a s i l e F o c e ş i p u i n d u s â ş i l a t e m n ijâ , is a u p r i l e j i t ş i m o a r t e l a î n c h i s o a r e ş i s a u d a t a ce li

p â r ţ i a D â r d ă r e ş t i l o r l u i P r i c o p i e s i n V a s i l e F o c e, d i n -

t r u c a r e p ă r ţ i p e a l ţ i f r a ţ i a l u i V a s i l e F o c e n ui î m -

p ă r t ă ş e ş t e , ş i n u m a i a c e l i p â r ţ i r â m a i n d a D â r d ă r e -

ş t i l o r n e a m u l u i c e s â t r a g d i n V a s i l e F o c e a u r âm a s

s â s â î m p a r t ă p e t o ţ i f e c i o r i i F o c i i u r ic a r iu l u i n u m ai

a c e a t r i e p a r t e c e s â c h e a m ă P o g o c e n i , c a re d in i s-

p i s o c u l M i h i i V o d â s ă î n t ă r e ş t e b a ş t in ă , p en tru c a re

a u a v u t m u l t e g i u d e c â ţ i cu l o r d a c h i B â d r o s , ş i d u pâ

t o a t e g i u d e c â ţ i l e c e a u a v u t a u d a t r â m a s pe B â d r o s

d u p ă c u m m a i p r e l a r g u a r a t ă p r i c i n a g i u d e c â ţ i l o r ş i

m ă r t u r i a a l u i C o s t a n d i n S t â n c e s c u v o rn ic d e p oa rtâ ,

d i n a n u l 1786 O c t . 12. î n t ă r i t ă c u i s c ă l i t u r a p r e o s v in f i i

s a l e p ă r i n t e l u i I a c o v , m i t r o p o l i t , fi in d la a c e v re m e e -

p i s c o p H u ş u l u i ş i c u a d u m i s a l e s p ă t ar u lu i V a s i l e C o -s t a c h i i a d u m i s a l e l u i I a c o v a c h e P ă u n f iin d a tu n ce

i s ( p r a v n i c ) . c a r e a c e a t r i e p a r t e c e s â c h i am â P o g o -

c e n i f i i n d c â s a u s c o s c u g i u d e c a t ă d e l a B â d r o s c e

e s t e p e d i n g i o s , t r e c â n d p e l â n g ă p ă r ţ il e ce le d in s u s ,

m â r g â n d a l ă t u r e p e l â n g ă r â p ă g a l b e n ă p e d in g io s

ş i p â r î n E l a n . a d i c â d i n g u r ă r â p i i g a l b i n i în g io s .

p â r î n F â s t i c i i l u i B â d r o s , c e s â n t a l ă t u r i h o tă râ ţ i p e

d i n g i o s d e P o g o c e n i ş i f â c â n d u s â s t â n jâ n d e 8 pa lm eg o s p o d ş i f ă c â n d f r â n g h i e c u a c e s t s tâ n j â n d e 2 0 s t â n -

j â n i , a m î n c e p u t a m ă s u r a d i n g u r a r â p i i g a lb e n e

d i n t r » piiatră c e e 9 t i v e c h i u h o t a r a T u p i l a ţ i l o r c u -



1* )

co an ii E c a te r in i i C o s t â c h i o a e i , ş i m ă s u r â n d p e m a l u lE l a n u l u i în g i o s p â r în h o t a r l u i B â d r o s , u n d e a m p u s

ş i p ia tr â în m a i u l E l a n u l u i d i s p r e j p j s , f i i n d c â a c e s tr ap â t d i s p r e r â s â ri t s â î n f u n d e a z ă în a p a E l a n u l u i ş i

d e a c olo m e r g ^ d r e p t s p r e a p u s u n d i a m g ă s i t 7 0 6s tâ n jâ n i to t în c u r m e z i ş d i n g u r â r l p i i g a l b i n i ş i p a nîn h ota r F â s t â c i lu i B â d r o s , u n d e f ă c â n d î m p â r ţ a l â

d u p â s p iţ a n e a m u r i l o r c e n e a u a r ă t a t c â î n t â i s a r fiî m p ă r ţ i t p e 6 f r a ţ i ş i s u r o r i c e a u f e c i o r i F o c i i u r i c a -

r iului , dar Doia c e a u f o s t f a t ă F o c i i f i i n d v â n d u t ă c u

p ă r ţi le e i l a B â d r o s ş i l a a l t e l o c u r i î n c â ş i m a i m u l td e c â t i s a u v e n it p a r t e e i , a c u m c â t ă m o ş i i a s a u g ă -s it r ă m a s ă s a u î m p ă r ţ i t n n m a i p e 5 f r a ţ i ş i s u r o r i c a r in a u fo st v â n d u ţ i a n u m e p e V a s i l e F o c e , d i n c a r i s â

t ra g F o c e ş ti i , ş i I o n F o c e ' d i n c a r i s â t r a g Z o n t i e ş t i iş i l li n câ C â r c i o a e , d i n c a r i s â t r a g e n u m i t u l I s a i a D a n

c u n ea m u l s ă u , ş i S o l o n c a d i n c a r i s ă t r a g B â z g u l e -ş tii ş i G u ţ â ş t i i , ş i I s t i n a d i n c a r i s â t r a g i I a c o d i n c ă -

l u gă r , c e l t r a g B u ş u l e ş t i i c u d a n i i , ş i l i s a u v e n i t p ef ie ş t e c a r i d i n t r e a c e ş t i d e s u s a r ă t a ţ i , f e c i o r i ş i f e t e aF o c i i u r i c a r i u l u la a c i a s t ă m ă s u r ă t o a r e c t e 1 4 1 s t â n -

j â n i d i n p a r t e a i l i n c â i C â r c i o a e c e s a u d a t d a n i i a l aE p i s c o p i ia H u ş i a u r ă m a s 1 3 6 s t â n j â n i 1 p a l m ă , ş i î m -

p â r ţ â n d u s â p e u n f e c i o r ş i 2 f e t e a I l i n c â i C â r c i o a e ,a d i c â p o st . G h e o r g h e D a n , d i n c a r e e s t e n u m i t u l I s a i a

ş i (r at ele s a u p r e u t u l I s a i a , ş i D o c h i ţ a B u h u ş o a e , d i n

c a re e s t e l o n i ţ â B u h u ş , c u a l ţ i f r a ţ i ş i s u r o r i a l u i , ş iM ă r i a U l i o a e d i n c a r e e s te T u d o s i i c a p e c a r e a u ţ i -

n u to C o s t a n t i n Ş o p u , ş i c u a l t e s u r o r i a e i , l i s a uv in i t d i l a a c i a s t ă m ă s u r a c â t e 4 5 s t â n j e n i , p a l m e 3 .

ş i p a rt e p r e u tu l u i G h e o r g h i e D a n , î m p â r ţ i n d u s ă p ea c e ş t i 2 f e c i o r i a i s ă i , l i s a u v e n i t c â t e 2 2 s t â n j . 5

p a lm e b a ş t i n a n u m i t u l u i I s a i a D a n , ş i f i i n d c â l am a r g i n e m o ş i i P o g o c e n i l o r p e d i n g i o s a l ă t u r e c u F â -s t â ci i l u i B â d r o s s a u d a t 7 0 s t â n j i n i d a n i i a E p i s c o p i i

H u ş i c a r e i a r ă ş i c u p i e t r i s a u s t â l p i t p e d i n s u s ş i p ed i n g i o s d e B ă d r o s i a r ă ş i c u p i e t r e d e s p ă r ţ i t o a r e d e

a l ţ i r ă z e ş i , ş i a l ă t u r e c u p i e t r il e E p i s c o p i e i s a u d a tş t b a ş t i n a d e m a i s u s a r ă t a t ă n u m i t u l u i I s a i a D a n , ş i



161

- l ă t u r i c u a c i a s t ă b a ş t i n ă i s a u m a i d a t 1 28 s t â n j ă n i

d e c u m p ă r ă t u r i l e c e a u a v u t c u z a p i s de la T o a d e r

. p o c e , c a r e p is te to t sa u fâ cu t 1 5 0 s tâ n j . 5 p a lm e ; u n d e

î m p l i n i n d u s â a c e ş t i s t â n j ă n i a m p u s p ia tr ă h ot ar în

m a l u l E l a n u l u i d i s p r e a p u s d in s u s d i o g ro p a nâ

in d r e p t u l u n e i g u r i d i n v â l c e ş i a l ă tu r e d i n t ra c i a st â

p ia tră p e d in s u s a m d a t ia r â ş 2 2 s tâ n j . 5 p a lme b a -

ştină M a r i i U l i o a e i , d i n c a r e e s te g in e r il e s ă u C o n s t a n -

d i n Ş o P u - Ş» c u a l t e * e t e s u r o r i a T u d o s i e i Ş o p o a e

şi m ă c a r c â a c i a s t ă p a r t e a p r eu t ul ui l oa n , ş i a M ă -

r i e i U l i o a e , a c m u n u s a u b â g a t î n h o t a r â l e n u m i t u l u iI s a i a d a r f i i n d c â l a h o t ă r â t n u m a i c â t a u v e n it ş i p r e -

u tu l l o a n ş i C o z m a Ş o p u l d e a u v ă z u t , d a r c h e lt u ia lă

câ t s a u fă c u t d e to t s tâ n je n i i , câ te 6 0 p a ra le n a u v ru t

s â d e ş i s a u d u s a c a s â , c â r o r a li s a u z â s c u h o t ă râ t ă

vad £, că pâ n în 2 s ăp tăm ân i , or i sâ aducâ chel tu iala

ş i s â ş i a ţ i d u l â , o r i p ă r ţ i l e l o r s â l i s â s t â p a n i a s c â î n

v e c i n u m i t u l I s a i a , î m p r e u n ă cu a lt e d r e p t e p â r ţi a l e

s a l e ; i a r b a ş t i n a D o c h i ţ i i B u h u ş o a i f ii nd c â ş a u d a tc h e l t u i a l ă l o n i ţ ă i i u h u ş ş i i s a u d a t ţ id u l â s â ş s t ă p â -

n e a s c ă c u p a c e î m p r e u n ă c u a l ţ i f r a ţ i ş i s u r o r i l e s a l e ;

ce s t r a g d i n D o c h i ţ â B u h u ş o a e . şi a ş e î nc h ii nd p ă r -

ţ ile s v i n ţ i i s a l i p ă r i n t e l u i I s a i e D a n d i n t ra c i as t â m ă s u -

r ă : d i n a p a E l a n u l u i n e a m î n t o r s ş i a n p u r c es l a d e a l

s p r e a p u s p e d i n s u s d e o m o v i l ă , ş i n e am p o g o r ât l a

v a l e p â r î n < t r um c e m e r g e a h t ur e c u a p a P o g o c e n i l o rş i i a r â ş i m ă s u r â n d d i n p i i a t r â E p i s c o p i i în s u s pe d ru m

p e m a t c a P o g o c e n i l o r , 2 5 s t â n j e n i 3 p a lm e b a şt in ă d e

p e t a t â l s v i n ţ i i s a l e ş i 1 2 4 s t â n j â n i , c u m p ă r ă t u r i l e d i l a

T o a d e r F o c e , u n d i s a u î m p l in i t 1 50 s t ân j . 3 p alm e

p a r t e p r e o t u l u i l o a n ş i 5 0 s t â n j â n i 6 p a lm e p a r t e a M a -

r ii U l i o a e , i a r ă ş i a l ă t u r e c u p a r te p r e o t u lu i l o a n ş i

m ă c a r c a n u s a u b â ^ a t î n ă u n t r u p ie t r i lo r , d a r n e d ân d

c h e l t u i a l ă p â r l a v a d e s â s u r m e z i d u p â c u m a m z â sm a i s u s i a r p a r t e D o c h i ţ i i B u h u ş o â e f ii nd c â ş a u d a t

la l o n i ţ B u h u ş ş a ş â a î n c h i i n d l a a c i a s t â m â s u r â d inm « i l o c , c e e s t e p e d r u m p e v a l e P o g â c e n i l o r , a m t r e -

c u t p i s t e p â r â u s p r e a p u s ş i a m m e r s p e c o as ta p e

d in g i o s a H â r t o p u l u i c e s n u m e ş t e a lu i C u j b â ş i tot

11



la deaI s pre apus p âr în dr um u ce m e rg e pe d ea l maidin s u s d in m o v i la l u i P a l m i ş , i a r ă ş l a p i a t r a E p i s c o -p ii ş i măs urând pe drum în s u s 2 2 s t â n jâ n i 4 pa lm ebaştina pâr inţas câ a nu m itu lu i I s a ia ş i 1 1 2 s tâ n jâ n icumpărăturile, di la T o a d e r F o c e u n d i p i s t e t o t s a ufâcut 134 s tân jân i 4 p a l m e ş i ia ră ş i a m p u s p ia trâlâ n gâ d ru m , d i s p r e r â s â r i t d i n g i o s , d i n f u n d u l H â r -to pu lu i, ş i d in p i a t r â în s u s m ă s u r â n d i a r ă ş i 2 2 s t â n -j ân i 4 p a lm e p a r t e p r e o t u l u i l o a n , ş i 4 5 s t â n j . p a r t eU lio a e ş i a m f â c u t c r u c e l î n g â d r u m , ş i d e n u ş i v o rd a c h elt uia la p â r l a v a d e , s â s u r m e z i i a r ă ş i d u p â c u m

am a râ ta t m a i s u s . ş i p r e o t u l l o a n , ş i c i n e s a r t r a g edin M ă r iia U l i o a e , a p a i s â ş i c a u t e l a a l t e m o ş i i p â -r in fă şt i p e u n d e s â n t n e h o t ă r â t e , i a r l o a n i ţ i B u h u ş c ufra ţii ş i s u r o r i l e l u i, ş i d e l a a c i a s t â m â s u r â s â ş ţ i ep arte m ă n e s ă B u h u ş o a i , d u p â ţ i d u l â c e l e a m d a t l am ână, ş i a ş e î n c h i i n d p â r ţ i l e n u m i t u l u i I s a i i a D a n ,d in t u st re li a c e ş t i d e s u s a r â t a t i m ă s u r i d i n a t r i i a

p arte d in A l d e ş t i , c e s â c h i a m â P o g o c e n i , a m m e r s l am oşia H â r c i o g a n i c e s â n t a l ă t u r e c u P o g o c e n i d i n s u s ,d in tr u c a r e c e r e a ş i n u m i t u l I s a i i a b a ş t i n a d i p e s t r ă -m o ş u l s â u F o c e , ş i s c o ţ â n d F o c e ş t i i d o v a d a c a e i î nH â r c i o g a n i a u m o ş i i e d i p e m ă t u ş a l o r c e a u f o s t f a t alu i A r s e n i e , i a r n u d i p e F o c e a u r â m a s n u m i t u l I s a -iia a n u a v e b a ş t i n ă în H â r c i o g a n i d a r n e a u a r â t a t

un z a p i s d i l a T o a d e r F o c e d i n a n u l 1 7 7 9 S e p t . 1 1,în tă rin d c u i s c ă l i t u r a r ă p o s a t u l u i l o n o c h e n t i e E p i s c o pş i c u a b o e r i l o r i s . ( p r a v n i c i ) c e a u f o s t I a a c e v r e m eş i c u a c â ţ v a o a m e n i , î n t r u c a r e a r a t â c â d e a s a b u -n a v o e a u v â n d u t l u i l o r e s t D a n i n v r e m e c â n d e r ad i c h iu l I a E p i s c o p i e , 2 7 0 s t â n j â n i d i n A l d e ş t i ş i d i nP o g o c e n i , ş i ş a u l u a t t o ţi b a n i i d e p l i n d e p e a c e ş t is t â n j â n i ; n e a u m a i a r â t a t a l t z a p i s i a r ă ş i d i l a a c e s t

T o a d e r F o c e , d i n a n u l 1 7 8 2 A v g . 2 6 î n t r u c a r e s c r i ec â a u l u a t 6 0 l e i d i l a l o r e s t D a n p e p â r ţ i l e l u i d em o ş i i e Ş â r b â c a n i i ş i H â r c i o g a n i i , c u v a d e p â r l a s f â r -ş it u l lu i F e v r . s â ş i a l e a g ă d r e p t e p ă r ţ i l e s a l e ; n e a u m a ia r ă t a t n u m i tu l I s a i i a D a n ş i a l t i z v o d c u d e o s a b i t ec o n d e i d e b a n i î n c a r i a r a t a c â a u m a i d a t l u i T o a -



i63

j e r F o c e to t c u nu m e pe pârţ i de mo şi ia la care fi ind

s j T o a d e r F o c e d e f a ţ â n a u t ă gă d u it , şi s tâ n d l a s o -

cot ia lâ s a u fâ cu t 17 0 le i , cu cei 60 le i d in zap isul a l

d o i l e ; & e z c e i a u m a i r â d i c a t l a s oc ot ea l ă , c ar e-

b a n i p u i n d u s ( â ) d u p â p r e ţ u l c e a u m a i c u m p ă ra t în z a -p i s u l c e l d i nt â i u , ar ât at c ât e 35 par a l e p i s t ânj ân s au

f ă c u t 1 3 7 s t â n j â n i , c a r e î m p r e u n â n d u s â c u c e i d e s u s

ar ât aţ i 2 7 0 s t â n j â n i s â f ac p i st e t ot 407 s t ânjân i , d in

c ar e f i i n d c â d i n P o g o : e n i i a u d a t n u m a i 1 20 s tâ n jâ n i

a tâ t p a r t e l u i T o a d e r F o c e , c u m ' ş i a l to r a c e s a u î n -

v o it, ş i v â z â n d c â T o a d e r F o c e a l te p â rţ i d e m o ş iie

a i ur e nu m a i ar e s â de , ş i r ăm ânân d numi tu l I s a i ia

cu a t â t a p a g u b â c u î n v o i a l a t u tu r o r F o c e ş t il o r s a upr i imi t s â d e a t ot b ât r â n u l lor î nt r eg d i n moş i i a H â r -

c i ov an i i ş i t ot c u ac e m âs u r â de s us ar ăt at ă măs ur ând

şi H â r c i o g a n i i l a c a p ă t u l d i s p r e r â sâ r it d in h ota r P o -

go c en i l or ş i pâ r î n ho t a r u l P u ţ ăn i l or î n s us pe dr um

a m g â s i t 3 4 0 s t â n j â n i , c a r e îm p â r ţ in d u i p e 4 b ă t râ n i

li s a u v e n i t c â t e 8 5 s t â nj ân i de bât r ân, ş i t r ăgând

d m l u i s u l g e r M a t e i u C o s t a c h i g i um ă t a te d e b â tr ân din

b â t r â n u l M i h o r d e i c u z a p i s d e d a n ii e d e la M ă n ă ilă

R o ş i a n, ş i d e l a Z b a n ţ u d i n anul . .. am pus p i atr ă ho-

ta r d e s p ă r ţ i t o a r e J n t r e c o l ţ u l H â r c i o g a n i lo r d in s u s ş i

în c o l ţ u l P u ţ ă n i l o r , ş i a ! t â p i at r a c h i ot oar e c e c aut â

pe d e a l î n g i o s p i n t r e c a p ă t u l H l r c i o g a n i l o r şi p in tr e

c a p ă t u l T u p i l a ţ i l o r , ş i d i n t ra c e p ia tr ă a m m l s u r a f 4 2

p ol s t â n j â n i a c e g i u m ă t a t e d e b â t râ n , ş i a m d a t d m s a le

s u l g e r u l u i M â t e i u î n m a r g i n e a H â r c io g a n i lo r d in su s ş ia m f â c u t c r u c e l â n g ă d r u m , ş i a m m ă s u r at 8 5 s t ân -

j â n i d i l a a c i a s t ă m ă s u r a b â t r â n u l F o c e ş t il o r ş i d u p â

c um s a u a r â t a t m a i s u s l e a m d a t n u m i tu lu i Is a i ia D a n

u n d e a m p u s p i a t r ă h o t a r l â n g â d r u m , ş i d i n tr a c e p i a -

t ră au r â m a s î n g i o s 20 7 pol s t ânj ân i pâr î n hotaru l

P o g o c e n i l o r b â t r â n u l B â z g u l e ş t i l o r î n tr e g ş i b â trâ nu l

' ui I l i e M â ţ a î n t r e g ş i g i um ât at e de bât r ân a pr eutu lu i

T o a d e r s i n l o a n H u r m u z a c h e ş i cu a lt e n e am u r i a M i -J o r d i i , ş j m e r g â n d d r e p t l a v a l e s p r e a p u s p âr în

dr um ul c e v i n i d i n s u s p e va l e P uţ ă ni l or , ş i măs urând

P e d r u m d i n h o t a r u l P u ţ ă n i l o r în g i o s p â n în h o ta ru l



164

Cocenilor a d icâ m i j lo cu l H â r c i o g a n i l o r a m g â s i t 309stâniMi Şi '<"par(indui iar pe 4 bă trâ ni s a u ve nit câte77 stânjâni 2 pa lme ş i făcâ nd cru ce lâ n g â d ru m d isprerâsârit lângă nişte spini ş i de la cr u ce d re p tu sp re

apus piste drum şi can piste matca am pus piatrâ cecaută la deal şi la v a l e p i n tr e H â r c i o g a n i ş i p i n t r e P u -ţeni, unde este ş i p i a t r â P u ţ e n i l o r ca r e ca u t â î n s u s ,ce d es pa rt e P u ţ e n i i în cu r m e z i ş p a g i u m a t a t e , ş i d int ru ce ce d in g i o s l â n g â d r u m m ă s u r â n d p e d r u m îng io s 37 s t â n jâ n i 5 p a l m e g i u m ă t a t e ce d e b ă t r â n ad m is ale s u l g e r i u l u i M t e a i i a r â ş i a m f â cu t c r u c e l â n g â

d r u m ş i d i n c r u ce m ă s u r â n d t o t î n g i o s 77 s t â n j â n i 2p alm e b ă t râ n u l F o ce ş t i l o r l a m d a t n u m i t u l u i I s a i i a d u -pâ cu in sau arâtat m ai su s , ş i am p u s p ia tr â l în găd ru m , ce ca u t â l a d e a l s p r e r ă s ă r i t ş i p i s t e m a t că s p r ea p u s, ş i d i n tr a ce p i a t r ă a u r ă m a s p â n î n h o t a r u l P o -g o ce n il or 191 s t â n j . 7 p a l m e a r ă z e ş i l o r d e s u s a r ă -ta ţi, ş i a m p u r ce s p i s t e m a t câ , ş i l a d . a l s p r e a p u sp â n p i s t e z a r e d e a l u l u i î n d r u m u n d i s ă î n t â l n e s cu cuc ap ă tu l Ş â r b â c a n i l o r ş i m â s u r â n d p e d r u m i a r â ş i d i nh o ta r ul P o g o c e n i l o r ş i p â r î n h o t a r u l P u ţ â n i l o r a l ă t u r ec u t u f i i e Ş â r b â c a n i l o r a m g â s i t 2 8 2 s t ă n j i n i , c a r e î m -p â r ţ i n d u s â i a r â ş i p e 4 b ă t r â n i d e s u s a r ă t a ţ i l i s a uve n it câ te 70 s t â n j â n i 4 p a l m e , ş i p i t i n d p i a t r â i a r â ş iîn tr e co l ţu l H â r c i o g a n i l o r d i n s u s ş i î n t r e co l ţ u l P u -ţ â n il or l â n g â d r u m , c i c a u t â s p r e r â s â r i t p i s t e H â r c i o -

g a n i , ş i p in t re P u ţ â n i ce m e r g e p e m a r g i n e p e d i ng i o s u n u i r e d i u cu co r n i c i e s t e p i s t e z a r e . d e a l u l u id i sp r e r ă s ă r i t ş1 d i n t r a c e p i a t r â m â s u r â n d p e d r u m î ng i o s u n d i s a u î m p l i n i t 3 5 s t â n j â n i ş i 2 p a l m e p a r t ed m i s a le s u l g e r i u l u i M a t e i u m a r g i n e u i n s u s , ş i a m f â -cu t c r u c e l i n g ă d r u m , ş i d i n c r u c e i a r â ş i a m m ă s u r a tIn g i o s p e d r u m , p â n u n d e s a u î m p l i n i t 7 0 d e s t â n -

jâ n i 4 p a lm e , b ă t r â n u l F o c e ş t i l o r , ş i a m d a t n u m i t u l u iI s a ii a D a n ; u n d e a m p u s ş i p i a t r a h o t a r d i n g i o s d i nc a p u l t u fe lo r Ş e r b â c a n i l o r , ş i d i n t r a c i a s t â p i a t r â a ur â m a s în g i o s 1 7 6 s t . 2 p a l m e a c e l o r 2 b ă t r â n i î n g i u -m a t a te d e s u s a r ă t a ţ i p â n î n h o t a r u l P o g o c e n i l o r ş ia t ât d i s p r e B â d r o s . o r i ş i d i s p r e a l ţ i s a u ce f e l d e p r i -



165

cinâ or eş i , d in o r i ce parte cu toţ ii sa a ibâ a râs -

pundi l a t o at ă p ăg u bi r e c um ş i d i s pre neam ul F oc eş t i -lor s â n u s u p e r e m ai mult pe numitul Isa i ia , ş i aşe

dupâ c u m s a u a ră ta t mai su s sau Inchiat pârţ ile sv in-ţi s a l e n u m i t u l u i I s a i i a Da n, ş i s pr e înc red inţ ar e amdat ş i no i ac ia s t a m art ur i ie hotarnicâ i scâli tâ de noi

ş i de r ă z e ş i c e a u f j s t l a ac i as t â hot ărâr e .1793 luli 2.

E r m o n a h S a v a z e t F o c e

E r e i T e o d o r s â n d i i a c o n u l u i l i n F o c eI o n F o c e r e z e ş G l i g o r a ş B u rg h e le z et F o ce

D u m i t r a c h i F o c e bra t e goT h e o d o r F o c e G h e o r g h e M i ţ a le v o rn ic de p o ar tâ

b i n e r e m o n a h S a v a

E r o d i a c o n I o n s î n d i i a c o n l l i e F o c e .

11 2 ) D o cu m e n t din 1793 luli 22 fără loc.

Sumar: M ărturi a lui C. M ârzac pitar despre nişte scrisori de moşie,prăpădite la laşi in casa Catrinei Pălâdoai logofeteasa.

(M oşia Roşieşti, seliştea Şărbăcani plic V , No. I*) Hârtie lilâ.

A d e v e r e z c u a c i a s t â m ă r tu r ie a m e la m â n a s vin -

ţ ii s a l e p ă r i n t e l u i i o r e s t u D a n p r o i n d e .h i u ip is co p ii

H u ş u l u i , c ă a d u c â n d u c a r t e d e b lă s tă m p en tru p ric in a

u n o r s c r i s o r i a d m n e a e i v o m i c e a s e i lle n i, C a t a rg i o a i,

c â î n vr e m e b ă t ă l i i d i n . â i c â ar f i avut ac e l c s c r is or i

d e m o ş i e î n t r u n ghevghir a dmisale logofetesâi Catr i -

n i P â l â d o i l a c a s â l i d u m i s a l i d in E ş i , d a r fiin d câ eu

i n t r a c e e ş i v r e m e m a m a f l a t î n c a s a d u m . d i c op il m i cf ii n d u b o t e z a t u d e d m n e i . ş i n i c i a m v ă z u t n ic i a m a -

u z it c â s a u s p a r t u ghevghirul şi câ au perit ceva

di n t r â ns u l n u s c r i s o r i ş i n i c i a lt e l uc r ur i ş i eu dupâ

ş t i in ţ a c e a m ş i v ă z â n d ş i ca r te de b l ă s t â m , a m d at

ac i as t â m ă r t u r i e l a m ân a s v i nţ i i s a le ş i pent ru c red inţa

am is c ă l i t ş i d e nu v a ţ ine in sam ă oi mârge ş i de faţa

1793 lul i 22.

C o s t a n d i n M â r z a c u . p i t a rîn d o s : *

•mărturie de la Costandin Mârzacu"



167

D e n t r u c a r e a m a v u t g i u d e c a t a şi m i au d at c u c ar te

de la d i v a n ia r ă ş i a u statut dm neaei vorniceasa Ileana

C a t a r g i o a e c u s o r a ' d m s a l e v is t. T u d o s i i : a p r u n a z i-

c |n d câ ca rt e ce a v e m d e g iud ecata de la dmlor ve-

liţ i b o er i es te fă cu ta cu interes ş i boerul dsale nau

s t j U t c e a u g r ă i t ş i s î n t s ăr ac ş i aş i jderea ş i de moşiia

y o g h e n i i ş i p a r t e d i n B ă r g â o a n i a s em i ne s în t s â ra c a -

tât de v e n it u l l o r cu m şi de atâte cheltuel i ce am fâ:ut

în c u r g e r e a a ţ â ţ a a n i c â u t â n d u m i d r e p t a te ; p re î n ă l-

ţate D o a m :e cu la cr â m i m â rog înă lţ imi i tale f ii mi-

lost iv a s u p r a s ă r ă c i i m ele sâ mi sâ facâ luminata carte

î n ă l ţ i m i i t a l e c â t r â d m l u i b a n l o r d a c h i L a m b ri i.o ş i c â-

trâ d m l u i s u l g e r M a t e i C o s t a c h i s â m a rg â l a s ta re

l o c u l u i , ş i d u p â c a r t e d e b l ă s t ă m c e e ste la Pr e os fi n -

ţ iia s a p ă r i n t e l e m i t r o p o l i t , I n f r ic a l ui D u m n e z â u s â

f a c â c e c u a m ă r u n t u l c e r c e t a r e a tâ t d e s c ri s o ri cu m ş i

d i n t r a l t e m ă r t u r i i ş i d o v e z i c e v o r fi ş i s â fa câ ce d e-

s ă v â r ş i t ă h o t ă r â r e , i a r c â n d n u s a r p ute s ă e s fâ rş it

d e a c o l o p r i n m â r t u r i i a d m s a l e b oe ri n um iţilo r h o tă r-

n ic i d i n s t a r e n u m i t e l o r m o ş i i ş i h a rt a c ar e cu c in es ă m ă g i e ş e s c ş i c u z i d e s o r o c d u p â v re m e lu cr ulu i s â

v i n i m l a l u m i n a t d i v a n î n ă l ţ i m i i t al e sâ i a ş fâ rş it ş i

m a r e p o m a n ă a f i î n ă l ţ i m i i t a l e .

r u g ă t o r i p e n t r u s ă n ă t a t e î nă lţ im i i ta le

l o r e s t D a n p r o i n d i c h i u a s fi nt ei E p i sc o p ii H u ş i i .

« M e r g i l a d m l u i v e l l o g o f ă t » 9 3 A v g u s t 13

D o n i c i m e d .

1 1 4 ) D o cu m en t din 1793 Sept. 10.

' Sumar: Jaloba Iul lorest Dan câtrâ Vodâ centra lui Costin Catar-giul vornic pentru impresurare ce pătimeşte despre Bogheni, pe Idiicl.

(M oşia Ro$le*ti. sel iştea Bogheni plic V , No. 30) Hirtie coall .

P r e Î n ă l ţ a t e D o a m n e , J â l u e s c î n ăl ţi m i i ta le , c â în

a n u l t r e c u t d u p â m u l t e g i u d e c â ţ i c e a m a v u t c u d m lu iv o r n i c C o s t i n C a t a r g i u l , p e n t r u m o ş ie B o g h en ii ş i g iu -

m ă t a t e d e B ă r g â o a n i o t ţ i n u t F ă l c ii u l u i p e a p a E d r i -

c iu lu i , ş i d m lu i de la g i u d e ca ta ce am avyt pentru alt ifo



168

au r â sp u n s u , i ar p e n tr u a c e s t e B o g h e n i i ş i g i u m a t a t e

d e B â r g â o a n i i i a r ă ş i a u z i s c ă n i c i o s c r i s o a r e n u a r e ,

d ar sâ r ă sp u n d ă c u m n a t a d u m s a l e 2 v i s t . T o d o s â i c a

D o n i c io a i , ş i d m n e a e i î n c ă f i i n d a i c e l a E ş n a u v r u t s âe sâ la g i u d e c a t ă , d â n d j a l o b ă m â r i i s a l e l u i V o d ă c â

n ui s â n t s c r i s o r i l e a i c e l â n g ă s â n e ş i p r i n c e r i r e c e a u

fâ cu t c â tr â m a r i a s a V o d â i s a u f o s t p u s s o r o : l a

s fe te D i m i t r i i d i n a n u l t r e c u t , c a s ă v j e s â s t e l a g i u -

d e ca tă ş i n a u v e n i t, ş i p e s t e a c e l a s o r o c i s a u m a i

t r im i s ş i a lt s o r o c ş i v i i n d a u e ş i t I a g i u d e c a t ă l a 4

z i l e a Iu i G h e n a r e , î n a i n t e b o e r i l o r c e i c e r u s â d u m n e ip rin ţ id u lă , ş i d m l o r n e c e r c e t â n d u n i t o a t e s c r i s o r i l e

n o a s tr e , a u d a t h o t ă r â r e c a p e u n d e a u s t ă p â n i t s â s t ă -

p ă n ia s că d â n d u i ş i a n a f o r â , ş i n o i n e p r i i m i n d u n e a m c e r u t

c a s â f im s c o ş i î n a i n t e m â r i i s a l e l u i V o d â şi a doaozi viind schimbare domnii, n i c i a m f o s t s c o ş i l a g i t i d e c a ţ i

ş i a n a f o r a o a u r â m a s n e î n t ă r i t ă , ş i d u m n a e i c u a c e a

a n a f o râ p u n i s t ă p â n i r e p e m o ş i e , ş i m i s â p r i c i n u e ş t e

m a ri s ă r ăc i e. P r e î n ă l ţ a t e D o a m n e , f i i n d c â a c u m e s t e

r â nd u it d m l u i b a n M i h a l a c h i L u c a c u d m l o r î s . ţ i n u t u - -

l ui . p e n t r u c e r c e t a r e a a l t o r m o ş i i l a ţ i n u t a c e l a , ş i f i -

i n d c â s î n t a p r o a p e ş i d e a c e s t e a m e i i , m ă r o g s a f ie

m i la Î n ă lţ im i i t a l e c â t r â d m l o r r â n d u i ţ i i b o e r i , c a d u p ă

c ar te d e b l â s t â m c e e s t e d e l a p r e o s v i n ţ i a s a p ă r i n t e l e

m i tr o po lit ul, în f r i c a l ui D u m n e z â u s ă f a c ă c e a c u a -

m â r u nt u l c e r c e t a r e , a t â t t u t u r o r s c r i s o r i l o r m e l e ş i a l -to r d o v e z i ce v o i a v e c u m ş i s t ă p â n i r e d m s a l e d e ' c â n d

ş i cu c e d o v e z i a u i n t r a t , ş i d u p â c u m v o r g ă s i c u

' d r e p t s â d e h o t ă r â r e d e s ă v â r ş i t p r i c i n i i , i a r c â n d n a r

p u te l u a s f â r ş i t a c o l o , - s â m i d e m ă r t u r i a ş i h a r t a d e

s t a re l o cu lu i , ş i c u z i d e s o r o c , s â v e n i m a m â n d o a o

p â rţ i l e l a d i v a n .

r u g ă t o r m â r i i t a l e

l o re s t D a n p r o i n d i c h i u E p i s c o p i e i H u ş u l u i

I n d o s : '« M e r g i l a d m l u i v e l l o g o f ă t » 9 3 S ă p t . 1 0 .

D o n i c i m e d .



169

113. Document din 1793 Săpt. 10.

Sumar : J aloba lui lorest Dan cătră Vodâ contra vom. Coitln Catar-,u oentru imprcsurare in şărbăcani.

* (M oj ia K oşie»ti, seli»\ca şărbăcani .plic V, No. 30) Hârtie coală-

P r e l n a l ţ a t e D o a m n e , I ar ăş i î ntr u a l do ile rând c u

l a c r ă m i j â l u e s c l i i â l ţ i m ei t a l e , pent ru o moş ie anume

Şărbăcanii, p a r t e d e s u s ci să numeşte Ploeştii, ce

es t e pe v a l e Ş â r b â c a n i l o r . la ţ inutu l F ă l c ii u lu i , c are

m oş i e o a " e m d e pe s t r ămo ş ul m' eu C hi ri ce , c u s c r i-

s or i v e c h i ş i î n t â r i t u r i domn eş t i, ş i dml u i vorn ic C o s -

tin C a t a r g i u a v â n d a l t e m o ş i i a lă t u re cu a ce a st a, cuî m p r e s u r a r e d e c â ţ i v a a n i , o s tă p â n e şt e ş i pe a c ia s ta

c u n u m e d e C h i r i c e , a s u p r a c â r ie m o şii în c ât ev a r ân -

dur i a m s c o s ş i ho tă rn ic i , ca sâm i a leg părţ ile mele, ş i

dm lui n ic i o d a t ă na u ven it sâ ste la hotărât , prelun-

g in d u m â d in z i în z i câ ar i scr isor i, ş i nui sânt la în-

dămână. iar la anul 1791 mergând iarăş i cu hotărnic i

r ân du i ţ i d i n p o r o n c a c i ns t i t u l u i d i van ş i c u d ios âbit â

c ar t e c e i s ă s c r i e dmi s a l e , c a numai de c ât s âş i r ân-du i as c ă v i c h i l d e p l i n r ăs p un z ăt o r , şi cu toate s cr is ori le

ca sâ ia p r ic in a s f âr ş i t , ş i cu carte de blăstăm de Ja

p re os v n ţ ia s a p ă r in te le mitropo l i tul , ş i atunce însuş i

dm l ui v o r n i c au m ăr t ur i s i t c â n ic i o s c ri soar e nau a -

vu t, ş i a m e r g e la h ot ăr ât ş i iar nau mers. după cum

pre l a r g i i a r a t ă m â rt u r i a rânduiţ ilor hotărnici , iar în a-

n u l t r e c u t 1 7 9 2 a ş â z â n d u s â M â rie s a A l ex a a d ru C o s -

t and i n M u r u z V v d . î n s c a un ş i f iind ş i dml u i vorn icC a t a r g i u d e f a ţ ă a i c e l a l aş i . prin j a loba ce au dat mă-

r ii sa le , n e a u râ n d u it la dmlor vel iţ i i boer i ş i nu în-

tro z i sau în doao, ce în trecere a trei luni , în şapte

r ân du r i am f o s t s c o ş i de f aţ â c u dml ui l a d ivan, ş i

v o r n i c e a s a g i u p â n e a s a d m s a l e ş i s o r a d n ee i fiin d tot

aice în E ş d e fa ţâ la p oa rta curţ ii gospod nu mai de-

p a r t e , d e a u a v u t c e v a a r ă s p u n d e , , a t u n c e s â fi r ă s -

pu ns u, d u p ă c u m au r ăs pu ns pentr u a lt â moşie B o-

gh en i i to t a n c a s t r â , pen tru care ni sau fost pus soroc

l a s f et e Dumi t r i e t r ec ut , i a r pent r u ac i as t â moş i e Şâr -

bâc ani i de s us ar ăt at a par t e de s us c i s â numeş t e a -



<76

cum ş i P loeşti i, mărtur is ind în su ş i dm lu i v o rn ic ş i î n

divan, câ nu mai are nim icâ a ră sp u n d e , ni au da t mo -şie dupâ cum pe la rgu a ra tâ c a r te d e g iu d e c a ta , a

dmlor velifi lor boeri din a n u l tre cu t, ş i a t u n c e neam

luat ş i dejma de pe num ita m o şi e ; ş i a c u m în an u l a -cesta 93 la trecuta lunâ A p ri l ie , p rin c e r ir e ce am fa-cut câtrâ înălţ ime ta mi sau da t l u m in a ta c a rt e Înă lţ i -mii tale câtrâ dmlor is . ţ inu tulu i cu r â n d u i t v o rn ic depoartă Gheorghe Miţâ le , ca m e rg â n d la s t a re locu lui ,sami a le a gă şi s âmi ho tă ra s c ă dr e p te p â rţ i l e m e le ; ş imergând acolo dintralte^ m oş ii ce a v e m a l ă t u r e cu a -

c ia ste meau ş i a le su, ia r d in tru a c ia s t e a u r ă m a s ne -a le a s â , s tâ nd pr ic ină dne i v o rn ic e a s â I l ia na ş i c u soara

dm nei 2 v i st er ea sa T u d o s i i c a z i c â n d u c â c a r t e d e g i u -decată ce am de la dm lor ve l ţ i i b o e r i , e st e fă c u tă peanteres, ş i boer iul dm sale nar f i ş t i u t ce a u v o rb it , lagiu de cată ş i r ân d u it ul v o r n i : d e p o a r t ă m ă s u r â n d n u -mita moşie au fâcut ş i ha rtă, ca re ia s t e d e fa ţ â , ş idmlui s u lg e r M a te i C o s ta c h i în c a f i in d d e f a ţâ a c o lo

la s tare locului ş i facere hâ rţe i ş i a c u m ia s t e a ic e defaţâ, cum ş i vornic ce l de p o ar ta , ş i v i i n d " ş i e u a ic eprin jaloba ce am dat înă lţ im i i ta l e , la t r e c u t a lun aA v g . 13 am f os t râ ndui t la dm lu i v e l lo g o f ă t ş i c h e -m ând ş i pe d m l u i v o r n ic C a t a r g i u s â v a d â c e r ă s -p un de, d n jlu i a u d a t r â s p u n s u , c â n u s a u g i u d e c a t c umine, nic i ş t ie nimicâ ş i câ are o mărtur ie de la banu

lo rd ach i L a m b r i n o , c a r e m ă r t u r i e a u z â s d m l u i v e l l o -gofăt sâ o aducă de faţâ , ş i au t re cu t 2 0 z i l e ş i n ic imă rturie am v ă z ut n ic i n im ic â , ş i ş e d e m în c h e l tu ia lăde ne prăpă dim c u totu l, d in c a r e c h e l t u ia lă ş i t re c e rede a tâ ta v re me înt ra tâ ţa a n i , a m c â z u t ş i la g re le d a -tor ii, c a re nu f a ce m o ş ia c â t ma m s ă ră c i t . C u f e r b i nţ ila c râ mi mâ ro g înă l ţimi i ta le , d e m a i a r e a s â g iu d e c a

s a u a s c o a te mă rtur ii s ă s c o a tâ , o r i d e m a i v o e ş tealtâ cercetare la s tare loc ul ui , f i in d c ă tot a u m er sd m lu i b a n u M i h a l a c h i L u c a ş i c u d m l o r b o e r i i i s . a iţ inutu lu i ca s â f a că c e r c e ta re u ne i m o ş i i a d m s a le v e llog o fă t , s a sâ ce rc e te z e ş i a c ia s t a , o r i s â f ie m i la în ă l -ţim ii t ale s a m i s â d e l u m i n a t a c a r t e g o s p o d . c a d u p â



171

n j u d e c a t a c e a m a v u t î n a n u l t re c u t c a s â m i p ot a l e g e

d r e p t e p ă r ţ i l e m e l e , c a s a i a p r i c i n a s f â r ş it ş i m a r e

pomanâ a f i m â r i i t a l e .

r u g â t o r i u l p e n t r u s ă n ă t a t e m ă r i i t a l e

l o r e s t D a n p r o i n d i c h iu E p i s c o p ie i H u ş u l u i

î n d o s : m e r g i l a d m l u i v e l lo g o f ă t .

. D o n i c i M e d , 9 3 S e p t . 10

116) Document din 1794 Mai 18.Sumar: M atei Costachi pah. cumpârâ cu câte un leu stâajenut p«-

mânt In Dumeşti, pe ldrici de la neamul Cororâl(M oşia Roşieşti, seliştea Dumeşti plic I I , No. 20). Hârtie coalâ.

A d i v e r e s c . p r i n . a : ( i ) a s t â s c r i s o a r i a n oa str ă, la

c i n s t i t a m â n a d u m i s a l i p a h . M a t e i u C o s t a c h i . p re cu m

s â s â ş t i e . c â î n m o ş i e D u m e ş t i i î n ţ in u t F â l c i i u l u i , p e

a p a I d r i c i u l u i . m a i r â m â i n d u m i n oo o b u c at â d e m o ş i i

dintraciastaş moşii, din gara Primejdii in gios pâr înh o t a r C h i r i ţ ' i i , c u r m e z i ş , i a a r l u n g u l d i n m a t c a v ă i C i u n ţ i i

ş i p â r ă î n h o t a r P u ţ ă n i l o r s a c i , a v â n d p i p a rt e a c i a s t a

a n o a s t r ă . î n a p a I d r i c i u l u i ş i l o c u r i d e p r is ă c i ş i v a d

d e m o a r ă c u i a z ş i l i v e z i c u p o m e ţ i, d e c i s o c o t i tu n i a m

c u t o ţ i r â z â ş i i . ş i d e a n o a s t r ă b u n ă v o e , d e n im e n i

s ă l i ţ i n i c i a s u p r i ţ i , n e m a i d â n d u n i n o i m â n a a o m a is t â p n i ş i n e î n c â p â n d a l t u l c u m p ă r ă t o r i, f iin d c â c e e -

l a n t â m o ş i e e s t e c u m p â r â ( t u r â ) d u m i s a l e . n i a m în v oit

c u d m l u i î n t r a c e s t a ş c h i p . a d i c ă p i c â ţ i s t â n j i n i g o s p o d

v o r e ş i l a h o t ă r â t s â a i b â d m l u i a i p l ă t i c â t e u n l eu

p e s t ă n j â n u , ş i c â t â i h e l ( t u i a l â ) s a f a c i l a h o tă râ tu l

m o ş i i , t o a t a d e s p r e d m l u i s â f ii . i a a r n o i s â n u fim

s u p ă r a ţ i , i a a r c â n d d u m n i a l u i a r c h e lt u i î n g iu d e c â ţi ş i

c u h o t ă r â t u r i ş i s a r a l e g i c â n o i m o ş i i n u a v e m , a tu n c et o a t ă c h e l t u i a l a ş i p â g u b i r e n u i s â a v t m a o r âs p un d i

f ă r ă p i c d e c u v â n t , ş i f i i n d c â a c u m a m l u a t 5 0 le i,

a d i c ă c i n z ă c u î n t â i l a t o c m a l ă , c e a m f â cu t c u d m lu i



172

ca s â n i d e p e c â ţi s t ă n j i n i g o s p o d c u r m e z i ş c â t e u nfeu p e s t â n jă n a f l â n d u s â c â n o i n u a v e m m o ş i i , s âa ve in a p l a ţi b a n i i d u m i s a l i c u d o b â n d a l o r . d e c i p e n -

tru ca s â s ( â ) p a z â s c â n e s t r ă m u t a t t o c m a l a c e a m f ă -cut cu dum nealui cei ce am şt iu t ca rt e n ia m isc ă l i t ,ia a r c ei ce n am ş t i u t c a r t e n i a m p u s n u m e l e ş i d e -eetili ca să s( â) şt i i.

1 7 9 4 M a i 1 8 .

f E u T o a d e r C o r o z â l î m p r e u n a c u t o ţi f e c i o r i i m e i

f E u D u r n it ra ş co C o r o z â l

f E u C o s t a n d i n L e a h u z â t F o c ş â i . c u ş t i r e ş i p r i i -mire a tuturor râzâş i lor .

117) Do cument din 1794 lun i 1 , la şi .

Sumar; Matei Costachi pah. cerc de la V odâ sâ i se hotărască, pâr-ţle luate In Dumeşti de la răzeşi'

(Moşia Roşieşti, seliştea Dumeşti, plic I I , No. 21) Hârtie coalâ.

P r e în ă lţ at e D ( o a ) m n e , J a l u e s c Î n ă l ţ i m i i t a l e c â d i n

m o şiia D u m e ş t ii d i l a ţ in u t F ă l c i i u l u i m a i r â m â i n d o

b uca ta d i m o ş â i a n e c u p r i n s ă î n c e e l a n t â - m o ş â i a a m e a

D u m e ş t â i p i c a r i m a i î n u r m a c u î n v o i a l ă a m l u a t o d e

la r â z s ş i , d a r f i in d c â u n i l i d i n p i e t r i h o t a r ă s a u s m i n -

tit m ă r o g î n ă l ţi m i i t a l e s â s r â n d u i a s c ă c u l u m i n a t ă

c ar te î n ă lţ im i i t a le b o e r i h o t ă r n i c i p i d m l u i b a n u l Ş t e -

fa n S t u r z a i p e d m n e a l u i b a n u l l o r d a c h i L a r r b r i n o i

p i d m lu i m e d . N e c u l a i u H r i s o v e r g h i ş i p e d m J o r b o e r i i

i sp r a v ni ci i d e ţ in u t F ă l c i i u l u i s â m i o h o t ă r a s c ă ş i m a r i

p o m a n ă va h ' î n ă l ţ i m i i t a l e .

" a î n ă l ţ i m i i t a l i

p r e p l e c a t a s l u g ă

M a t e i C o s t a c h i p a h .

î n d o s : m e r g i l a d u m n l u i v e l l o g o f ă t ş i s ă s â f a -

c ă c a r t e c â t r â b o e r i i c e r ş u ţ i . 9 4 l u n i 1 .

A . D o n i c i m e d .



173

118) Document din 1794 luni 1, laşi.

Sumar : M- C Şuţul Vodă rânduejte hotarnkl pentru punere de p!e-tre hotară pe parte din Oumeştl, luată de Matei Costachi pah. de la râit-iii Corozeşti-? ( Vioaia Roşieşti, seli ştea Dumejti plic 11. No. 22). Hârtie coală.

I o M i h a i l C o s t a n d i n Şu ţ u l V vo d . cu m ila lu i D u -

mnezâu d o m n ţâri M o l a a v i i i .

Credincioşi boerii domnii meii dum. Ştefan Sturza

biv v e l b a n , i d u m . lordache Lambrino biv velbanu,

i dum. N e c u la i H r i s o v e r g h i b iv ve l med; i dum. Ghe-

o r g h e Buzduganu b iv ve l me d. i dum . lordache M iles-

cul b iv v e l m e d . is p ra v n ic i de ţinut Fălciiului sănătate.

P r i n ja l o b a ce au dat domnii mele Mateiu Cos-

tac hi b iv v e l p ah . au ar ât at câ la ţinut Fălciiului are

o m o şie D u m e ş t i i cu s cr iso ri încredinţate ş i din trupul

ace i i m o ş i i m a i ră m â in d o bucată de moşie necuprinsă

în ceia la ltâ moşie a dumisale Dumeşti i , pe care mai

în ur m â c u în v o i a la au luato de la râzâş, ş i fiind câ

uni le d i n . p i e t r i h o ta râ sa u smintit , ş i făcând cerire la

do m n ie m e c a s â s pue la Io:, cerânduvă p î duinv.ho tă rn ic i ş i t o a t a d ej m a de pe ace bucată de moşie sâ

ste o p r it ă p â r c â n d v a lu a sfârşit hotărâre moşiei, ia-

tâ s c r ie m d u m v .v i i n d vec hi lu l paharniculu i Costachi sa

ad uc eţi p e to ţi a ce i râ zâ şi faţă, ş i dupâ ce cu amă-

ru nt ul c e r c e t a r e ce ve ţi face tuturor scrisori lor, ce vor

fi d e î m b e p ă r ţ i l e , pr ec um veţi cunoaşte a f i drept, prin

g iu d e c a tă s a h o tă râ ţi ş i ia parte ce sa va căde sâ daţişi carte de giudecata, ş i atunce de va f i trebuinţă de

ho tă râ t v e ţ i m e r g i ş i un ul din dumv. cu arătaţi i boeri

ho tă rn ic i la s t a r e n a niţei moşii u n ic adunând pe toţi

râzâşi i i megieşi» a acei moşii ş i dupâ cercetare ce

vo r fa c e d u p ă cuprinderfe scrisori lor ce va l i având ve-

chi lu l d m s a l e p ah . M at e i Costach e, sâ a leagă ace parte

din n u m it a m o ş ie Du m eşt i i , şi pe la locur ile ce va fi

tr eb u in ţă ş i v a d a dre pta ti sâ o stâlpascâ ş i cupietr i

h ot ăr a d u p ă ca ri a le g ir e ş i hotârâturâ ce vor face bo-

eri i hotărnic i sâ de ş i mărturie hotarnlcâ în semni ş i

s t \ n j â n i i s c ă l i t ă pe obiceiu, atât de toţi ră zb i i i



174

megieşii şi Impregiuraşii a acei moşii cât şi rânduiţiiboeri hotărnici, pe care aducândui la dumv. şi fâcân-dui căzuta cercetare de veţ adever io câ este făcuta cubună dreptate şi priimire tuturor să o încr edinţaţ, şicu a dumv. iscălituri, iar când la hotăr ât va naşte pri-cină despre vreo parte, atunce cu pietr i hotar â sâ nusă stâlpascâ, ce In ce chip sâ va dovedi pr icina săda(i dumv. mărturie pre largu la parte ce să va cade,făcând şi hartă asămene de star e moşii , cu car e împr e-ună şi cu ză de soroc dupâ vreme lucrului viind a-mândoat pârţle la divan li sa va da hotăr âr e dupâcum dreptate va da. 94 lune 1.

b . b . 1 7 9 3 .,1. p. domneşti In tuş roş cu i n iţ i a le le :

Io. Mh. Cst . Şţ . Vvod, pa sere , ca p de b o u 17 93 .

procitoh vel logofăt sa u tre cu t la c o n d ic ă .

119) Document din 1796 Iunie 30 fârâ loc.Sumar: Harta Inchipuitoare de aşezări le moali lor la lundul Idriciului.(Moţi Roşieşti, seliştea Năreşti, pilc VI, N . . 18) fU â.



116

„ a c i a s t â h a r t a d u p â c e r c e t a re c e am f â c u t d i n p i -

ronea d u m i s a l e T o a d e r B a ş o t a b i v v e l p a h a r n i c i a

dumisale F i l i p a c h i b i v v e l s u l g e r , i s p r a v n i c i d e ţ in u t

Fălciiului î n f r i c a l u i D u m n e z â u a ş a s a u a f la t u s t a r e

moşiilor d u p â c u m s â a r a t ă î n lâuntru.N e c u l a i B â d r o s , 1 7 96 l un i 3 0 .

l o n i ţ â P e n i ş o a r ă .

120) Document din 1799 luli 10 f&ră loc.

Sumar: Cercetarea hotărâtor in moşia Nărejti pe ldrici . In pâra dintrerăzeşi şi pitarul loniţă Gafencu.

(M oşia Roşieşti, seliştea Năreşti pilc V II, No. 7) Hârtie coală.

Ţ i n u t F ă l c i i u l u i

D u p â c i n s t i t r â v a ş d u m i s a l e p ah . T o a d e r B a ş o t â

ş i d u m i s a l i s u l g e r i u l u i F i l i p L a n g a d a i s p r a v n i c i a c e s t u i

Ţ i n u t , c i n i I a u a d u s r â z â ş i i d e m o ş i i a N â r e ş t i i d i n t r a -

c e s t ţ i n u t d i p i a p a I d r i c i u l u i , c u p l e c ă c i u n e a m l u a t

p r in c a r e r â v a ş a r a t ă c â d u p â l u m i n a t ă c a r te g o s p o dc i a u a d u s l a c i n s t i t ă i s p r a v n i c i i , p r i n c a r e n i s â p o -

r o n c e ş t e c a s â m e r g e m l a s t a r e lo c u l u i n u m i ţ i i m o ş i i,

ş i î n c â t a f i c u p u t i n ţ ă ş i a d a c u n o ş t i n ţ a n o a s t r ă î n

f r i c a l u i D u m n e z â u s â f a c e m h a r t ă d e s t a r e l o c u l u i î n

c a r e s â a r â t â m ş i l o c u l c u p r i c i n a c e i a s t e c u d m l u i

p i t a r l o n i ţ â G a f e n c u d u p ă c a r e r â v a ş m e r g â n d n o i l a

s t a r e n u m i t e i m o ş i i , î n t â i a m c h e m a t p e t o ţi r â z â ş i i

b ă t r â n i ş i t i n e r i m e g i e ş i c u m ş i d u m i s a l e p i t a r i u l u i i a mf ă c u t ş t i r e c u r ă v a ş i s p r a v n i c i i ş i n i c i d m l u i n i c i v i c h i l

n a u t r i m e s , i a r r ă z ă ş i i ş i m e g i e ş i i a u v e n i t c â ţ i v a c a r i

s a u t â m p l a t f a ţă ş i f ă c â n d n o i c e r c e t a r e , a m a f l a t a -

t â t d i n a r ă t ă r i l e r a z ă ş i l o r ş i a m e g i e ş i l o r , c â t ş i î n ş i n e

n o i a m u m b l . i t c u r â z â ş i i p i s t e t o t l o c u l ş i a f l â n d s t a -

r e m o j i i în c â t a u f o s t c u p u t i n ţ ă s a u f â c u t ş i h a r t â

î n d o s i s c ă l i t ă d e n o i , î n c a r e p r e l a r g u a r a t a t o a t e

h o t a r ă le , p ă r i l e şi l o c u l cu p r i c i n ă ş i c â t p e n t r u l o c u ld e p r i c i n ă î n d e s t u l a d o v a d ă i a s t e d i n m o ş i i a m e g i e ş i t ăp e d i n s u s . c e s ă s t ă p â n e ş t e d e m ă n ă s t i r e D o b r o v â ţ u l ,

c a r i v i n e d i s p r e a p u s ş i t r e c i p i s t e a p a I d r i c i u l u i s p r e

r ă s ă r i t ş i s t ă î n J ^ r e d i a l u l u i d â n d u ş i c a p ă t c u D o l h e n i i ,



176

c a r e d i a l v in e d i n s u s ş i m e r g e d r e p t în g i o s a l ă t u r e

cu p â r â u I d r i c iu l u i p e a c ă r u i a z a r e d e d i a l a u a r â t a t

to ţi r ă z e ş i i , c â c â t e v a h l i z â d e m o ş i i c a r i l e v i n d i s p r e

a p u s t re c â n du a p a I d r i c i u l u i s p r e r ă s ă r i t , s t a u î n z a r e

a c e s tu i d i a l , u n d e a u a r â t a t ş i c â t e v a h o t a r ă v e c h i , i a ra c u m d m l u i p i t a r l a s ă z a r e d e a l u l u i ş i c u m t r e c e d e

m oş iia D o b r o v â ţu l u i , î n d a t ă c o b o a r ă d r e p t ' s p r e a p u s

î n m a t c a I d r i c i u l u i ş i i a m a t c a î n g i o s . p â r î n m o ş i i a

H e r m â n e ş t i i, c e i a s te g i u m ă t a t e d e A n d r i e ş t i c a r e ş i

a c i a s ta ţ in e p e d e a m â n d o î p ă r ţ i l e a p i i I d r i c i u l u i , p â r â

î n c a re t a ie c â t e v a h l i z â d e m o ş i i , c u p r i n z ă n d u t o a t e

h o t a r â le v e c hi c e s â n t p e z a r e d i a l u l u i î n m o ş i i a D o l -h e nii, d a r r â z â ş i i a u a r â t â t c â i e i d i n v e c h i u a u a p u -

c a t s t ă p â n i r e m o ş i i l o r c e v i n d i s p r e a p u s p â r î n z a r e

d i a lu l u i p i s te a p a I d r i c i u l u i d e s p r e r ă s ă r i t , i a r n u p â r

în m a t c a p â r â u l u i I d r i c i u , d e c a r e l u c r u ş i n o i a m f o s t

Ia m e ra re , c ă c i m o ş i ia d in s u s a m â n â s t i r i i D o b r o v â -

ţ ul, ş i m o ş i ia p e d i n g i o s H â r m â n e ş t i i t r e c p e d i a -

m â n d o a î p ă r ţ il e I d r i c i u l u i , i a r a c e s t e d e l a m i j l o c l e

ta ie p â r în a p a p â r â u l u i , s o c o t i m ' c â p o a t e v r e u n i i d i nr ă z e ş i s â ş i f i v â n d u t p ă r ţ i l e lo r d e m o ş i e ş i s â l i f i

a l e s î n c a p m o ş i i c u a c â r o r p â r ţ i p o a t i s â v a f i c o -

b o r â n d u in p â r â u , î n s ă d o v a d ă n u s a u v ă z u t c ă v a f i

a ş a , d u p â c a r e c e r c e t a r e f ă c â n d h a r t â ş i a c i a s t â m ă r -

t u ri e s a u d a t r â z â ş i l o r d e N ă r e ş t i î n c a r e n i a m ş i i s -

c ă l i t .

1 7 9 6 l u l i 1 0 .N e c u l a i B â d r o s

. r â n d u i ţ i i d e s u s i s c ă l i ţ i m a z i l i f a ţ â v i i n d a i c e î n a i -in te n o a s t r ă , p r i n v i u l o r c u v â n t a u a r â t a j c ă d m l u ip it a r l o ni ţâ G a f e n c u d u p â r â v a ş c i s a u s c r i s d i c â t r ân o i n i c i d m l u i n a u v o i t s â m a r g â l a s t a r e l o c u l u i , n i c iv i c h i l n u ş a u t r ii m i s d i n p a r t e d s a l e ş i d u p ă c u m c u -

n o ş t in ţ e l e l o r a u d a t ş i d u p ă s â m n e ş i p i e t r i h o t a r ăv e c hi c e s â n t, î n f r i c a l u i D u m n e z â u a u d a t a c i a s t âm ă r t u r ie î m p r e u n a ş i c u h a r t â f ă c u t a d e s t a r e l o c u l u iş i s p r e î n c r e d i n ţ a r e a m i s c ă l i t ş i n o i .

Toader Başotâ pah. 1798. luli 10Filip Sulger '



177

12 1) Do cum ent din 1796 luli 22 fără loc.

Sumar: Scrisoarea lui Ion Popa catră Matei Cosiachi pah. pentru 90lei datorie.

(M oşia Roşieşti, seliştea V utcani plic III, No. 13). Hârtie lilade.

A d i c ă e u I o n P o p a c a r e m a i g i o s m a v o i u i sc ă l i,d a t a m a d e v ă r a t ş i î n c r e d i n ţ a t z a p i s u l m e u l a c in s ti tam â n a d m i s a l e c u c o n u l u i M a t e i C o s t a c h e b . v . p a h. p r e -cum sâ sâ ş t ie ca pen tru 90 le i ce am fost drept da-t o r i u d m s a l e a m d a t d m s . d o î s c r i s o r i c u p r i n z ă t o a r e ,de 8 5 le i c ar e ba ni eş in d b uni s â a ibâ dmn. a mâ scă -de a de c in c i le i ce m ai râm ân, iar neeş ind bani buni

at un ce s â a ib â a i p lât i dum lu i b an i i ce sânt dreptu da-tor iu toţ i de p l in , ş i pentru mai ade vă rat ă c red inţam a m i s c ă l i t .

96 lu l i 22.

I o n P o p a o t P o g â c e n i

122 ) Docum ent din 1797 Aprif 14. (la şi)Sumar: A. I. Calimah Vodă rândueşte boeri ihotarnici pentru pârţlelui M atei Costachi pah. in Vutcani. Bancovici şi altele.(M oşia Roşieşti, seliştea V utcani pilc HI, No. 14). Hârtie coală

l o A l e x a n d r u l o a n C a l i m a h V o e v o d , cu m i la lu iD j m n e z â u do m n ţ â ri i M o l d a v ie i,

C i n s t i ţ i ş i c r e d i n c i o ş i b o e r ii d o m n i i m e le d m v . Ş t e -f a n S t u r z a b i v v e l b a n i d m t a G h e o r g h i B o g d a n b ivve l ca m ina r , sănătate, a l nostru c red inc io s boer

d m l u i M a t e a i C o s t a c h i b i v v e l p a h. p r i n j a l u b an i a u a r â t a t c u m c â î n m o ş i il e V â t c a n i i i B a n -co vi c i u l i Fo leş t i i ş i Hâ lcen i i . de la ţ inut Fă lc i iu lu ia re ş i dm lu i câtev a pă rţ i ş i vau cerşu t pe dmv. ca săi le hotărâţ i . Drept aceia iatâ vâ scr iem domni ia meaca sâ m erg eţ i la num ite le m oş i i , unde faţâ f i ind cu toatesc r i s or i le atât dm l . pah. cât ş i toţ i râ zâ ş i i i m egie ş i i sâc e r c e t a ţ i c u a m ă r u n t u l c a m a i î n t â i s â d o v e d i ţ i m a r g i -n i le ce l i ad ivâ ra t i a ac e lo r moş i i du pâ hotarâ le ce vorf i u m b l a t d i n v e c h i , ş i a p o i d u p ă c u p r i n d i r e a s c r i s o r i -lor pâr ţ i le ce sâ vor dov ed i câ sânt drepte a dum isa le

I tpl aoa et |l Z»pl«« >'•!. 5 p. 3 |J .



m

«A I I » A l r j ^f l *f> l fa M r f t j i r r c r i #l « f i { i

«Mlfrlndiili $1 <-u ţ\*tr\ U'tititi f/p h Umunte <rv a f l I f b H M i ţA 91 vm iltt t\frţ>tni<H f m p A iftrI i l f tţ j

fi roAfhiflI hh1ttfn\rfi tn wmnl $1 tri tt f lnl onl l*i Allffi p*obK fli i , fl lA f <h- 'luttiv, niff» şl Ha J oţl fA /A ţl l 1mf?|jirţi|,tuf pficliiA l« w » |»/irf« hotăr a «a nupM ftffţj (f ift Anri hnt\n ut hiiMA tf»<hl|M «»f« <1 • «(«r tI r ul ui 06 d«|l rnArliiM r <11 «fA I /i r l pf l ' lnll ţ»;r(ti t*fl (rfifi /I (l»< V ifor viind l;i flI V ftfl, nA v/l d* hotA -rktv diipA ciwi v/i fi ilrflpi,

1 7 0 7 . A p r i l 1 4 ,

I, p got sp od , p r o c l l v t l l o f f of A iI o A l, C «l V d 1707

Dociifficfif (Un 17(17 M uln tArA lo c ,9M fti«* C htM ii » htmlliK'mtitfiitil» 0* l #l i i l M u M »l«) ( : / »

iv h lm 'i |'1""< lui din vm'mm) «t *im « mi «moirtl* m « m l f l (i*»iit* m i ih i Vi»flnk

(Mf.rf» *?II»<M V mU*«I ( f»ll» I I I , N. - O ) ,

(li»«!flf|p CoM /it-hl l«roili«co»i «dlvpr «/, cu «ci / ul f l««llvAffllM M tUoAr* in u i / i i ih fi oloiul m i m dinul * »li* M fl-lleiii ConiHdii (»rtii |;ffjniiii aa nft yiiw, in (n-iilru to« l aţ»«ftr« m** iip moşit*_ gl do ţigani cr o mu l imlo cuItnpAfţAlA frAţnncA il ln rAmAşlţul» pA r ii iN 'ţH . /ul lcfl « mo-şie VufimilH I tM fW k ft Im (Huitul Sor ui A i , I prtrţllc <H»rtiofiin Vf l l «« i i l i «l« Im ţ i n u t u l l A k l inlyi , 1 ş u a a|i^m ill vm lfa miiumic Al l l l r f l l l , i < iim ' ^i i i , i ( .hl f i ' m ,

i l'iM ilţ«r H »!*»i/iil«i$ti, i O lcof l i i (#ixliii' 9 1 v tta l u ' l>o«lom (w ţl ^ui l l t ' lor şl cu loţi copi l lur , 1:11111 ţi dupAIttijifitţulA nifli o iiio«fii' pArluţMH' A /iiiuinrMogoţAşHl Ia ţtmliil liciţi, curi4 IncA mnc«i i:A multau iM Iult (liinînmliil Irntilc mieu Miilli-lu, dar tn«n lotnu a ii IiimI nlftrţl di* *r.oMl«mt din nur mo c mi»91 «11 1 cImi;Ia |>hHh, (Ircpl «irlu, lowlr n con Ir11 <i« niin

li Atti 'Iul ţ Ifftiii (lArull diiinlnnlt*, tunA (Ml «-rimn tociiinlA j MticA tiMAlii |n<nlrii 1111 m ini «niiiiic Vlnd-uliul, ir inul'' p< moţiN V A I i ' A i i I I inuln ha ciiiMtcţf*«A prA/iiur tM limiiiiil Adormirii |>m*« •tiuh'l iiAm Atonrclup I >11 iii i u / a 11 ţititurt1 l»'iio»ri'l Mrtili-i ţi lanli* k h i



271

«trlrAt, I o rnav,a pr. a - »Io|i/k1 *tw« W*având ţi 4\ Ch\\ vor ti d tf«r>uw ţ* »ctwtoltti yCU K Mr-itumto** y ti Mă p< *are andc doao or i v u m . , uitai I* h amul «-biruim U 15 a

lui A ^m t , ţi altul la zua »if.»ţfli/f Impirap Ont*o4inţl hlcriA U 21 Mmu, Al doi le jx: f i tţte car< an aiMdumnealui ami da câte doa> U i In viaţa mc* iar«And volu av^a UcUutnţi dc vr eo «om* de bani maimuţi , * t mba dmntal»! am da I ndati ţH.iduI Io u m ihanilor c »n ami d i pe I» tm an. U e^ dar de«cum ln-»int' »a ai ,4 dumnclor Ui, Mp^ţii 91 %u*itp'jpidurnifcall, a MApAtii t o a u ai.eute m ai ară ta u, <nve :| ni '»u|>'i rat de nim enea va un d f p t lucru a dum i-» a l* ( .ă /u ia ia m da t ţ i t / i t v uc r iv i r i l c u . upr ind p:a c « *te dc *u» « urmi* , urmâ nd f i dmlui iotocma cum ţic l l f o n <mli ( J m ţ a l i , ţ i pentru mat a d i v a r a t â ş e d i n ţ a m a mi w a l i t IriH um i p u n â n d u - r n i ţ l p c c c t c a , m ^ l i n d u i â şi alteo b ra z e c c «au i m a m ^ U , 7 y 7 M a i u 6

C hesar ie u*rodiac«n; V eniamn hpi icop R omanuluiadevăr »/ ; l'ar ifciue o proin K aiinii (fait egumen al Ch-«I nului; mur lor,l'ecelca lui C hesarie Co%ia hl asci f i i f taldr : K . K 1794

ţi uu leu :u co.'ida bârll^atâ.

1 2 4 ) Oocumcnt din 1 7 Z i fâri loc

Humm ••(ofrtAvnkil deHulii jurfnl fi <*U <-*'H, 'IplUouiul Andreitt'fl »i«|,A/m>«m.« moft» 04 Ntrrfill, tltn) ilmtt pt Ap>mM IMbâlu ctttv» dN <*|"i»

iJc In Itfnavni ifi (m ulului l'âliiului.De la( Ina i/ i te noamrâ, an avut g lndecatâ, Andrei

l l l l l p v e l « a p ll au d e C o v u r l u i , 1 O h c o r ^ h l e T r u f a ş 1N ccu tolu U n a lu«, I ( iheortfl i c f ' r ico pi ţ i C o zm a P r i - 'e o pl , uiumurile numitului c ă pi ta n ra z â ţ i de mo ţ la Nă-reştii, ci? fante pe vale a Idric iulu i, la a est f inu l al

l ' rt lc l iul i i l , ţ i cu A|)<>*t<»| M ,il)âju , r â z â ţ d c m oţ/aH ri l) c| l i l c i i ' K le lar iţ i pe v i lc.i hlrl iului, tot la a'e«t(Inul, pi'iuru ac«<liiiiri.t ci- im^t.i iiuiiiitul Andreiu Pilipvel irtfiilHii i iiimiiurilc hiiIh d c huh aratate asupra mo-ţ i i lor NAreţlii, dc mira a<rl Apostol M/i»)âlu, arâtâ;jd



i«o

n u m it ul c ă p i t a n c u n i a m u r i l e s a l e , c u m c â m o ş i i a a c i a s t a

N â r e ş t i i e s t e d r i a p t ă a l o r b a ş t i n ă d e l a m o ş i i ş i s t r ă -

m o ş ii lo r A p o s t o l ş i n e p o t u l s ă u G a v r i i l , s c o ţ â n d u n e

s p r e d o v a d a d e n i a u a r ă t a t u n s u r e t d e p e u n i s p i s o c

s â rb e s c d in l ea t u l 7 1 9 7 A v g 2 ( 7 1 6 7 ) d e l a d o m n u l G h e o r g h i

G h i c a V v o d . c e î n t ă r e ş t e s t ă p â n i r e l u i A p o s t o l ş i n e -

p otu lu i s â u G a v r . l p e c u m p ă r a t u r i l e c e a u d u p â z a p i -

s e le ce a u a r â t a t î n t r a c e i a ş i v r e m e î n a i n t e d o m n i i s a l e ,

î n să u n z a p i s d e m ă r t u r i e c e a u a r â t a t d o m n i i s a l e d e

la o a m e n i b u n i a n u m i V a r l a n o t D o l h e n i ; P o s t o l a c h i

o t ta m , S i m i o n o t A n d r i e c i , i p o p a G a v r i l o t D o l h e n i , ş i

d e l a a lţ i o a m e n i b u n i ş i m e g i e ş i , d e p r i n p r e g i u r p e n -

t ru u n b ă t r â n d i n s a t u l N â r e ş t i , d i n ţ i n u t a c e s t a a lF â l c iu l u i , p a r t e a l ui M o d r u z d i n v a t r a s â l i ş t i i , ş i d i n

c â m p u ş i d i n a p ă c u v a d d e m o a r ă i c u t o t v e n i t u l ,

ce a u c u m p ă r a t s l u g a d o m n i i s a l e d e m a i s u s s c r i s ă

A p o s t o l ş i n e po tu l s â u G a v r i l d r e p t o p t g a l b e n i u n g u -

r eş ti . ş i i a r â ş i e j a u c u m p ă r a t g i u m ă t a t e d e b ă t r â n d i n

p a rt e R u l i i d i n g i u m ă t a t e d e s a t N â r e ş t i i d e l a N a s -

t a s i ia f a ta l u i D u m i t r u d r e p t 3 g a l b e n i u n g u r e ş t i . A ş i j -

d e r e a a u a r ă t a t p r i n a c e ! s u r e t c â a u d a t ş i a u î n t ă -

r it d r i a p t ă o c i n ă ş i m o ş i e lo r d i n g i u m ă t a t e d e b ă t r â n

p a rt e T a l h a r i u l u i c i s â v a a l e g e d i n s a t u l N â r e ş t i i , a c e l

b â t r ă n s ă f i e lu i A p o s t o l c u f r a ţ i i s ă i ş i l u i G a v r i l cu

f ra ţ ii s a i r ă s c u m p ă r a r e d r i a p t ă o c i n a ş i m o ş i e ş i u r i c

d e î n t a r i t u r â d e l a d o m n i i a s a c u t o t v e n i t u l ; a l c ă r u i a

s u r et f i i n d f a ţ ă ş i c e l a d e v ă r a t u r i c s â r b e s c , s a u p o s -

l ed u it p e c â t s a u p u t u t ş i s a u a f l a t î n t o c m a s u r e t u ld u p ă c u p r i n d e re u r ic u lu i . A u m a i a r â t a t n u m i t u l c ă p i -

t a n i n e a m u r i le s a l e ş i a l t a s c r i s o a r e d e m ă r t u r i e d e

l a u n A n t o h i L u ţ â d i i a c u l d e d i v a n d i n l e a t u l 7 2 6 8

M a i u 3 1 , p r in c a r e a r a t â c ă a u d a t a c i a m ă r t u r i e l a

m â n a l u i Pricopi C i u m ă , g in e r i l e A f t i m i e i T e c u l e s ă f a t a

l u i T i m o f t e C o r c i u l ş i a l u i G a v r i l f i c i o r u l l u i A f t e n i

n e p o t l u i H i l i p , dupâ ş t i i n ţ a c e ar f i a v u t c â la g i u -

d e c a t a c e ar fi f o s t î n u e Neculai ficiorul l u i H i l i p i

P r i c o p i ş i G a v r i l ş i î n t r e N e c u l a i u f iciorul l u i C o s t a n -

d i n d e I d r i c i u . î n a i n t e dumisale c o m i s Vas i l e C o s t a c h i

ş i a maicii dumisale lo^ofetesii, ar fi a r â t a t ş i 2 c ă r ţ i



lSl

d o m n e ş t i d e r ă m a s u n a d e la d o m n u l N e c u l a i u V o d a ş ia l t a d e l a d o i n n w l M i h a i u V o d â , d e p e c a r i l e c ă r ţ i e la r f i s c o s s u re tu r i . ş i a ş a a r f i S c r i s î n c a rt e a de l ad o m n u i M i h a i u V v o d , d in d o m n i e a l t re i le a p r e cu m c â

s a r fi p â r â t d e f a ţ l a d i v a n î n a i n t e d o m n i e i s a l e , ş i ato t s f a t u l T i m o f t e C o r c i u l ş i H i l ip T a t u c u C o s t a n d i nd i n I d r i i u , t o t p e n t r u a c e l i p â r ţ i d e o c i n ă , d i n N â r e ş t iş i d i n D o l h e n i ş i d i n Ţ u v l i c e ş t i c e s â n t p e a p a I d r i -c i u l u i l a a c e s t ţ i n u t , ş i d i n t o a t ă g i u d e c a t a ţ ăr ii I ar fid a t r â m a s p e C o s t a n d i n d i n I d r i c i u s â n u m a i a i b â as ă a c o l i s i d e b â t r â n l u i H i l i p ş i a C o r d u l u i ş i c â tez a p i s a a r fi a v u t I d r i c i a n d i n b â t r â n u l l or , t o at e s a r fi

l u a t ş i s a r f i r u p t î n a i n t e d i v a n u l u i , ş i a r f i m a i s c r i -i n d c ă d e s â v o r m a i s c o a t e v r e o d a t ă v r e u n z a p i s d i n -t r a c e l b ă t r â n , s â n u i s ă ţ i e î n s a m ă n i c i l a o g i u d e -c a tă , c ă c i to a t i a r f i e ş i t ră i i ş i ră s uf l a te , ş i I a r l i da tş i p l a t n i c p e I d r i c e a n , s â î n t o a r c ă ş i d e j m a c e a r fil u a t ş i t o a t ă c h e l t u i a l a , c u m ş i î n c a r t e a d e la d o m n u lN e c u l a i u V o d â a r fi a r â t a t p r e c u m s a u g i u d e c a t în a -

i n t e l u i I o n B u h u ş l o g o f ă t H i l i p ş i c u C o s t a n d i n d i nI d r i c i u p e n t r u n i ş t e p ă r ţ i d e o c i n ă d i n N â r e ş t i ş i d i nŢ u v l i c e ş t i ş i d i ij D o l h e n i , c e a r fi s c o s C o s t a n d i n d i nI d r i c i u z a p i s d e c u m p ă r ă t u r ă p e b ă t r ân u l l u i H i l i p ş iI a r f i r l m a s ş i l a g i u d e c a t a c e a r fi a v u t m a i î n a i n t el a d m n u l M i h a i u V o d â în d o m n i e d e a l d o il e. P e n t r uc a r e c ă r ţ i a t â t a c e l A n t o h i L u ţ â c â t ş i l o n iţ â S t r â t u l a ti G h e o r g h i Ş u v e r d i a n şi C o s t a n d i n T i m u ş , m â r t u r is ă sc

t o t p r i n a c e a s t a m ă r t u r i e d e s u s a r ă t a t ă , c u s u f le t e l el o r , c u m c â l a g i u d e c a t a c e a r fi a v u t N e c u l a i n i P r i -c o p i i G a v r i l H i l i p c u u n G h e o r g h i B u l g a r i u l c a r il e a rf i f o s t c ă p i t a n d e c o d r u , i c u N e c u l a i u I d r i c i a n ş i c ua l ţ i i , s a r fi p r ă p ă d i t a c e l i c ă r ţ i a m â n d o a î r â m â i n d l am â n a a c e l u i B u l g a r i u . p â n a c â n d ş o r f i a d u s I d r i c ia nm a r t u r i ş i a d o o a z i a r fi d a t T ă t a r i i ş i b ă t â n d B u l -g a r i u ] a r fi f u g i t î n ţ a r a M u n t e n e a s c ă ş i a r fi r â m a sc ă r ţ i l e la d â n s u l .

D u p â t o a t e s c r i s o r i l e a c e s t e d e s u s a r ă t a t e , n i a u a r â t a tn u m i t u l c a p i t a n c u n i a m u r i l e s a l e , câ n e s t r ă m u t a t ă s t ă -p â n i r e a u a v u t î n m o ş i i a N â r e ş t i i p e c â t c u p r i n d e p u



182

te re s u r e t u l u i d e p e i s p i s o c c e a u l a m â n a l o r ( c a r e

m a i s u s s a u a r â t a t ) . d u p â c u m a c i a s t a » s â d o v e d e ş t e ş i

d in 2 m â r t u r i i c e n i a u m a i a r â t a t d e l a c â ţ . v a o a m e n i

b u n i ş i b ă t r â n i , d a t e l a n â n a l o r , c u m d i n l e i u l 1 7 8 5

S â p t . 2 5 d e la l o n iţ â T i m i r a n c ă p i t a n d e m a z â l i i V a -s ile O c h i u l m a z i l p r i n c a r e a r a t â c â A p o s t o l B a b â i u

m a z i l c u r â z â ş i i l u i d e m o ş i a B r i b e ş t i i p e a p a I d r i c i u -

lu i, a d u c â n d u n r â v a ş d e la d m l o r i s p r a v n i c i c e v o r f i

f o st l a a c e v r e m e ( n e a r â t â n d u l i s ă n u m i l e ) d u p â a r â t a r e

c e a r f i f â c u t l a i s p r â v n i c i e , p e n t r u c â o b u c a t a d e l o c

d i n m o ş i e B r i b e ş t i i , s a r f i î n e c â n d d e c â t r â r ă z e ş i i d e

N â r e ş t i ş i c â m e r g â n d l a s t a r e l o c u l u i ş i a d u n â n d p e

to ţi r â z e ş i i d e m o ş i ia N â r e ş t i , a n u m e U r s a c h i P o r c e s c u l

( c a r e e s t e n e a m c u n u m i t u l c ă p i t a n A n d r e i u H i l i p ) , ş i

c u a lt e n i a m u r i a i l o r , ş i p e r â z â ş i i d e B r i b e ş t i , a n u -

m e A p o s f l N B a b â i u c u n i a m u r i l e s a l e , p r i n ' c e r c e t a r e

ce a r f i f â c u t n a r fi p u t u t d o v e d i c â s â s t ă p â n e ş t e m ă -

c a r c â t d e p u ţ i n l o c d i n m o ş i i a b r i b e ş t i i , c u m m a i p r e

l a r g u l a r a t â î n t r a c e a m ă r t u r i e . A l t a m ă r t u r i e d i n l et

1 7 9 7 M a i u 17 c e i a s t e d a t ă i a r â ş i l a m â n a n u m i t u l u ic a p i ta n ş i a n i a m u r i l o r s a l e d e l a c â ţ i v a o a m e n i b u n i

ş i b ă t r â n i a n u m e I o n Ţ i p l e i T i m o f t e V r a b i e , i I o n 0 -

l a r iu l i G h e o r g h i B a c i u l ş i A n d o n i L a p t e ş s c r i s ă

f iin d d e u n p r e o t V a s i l e N e g r e c u z â s a a c e s t o r a , c e

a r a t â c â e i s â n t o a m e n i c â t e d e 7 0 ş i 8 0 d e a n i ş i

î n ' v i i a ţ a l or a u a p u c a t s t ă p â n i n d t o t p e n i a n u i l n u m i -

t u lu i A n d r e i H i l i p c ă p i t a n , t u r n ş i d e l a p ă r i n ţ i i l o r a r

f i a u z i t t ot c â n i s m u l n u m i t u l u i c ă p i t a n Andre i a u s t ă -p â n i t a c i a s t â m o ş i e N â r e ş t i . i a r p e G a l i e ş t i n i a m u l l u i

B a b o i u n u I ar f i a p u c a t s â f i s t ă p â n i t N â r e ş t i i v r e o -

dată, fără numai in vremUe moscalilor acestor de peurmă a r a t a c ă a r f i v â z u t p e A p o s t o l B a b â i u d i j m u i n d

d i n ţ a r i n ă ş i l u â i d ş i havaet de pe casă c u 2 c a l a r a ş i

i s p r ă v n i c e ş t i c e a v e a c u d â n s u l , d a r : u c e d o v a d a n i c i

e i n a r fi ş t i i n d , c a d c a t u n c i ş i p â n ă a c u n a r f i m a is t ă p â n i t n i c i o d a tă , c a r e ş i d i n t r a c e a s t a s â d e î n ţ e l e g e r e

c â n e s t r ă m u t a t ă a u f o st s t ă p â n i r e n u m i t u l u i c ă p i t a n ş i

a n i a m u l u i s â u , ş i c â A p o s t o l B a b â i u e s t e u n a c o l i s i -

t o r i u , ş i c u l ă c o m i e a u a p u c a t a c e a d i j m ă î n t r a c e d a t a .



IOJ

c a c i d e ar f i a v u t moşie î n N â r e ş t i a r fi s t ă p â n i t n e -

strămutat î n t o a t â v r e m e . M ă c a r c â s a u în t r e b a t ş i p e

Apos to l B â b â i u c u c e c u v â n t ş i d o v a d a c e r i e l c a s â

i a m o ş i i a N â r e ş t i i s u p t s t ă p â n i r e ş i s â s â i s t ir e a s c â

p e n u m i t u l c ă p i t a n ş i p e n i a m u r i l e s a l e d i n m o ş i e a -

c i a s t a N â r t ş t i i . s a u d e a u s t ă p â n i t v r e o d a t a în t r a c e a st a

moşio o r i d i e s t i r u d e n i e c u c e i a r ă t a ţ i , p r i n i s p i s o c u l

c e l a r e l a m â n ă n u m i t u l c ă p i t a n A n d r e i u H i l i p c u n i a -

m u r i l e s a l e , c u c a r e a r e la s t ă p â n i r e l o r m o ş i a a c e a s t a

Nâreşt i i , s â n i a r â t e . E l n i a u s c o s d e n i a u a r â t a t o

m ă r t u r i e d i n l e a t 7 1 6 5 G h e n a r 15 d e l a u n C h i r i l â d i n

D o l h e n i , p r i n c a r e a r a t ă c u m c â a u a v u t c u m p ă r ă t u ră

o c i n a d i n s a t d i n N â r e ş t i p e I d r i c i u î n ţ in u t u l F ă l c i i u l u id e l a I o n a ş c o B o n d â ş i d e l a D o r o f t i i a ş i M ă r i i a f et ele

l u i I g n a t , f i c i o r i i A r i m i c ă i ş i n e p o ţ i i C i u r b i i . ş i a u v r u t

s â v â n d ă a c e a s t ă p a r t e c u i s a r a f l a s â d e b a n i , ş i î n -

t r e b â n d m o ş i n a ş i i c a s â i î n t o a r c ă b a n i i s a u s â o v â n d ă

a l t o r a , i a r f i î n t u r n a t b a n i i u n N e c o a r â t oţi c â n d i a r

f i d a t 9 g a l b i n i b a n i d e a r g i n t , u n d e a r f i f o s t f a ţ â

• u n G a v r i l C r o i t o r i u l o t t a m i S a v u l o t t am i l o n a ş c u

d i n N ă r e ş t i T" N o o r o t t a m i G r i g o r i o t t a m i P a c u r a r i u lo t t a m i I o n o t t a m ş i A p o s t o l d e N â r e ş t i . ş i M a f t e i o t

A n d r i e ş t i ş i d e n a i n t e a m u l ţ i o a m e n i b u n i ş i b ă t r â n i

î m p r e g i u r a ş i , c u m c ă d e b u n ă v o i a s a ş a u c e r u t b a n ii

d i n a i n t e s v i n ţ i i b r s a r i c i . A l t â s c r i s o a r e d e la N e c u l a i u

I d r i c i a n d i n l e a t 7 2 5 1 M a i u în 17 î n t ă r i t ă c u p e c e t e

g o s p o d , d i n l e t u l a c e l a l u n i 3 , d e la d o m n u l . N e c u l a i u

V o d â , p r i n c a r i a d i v e r e ş t i N e c u l a i l d r ic i i n c â i a u d a t o

l a m â n a l u i I o n C o r b u l i f r â ţ i n i s â u lu i M i r o n şi a l t o rr ă z ă ş i d i n N â r e ş t i , p e n t r u c â a r f i a v u t g i u d e c a t a î n a -

i n t e d u m i s a l e v e l l o g o f ă t c u I o n C o r b u l i f r a t e s â u A l i ro n

p e n t r u u n b â t r â n c e a u f o s t c u m p ă r a t t a t â l s â u C o -

s t a n d i n I d r i c i a n d e l a f e c i o r i i A l b u l u i c u z a p i s în c a r e

a r f i f o s t i s c ă l i t ş i u n V â r l a n m o ş u l l u i I o n Corbul i

a l u i M i r o n , i a r t a t â l lor G h e l a s i e n e p o t d e f i c io r lu i

V â r l a n a r fi p u s p r i c i n a a c e l u i zapis ce ar f i cu meşteşug

ş i n a r f i i s c ă l i t u r a m o ş u l u i s â u V a r l a n , a v â n d G h e l a -

s i e t a t ă l I u i M i r o n 1 a l u i Ion C o r b u l g i u d c c a t â la d i -

v a n u d o m n u l u i M i h a i V v o d . c u t a tâ l lu i C o s t a n d i n I d r i -



IM

etan ar f i f o s t h o t ă r â t g i u d e c a t a d i v a n u l u i c a s ă g i u r ela tal lu i N e c u l a iu I d r ic e a n î m p r e u n a c u V a s i l e C h i c h i ţ ap r ec u m c a e st e za p i s u l d r e p t ş i c â e s t e i s c ă l i t u r a a l u iV â rla n ş i a ş a s â s t a p â n i a s c a C o s t a n d i n I d r i c e a n u t a -t ăl a c e l u i N e c u l a i u I d r i c i a n a c e l o â t r â n . ş i a p u c â n d I o nC o r b u l i M i r o n f ic io r ii l u i G h e l a s i e c u g i u d e c a t a î n a -in te d m s a l e v e l l o g o f ă t p e a c e s t N e c u l a i u I d r i c e a n z i -c â n d c â d u p â g i u d e c a t a n a r fi v r u t s â g i u r e a t â t a c e s tN e c u l a i n ic i a c e l C h i c h i ţ a , ş i p u i n d p r i c i n ă c u m c â a rfi g i u ra t ş i n e a v â n d a s u p r a g i u r â m â n t u l u i n i c i o d o v a d ăs c r i s o a r e d e l a p r e o t c e a r f i d a t g i u r a m â n t , s a u d el a vr e u n b o e r i u , a ş a a r f i h o t ă r . ' i t d m l u i ve l l o g o f ă t c a

s â ş i a fl e a c e s t N e c u l a i I d r i c e a n m a r t u r i s ă d o v e d e a s c ăc u m c â a u g i u r a t t at ă l s ă u C o s t a n d i n ş i c u C h i : h i ţ aş i a f lâ n d m a r t u r i c a a c e i a sâ s â d o v e d e a s c ă s â ş i s t ă -p ă n i a s c ă b ă t r â n u l . D e c a re ş a r f i p u s z ă a c e s t N e c u -l a i u î n a i n t e d m s a l e ve l l o g o f ă t , i a r d e n a r f i l a v a d £

s a f i e l i p s i t d i n m o ş i e a c e l u i b ă t r â n d i n N ă r e ş t i , ş i n i cio d a t ă s â n u s â m a i s c o a l i I a g i u d e c a t a . A l t ă m ă r t u -rie d in le at 1 7 9 7 D e k v . 2 0 . d e l a u n V a s â l e G â l i e p r i n

c a re a d i v e r e ş t e p e n t r u u n z a p i s s â r b e s c c â I a r f i d a tîn m â n a lu i U r s a c h i P o r c e s c u l ca săi prifacă ş i să î la d u c ă, şi a p u c â n d u l d e z a p i s p e P o r c e s c u l a u a r a t a t c âI ar fi d a t la n u m i t u l c ă p i t a n A n d r e i u d e s u s a r â t a t c as ă i p r i f a c ă ş i c â a c u m c u a c e l z a p i s s a r fi s c u l a t ş is t ă p â n e ş t e a c e p a r t e d e m o ş i e a c e l u i V a s i l e G â l i e p ec a r i a r a t â câ a r f i s t â p â n i t o e l ş i t a t ă l s â u c u m ş i r ă -z ă ş ii l or , i ar a lt e s c r i s o r i s a u d o v e z i d u p ă î n t r e b a r e c es a u m a i f ăc u t lu i A p o s t o l B â b â i u a u a r â t a t c ă n um a i a r e f â r â n u m a i a c e s t e a r ă t a t e m a i s u s . c u m ş ir u d en i e c u a c e i a r ă t a ţ i p r i n i s p i s o c n u m i t u l u i c ă p i t a nA n d r e iu şi a n i a m u l u i s â u i a r â ş i î n s u ş i A p o s t o l B â b â i ua u a r â t a t a d e v ă r u l c â n i m i c â n u e s t e , c a r e n u p o a t ea t r a g e p a r t e d i n t r a c e l i s p i s o c . D e c i n o i l u â n d s a m as c r i s o r i l o r c e n e a u a r â t a t ş i o p a r t e ş i a l t a , p r i n c e a

t u a m ă r u n t c e r c e t a r e c e s a u f â c u t s a u g â s i t s c r i s o a r ec e a d e l a C h i r i l ă o t D o l h e n i ş i c e a d e l a N e c u l a i I d r i -c e a n c e a u a r ă t a t Apostol B â b â i u că sunt tocmite cuslove de alt condeiu, c ă r o r a l u â n d u l e s a m a c u l u a r e a -



185

m i n t e s â c u n o a ş t e p r e b i n e c ă u n d e în t r a c e l i s c r i s o r is a u f o s t a ţ â ţ â n d n u n i i le m o ş i e i B r i b e ş t i i c e o a u l a - alor stăpânire, au ras cu cuţtul binişor şau pus numilem o ş i i N â r e ş t i i , s c h i m b â n d n u m i le B r i b e ş t i l o r p e .N âre şti,c u c h i p c a s â p o a t â p u n e s t ă p â n i r e ş i p e m o ş ia N â -

r e ş t i i p e c a r i s c r i s o r i n i c i u n t e m e i u n u s a p u s p e d i n -s e l e , v ă z â n d u s â p â n â î n t r a t â t a t o c m i t e ş i s c h i m b a t e n u m i l emoşi i lor , c i sau socot i t a f i cu totul răsuf late ş i farâd e n i c i o p u t e r e a s u p r a N ă r e ş t i l o r . C u m ş i p e n t r u A -p o s t o l B â b â i u e s t e î n d e s t u l a a c e a s t a , c a r â u s â a c o -l i s â ş t e d e m o ş i a N â r e ş t i i c a s â o i a l a a s a s t ă p â n i r em â c a r c â l a a c i a s t a a u v r u t a . p r i J n u i A p o s t o l B â b â i u

z i c â n d c a e l a r f i ş i s t ă p â n i t î n t r o vr e m e î n m o ş i aNăreştilor adică în vreme muscalilor acestor de preu r m ă , c â n d ş i o a m e n i i c e i a r ă t a ţ i p r in m ă r t u r i e c ea u a r â t a t n u m i t u l c ă p i t a n A n d r e i u H i l i p cu n i am u r i les a l e ( c i e s t i a r ă t a t a m a i s u s ) m â r t u r i s ă s c c â Ia u v ă z u tî n t r a c e v r e m e l u â n d d e j m a ş i hăvaet de pe casă cis ' . n t p e m o ş i e iN â r e ş t i i , a r ă t â n d s p r e î n d r e p t a r e s a ş iv o l n i c i i l e c e a v e d e l a d m l o r i s p r a v n i c i c i e r a l a a c e -

i a ş i v r e m e s p r e î m p l i n ir e d e j m e i ş a h a v a e t u l u i c a s â l o r .

D a r i a r ă ş i ş i l a a c e a s t a s a u c u n o s c u t c h i p u ri le r â ieş i v i c l e ş u g c e a u f â c u t d e a u s t ă p â n i t în N â r e ş t i î n -t r a c e d a t a ş i d e q u l u a t e l a c e l e v o l n i c i i p e n t ru N â -r e ş t i , î n ţ e l e g â n d u s â d i n t r o c a r t e c e s a u v ă z u t l a m â n as a d e l a d l o r b o i a r i i d i v a n u l u i C n e j i e i M o l d o v i i d i nv r e m e d e a t u n c i ( p e c a r e e l o s c o ţ i a s p r e d o v a d ă ) c e

s c r i e c â t r â d m l o r b o e r i i i s p r a v n i c i d i n t r a c e ia ş i v r e m id u p â j a l o b a s a p e n t r u m o ş i a B r i b e ş t i i c e a u a râ t a t c âs a r f i î m p r e s u r â n d d e c â t r â a l te m o ş i i, s â s â c e r c e t e z ed e d m l o r b o e r i i i s p r a v n i c i ş i s â s â î n d r e p t e z e p r i c i n a ,c u m m a i p r e l a r g a r a t ă p r i c in a j a l o b e i s a l e p r in a c ec a r t e . Ş i . A p o s t o l B â b â i u m e r g â n d cu a c e c a r te la i s -p r â v n i c i e , u n d e a r e s a ş i c a u t e p r i c i n a p e n t r u B r i b e ş t id u p â c u p r i n d e r e c ă r ţi i a c e a d e p o r o n c â , e l p r in c h i p u -r i le ş i m i j l o c i r i l e ( c e s c u n o a ş t e c â a u f â c u t ) a u s c o sv o l n i c i a ş i c u c â l a r a ş i a I s p r â v n i c i e i . p e n t r u N â r e ş t i , înl o c d e B r i b e ş t i , c a s a ş i î m p l i n i a s c â d e j m a , a r ă t â n d c âe s t e a s a m o ş i a N â r e ş t i i d u p ă a c e l e v o l n i c ii , e l a u ş i



IRfi

fâ cut î m pli ni re de j m e i ş i ha v a e t c a s e l o r de pe m o ş i aN â r e ş ti i. D a r p r in a c e c a r t e a r a t a j a l o b a s a a s u p r aB r ibe ş t il o r, i a r nu pe ntru N â r e ş t i , c â r i i a s a v e d e n e -luâ ndui s a m a dm l o r i s p ra v n i c i î n c e c h i p a ra ta , c u c h i -pul a c e la a u s c o s a c e a v o l n i c i e , ş i a u l ua t a c e a d e j m acu a puc a tur i î nt ra c e da ta , i a r nu c u a l te s c r i s i f r i s a udo v e z i î nc re di nţa te . A s â n i int : ş i po nt ru zapisul acelsârbăscu c e s â a r a t a p r i n m ă r t u r i a l u i V a s i l i G â l i e c âI ar fi d a t la U r s a c h i P o r c e s c u l s a l p r e f a c ă , c a r e a c u mzâce Apostol Bâbâiu câ zapisul acela este ispisoculacest sârbâsc pe carel are la mâna sa numitul căpi-

tan Andrei Hilip ş i n i a n iu r il e s a l e p e m o ş i a N â r e ş t i iş i c â a r f i a ne a m ul u i l o r. d a r c u a c i a s t a nu s a u p u -tut a g i uta n i m i : a a tâ t m ă rtu r i e c â t ş i z â s â l e s a l e , î nv r e m i c â n d a c e i c e a u d a t a c e m ă r t u r i e s â n t i a r â ş id i n t r a l u i r â z â ş i d e B r i b e ş t i . ş i d e o s â b i t c ă î n m ă r t u r i ea r a t â c â a u f o st z a p i s s â r b â s c u a c e l c e I a r f i d a t l aU r s a c h e P o r c e s c u l s ă i p r e f a c ă i a r n u z â c i c â a u f o s ti sp i so c s â r b â s c , ş i n i c i n u a r a t â p r i n a c e m ă r t u r i e c e

n u m i d e m o ş i e ş i c â t ă p a r t e ş i c e n i a m u r i s a u f o s tc u p r i n z â n d u î n t r a c e l z a p i s , c u c a r e s â s ă p o a t ă d av re o î n ţ â le g e r e , c u m ş i n i ci a l t e d o v e z i s a u s c r i s o r in a u a v u t s ă n i m a i a r ă t e ; m â c a r c ă d e a r f i ş i î n s u ş ia c e s t i sp i s o c d e la m â n a n u m i t u l u i c ă p i t a n A n d r e i u p ec a re îl m â r t u r i s ă ş t e V a s ă l e G â l i e c u n u m e d e z a p i si a r â ş i n i m i c â l o c n u p o a t e s â p r i n d ă , c â n d î n s u ş i A -

p o st o l B â b â i u d u p â c u m ş i m a i s u s s â a r a t â , a u m ă r -t u r i s it c â c u a c e i a r ă t a ţ i p r i n i s p i s o c , n i m i c n u i a s t ej u d e n i i ş i d e o s ă b i t c â r ă s p u n d e p e N â r e ş t i i s p i s o c , i a rd e B r i b e ş t i n u p o m e n e ş t i n i m i c â c u c a r e s ă p o a t ă g ă s ic uv â nt , s a u a f i pre pus l a m i j l o c , c a e s te a l o r .

D r e p t a c e i a d i n t ru t o a te a c e s t e d e s u s a r ă t a t ed o v e z i î n d e s t u l a î n ţ a l e g e r e ş i î n c r e d i n ţ a r e d a c u m c ă r â us â a c o li s â ş t e A p o s t o l B â b â i u d e m o ş i ia N â r e ş t i i i c a s â

o i a s u p t a s a s t ă p â n i r e , ş i n i ci o d r e p t a t e n u a r e aceri cu scrisori tocmite c a s i a m o ş i e î n N ă r e ş t i p r e -c u m l a c e a d e p e u r m â n ic i c u v â n t d e r ă s p u n s î n p o -t r iv â n a u m a i a v u t A p o s t o l B a b â i u . c e d u p a s c r i s o r i l eş i d o v e z i l e c e n i a u a r â t a t n u m i t u l c ă p i t a n A n d r e i H i -



iiî

l ip ş i n i a m u r i l e s a l e , t o a t a d r e p t at e a u a ş s tâ p â n i d r e ap t a

nioşie l o r N â r e ş t i i p e c â t c u p r i n d e p u t e re u r i c u l u i

d e s u s a r ă t a t , c e i a u l a m â n a lo r c a p e u n a c e s d o -

vedeşte c a a u ş i a v u t o l a n e s t r ă m u t a t ă s t ă p â n ir e . A s ă -

m i n e ş i d e a i c e î n a i n t e s â o a i b ă l a s t ă p â n i r e l or , c u mşi v e n i t u l c e a u l u a t A p o s t o l B â b â i u d i p e a c i a s t â m o -

ş i e N â r e ş t i i î n t r a c e a d a t a c â n d f â r a d e d r e p t a t e î n

t a r i i a s a , a u f o s t l u a t o l a s t i p â n i r e , s a u î m p l i n it to t

î m p r e u n ă ş i c u t o a t ă c h e l t u i a l a d e l a A p o s t o l B â b â i u

ş i s a u d a t l a m â n a n u m i t u l u i c ă p i t a n A n d r e i ş i n i a -

m u r i l o r s a l e . ş i d u p ă c u i n a m g ă s i t c u c a le ş i c u d r e p -

t a t e a m d a t a : i a s t â m ă r t u r i e d e g i u d e c a t ă la m â n a

c ă p i t a n u l u i A i d r e i H i l i p ş i a n i a m u r i l o r s a l e r ă z ă ş i d eN ă r e ş t i .

97 Avg. 23.G h . B e l d m a n p o s t .

D i m a c h i s t o l n i c

125) Document fără dată de an şi loc.

S u ma r : S c r i s o a r e a l u i G r . Hu d i c i c â t r â M a t e i C o s t a c h i p a h . p e n t r up r i c i n i l e p e n t r u mo ş i a S 3 B r i b e ş t i .(M oş ia Ro ş ie şt i . se l i ş tea B r ibe şt i p l i c VI I I , No . 15). Hârt ie coalâ .

C u c o a n i M a t e i u ,

A m t o t c ă u t a t v r e m e s a v o r n i m p e n t r u p r i c in a a -

c e i b u . ă ţ le d e m o ş i e , ş i n a m p u tu t g â i i d e c a l a b a l â c ,

t u i ţ i a r a t a d e v ă r u l , c u î n d e m n a r e c e l o rl a lţ i r ă i ă ş i a m

f o s t s c o s n i ş t e ă r ţi d e p r o l i i n i s i s d e r ă s c u m p ă r a r e z i -

c â n d c â o r c ă u t a b a n i s ă i d â m d u m i s a l e î n a p o i c â ţ ia i d a t r â z a ş i l . i r , a p o i d u p ă c e s a u s c o s a c e l e c ă r ţ i d e s -

p r e d â n ş i i s a u f â c u t t ă c e r e ş i n u i n i c i o n â i l e j d e . d e c i

f i i n d c a e u u n u l s i n g u r n u p o c iu r ă s p u n d e , d a r f ii n d

c ă m i a u p ă r u t e f t i n â , a ş a s o c o t e s c , o r i d m t a s â î m -

p l i n e ş t i 3 0 0 l e i ş i c â m . ii d ă r u i t p e m i n e c u 5 0 l e i f i -

i n d a l d u m i t a l e s a u î n t r a c e s t a n u s â o s t ă p â n e s c u ş i

e u d u p â a c e p a r t e c e i a s t e a c o l o f i in d c â i a s t e a p a -

t r a a n a c u m d e c â n d s a u l u a t d e d m t a s a u s â o s c otl a m e z a t ş i c â t a e ş i a t â t a s â s â d e d e c â t r â c i n e s a

p r o t i m i s i ş i d m t a m â r o g s a o h o t ă r ă ş t i f;'ir u n c h i p c a



IM

sâ fiu şi eu mulţumit de la dmta. şi m âin e d in iin iaţ âsami dai toatâ hofărân-a. ca sâ nu m ai râ m âe tr ea b abaltâ câci iaste ş i cu păcat ca sâ mâ strâmbâţăsc, maiales dupâ cum zic f iind şi al dmtale, ş i 'um a d a în-

ţâlepciune dumitale spre nepăgubire sâ sâ pue la cale.a l dmtale ple iat s lugâ

G ( r i g o r i H ( u d i c i )

126) Document fără dată de an şi loc.

S u m a r : N ote d e sp r e b ă tr â n i i Vu tc a n i ior .(Moşia Roşieşt i , se l iştea Dumeşti p l ic I I , necata logate) F i ladă.

C um a u a râ ta t Vra c i i bă trâ ni i Vâ tc a ni l o r .B o rş a, M â n â il â, A J o g a - 3 f ac u .

cum an arâtat Co t iu câ .

Gurâ latâ, M og a, B orş a - 2 (s ic ) fac u.cum au arătat Cro i torul

C impoae, Mânâi lâ , C l i i r i ţâ , Gurâlată , Borcea - 5 fac .Vâ tc a nii s â nt 4 bâ trâ ni ş i c i ne d i n tru a c e ş t i b ă -

trâni se trageB o r c i a : B e n g a , D e r n i j o , B o z i a n , M a t a , O n i c ă , I -

sacu purcarul , (po l bătrân din Borc ia) .

M o g a ce i z ic M ă n ă i l ă : M â n â i l â a u a v u t fa t ă p eC iu n t u le a sâ , f ic io r G l i g u l e s i i , M i s â i l ă , T i m u ş , D a m a s -k in , G l i g a , K i r iţ a , B e r d i lă , N a c u l , T o p a l a , G a v r i l C i u n -ganul , Pavai Ghibanul ( pa rte Na c u l u i e s te a m e ş i a l u i

P a vă l Gh ibanu l .G d i r & l a t ă : M i r â u ţ â g i n e r e , S a n d u l C o t i u c â s i n M i -

râ uţa , ( a pa tra pa rte d i n G urâ l a ta ) .

T o a d e r V â t c f t : A n d on i s m T . V â t c â , G h . C ă r ă -uş u l, B u l i g e ş t i i , C h i r i c e ş t i i , ( a : e ş t i a t ra g po l bă trâ n e s tea me di ntra c e ş t i ) .

aceste părţ i a le mele sânt c u m pă ră tu r i de la A rh ir if ic io r S t ra tu l u i nepot lu G h e o r g hi C ă ră u ş u l u i , ş i m a i a msi e u pa rte N a c ul u i ş i a T o d o s i i fa t ( a ) l u i G h e l a s â n e -poata l u i N e c o a r a .



i t»

127). Document fără dată de an şl loc.

Sumar: Douâ mâsorijtl ale Papuceştilor şi Tuvliceţtilor pe ldrici lâ-cute de A ntohi L uţă. ^

(M oşia Roşieşti, seliştea Nâre»ti plic VI, No. 20) fllade.

A .— 1 6 f u n i 4 s t â n j â n i ( ş te r s Ţ u v l i c . ş t i ] P a p u c e ş t i la r r al

I d r i c i u l u i p e d r u m ._ 1 4 f u n e 5 s t â n j â n i [ş t e rs Ţ u v l i c e ş t i , P a p u c e ş t i ] t ij .— 1 4 f u n e 7 s t â n jâ n i tij l a m i j lo c— 1 6 f u n e 9 s t â n j â n i tij P a p u c e ş t i i l a m i j lo c— 1 6 f u n i 4 s t i n j a n i Ţ u v l i c e ş t i i l a C a p r i o ' a r a— 1 4 f u n i 2 s t â n j â n i P a p u c e ş t i i la C ă p r i o a r a

B .m â s u r i ş t e P a p u c e ş t i l o r c e s a u m ă s u r a t d i A n t o h i

L u ţ e v o r n i c u l d e p o a r t a s â s â ş t i e .

— 1 6 f u n e 4 s t â n j ă n i p e m a l u l I d r i c i u l u i .

— 1 6 f u n e 9 s t â n j â n i m i j l o c u l

— 1 4 fu n i 2 s t â n j â n i la C ă p r i o a r a .

Ţ u v l i c e ş t i— 1 4 f u n i 5 s t â n j â n i p e m a l u l I d r i c i u l u i— 1 4 f u n i 7 s t â n j â n i m i j lo c u l

— 1 6 fu n i 4 s t â n j â n i la C ă p r i o a r a .( f u n i e d e 1 2 s t â n j â n i ş i s t â n j â n u l d e ^ p a l m e d o m n e ş t i ) .

G r . C o s t a c h i

128) Document fără dată şi loc.Sumar: M âsoriştile Hânâsenilor pe Elan a spătarului Şerban Negel

Costachi.(M oşia Roşieşti, seliştea Hănăseni, plic V II I, No. 13), fitadâ.

M â s o r i ş t e m o şii H a n â s e n i p e E l a n a d m s a l i f r â ţ â -n i m i e u s p a t a r vŞar »an şi c â t î m p r e s o a r ă d i n m o ş i i l e d i n

g i o s ş i c â t a u l u at c u î n v > i i l i m e ş i c â t s t ă p â n e s c e uC r â c i u n e ş t i , ş i c â t a u r â m a s S â r b i i d e l a î n v o i a l a c es a u f â c u t c u r â z â ş i i .— D i n p ia t ra c e e s t e îr. d r e p t u l f â n t â n i i î m p u ţ i t e d i n



margine H ânaseni lor diu sus pârâ în iazul fr âţâni -mieu cel din sus 507 stănj ini gospod 4 palme,

— de la iaz pâra în piatra din dr um, cât este dr eptHânâseni 166 stânj. 2 palme,

— de la piatrâ pârâ în drumul mare, care aciasta esteîmpresurare 367 stânj. 4 palme,

—din drum pânâ la iazul cel nou 320 st.— de ia iazul cel nou pârâ în dr eptul pietr i ce este

d e s p r e a p u s d e E l a n 1 4 0 s t .— d i n d r e p t u l p i e t ri i p â r â la i a z c e l d i n g i o s c u m o a r a ,

d e l a b u l g a r i 1 5 7 s t . 4 p a l m e ,— d e la i a z p â r â în i a z u l d i n g i o s a c o m i s u l u i C e r c h e z

d e u n d e s â î n . e p e S â r b i i 2 2 7 s t . 4 p a l m e ,— d e la i a z p â r â u n d e s t ă p â n e ş t e f r a t e m i e u , m a r g in * .

d in g ios 140 st .

— d e l a s t ă p â n i r e p â r â în d r e p t u l p i e t r i i d i n r â p a g a l -bânâ 280 st .

— d e la p i a tr â p â r â in d r e p t u l m o r i i m e l e d e p e C r a -c iune şt i 26 st . 2 pa lm e. i

— d e l a m o a r a p â r a u n d e m a u î n v o i t r â z â ş i i ş i b o e r i ih o t ă r n i c i c u r â z â ş i i d e S â r b i 1 6 6 s t . 2 p a l m e ,

— d e la Î n v o ia l a S â r b i i p a r a î n m a r g i n e d i n g i o s d e s p r e

T n c o L ş t i 6 8 2 s t. 4 p a lm e .3 18 1 s t â n j ă n i 2 p a l m e . S u m a c e c u p r i n d e t o a t e m o ş i i l e

a c e s t e ş i i n r â n d c u m s u n t a l ă t u r a t eH â n â s e n i i , P i c i c a n i i, L u n g e ş t i i , B â l â i e ş t i i , l o c u l E d u l u i ,

C r ă c i u n e ş t i i ş i S â r b i i d i n g i o s , i a r l o c u l d i n b l a n p 1 r â

în m o ş ie T u p i l a ţ i i c e l s t ă p â n e ş t e f r a t i m i e u c u g r e ş a l as a u a r â t a t î n î n v o i a l a , c â e s t i c a p ă t a m o ş i i l o r n u m i t e

m a i s u s , c â c i s â d o v i d e ş t e p r i n s : r s o r i c â e s t ' d i nm o ş i il e c e s â n t d e s p r e a p u s d e E l a n c e l i a m l u a t c u

s c h im b u ş i c u c u m p â r â t u r i .

129) Document din 1800 Mart 4.

Samar: Jaloba Iul Grigorl Hudki nAttl divan contra pah. Matei Cc-•tocht por.tm c! n'a licnt publicabile cuvenite.(Mo*<a Roffc,tl, lellftea Hlnlwnl plic VIII. No. 16). Hârtie coall .

Prea înălţate Doamne,jâluesc milii mârii tale pe dumnealui paharnic M a-



191

teiu C ost ache tâ din par te noastr ă de moşii a Br ibeştii ,ci iaste pe apa ldri:iului în ţinut Fâldiului. fără a nufaci publicaţie dupâ pontul Gospod ca sâ niînştiinţâzâpe toţi , au cumpâr at păr ţi le unor neamuri a meale, şi

acum vr ân u ca sai întor c banii înapoi sâ râscumparpăr ţi le acel e, mâ împiedica cu o dani e a unui om prostdin r azaşii noştr i anume T oader G âli e. mâ rog milo-st i ve D oamn e sâ mi sâ dea luminată car te marii talecât r â pr esfi nţie sa E pi scop de H uşi, şi câtrâ dmlorboer i i dr egător i de ţinut F âl ci j lm, ca prin cer cetaresâmi r âscumpâr moşi ia de la dmlui pâharni : săi daudrepţi bani ce au dat acelor vânzători şi dmlui pahar-

ni c sâ r âmâe cu un loc de pr isacă ce iaste in capătulmoşi ei B r i beşti l or despr e A lbeşti î n colţul din gios.iar danii a" lui T oa der G âli e a:elui om pr ost arâtatmai su s, fi i nd făcu ta cu inter es, şi ca care dmlui sâface baştină, mâ rog măriei talc sa sâ poronciascâ prinluminată carte gospod, ca sâ sâ cercetezâ aciastâ da-nie de câtr â r ânduiţi i mâr ii tale de i aste fâcutâ cudreptul, iar pentru vânzarea ceau fâcut neamurile mealedumi sal e pahar ni c săi pue arhier eul ca să safleţască

câţi bani au luat, şi sâi dau dr epţi bani înapoi , fiind câdml ui pahar ni ; au int; at numai de trei ani şi giumă-tate în stăpân i r ea de când au cumpăr at, iar mai îna-inte nau stăp âni t şi :ea fi mila măr iei tale.

robul măriei tale Grigori Hudicizet (ginere) popa Gheorghie proin (fost) protopop

din târgul Vasluiului.

S ă r oagâ ca sâ sâ sr ie dom-neasca carte câtra dmlor is. deţinut Fălciiului şi •âtrâ Episcopulca prin giud ecată sâ r ăscumperenişte pârţi de moşii de la dmluipah. M ateiu C ostache.

In d os: mer gi la dmlui vel logof ăt de ţara de gios.

1800 M art 4.vtori (al 2-a) logofăt.



192

130) D o c u m e n t d i n 1800 M ar t 8 ( I a ş i )

r - ini r A los i lant Vod ă câtrâ v l âd ica de H u , i ş j j 8 .p E S » G r - H u d W »'

^M ^R o S S ^l i ^t e a Bribeşti plic VIIL No. 17». Hârtie «aii .

I o C ostantin A l exandr u I psi l ant V v od a, cu milalui Dumnezâu domn ţari i M o l d a w u i .

J ubitoriule de D um nezâu şi r ugâtor iu l no str u sf i n-•ieta chir G her asim E pi scop al st. E pi scopi i H u ş i i i cre -dTtcioşi boer ii domnii meii dmv. is. de ţinu t F âl .i i u l u isânâtate, diatr aciasta j al obă a lui G r i gor e H u d eci zetpopa G heorghi din târgul V aslui ul ui , car e sâ tr imi tesfinţii tal e şi D mv. pr e l ar g veţi î nţâl ege. deci pent r u

nişte pârţi ce ar atâ câ ar fi cu mp ăr at dml ui p ah . M a -tei C ostachi in mo şi i B r ibeşti de I a acel ţi nu t d e l anişte niamur i a j âlui tor iu lu i, şi cer i pr oti .ni sis ca sâr âscumper i, cum şi o dani i ce ar fi avân d dml ui pah .de la un T oader G âli a şi j âlui tori ul o f ac e r â. scr i emsfinţii tale şi dmv. sâ faceţi d e şti r e d msa l e p ah . caori însuşi, sau vechil sâşi triimatâ acolo de faţâ, undefiind şi j âluitor iul sâ cer cetaţi î ntâi p entr u ac el i c u m -

părături car e dacâ or f i f ăcu te î nn ai nt e sâb or n i cescu l u ihr isov, sau măcar şi în ur mâ şi va fi f âcu t l egiu i tapnbl icaţie şi în târ itu r ă d e la d i van , ap oi nu mai p oa tenimeni a r ăscumpăr a, iar d e nu sar fi f âcu t pu bl i caţi işi j âluitoriul ar f i r udenie cu vânz ător i i pr ecum ar at â,atuncea îi dâ dr eptate a cer e pr oti mi sis d e r ăscu mp ă-rare, şi apoi veţi f ace cer cetar e şi pen tr u acea d an i edin ce vr eme o ar e dml ui pah . î nai n te h r i sovu l u i sau

In urmâ, şi aşe pentr u am ân d oao pr i cini le în c e ch ipveţi dovedi şi veţi cu n oa şt e a fi d r ept sa daţi m ă r t u -r ie pr e largu la par te ce sâ va câd e, câ d e nu sorodihni acolo vr eo par te şi s or tr age la d i va n , di n mă r -turia aceia sâ sâ înţeleagă pri;ina. ) 8 ( X ) M a f t g

adresa: lubi tor i j le de Dumnezâu ş i rugâtor iu l no-«r u «ti.tţi; ta chir G her asim E pi scop al sf' E pi s opi i

" T - boer i domni i mei i du mv. is. de tmu traicnului sâ se de ca sănătate. 1

t T i 0 ? ? 0 ? H u d t e z e t p o p . a G t l e 0 r K h i - s a u t r e c u t - M a -tei Condicar—proci t vel logolât .

O bt. P ecetea I n cear â r oşf e: l oC st. A l I ps v v 1799



193

131) Document din 1803 Ghenar 15, fără loc.

Sumar : M atei Costachi ban cumpără cu 300 lei pi rti le protopo-oU iui Gheorghe din Brlbe>ti, pe ldrici.p (M oşia Roşieşti, sel iştea Bribeşti plic VIII. N o. 18) Hirtie co^â.

A d i c â e u p r o i n p r o t o p o p G h i o r g h i o t V a s l u i u , \p r e o t u l T o a d e r o t B â h n a r i ş i G r i g o r a ş D o n o s a i, îm p re -u n a c u t o a t i n e a m u r i l e n o a s t r i d a t a m a d i v â r a t ş i î n -c r e d i n ţ a t z a p i s u l n o s t r u l a c i n s ti t ă m â n a d u m i s a li b a -n u l u i M a t e i u C o s t a c h i , p r e c u m s â s â ş tiie c a î n m o ş i iaB r i b e ş t i i d e p e a p a I d r ic i u l u i d e l a ţin u t F â l d i u l u i c es ă . î m p a r t e î n t re i b ă t r â n i , î n c a r e m o ş ii e a r e ş i d m lu ib a ş t i n ă , d i n c a r i b ă t r â n i a v â n d ş i n o i g i u m â t a ti ş i l a

1 7 9 7 O c t . 4 7 c umpă r â nd dml ui c e l e l a nt i pâ r ţ i , d i l a c e -i a l a n ţ i r a z â ş i r â m â i n d n u m a i a c i a st â p a rt e a n o a s t r ăş i î n ş t i i n t â n d u n e d e a c e a s t ă c u m p ă r ă t u r ă l a 1 80 0 M a r t8 f ă c â n d v e c h i l d e s p r e p a r t e n o a s t r ă p e G r i g o r e H u -di c i d i i a c g i ne r i a l mi e u a pr oi n pr ot opop, c a sâ r â s -c u m p â r â m c u m p ă r ă t u r i l e d m i s a l e d u p â ca r i n i s a u d a tş i l u m i n a t a c â r t i m ă r i i s a l e C o n t a n d i n V o d â I p si la n tc â t r â P r e o s f i n ţ i i a s a p ă r in t e le E p i s c o p d e H u ş i C h i r i oc h ir G h e r a s i m ş i c â t r â d m l o r b o e r i i i s p r a v n i c i d i n v re m ea ce ia , d u p â ca r i cârt i nep uind nic i i i tro lucrăr i , Ia 1800A v g 6 . s o c o t i n d u n e a m s c o s v â n z â t o a r i a c e g i u m ă t a t ed e b â t r â n p a r t e n o a s t r ă , ş i n e î n c ă p â n d a lt u l a v â n dd m l u i b a ş t i n i v e c h i c u m ş i c u m p ă r ă t u r i n o i, a m f â cu tt o c m a l ă c u dm l ui ba nu c a sa n i de t re i sut e l e i d i nc a r i n i a u d a t a t unc i doî sut e ş i a c um ni a u ma i da t ş i

c e i a l a n t â su t ă de Iei . D r e p t a c i a st a de a c um î na i nt edm l ui , f i i ne poţ i i ş i s t r ă ne po ţ i i dm sa l i sâ a i bă a o s t â -p â n i i n bu n â pa c i ş i ne sup â r a t de c ă t r ă n i mine d i nn i a m u r i l e n o a s t r e , d â n d d m s a l e a t â t c â r t i a c e d e p r o -t i m i s i s c â t ş i a r ă t a t a c â r t i c e sc o se i u a t â t pe a c e a st âm o ş i e c e c e r e m , c â f ii n d î m p r e s u r a t e d e m o ş i il e d m s a l eş i p e u r m a î n s u ş i n o i a m c u n o s c u t c â n j s â n t î m p r e -s u r a t e ş i c a s â ni s â a l e a g ă . I a r c â n d v a n a ş t e v r e o

p r i c i n a noi sa a ve m a r ă spu nd e ia r dm l ui î pt r u n i mi c aş i c â t de puţ i n sâ nu sâ sup e r e . Ş i pe n t r u m a i a d e -v ă r a t a c re d i n ţ a î n s u ş i n i a m i s c ă li t i s c ă l i n d ş i p e G r i -

UpItaM* |l t*pl** VaL l p . 1 O.



m

(jrigori Donosâ în care sau iscălit şi alti obrazl cinstite1 8 0 3 G h e n a r 1 5

a z G h e o r g h i e . e re i p r oi n p r o t o p o p v â n z ă t o r ;

l ir e i T o d o r v â n z ă t o rE u G r i g o r a ş D o n o s ă e

D u m i t r u . . . m a r t u rloniţă . . . m a rt u r

G h e o r g h i C o s t a c h i b i v v e l s p a t a r m a r t u r

M i h a l a ch i C e r c h e z b iv v e l s p a t a r

I on G r e c e a n u m e d e l n i c e r m a r t u r

D e Ia i s p r â v n i c i a T u t o v e i

N u m i ţ i i v â n z ă t o r i v i i n d ş i î n a i n t e n o a s t r ă ş i a r ă -

t â n d c ă d i a l o r b u n ă v o e a u f â c u t a r ă t a t a v â n z a r e

pentru ac e ie s au adiver i t . ş i de c ătre noi .

1 8 0 3 G e n a r 1 5

Ş t e fa n S t u r z a s p a t a r

• •.. . J i c n i : e r m art ur

c u z â s a ş i b u n ă v o i n ţ ă a n u m i ţ i l o r d e s u s v â n z ă -

t or i a m s c r i s z a p i s u lC o n s t . V a r l a m d i i a c .

132) Document din 1804 Febr. 24. ( Iaşi)

Sumar: Cartea lui A. C. M orui V odă pune zl de soroc răzeşilorde V âtcani ca de Sf. Teodor sâ fie l i divan sâ se judece cu M atei Costachib. v. spatar pentru pământ,

(M ojia K ojieştl, sel'ştea Vutcani pl'c ll l, No. 18). Hi rti e, coală.

Io Alexandru Costand in Muruz V v cu mila luiDumnezeu domn ţârii Moldavei.

Fiind că al nostru cinstit şi crediincios boer DmluiMateiu Costachi biv. vel, spatar. neau făcut arătareca în moşiia Vâtcanii de la ţinut Fălciului ar fi avândupârţi cu scrisori vechi pe care lear fi şi stăpânind. în-să fiind câ la unile din pârţi ar fi stând pricini ceilanţirăzeşi şi nar fi vrând ca sâ le de în stăpânire Dm sale

spat. dupâ scrisorile ce are au cerşut ca sâ aibă giu-decata la Divan, drept accia sa pune zi de soroc râ zâ -şilor de moşiie Vâtcani ca la Sft Teodor negreşit săsa afle \a divan Împreuna cu toate scrisorile şi dove-



195

z i l e ce v o r f i a vâ n d u în p r i c in a ace ast a , cac i n ev iindla s o r o c u l a r â t a t v o r fi a d u ş i c u o m d o m n e s c u ş i v o rp lă t i ş i c i u b o t e .K 1 8 0 4 F e b r . 2 4 .

1. p. g o s p o d . t u ş r o ş ; 1 7 9 3 ; c a p d e b o u - p a s e r eA L . K S T . M Z . V . V .

sau trecut

13 3 ) Do cum ent din 1804 M art. 18. (laşi)

Sumar J alba Iul Matei Costachi spatar către domn sâ fie soroci'la d'van să se judece cu răzeşii de Vâtcan1, ce sânt taţâ.

.(M oşia Roşieşti, seli ştra V âtcani pi c, III No. 20) Hârtie, coală

P r e î n ă lţ a te D o a m n e ,

F i i n d c ă a c u m r â z â ş i i d e m o ş i ia V â t c a n i d e l a ţ i-n u t u l F ă l c i u l u i d u p â s o r o c u l c e li s a u p u s d e c â t r âÎn ă l ţ im e a t a au ven i t , mâ r o g În ă l ţ imi i t a le să f iu r â n -d u i t l a l u m i n a t u l d i v a n c a p r i n g i u d e c a t ă s â m i a f lu d r e p -t at e . a s t â p â n i t oat e p ăr ţ i le ce am îu n u m ita mo ş ie

d u p â p u t e r e s c r i s o r i l o r i a r n u n u m a i c â t ă î m i d a u e i,ş i m a r e p o m a n ă a f i I n â l ţ i m e i t a l e .

a l In â l ţ imei t a le p r e p lecat , s lu gâM a t e i C o s t a c h i s p a t a r

î n d o s : D - t a v e l v o r n i c e d e a p r o z i p r in c e rc e t a reD m l o r v e l i ţ i l o r b o e r i d u p â c u m a d a d r e p t a t e s â s ap u e l a c a l e .

1804 Mart . 18.V t o r i l o g o f ă t

134) Document din 1804 Noem. 16, laşi

Sumar: A naforaoa veliţlor boeri de divan Intăriiâ cu buiurdlul IulA . C. M uruz Vvd prin care dă dreptate lui M atei Costachi spatar să fltragă toate părţle sale din V âtcani după drese şi Ispisoace, şi sâ le stâl-

pască despre răzeşi.(Moşia Roşieşti, seliştea Vâtcani pilc. Iii No. 21). Hârtie, coală

I o A l e x a n d r u C o n t a n d i n M u r u z V o e v o d c u m ilal u i D u m n e z e u D o m n Ţ â r i i M o l d a v i e i

A r a t â n d u s â n e m u l ţ â m iţ i r â z â ş i i d e m o ş i a V â t c a n i



96

cu c e rc e ta r e ş i g i u d e c a t a d m s a l e v e l i ţ i l o r b o e r i f o s i a u

s c o ş i ş i la d i v a n î n a i n t e d o m n i e i m e l e i a t o t s f a t u l

c u d m l u i s p a t a r M a t e i C o s t a c h i î n c ă l a 2 5 a t r e c u t e i

lu n i M a i u a a n u l u i c u r g â t o r i u , c â n d l a c e r c e t a r e c e

s a u fâ c u t p r i c i n i l o r a l t â n a u f o s t f â r â n u m a i c â

n â d â j d u e s c s â ş i m a i g â s a s c â o s â b i t e s c r i s o r i i s p i s o a c ed o m n e ş t i ş i a l t e l e ş i c e r ş â n d s â a i b â v a d e p â n â l a 2 9 a l u n e i

l u i I u n ie c e a u t r e c u t t o t a a c e s t c u r g ă t o r a n . c a r e

c e r ş u t â d e d â n ş i i v a d e li s a u ş i d a t ; î n s â c u

a c e a s t ă h o t ă r â r e c â p â n a t u n c i d e i s o r g ă s i ş i a l t e

a r ăt a te d o v e z i d u p â d r e p t a t e s â s â î m p a r t ă m o ş i a p e

s c r i s o r i ş i p â r ţ il e d m s a l e s p a t a r . c â t e s ă v o r a l e g e s â

ş i le t r a g â î n s t ă p â n i r e , d e l a c a r e v a d e ş i p â n â a c u mî n c u r g e r e d e 4 j u m . l u n i e i r â z â ş i i n i c i c u s c r i s o r i

n i ci f â r â s c r i s o r i l a d i v a n n u s a u a r â t a t c u m ş i d m l u i v e l

l o g . d e ţ a r a d e j o s p r i n o s e b i t ă a n a f o r â n e î n ş t i i n ţ a z â

câ n i ci a u m a i a d a o s a m a i j â l u i î m p o t r i v ă . D r e p t a c e i a

d e v r e m e c â r ă z e ş i i d e n u m i t a m o ş i e V â t c a n i i n i c i l a

v a d e o a c e r şu t â d e d â n ş i i c u m n i c i d u p â v a d e a î n t r e c e r e

d e a t â t a v r e m e a l t e s c r i s o r i a f a r â d e a c e l e v ă z u t e ş i

c e rc e ta t e d e g i u d e c a t ă n a u a d u s l a d i v a n n i c i a u m a ia d a o s a j â lu i p e n t r u a c e a s t a ş i D m l u i s p a t a r c e r ş â n d

c a s â s â d e s f â r ş i t d u p ă d r e p t a t e n a u p u t u t f i m a i m u l t

p r e l u n g it , c i h o t ă r â m d o m n i e m e c a d m l u i s p a t a r M a -

te i C o s t a c h i s â ş i t r a g â d r e p t e p â r ţ i l e s a l e d i n m o ş i e

a c e a s t a V â t c a n i d i n t o t l o c u ! c u t o t v i n i t u l , p e s c r i -

s o r i l e c e a r e . a d i : ă i s p i s o c u l d o n n u l u i V a s i l e V o d ă c a -

r ele d o v e d e ş t e c â m o ş i a a c e a s t a s a u î m p ă r ţ i t î n t r e ib ă t r â n i ş i a l te l e î n u r m â ş i p e g i u d e c a t a D m l o r s a l e v e -

l iţ il or b o e r i c u p r i n ş i p r in a n a f o r a o a a c e a s t a c a r e s a u

î nt ăr it ş i c u a n o a s t r ă D o m n e a s c ă i s c ă l i t u r ă ş i p e c e t e

1 8 0 4 N o e m . 1 6A l e x a n d r u M u r u z V v o d

1. p. tuş roş Pro cit ve l log.A L . K S T . M Z . V V .

1793Pre înălţate Doamne,

Dmnelui Matei C ostachi biv vel spatar prin jalo bacâtrâ înălţimea ta au cerşut giudecată cu râzâşii de



289

m o ş i e V â t c a n i i ş i r â z â ş i i n u l î n g ă d u e s c a s t â p â n i . c u

carii r â z â ş i a n u m e T o a d e r B u l g â r e s c u , V a s i l e P l â c i' n t â ,

Vasilachi M a r c o , C h i r i a c Nelerşu ( ? ) ş i a l ţ ii î m p r e u n ă . D i n

l u m i n a t a p o r u n c ă i n â l ţ i m e i ta l e î n f â ţ i ş â n d u s â î n a i n t e

n o a s t r ă ş i i n t r â n d î n c e r c e t a r e a p r i c i n e i ,

Dmlui spatar. spre dovadapărţlor, din numita moşieau arătat aceste scrisori:

1. O c a r t e d o m n e a s c ă d i n

a n u l 7 1 5 5 d e l a D m u l V a -

s ile V v o d î n t â r i t u r â u n u iG h e o r g h i e C ă r ă u ş u l d e L u n -

g e n i p e p ă r ţ i l e d e c u m p ă -

r ă t u r i c e a u a v u t d i n V â t -

c a n i , î n c â d e l a A n d o n i e

f i c i o r u l l u i T o a d e r V â t c â g i u

m â t a t e d e u n b â t r â n a l u i

G h e o r g h e d r e p t 1 5 t a l e r i ş ig i u m ă t a t e d i n b â t r â n u l B o r -

c ii d i n V â t c a n i d e l a G h e -

o r g h i ţ â ş i A n t o n i e ş i D a h i -

n ie ş i C o i l i ţ â d r e p t 1 5 g a l -

b e n i ş i u n b o u b u n . A ş i j -

d e r e a ş i d e l a M a g d a l i n a

f a t a M i c â i , a p a t r a p a r t e

d i n b â t r â n u l l u i G u r â l a t â

d r e p t 5 t a l e r i .

R ă s p u n s u r i l e r ă z e ş i l o r ş i

s c r i s o r i l e c e a u a r â t a t :

1 . P e n t r u s c h i t u l ce i a s t e

f â c u t p e h o t a r u l a c e s t e i m o -

ş i i d e m o ş u l d m s a l e s p ă t a r u -l u i . c u l i v e z i ş i o r i c e s â n t

î m p r e g i u r u l lu i c â s a u s t ă p â -

n i t d e s t r ă m o ş i i , m o ş i i ş i

p ă r i n ţ i i d m s a l e c u m ş i d e

d m l u i ' ş i d i j m u e ş t e l i v e z i l e c e

s â n t a c o l o , c u m ş i p e n t r u

v i e ş i l i v a d a d i n v a t r a s a -t u l u i' c â s a u s t ă p â n i t i a r ă ş i

p â n ă c â n d s a u p â r a g i n i t . '

A ş i j d e r e a ş i p e n t r u p r i -

s a c ă c â a u ţ i n u t p ă r i n ţ i i d m -

s a l e n i c i e i n a u p u t u t s â t ă -

g ă d u i a s c ă f ă r ă n u m a i a u

v r u t s â a r a t e c â l a a c e s t e a

a r fi f o s t î n g ă d u i ţ i d e v o e

n e a m u r i l o r ş i a r â z â ş i l o r l o r ,

i a r n u c â a r f i a v u t i n o ş i e

a c o l o , ş i p e n t r u a c e i a î n t r a l t e

p â r ţ i . p ă r i n ţ ii d m s a l e s p ă t a -

r u l u i ş i D m l u i n a r f i s t ă p â -

n i t c u m ş i î n t r e g h o t a r u l

flio şie a c e ş t i a a r f i n u m a i al o r a u s c o s a c e s t e s c r i s o r i :

U n z a p i s d i n a n u 7 1 7 5

O c t . 1 7 d e l a u n I s t r a t i f e -

c i o r u l l u i M e r â u ţ â p r i n c a r e

s â c u p r i n d e c â a u d ă r u i t a



108

2. A ltâ carte do m ne asc adin 7204 lul i 19 de la do m -

n u l A n t io h i Co n ta n d in Vv . d a -ta lu i Arhir ie Pivnicer iu l deHuşi ca sa ţ ie ş i sâ o p re a s: âa sa le drepte ocin i ş i moşi id in Vâ tca n i ş i d in tra l te h o -tare care su nt la ţ inu tulPâlciului pârţile lui ce ar fid ispre răzăşi i sâ i pe d re să

ce au arâta t d in tot loc ulşi v initul iar ca ri i dinrâ zâ ş ii a r a v e ce v a a ră sp u n d esâ v ie de faţă cu dre sa cevor f i av 3n d ş i n im ene sân u cu te ză îm p o tr iv a câ r ţe ia ce şt ia .

3. Un za p is d in 7 2 0 7

Ap ri l 28. de la A rh ir i i f i -c iorul Stratulu i nepot lu iG h e o rg h ie C â r â u ş u l d i n L u n -geni cu care v ind e a sadr iaptâ ocina ş i m oşie d insat d in V â t c a n i laţ in u t Fâ lc iu lu i , g iu m a ta te d inb â t râ n n u l l u i G h e o r g h i e

d in V â t c a n i , ş i g i u m ă t a t e d i nb ă t r â n u l B o r c i i d e V â t c a n iş a p a tra p a rte d in b â trâ -

s a p a r t e d c o c i n â ş i m o ş i ecâ t sâ v a a le g e d in sa t d inV â t c a n i d i n d e a l ş i d i n v a l e .ş i d i . i câ m p u cu fâ n a ţ u ş jd in v i i cu tot venitu l , ce of i p re a c e l lo c , d in tru n b ă -t r â n d in b â t â n u l lu i M â n â -i lâ d in a t re ia p a r te a p a t rap a r t e C h i r i l ă i f i c i o r u l l u iR o z i i a n ,

2 . U n i s p i s o c d i n 7 1 7 5 .l u l i 15 a d i c â t o t d i n t r a c e l a ş

a n d e la D o m n u l l l i a ş A l e -x a n d r u V o e v o d î n t ă r i t u r âC h i r i l e i f i c i o r u l l u i B o z i i a na s u p r a z a p i s u l u i a r â t a t .

3 . O c a r t e d o m n e a s c ă d i n

7 2 3 0 I u n i e 3 0 d e l a d o m n u lC o s t a n d i n N e c u l a i V v o d d a -tă l ui N e c u l a i D a m a s k i n , n e -p o t u l l ui M â n â i l â d e V â t -c a n i c a s a o p r e a s c ă ş i s ăs t ă p â n e a s c ă m o ş i a l u i c e a ud a t s a m ă c â a r e î n s e i i ş t eV â t c a n i l o r î n ţ j n u t u l F â l c i u -

l u i d u p â c u m v o r f i ţ i n u tş o r f i s t ă p â n i t p ă r i n ţ i i ş im o ş i i l o r ş i s â a i b â a l u a



n u l l u i G u r ă la t ă, r ă p o s a t u -l u i b o e r i u ( V a s i l i e C o s t a c h ef ii nd v e l v o r n i c s t r ă m o ş u l u i

d m s a l e s p a t a r M a t e i u ) c a r ez a p i s i a s t e a d i v e r i t ş l d ea l ţ i m a r t u r i .

A l t ă p a r t e4 . U n z a p i s d i n 7 1 9 4 M a r -

t ie 9 d e l a D o k i ţa fa ta l u iT â n a s ă d i n P u ţ e n i p i in c a -

r e s â c u p r i n d e c â a u v â n -d u t d r e a p t ă o c i n ă ş i m o ş i ed in V â t c a n i p a r t e a t a t ă lu ie i, l u i T â n a s ă , I r i m i i N a c u -lu i d i n R o ş i e c i , d r e p t z e c em e r ţ â d e m ă l a i u .

e a d i n to t l o c u l i a re c i n e v a a r â s p u n -rg â l a v e l c ă p i ta n

c u d o v e z i c e a rn u d e c e .

4 . O s c r i s o a r e d i n 7 2 5 4F e b r . 2 0 d e l a u n V a s i l eD a b i j a p o s t e l n i c , p r in c a r e

a r a t ă c â a u d ă r u i t p a h .V a s i l e C o s t a c h i ( a d ic â m o -ş u l u i d m s a l e s p a t a r u l u i ) a s ad r i a p t ă o c i n ă ş i m o ş i e , p a r -te c e s â v a a l e g e d i n s a td i n V â t c a n i c e s u n t l a ţ i -n u t u l F ă l c i u l u i c u lo c d e ţ a -r i nă ş i c u l o c ur i de fâ ne ţe

ş i dm pâ du re ş i d i n v i i ş id i n to t l o c u l c a re pa rte 1

m o ş i e î i i a s t e c u m p ă r ă t u r ad e m o ş u l s â u T o a d e r d ev i s t e r i e d e la K i i i l â d i n s a td i n R o ş i e c i , ş i K i r i l i i î i i a s ted a n i e d e l a i s t r a t i e f i c i o r u ll u i M e r ă u ţ â n e p J t u l l u i M â -na i l â , ş i a l u i Va s i l e B e r -d i l â , d â n d u i ş i z a p i s e l e c e -le v e c h i c e a u a v u t d e c u m -pă ră t ur i ş i de da ni e ş i uni s p i s o c d o m n e s c u ; a d i c â a -c e le s c r i s o r i c e m a i s u s s a ua r â t a t î n c a r e z a p i s m a i

g i o s s c r i e î n s ă ş i p a h. V a -s il ie C o s t a c h i ş i z i c e : „ p ea c e s t z a p i s m ă c a r c â s c r i ed a n i e , d a r a m f o s t d a t d o ib o i ş i n e f i i n d u m i Î n c ă d e oţ r e a b ă a m l u a t d e la D a -



m

m ask in pre ţu l ' boi lor ş j |e_a m d a t z a p i s u l " .

5) O carte do m nea scă din 5. O m ărtu r ie ho tarnică1777 A vg us t 31 de la râ - din 72 72 N oem . 2. de | a

p os atu l d o m n G r i g o r i e A - E n o k e n t i e E p i s c o p u l H u ş u -lexandru G hic a Vo ev ad , lu i, Va s i l ie Iord an jâcnicerscr isă cătră acei de atnn cea ş i a l ţ i i ară taţ i ca re pe ntru oispravnic i a ţinutului F ă l - parte din Vă tc an i ce au a -c iului lancul Ure cea nu l pah . Ies ş i au ho tăr ât stolniculş i lordachi sulger iul . du pâ Ion M iclesc ul .j a lb a r ă p o s a t u lu i G r i g o r a şCostachi (păr inte le dmsale

spatarului ) . arătân d câ laţinutul acela are de pe p ă -rintele său banul . V a s i l eC o s t a c h i a c e a ste pârţ i demoşie la sat la Vâtcani g iu-mătate de un bâtră n a luiG h e o r g h e d i n V â t c a n i , ş ig iumătate din b ătrân ul Bo r-

c i i d in Vâtc an i ş i a pa traparte din bătrânul Jui Gurălată, care pâ rţi s in tu c ur n-pârâturâ de vorn. Vas i leC o s t a c h i s t r ă m o ş u l c l u c e r u lu iG r i g o r a ş C o s t a c h i d e I a u nArhi r ie Costachi f i c ioru l S t ra - .tului , nepot lui GheorgheC â r â u ş u l c u z a p i s d i n 7 2 0 7

A p r i l 2 8 . a ş i j d e r e ş i a l t âparte tot din trac elaş sa tVâtcani de la Dochi ta fatal u i T â n a s â d i n P u ţ â n i , c â tsâ va a lege care pârţ i cer-şând sa i sâ a leag ă ş i sâi sâ hotărască de câtrâ a lţ iră ză şi , sa porunceşt i ca s â

rân du iască ma zi li , sâ le ho -t ă r a s c ă .



201

6 . A l t ă c a r te d o m n e a s c ădin 1 7 7 8 Mai 2 5 . câtrâ i s -p r a v n i . u l d e F a l c i u , i a r ă ş i

d u p â j a l o b a c l u c e r u l u i G r i g o -r a ş C o s t a c h i ( p ă r i n t e l e d m s a l es p a t a r u l u i ) . c u m c â l a ţ i n u t uF ă l c i u l u i a r c o m o ş i e an u in eV â t c a n i i c u s c r i s o r i z a p i s eve ch i înc ă de la păr inte les ă u, pe ca re m oş ie s â af lâ

ţa r in i făc ut e ş i v i i , ş i aceice au v i i ş i ţa r in i nu vors â ş i d e a o b i c i n u i t u l v e n i t a lm o ş i e i p r i c i n u i n d u n i i c u mcâ s ânt ş i e i răz eş i int racem o ş i e , p e n t r u c a r e i s ă p o -r u n c e ş t i c a s ă m a r g â la s t a -r e l o c u l u i u n d e s â a d u n e

pe toţ i ră ze ş i i de faţă ş id u p â s c r i s o r i l e c e s â v o r a -r a t a d e c â t r â a m â n d o â p o r -ţ il e , c ă t â s â v a d o v e d i d r e a p -tă p a r t e a d m s a l e G r i g o r a şs â o h o t ă r a s c ă d e c â t r â p ă r -ţ i le ce lor la l ţ i răz ăş i .

6. O carte de giud eca tădin 1765 Fe b r. 10 iscăl ităde răpos atu l ban Ştef an

R o s e t, f i ind vel logofăt princare sâ cupr inde g iudecatace au avu t un Co stand inD am as kin , i loniţâ f ic iorul lu iV a ti l ie ş i alţ i ră ze şi ai lorde moşie Vâtcani cu v ichi lu ls to ln icu lu i lon iţâ M ide s cu lpentru parte ce au fost trasd in Vâ tca n i s to ln icu l M ic -lescul cu h otarnica mai su saratatâ la care g iudecata vă-z ândus â câ s cr i s or i le s to ln i -cului Mic lescul , nu arată aceiVâtcani la ce ţ inut sânt, ş ias mine în z ap is u l ce au arâ-

tat vechi lu l s tolnicului Mic-lescul. mai af lâ nd usâ unz a pis la un V as i le Pur icede viste rie tot dintrun ve -let ş i 'd in tr o z i făcute, iarpe m oşie Vâ tca ni la ( inuti liTutov i i , care Vâtcan i i au dats am a Pu r ice că i şi s tăp â-

neşte ş i dovedindusâ că aceiesânt Vâtcani i dela ţ inutulTutov i i ce i cere s to ln icu lM i c l e s c u l ş i c â m o ş i a V â t -cani i de la ţ inutul Fălciuluis au dovedi t ş i s au Încred in-ţat câ iaste dr iaptă a numi-ţ i lor oameni după s tăpâni re

veche au g iudecat numiţ i io a m e n i s â ş i s t ă p â n e a s c ămoş ie Vâtcan i i de la Fă lc i ipre cum au stăpânit.» m oşi iş i pă rinţi i lor ş i stolnicul



116

7. Altâ c a r t e d o m n e a s c ădin 1781 Se pt. 12 i ar âş icâtrâ i sprâ vn ic ia de Fâ lc i iuş i câtrâ un vo rn ic de p oa rtâtot d u p â ja l o b a c l u c e r u l u iG r i g o r a ş C o s t a c h e ( p ă r i n t e -le d m s a l e s p a t a r u l u i ) . c â a -re câteva pâ rţ i de m oş ie îns a t V â t c a n i i ş i r ă ză ş i i n ui a r f i d â n d d i j m a o b i ş n u i t ă

ce sâ face , pen tru ac e ce -r â n d . c a s ă i s â a l e a g ă p ă r -ţ ile ce are , sâ po ru nc eşt ic a î m p r e u n a c u vo r n i c u l d ep o a r t â s ă r â n d u i a s c ă ş i m a -zâ l i c.a sâ l i a l ea gă .

8 . A ş i j d e r e a a l t e d o â c ă r ţ id o m n e ş t i u n a d i n 1 7 9 2 Sâ p t ,

1 6. d i n t r u î n t â i a d o m n i e aI n ă l ţ i m e i t a l e , c a t r ă i s p r â v -nic iie de F ă lc i i ş i a l ta d in1797 Apl i l 14. de la Măr ia

S a A l e x a n d r u l o a n C a l i m a hV v o d , c â tr â d m l u i s p a t a r u lŞ t e f a n S t u r z a ş i d m l u i C ă -

m i n a r G h e o r g h i B o g d a n i a -r â ş i d e h o t ă r â t d u p ă j a l o b i l ed m s a l e s p a t a r M a t e i .

9 . O s c r i s o a r e d i n 1 7 9 7M a i 6 de l a C h e s a r i e C o s -t a c h i , l e r o d i a c o n c i a u f o s tf r a t e d m s a l e s p a t a r u l u i , c uc a r e î i f a c e d a n i e t o a t a p a r -

t e a s a , a t â t d i n m o ş i i c â ts i d in tra l te le c iau luat cul m p â r ţ a l â f r â ţ a s c â d in r ă -m ă ş i ţ e l e p ă r i n t e ş t i , î n t r e c a r if i dâ ş i pâ rţ i le d in m oş ieV â t c a n i i d e l a ţ in u t F ă l c i u -

M i c l e s c u l c e v a a v e a s â ş ic a u t e c u V a s i l e P u r i c e .

7 . O m ă r t u r i e d i n 1 7 8 6 .

O c t . 17 d e l a n i ş t e m a z i l i ,l o n i ţ â T i m i r c a n ş i a l ţ i i , p r i nc a r e a r a t â c â d i n p o r o n c âd o m n e a s c ă a u f o s t r â n d u i ţ id e i s p r a v n i c i i ţ in u t u l u i s ăa l e a g ă p ă r ţ i l e t u t u r o r r ă z ă -ş i lo r d i n m o ş i e V â t c a n i i ş i

c â m e r g â n d l a s t a r e l o c u l u ia u a d u n a t p r e r ă z e ş i ş i a l ţ iî m p r e g i u r a ş i ş i c e r â n d l a r ă -z e ş i c a s â ş i a r ă t e s c r i s o r i l e ,ei a u d a t u r ă s p u n s u c ă s e r i .s o a r e c e a u a v u t d i n î n t â m -p l ă ri le v r e m i l o r s a u p r ă p ă -d it , d a r a u s t ă p â n i t n e s u -

p â r a ţ i , i a r a t u n c e î n m u l ţ i n -d u s e n e a m u r i l e , v r o i a u c ut o ţ ii c a s â ş i o s â b i a s c â f i e ş tec a r e p a r t e a s a , d u p ă s p i ţ an e a m u l u i s ă u , ş i v ă z â n d al o r b u n ă p r i i m i r e ş i î n v o i a -l ă ş i n e f i i n d s c r i s o r i n i c i l ao p a r t e n i c i l a a l t a , l e a uz i s s â ş i d e a s p i ţ a d e n e a -m u r i , c u m a u ş i d a t ; ş i i a uî n t r e b a t î n c â ţ i b ă t r â n i a uî m b i a t m o ş i e V â t c a n i ş i c u mi au c h e m a t ; ei a u a r ă t a tc u t o ţ i i c â a u î m b i a t î n3 b ă t râ n i a n u m e , u n b ă t r â n

Borce ( d i n c a r e s c r i s o r i l ed m s a l e s p a t a r c u p r i n d g i u m ă -t a t e ) , u n u l Berdilă ş i a l t u lMoga. D e c i a r a t ă c â m ă s u -r â n d m o ş i e c u s t â n j â n u l a uş i î m p â r ţ i t o p e b ă t r â n i , ş i



116

l u i, Ş i l î n d a t o r e ş t e c a m a i

întâi p e n t r u u n schit anume

Vladnicul c i e s t e p e m o ş i aVâtcanii ş i s â a f l a c a m stri-c a t . s a l t o c m a s c a pr< b i n e

sluj ind c e l e s f i n t e o p ş t e , a -

vând ş i c â l u g ă r a ş i c â t v o r

f i d e t r e b u i n ţ a s c h i t u l u i ş i

c u t o a t e c e l e t r e b u i n c i o a s ă ,

ş i f ă c â n d p e f ie ş t e c a r e a n

d e d o â o r i p r a z n i c , u n u l l ah r a m u l s c h i t u l u i l a 1 5 a l u i

A u g u s t , ş i a l t u l l a z i o s f i n -

ţ i l or î m p ă r a ţ i C o s t a n d i n ş i

E l e n a , c u m a r a t ă s c r i s o a r e

a c i a s t a , î n c r e d i n ţ a t ă ş i d e

p r e o s f i n ţ i a s a . p ă r i n t e l e m i -

t r o p o l i t a f l â r . d u s â p e a -

t u n c e E p i s c o p la R o m a n .1 0 . A l t â c a r t e d o m n e a s c ă

d i n 1 7 9 9 l u l i 1 8 d e l a M ă r i e

s a C o s t a n d i n A l e x a n d r u I p -

s i la n t V v o d . c ă t r a E p i s c o p u l

d e H u ş i ş i i s p r a v n i c i a d e

F â l c i u i a r ă ş i d e h o t ă r â t t o t

d u p â j a l o b a d m s a l e s p a t a r .

M a t e i .

a u s t â l p i t c u p i e t r e h o t a r â ,

î n c a r e m ă r t u r i e z i c c â a u

i s c â l i t ş i t o ţ i r ă z e ş i i , d a r n i c i

u n u l d i n r ă z e ş i n u s e v e d e

i s c ă li t , c u m n i c i a d i v e r i t ă

m ă r t u r i e a c e a s t a d e i s p r â v -

n i c i a ţ i n u t u l u i n u i a s t e .

D u p â c a r e s c r is o r i a u a -r â t a t d m l u i s p a t a r . c a c â tp e n t r u s c h i t u l c e s â p o m i -n e ş t e p r i n s c r i s o a r e d e d a -n i e , a f r a t e l u i d m s a l e ( c a r e l e

i a s t e f â c u t d e l o g o f ă t C o s -t â n d . n C o s t a c h i s t r ă m o ş u ld m s a l e ) c u l i v e z i ş i v i i ac u m ş i d e o s e b i t a v i e i l i -v a d ă i n v a t r a s a t u l u i , c i d e

D u p â c a r e s c r i s o r i a u a -

d a o s r ă z e ş i i ş i a c i a s t a z i -

c â n d c ă d e a r f i a v u t m o -

ş u l d m s a l e s p a t . p a r t e î n V â t -

c a n i n u a r fi î n t o r s u r ă z e -

ş i l o r m o ş u l d m s a l e s p a t . V a -s i le C o s t a c h i p a r t e a c e a u

a v u t o . c u z a p i s u l lu i V a -

s i l e D a b i j a c e i a s te a r ă t a t

s u p t n r . a l 4 a . c u m n i c i



116

la vreme răzmeriţei trecute

au râmas paragină. A şi j de-rele şi o pr isacă unde pă-rinţi dmsale au ţinut stupiasupra acestora au avutnestrămutată stăpânire şimai vârtos asupra schituluişi a celor I mpregiur vie şilivadă o are şi acum, iar

celelalte părţ nefi ind al ea-să şi din împotr ivir ile r ă-zeşilor neputănd să o ho-tărască după cărţile dom-neşti ce au luat, în tăr ialor stăpânescu ; care dupâputerea scrisor ilor le cer edeplin.

a r f i î n g ă d u i t s t ă p â n i r e a

s t o l n ic u l u i l o n i ţ ă M i c l e s c u la s u p r a p ă r ţ i i c i a u f o s t c u -p r i n s u c u h o t a r n i c a a r â t a t â

s u p t N r . a l 5 c i s a r f i a -

r â t a t , o r i l a g i u d e c a t a , c e a ua v u t n e a m u r i l e ş i r ă z e ş i i l u i

c u s t o l n i cu l M i c l e s c u l c â n d

I a u d a t r â m a s , ş i a r f i d o -

v e d i t c ă m o ş i e e s t e n u m a ia lo r , d u p â c a r t e a d e g i u -

d e c a t a a l o g o f . Ş t e f a n K o -s e t s u p t N r . 6 . s a u l a h o -

t ă r â t u l d i n u r m ă , c â n d ş i

t o a t â m o ş i e a r f i î m p â r ţ i t on u m a i î n tr e d â n ş i i d u p â m ă r -

t u r i e a c e l o r m a z i l i s u p t N r .

a l 7 a .

A cestea fi ind scri sorile di spr e amândoâ pâr ţi le, şicerirea dmsale spatar. cât şi celi dinpotrivă răspunsuria răzăşilor, după cercetarea ce sau fâcut de câtrâ noide vreme câ pe lângâ scr isor i le ce ar atâ dmlui spatar ,asupra părţilor ce tr age dintr aciastâ moşie V âtcani i ,care sânt şi întârituri domneşti, sâ vede şi stăpâni r eainpreunâ adică la locul unde i aste schitul şi asupr avii i a pr isăcii, cum şi singuri r ăzeşii nu tâ^ăduescu,şi de na fi şi stăpâni t deplin fi ind câ după căr ţile dehotărât ceau luat, atât păr intele dmsale cât şi dmlui,.ne-contenit au cer ut'şi nestâpânirea într e r ăzeşi cu părţinealese la lucru dinpreună nu sâ socoteşti, nui gâsimdar cu calc şi îndestul a fi împotrivirea răzeşi-lor de al diparta pe dmlui spat. şi al micşora din dr eptepârţile ce cuprind scrisorile sale, Î ntâi câ însăşi scr i -sori le lor nu cuprindu într eagă moşie aci asta, al doi -lea de şl vor ei să să apere cu zapisul pah. V asi leCostachi (moşul dmsale spatarului) care I au întor s unuldin răvăşii anume Damaschin, arâtat supt n u m ă r u l 4 .acesta nu tace dovadă că sau lepădat de toate pâr-



205

ţjle c i au a v u t î nt ra c i as t â m o ş i i , c e ' num ai de s i n g u ră

partea a c e c u p r i n s ă p r i n a c e l z a p i s , a r ă t â n d u ş i p r i -

cina a d i c ă i c o n o m i e c e s a u f o s t t ă c u t c ă ci z a p i s u l s c r i e

în num e de dani e ş i nau f o st dan i e c i d i de sâ do i bo i

la c a r i c u n o s c â n d s i n g u r d r e p t a t e a a c e lu i ce a u a v u tpro t i m i s i re a o l u a , şa u pr i m i t de la dâ nsu l c e i a c i au

fost da t , A l t r e i l e a l a ho t ărâ t u l părţ ii c e au f o st t ras

s to ln ic u l M i c l e s c u l ş i l a g i u d e c a t a c u c a r e I a u d a t r ă -

m as de nu s â ş i a r at a c â au f o st c i ne v a , ş i d i n p ar -

tea p ă r i n t e l u i d m s a l e s p a t a r , o s â b i t c â a c e i a a u f os t

0 a p u c â t u r â n e d r e a p t ă , d a r c u n u m e l e c ia u fo s t t r a s s t o l -

n i c M i c l e s c u l a d i c ă c u m p ă r ă t u r ă u n u i V a s i l e l s a r S u l g e r i u

de l a u n M â n â i l ă I g n a t n e p o t G i u r g i i , n a u a v u t a f ac ecu p ă r ţ i l e c e s â c u p r i n d p r i n s c r i s o r i l e d m s a l e s p a t a r .

şi i a r ă ş i l a g i u d e c a t ă c u c a r e Ia u s c o s p e s t o ln . M i -

c le sc ul d e a c o l o s â ar a t ă c ă au f o st num ai un ii d i n

r ă ze ş i, C o s t a n d i n D a m a s c h i n ş i l o n iţ â V a s i l e ş i s t ă -

p â n i re a a s u p r a a t o a t ă m o ş i a s â d â l a t oţi r â z â ş i i , u n -

de f i ind c ă s t r â m o ş u l i m o şu l ş i pări nte l e dm sa l e s spat .

a u a v u t ş i a v e a s t ă p â n i r e p e l o c u l u n d e i a s t e s c h it u l

1 v i e c u l i v a d ă ş i p r i s a c ă ; i a t â d a r c â u n u l d in r ă z e ş ie ra ş i p ă r i n t e l e d m s a l e s p a t a r . A l p a t r u l e a l a h o tă r â tu l

d in u r m ă c â n d m o ş i e s a r fi î m p ă r ţ i t n u m a i i n tr e d â n -

şii d u p â m â r t u r i e m a z i l i l o r d i n 1 7 8 6 s u p t N r . 9 ş i

n ic i a t u n c e n u s a r fi a râ t at n i m e ne d i n part e a dm sa l e

spat . c a s â i e i pa r t e , i a ră ş i o se b i t c ă ac i as t â m ârt ur ie

de s i n e i a s t e r ă s u f l a t ă , p e n t r u c â u n d e a ra t ă c â Î n t r a -

c i ast â m ârt ur i e ar f i i s c â l i t t o ţ i râz âş i i n i c i unul i sc ă -

lit nu i a s t e , c u m n i c i ad i v e r i t e de i sprâ v n i c i a ţ inut u lu il a c e d e p e u r m ă e i î n t re dâ nş i i au put ut sâ arâ t e

? ' s â s â î m p a r t ă c u m a u v r u t . î n d e s t u l c â a t â t Î n a in -

te a m ă r t u r i e i n o a s t r e , c â t ş i î n u r i n ă , d u p â c ă r ţ il e d o m -

n eş ti c e s â v ă d l a d m l u i s p a t a r u l , t ă c e r e d i n p a r t e a

d m s a l e n a u f o s t , ş i a ş a f i in d p r i c i n a l a u r m ă a u m a i

a d a o s r ă z ă ş i i ş i a c i a s t a , a d i c â c â t p e n tr u c â ia s te b â -t f â n i î n m o ş i e a c i a s t a , c u n u m e l e B o r c i i , c a r e s â n u -

m e ş t e ş i p r i n s c r i s o r i l e d m s a l e s p a t a r . ş i c â m o ş ie ş i a -c u m s â î m p a r t e p e t r e i b ă t r â n i c u a c e l b â t r â n B o r c e ,

n a u t ă g ă d u i t , i a r d e b â t r â n u l G h e o r g h i e ş i d e b â t râ -



206

n ul lu i G u r a l a t â ce î m p r e u n ă cu B o r c e s ă p o m e n e s c ul a s c r i s o r i l e d m s a l e s p a t a r . n a r f i a u z i t n i c i a r f i f o s tî n t ra c e a s ta m o ş i e , î n s a ş i a c e z i s â a l o r n u p o a l e p r i n -d e n ic i u n b c n i c i î l a j u t ă î m p o t r i v a s c r i s o r i l o r ş i m a i

v â r to s i s p is o c u lu i D o m n u l u i V a s i l e V v o d . d i n a n u 7 1 5 5s u p t n u m ă r u l î n t â i c e l e a r e d m l u i s p a t . c a r e a r a t â a -n u m e p e a c e ş t i t ri i b ă t r â n i . D r e p t a c e i a d m l u i s p a t .M a t e i C o s t a c h i c u t o a t ă d r e p t a t e a s â a g i u t â a t r a g ed e p l in t o at e p â r ţ i le c â t e p r i n s c r i s o r i l e d m s a l e s â c u -p r in d u . i a r h o t ă r â r e a c e d e s ă v â r ş i t a r â m â n e l a î n a l t aî n ţ e l e p c i u n e a I n ă l ţ i m e i t a l e .

a I n ă l ţi m e i t a l e p l e c a ţ i s l u g i , 1 8 0 4 A p r i l 3 .

C o s t a c h e . G h i c a v e l l o g ., J o r a v e l l o g . , B a l ş v e lv o rn ic , A l e x a n d r u I a n c u l e u v e l v o r n ic . , D u m . S t u r z a v e lv or nic ., D u m i t r a c h i G h i c a v e l v o r n i c . , M a n o l a c h e B a l şv e l s p a t a r . , G r i g . S t u r z a v e l v o r n i c . , . . . v t l v o r n i cP . R o s e t ( ? ) v e l b a n

s a u t r e c u t î n c o n d i c ă

M a t e i c o n d i c a r

135) Document din 1805 Mart. 12, fără loc.

Sumar: Spătarul Matei Costachi cumpără cu 80 lei părţ le răzeşilordin Hircloganl.

(Moţa Roţeţtl. seliştea Hărciogani plic. V . No. 33) Hârtie, coală.

Adică noi ce i ce m a i g i o s c a r i a m ş t i u t c a r t e a m

i s c ă l i t c u m â i n i l e n o a s t r e , i a r c e i c e n a m ş t i u t a m p u sn u m il e ş i d e g i ti le , d a t a m a d i v â r a t şi î n c r e d i n ţ a t z a p i -s u l n o s t r u l a c i n s t i t ă m â n a d u m i s a l i spatarului MateiCostachi, p r e c u m s â s â ş t i e c â î n m o ş i e H â r c i o g a n i c ep e d i n s u s s â h o t ă r ă ş t e l u n g u l c u m o ş i a P u ţ ă n i i s â c iş i p e d i n g i o s c u P o g ă c e n i i cei zâc şi Aldeştii, ia rd e s p r e r ă s ă r i t î n c a p ă t c u P u ţ â n i i c u a p ă , ş i d e s p r ea p u s c u Ş â r b ă c a n i i , d i n c a r e m o ş i e a v â n d ş i n o i u n

b ă t r â n I f t o d i i , bez a lţ i t r ii b ă t r â n i , c a r e b ă t r â n u l n o s -t r u p e z a r e d e a l u lu i î n c a p â t e s t e o p t z â c i ş i c i n c i s t â n -j in i , ş i pe v a l e P o g â c e n i l o r ş a p t i z â c i ş i ş. sp t e s t â n j â n id o i p a l m i ş i p e z a r e d i a l u l u i î n c a p a t d e s p r e a p u s



299

ş â p t i z â c i s t â n j â n i p a t r u p a l m i , c a r e a c i a s t â sumă fâ -câ n d u sâ în t r ii v in şap t i z âc i ş i patru stânjâni doîpa lm e f i ind stâ nj in ul dom nescu , ş i fi ind câ bâtrânulnostru Ghiorghi diiaconul la facere unii biserici din

Cârpeşti cu tocm alâ câte un leu p i s tânjân ul gospod.au lu at şa p t i zâ ci le i , la an i 1797 Iunie 13. de la nu -mit bo er iu dâ nd ş i sânet cu i scă l i tură sa , însâ nea -p u c â n d a f a c e z a p i s u l v â n z ă r i i ş i s â v â r ş i n d u ş i v ii a ţania u ap u ca t pe no i , ca or i sâ dam bani i dm sal i cu do -b â n d a l o r , o r i s ă i d a m z a p i s d e v â n z a r e d u p â c a r es o c o t i n d u n e , a c u m d e a n o a s t r ă b u n ă v o e a m v ân d u tm ai su s ar ât at tot bâ trân ul în ba ni i a rătaţ i mai dâ n-

d u n e d m l u i ş i z â c i l e i a c u m , n e î n c â o â n d a l t u l a c u m -p ă ra f i ind c â ş i ce i la l ţ i b ătr ân i î i are dmlui luaţi dândd m s a l e ş i d o î s c r i s o r i c e a m a v u t p e a c e s t b ât râ n . ş id e a st ăz i îna inte dm lui f ii , nepo ţii ş i strănepoţi i dm sal is ă s t ă p â n e a s c ă a r ă t a t u l b â t r â n î n b u n â p a c e c a p e u nd r e p t l u c r u a l D m s a l e , ş i s p r e m a i a d i v â r a t â c r e d i n ţ acei ce am şt iu t carte am iscăl i t cu m âini le noastre iarcei ce na m şt iut am pu s n um il i ş i d egit i l i .

1805 Mart 12E r e i V a s i l e s i n d i i a c o n u l G h i o r g h i G u ţ u lf E u V a s i l e R â c l e f E u lo n iţ â R â c l e f E u C o z m a

R â c l e f C o z m a A n t o n z â t d ii ac o n u l G h i o r g h i G u ţ u l.f E u l l inca . f E u Ioana, f Eu Vâ rva ra ,f E u C a t r i n a , f et e le d i ia c o n u l u i G h i o r g h i G u ţ u

şi eu am scr is cu z â sa mai su s numiţ ilor arătaţ iC o s t a n d i n V a r l a m d i i a c

136) Ddcument din 1805 Mart 13, fără loc.

Sumar: Matei Costache spatar cumpără 4e la răt eţ l toate pi rfll * lord in Puţeni i sec i , d in Hârc loganl s i d in Pogăceni .

(M oţla Ro<le?t l, «e l icea Hărg iogan l p i lc . V , No. 34) H ârt ia, coală.

A d ic ă no i ce i ce am şt iut carte am iscăl i t cu mâi-ni le no astre , iar cei ce carte n am şt iut am pus numil i

?ii deg it i l i, datam ad ivă ra t ş i încredinţat zap isul nostru

a c inst i ta m âna dm sale spat . M ate i Co stac he , precumşa să şt ie câ av ân d noi în m oşi i le aceste Puţăni i săci ,



300

Pogăcen i i , Hâr c i ogan i i . ce i zâc ş i A l d eşt u . ce sân t t otu n a l ân gâ a l ta p e va l e Pu ţ ân i l or , [ i n sâ P o g â ce n i i sâ n tm ai lungi c a c i c a p â t u l d e s p r e r â s â r i t , e s t e d i n a p a E -l an u iu i i ar n u d i n zar e d e al u l u i ce est e d es p r e ap u sd e E l an , i ar cap â t u l d es p r e ap u s est e c a ş i a ce l or l a l ţ i ]

la ţ inut Fâlc i iu lu i în care moşi i este ş i dmlui răzăş cub aşti n i vech i ş i sch i mb a t u r i i cu m p ă r ă t u r i m ai n o î , ş if iin d câ p âr ţ il e n oast r e sân t ş t iu t e d e ac el o r l a l ţ i r â zâ ş id i n h ot ar n i c i l e c i sân t l a d ml u i p e acest e moş i i ; p en -t ru a c e i a f ii .id câ P u ţ ă n i i g i u m a t a t e p a r t e d e s p r e r â -sâr i t est e a d msal e , i ar p ar t e n oast r ă ş i ace l or l a l ţ i r â -z â ş i e s te d e s p r e a p u s , s o c o t i n d u s â d o i s t â n j â n i d r e p tu n u l, avem c i n c i zâ c i ş i op t s t â n j ân i d ot p a l m i c i n c iparmaci , la toate mâsur i le bune de plată, iar în inoşieH â r c i o g a n i i c e i a s t e p e d i n g i o s d e P u ţ â n i p e z a r ed ia lu lu i d e s p re P u ţ ă n i i c u a p ă a v â n d p a t r u s p r e z â c i s t â n -j â n i c in c i p a lm i d o i p a r m a c e , ş i p e v a l e d o i s p r e z â c is t â n j â n i , ş a p t i p a l m e , i a r p e z a r e d e a l u l u i d e s p e a p u su n s p r e z e c e s t â n j â n i ş â s â p a l m e d o î p a r m a c i , c a r e s o -c o t i n d u s â s a u f â c u t d e p l a t ă d o i s p r e z â c i s t â n j ă n i ş a p t ep a lm e p a tr u p a r m a c e ; a ş i j d e r e a ş i î n P o g â c e n i c e s â n td in g i o s d e H â r c i o g a n i a v e m p e a p a E l a n u l u i d o î z â c i

ş i tr i i s t ân jân i p at r u p a l m i ş i l a m i j l o c d o î zâ c i ş i şa sâ s t â nj â n i u n a p a l m ă d o î p a r m a c i , ş i l a c a p â t u l d e s p r e a p u s p e z a -r e d o î z â c i ş i t r i i s t â n j a n i . c i n c i p a l m e d o î p a r m a c i c a r i s a uf âcu t b u n i d o î zâc i ş i p at r u s t ân jâ n i t ri i p a l m e p a t r u p a r -m a c i, ş i a c i a s t a a r ă t a t ă p a r t e a n o a s t r ă e s t e g i u m ă t a t ed e b â t r â u d in b ă t r â n u l C h i s â r e ş t i l o r . ş i d u p â t o c m a l ace a vu t î n scr i s cu d m l u i l a 1787 l u n i 14 . c â n d aml u a t ş i c i n c i z â c i le i d i m p r e u n ă c u c e i a l a r .ţ i d i n c e i a l a n t â

g i u m ă t a t e d e b ă t r â n , c u b u n ă p r i m i r e n o a s t r ă , a u l u -a t p e s t â n j ă n d e P u ţ ă n i c â t e d o î z â c i p a r a l e ş i d e H â r -c i o g a n i c â te u n l e u . ş i d e P o g ă c e n i c â t e ş a s â z â c i ş iş a s â p a r . d o i b a n i , c a r e a r a t a ţ i i s t i n j â n i s â n t d o m n e ş t i ,d e car i b an i i am lu at t oţi d e p l i n î n m âi n i l e n o as t r e , ş id e ac u m î n ain t e f i i , n ep oţ i i ş i s t r ăn ep oţ i i d u m i sa l e sâ a i b âa s t ă p â n i î n b u n ă p a c e c a p e o d r e a p t a m o ş i e a d u m i s a l e .

1805 M ar t 13.

G h e o r g h e P i s a r d ii ac o n - J - 'E u G h e o r g h e s â n V a s â l eN ă s t a s â t E u C o s t a n d i n s â n N a s t a s â f E u Ş t e f a n s â nC o z m a c h i s a r .

„ c u z â s a n u m i ţ il o r m a i s u s v â n z ă t o r i a m s c r i sC o s t a n d i n V a r l a m d i i a c



209

137) Document din 1805 Mart 14, fără loc.

Sumar : S p ă t a r u l M a t e i C o s t a c h i c ut np â râ d e l a r â i â ş i i B â z c u l e u tp ă r ţ i l e l o r d i n h n ţ a n i , H â r c l o g a n i ş i Po e S c e n i p e n tr u o d at or ie d e 70 t ei.

( M o ş i a R o ş i e ş t i , s e l i ş t e a P o g ă c e n i V . N o . 3 5 ) H â r t i e c o a l i .

Adică noi carii mai gios niam pus numile şi degi-tile, d a ta m ad e vă ra t şi încredinţat zapisul nostru, lacinst ita mâna dumisale spat. Matei Costache, precums â sâ ş .ie câ av â n d n ci în moşiile aceste Puţănii săci,Hârciogai i , Pogâcenii cei zic şi Aldeştii ce sânt totun a lâ n gă a lia pe vale Puţănilor ( insa Pogâcenii sînt

mai lungi, căci capătul despre răsărit este din apa E-la nu lu i, ia r nu din za re dia lului ce iaste despre apusde E l a n , iar cap ătu l desp re apus este ca şi a celor-lalt e) la ţinu tul Fă lcii u lu i, şi care mo şii este şi dmluir a z â ş cu ba ştin a ve chi şi schimbaturi i cumpărături main o î, ş i fi in d câ pă rţile noastre sânt ştiute de a celor-lanţi răzăşi din hot'arnicile ce sânt la dmlui pe acestem oş ii , pen tru ace ia f i ind câ Pu ţănii giumătate parte

d e s p re răs ăr it este a d u m is a L iar parte noastră ş i a ce-lo rla nţ i râ zâ şi este despre ap us, socotindusâ doi stân-j in i dre pt unul, bâtrâ nu l Bâ zgu leşti lo r, ce sâ împarteîn tr i i . an um e T o a d e r, Simion şi Trofin, şi fiind câ Si-m ion B â z g u niau fâcut pe noi anume Ion, Costandin,M a ria , ş i o a pa tra parte o trage Vasile Guţu cu cu-vâ nt câ ia r fi d an ie de la tatâl nostru, avem în moşieac ia sta d o îz â : i ş i noi stânjăni una palmă doi parmaci,be z no î stâ njâ ni c in ci palme, şa sâ parmaci parte luiV as ile la to ate m asu rile curm ezişului ce este în sus şiîn gio s pe vale . aş i jde re şi în Hârciogani pe zare des-pre r ăs ăr it şa pt e stân jâni patru parmace, bez doi stân-jâ n i doî palm e ş a s â parmaci parte lui Vasile, iar pevale şasâ stânj t r i i palme, patru parmace, bez doi stânj.una palmă un parmac parte lui Vasile, cum şi despre

a p u s pe za re ci n ci stân j. ş apte palme doî parmace bezuu stânj. şapte palme cinci parmace parte lui Vasile,care în curmezişu socotindusâ vine bun şasâ stânjâni,trii palm e şa sâ pa rm aci parte noastră. Asâmine şi dinPogăceni pe E la n de spre răsărit, avem 11 stânj. 6 palme.

i > i i i i u t t f i z« pi> « v o i . e p . ; i i



'1\(S

be z 3 it .1n j. 7 pa lme 2 pa rm a c i pa rte lu i Va s i l e , c u mp c m i jl oc 13 s t â n j. 5 p a r m i c i , b e z p a r t e l u i V a s i l e 4

n tt nj. 2 p a l m e 7 p a r m a c i . i a r d e s p r e a p u s p e z ă r i , a -

v c m 11 s t â n j . r. p a l m e . 3 p a r m a c e , b e z 3 s t â n j . 7 p a l m e ,.S p a rm a c e . p a r te l ui V a s i l e : c a r i ş i a c e s t e c u r m e z i ş u r i« o co tin d u sâ v in b u n i 12 s t â n j . I p a l m a 5 p a r m a c i . i a -r i ş l pa rt i- no a s tră . P e n tru c a re f i ind c â la 17 96 lu l i 2 8 .I ra t il i no s t ru C o s t a n d in a u lua t 4 0 le i ş i la 9 7 lu n i 14 .a m lu at c u I o n ş i c u C o s t a n d i n 2 0 l e i , ş i m a i l a u r m âla 9 8 M a i 1, i ar f r at e le n o s t r u C o s t a n d i n a u m a i l u a tl ( i I c i, c a r i p i s te to t f a c c a p i t e 7 0 l e i , b e z d o b â n d a

c u t o c m a l ă c a s a d a m s t â n j a n i i a r ă t a ţ i c e s â n t t o ţ id o m n e şt i In v â n z a r e c u p r eţ s t â n j ă n d e P u ţ â n i 2 0 p a -rale', ia r d e H â r c i o g a n i u n le u , ş i c e i d e P o g â c e n i c â t e(rf> pa ra le do i ba ni . A c u m d a r a p u c a ţ i f i ind d e d m lu ica ori bani sâ t d â m c u d o b â n d a l o r , o r i s â v i n d e mp â rţ ile n o a s t re c e m a i s u s s â a r a t â , d u p l t o : m a l a , ş in e a vf ln d n oi n i c i o p u t e r e , a m c ă z u t c u r u g ă m i n t e l a

d m l u i ş i i a m d a t t o a t e p â r ţ i l e n o a s t r e , a t u s t r e i f r a ţ i i ,Io n, C o s t a n d i n ş i M a r i a c i s a u a r â t a t m a i s u s d i n P u -ţâ n i, H â r c i o g a n i ş i P o g ă c e n i , b e z p a r t e I u l V a s i l e , I np re ţu l a t u t u r o r b a n i l o r , a t â t a c e ş t i 7 0 I c i c a p e t e , c â tşi d o b l n d a c â t s o f a ci . D r e p t a c i a s t a d e a c u m î n a i n t ed m lu i, f ii , n e p o ţ i i, ş i s t r ă n e p o ţ i i d u m i s a l e s a a i b â a s t ă -p â n i a r â t a t i l e p â r ţ i l e n o a s t r i d i n t r u s t r c l e m o ş i i l e c a od r i a p t ă m o ş i e a d m i s a l e .

1 8 0 5 M a r t . 1 4 .

t l : u Io n B â z g u , f E u M a r i a s o r a l u i I o n B â z g u ,t l 'u I o a n a f at a lu i C o s t a n d i n B â z g u , f E u P o s t u l11 z um b ă r b a t l o a n i i ş l g i n e r i l u i C o s t a n d i n B â z g u .

„ c u z â s a n u m i ţ il o r d e s u s a m s c r i sC o s t a n d i n V â r l a n d i i a c .

1 38 ) D o c u m e n t d i n 1 8 05 M a r t 14.S u m a r u l . S p ă t a r u l M i l e i C o s t a c h i l u m p t r ă p e n t ru !S0 l e i d a t o r i i p A r -

ţiW • t re i r l t c f l d in P u ţă ni , l lârc lotfaa l « I P oaă eonl .( M o ^ l a K o ^ l c ţ i l , « c ll ţ t e a P o g ă c e n i v , 3 6). H â r t i e c o a l ă ,

încredinţam prin acest adivarat zapis al nostru lacin»tltl m&na dumisale spat. Matei Costachi precum sft



211

Sâ ş t ie câ la 17 97 lun i 14 luâ nd noi c inc iz ăc i le i del a d m l u i p e p ă r ţ i l e n o a s t r e d i n m o ş i e P u ţ ă n i i Să c i , H â r -c i o g a n i i ş i P o g â c e n i i c e i s â z i c e ş i A l d e ş t i i d e l a ţ i n u t

F ă l c i i u l u i f a c â n d o v â n z ă t o a r e d u m i s a le , d in c a re d o l zâ c iş i c i n c i l e i g i u m ă t a t e p a r t e n o a s t r ă c ă zâ n d cu r u g ă -m int e n ia u p r i imit d e am d at ba ni i cu dobâ nd a lor d inv r e m e c e a m l u a t . D e c i c â n d n o i a m s c o a t e v â n z ă t o a r ea c e s t e p â r ţ i a n o a s t r e , f i in d c â d u m n i a l u i e st e r â z â şm ai a p ro a p i la ace ste m oş i i la a l ţi i n ic i cu un chip sânu f im vo ln ic i a v in di ce iar ăş i du m nia lu i ca unul cea r e p r o t i m i s ă r i m a i m u l t ş i s p r e î n c r e d i n ţ a r e a m i s c ă -

l i t . ia r cei ce n am şt iu t ca rte am pu s num ile ş i degit i le .805 Mart 14.

f E u l o n i ţ ă A r s ă n i , f E u T o d e r a ş c u C h i s a r ,f E u G h e o r g h i i C h i s a r , N e c u l a i z u g r a v , V a s i li P o p a .

139, Document din 1805 Mart 20.S u m a r : S c r i s oa r e de a şez a r e i nt re ob jt i a r ă z eş i l or de Vâ t c a n i f i spa -

ia ru i M atei Co st ac h i , pr in car i i ş i a le g f ieca re părf i lc de moşie din Vâtcanisp re a înceta o. lce pr ice intre ei . Scr iso are a este adever i ta de VeniamlnC o st a c h i Mi t r opol i t ş i de br e r i i d i v a n i ş t i .

(Moş i a K Of i eşt l , s c l ' ş t ea Vut c a n i p l i c I i i , N o. 2 6 ) . H â r t i e , c oa l â ma r e.

Veniamin mitropolit Moldovei.

N o i r â zâ ş i i d i n m o ş i a V â t c a n i i d e l a ţ i . i u t F ă l c i i u -l u i d a t a m a d i v ă r a t â ş i î n c r e d in ţ a t ă s c r i s o a r e a n o a s tr ăd m i s a l e M a f t c i C o s t a c h i b iv v e l s p a t a r p r ec u m s â s â

ş t i e c â d u p ă m u l t e p r i ci n i ş i g i u d e c a t ă c e a u a vu t d l u icu noi atât mai înainte vreme cât ş i în anul trecut lad i v a n î n a i n t e a d u m i l o r s a l e ve li ţ. lo r b o e r i c u m ş i în a i n t e ap r e a î n ă l ţ a t u l u i ş i m u l t m i l o s t i vu l u i n o s t r u d o m n ş i s t ă -p â n M ă r i e s a A l e x a n d r u C o s t a n d i n M o r u z V v o d s auh o t ă r â t c a d u m n i a l u i s p ă t a r s â ş i t r a g ă p ă r ţ il e c e a r edin nu m ita m oş ie Vât ca ni i d in tot locu l cu tot v in i tu lp e s c r i s o r i l e c e a r e , d u p â c a r e r â n d u i n d u s â ş i h o t a r -

n ic pe pr ea sf inţ ia sa E p isc o p u l de Hu ş i ş i p^ a l ţi bo-er i ş i v i in d la faţa loculu i du pâ ară tare ce am fâcutno i ma rg in i lo r nu m iţ i i m oş i i d in g iu r împ reg iur sau ş im ă s u r a t î n s t ă n j ă n i ş i a u a l e s p ă r ţ i l e d m i s a l e s p t a r u -l u i d e s p r e a p u s d i n c a p î n c a p u l m o ş i e i p r e c u m a r a t ă



212

hotarn ica ce iaste d in anul cu rgâ to r i i i ş i t re cu ta lu n ăFe b r u a r ie 10 şi fiind ui p e p a r t e a d m i s a l e a u v e n i tcea mai mare parte de sat i v i i ş i l i v e zi cu po m i anoastre am p icat cu rug ăm inte la du m ni a l u i ş i n e a m

învoit intracestaş ch ip , ad ic ă d in co lţu l dm g io s ş i d e -s p re a p u s a V â t c a n i l o r s a s ă m ă s o a r e î n s u s l u n g u llu iie dreapta pana în fundul vă i i U rs o a i i ş i câta s o m ăd e s tâ n je n i v o r e ş i m a s i i r â n d u s â d in c o l ţ u l d in g io s ş id e s p ie r ăs ă ri t în s u s p e z a r e a d e a l u l u i d e s p r e M a l a -cş ti s o m a s t â n jă n i lo r ce a u e ş i t d e s p r e a p u s u n d e s ăv a îm p lini s a s a p u e p ia t r a h o t a r ş i a s â m in e s a s ămăsoare ş i d in l in ie a do î p ie tre ce s â n t în c a p â t u l

d in g io s a n u m it ei m o ş i i în s u s p e cu r s u l p â r ă u iu i ş iu nd e s â v a î m p li ni s u m a s t â n j ă n i l o r c e a u e ş i t d e s p r ea p u s s ;i s ă p u e ia r ă ş i p ia t r a h o t a r , ca r i a c e s t u lo c cuto t v e n it u l s a l s t ă p â n im n o i u r m a ş i i ş i n ia m d e n ia m u lnostru cu buna pace în ve c i . Iar ce la la l t tot lo cu l c eia ste d h t r a c e s t a în s u s pâ n;\ î n c a p u l m o ş i e i V â t c a n i ic um ş i î nt re g h o t a r u l m o ş i e i n o a s t r e B a n c o v i c i u c ei a s t e p e p â r â u l V â t c a n i i , c a r e p e d i n s u s s â h o t ă r ă ş t e

cu p arte a a c e a s t a a n o a s t r ă d e V â t c a n i c e s a u a r â t a tm ai s u s , ia r d e s p r e a p u s c u m o ş i a P u ţ ă n i i c u a p ă ad m is a le s p a t a r . ce a r e lu a t a cu s c h im b , ia r p e d i n g io sc u n u ş i a F a u r i i i a r â ş i a d m i s a l e s p a t a r . c e o a r e l u -a ta c u c u m p ă r ă t u ra ş i d e s p r e r â s â r i t c u m o ş i a M ă l â -e ştii a d m i s a le s p a t a r Ş e r b a n , s â le s t ă p ă n i a s c ă d u -m n ia lu i, u r m a ş i i ş i n e a m d e n e a m u l d m i s a l e c u t o t v e -n it ul c u b u n a p a c e în v e c i . Ş i c â t e s c r i s o r i a m a v u t

a c u m p e B a n c o v i c i l i a m d a t d u m i s a l e , i a r c â t e l e v o mm a i g ă s i la m a m u n l e n o a s t r e s a a v e m a l e d a d m i s a l e ,ia r m a i a f l â n d u s â d u p a v r e m e u n d e v a s a a i b â a l el u a , ş i c â n d or i d u m n e a l . i i o r i u r m a ş i i o r i n i a m d e n i a -m u l d m i s a le d i n p a r t e a a c e a s t a a n o a s t r ă a r m a i l u acu cu v â n t câ n u ş a u a l e s t o a t i p ă r ţ i le , a t u n c i s a n i s ăîm p l in e a s că a t â t ce n i s â v a lu a câ t u ş i t o a t a p â g u -b i r e a ş i ch e l t u ia la ce a m ta ce f â r â n ic i u n c u v â n t d e

p r ic in u i t e , cu m ş i d m is a le d in t r a ce a s t a ce i s a u d a t is a t p n c m u i v r e o p â g u b i r e s a u c h e l t u i a l a n u n u i n a i s ăi s â I m p h n u s c » t o a ta , c e î n c a s a s t ă p ă n i a s c ă d m l u i



213

d u p ă h o t a r n i c a a c e a d e m a i s u s a r ă t a t a ; ş i d e a c u mî n a i n t e n i c i d m n e l u i s a u u r m a ş i i s a u n i a m d e n i a m u ld u m i s a l e s â n u m a i c u m p e r e d e l a s t ă p â n i t o r i i l o c u l u in o s t r u n i c i n o i s a u u r m a ş i i s a u n i a m d e n i a m u l n o s t r u

s â n u p r i î m i m p e a lţ i i c e n u s â n t r ă ză ş i a i n o ş t r i c uv â n z ă r i s a u c u d a n i i î n p a r t e a n o a s t r ă , ş i p e n t r uc a s â s â p â z a s c â n e s t r ă m u t a t a c i a s t â î n v o i a l ă a m d a ta c i a s t a a n o a s t r ă s c r i s o a r e d m i s a l e i s c ă l it ă d e c e i c ea m ş t i u t c a r t e c u m â i n i l e n o a s t r e , i a r c e i c e n a m ş t i u ta m p u s m â n i l e ş i d e g i t i l e ş i a s ă m i n e a n i a u d a t ş id u m n i a l u i s p a t a r .

1 8 0 5 M a r t i e 2 0 .

L u p u l S â r g h i e r â z â ş d e V â t c a n i ş i d e B a r . c o v i c iE u P r e u t u l l o a n r â z â ş d e V â t c a n i ş i d e B a n c o v i c i .f E u V a s i l a c h i M a r c u r â z â ş d e V â t c a n i ş i d e B a n c o v i c if E u V a s i l e P l ă c i n t ă „ ,

f E u S a n d u P a i s uT E u A n d r e i u C i u l e i ut E u L u c a G â l e

•}• E u V a s i l e L a z o r•}• E u D u m it ru P l ăc in tă „ „ „-J- E u L u p u l ze t l l ie „ „ »

t E u T o a d e r s i n V a s i l e „ „ „t E u S a n d u l D a m a s c k i n „ „ „f E u S i m e o n z e t B o i a n „ „t E u C o s t e D i m a „ „ „t E u T o a d e r K > r iţ â „ „ „f E u C o s t a n t i n N e ş t i a n „ „ „t E u C o s t a n t i n G â l e „ „t E u S a m o i l â P a i s u „ „ „t E u G h e o r g h e E n a c h i „ „ „t E u C h i r i a c N e l i r s u „ „ „t E u C o s t a n t i n D i m a „ „f E u l o r d a c h i P r o d e „ „ ,,

S" E u M a r i n s i n S a f t e i r „r E u D i m a Ş o i t u „ „ „r E u V a s i l e Ş o i t u „ „ „f E u A c s i n t e P e t c u „ M „S- E u T o a d e r z e t Ş o i t u „ M M



214

f E u I o n Ş o i t u r â z â ş d e V â t c a n i ş i d e B a n c o v i c i

f E u I o n B e j e n a r i u „ ,, „

•[ E u C o s t a n t i n B o l a t „ „ „

f E u A l e x a n d r u s i n V a s i l e B o z i i a n „f E u P e t r e B o z i i a n

f E u T o a d e r s i n V a s i l e B o z i i a n „ M

f E u V a s i l e z e t B o r c e „

•f E u M a r i n z e t P l â c i n t â „ „

f E u G h e o r g h e s in G a v r i l C o t u n a „ # M

f E u A n d r o n a k i P r o d e „ M

f E u S i m e o n P r o d e „

f E u V a s i l e B e j e n a r i u „ u

f E u V a s i l e H â l a n r â z â ş d e V â t c a n i

f E u A p o s t o l B â b â i u „

+ E u C o s t a n t i n z e t P o s t u l B â b â i u r â Z â ş d e V â t c a n i

j E u D â n i l â B â b â i u „ f>

f Eu Şărban Ghiban „ M

•j- E u C o s t a n t i n C h i r i ţ â „

-}• E u G a v r i l B e j e n a r i u r â z â ş d e V â t c a n i ş i d e B a n c o v i c i

•f E u l a n e D e r i n c â „ „ n

•}• E u G h e o r g h e s i n P o p a „ „ n

•{• E u V a s i l e s i n T i m o f t e B o z i i a n „ „

j E u G h e o r g h e s i n T i m o f t i B o z i a n „ „

+ E u T o a d e r N e l i r s u „ M

-j- E u C o s t a n t i n C h i r i i r â z e ş d e V â t c a n i

f E u Io n s in G a v r i l C o t u n a „

f E u P a v â l P r o d e

f E u G h e o r g h e C r o i t o r i u l „ •E u N i s t o r P r o d e „

E u l o r d a c h i P r o d e „

E u S t a t e P r o d e

E u C o z m a r â z â ş „

E u G h e o r g h i A n t o n „

E u A n d r e i C i o l a c „

E u l o r d a c h i N e ş t i a n

E u Ş t e f a n B â b â i u z e t p r e u ţ A r s a n i „E u C o z m a B â b â i u r â z e ş d e V â t c a n iE u Io n s i n B â b â i u



215

E u C o s t a n t i n s i n P o s t u l B a b â i u r â z â ş d e V â t c a n iE u G h i o r g h i z e t B â r c â

E u l o a n C h i r i ţ a r ă z e ş d e V â t c a n i ş i d e B a n c o v i c i .A c e ş t i d e s u s i s c ă l i ţ i c u c o n d e i u l m e u d e b u n ă v o e

lor a u z i s sâ i i scă les c f i indu faţâ f ieş te car e drept car isa u i sc ă l i t cu co nd eiu l lor ş i am ş i i s că l i t .

C a r p G a l e p i t a r . G h . N e ş t i a n c ă p i t a n r â z e ş d eV â t c a n i ş i d e B a n c o v i c i .

V i i n d î n a i n t e m e r â z â ş i i de m o ş i e V â t c a n i i ş i a r â -t â n d u n e c â d e a l o r b u n â v o e a u d a t a c i a s t a î n v o i a l au n d e f i in d ş i d m n e a l u i p o s t . M a t e i C o s t a c h i fa ţ â , ş i a -r ă t â n d ş i d l u i a s â m i n e c â s a u î n v o i t s a u î n c r e d i n ţ a t ş id e c â t r â m i n e .

C o s t a c h i G h i c a v e l l o g o f ă t . 1 8 0 6 M a i l .

D e l a i s p r â v n i c i e F â l c i i u i u iV i i n d ş i î n a i n t e n o a s t r ă r ă z ă ş i i d e m a i s u s , a n u m e

P o s t e l n i c u l B â b â i , C o s t a n t i n M a r c u l , C o s t a n d i n B a l o t ,

C o s t a n d i n N e l i rs u ; T o a d e r B u l ^ ă r e s c u , V a s i l e l o r d a -c h i ţâ , D u m i t r u P l ă c i n t ă , C h i r i a c N e l e r s , i T o a d e r N e -l e r s ş i a r ă t â n d c â a c i a s t a d e m a i s u s c u p r i n s ă î n v o -i a l a i a s t e c u b u n â p r ii m i r e l o r ş i a t u t u r o r r ă z ă ş i l o r ,u n d e f i in d f a ţ ă ş i d m n e l u i b i v v e l p o s t . M a t e i C o s t a c h iş i a r ă t â n d c ă i a s t e ş i c u a d m s a l e b u n â p r i i m i r e s a uî n c r e d i n ţ a t ş i d e c â t r â n o i . .

1 8 0 6 M a i 4 .

D u m i t r a c h i B e l d i m a n s t o l n i c .

D i n t r a c e ş t i d e m a i s u s i s c ă l i ţ i r ă z e ş i v i i n d ş i î n a -i n t e n o a s t r ă l a d i v a n A p o s t u l B â b â i u , i C o s t a n d i n z e t

A p o s t o l B â b â i i C o s t a n d i n D i m a i L u p u l S â r g h i e ş iT o a d e r s in V a s i l e , i G h i o r g h i B â r c â , : i C o s t a n t i n z â tG u r â la t â . ş i C h i r i i a c N e l e r s u , ş i o s a b i t m a i v i i n d ş i

Ghiorghi Zboiu şi lordachi Prode Croitor, ce nu sânta c e ş t i d o i în î n v o i a l a a c i a s t a i s c ă l i t ă c u t o ţ ii a u a r ă t a tc â d e a l o r b u n â v o e s a u p r i i m i t ş i s a u î n v o i t , f a ţ â

f i in d ş i d l u i p o s t . a s â m i n e a u a r â t a t , p e n t r u a c e i a s a ua d e v e r i t î n v o i a l a a c e a s t a ş i d e c ă t r ă n o i p e n t r u c a



216

sâ si tfe* urmare u , fn tocmai precum sâ ara ta.1 9 0 6 M a i 1 2 .

Neculai Bal? vel logofăt, D. Raltf vornic, Cjhior-

ghe~. vel vornic, G r. Mânu vel sp atar , D. B ogda nvel vornic, Man. Dim achi vel log., C . B al ş vel vornic,Dumltrachi Calimachi vel vorni:, D. Roset hatman.

1 4 0 ) D o c u m e n t d i n 1 8 1 7 I u n i e 5 .

S « i w r . C mnd r a Ghedeonova vinde prin mezat cu 174000 lei mo-f U R ofteţtf ci trâ El enco M ide«cu F anu.

(M oţi* K oţieţtl, aeli ftea K oţieftl plic xi l , IM ). H ârtie coalâ mare.

Câsandra ,'podpolcovniceasa Gh ed eo no va sup usaîmpărăţiei Roşiei, prin acest zapes de vânzare fac ştiut,câ rămâind însărcinata a plăti datoriele celui întâiu bo-eriu al mku, răposatului postelnic Matei Costache, careIn urmă adâugândusâ şi cheltuelile făcute cu creştireap învăţătura fiului nostru Vasile, pâna când şi el sausăvârşit din vi ia ţâ ; al doile In vreme vă d uv iei meleiarăşi neavând nici un ra zim de vreu n sim ţitoriu ven it,

şi dupâ greutăţile vrem ilor, şi ne ap ăra tele cheltue lilccasei, iarâş tot In sporire datoriilor m erg ând , şi ci e -ditorii neîncetat ap ucând um â şi su pă rân du m ă sâ le plă-tesc banii, aşa dar apo i dup â ce şi toate nă de jdi lesfârţindule de a mai ave vreun chip sâ întimpin plataacestor grele datorii, am socotit chipu l cel mai I j s n i -toriu a vinde de veci prin mezat dreptile moşii ce aurâmas Intru a me clironomle de Ia numitul tiul meuVa sile, care şi lui iau fost clironom ie de la legiu itulsau părinte ţi al mieu b ă r b a t , răposat postelnic MateiuCostache, anume: Roşăecii cu t o a t e săliştile ş i p ă r ţ i l e

de moţte, ce sâ a l A t u r i a x â , c a r i sânt la ţ i n u t u l Fălc i -ttttai, adicâ Dumeştii i Corotenii, i Piţganii i Hârcio-ganii i Puţănii săci, i Puţănii cu apâ, i Muntenii, i Fa-urii, 1 tiancovlciul. I Crăciuneştli, i Papuceştii, i Ţu-ftkeţtil, i Bribeştii, i partea din Vătcani, i Căprioaracu celelalte pârţi d c Făleşti, i pa r te d in Hâceni, şi

pârţilc ce *a vor alege din Dolheni, i Andrieştii, i M î -reştH, » Uoghenii, i liărgâounit, iŞărbăcanmi şi Chirice



217

c a r e t o a t e a c e s t e î n t r u p â n d u s â a l câ t u e s c o a ş ă z a r e ,

c e s â l u n g e ş t e d i s p r e r â s â r i t s p r e a p u s p â r I n a p a B â r -

l a d u l u i , c u t o a t e z i d i r i l e c e s â n t p e d â n s e l e , c a s â d e

a ş â z a r e c u b i s â r i c â ş i r a t o ş l a d r u m u l c e l m a r e , ş i c u

p a t r u i a z u r i c u m o v i l a l o r ; ş i d u p â a m e c e ri re p r i n

j a l u b â c â t r â c i n s t i t u l g h e n e r a l c o n s u l a t r u s â s c u , s a u

f â c u t c u n o s c u t ă c e r i r e i n e p r i n n o t a c e a m d a t l a 2 8

z i l e a t r e c u t i i l u n i F e v r u a r i e d e p a r t a m e n t u l u i p r i c i n i l o r

s t r e i n e , c â n d ş i d e l a d e p a r t a m e n t u r m â n d u s â c u v i i n -

c i o a s ă c c- rc e t? .r e s c r i s o r i l o r a c e s t o r m o ş i i ş i d o v e d i n -

d u s â d r e p t e a m e l e , a p o i p r i n d o m n e a s c a ţ id u lă c â tr â

d u m n a l u i v j v o r n i : d e a p r o z i , ş i p r i n o s â b i t â ţ id u l ă ad m s a l e c â t r â t e l i a l b a ş a l a 1 5 z i l e a t r e c u te i l u n i M a r -

t i e s a u S C J S î n m e z a t n u m i t e l e m o ş i i , d â n d u s â p o r o n c a

c a î n h o t â r ' t a v a d e d i 4 0 z i l e s â s â st r i g e c u n e c o n -

t e n i r c p e l a t o a t e u l i ţ â l e o r a ş u l u i ş i î n d i v a n , c u m ş i

o s â b i t p o r o n c â i a r â ş i p r in c a r t e d o m n e a s c ă ş i c â tr â

d r e g ă t o r i i ţ in u t u l u i c a î n v a d i a o a a c e a s t a de 4 0 z i le

s â p u b l i c r i s a s c â v â n z a r e a n u m i t e lo r m o ş i i ş i l a s t a re a

l o c u l u i ş i î n t o t ţ i n u t u l s p r e î n ş t i i n ţ a r e c e l o r c e v o r f i

m u ş t e r i i s â c u m p e r e , ş i a c e l o r c e p o a t e s â s â a r â t e

c u v r e o p r e t e n ţ i e ş i f i i n d c a p â n â a n u s â s f â r ş i m e -

z a t u l s a u a r â t a t c u j a l o b â p i t â r i a s a C a t r i n a G a f e n -

c i a s â ş i l o n i ţ â C a p ş a c u r ă z e ş i i l o r, f â : â n d p r e te n ţ ie a -

supra moşiilor Dolhenii, i Andrieştii, i Papuceştii, i Ţu-fhccştii ş i Nâreştii, r ă m â n e în r ă s p u n d e r e c u m p â r â -

t o r i u l c e v a f<, c u m a r a t â ţ i d u l ă m e z a t u l u i . D u p â c a r ed e a t u n c e ş i p â n â a c u m I a 3 z i l e a c e ş t i i c u r g ă t o a r e

l u n i I u n i e u r n i â n d u s i f a c e r e a m e z a t u l u i n u m it e lo r m o ş i i

c u n e c o n t e n i r e . p r e ţ u l c e l m a i d e p e u r m ă ş i c d m a i

b u n , a d e â , u n a s u t â ş a p t e z â c i ş i p a t r u m i i l e i I a u

d a t d m n e e i Elencul Miticasca, s o ţ i i a d m s a l e P a n a i t a c h e

P a n u l , c u m s â a r a t â s ă v â r ş i r e a v â n z ă r i i c e s a u t re cu t

î n d o s u l ţ â d u l i i m e z a t u l u i , c a r e s a u a d i v e r i t d e c â t r â

d m l o r v e l ţii b o e r i a i d i v a n u l u i , î n s â c u m u l ţ â m i r e a m e aî n t r a c e s t a ş « h i p c a p e n t r u u n s c h i t V l a d n i c u l c e i a s t e

In c u p r i n s u l a c e s t o r m o ş i i , c a r e m o ş i e n u a r e , c e n u m a i

n i ş t e l i v e z i ş i n i ş t e p o e n i d e f â n a ţ ş i d e a r a t s p r e h r a -

n a p ă r i n ţ il o r c ă l u g ă r i , s a s â î n g r i j a s c â c u m p â r ă t or i ul ş i



218

moştenitorii dum isa le , ş i sâ urm eze pe ntru toa te ce lecuprinsă p rin s c ri so a r e r ă p o s a t u l u i p ă r i n t e l u i C h e s a r i eCostache cumna tulu i mieu, a d ec â a sâ în to cm i sch i tu lbine, şi a sâ sluji s f â n t a J i t u r g h i e d e o b ş t i e , a a v e a

toate cele t rebu inc ioa să ş i a sâ a f la d ia p u ru re pă r inţ icălugări t r e b u i n c i o ş i ; p r e c u m ş i a s â f a c e ş i d o â p o -meniri pe tot a n u l , u n a l a h r a m u l s f . A d o r m i r i lâ 15z ile A v g u s t , ş i a l t a i a z i o a s f i n ţ i lo r î m p ă r a ţ i C o s t a n d i nşi Elena la 21 zile M a i u . Ş i o s â b i t în c u p r i n s u l m o ş i e ice cumpâ râ dm lui de Ia mine câ t ţ ine d i n m a l u l a p e iB â r l a d u l u i d i s p r e r â s â r i t , m o a r â n u p o a t e f a c e , c â c im a i g i o s d e m o ş i ia c u m p ă r a t a d e la m i n e i a s t e m o a r as oa cr âm e d m i s a le S af te i B o g d a n s p â t ă r e a s a , c u s c r i s o r itemeinice, ş i n ici poa te fa ce m o a r â , p en tr u că eu î iv â n d m o ş ia c e să p o m e n e ş t e d i n m a l u l B â r l a d u l u i s p r erăsărit iar n u s p r e a p u s , c a r e v a s â z i c ă c ă a r e î nstăpânire numai u n m a l al apei, ş i d e a c e i a n u i a s t es lo b o d a fa c e m o a r â , ş i n ş a î n t r a c e s t c h i p s ă v â r ş i n d u s ăv â n z a r e a n u m i t e l o r m o ş i i ş i p r i i m i n d e u d e p l i n a r ă t a ţ i i

b a n i d e Ia d u m n e e i c u m p â r â t o a r e a , i a m d a t ş i e u î m -p r e u na c u z a p i s u l a c e s t a ş i t o a t e s c r i s o r i l e c e a m a v u ta s u p r a a c e s t o r m o ş i i, î n p u t e r e a c ă r o r a s c r i s o r i ş i am e z a t u lu i s ă a i b ă a t â t d u m n e e i c â t ş i m o ş t e n i t o r i i d u -m i sa le d i n n i a m î n n i a m a l e s t ă p â n i c a p e a d u m i s a l ed re p te o c i n e ş i m o ş i i c u m p ă r a t e p r i n m e z a t ş i c u b u -n â c r e d in ţ ă l u â n d u ş i v e n i t u l d i n t o a t i p e o b i c e i u l p ă .

m â n t u lu i a s u p r a c ă r o r a m o ş i i s p r e î n t e m e e r e a c e d e s ă -v â r ş it a s t ă p â n i r i i d m s a l e , s â ş i f a c â ş i h r i s o v d e î n t â -

r i tu râ. , . c1817 Iunie 5.

C â s a n d r a C o s t a c h i G h e d e o n o v a p o t p o l c o v n i c i a s a

D i v a n u l

S ă v â r ş i n d u s ă v â n z a r e a n u m i t e l o r m a i s u s m o ş i i ,

p r i n m e z a t u d u p â t o a t ă r â n d u i a l a p ă z i t ă , ş i c u t o a t ă

m u l ţ a m i t a d u m i s a le p o l c o v n i c e s â i , p r e c u m ş i î n s u ş i p r i n

z a p i s u l a c e s ta c e d â d u m i s a le c u m p ă r ă t o a r e i a d i v e r e ş t e ;



219

d r e p t a c e ia s p r e a a v e z a p is u l a ce s ta d e p lin a c re d inţ aş i tă r ie , sa u Incre d in ţatu ş i cu a noastre iscă l itur i.

1817 lune 6.

U a l ş v e l l o g o f ă t ,

C . R o s â t v e l l o g o f ă t

A le x a n d r u la n cu le u v e l v o r n ic

A n d r o n a ch i D o n ic i v e l v o r n icP e ţ r a ch i R o s â t v e l s p ă t a rV a s i l e v e l v o r n i cl o a n T â u t u l v e l b a n

I n d o s l e g a l i z a r e a c o n s u l a t u l u i r o s i e n e s c s u p t N o .9 0 d i n 1 8 1 7 I u n ie 1 8 . i s că le ş t e co n s u l ş i ca v a le r A n -d r e i P i s a n i .



I N D I C E A L F A B E T I C

Abagerul loan 3a 50, 54, 87

Acachie egumen, 48

acotisi (a s e - ) 38, 128, 179

acolisitori, 67

Adahinei Ion 52

Adam cimăraş 66

A dam C ost. 7

A dam bi v 2 pah . 8, 9

A dam G avr il diac 18, 19

Aftanasie monah 56

Afteni Damian 44

A f tod or Stei . P r eut. 7, 11, 15,

42, 60, 77, 78, 120 ; ur maşi i

lui 95.

afurisenii 16

Agaple 3

Agarici Nec. 48

A l beşti 34, 35, 51, 55

Albul Balan 8, 9

. N astasi a 26. N l ca 26

. P al ugh l a 2f»

. T ar cl n 8. 9

A l d eţt l (ce se cheamă ş| p 0 -

R ăcenl ) 31, 73, 82, 87. 104,

107, 130, 132. 144, 159, 162

20*», 208, 210.

A l exan dr u l l i e 110A l exand r u vor nic de T upi laţi

43, 44

Amarandei Gavr i l 52 . 79

A nn a 119

analoraoa 168

A nan i as log, 97

A nastasâ mon ah 43

A ndr ei căpi tan 184

A nd r i eşti 19, 56, 6 8 . 7 1 , 8 0 , 110,

180 183, 216, 217, [A ndr ieclJ

176 [g i umă tate d e - este H âr-

mâneş t i j

Andrunachi dascal 110, 112

Anghe l ina 7

A ngh eluţâ di ac 72

A ni sia 3, 80, 8 2

anteres 170Ant iohie 51

A nt on 197

preut 30

„ G heor ghe 214

. l on i ţă 31, 34

. M ar cu 34

. S a v a 146

A nt on i e mi l r op ol l t M o ld ove i 59

A nu şca 55

Apos to lach i P r i cop i 50

A postu l [băt r ânul ] 37

apr ozi , vataj d e— 137, vor ni c

7 - a — 1 2 6

A r hir c p iv ni cer lu l de H uşi 2,

4. 198

iLMki*.



221

Arimie 183

A ron i conom 48

A r s in i d iacon 14

loniţa 162, 211arvonă 94

a Saf tei M ari a 213

A v r ă m i a 5

B âb âi u A po stol 51, 151, 179,

182, 183. 184. 215

B âbâ i u C os t , Ş te fan , A r săn ie,

C oz ma , I on, D âni lă 214-215

Bâbiceni 35. 36

Baciul Gh. 182

B âd r os N ec. 143, 160. 164,175 ,

176

B âd r os l or dachi 46, 48. 1.59

B âhn ar i u 51, 193

B al an 27, fânt âna l ui — 139

. T oader 109, 110

. V asi l e 214B ăl ăn eşU 44 , 75, 88, 103. 116,

117, 190

B&lat [v. Bolat) c. 255

B al ş C ost . vor ni c 206, 216

„ M anolachi spătar 206

„ N ec . vel l og. 216, 219

, L upu vor ni c 9t

. T eod or ban 1,41, vor n»c 30Banarlul Gh. stolnic 54

B ancovi ci u 80,81, 177,212,213,

215, 216

Banta; Ant ioh le 60„ T eodo r ban 23, 35

Banul 152Bârcft Gh. 215

H ârcâ A po sto l . Ştefan, V lasâ,

Vasile, Ene 86Bâr lad ( a p â - ) 17, 32, 34, 56 ;Bârlad in târg In— 35,

Bârl i leşt i 7

Barnovschi, mănăstire 58

başca, sau deosâbit Putânii—82

B ăsâşti 30, 47. 64. 82. W . 134.138, 149

Bîsoi Onţa 59

baron von Herescul 95

B aşot â T eodor p j h . 175 176

Bâtcâ Gh. 109

,Neculai, Strat 109

bâtr âni 13. 2t>, 15

B âz gu T r ohi n 43, 46. 151, 158,209, 210

„ I on, Si meon, T oader , M a-

r ia, C ost. 210

Bâz^uleasâ llinca 143

Bâzgaleştii 162, 203

B ej enar iu l I on 214 ; V asil e şi

Gavri l 214

bejenarif. unde au stătut— cubordeile lor 51

B eldi man G h. post. 187; vor -

nic 56

B eldi ma D um. stolni c 215

V asil e 19

B er di l ă V asil e 9, 10, 199. 202

Berheci Simion 59

beşicft de movila 45Beşleagă Ion post. 147. 154

M ir on p op ă 37, 92,151

bez ( f i râ) 206

Bin'â Gh. 29, 30

, C ost., D ochi ţa, V asi l ca

29, 30

biv ( fost) 35

blăstăm «car i e d e - » 38B ocman L upul 7

Bogdan Oh. caminar 177, 202



222

loan vel log. 85Dum. vornic 216Safta spâtăreasa 218

Bogdăneşti 117Bogheni 92, 104, 106, 107, 118,

122, 125, 126. 129, 134, 136,147, 152. 156, 216

Boghiceni 46

Bogos 47,64, 100, 101,103 146,M anolachi, V asi le, An-

tohi, I on, 86, 146Boian Simeon 47Bolat Cost 214

„ loniţă A itene 24Bontaş loniţă 183

Doi metrii 25Borce V as. 4, 214, bătrân in

Vâtcani 62, 197. 202

Borciul 3Borhineasa 14Borş Vasile 78 119

. Urâta. M irăuţă 119Bosia moşie 85Bosie C. log. 77. 82. 96Bostan loniţâ 43. 65. 78. 121

„ Simion. T udosca Gh.Prohire. A lexandru. V asil e 66

bou „a plâtit-olar iului ce a fostdat In puţul Petrei" 32

Boul. lacul - 85. - bătrânul - 3Bojiian Vasile 43

Chirilă 3. 24. 128T imofte 13. 14

A lex. T oader . Petru 214Ion, Căprioară. Urâta 3

Bi bharul 31Brebul Ştetan «unde a lost

sa Iul - 24. 49

Br ebul Z ahar ia. V asi le. T oaderT anasă 25

Brezun râdiul - 154

Br ibeşti [v. P r ibeşti ] 10. 24. 2533. 37. 39. 40, 41. 48.89. 113114. 174. 179. 182. 191. 193.216

Budan Gavril 121Bughian G r igore M ihai 50Buhuş IOP log. 12.160.161. 162.181

« Dochiţa 161« Neculai stolni c 57

Bulgariu Gh. 181

T oader 197, 215Burghelea Aba diac 64

Grigore diac 138. 165Vasile 20

Buşi lă Constanti n 192. 122. 128.153. 158

Buşil ă M ihai. C ostandachi. V a-sile şi A ndr ei 146

B uşi leşti i 104. 107. 131, 136. 166Buta vornic de poartâ 2Butcă Gh. 100Buzdugan Gh. med. 173Buzilâ Patraşco 26

C âcata. valea - 139Caiegiu losub 58. 59caimacan 131calabalâc 103calaraşi isprăvniceşti 182Calimah Dracachi vornic 216

., Gavril M itropolit M old. 53., I on T eodor V vod 37

.. I . G r igore V vod 58,. 1. A lex. V vod 179. 202 •camaraş de ocnă 89C ameniţa .înainte ce au dat

Turcii Cameniţa 24



h.%

Câneşti 95cânipft, dejma din—51Canta Nec- spatar şi is, de Făl-

cii u 104. 105. 106. 107. 112. 113.

126. 129. 132. 147Canta lordachi vel vornic 5».

67.—vel log. 50Canta M atei vist 117Cantacuzino lordachi vornic 7

vel log. 23C antemlr C ost. V vod 58

. C . A ntioh V vod 2.117. 19căpitan de curteni 147. 152

„ za is pr ăvnicie 35„ de codru 181. de mazili 182

C ăpr ioara 69. 189. 216C apşa loniţă 217Caragea Cost. spatar 67Caraul Oh. 200

Arhire. Costachi 200C âiâuşul Gh. 4. 62. 197.118

„ Ş tef . 198

C âr ba ş I r imia. A niţa- Şefan . A f -

tiniâ. A r tenie. 17. 19. 29. 30Cârcei I ftime. T udosie. Nacul.

Simion 15

C âr cioaie llinca 143. 166Cârligătura ţinut 117Cârnul; bâtrânul-26Cârpeşti biserica din 207C âipeşti 146Cirate log. 46Cârstina 59carte d« blăstăm 55; .cine are

carte are parte*; 150. carte dom-nească s'a găsit tocmită şiadaosâ 67

Casadra 47Casian 14 C aşin măn 179C ăşcleni 18. 36Catrgiul Costin ban 48; - spa-

tar 75. 84. 121—vornic 97.99-100. 104. '07. 108. 109" 116. 118.125 126. 129' 134. 147. 148.166.167- 169 «Elena vorniceasă.sora cu T udosia vistereasa101. 144. 145. 165. 167.

Corbul 47• N icoaiâ 15. 24. 28. 29„ I on. M iron. T udosiica,

Filip, Neculai, Ghelasie. Ca-tr ina. Postolache 16. 24. 25.27. 28. 29. 30. 32. 34. 38- 39.40. 41. 49. 57. 183

Corciul Timofte 180cavaler; consul şi— 219

Cazac tâlhar 159Ceaurul V asile log. 91, 146. i53Cerchez Ştefan comis 44, 45,

77, 119, 120, 140Cerchez loniţă căpitan 91, 93

M ihai stolnic 91. — ban92- . spatar 194

Cerchez Neculai diac 6

C etăţue, mănăstire 35, .56C hebac Ştefan diac log. 109Chelsia 3

cheltuială «câte 60 parale pestânjân* i6l

Chesarie ierodiacon 138,139,140C hichiţă V as. 8, 10, 27, 184

, Sava, I on, C ostachi 137.

138. I 4ii, 149Chircul Racoviţâ 2g___Chii iac căpitan 3T " curteni 31,



116

91, <*.', 147Chirica Oh. vornic 7, 103Chiriceasi Todosia, Dochita,

M siia, Safta 14, 91 K )>Chirice Stratul 1%, 146, 147,

149, 166Chirice Simeon 92. căpitan de

curteni 152Chirice. moşie 85, 105, 107, 118,

125, 126, 129, 145, 169, 216

Chirilă 17. 41. 57; 70. 183. 199Chirilă Cost. Postolachi, GavrilGheorghe, Smaranda 57, 70,71, 214

Chintă 171

. Toader, Ionită 213, 215Chisar Gheorghe 109146, 211,121

. Toader 211Chisăreşti 208Chişcă M atei. Vasile, I on, M a-

ria 113, 114, 115, 116Oii{ca ni 119chezâş «la un tur c-» 66chezăşie 10Ciobanu T aşcă 110

clobote «i sa tr imete om gos-pod şi la aduce cu ciobote» 23

•— Ciubotar loniţă 18, 68, 110Ciogi>e Ştefan vornic de poar -

tă 75. 76. 82. 84. %Ciolac Andrei 214Ciolan I ftimie 13. 14. 15. 16

M aria 16Ciolpan, loniţă 47Ciornei lordachi diac 95Ciocârlan Gh. 31Ciulei Ştelan şi T oader 28, 105

213

| Ciumă Pricope 47. 54. 56, 180j . L azâr . V asi le. M ir cea. 17.! 24. 47. 57

' Ciuntă apă 3. 13. 85. 139 (matcă)

i1 7 1

Ciurbea 25, 183! cnej ia M oldovei 97. 112. |84| Coada Floarei 3! C oat Ştefan 146

Cobacul 146

Codreanul Dediul sardar 32Codru, căpitan de-24. 29.49.19;ţC oilie 141C oiliţă 197Cojeri 91. 146. 152Cojocariu Gh. 46-».C onachi M anolachi vornic 97Coniciob Panaite 158

A nton. I on 158consulat r osi enesc 217, 219C opou egumen de— 18Corboasca Ecaterina 28. 50Corbul 47

N icoar ă !5 28. 29. 24» I on. M ir on. T udosica-

Filip. Neculai. Ohelasie. Catri-na. Postolache |6. 24. 25. 26-27. 28. 29. 30- 32. 34. 38. 29.40. 41 49. 57. 183

Corciul Timofte 180Corne Ştefan 6Corni 34. 35- 37. 48. 49 62

Corod. bătrânul—15C or oteni 17. 32. 33. 44, 55. 57.(de sus) 70- 71. 216

C orozel T anasă 13. 14. 172Dumitru şl Nicoară 13-

16. 172



225

ICostăc'iioae Ecat ISI C oshch i N ec. spatar 33. 35ICostachi Casandra [Ghedeono-

I va] 19. 218I C ostachi V eniamin M itr opolit'| M ol dovei 41 131. 132, 139.;

I 1 7 9 'ICostachi Chesarie ierodiacon!I 177, 202, 218 /

[Costachi Scarlatachi stolnic35.J3 vi sternic 136. han 134. 13p,

I C ostachi E lena spâtăr easă 85.vor niceasa 108, 109,

C ostachi GavTTT stol n i : 18, 19.

spatar 36. 57. 194 j

C ostachi T udosi ca vi stereasa 123(

C ostachi C ost stoln i c 32. vi s-,ternic 17. 57 spatar 19, l o-

gofăt 7 29. 31. 89, 203| C ostachi C atrina log. 29 !| C ostachi V asile 30. căminar 83.'I 84. comis, 32. 33. 3i . 180.ş pahar ni c' 145. 151. 166. 2.1

post. 59- spatar 121. 124 128'159. 203, 204. 216, ban 50.'57. 62. 200. vor nic 2. 4- 62.

199-Costachi Grigore clucer 32.47. 48. 56. 58. 59. 62- 74. 8l J85. 18?. 200. 201. 202; me-'delnicer 62; paharnic 13. 64.65. 69 72. 75 76. 84 87. 92.104. 131. 132. 133. 139. 141(ispravnic de Fâlciu) 151. 166

spatar 106C ostachi M atei sulger 16 89.1

10B. 110 113. 114. 115. 123-124- 125. 132. 133. 1S7- »41.|

145. 151. 15*, 156. 153. l f»l .166. 167. 270; b i n 193. pa-har ni c 171 172. !73. 177 178

191. 192; spatar 1. 4. 151.194. 195. 196. 199. 2)3. 207.209. 211. 211. postelni c 56.111. 215. 216

Costandin Gh. poruşnic 17. 97.109

C ostanJ i n vel log, 90C ostan din de ldr ici 1 2. 8. 9.

U . bi v căpi tan 11. 180Costandin Neculai, Pricopie,

Gavril 180Costuc Z9

Cotea Pricop 46Cotiucâ Sandul 188C oţman G h. popă 85. 101C oţtnaneasă 24C oţmâr .eşti 102Cotună Gh. Gavril, Io», 214C otoiu L upul d h c 74C ovurî ui, vel căpitan J e— 179Corma Ştefan căpitan 44. 214C răciun Ţ igan 6S. 103Crăciunaş (bătrânul—) 3C r âciuneşti 83. 119. 189. 216craşma la drumul mare 3lCrasna (gura—) 35. 36Crav (vacă) Crăciun 34

Crâstea zugravul 69 .Cristea Simina 17Cristina Saf'a 101Croitorul Grigoio 4j

Ion 43Gavril 183Gheorghe 214Crăciun TI



226

Tudorachi 50.110. 112Crucerescu jon 86Cocoranu! M oisc pitar 116. 117

.32Cujbă 45. 161Caoal Ştefan mazil 150 157

-curechiu, dcjmă din—51Cnrseşti ot T uto va 95. 98. 112

122curteni, căpitan de —6Dabiji Evstrate Vodă 35

Dabija V asile post 199 203Damasch n C ost. 201. 205

Neculai 198Sandul 213

Damian 43Dan lorest dichiu Episcopiei de

Huşi 73, 74. 82. 8Î . 104. 106-

108. 119 (ieromonah), 126. 128,1131. 137, 142 (proiu). 144, 162,1165. 167. 163- 171.

Dan I saia dichiu E pi scopie' deHuşi 137. 145 [proin) 146. 151152. 153. 154- 157. 158. 160-161.162- 163. 164. 165

Dan Gheorghe preut. 160Dăneşti 20, 22, 90. 120Dânjeni 117, 118, [V ar atec]Danul 14Dârdăreşti 159Darie 7. 23Darie hotnog 38, curteanul 66Darie, Arsănie 52

Darie ot Gura Idriciului 22Darie A ntohie 42. 43- 60. 110Darie Vssilachi cSpitan 23. 78

120D»rie cel Ne ru curteanul 43

44. 46. 60. 92. 147- 152datorie h Turci 7David, bordeiul lui—52

degete .4 fune 16 pol ştăn j enişi 2 degete 82

dc! [parte] 67departamentul pricinilor stră-

ine 217D epaste vor ni c 90 . 98. 113Derincâ Iane 214diac de camară 6diac de divan 180diafendisi [a—] 103dichiu E pi scopiei de H uşi 52.

73. 83.dijmar 43Dima C onstanti n 213 215Dimitrie popă 59. 78

Dimachi M anolachi stolni c 187 ;log. 216

Dimsa C oste 213divan 218; sâ se afle l a - 23 ;

n'a vroit să iasă la—135dobândă .din zece doisprezece

85

Dobr ovăţul , mănăsti r e 48, 174Dochia 5Dochiţă 199Doda Marin 22Dodoi Vasile 178Dodul T oader 44- 46Dolheni 25, 31, 37, 38, 40. 41.

50. 54. 56. 57. 70. 80 86 [are

3 bătrâni A nisia, M aiinaNegr ită] 113. 114. l l o . 151.174. 180. 181. 183. 216. 217

domnie . a doua zi tămplândnseschimbarea domnii 135



2*7

Donici Darie vel log- 58.83.84Neculai vel log. 4

„ A ndronachi vornic 219

Donici clucer 136. medelnicer167. 158. 171. 172

Donici T udosica [C ostachi | vi s-teieasă 126. 129. 134, 135,145, 166, 168

Donosă Gh. preut 39. 40- 41

Grigore 193. 194Drăgan visternic, 113, 114.115Drâguşani 2. 123Druga Ion 7

„ G heorghe 23Dubău T udosie vel log. 58Duca Gh. vel vist. 35. 36Duca C. Vodă 9 2Dumăscul Şandru 13

A na, M aiina 12, 13Dumbravă 15Dumitraşco preut 1. 41. 61. 64.

65. 75. 83. 84 90. 93. 94. J »8.|112. 120. 121

Dumitru pr eut 77. 121 !Nastasia 101. 108. 139-

166. 171- 180Dumeşti 3- 12. 13. 14. 15. 16. £6.

99. 100. 172. 216

E dr iciul , apa 99, 101, 167 (v. I -

drici)

E dul popă 21. 42, 60. 64 77. 90

154

Edul Anisia 77. 90

E lan. apă 37. 43. 44. 75. 83. 88

116. 161. 209

E lena vorni ceasa 126

E nache Gh. 213

Enciul M atei 112. 120 I

Epure. 22

Eremia 5

E zechiel ereu, iereu [preut] 37

„ egum en de Copou, 18Fălci u. ţinut 2.3- 22. 23; 29, [ Târ-

gul -] 31. 43.62, {ispravnic] 75113. 124. 125.177. 179- 193- 201.202. 211.

F âstâci i lui Bâdr os 143. 143frânghie „de 20 stânjeni" 159

Frunteş Cost. 56., T udor 56Faur i 43. 44- 81. 212. 216.F ende C oste 12. 13. 98. 102

Ion 12- 14L upe stolnicul 12

Fereşti 43Fetion Trif 12. 13

F il ip I strati 37. 86, Andrei logofăt 56. 85. L an arda sulger 176 [F il ipachi]„ Neculai 86

Filipeştii 67Florescu O polcovnic 72Floreşti. egumenul de—18

Fluoroi, 5F oce T odor 73. 83. 92. 142. 146158. 161. 162. k>3

F oce Vasile 73. 83. 9'2. |.=>9.160„ Sava eromonah 112. 146.151. 153

F oce I on uricar 73. 74. 144. «59160. 165

F o:e Pricopi l->9. Dodn 160„ ll ie. M atei diicon. Dumi-tru b l . 138. 165

F ocşa C ost. 7. 172.



320

F oleşti, 5, 51. 3 [ b ă t r â n u l — 3 G heor ghe di acon 64. 207ffănfâna-J 113 114. 116.177 216

Folteşti 5

fune, de 25 paşi 13 102; de 30stânjăni t!0; de 20 stânjâni 27fur-i ..partea celor 2 furi 27furt, epe tur ceşti ce le-a furat

un tâlhar 159fur fuşag 8. 9. 27. 60 [de stupi ]Gafencu Ion câpit.'in 48. 54. 67

70; camaraş de ocnă 89; pi-tar 123. 148. 175

Gafencu Catrina .54. 217Gaia Cernat 57Găină Chiriac III, 112Galata, egumen de—» zidul—58.galbeni de argint25 183,-ungu-

reşti 180

Galbinul ion ereu 1Gâle T oader 191. 192Gâle Carp pitar 215

r C ostandin 213. V asi le 184, L uca 213

Gâtieştii 182Gapia 57

Gavril aprod 24Gavril diac 1Gavril diacon 65. 93. 121Gavril preut 5. 180gde bil dom ego 25Ghedeonov- CasandralCostachi)

potpolccP teasâ 211

GhcUsie 8.1 14. 183GAlcă 139G heorghe 126. mG heor ghtţâ 197

Gheorghe preut 42, 60, 78,120;191 [p r otopop de V asl ui ] 192193, 194

G heor ghe pr eut ot A l beşti 87G her asim E pi scop de H uşi I, 4.

33. 35, 193G her asi mos 99, 100, 101. 103Gheteu 7, 23Gheuca lordachi 35Ghiban Costachi 140

G hiban A lexandr u 105 150 157,Ghiban Pavăl 188G hiban A postol 22Ghiban Şârban 214Ghica Cost. hatman 113: logo-

făt 206, 215Ghica Dimitri vornic 206

G hica G h. V odâ 180G hica G r igore V odă 19, 20. 22,

24, 26, 54, 60, 78, 120Ghica Alex. Grigore Vodă 43,

45, 74. 61, 62. 120. 121, 200Ghidişăni 35, 36Ghilţul Neculai 7. II, 15, 16, 23,

42, 60, 1?0,G hilţul A ngheli na, G ahi ţa, II , 15,16, 23, 120ghinarariul 103gira [a— ] 8. 10Giurcă 14G iur .an T oader 94, 122, 104Giurcanita 17

I G iuşcâ G r igore log.,110.112' Gligore vornic 1j G ligore loan. Ş tefan, 30' glotnii (de gloată) vornic— 4

G heorghe «E piscop R ădăuţilor I5i G odine G h. 178



229

G olia V asi le 33, 34, 40 |„ N eculai, T oader , M ănăilăSandul 34. 41

Gordul loan vornic de poartâ

32, 49. 52, 72. 93, 126, 147-154

Grabă Filip 13. 14.G r eceni , căpitan de— 43, 54G r eceanu C ost. ban 61, vornic

113, logofăt 35Greceanu Ion med. 194, pahar-

ni c, I spravni c de F âlciu 62,122, 200

Grigore 97, 112groapă o vacă ce-a fdat In —9

10

Gtozava 5gura „fără numai cu gurile lor"

25

Guralatâ, bătrân din Vâtcani 4

62, 197, 203, 215Guţu G h. diacon 146. 151, 158,'

207

G utu L upul 146G uţu V asile 207, 209

, ll inca, loan, C atnna 207

gura babei 74H iceni 3, 216.Hadâmbul Enahi 59H ălceni 177H ăn iseni 189H ăr măneşti 3, 72. 80, 176Haretu Parieni 52

H ăr clogani 44. 45, 46, 64, <3,82. 83. 104, 106. 107.141, (mer-ge pe 4 bătrâni: Foce, IftodeC oiH e, M ihor dea) 142,144, 145152, 153, 162,163, 164, 206. 208

209. 210, 211, 216Hârtop '61havaet de pe casă 182, 185Herescul Vasile baron 95

Hermeziul Gh. 4H erta. ţinut 178.Hilimon 156Hilina 3

Hilip Andrei diac 36 54, câpilande Covurlui 179,182, 186

Hilip Gavril 34, 43

Hilip Neculai, lflene, 19H ilote 22, 32

Holmaz Crăciun, Irina, Todosia16

Hrană, dealul -149

Hrisoverghi ban 54Neculai med. 172,

173

Hudici Grigore diac 183/191.192,193,

K urde Dănilă 60H ur muzachi I on 141, 163

T eodor post-151.158H uşanul V as. 19H uşi 37. pivnicer iul d e - 2 198,

iconom de—48 isprăvnicla de- 5 3

lacodin călug&r 143. 160lacomi stolnic 124.125lacov mitropolit M oldovei 38,

93, 112. 146 151, 159; E piscopHuşilor 127

Iamandachi sardar .0

lancu Grigore pah. '34lanculeu A lex vornic 2J 6. 219laşi 2 4 9 22. 23, 104 (E şi

168, 169 (la poarta Curţii gosp)iaz, malul - 31



230

Ichim 97Idrici apă I. 2- 3. 5, 12. 13. i9.

24, 26, 31. 34, 38. 44 . 48 50.54.104.113. 114, 115. 152-

166 170, 174,193, valea-179.lundul—49, moşie £5, sat 3 4 ;

gur a Idriciului 22, 130 -m oşie

ce se uumeşte gura--10

Idricean irl Cost. 14. 15. 26. 86,

183

Idriceanul Ion 26, 29 31

Toader 26. 29Neculai 31., 38, 41.

181, 183

Idr iceanu l Par aschiva, T udor a,

Tânasă, Patre, îunoite, l^o-ghina. Anghelina, Gavril 31

Idriceanul Vasile 48

J edul popă 119 (vezi E dw l]I zechiel 19Hrim lacob 59lllode 14HtodorIgnat diacon 5

Ignat vornic ot ,Roşieci 32, 24, Dorotteia, Giurge, M ano-ilâ, Maţa 183, 205

iliaş Alex. Vodăllie diacon 73ihe L upul 213Ilisăi Buna 14inherit, stejar 13

Inochentie Episcop Huşilor 48,52. 61, 78. 120. 162, 200

Ion preut 19, 56, 161, 162, 213,lon diac 11loa cibotar 17—

Ion biv căpitan za isprfcyjnj-£iie 35

Ion postelnic 117

lonăşini 152, 154

loflaşco popă 28loniţă popă 24, 37, 43loniţâ diacon 10Hloniţâ V asile 201, 205, ;215lor dachi sulger 62; 200 clucer

59,-vornic 90lordachi jicnicţr 200

Iorgu Alexandru stolnic 35lorgu T oderaşco" ?35losif arhimandrit ,de .O ot u ; ? ^

59

I psilant A l ex. V odă 121, 192,193. 203

Irimia Petri 34

Isar Gh- 142. V as. sulger 205ispisoc 35; şăr bţşc IŞOispravnic de apr ozi ,10.; de F ăl -

ciu 171 seq .lstina 160I strati T ăj tfsă <4

„ G avr il , Ă dihoţdea, A r ten/19Iuraşco 57I vaşco Şandr u 77J ora M ihai vornic 98, 113, |lo$.

2 0 6

J ora Ion şpatar I U

J uverdean G h., V acile 4£.Timpfte 2(1,lac .puqios £1, 53.UmbrifU>.C.,poşt. ,lţ6, ,119 ,132

' .AniV» ,116. 119. .132, lord44hi rpah. 61, ,87,



231

ban 138, 139, 148, 170.172.173

L ămotescul C onst. 31L angada F i l ip sulger 175L apteş A ndr ei 182

L upul 139, 151L ăpuşnear iu loniţă diac 82L ascar ov Serghi ev 88, 113J azăj V asi le 14, 99. 213L eahu C o t. 140. 172 'legea tăr ii „ s'a dat legea ţării

£i u r e C hichr ţa 8, 10. 27,lei noi 29L ,eul T 9ader 7L iga T oader vor nic 31L ipovăţ. egumenul de--51L ipscani 158

fetaffi t»— de pomi făcută dejtp&nft lui 28, să ţi ? numail ivadă cu pomi , iar cu pă-

mânt să n'aibă treabă 28L ogul 59

L uca A dam sulger 92, 147-152;L uci M ihal ache ban 168. 170 !L uca Sandul 43L ungeni 2. 4. 44. 88. 103. 116-

117. 190, l§ 7L upul V asi l e V odâ 8. 10. 27-î

35 [ur ic vechiu de la--] 83159. 197

L uţă r ăzeş 64. 91. 93, 94.

4L uţa A ntoh ie vor ni c de poartâN 32. <3. 58 ,189-d^ic za divan

40 180. 181L uţco 59

măciucă „.cit ii zvârli cu—prinpregiur 42M afiei tdţacon 7. 56. 73

M ăl ăeşti 55. 121. 212

M ălai T od er aşc o 86. 99, 100.

103

M ănăi l ă căpi tan 5. 29. 79. 198.

(bă t rânu l - ) 199

M anu l G r . spatar 3. 216

M ar ia 37 (bătr ânul— ) 67 ; 51.55

68 (preuteasâ)

M ar co V asi l e 197. 2'3

M ar cul C ostachi 213

M ar cu T oad er diac 79. 121

M ar cotâ G avr i l 38

M ărza C ost . 32

M ar zacu loni ţa 37

M ar zacu C est. pitar 165 •

matca cu roi 42 ,

M atei condi car 206 ; 5 (bâtrânul )

M avr ocor dat A . N ec. V odă I I .

120. 181.

M avrocordat Nec. Cost. Vodă

21. 24. 120 118M avr ocord î t C ost . A lex V odă

83. 121

M avrocor dat I . A lexandru V o-

dâ 87

mazi li , să r ânduiţi — om de

i spr avă, hotar ni c 62. 74. 126.

M eleghi T anasă vorni c de poar tă

39. 40. 46

M er euţă I on 7

M ereuţâ I strati 197. 199.

meşteşug .zapis făcut cu-* 27

M ică M agdalin a 197

M i cl escul I on stolni c 200. 201.

204. 205

M icle'scul E l ena 217M iţul I on 46

miere „ 6 vedre--" 1 —



324

M ihl i lâ 7

M ihâilă l oan 44

M ihalcea 41M ihalcea răzeş 97M ihnea Radu V odâ 159M ihordea Gavril 18. 24. 27. 29

49. 151. 163M ihordea V asile 24. 44

» Neculai 44Ignat 27Filip 27

» T oader preut 142M ile 17. 18M ilescul lordachi med- 172Mingir 95M isăjiă loniţă 64

.. V asile 42Tudosia 42Urâta 78

M iţâle Gheorhe vornic de poartă131 132 138 145 150 151 157158 165 170

M âgan Gr. 64M âţă Antohie 30

» llie 23, 64» Gheorghe 64

[ mori pe Bârlad 218; vad de^ jnori 18~

W noarte de om „a plătit o - " 92ţM odruţ 180M oga 202M ogâldea M atei diacon 77

Toader 68M ogoşeşti 178

M oldova 2, 8, 9. 11. seq .moş. dintr'un moş 27moşao-ni, 23 35 60 65 32 (mo

şanci) 38 (moşinuşi)

M oscali «pânâ In vr emea M os-calilor (1769) 49; când cei dedemult 25. aceşti de acum185—de pe.urmâ 182

M oschi cească 14M ovilă E remia V odă 52

Ion V odă 48M ucea G heorghe 27M unte P ascal şi C onstantin 35M unteanul Ştefan 140

Vasile 43

M unteni 7. 11. 42. 63 77 82 83216M unteni-P uţeni 20 22 23 29 59

61 97M uruz C- D im. Vodâ 63 65 75

71 78 84 121M uruz C. A lex V oJ â 122. 134.

144 166 169 191 195 196 211

Nacul 14 100Nacul Eremia 199Nacul V asile 31Nâreşti 37 39 50 56 114 115 117

139. 174 175 179 181 182 183 l&S216 217

neam. —popa Edului 65

Nectarie, arhim de Galata 58Nechiia cetate 26Necoară I 15 32 183Neculai zugrav 211 • t* „ diacul 159

„ medelnlcer I spravnic del'ilciu 48 53 56 70 74

Negel Şarban spatar 47 82 189

212Negel logofăt 57 58 [v. C os-

tachi]N egie V asi le preut 182



233

Negrită 55Negrileşti 74Negiuşii pe ldrici 113 115

Negură loan 60Neli r su C ost . C hir iac şi T oa-der 213 214 215

Neştian C. 213lordachi căpitan 214 2I5| Paladi Cost. căminar 88 90 93

nevoe „1'au scos de la o nevoe, 94 95, paharnic 61 75 77 80

Oprea 7Oprişin Vasile diacon 87Orăşan loniţă 31

Ot [din. de la. de] 30Oţel Andronachi 14Pâcur.ir 3 24 183 —Paisu Sandu şi Samoib

32Nica 26Nicheia. cetate 11Nicoarâ. stâlpul lui—15Nicclaos uşiar 46Nicoditn călugăr 147 158

I 82 84 121. spatar 58 97 112i

113 116 113 I2J 122 133 151| Paladi Ion vornic 122; spatar! 20 21' Paladi Catrina logofeteasa 161

Palmiş, movila lui-162N istor . monah 7. 46. 139 [lacul pământ, un rând de-52, trei rân-

lui—]Nohit 17 18 47 54

. I gnat 18, G heuşa 47„ Si meon- A niţa. SandaSavina 68 6 9 . 71. 89

Nohit G r igore. Z maranda. A n-gheluşa. C r istina. M aria 70 71

Nour 183

Novaci 97 98 112 —Oanâ loan 159oarda, şi cu—lor 25Ochiul V asil e 182Odochiţa 62P itar 8 19, 27Olarul I on. T oader 150 182

Onică 23Oni a Postolachi 7Onila Sim. o 1 18 43 45 46Onila Chervasie 43 45

„ Grigore 52, V arlan 79

duri de— 51 ;de 30 paşi curme-ziş iar lungul din matca Chin-

tei pănă in lacul Boult|i 85Pantazi Stâvâr 33 54 58

Costantin 33 50 54 5869

panţri, căpitan de-5Panul Panaitache 217Papuceşti 24 29 65 69 77 110

IU III 114 115 174 189 (măso-ri şteaj 217 215

Paraschiva din Cojeni 91 146152

Pârâu Vasile de visterle 201202Partenie, egumen de Caşin 179Pârveşti 5Pascal 6Păscoae căpitan 16Pâsculcasâ Alexandru 17 Ifl 57

59 71Pâscuieasa Savina 59pasul, de 6 palme 13



234

Păşcan 14

paşi, fn fr unte 23 paşi 24

Pafraşcan I

Pâtru V odâ 12

Pâun lacovache 159Pavâl l ogofâţ ot E p i scop i a H uşi

83

Pelin V as. diac 97

Penişoară Arhip 38

loniţâ 175

per i l ipsis 91 118 119

P etcu A xinte 213P icigani 17 59 [P iţigan;], 1 0 [P i

clconi] 216 (Piţigani)

Pilat Ştef. vornic glotnii 4

P isani A ndr ei con sul şi cava -

l« r 219

Pisar Gh. 92 152 158

Pisâreştli 158

P iscani 43 44 61 [P iţcan i ] 65

15 83 103 116 117

pivni :er 2 •

P lăcintă V as. 197 213

Dumitru 213

M arin 214, 215

P loeşti 91 92 104 I Ţ âr ăncuţa]

106 107 130 132 118 1 25 1 26

133 145 [Şăr băcan i ] 166

Plopul, poiană 117

pod de mână «4 fune. 26 st

5 palme şi un pod de mână

8 2 |

potpolcovniceasă 218

P ogăceni 44 45 46 64 [val ea— ]

73 80 81 8* 91 [moşi e] 104

107 '.30 132 134 143 [măsoriştea] 144 145 158(hotarnlca)161 (matca) 177 206(A l deşti )

208 209 210 211P oR aneşti 59 83 90 95 120pol (jumătate) sat 35pomfenire 218Popa Gheorghe 110'214P opa V asil e 211« I on 177

Popea Ion erei 37Popeni 85Popescul Simeon 6Popianţă lonaşco 5P or cesul U r sache 48 50 87 94

182 184P orhir a 15 »

posledui [a-] 1 69Postolachi Ion 8 9 17 19 180P ostul L upul 153pr eţ „ un leu de stân j en 99 171,

50 par ale pe stân j f n 100. unleu şi 60 par ale stânj enu l 10120 parale stânjenul 110 drept6 lei şi o vacă cu viţel -65.vadra de miere este 14 lei 1pământul a 6 lei 1, câte 35par ale pe stânj en 163

P r ibaşti |P i r beşti ] 5, 17, 18 89Pricopie Gheorghe 34 179

C ozma 179Pricop ţălugâr 17 8 9

Primejdie matca—140 gura—13171

Procop călugăr 28Prodea Ion 43

lordachi, Pavfil, Nlstor,A ndr onachi 213. 214 215

Prohiria 17proin (fost biv) dichiu 137 131

151 158 30 [pr otopop ] 179



235

Prosâlnicl 95 104pr otemisi (a se- - ) 96 192Prut „ să- por t gr ij a podurilor

pe—103publicaţie 98Puîoae 18Puttta.- star oste d e- 48Puţanu Giurgea 78

răscoale, la vremea-134

r ăsuf lat, zapis— 32. cer er ea a e-

ş i t - 6 5

R ăşcan I on stolni c 37

Ştefan 140

răzeşi „am înlribat-pe to|i--39

dmlui fiind răzeş mai dinainte

vreme cu alte cumpărături 29

P u ţân i 6 7 11 4 2 44 46 60 62| R âzoi 15

65 66 80 (valea) 81 83 88 95112 118 152 153 163 164 1662C0 210

P uţenl -M unteni 17 22 23 64 75113 119

P ijţeni cu apă 42 77 82 90 103116 132 206 212 216

Puţănii săci 82 104 106 107 130132 155 145 171 207 209 213

r ;216

Răcicaoi 6 (Răşcani)Răciul A postol 14R âcle Gri j or e €4. » U r sachi 64 136 146 131. 153. 158

R âcle V asil e. loniţă şi C ozma207

R acoviţâ M ihai V odă S 9 26 6692 152 181 183

R acoviţâ M ih. C- C ehin Vodâ32 35 146

Racoviţâ Radu logofăt 39R ădăuţi, E pi scop de— 15 jRădiu 51Radul log. 29 |

R alet D. vor nic 216 iR apşă Si mi on şi V âr vara 17Riroe Ariton 17 19Răroae, sat 87

Razul Vasile vel logofăt 54

„ C ost. vist. 58

R oi u C ost , 43 46 77 122

R omâneasc' , „ Simeon Bostan"

a fugi t in ţara— 66

R oset L ascarachi hatman 67

„ C ost vor nic 90 98. log

204

R oset Neculai vornic 129

„ Ştefan 129 135 ban 201.

log 204R oset M aria 129 135

Dîmitrie hafmap 216

„ P etr e spatar 219

R oşi anul M ânâilâ 67 141 156

163

R oşi eci 3 24 28 57 85 152 199

216 vornici o t - 30 32 34

R oşiac M ihai 59

R ul ea 180

rup laş 29

R usei Ştefan vel post 39. vel

log. 43

R useteşt i 118

.Sava C . preut 19 119 '46 151 158

165Sava Anton 158

Sâvcscu A ntiohi e 100 101103 146

151



Sivescu Ştefan post 146 151Sâvemica Dânăili 15Savin Dam/an 43 48 preut 52

Savin stolnic diSafta pâhâmiceasa 37Sâilâ luniţâ 80Sălceanul T eodor I. 13 15

Gavril 13. 84 108Pelr e 18 »9

» - Chiriac, I leana, M ar-dare, Neculai, I on, T rohin 84100 101 103 108 109

Sălceni 85salaşe de ţigani 174sămeni 9Samoila 68Sandul 6 7Sârbii 43 46 189

Sârbul M aria 51Sârghe Gheorghe vel căpitan

de Codru 49Sârghe L upul 213 215Scarlat diacon 61 61 65 75 77

78 120 124 preut 93 94 959." 98 112

Scar latache M aria 129schitpbarea domniei .a doaviind schimbaiea domniei

Scopul Andrei şi Simion 13 14scrisoare tocmite 186Serezli Gh, căpitan za codru

24 29Simion popă 3 28

Simineşti 60 120Smântână Chiriac 22Smaranda 99soare râsare 3 113 IU 115 146«oare apune 3 50 113 114 115 146

sobornicescul hrisov lg2Solonca 153 160Sor bul M aria şi V asăle 87

Soroaia 15 180Soroca. ţinut 178sor oc 125, tr ecând 20 zi le peste

-- I 35; soroc la Sf. Dumitr u168 169

Spantau Gh. 9, 10Stahie Andrei popă 3 13 14Stamati Chiriac 69 72

Stâncescu C onst. vor ni c de

poartă 159Stângul Andrei, Gheorghe, Chi-

r iac şi T oader 178Stârce Ştefan 118Stavnic 117 133 schitul 118Ştefan V odă ci l Bătr ân şi bun

12 25 39 49 (ur ic di n 6951) 5577 119

Ştefan G heor ghe V od ă 18 57 59Ştefan 7 10 20 21 51' ( ţi gan ) ;

preut de D ăn eşti 22 23 44' 46 73 90 120

Strajnicul 36

Stratul Arhire 4 14 62 100„ C hi r ice 92 152. loniţă 181

Strătulat loniţă 30St'irza Gr. vornic 206

» C . spatar 33» Dim. vornic 58

Ion vornic 67 132» Sandul vor ni c 58» Ştefan ban 172 173 177;spatar 194 202

stupi cu roi 7,Suha [vale—1 81



329

sufleti ( a - ) 65 191 să r idi ce cu- lor 73'

suret-uri 35, 182

Susăni 103"Su(ul C . M ihai V od â 138 145

151 158 173 <•Şagâul L upul 46 'Şalariul V asil e, S i meon, N ecu-

lai, G r igore, E ne, 93 93 100101 103 104

Şarbaca, drumul—3Şarbăcani <6 73 83 85 91 104107 108 144 145 (P l oeşt i ) 146

152 153 155 162 166 169 206216

Şarpe, fântâna lui—150Şoicâ 146

Şoitul T imof fe 8 )

, I on 214„ ' Dumitr u, V asil e, T oader213

Şapu C ost, T ud osia şi C ozma160 161

Şulete C ost . 17

şurubiţele 72 '

Şuverdean Gh, 38 39 40181

taleri 26 27 197Tâlhari „partea acelor doTalhariul 180Tâlhăreşti 48 49 50Talpeş Apoi to l vornic 5 8 9

12 13 16 99 103

T alpeş V asi le vor ni c 18 99 100101 103

Talpeş Constantin 99 43 45 46Tălvăi Drâglilâ 146T A mişeni 158

41 51

-27

T amvae Ştefan 13T anasâ I lie uricar 21 32 62

M anole ot divan 88199

Dochiţa 200T ârceniţa 14

T atar , dealul lui—137, 14?T ătar H ilip 131.

T atar i, peste 2 sau 3 ani dupăpr ada T ătarilor 137 când audat-181

T âutu loan ban 219T eacă E nache 47 50 54 56 86

87

T eculeasă Pr icope 33

Iftimia, Gavril. Hilip,Neculai 160

telegar i, a fost cherdut 2-J 37temniţă «sâ-i pună Ia—până a

da banii 10 l'a pus Ia—159T eofan, egumenul de F loreşti

18 19T eofi l E piscop de H uşi 28Timircan Ion mazil I8J 20J

T imofte popă |H 34Timuş 5'

„ I onică 13„ Enache 50„ Costantin 181

Tintianul Cost. 44 46Tiron Vasile şi Gheorghe 109 HO

lil 112T oader dia:on 51 87 97T oader preut II 193 194

T oader medelnicer 20 pah 21,vornic 22

T oader de vister ie 199T ofana 119T omşoae 14 99



tu t£)

S t a t a l

-17, V an

la a»ţt#

Trwta* UJ», )T 9

T«4.ktU pieuiea»* MTuttwnlHw laT W j i i MTnjwkâţ i i 45 M)

l » WTvW K le», M iluit,

A m A iauaia i tj 77

T »ic datari) tai—7I w , fOitit de «apttm ck o datw wT*r; i O

T ataia, upi avn^ j f - 3 3 73 »4

i t M mŢ m IN

ftî OS iP fcM ştu

TW4 Vaule ţi U'itfu X?

TV*» aŢlgaMl il » Wţiat* XUK O* J k u: tfc.

O * », r M 57\ aute 2U J O 3*»

» t « » > > « a k î

J S

41 1*4

î * 2CT

I W l u a ţ» M o a wm

M k K T m m I 55*>

« K V * U S t l k M M t3». Mkt ) »

V«R V j r r * » *

l'rlaţi «7Ursachi Ne.\ mai'l 46 179

l)r*oa« vVi 2l\ (vale)Ursul Hiloti 24 54 57Vtom Poitul 310v*4ea tU l i / 161 163VVka lai Darie 42var*, a ţinut o a patra var i 38Y aratrc (D ân ^n i ) 117Varlaam preut W . călugăr 17;» Ooat, diac 6. W o * )7 2K >

VarUan Igaat 30 34 65 89Vâraav 3 log. 54Vfeai PUdatâ vornic 81)Y I scAuţt 17a

1 Y au le popă 5s> 95, Scăr i* t di acon 80

arma) 97, l oj . diac16 41 dasc»)• V asile Oh. j k ai cti 42 46ci n i nar

tatmfc I 3Y ai foi , Zi «a toa

, Y âtcă T oaik i »7. A adroaic N I

; Vitcami 3 4 3 3 37 42 4 3 6 2 6 3

t * O) «I itt UI B 3 1 » MOist 177179 m m IP»W JOC iM J U0 104 2U J Q

a 3B Si5 a *

V^ortu aiVckU «Vl iqg. NtfV t w ttfec 7

Vie®» M ax » 47

WC»

1k frtaue, sr fet IW » w t tea*U s»»* » ţi S t C aa& laafa R 9»s» « a j i T



23»*

V lasă E ne 99 100 109

. T oader 99 100VlâsAescu Gh. şi Ene 86VlAsleţtii 85vornic de aprozi 195 217Vrabie Gavril 5 ) 68 80 81

Tirooltc 182» T oader 38

Vreame Toader 18

vtori ui doile) 195za (de) 29

Z aharta M anole şi Sanda 40xi log pe 6 vedre de m ere 1sAlogi (a—) 28 61Z âcotâ Pr icopie 44zapis .au luat—de la mina lor

2S, Pau dat zipis rlu 28. ta-pis cu m eşter şu £ 1S3, zapisr as cu cuţitul 185, tocmit cn,slove de alt condeia 134zapis sârbesc 186

| zâpiţor 43

Z banti Gheorghe 6Z bânţoae 156

• Z banţnl Petr işor 15 101 163Z bera Irimia 18Z boin Anton 80Z boiu Gheorghe 215zece «a-j i lua de a zecea 2 23

zet (ginere) 22 24 55 64 152214

zi, a pune zi In 2 săptămâni 121 23 zi de soroc h divan 6276

zloţi 35

Z eiţa Ştefan 46Z ontieşti K 0

Z ornica logofeteasa 117Z otie 44Z otiefti i 143zurăitoare 50 53 67 68 71

TABLAdocumentelor cuprinse in Voi. V partea I şi II,

aşezate pe moşi".

OBS. Seaaal *rati ci <k v»«;»tsle pese mir ata »-rest*: se«a w ţi sesc f* pîr tea I : iar dapi sces: « a s se

partea 11. L isiata arată pa râa.

D u m e ş t i : ptk / . 1-120.' 20-2& 21-29. 22-74 -2- 122, 3-122. 4-12.1. 5-124. pU IU. 21-13 24-12». 25-6- 125 — i 127 2*>-l31. 27-131. 28-132

r l t c i L 11-11.12-12.13-13 2«M 36i 30-K -7. 31-139 —8-16. 9-17. 10-19. U -1Q . / / * / » ' 33-1. 34 Z 3 1416-20. 17-24. 1S-25. 19-27, 35-15- 37-3 7. 3S-77. 39-78»

gh. ghibanescu - ispisoace si zapise 5.2 (1694-1817)

Documents