VASILE LOGHIN │ 128

GEOMORFOSITURI ÎN SUBCARPAŢII IALOMIŢEI

Cuvinte cheie: geomorfosituri, identificare, evaluare, clasificare, ierarhizare, Subcarpaţii Ialomiţei Abstract: Autorii acestui articol au urmărit un dublu scop: unul ştiinţific, acela de identificare, clasificare, caracterizare şi cartare a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei. Şi altul practic, acela de evaluare a potenţialului turistic al fiecărui geomorfosit în parte, în scopul integrării în circuitul turistic. Pentru selectarea, caracterizarea şi evaluarea geomorfositurilor din spaţiul subcarpatic menţionat s-a folosit metodologia recent convenită în studiul acestei categorii de teme de geomorfologie aplicată. Astfel, în Subcarpaţii Ialomiţei au fost identificate şi evaluate opt geomorfosituri. Două dintre ele (Cheile Dâmboviţei şi Malu de Răsună) ar putea fi incluse în circuitul turistic într-o primă etapă, iar trovanţii din arealul Bela – Miculeşti (nord de Pucioasa) şi cuestele de la obârşia Cricovului Dulce (Râpa Şoimilor) întrunesc caracteristicile necesare pentru a fi declarate monumente ale naturii. 1. Introducere În abordarea acestui subiect, autorii au urmărit un dublu scop: unul ştiinţific, acela de

identificare, clasificare, ierarhizare, caracterizare şi cartare a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei (cu o proiecţie spre o posibilă selectare de monumente ale naturii) şi altul utilitar acela de evaluare a potenţialului turistic al fiecărui geomorfosit, în scopul integrării lor cât mai benefice în circuitul economic.

Selectarea, caracterizarea şi evaluarea geomorfositurilor din acest spaţiu subcarpatic au urmat o metodologie care se conturează tot mai clar în studiul acestei teme de geomorfologie aplicată, în străinătate dar şi la noi în ţară. Rezultatele obţinute pot constitui un suport pentru agenţiile de specialitate din judeţele Dâmboviţa şi Prahova, preocupate în dezvoltarea turismului prin promovarea de noi obiective de interes pentru tineret şi marele public în general.

În Subcarpaţii Ialomiţei au fost identificate şi evaluate opt geomorfosituri. Două dintre ele ar pute intra în circuitul turistic într-o proximă etapă (Cheile Dâmboviţei şi Malu de Răsună), iar trovanţii din arealul Miculeşti – Bela şi Râpa Şoimilor ar putea fi declarate monumente ale naturii.

2. Metode Pentru identificarea şi evaluarea calitativă şi cantitativă a geomorfositurilor din

Subcarpaţii Ialomiţei am luat în calcul un sumum de caracteristici şi criterii, cele agreate în studiile de specialitate

J. P. Pralong (2005) şi Emm. Reynard (2006) de la Universitatea din Lausanne folosesc în evaluarea siturilor geomorfologice patru seturi de criterii şi caracteristici cuantificate prin punctaje de la 0 la 1: criteriul scenic (număr de puncte de observare, distanţa medie faţă de punctele de observare, suprafaţa înălţimea, contrastul cromatic cu împrejurimile), criteriul ştiinţific (interes paleogeografic, reprezentativitatea, raritatea, integritatea, importanţa ecologică), criteriul cultural (obiceiuri culturale, reprezentări iconografice, importanţa istorică şi arheologică,importanţa religioasă, evenimente culturale şi artistice), criteriul economic

VASILE LOGHIN │ 129

(accesibilitate, riscuri naturale, numărul anual de vizitatori din regiunea în care se află situl, atractivitatea, nivelul oficial ed protecţie).

M. Ielenicz (2010) sintetizează în câteva tabele sinoptice caracteristicile, criteriile şi punctajele pentru aprecierea geomorfositurilor, criteriile pentru selecţionarea geomorfositurilor, caracteristicile şi criteriile care pun în evidenţă valoarea turistică a unui geomorfosit. Autorul valorifică datele din literatura străină şi română în legătură cu această temă, precum şi punctele de vedere proprii. Astfel, pentru alegerea geomorfositurilor dintr-o unitate geografică sunt reţinute următoarele caracteristici: fizionomie, frecvenţă, raportarea la alte tipuri de geosituri, accesibilitate, dotări, tipuri de activităţi turistice, importanţă pentru dezvoltarea regională. Munca de identificare prin observaţii de teren şi prin analiza hărţilor topografice la scară mare ne-a permis să clasificăm şi să cartăm, să descriem şi să evaluăm un număr de opt geomorfosituri în Subcarpaţii Ialomiţei.

3. Rezultate 3.1. Identificarea, clasificarea şi cartarea geonmorfositurilor din Subcarpaţii

Ialomiţei În Subcarpaţii Ialomiţei există anumite forme de relief care pot fi incluse în categoria

geomorfositurilor. Sunt acele forme care, prin specificitate şi reprezentativitate, raritate sau chiar unicitate, prin spectaculozitate se impun ca situri de interes ştiinţific deosebit pentru specialişti, ca situri care au intrat de-a lungul timpului în sfera de percepţie a populaţiei şi în mentalul colectiv, ca puncte consemnate pe hărţile topografice, în monografiile localităţilor şi în lucrările ştiinţifice de specialitate, în ghidurile turistice. Toate aceste însuşiri configurează un anumit potenţial turistic pentru respectivele situri geomorfologice.

Formele de relief la care ne referim sunt condiţionate de particularităţile petrografice şi structurale, puse în evidenţă de agenţii modelatori specifici (eroziunea fluvială, eroziunea torenţială) sau de anumite procese gravitaţionale (surpări, alunecări etc.). Este cazul abrupturilor petrografice şi structurale, al râpelor de eroziune sau de alunecare (adesea puternic afectate de ravenare), al martorilor de eroziune proeminenţi (măguri, gâlme, colţi), al trovanţilor relevaţi în relief.

Semnificaţia lor ştiinţifică este dată de faptul că, fiind reprezentative pentru morfologia acestei unităţi geografice, pot constitui repere în explicaţiile de ordin morfogenetic şi morfodinamic.

Valoarea utilitară derivă din acele trăsături dimensionale şi de formă care le fac impresionante, spectaculoase sau pitoreşti, devenind obiective turistice. Sunt locuri tot mai mult frecventate de elevi (cu ocazia drumeţiilor şi excursiilor şcolare), de studenţi (în cadrul aplicaţilor de teren, de exemplu, studenţi şi masteranzii de la specializarea geografie din Universitatea Valahia din Târgovişte), dar şi de publicul mai larg (cu ocazia diferitelor activităţi de timp liber).

Prin caracteristicile lor intrinseci, prin reflexul lor în peisaj, unele geomorfosituri din Subcarpaţii Ialomiţei sunt sau pot fi propuse ca monumente ale naturii sau ca arii protejate. De exemplu, Cheile Dâmboviţei de la Cetăţeni sunt incluse în siturile NATURA 2000, iar trovanţii din arealul Miculeşti – Bela (în partea de nord a oraşului Pucioasa) şi Râpa Şoimilor (de la obârşia Cricovului Dulce) întrunesc însuşirile necesare pentru a fi statuate „monumente ale naturii”.

VASILE LOGHIN │ 130

Diversitatea geomorfositurilor selectate ne-a obligat să recurgem mai întâi la operaţiunea de clasificare şi apoi la cea de cartare tipologică. În clasificarea lor am aplicat criteriul genetic al formelor de relief.

- Chei: Cheile Dâmboviţei de la Cetăţeni - Abrupturi structurale şi petrografice: abrupturi de cuestă tăiate în gresii friabile,

stratificate monoclinal sau cvasiorizontal: Râpa Şoimilor, în bazinul de obârşie al Cricovului Dulce, pe valea Costişata; Malu de Răsună, din bazinul superior al Văii Bizdidel, în partea din amunte a comunei Bezdead; Râpa Obrocea, cuestă în bazinul de obârşie Râu Alb.

- Abrupturi de eroziune fluvială, cu aflorarea structurilor de terasă, în care se pun în evidenţă succesiunea pietrişurilor, loessurilor şi solurilor fosile cuaternare: abruptul sculptat de râul Prahova în fruntea terasei Câmpina, avale de confluenţa cu râul Doftana, la nordul localităţii Cocorăştii Caplii.

- Masive de sare: masivul de sare de la Ocniţa, modelat prin dizolvare (lapiezuri), eroziune şi surpări

- Martori petrografici: Colţul Bratei, situat în partea superioară a versantului stâng al Văii Ialomiţei, în perimetrul comunei Buciumeni, Vârful Cetăţuia, pe interfluviul Bărbuleţu – Valea Largă, Abruptul Piatra Corbului, pe interfluviul Râu Alb – Ialomicioara.

- Trovanţi evidenţiaţi în relief (de interfluviu, de versant şi de albie): pe interfluviul Ialomiţa – Bizdidel (perimetrul satului Bela, entitate din componenţa oraşului Pucioasa), pe versantul drept al văii Bizdidelului, şi în albia acestui râu, amunte de Miculeşti (Pucioasa).

Fig. 1. Geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei după valoarea globală

VASILE LOGHIN │ 131

O categorie aparte de puncte geomorfologice cu valoare turistică este aceea a cotelor, care sunt importante nu prin ele însele, ci prin faptul că poziţia dominantă şi singularitatea le conferă calitatea de puncte de observaţie revelatoare, cu o largă panoramă asupra reliefului şi a cadrului geografic în ansamblul său. Sunt puncte din care geografii şi geologii efectuează observaţii ştiinţifice generale, sunt puncte de belvedere pentru turişti şi pentru toţi iubitorii de peisaje inedite şi spectaculoase, încântătoare şi odihnitoare. Aceste puncte sunt situate, în general, pe linia celor mai mari înălţimi, reprezentând cumpenele de apă, ori în partea superioară a versanţilor.

3.2. Evaluarea şi ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei Evaluările efectuate pentru geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei s-au bazat pe

criteriile şi punctajele propuse de J. P. Pralong (2005). Este vorba de criteriile scenic, ştiinţific, cultural şi economic şi de punctaje de la 0 la 1. Dorim să precizăm că aceste evaluări au dat scoruri aproape identice cu cele efectuate pe baza criteriilor şi punctajelor propuse de M. Ielenicz (2010).

Cele opt geomorfosituri selectate în urma cercetărilor de teren au fost caracterizate pe baza fişelor standard. Acestea ne-au folosit în acordarea punctelor pentru fiecare secvenţă şi criteriu pentru calcularea valorilor globale. Tabelele analitice şi sintetice, dar şi diagramele structurale ne-au permis să consemnăm următoarele idei:

Fig. 2. Geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei după valoarea dominantă a punctajului

VASILE LOGHIN │ 132

- Punctajele acumulate pe criterii de fiecare dintre cele opt geomorfosituri din Subcarpaţii Ialomiţei sunt destul de apropiate: 0,7 – 0,35 pentru criteriul valoarea scenică, 0,750 – 0,375 pentru valoarea ştiinţifică, 0,2 – 0 pentru valoarea culturală şi 0,65 – 0,35 pentru valoarea economică. Diferenţele maxime sunt de aproximativ 0,3. Acestea le conferă o importanţă comparabilă şi un grad de eligibilitate asemănător (tabel 1, 2, 3, 4).

- Punctajele cele mai mari sunt obţinute, în ordine, de criteriile valoarea ştiinţifică (4,571), valoarea economică (4,25) şi valoarea scenică (4,15). (fig. 2). Criteriul cultural a acumulat cel mai slab punctaj de fiecare obiectiv analizat (0,25) (fig. 3).

- Valoarea scenică cea mai ridicată o au Cheile Dâmboviţei (0,70), valoarea ştiinţifică maximă tot Cheile Dâmboviţei (0,750), iar valoarea economică cea mai mare o are Malu de Răsună (0,65). Pe locul doi se situează: Cuesta Obrocea şi Râpa Şoimilor (0,60) la valoarea scenică, Trovanţii din arealul Bela – Miculeşti (0,666) la valoarea ştiinţifică; Cuesta Obrocea la valoarea economică (0,60) (Tabel 1,2,3,4).

- Prin cumularea punctajelor obţinute pe criteriile de evaluare s-a ajuns la valoarea globală şi la ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei (Tabel 5, fig. 1, 3). Pe primele trei locuri se situează Cheile Dâmboviţei cu un scor general 0,5125, Cuesta Obrocea (0,50625), Malu de Răsună (0,42275). Aşadar, punctajul global maxim îl deţin Cheile Dâmboviţei (0,5125), iar cel minim Vârful Cetăţuia (0,30625), diferenţa fiind semnificativă.

Tabel.1. Valoarea scenică

Valoarea scenică Nr. Crt.

Denumirea geomorfositului Sc1 Sc2 Sc3 Sc4 Sc5 Total

1. Cheile Dâmboviţei 0.25 1 1 1 0.25 0.70 2. Cuesta Obrocea 0.75 0.75 0.25 0.25 1 0.60 3. Vârful Cetăţuia 0.5 0.5 0.25 0.5 0 0.35 4. Abruptul Piatra Corbului 0.5 0.5 0.5 0.25 0.5 0.45 5. Malu de Răsună 0.5 0.75 0.25 0.5 0.5 0.50 6. Râpa Şoimilor 0.5 0.75 0.5 0.75 0.5 0.60

7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0.5 0.25 0.75 0.25 0.5 0.45

8. Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana 0.25 0.25 0.5 0.5 1 0,50

Tabel 2. Valoarea ştiinţifică

Valoarea ştiinţifică Nr. Crt.

Denumirea geomorfositului Şt1 Şt2 Şt3 Şt4 Şt5 Şt6 Total

1. Cheile Dâmboviţei 1 1 1 1 0.5 0 0.750 2. Cuesta Obrocea 0.25 0.75 0.25 1 1 0.5 0.625 3. Vârful Cetăţuia 0.25 0.25 0.25 0.25 1 0.25 0.375 4. Abruptul Piatra Corbului 0.25 0.5 0.5 0.5 1 0.5 0.541 5. Malu de Răsună 0 1 0.5 0.5 1 0.25 0.541 6. Râpa Şoimilor 0 1 0.5 0.5 1 0.5 0.583

7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0 1 1 1 0.75 0.25 0.666

8. Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana 0.75 0.75 0.5 0.5 0.5 0 0,500

VASILE LOGHIN │ 133

Tabel 3. Valoarea culturală Valoarea culturală Nr.

Crt.

Denumirea geomorfositului C1 C 2 C 3 C4 C5 Total

1. Cheile Dâmboviţei 0 0.25 0 0 0 0.05 2. Cuesta Obrocea 0 0 0 0 1 0.20 3. Vârful Cetăţuia 0 0 0 0 0 0,00 4. Abruptul Piatra Corbului 0 0 0 0 0 0,00 5. Malu de Răsună 0 0 0 0 0 0,00 6. Râpa Şoimilor 0 0 0 0 0 0,00 7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0 0 0 0 0 0,00

8. Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana 0 0 0 0 0 0,00

Tabel 4. Valoarea economică Valoarea economică Nr.

Crt.

Denumirea geomorfositului E1 E 2 E 3 E4 E5 Total

1. Cheile Dâmboviţei 0.5 1 0 0.75 0.5 0.55 2. Cuesta Obrocea 0.75 0.75 0 1 0.5 0.60 3. Vârful Cetăţuia 0.5 0.75 0 1 0.25 0.50 4. Abruptul Piatra Corbului 0.25 1 0 1 0.25 0.50 5. Malu de Răsună 0.75 1 0 1 0.5 0.65 6. Râpa Şoimilor 0.25 0.25 0 1 0.25 0.35 7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0.75 0.25 0 1 0.5 0.50

8. Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana 1 0.5 0 1 0,5 0,60

Tabel 5. Valoarea globală Nr. Crt.

Denumirea geomorfositului Valoarea scenică

Valoarea ştiinţifică

Valoarea culturală

Valoarea economică

Valoareaglobală

1. Cheile Dâmboviţei 0.70 0.75 0.05 0.55 0.51250 2. Cuesta Obrocea 0.6 0.625 0.2 0.6 0.50625 3. Vârful Cetăţuia 0.35 0.375 0 0.5 0.30625 4. Abruptul Piatra Corbului 0.45 0.541 0 0.5 0.37275 5. Malu de Răsună 0.5 0.541 0 0.65 0.42275 6. Râpa Şoimilor 0.6 0.583 0 0.35 0.38325

7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0.45 0.666 0 0.5 0.40400

8. Fruntea terasei Câmpina, avale de confienţa Prahova – Doftana 0.5 0.5 0 0.6 0.40000

VASILE LOGHIN │ 134

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

CheileDâmboviţei

Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul PiatraCorbului

Malu de Răsună Râpa Şoimilor Arealul cutrovanţi

(Miculeşti –Bela)

Fruntea teraseiCâmpina, avale

de confienţaPrahova –Doftana Valoarea scenică Valoarea ştiinţifică Valoarea culturală

Valoarea economică Valoarea globală

Fig. 3. Diagramă reprezentând structura valorică a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei

4. Concluzii Considerăm că această evaluare şi ierarhizare reflectă realitatea obiectivă, astfel încât

poate oferi factorilor de decizie o etapizare a priorităţilor în privinţa integrării, amenajării şi exploatării turistice a acestor obiective. Este o acţiune pe care o vedem a fi întreprinsă în paralel cu protejarea geomorfositurilor, până la încadrarea unora dintre ele în categoria monumentelor naturii sau a ariilor protejate. În sensul acesta, apreciem că siturile geomorfologice Cheile Dâmboviţei (Cetăţeni) şi Malu de Răsună (Bezdead) întrunesc cele mai potrivite condiţii pentru integrarea într-un termen cât mai apropiat în circuitul amenajării şi exploatării turistice. De asemenea, propunem ca geomorfositurile Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela (Pucioasa) şi Râpa Şoimilor (obârşia Cricovului Dulce) să primească statutul de monumente ale naturii.

Referinţe

Ielenicz M., (2010), Geotop, geosite, geomorphosite, The Annals of Valahia University of Târgovişte,

Geographical Series, vol. 9 Loghin V., (2000), Modelarea actuală a reliefului şi degradarea terenurilor din bazinul Ialomiţei, Edit. Cetatea de

Scaun, Târgovişte Loghin V., Păunescu E., Murătoreanu G., (2005), Les Grés sauvages. Aperçu général et étude de cas dans le

nord de la Dépression de Pucioasa (Les Subcarpates de Pucioasa), în Annals of Valahia University of Târgovişte, Geographical Series, tome 4-5/2004-2005, Valahia University Press, Târgovişte, p. 68 – 74

VASILE LOGHIN │ 135

Murătoreanu G., (2009), Munţii Leaota. Studiu de geomorfologie, Edit Transversal, Târgovişte Păunescu E., (2002), Relieful structural şi petrografic în Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Ialomiţa, Comunicări de

geografie, vol VI , Bucureşti. Păunescu E., (2006), Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Ialomiţa. Studiu de geomorfologie, teză de doctorat Pralong J. P., (2005), A method for assessing tourist potential and use of geomorphological sites, Géomorphologie:

relief, processus, environnement, 3, 189 – 196 Reynard Em., (2006), Fiche d’inventaire des géomorphosites, Université de Lausanne, Institut de géographie,

rapport non publié, 8 pages / http://www.unil.ch/