geogrile (3)

1

GEOSINTETICEGEOSINTETICE

GeogrileGeogrile

CURS ANUL II CURS ANUL II MASTER INGINERIE GEOTEHNICAMASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Prof. Loretta BataliBatali

GeogrileGeogrile -- definitiedefinitie

GeogrileleGeogrilele sunt geosintetice utilizate în sunt geosintetice utilizate în general pentru armarea pgeneral pentru armarea păământului, formate mântului, formate dintrdintr--o reţea deschisă regulată, cu deschideri o reţea deschisă regulată, cu deschideri suficient de mari pentru a permite suficient de mari pentru a permite ppăătrunderea materialelor cu care vin în trunderea materialelor cu care vin în contact. Golurile au dimensiuni mult mai mari contact. Golurile au dimensiuni mult mai mari decât nervurile (1 decât nervurile (1 --10 cm).10 cm).FunctieFunctie: : armarearmare

2

GeogrileGeogrile -- utilizariutilizariArmarea stratului de agregate din fundaţia drumurilor;Armarea stratului de agregate din fundaţia drumurilor;Armarea stratului de balast la cArmarea stratului de balast la căăile ferate;ile ferate;Armarea umpluturilor, rambleelor, digurilor şi barajelor;Armarea umpluturilor, rambleelor, digurilor şi barajelor;Armarea îmbrăcăminţilor asfaltice;Armarea îmbrăcăminţilor asfaltice;Stabilizarea şi reabilitarea pantelor instabile;Stabilizarea şi reabilitarea pantelor instabile;Structuri de sprijin (ziduri) Structuri de sprijin (ziduri) din pdin păământ armat;mânt armat;Gabioane;Gabioane;Saltele pentru construcţii realizate pe terenuri moi sau Saltele pentru construcţii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene, în scopul măririi capacităţii portante a umpluturi neomogene, în scopul măririi capacităţii portante a acestora.acestora.

GeogrileGeogrile -- tipuritipurireţele octogonale de nervuri fixate prin noduri;reţele octogonale de nervuri fixate prin noduri;fâşii octogonale din polimeri, suprapuse printrfâşii octogonale din polimeri, suprapuse printr--un un procedeu special de extrudere şi etirare.procedeu special de extrudere şi etirare.MonoaxialeMonoaxiale sisi biaxialebiaxiale

geogrilă monoaxială geogrilă biaxială

nervură longitudinală

nervură transversală

nervură longitudinală

3

GeogrileGeogrile –– tehnologiitehnologii de de fabricatiefabricatiePentru a se obţine un ansamblu monolit pornind de la o placă de Pentru a se obţine un ansamblu monolit pornind de la o placă de bazbază ă extrudatextrudată ă (care (care poate fi constituitpoate fi constituită ă din polietilendin polietilenă ă de înaltă de înaltă densitate, poliester de înaltă rezistenţă sau polipropilenă), sedensitate, poliester de înaltă rezistenţă sau polipropilenă), se folosesc doufolosesc două ă tehnici principale:tehnici principale:

prin fante sau goluriprin fante sau goluri: s: se practice practică ă fante sau se ştanţează goluri fante sau se ştanţează goluri circulare în placa de bază şi se etirează, la temperatură controcirculare în placa de bază şi se etirează, la temperatură controlatlatăă, , pe doupe două ă direcţii (întâi în sens longitudinal, apoi în sens transversal);direcţii (întâi în sens longitudinal, apoi în sens transversal);tehnologii care constau din producerea de tehnologii care constau din producerea de benzi independentebenzi independente care care se dispun în reţea, iar la noduri sunt sudate sau împletite.se dispun în reţea, iar la noduri sunt sudate sau împletite.

Geogrilele se pot realiza sub diverse forme de reţea: pătrată, Geogrilele se pot realiza sub diverse forme de reţea: pătrată, dreptunghiulardreptunghiularăă, alungit, alungităă, romboidal, romboidalăă..

4

CaracteristicileCaracteristicile geogrilelorgeogrilelor

tipul structurii: montipul structurii: monoaxialoaxială ă sau biaxialsau biaxialăă;;tipul nodurilor: tipul nodurilor: continui integrate, sudate, continui integrate, sudate, împletiteîmpletite; ; nodurile continui integrate şi cele nodurile continui integrate şi cele sudate sunt rigide, iar cele împletite sunt sudate sunt rigide, iar cele împletite sunt flexibile;flexibile;dimensiunea golurilor (variadimensiunea golurilor (variazză ă de obicei între 1 de obicei între 1 şi 10 cm);şi 10 cm);grosimea, t (în gama 2 grosimea, t (în gama 2 -- 20 mm);20 mm);masa pe unitatea de suprafaţă, masa pe unitatea de suprafaţă, µµAA == 200 200 ––1 000 g/m1 000 g/m22););procentul de deschideri (40 procentul de deschideri (40 -- 95%);95%);

Caracteristici de identificare


SupleteaSupletea ((ASTM D 1388ASTM D 1388--9696))Din acest punct de vedere, geogrilele Din acest punct de vedere, geogrilele

pot fi grupate în două categorii:pot fi grupate în două categorii:-- rigide (cazul polietilenei sau rigide (cazul polietilenei sau

polipropilenei) cu valori > 1 000 polipropilenei) cu valori > 1 000 gcm;gcm;

-- flexibile (cazul geogrilelor realizate flexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de ţesere a firelor prin procedee de ţesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 din poliester) cu valori < 1 000 gcm.gcm.

Caracteristici fizice

41.5°

GeotextilL

5

CaracteristicileCaracteristicile geogrilelorgeogrilelorCaracteristici mecanice

RezistentaRezistenta la la intindereintindereÎncercarea pentru determinarea rezistenţei la întindere se realiÎncercarea pentru determinarea rezistenţei la întindere se realizeazzează ă pe una sau mai multe nervuri şi pe noduri.pe una sau mai multe nervuri şi pe noduri.Nervura este supusNervura este supusă ă unui efort axial de întindere până la rupere. În unui efort axial de întindere până la rupere. În cazul grilelor monaxiale, testul se realizeazcazul grilelor monaxiale, testul se realizează ă pe nervurile pe nervurile longitudinale. Dalongitudinale. Daccă ă grila este biaxialgrila este biaxialăă, trebuie testate ambele , trebuie testate ambele nervuri.nervuri.Cunoscând caracteristicile la tracţiune a nervurilor şi dimensiuCunoscând caracteristicile la tracţiune a nervurilor şi dimensiunile nile golurilor, se poate calcula o rezistenţă globală la întindere. Îgolurilor, se poate calcula o rezistenţă globală la întindere. În n practicpracticăă, se realizeaz, se realizează ă încercări pe mai multe nervuri simultan încercări pe mai multe nervuri simultan pentru a obţine o precizie mai mare.pentru a obţine o precizie mai mare.Valorile rezistenţei nodurilor variază în general între 0.18 şi Valorile rezistenţei nodurilor variază în general între 0.18 şi 2.68 kN, 2.68 kN, iar cele ale rezistenţei nervurilor între 0.61 şi 4.4 kN.iar cele ale rezistenţei nervurilor între 0.61 şi 4.4 kN.Geogrilele monaxiale au rezistenţe la întindere ce pot varia întGeogrilele monaxiale au rezistenţe la întindere ce pot varia între 23 re 23 şi 370 kN/m sau mai mult.şi 370 kN/m sau mai mult.

CaracteristicileCaracteristicile geogrilelorgeogrilelorRezistentaRezistenta la la intindereintindere –– pepe nervurinervuri izolateizolate sausau nodurinoduri

Caracteristici mecanice

ASTM D 6637

6

CaracteristicileCaracteristicile geogrilelorgeogrilelorRezistentaRezistenta la la intindereintindere –– pepe nervurinervuri izolateizolate sausau nodurinoduri


131,420,1814

74,400,2913

474,161,9612

931,491,3811

991,031,0210

911,511,449

960,750,728

930,610,577

972,772,686

992,172,145

991,331,314

1042,492,603

912,041,862

971,161,121

Eficienta noduluirez. nodului/rez. nervurii [%]

Rezistenta medie a nervurii [kN]

Rezistentamedie a nodului

[kN]

Geogrila


RezistentaRezistenta la la intindereintindere –– incercareaincercarea pepe banzibanzi latelate


SR EN ISO 10319:2008SR EN ISO 10319:2008

Configuraţie de fălci adaptată încercării geogrilelor

Epruveta trebuie să cuprindă cel puţin un rând de noduri sau de elemente transversale, cu excepţia nodurilor sau elementelor transversale ţinute în fălci

7


RezistentaRezistenta la la frecarefrecare la la interfatainterfata cu cu altealte materialemateriale-- aceleasiaceleasi standardestandarde ca ca pentrupentru geotextilegeotextile


100tantanE

100ccE a

c

×Φδ

=

×=

ϕ

-Eficienta coeziunii

- Eficienta frecarii

ca este coeziunea aparenta a ansamblului geogrila - alt material,c - coeziunea pamantului,δ - unghiul de frecare geogrila/material,Φ - unghiul de frecare interna al pamantului.


RezistentaRezistenta la la frecarefrecare la la interfatainterfata cu cu altealte materialemateriale


8




96439342pamant/geogrila monoaxiala nr.3



1074610746pamant/geogrila biaxiala nr.3



1004410044pamant/pamant

EficientaEϕ [%]

Φ [°]EficientaEϕ [%]

Φ [°]Interfa¡a

Incercarea 2Incercarea 1




Transferul optim de eforturi tangentiale apare cand:

B dGG ≥ 3 5 50,

BGG este latimea minima a deschiderilor geogrilei, d50 este procentajul corespunzator la 50% dintre particulele de pamant.

9


RezistentaRezistenta la la smulgeresmulgere


Există 3 mecanisme implicate în rezistenţa geogrilelor la ancorare:- forfecare pe cele două feţe ale nervurilor longitudinale (superioară şi inferioară)

(LRs);- forfecare pe cele două feţe ale nervurilor transversale (TRs);- rezistenţa pasivă pe partea anterioară a nervurilor transversale (TRb).

LRs

TRsTRb A




Gradele de mobilizare a celor 3 componente depind de relaţia efort - deformaţie a nervurilor longitudinale, de flexibilitatea şi proprietăţile efort - deformaţie ale nervurilor transversale, ca şi de configuraţia nervurilor care poate îmbunătăţi gradul de "încleştare" a agregatelor în grilă

10





FluajFluaj ((curgerecurgere lentalenta))

DatoritDatorită ă faptului cfaptului că ă toţi polimerii din care sunt fabricate geogrilele toţi polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanţuri moleculare lungi, moleculele fiind aranjate în zone au lanţuri moleculare lungi, moleculele fiind aranjate în zone cristaline care alterneazcristaline care alternează ă cu zone amorfe, comportarea acestora la cu zone amorfe, comportarea acestora la fluaj reflectfluaj reflectă ă gradul de cristalinitate.gradul de cristalinitate.DacDacă ă forţa care provoacă fluajul este de tracţiune, geogrila se forţa care provoacă fluajul este de tracţiune, geogrila se deformeazdeformează ă în timp, ceea ce provoacă o scădere a secţiunii în timp, ceea ce provoacă o scădere a secţiunii transversale şi o concentrare de eforturi care conduce la ruperetransversale şi o concentrare de eforturi care conduce la rupere când când este depeste depăăşită rezistenţa polimerului.şită rezistenţa polimerului.Comportarea la fluaj depinde în mare măsură de temperatură. Comportarea la fluaj depinde în mare măsură de temperatură. Creşterea temperaturii implică creşterea vitezei cu care se Creşterea temperaturii implică creşterea vitezei cu care se dezvoltdezvoltă ă fluajul.fluajul.

Caracteristici de durabilitate

11



MecanismulMecanismul fluajuluifluajului nu este complet nu este complet intelesinteles in in cazulcazul polimerilorpolimerilor, , dardar el el implicaimplica aliniereaalinierea lanturilorlanturilor molecularemoleculare si si alunecareaalunecarea intreintrelanturilelanturile adiacenteadiacente..NiciNici mecanismulmecanismul de de rupererupere in in timptimp in in materialelematerialele polimericepolimerice nu este nu este pepe deplindeplin intelesinteles. Se . Se poatepoate consideraconsidera caca materialulmaterialul se se deformeazadeformeazaprinprin fluajfluaj pana pana candcand efortulefortul devine devine suficientsuficient de mare de mare pentrupentru a a produceproduce microfisurimicrofisuri. .



FluajFluaj ((curgerecurgere lentalenta))Se pot observa trei faze distincte:Se pot observa trei faze distincte:

-- fluajulfluajul primarprimar -- ddεε//dtdt ((vitezaviteza de de deformatiedeformatie) ) crestecreste, , intrucatintrucat curbacurbaeste este convexaconvexa: :

-- fluajulfluajul secundarsecundar: d: dεε//dtdt ≅≅ constant;constant;-- fluajulfluajul tertiartertiar: d: dεε//dtdt crestecreste, , tinzandtinzand la la infinitinfinit ((curbacurba este este concavaconcava).).


0 timp

Deforma¡ieefort =σ

Fluajprimar Fluaj secundar Fluaj

Ter¡iar

12

Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort -deformaţie - timp pentru geogrile

izocrone - în planul σ − ε; descriu modificările din configuraţia curbei σ - ε la diferite momente de timp;

izodeformaţii - în planul σ- t; descriu modificarea în timp a capacităţii portante a materialului la diferite nivele de deformare;

izoeforturi - în planul ε - t; descriu modificarea în deformaţia materialului la diferite momente, pentru diferite niveluri ale efortului σ. Din aceste curbe se pot deduce alte două: curba Sherby - Dorn (viteza de deformaţie funcţie de deformaţia specifică, ε) şi curba coeficienţilor de curgere lentă.




Deformatia totala

log - timp

σ1, T2

σ1, T1

T1 > T2

Pentru σ = constant, deformatia care era asteptata sa apara dupa timpul t2 la temperatura T1, va apare mai devreme, la t1 < t2, dacå temperatura creste de la T1 laT2 > T1. Rezulta ca fluajul poate fi accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.

13







Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si, in general, ale materialelor geosintetice, sunt necesare incercari de laborator pe termen foarte lung, ceea ce implica costuri mari. De aceea, este importanta punerea la punct a unormodele care sa permita extrapolarea datelor obtinute din incercari pe termen scurt. Un astfel de model, descris de Soong si Koerner (1998), este modelul reologic allantului Kelvin:

σ

E0

E1

E2

En

η1

η2

ηn

σ

( )ε ε ηt E ei

t

i

ni= + −

⎛

⎝⎜

⎞

⎠⎟

=∑0

1

1 1

ε - deformatia,t - timpul,ε0 - deformatia elastica,

ε00

1= E

Ei - modulul de elasticitate al resortului "i",ηi - vâscozitatea amortizorului "i".

14

ProiectareProiectare pepe functiifunctii-- CoeficientiCoeficienti partialipartiali

DBDCFLDIultadm FSFSFSFS

1TT×××

=

Tadm este rezistenţa la întindere admisibilă, care va fi utilizată în proiectare,Tult este rezistenţa la întindere ultimă obţinută din încercări,FSDI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea din

timpul instalării,FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de apariţia

fenomenului de fluaj,FSDC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea

chimică,FSDB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea

biologică.

Functie de armare

ProiectareProiectare pepe functiifunctii-- CoeficientiCoeficienti partialipartiali

(Koerner)

Utilizare Factori par¡iali de siguran¡å FSDI FSFL FSDC FSDB Drumuri nepavate 1,1 - 1,6 1,5 - 2,5 1,0 - 1,5 1,0 - 1,2 Drumuri pavate 1,2 - 1,5 1,5 - 2,5 1,1 - 1,6 1,0 - 1,2 Ramblee 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3 Pante 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3 Ziduri de sprijin 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3 ¥mbunåtå¡irea capacitå¡ii portante

1,2 - 1,5 2,0 - 3,0 1,0 - 1,6 1,0 - 1,3

15

ARMAREA FUNDATIILOR ARMAREA FUNDATIILOR DRUMURILOR NEPAVATEDRUMURILOR NEPAVATE

AceleasiAceleasi metodemetode caca la la geotextilegeotextile

ARMAREA IMBRACAMINTILOR ARMAREA IMBRACAMINTILOR ASFALTICEASFALTICE

-- Initial Initial ss--auau folositfolosit plaseplase de de sarmasarma, , dardar au au aparutaparut dificultatidificultatide de punerepunere in in operaopera legatelegate de de corectacorecta tensionaretensionare a a armaturiiarmaturii. .

-- Geogrilele Geogrilele sunt usoare si suficient de rezistente la sunt usoare si suficient de rezistente la temperaturi inalte pentru a putea fi utilizate la armarea temperaturi inalte pentru a putea fi utilizate la armarea mixturilor asfaltice. In plus fata de plasele metalice, mixturilor asfaltice. In plus fata de plasele metalice, geogrilele prezinta avantajul de a fi inerte din punct de geogrilele prezinta avantajul de a fi inerte din punct de vedere chimic.vedere chimic.

-- Incorporarea geogrilelor in asfalt duce la imbunatatirea Incorporarea geogrilelor in asfalt duce la imbunatatirea comportarii in exploatare prin marirea rezistentei la comportarii in exploatare prin marirea rezistentei la fisurile transmise si la formarea fagaselor in straturile de fisurile transmise si la formarea fagaselor in straturile de suprafata suprafata

16


Incarcarea data de roata

Asfalt Geogrila

Dale de beton

Teren de fundareRost

Fisura transmisa

Incarcarea data de roata

Geogrila

Strat de suprafata

Pavaj existent

a) fisurare prin transmitere b) formarea fagaselor

Incarcarea datade roti

Strat de uzura

Asfalt

Agregat

Teren de fundare

Geogrila

reduce aparitia fagaselor

reduce aparitia fagaselor

reduce aparitia fisurilor

Utilizarea geogrilelor la pavaje noi


0

2

4

6

103 104 105

fara armatura

cu armatura

Numarul de treceri

Def

orm

ati a

pe r

man

e nta

( mm

) 0 225225 150 75 75 150

-10

0

10

20

Distanta de la centrul dalei (mm)

Def

orm

atia

pe r

ma n

ent a

(mm

)

cu armatura

fara armatura

17


Incercarile au fost realizate pe o grinda din beton asfaltic avand dimensiunile 525 x 150 x 100 mm si un rost la baza de 10 mm. A fost aplicata o sarcina ciclica ce a variat intre1,3 si 8,3 kN. -geogrila amplasata in partea inferioara a grinzii: nu s-a constatat nici o fisura dupå250 000 de cicluri. -geogrila amplasata intre 1/2 si 3/4 din grosimea grinzii: a aparut o fisura foarte mica, care s-a dezvoltat de trei ori mai lent decat o fisura de aceeasi lungime in cazul grinziinearmate. -grinda nearmata fisura a fost mai lata si s-a dezvoltat practic pe toata lungimea dalei.


Pentru a obtine o imbunatatire a comportarii asfaltului la dezvoltarea fisurilor transmise de la rosturi si la oboseala, geogrila trebuie plasata cat mai aproape de partea inferioara a stratului de asfalt.

In schimb, pentru micsorarea fagaselor produse de roti, cea mai eficienta pozitie a geogrilei este in stratul asfaltic de uzura.

18

ARMAREA TERENURILOR DE ARMAREA TERENURILOR DE FUNDAREFUNDARE

In In scopulscopul imbunatatiriiimbunatatirii capacitatiicapacitatii portante, portante, geogrilelegeogrilele pot fi pot fi utilizateutilizate in doua in doua modurimoduri::ca armaturi continui (un strat sau mai multe, cu straturi ca armaturi continui (un strat sau mai multe, cu straturi granulare intre ele);granulare intre ele);ca saltele tridimensionale sub ramblee (Capitolul ca saltele tridimensionale sub ramblee (Capitolul geocompozite)geocompozite)


Armaturi continuiArmaturi continui

q – capacitatea portantap - tasare

-Imbunatatire clara a capacitatii portante la deformatii mari- Prezenta armarii cu geogrile diminueaza sau chiar elimina tasarile diferentiate (mai curand decat o crestere globala a capacitatii portante)

19


Armaturi continuiArmaturi continuiMetoda de calcul este bazata pe teoria boltilor pentru calculul eforturilor verticale datorate existentei unei zone cu cavitati (in cazul studiat data de existenta tasarilor diferentiate).

( )σ γzH R H RR e qe= − +− −2 1 0 5 0 5, / , /

σz – efortul verticalγ - greutatea volumica a pamantului de deasupra zonei de tasare,R - raza zonei afectate de tasari diferentiate,H - inaltimea totalå deasupra zonei de tasare,q - suprasarcina ce actioneaza la suprafata terenului



T Rznec = σ Ω - Rezistenta necesara la tractiune a geogrilei

Ω = +⎛⎝⎜

⎞⎠⎟

0 25 22, y

BBy

B - latimea golului provocat prin tasare, y - adancimea golului

20



Abace

ARMAREA ACOPERIRILOR ARMAREA ACOPERIRILOR MINERALE INSTALATE PE MINERALE INSTALATE PE

PANTEPANTE• Atunci cand o panta etansata (cu geomembrana, geocompozit bentonitic

sau argila compactata) este acoperita cu pamant, se pune problemastabilitatii acestuia fata de etansare.

• Cazuri:- stratul de colectare a levigatului este amplasat deasupra unei

geomembrane, geocompozit bentonitic si/sau argila compactata, de-a lungul laturilor unui depozit de deseuri, inaintea punerii in opera a deseurilor;

- acoperirile minerale finale plasate deasupra unei geomembrane, geocompozit bentonitic si/sau argila compactata pentru inchiderea depozitelor de deseuri, dupa punerea in opera a deseurilor pana la inaltimea permisa

21


PANTEPANTEAcoperire minerala

Geomembrana

Geogrila

Deseuri

Geomembrana

Geogrila

Deseuri

Drenaj

T

T

Etansare de suprafata

Etansare de baza


PANTEPANTE

Stabilitatea acoperirilorminerale – variantanearmata

Metoda penei

22


PANTEPANTE Stabilitatea acoperirilorminerale – variantanearmata

Metoda peneia2

ac4bbF2

s−+−

=

( )( ) ( ) ( )[ ]

( ) φβ+δ=

φ+β+ββ+δ+φββ−−=ββ−=

tansinCtanNc

tanGCsincossinCtanNtansincosNGbcoscosNGa

2aA

PaAAA

AA


PANTEPANTE

Stabilitatea acoperirilorminerale – variantanearmata

Metoda penei

Notaţii:GA – greutatea penei activeGP – greutatea penei pasive,NA – forţa normală pe baza penei active,NP – forţa normală pe baza penei pasive,C – forţa de coeziune a penei pasive de-a lungul planului de cedare,Ca – forţa de adeziune dintre geomembrană şi pământul din pana activă,EA – reacţiunea de pe pana activă datorată penei pasive,EP – reacţiunea de pe pana pasivă datorată penei active,L – lungimea pantei,β - unghiul pantei faţă de orizontală,γ - greutatea volumică a stratului mineral,φ - unghiul de frecare internă al stratului mineral,h – grosimea stratului mineral

23


PANTEPANTE

h

WP

EAEP

CNPtgφ

NP

β

Pana pasivaNAtg

δ

WA

Ca

NA

T

h

RanforsareGeomembrana

Pana activaAcoperireγ, φ, c

L

Stabilitatea acoperirilorminerale – variantaarmata

Metoda penei


PANTEPANTE Stabilitatea acoperirilorminerale – variantaarmata

Metoda penei( )( )( ) ( )

( )

a W N T

bW N T

N C C W

c N C

A A

A A

A A P

A a

= − −

= −− − +

+ + +

⎡

⎣⎢⎢

⎤

⎦⎥⎥

= +

cos sin cos

cos sin sin tan

tan sin cos sin tan

tan sin tan

β β β

β β β φ

δ β β β φ

δ β φ2

W h LhA = − −⎛

⎝⎜⎞⎠⎟

γβ

β2 12sin

tan N WA A= cosβ

C c L ha a= −⎛

⎝⎜⎞⎠⎟sinβ W h

P = γβ

2

2sin

24


PANTEPANTE

ARMAREA RAMBLEELOR DE ARMAREA RAMBLEELOR DE CALE FERATACALE FERATA

Realizarea rambleelor de cale ferată pe teren de bază cu capacitate portantă redusă

25


Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c.f. existent şi creşterea capacităţii portante a platformei


Creşterea capacităţii portante a unei platforme c.f. de debleu utilizând geogrile

26


Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

Rambleu


Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

Debleu

27

STRUCTURI DE SUSTINERE SI STRUCTURI DE SUSTINERE SI PANTE DIN PAMANT ARMATPANTE DIN PAMANT ARMAT

Vezi cursul de Lucrari de sustinere

geogrile (3)

Documents