Grupa nordic a Carpailor Orientali (Carpaii Maramureului i ai Bucovinei)

Grupa nordic a Carpailor Orientali se afl n partea nordic a rii i a Carpailor romneti, i se desfoar de la grania nordic a statului pn la Depresiunea Dornelor-Depresiunea Cmpulung-valea Moldovei. n vest se nvecineaz cu Cmpia de Vest, Dealurile de Vest i Depresiunea Transilvaniei, iar n est cu Podiul Moldovei.

*Vrfurile cele mai nalte ale munilor depesc numai n Munii Rodnei altitudinea de 2000 m (Vf. Pietrosu -2303 m, Vf. Ineu-2279 m).

*Culmile muntoase din aceast grup se ntind pe direcia NV-SE.

*Munii sunt dispui pe trei iruri paralele: n vest se gsesc muni vulcanici (constituii din andezite, bazalte), in partea central se gsesc muni constituii din isturi cristaline (roci metamorfice), iar n est muni formai din roci sedimentare: fli (calcare, argile, conglomerate, gresii). Munii din partea central i estic au fost formai prin ncreirea scoarei.

*Munii vulcanici din aceasta grup sunt foarte vechi, de aceea conurile vulcanice au fost roase de agenii externi.

*Munii cei mai nali au fost acoperite de gheari, urmele acestora sunt pstrate de vi i lacuri glaciare.

*Munii din aceast grup sunt bogai n minereuri neferoase auro-argintifere (M. Gutiului, sudul Munilor Maramuresului), mangan (n nord-estul Depresiunii Dornelor), roci de construcie.

*Munii sunt foarte bine mpdurii (pduri de molid, fag i brad).

*n aceast grup se gsesc mai multe depresiuni intramontane bine populate i numeroase pasuri i trectori (Pasul Prislop-1416 m, avnd cea mai mare altitudine din Carpaii Orientali, Tihua, etref, Mestecni).

Din aceast grup fac parte: Munii Oaului (Avas-hg.), Gutiului (Gutin-hg.) i ibleului (Cibles) ( sunt muni vulcanici)( Munii Maramureului (Mramarosi), Rodnei (Radnai), Suhardului (Szuhrd), Brgului (Borgi) i Obcinele Bucovinei: Mestecniului (Nyres-Obcsina), Feredeului, Mare (Nagy-Obcsina). Depresiunile cele mai importante sunt: Depresiunea Oaului (Avas-medence), Maramureului (Mramarosi-medence), Dornelor (Dornai-medence), Cmpulung-Gura Humorului (Hosszmez-medence).

Aceasta grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 800, chiar 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.

Rurile care traverseaz aceast grup sunt: Vieu, Iza, Tisa, Moldova, Moldovia, Bistria, Someul Mare. Dintre lacuri trebuie s amintim cele glaciare (L. Lala si Buhescu din M. Rodnei).Grupa central din Carpaii Orientali (Carpaii Moldo-Transilvani)

Grupa central a Carpailor Orientali se afl n partea de mijloc a Carpailor Orientali, i se desfasoar de la Depresiunea Dornelor-pasul Mestecni-depresiunea Cmpulung-valea Moldovei pn la Depresiunea Braovului i pasul Oituz. n vest se nvecineaz cu Depresiunea Transilvaniei, iar n est cu Subcarpaii Moldovei.

*Vrfurile cele mai nalte ale munilor depesc numai n Munii Climani altitudinea de 2000 m (Vf. Pietrosu -2100m).

*Culmile muntoase din aceast grup se ntind pe direcia NV-SE.

*Munii sunt dispui pe trei iruri paralele: n vest se gsesc muni vulcanici (constituii din andezite, bazalte), n partea central se gsesc muni constituii din isturi cristaline (roci metamorfice), iar n est muni formai din roci sedimentare:fli (calcare, argile, conglomerate, gresii). Munii din partea central i estic au fost formai prin ncreirea scoarei.

*Munii vulcanici sunt mai tineri dect cei din grupa nordic, de aceea i-au pstrat craterele. n partea SE a Munilor Harghita, n masivul Ciomatu se afl singurul lac vulcanic din estul Europei: lacul Sfnta Ana.

*Munii sunt foarte bine mpdurii (pduri de molid, fag i brad).

*Aceast zon este bogat n izvoare minerale, minereuri neferoase (Blan), crbuni, petrol si sare (Depresiunea Comneti), roci de construcie.

*n aceasta grup se gsesc mai multe depresiuni intramontane bine populate i numeroase pasuri i trectori (Pasul Tulghe, Bicaz, Izvorul Mureului, Ghime, Oituz, Tunad, Vlahia, defileul Toplia-Deda) (Tlgyesi, Gyimesi, Bksi, Marosfi, Ojtozi, Tolvajos-tet, Maroshvz-Dda-tjr).

Din aceast grup fac parte: Munii Climani (Kelemen-havasok), Gurghiului (Grgnyi-havasok) i Harghita (Hargita) ( sunt muni vulcanici)( Giumalu (Gyamal), Raru (Rar); Munii Bistriei (Besztercei), Giurgeului (Gyergyi), Hmau Mare (Nagyhagyms), Ciucului (Cski), Nemira (Nemere), Ceahlu (Csalh) avnd 1907 m n vf. Ocolau Mare, Munii Tarcului (Tark), Stnioarei, Gomanu, Berzuni; precum i Munii Perani (Persny), Baraolt (Barti), Bodocului (Bodoki), care mrginesc dinspre nord Depresiunea Brasovului. Depresiunile din grupa central sunt: Depresiunea Giurgeului (Gyergyi-medence), D. Ciucului (Cski-medence), D. Comneti (Komnfalvi-medence), D. Borsec (Borszki-medence).

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 800, chiar 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.

Rurile care traverseaz aceast grup sunt: Bistria, Mureul, Oltul, Trotuul, Bicazul, de aici izvorsc Trnava Mic i Trnava Mare, cele dou Homoroade. Dintre lacuri trebuie s amintim: lacul vulcanic Sfnta Ana, lacul de baraj natural Lacu Rou, precum si cel de acumulare: L. Izvorul Muntelui.Grupa sudic din Carpaii Orientali (Carpaii de Curbur)

Grupa sudic a Carpailor Orientali se afl n partea central a rii, n partea de sud a Carpailor Orientali, i se desfoar de la Munii Perani-Baraolt-Bodoc-pasul Oituz pn la valea Prahovei. n partea sudic i estic se nvecineaz cu Subcarpaii de Curbur.

*Vrfurile cele mai nalte ale muntilor nu depesc altitudinea de 2000 m (cea mai mare nlime are vf. Ciuca n Munii Ciuca-1954 m) - deci sunt munii cei mai scunzi din Carpaii Orientali.

*Culmile muntoase din aceasta grup se ntind fie pe direcia N-S, fie NE-SV.

*Din aceasta grup lipsesc munii vulcanici. Munii sunt formai prin ncreirea scoarei i sunt constituii numai din roci sedimentare: fli (calcare, conglomerate, gresii).

*Munii sunt foarte bine mpdurii (pduri de molid, fag), se gsesc puni ntinse.

*n partea nordic a Carpailor de Curbur se gsete cea mai ntins depresiune intramontan din Carpaii romneti foarte bine populat: Depresiunea Braovului i numeroase pasuri i trectori (Pasul Oituz, Predeal, Buzu, Bratocea).

Din aceast grup fac parte: Munii Vrancei (Vrncsa-hegysg) care atinge 1785 m in vf. Goru, Muntii Buzului, formai din Munii Penteleu (Pintyil), Podu Calului (Lhd) i Munii Siriului (Szilon-havasok), Munii Ciuca (Csuks-hegysg), Baiului( spre interior se nir Munii Brsei (Barcasgi-hegysg) formai din Munii Piatra Mare i Postvaru (Nagyk-havas s Keresztny-havas), Munii ntorsurii (Bodzafordul-hegysg), Munii Brecu (Berecki-hegyek). Cea mai ntins depresiune este Depresiunea Brasovului (Brassi-medence), - partea sudic a ei se numete ara Brsei (Barcasgi-medence)-, i Depresiunea ntorsurii (Bodzafordul-medence).

Aceasta grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 800, chiar 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.

Rurile care traverseaz aceast grup sunt: Oltul, Rul Negru, Buzul, Teleajen.Carpaii Meridionali (Dli-Krptok)Grupa Bucegi (Bucsecs hegytmbje)

Grupa Bucegi se afl n partea central a rii i n estul Carpailor Meridionali, i se desfoar de la valea Prahovei pn la valea Dmboviei. n nord se nvecineaz cu Depresiunea Braovului, iar n sud cu Subcarpaii Curburii.

(Vrfurile n general depesc altitudinea de 2000 m (cea mai mare nlime are vrful Omu din Munii Bucegi - 2505 m).

(Culmile muntoase formeaz grupuri, masive.

(Munii sunt formai din roci sedimentare: conglomerate (Bucegi), calcare: Piatra Craiului i din roci metamorfice: isturi cristaline (M. Leaota).

(Munii cei mai nali au fost acoperite de gheari, urmele acestora sunt pstrate de circuri i vi glaciare.

(Munii sunt abrupi, ns culmile sunt netede ca un adevrat podi, numit de aceea Podul Bucegilor. Pe acest podi ntlnim stnci n form de ciuperci: Sfinxul sau Babele, formate n urma aciunii a ngheului i dezgheului, a ploilor si vnturilor puternice.

(n rocile calcaroase s-au format peteri (Petera Ialomiei i Dmbovicioarei) i chei (Cheile Ttarului i Dmbovicioarei).

Din aceast grup fac parte: Munii Bucegi (Bucsecs-hg.), Leaota (Leaota-hg.) i Piatra Craiului (Kirlyk). ntre Munii Leaota i Piatra Craiului se gsete Culoarul Rucr-Bran (Trcsvri-szoros).

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.

Din Munii Bucegi izvorete rul Ialomia, iar Prahova i Dmbovia limiteaz grupa la vest i est. Dintre lacuri trebuie s amintim cele antropice (L. Scropoasa si Bolboci de pe valea Ialomiei).Grupa Fgraului (Fogarasi-hegytmb)

Grupa Fgra se afl n partea central a rii, n jumatatea estic a Carpailor Meridionali, i se desfoar de la valea Dmboviei pn la valea Oltului. n nord se nvecineaz cu Depresiunea Transilvaniei, iar in sud cu Subcarpaii Getici.

(n aceast grup se gsesc cei mai nali muni din ar. Vrfurile depesc n Munii Fgraului altitudinea de 2500 m (Vf. Moldoveanu -2544 m, Negoiu 2535 m).

(Munii formeaz grupuri, masive muntoase.

(Munii sunt constituii din isturi cristaline (roci metamorfice), i au fost formai prin ncreirea scoarei.

(Munii cei mai inali au fost acoperii de gheari, urmele acestora sunt pstrate de circuri i vi glaciare, n care sunt lacuri glaciare.

(Culmile din M. Fgraului se caracterizeaz prin creste ascuite.

Grupa Fgraului cuprinde dou culmi: Munii Fgraului (Fogarasi-havasok) spre nord, i Munii Cozia, Fruni, Ghiu i Iezer-Ppua spre sud.

Pe valea Oltului se gsete Depresiunea Lovitei ntre pasul Turnu Rou (Vrstoronyi-szoros) si pasul Cozia.

Aceasta grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice).

Rurile care izvoresc din aceast grup sunt: Dmbovia, Argeul si afluenii si, iar n vest se limiteaz cu Oltul. Dintre lacuri trebuie s amintim lacurile glaciare Blea, Avrig, Capra, Podragul, si cel de acumulare: L. Vidraru.Grupa Parngului (Pring hegytmbje)

Grupa Parngului se afl n partea central a rii i a Carpailor Meridionali, i se desfoar de la valea Oltului pn la valea Jiului. n nord se nvecineaz cu Depresiunea Transilvaniei, iar n sud de Subcarpaii Getici.

(Vrfurile n general depesc altitudinea de 2000 m (vrful cel mai nalt este vf. Parngul Mare-2519 m-este al treilea ca nlime din Carpaii romnesti).

(Grupa Parngului are cea mai mare ntindere dintre grupele Carpailor Meridionali.

(Munii formeaz grupuri, masive muntoase.

(Munii sunt constituii din isturi cristaline (roci metamorfice) i pe alocuri din roci sedimentare (calcare), i au fost formai prin ncreirea scoarei. n calcare s-au format chei i peteri ( Polovragi, Muierii).

(Munii cei mai nali au fost acoperii de gheari, urmele acestora sunt pstrate de circuri i vi glaciare, n care sunt lacuri glaciare.

(Munii sunt acoperii de pduri de rinoase, iar n partea superioar se gsesc puni ntinse.

Culmile pornesc radiar din M. Parngului: spre est se gsesc M. Cpnii, M. Lotrului, spre NE M. Cndrel, iar spre NV M. ureanu.

Pe valea Oltului se gsete Depresiunea Lovitei ntre pasul Turnu Rou i pasul Cozia, iar pe valea Jiului Depresiunea Petroani ntre Pasul Lainici (Surduc) i pasul Merior.

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice).

Rurile care izvoresc din aceast grup sunt: Lotru, Sadu, Cibin, Olte, Gilort i Jiul de Est, iar n est se limiteaz cu Oltul. Dintre lacuri trebuie s amintim lacurile glaciare (L. Glcescu), si cel de acumulare: L. Vidra.Grupa Retezat-Godeanu (Retyezt-Godjn-hegytmb)

Grupa Retezat-Godeanu se afl n partea de vest a Carpailor Meridionali, i se desfoar de la valea Jiului pn la Culoarul Timi-Cerna. n nord se mrginete cu valea Bistrei i Depresiunea Haegului, iar in sud cu Subcarpaii Getici si Podiul Mehedini.

(Vrfurile n general depesc altitudinea de 2000 m (vrful cel mai nalt este vf. Peleaga-2509 m-este al patrulea ca nlime din Carpaii romneti, vf. Gugu-2291 m).

(Grupa Retezat-Godeanu are form triunghiular, este delimitat de regiuni joase.

(Munii formeaz grupuri, masive muntoase.

(Munii sunt constituii din isturi cristaline (roci metamorfice) i roci sedimentare (calcare), i au fost formai prin ncreirea scoarei.

(Munii cei mai nali au fost acoperii de gheari, urmele acestora fiind pstrate de circuri si vi glaciare, n care sunt lacuri glaciare.

(Munii sunt acoperii de pduri de rinoase, iar n partea superioar se gsesc puni ntinse.

(Pentru ocrotirea plantelor i animalelor s-a creat rezervaia Parcul Naional Retezat.

Culmile pornesc radiar din M. Godeanu (Godjn-hegysg): spre SE se gsesc M. Vlcanului, spre est M. Retezatului (Retyezt), spre NE M. arcului (Szrk) iar spre SV M. Cernei (Cserna) i M. Mehedini (Mehdiai-hegysg).

Pe valea Jiului se gsete Depresiunea Petroani (Petrozsnyi-medence) ntre Pasul Lainici (Surduc) i pasul Merior, iar ntre M. Retezat si M. Poiana-Rusc: Depresiunea Haegului (Htszegi-medence). n Culoarul Timi-Cerna (Temes-Cserna-rok) ntlnim Pasul Poarta Oriental (P. Domanea).

Aceasa grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC,cu precipitaii de peste 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.

Rurile care izvoresc din aceast grupa sunt: Jiul de Vest, Rul Mare, Cerna, Motru, Tismana. Dintre lacuri trebuie s amintim lacurile glaciare (L. Bucura, L. Znoaga), i cele de acumulare, construite pe rurile repezi.Carpaii Occidentali (Nyugati-Krptok)Munii Banatului (Bnsgi-hegyvidk)

Munii Banatului se afl in partea SV a rii i n sudul Carpailor Occidentali, i sunt cuprini ntre valea Dunrii, culoarul Timi-Cerna i Dealurile de Vest.

(Munii Banatului se caracterizeaz prin nlimi mici (sunt cei mai scunzi n cadrul Carpailor romneti). Vrfurile cele mai nalte depesc 1200 m (cea mai mare nlime are vrful Semenic din Munii Semenic - 1446 m).

(Munii Banatului sunt foarte fragmentai, se caracteizeaz prin depresiuni i culoare largi.

(Munii sunt formai din diferite roci: sedimentare, metamorfice, se poate vorbi despre un adevrat mozaic de roci.

(n rocile calcaroase s-au format chei (Cheile Nerei, Caraului, Brzavei, Petera Comarnic i Defileul Dunrii- fiind cel mai lung defileu din Europa).

Munii Banatului cuprind dou culmi mai nalte n est: Munii Semenicului-1446 m (Szemenik-hegysg), si Munii Almjului-vrful Svinecea Mare-1224 m (Alms-hegysg). Mai la vest munii sunt mai scunzi: Munii Aninei (Anina-hegysg), Munii Locvei (Lokva-hegysg) i Munii Dognecei (Dogncska-hegysg).

ntre M. Semenicului i M. Almjului se afl Depresiunea Almjului (Bozovici), iar ntre M. Aninei i Dognecei Depresiunea Cara-Ezeri. Dintre pasuri i trectori trebuie s amintim P. Poarta Oriental i Defileul Dunrii.

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan cu influene submediteraneene (temperatura medie anual este sub 8oC n muni mai nali, 8-10o n munii mai scunzi, i peste 11oC n Defileul Dunrii, cu precipitaii de 700-1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice).

Din Munii Banatului izvorete rul Nera, Timi, Brzava.Muntii Poiana-Rusc (Ruszka-havas)

Munii Poiana Rusc se afl n partea central a Carpailor Occidentali, i sunt cuprini ntre valea Bistrei i Valea Mureului.

(Munii Poiana-Rusc se caracterizeaz prin nlimi mici (sunt cei mai scunzi n cadrul Carpailor romneti). Vrfurile cele mai nalte depesc 1200 m (cea mai mare nlime are vrful Padeu - 1374 m).

(n subsol se gsesc cele mai importante zcminte de fier si marmur din ara noastr.

(Munii sunt formai din diferite roci: sedimentare, metamorfice, se poate vorbi despre un adevrat mozaic de roci.

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC n muni mai nali, 8-10o n zonele mai joase, cu precipitaii de 700-1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice).

Din Munii Poiana-Rusc izvorete rul Bega.Munii Apuseni (Erdlyi-kzphegysg, Nyugati-szigethegysg, Nyugati-havasok)

Munii Apuseni se afl n partea V a rii i n nordul Carpailor Occidentali, i formeaz grupa care nchide spre vest arcul carpatic. Sunt cuprini ntre valea Mureului n sud, Dealurile de Vest n vest, Valea Barcului n nord i Depresiunea Transilvaniei n est.

(Munii Apuseni se caracterizeaz prin nlimi mici, dar cele mai mari n cadrul Carpailor Occidentali. Vrfurile cele mai nalte depesc 1800 m (cea mai mare nlime are vrful Bihor din Munii Bihor - 1849 m).

(Munii Apuseni sunt foarte fragmentai, se caracterizeaz prin depresiuni ("depresiuni-golf") si culoare largi.

(Munii sunt formai din diferite roci: sedimentare (calcare), metamorfice, vulcanice se poate vorbi despre un adevrat mozaic de roci.

(n rocile calcaroase s-au format chei (Cheile Turzii) i peteri: P. Scrioara (cu ghear subpmntean), Cetile Ponorului, P. Urilor, P. Meziad, P. Vntului, cursuri subterane, izbucuri.

(Munii sunt abrupi, ns culmile lor sunt netede.

Munii Apuseni cuprind Munii Bihorului-1849 m (Bihari-havasok), Muntii Vldeasa (Vlegysza), Munii Gilu (Gyalui-havasok), Munii Muntele Mare (reg-havas), Munii Trascului (Torocki-havasok), Munii Metaliferi (Erdlyi-rchegysg), Munii Zarandului (Zarndi-havasok), Munii Codru-Moma (Bli-havasok), Munii Pdurea Craiului (Kirlyerd-hegysg), Muntele es (Rz-hegysg), Munii Meseului (Meszes-hegysg).

La marginea vestic a Munilor Apuseni se gsesc Depresiunea Brad (Brdi-medence), Gurahon (Honct-medence), Zarandului (Zarndi-medence), Beiuului (Belnyesi-medence), Vad-Borod (Krsrvi-Brodi-medence), iar n partea estic Depresiunea Huedin i ara Motilor. Dintre pasuri i trectori trebuie s amintim P.Ciucea i Defileul Mureului.

Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8oC n munii mai nali, cu precipitaii de 700-1000 mm i peste 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice).

Din Munii Apuseni izvorete rul Criul Alb, Criul Negru, Criul Repede, Someul Cald i Someul Rece, Arieul, Ampoiul. Dintre lacuri trebuie s amintim cele de acumulare, construite pe rurile repezi (L. Fntnele), lacurile carstice.Podiul Transilvaniei (Erdlyi-medence)

Depresiunea Transilvaniei este situat n centrul rii i a arcului carpatic. Este mrginit la est de Carpaii Orientali, n sud de Carpaii Meridionali, iar n vest de Carpaii Occidentali.

(Altitudinea medie a depresiunii Transilvaniei este 500 m, nlimi mai mari (700-800 m, pn la 1000 m) ntlnim doar n dealurile din partea estic.

(Podiul Transilvaniei are aspectul unei depresiuni n interiorul arcului carpatic (de aici numele de depresiune), este legat de regiunile exterioare prin vi, care au strpuns munii (Someul, Mureul, Oltul). Are un aspect deluros u numeroase alunecri de teren.

(n trecutul geologic n locul podiului a fost o uria depresiune care a fost acoperit de ap. Aceast depresiune a fost umplut cu sedimente (nisipuri, argile, prundi). Grosimea sedimentelor atinge cteva mii de m n unele zone. Datorit prezenei srii aceste strate de sedimente s-au boltit n partea central (astfel s-au format domuri, care conin gaze naturale), iar pe margine sarea strpunge stratele sedimentare (sarea se gsete foarte aproape de suprafaa, ex. Sovata, Praid, Ocna Sibiului).

(Principalele resurse subsolice ale Podiului Transilvaniei sunt: gazul metan, sarea, apele minerale i roci de construcie.

Principalele diviziuni ale Podiului Transilvaniei sunt: Zona submontan de pe marginea munilor nconjurtori, care este format din dealuri i depresiuni ntinse ca: Depr. Fgraului (Fogarasi-medence), Sibiului (Szebeni-medence), Culoarul Ortiei (Szszvrosi-medence), Depr. Alba Iulia-Turda (Erdlyi-hegyalja), Depr. Almaului (Alms-medence), Depr. Iara, Depr. Odorhei, Depr. Praid-Sovata, etc.) n partea de est, odat cu formarea Carpailor Orientali a fost cutat i nlat i marginea depresiunii, i astfel s-a format un relief asemntor Subcarpailor, cu dealuri i depresiuni, numit Subcarpaii Transilvaniei.Podiul Someelor (Szamos-htsg) situat n NV depresiunii, la NV de Someul Mare i Mic. Cmpia Transilvaniei (Erdlyi Mezsg) situat ntre cele dou Somee i Mureul-fiind regiunea cea mai joas (400- 500 m). Are un aspect deluros. Numele de cmpie provine din faptul c se gsesc ntinse culturi agricole.Podiul Trnavelor (Kkllk dombsga)este situat ntre Mure i Olt, i este format din dealuri mai nalte (600 m). Aceast depresiune se caracterizeaz printr-un climat temperat-continental de tranziie (temperatura medie anual este 8-11oC, cu precipitaii de 500-700 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice, cu influene oceanice).

Podiul Transilvaniei este traversat de rurile Someul Mic i Someul Mare, Arieul, Trnava Mic i Trnava Mare, Olt, Hrtibaciu. Dintre lacuri trebuie s amintim cele de acumulare (heleteele) precum i cele care au luat natere n masive de sare (L. Ursu de la Sovata, lacul de la Ocna Sibiului).Dealurile de Vest (Nyugati dombsg)

Dealurile de Vest se situeaz n partea vestic a rii. Se gsete ntre Carpaii Occidentali i Cmpia de Vest, ntre valea Nerei i a Someului.

(Dealurile de Vest au altitudinile unor dealuri joase (200-300 m), doar rar depesc 300 m.

(Regiunea constituie trecerea de la Carpaii Occidentali i Cmpia de Vest. Dealurile de Vest nu sunt continui, unele sectoare de cmpie se nvecineaz direct cu muni (de ex. n dreptul Munilor Zarandului)

(Dealurile de Vest s-au format prin acumularea unor depuneri de materiale transportate de ruri din muni, sunt constituii deci din nisipuri, pietriuri, argile.Principalele subdiviziuni ale Dealurilor de Vest sunt: Dealurile Banatului, dintre valea Nerei i a Mureului, unde cea mai mare ntindere au Dealurile Lipovei; Dealurile Criene, dintre valea Mureului si a Someului; Dealurile Slajului i Crasnei, dintre Some i Barcu.

Regiunea are un climat blnd, de dealuri joase, cu influene oceanice i submediteranian (temperatura medie anual este de 10o-11oC, cu precipitaii de 600-700 mm).

Rurile cele mai importante care traverseaz Dealurile de Vest sunt: Timi, Mure, Criurile i Someul.Subcarpaii Moldovei (Moldvai Szubkrptok)

(Subcarpaii Moldovei mrginesc Carpaii Orientali pe partea exterioar, formeaz o zon de trecere de la Carpaii Orientali la Podiul Moldovei. n nord se nvecineaz cu Valea Moldovei, n sud cu Valea Trotuului, n vest cu Carpaii Orientali, iar n est cu Culoarul Siretului.

(Sunt formai din dealuri nalte ntre 400-800 m (alt max. 911 m n Culmea Pleului)(Aceste dealuri au luat natere prin ncreirea scoarei. (Rocile predominante sunt: conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietriuri i marne, dispuse n structuri cutate.

(Resursele naturale ale Subcarpailor Moldovei sunt sarea (Trgu Ocna) i petrolul (Moineti). (Aceast parte a Subcarpailor este format din dou iruri paralele: una de de dealuri i una de depresiuni.

Din aceast grup fac parte a Subcarpailor fac parte: Depresiunea Neamului, Depresiunea Cracu-Bistria, Depresiunea Tazlu, Depresiunea Cain i Culmile Pleului Dealurile Bistriei i Pietricica.Subcarpaii au un climat de dealuri (temperatura medie anual este de 8o-9oC, cu precipitaii ntre 600-700 mm, cu influene de ariditate, circuitul aerului este predominant nord-estic, btnd uneori Crivul).

Rurile care traverseaz Subcarpaii Moldovei sunt: Moldova, Neam, Bistria, Trotu.Subcarpaii de Curbur (Krptkanyar Szubkrptok)

Subcarpaii de Cubur sunt cuprini ntre Valea Trotuului i Valea Dmboviei, la exteriorul arcului carpatic.

( Sunt formai din dealuri nalte ntre 400-800 m. Altitudinea maxim atinge la Mgura Odobetilor (996 m). Aceste dealuri au luat natere prin ncreirea scoarei(Rocile predominante sunt: conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietriuri i marne, dispuse n structuri cutate.(Dealurile i depresiunile iau o dezvoltare mai mare (au cea mai mare lime), avnd un caracter submontan. (Resursele naturale ale Subcarpailor de Curbur sunt sarea, petrolul i crbunul.(Sunt renumite livezile i podgoriile regiunii. Trebuie manitite fenomenele naturale "vulcanii noroioi" i "focurile vii"

Din aceast grup fac parte a Subcarpailor fac parte: Depresiunea Vrancei, Depresiunea Chiojd, Depresiunea Vlenii de Munte, Depresiunea Cmpina, Depresiunea Dumitreti i Depresiunea Policiori, iar dintre dealuri trebuie s amintim Mgura Odobeti, D, Istria, Dealul Mare , etc..Subcarpaii au un climat de dealuri (temperatura medie anual este de 8o-9oC, cu precipitaii ntre 600-700 mm, cu influene de ariditate, circuitul aerului este predominant nord-estic, btnd uneori Crivul).Rurile care traverseaz Subcarpaii de Cubur sunt: Trotu, Putna, Milcov, Rmnicul, Srat. Subcarpaii Getici (Gta Szubkrptok)

Subcarpaii Getici mrginesc Carpaii Meridionali pe partea exterioar, formeaz o zon de trecere de la Carpaii Meridionali la Podiul Getic. Subcarpaii Getici sunt cuprini ntre Valea Dmboviei i Valea Motrului. n nord se nvecineaz cu Carpaii Meridionali, iar la sud cu Podiul Getic.(Sunt formai din dealuri nalte ntre 400-800 m (alt max. 1018 m n Mgura Mu)(Aceste dealuri au luat natere prin ncreirea scoarei. (Rocile predominante sunt: conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietriuri i marne, dispuse n structuri cutate.

(De la est spre vest irul depresiunilor se lrgete tot mai mult. (n sudul depresiunilor se afl cteva dealuri, numite muscele. (Pe plan economic sunt importante livezile i podgoriile regiunii, iar n subsol se gsete sare, petrol i crbuni.

Subcarpaii Getici sunt mprii n urmtoarele subdiviziuni: Depresiunea Cmpulung, Depresiunea Trgu Jiu., mgura Mu, dealul Bran.Subcarpaii au un climat de dealuri (temperatura medie anual este de 8o-9oC, cu precipitai ntre 600-700 mm, iar n V se simt influene submediteraneene).Rurile care traverseaz Subcarpaii Getici sunt: Olt, Olte, Gilort, Arge, Dmbovia, Motru.Podiul Getic (Gta-fennsk)

Podiul Getic se gsete n partea SV a rii, i se marginete cu Subcarpaii Getici i Podiul Mehedini (la nord), cu Dunrea (la vest), cu Cmpia Romna (la sud) i valea Dmboviei (la est).

(Altitudinile scad de la nord (600 m) la sud (200 m), avnd o altitudine medie de 400-450 m. Rurile care traveseaz acest podi (Oltul, Argeul, Jiul i afluenii lor) au fragmentat acest podi. (Astfel au luat natere nite dealuri alungite sau nite platfome ntinse.

(Este constituit din roci sedimentare: nisipuri, argile, pietriuri.

(Este o zon agricol important n ar. (Principalele resurse subsolice sunt: petrolul i gaze naturale (icleni, Bbeni), crbune (Rovinari).

Principalele diviziuni ale Podisului Getic sunt: Platforma Cndeti, Platforma Argeului, Platforma Cotmeana, Platforma Olteului, Platforma Jiului i Platforma Huniei.

Podiul Getic este caracterizat printr-un climat de dealuri joase, chiar de cmpie (temperatura medie anual este de 9o-10oC, cu precipitai ntre 600-700 mm, btnd frecvent Austrul din sud-vest, deci cu influene submediteraneene).Podiul Mehedini (Mehdiai-htsg)

Podiul Mehedini este cuprins ntre Motru i Dunre, n continuarea Subcarpailor.

(Altitudinea medie este de500-600 m (i este alctuit din roci tari (isturi cristaline, calcare), (avnd un relief tipic carstic, cu chei i peteri. (Cel mai cunoscut dintre aceste este Petera Topolnia.

Climatul regiunii este blnd, cu influene submediteraniene.Podiul Moldovei (Moldvai-fennsk)

Podiul Moldovei este cea mai ntins unitate de podi din Romnia, este situat n partea NE a rii, i este mrginit de Obcinele Bucovinei i Subcarpaii Moldovei la vest, de Cmpia Romna la sud, rul Prut la est, i grania de nord a rii la nord.

(Are altitudini de 200-600 m, (mai ridicat n Podiul Sucevei, mai cobort n Cmpia Moldovei.

(Este o regiune de podi, format din dealuri mai mult sau mai puin nalte. n fundament se gsesc cele mai vechi roci din Romnia, care sunt acoperite cu strate sedimentare: argile, conglomerate, nisip, gresii. Stratele sedimentare sunt dispuse orizontal sau au o anumit nclinare, unde apar forme de relief abrupte, numite cueste (Coasta Iasilor).

Din Podiul Moldovei fac parte: Podiul Sucevei, n NV, format din roci mai tari, unde se gsete o important zon pomicol a rii; Cmpia Moldovei (Jijiei), n NE, dezvoltat pe un strat argilos, deci cu dealuri joase, numeroase iazuri, este subunitatea cea mai joas din Podiul Moldovei (200-300m); Podiul Brladului, n partea central-sudic, cu nlimi, care scad de la nord (500m) la sud (200 m).Culoarul Siretulu ntre Subcarpai i Podiul Brladului

Regiunea are un climat rcoros i umed (temperatura medie anual este de 8o-10oC, cu precipitaii ntre 500-600 mm, iar vnturile dominante sunt cele estice, nord-estice, deci cu influene de ariditate).Rurile care traverseaz podiul sunt: Siretul, Brladul, Prutul i afluenii si. Tot aici se gsesc numeroase iazuri (Dracani).Podiul Dobrogei (Dobrudzsai-fennsk)

Podiul Dobrogei este situat n SE rii, i se mrginete cu Dunrea (la nord i vest), cu Marea Neagr (la est) i grania sudic a rii (la sud).

(Podiul Dobrogei se caracterizeaz prin altitudini mici, cele mai mari abia depesc 400 m (Vf. Greci - 467 m)., n zona central i sudic sub 200 m, chiiar 50 m).

(n partea nordic a podiului relieful se caracterizeaz prin dealuri joase, (care au nfiarea unui relief mbtrnit. Aici se gsesc poriuni din lanuri muntoase foarte vechi. Din timpul orogenezei caledoniene s-au pstrat isturile verzi din Podiul Casimcei, iar din cea hercinic granitele din Munii Mcinului ( n sud relieful este neted, format din calcare i gresii, care este acoperit de un strat gros de loess.

(Aici a fost construit Canalul Dunrea-Marea Neagr.

Subdiviziunile Podiului Dobrogei: Masivul Dobrogei de Nord (cu Munii Mcinului, Dealurile Niculielului, Dealurile Tulcei, Podiul Casimcei i Depresiunea Nalbant) i Podiul Dobrogei de Sud (zona litoral, Podiul Medgidiei, Podiul Oltinei i Podiul Negru-Vod).

Are o clim de cmpie, iar n N o clim de dealuri joase, cu influene de ariditate i pontice. Temperatura medie anual este ntre 10-11 C , Chiar peste 11C pe litoral, cu precipitaii de 400 mm, iar dintre vnturi trebuie s amintim Crivul.

Dintre ruri trebuie s amintim Casimcea, Taia i Telia, Slava, Dintre lacuri cele mai importante sunt lagunele i limanele.

Cmpia Romn este situat n sudul rii, de-a lungul Dunrii. La nord este mrginit de Podiul Getic, Subcarpaii Curburii i Podiul Moldovei, iar la est, sud i vest de Lunca Dunrii.(Are o altitudin cuprins ntre 5-300m. (Regiunea are o uoar nclinare spre sud-est, care este indicat i de cursul rurilor.

S-a format pe locul unui fost lac ntins prin umplerea acestuia cu sedimente aduse de ruri. (Suprafaa cmpiei este acoperit cu loess, mi gros n E, i pe alocuri nisipuri.

n cadrul Cmpiei Romne se disting: cmpii nalte (200-300 m), cmpii de coborre i cmpii orizontale, netede. (Este cel mai mare grnar al rii.

Cmpia Romn se mparte n urmtoarele subdiviziuni:

Cmpia Olteniei n V cu C. Blahniei, C. Biletilor i C. Romanailor

Sectorul central care cuprinde Cmpia Pitetilor, Cmpia Boianului, Cmpia Gvanu-Burdea, Cmpia Burnazului, Cmpia Vlsiei,Sectorul estic cu Cmpia Brganului, Cmpia Siretului Inferior.Cmpia are un climat de cmpie (temperatura medie anual este de 11o-12oC, cu precipitaii sub 500 mm, cu influene submediteraneene i de ariditate).Rurile cele mai importante ale Cmpiei Romne sunt: Jiu, Olt, Arge, Dmbovia, Ialomia). Dintre lacuri trebuie s amintim crovurile, lacurile srate precum i limanele.Cmpia de Vest (Nyugati-alfld)Cmpia de Vest este regiunea cea mai vestic a rii. Ea este cuprins ntre Dealurile de Vest i grania vestic a rii. n nord ncepe cu valea rului Tur, iar n sud, se termin la grania cu Iugoslavia.(Are o altitudine caracteristic regiunilor de cmpie. (Altitudinea medie este de 100 m, altitudinea maxim este doar 143 m n Cmpia Vingi. S-a format pe locul unui fost lac ntins prin umplerea acestuia cu sedimente aduse de ruri. n cadrul Cmpiei de Vest se disting: cmpii nalte (Cmpia Vingi), cmpii joase (din lungul rurilor) i cmpii orizontale, netede. (Rurile au un curs rtcitor, producnd foarte des inundaii. (Este una dintre cele mai importante regiuni agricole ale rii.Clima regiunii este de cmpie (temperatura medie anual este de 11o-12oC, cu precipitaii sub 500 mm, vnturile dominante sunt cele vestice cu influene oceanice).Rurile care traverseaz cmpia de Vest sunt: Someul, Criurile, Mureul, Bega, Timiul. Dintre lacuri trebuie amintite iazurile (Cefa).

Geografia Romaniei, Copyright 2004, All rights reserved, created AECLIMA

Unitatea de reliefTemperatura medie anualaTemperatura medie a veriiTemperatura medie a ierniiPrecipitatii

Grupa nordicasub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Grupa centralasub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Grupa sudicasub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Masivul Bucegisub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Masivul Fagarasuluisub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Masivul Parngsub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Masivul Retezat-Godeanusub 8Csub 18Csub -5C700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Muntii Banatuluisub 8C n munti nalti, 8-11C n munti scunzisub 18oC, 18-21oC n zonele mai joase-3 si -5C n zonele mai nalte, -1 si -3C n zonele joase700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Muntii Poiana Rusca8-11C n zonele mai joase, sub 8C n partea naltasub 18oC, 18-21oC n zonele mai joase-3 si -5oC n zonele mai nalte, -1 si -3C n zonele joase700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Muntii Apusenisub 8Csub 18C-3 si -5C n zonele mai nalte, -1 si -5C n zonele joase700-1000 mm; peste 1000 mm n munti nalti

Pod. Transilvaniei8-11C18-21C-3 si -5C500-700 mm

Dealurile de Vest8-11C18-21C-1 si -3oC n N, -1 si +1C n S700 mm

Podisul Moldovei8-11C18-21C-3 si -5C500-700 mm

Subcarpatii8-11C18-21C-3 si -5C n N, -1 si -3C n S700 mm

Podisul Getic8-11C18-23C-1 si -3C 500-700 mm

Podisul Dobrogei8-11C n N, peste 11C n S18-23C-1 si -3C n V, -1 si +1C pe litoralsub 500 mm

Pod. Mehedinti8-11C18-23C-1 si -3C500-700 mm

Cmpia Romna8-11C18-23C-3 si -5C n E, -1 si -3C n Vsub 500 mm n E, 500-700 mm

Cmpia de Vest8-11C, n S peste 11C18-21C n N, 21-23C n S-1 si -3C n N, -1 si +1C n S500-700 mm

Lunca Dunariipeste 11C23-24C-1 si -3Csub 500 mm

Delta Dunariipeste 11C21-23C-1 si +1Csub 500 mm

Vegetatietemperaturaprecipitaiivegetaiafaunasolurile

Zona stepei (0-200 m)stepa propriu-zis pdurile lipsesc din cauza uscciunii i a cldurii mari din var8-11oC i 11-12oCsub 500 mmierburi: spinul vntului, colilia; arbuti: mce, porumbarroztoare: oarecele de cmp, hrciog, popndu, iepurele; psri: prepelia, vulturul pleuv de step, potrnichea, dropia MOLI-SOLURI: cernoziomuri (Cz. negru propriu-zis, Cz castaniu, Cz ciocolatiu)

silvostepa8-11oC500 mmierburi, arbuti i arbori (stejar)Cz levigate

Zona pdurilor 200-1800 metajul stejarului (150-500 m)8-11oC500-700 mmgorun, cer, grnia, stejar pufos +carpen, tei, arar, frasin, jugastru, paltin, ulmlupul, iepurele, pisica slbatic, veveria, vulpea, jder, dihor psri: coofana, grangur, pupza, cucul, privighetoarea, mierla, sticleteleARGILU-VISOLURI: soluri brun rocate de pdure

etajul fagului (500-1200 m) 1/38-11oC700-1000 mmfag + stejar + rinoaseCAMBI-SOLURI: soluri brune i brune acide

etajul rinoaselor (650-1800 m)sub 8oC700-1000 mm, chiar peste 1000 mmmolid, brad, pin, lariceaursul, rsul, cerbul, psri: pajura, cocoul de munte, ierunca, ginua de pdure SPODO-SOLURI: podzoluri i soluri brune acide

Zona alpinzona subalpinsub 8oCpeste 1000 mmtufiuri de ienupr i jneapn, afine, meriorcapra neagr, acvila de munteSPODO-SOLURI: podzoluri i soluri brune acide

luncile i Delta Dunrii11-12oCsub 500 mm"zvoaie": plop, salciegte slbatice, rae slbatice, lebede, pelicani, berze, cormorani; vidra, nurca soluri aluvionare de lunc

plantaiiS Moldovei, C. De Vestsalcm

Vegetaia submedi-teraneanDefileul Dunrii, valea Cernei11-12oC500-700 mmliliacul slbatic, crpinia, mojdreanul, castanul dulce, smochinul slbatic, iasomiascorpion, vipera cu corni, broasca estoas, vulturul pleuv alb i negru

Fauna acvaticmuni: pstrv, deal: clean, mreana, cmpie:crap, carasu, Marea Neagr: scrumbiile albastre, calcan, hamsiile, guvizii

DunareaImagini :

Hartiile :- Harta Hidrografica

Dunarea ca unitate regionala. Dunarea are o importanta deosebita sub multiple aspecte pentru tara noastra. In acelasi timp datorita unor caracteristici naturale exceptionale (volumul de apa al fluviului) are influenta asupra clorlalte elemente naturale, indeosebi in navigatie. Cursul sau are un pronuntat caracter unitar, avand in acest fel caracteristicile unei unitati naturale distincte in ansamblul unitatilor regionale ale Romaniei. Este mai putin o unitate de relief (ca celelalte unitati naturale, desi relieful jos- lunca si valea- este foarte expresiv) si mai mult o hidrografie (similara in unele aspecte Marii Negre). Aceasta unitate regionala grefata pe un sistem hidrografic de mari dimensiuni este totodata si un element de legatura intre unitatile conexate: Muntii Banatului, Podisul Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar Marea Neagra. Totodata spre Dunare graviteaza si spatii mai indepartate, direct sau indirect, prin intermediul retelei hidrografice regionale si continentale (sistemul Rin-Main-Dunare). Aceasta unitate regionala deosebita -Dunarea- are si un spatiu adiacent de influenta direct care poate fi considerat functional legat de fluviu si tratat ca atare.

Sectoarele Dunarii Cursul Dunarii poate fi subdivizat in patru sectoare astfel: de la Bazias la Portile de Fier, de la Portile de Fier la Calarasi, de la Calarasi la Braila si in aval de Braila.

Sectorul Bazias Portile de Fier Sectorul Portile de Fier Calarasi Sectorul Calarasi Braila Sectorul Braila Mare

Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de la Portile de Fier. In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se continua. Inaintea construirii sistemului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier, cursul Dunarii in regimul natural avea o serie de caracteristici pe care nu le mai intilnim in forma actuala, amenajata. Ca un adevarat defileu valea foarte ingusta imprima apei o viteza mare formandu-se vartejuri, care ingreunau navigatia; chiar in zona Portilor de Fier, albia avea stanci vizibile la ape mici. Zona ingusta din dreptul Muntilor Almajului purta si poarta numele de Cazane. Prin construire barajului s-a creat un lac intins, necesar hidrocentralei Portile de Fier. Datorita cresterii nivelului apei (cu aproximativ 7 m) o serie de localitati au fost stramutate, cum s-a intamplat cu orasul Orsova. Barajul are lateral un sistem de doua ecluze, care faciliteaza deplasarea navelor. Afluentii principali ai Dunarii in acest sector sunt: Nera (care se varsa chiar la intrarea Dunarii in Tara, langa Bazias) si Cerna, iar porturile principale sunt Moldova veche si Orsova.

Sectorul Portile de Fier-Calarasi este sectorul Dunarii situat in sudul Campiei Romane. Datorita reliefului jos si luncii largi Dunarea are o latime apreciabila, ceea ce face ca adancimile sa fie mai mici, asigurand doar un pescaj de 2 m, impropriu navelor maritime; apar si ostroave (cum ar fi Ostrovul Mare). In Lunca Dunarii existau in trecut lacuri intise legate prin brate secundare de Dunare si situate sub influenta oscilatiilor de nivel ale acesteia; aceste lacuri de lunca au fost indiguite, desecate, cum a fost lacul Greaca, cel mai intins, si o parte amenajate (de ex. lacul Bistret sau Suhaia). Spre sud tarmul este mai inalt, iar spre Campia Romana mai jos, cu o larga dezvoltare a luncii, ceea ce-i confera o pronuntata asimetrie; aceasta impingere spre sud a Dunarii este datorata (printre altele) si afluentilor directi din Campia Romana (Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Calmatui, Vedea, Arges, Mostistea). Portuile principale din acest sector sunt: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita si Calarasi. In acest sector a fost amenajata hidrocentrala Portile de Fier II. Intre orasele Giurgiu si Ruse Dunarea este traversata de un pod rutier si feroviar.

Sectorul Calarasi-Braila (Baltile Dunarii) se caracterizeaza prin despartirea Dunarii in cate doua brate (unite inr-un singur curs intre Giurgeni - Vadu Oii), ce inchid in interior incinte, in trecut inundabile (Balta Brailei si Balta Ialomitei), cu balti, mlastini, lacuri, paduri, in prezent indiguite, desecate si transformate in zone agricole (Insula Mare a Brailei si Balta Ialomitei). Sectorul baltilor ca si Lunca Dunarii din sudul Campiei Romane (intre Drobeta-Turnu Severin - Calarasi) erau utilizate in trecut de pastorii transhumanti, care coborau oile din Carpati la iernat, datorita climatului mai bland si adapostit. In acest sector Dunarea este traversata de podul feroviar vechi, un pod feroviar si rutier nou intre Fetesti si Cernavoda si podul rutier Giurgeni-Vadu Oii. Afluentii Dunarii in acest sector sunt Calmatui si Ialomita, iar porturile principale - Fetesti, Cernavoda, Hirsova si Macin.

Sectorul dintre Braila si Mare, Dunarea Maritima, in aval de Braila, permite intrarea navelor maritime (cu pescaj de 7 m). Intre Braila si Patlageanca, Dunarea curge printr-un singur brat, sporindu-si debitul cu afluentii mari (Siret, cu 222 mc./sec. si Prut). La Patlageanca si in aval de Tulcea se desparte in cele trei brate - Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe - care contureaza spatiul Deltei. Dintre acestea doar Sulina este navigabil pentru nave maritime; este continuu dragat, indeosebi la varsarea in mare, unde se creaza bara de la Sulina. In acest sector porturile principale sunt Braila, Galati, Isaccea, Tulce si Sulina.

Clima De o clima specific Dunarii nu putem vorbi. Considerand insa spatiul mai larg al Luncii Dunarii, climatul are unele particularitati. Nuantele climatice pe care le prezinta in cursul sau (influente submediteraneene, pana la Zimnicea; climat de tranzitie, intre Zimnicea si Oltenita; climat cu nuante de ariditate, pana la tulce, climat cu influente pontice, in Delta), sunt ale regiunilor inconjuratoare, nu ale cursului propriu zis. Totusi unele elemente climatice au caracteristici definitorii, in parte influentate de Dunare si relieful jos, de lunca, in care se manifesta. Temperatura medie anuala este, pentru Lunca Dunarii, cea mai ridicata din tara (peste 11 gr. C) datorita temperaturilor medii ridicate din iulie (24 gr.C) si din ianuarie (-1 gr.C, in sud, -2 gr.C in Delta). Zilele tropicale similare celor din sudul Campiei Romane si Baragan, sunt atenuate de umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii, dar si din lunca sa (unde panza freatica este la suprafata). Precipitatiile scad spre est, odata cu scaderea regionala a lor, iar vanturile predominante (Austrul in partea de vest a sectorului romanesc al Dunarii, Crivatul in partea de est) sunt sensibil atenuate de relieful de adapost al Luncii Dunarii.

Hidrografia Hidrografia este elementul esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea isi sporeste debitul cu peste 900 mc./sec. la Patlageanca), in mare parte datorita afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut). Debitul solid la intrarea in Delta este de 58,7 mil. t. aluviuni pe an, care se depun pe teritoriul Deltei sau in mare. O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare) Dunarea ingheata, rareori de la un mal la altul; frecvent insa sloiurile (in timpul dezghetului) se acumuleaza creindu-se zapoare, care stanjenesc navigatia. Lunca Dunarii are ape freatice la suprafata, bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscilatii frecvente pot crea saraturi.

Vegetatie Vegetatia predominanata este vegetatia acvatica si de lunca, cu speciile corespunzatoare. Fauna acvatica da insa specificul Dunarii; aici urca din Marea Neagra, pentru a-si depune icrele, sturionii (morun, pastruga, cega, nisetru), numiti de Herodot pesti fara oase. In lungul Dunarii exista specii de animale caracteristice luncii (vidra, bizam, numeroase specii de pasari s.a.). Solurile de lunca (aluviale), solurile nisipoase si cele saraturoase au, pe ansamblu, o fertilitate redusa care necesita masuri de ameliorare.

Populatia si asezarile omenesti Dunarea a reprezentat o axa de populare umana straveche. In antichitate Gurile Dunarii au fost vizitate si descrise de Herodot. In lungul ei au aparut o serie de localitati intarite cum ar fi Dierna (Orsova), Drobeta (Drobeta-Turnu Severin), Turris (Turnu Magurele), Axiopolis (Cernavoda), Carsium (Hirsova), Noviodunum (Isaccea), Aegysus (Tulcea), iar in laguna Sinoe, fost golf marin in sec. VII i.e.n., orasul grecesc Histria (colonie milesiana, cel mai vechi oras, situat apraope de istros - Dunare). In evul mediu s-au dezvoltat si alte orase, ca Giurgiu, Braila, Galati, iar mai recent (in secolul XIX) Corabia, Calafat, Calarasi. In prezent, orasele dunarene de la intrarea fluviului in tara pana la varsare, sunt: Moldova Noua, oras minier cu un port activ (Moldova Veche); Orsova, oras stramuntat pe o vatra noua, cu o industrie in dezvoltare si port; Drobeta-Turnu Severin (116.000 loc.), cu variate industrii (prelucrarea cauciucului, lemnului, constructii de nave) si traditii istorice; Calafat si Corabia, orase mai mici, cu o industrie alimentara si usoara; Turnu Magurele, ca un mare combinat de ingrasaminte si ramuri ale industriei alimentare; Zimnicea, cu industrie alimentara, laminate, este cea mai sudica localitate din tara; Giurgiu (74.000 loc.), fosta raia turceasca, in prezent cu industrii notabile (clorosodice, santier naval etc.) port, punct de frontiera si pod peste Dunare; Calarasi (77.000 loc.), initial localitate agricola, are o vocatie industriala multipla (celuloza si hartie, produse siderurgice, produse alimentare); Fetesti, un oras cu o dezvoltare mai modesta pana in prezent, poate deveni mai activ prin amplificarea functieide transport (nod feroviar, rutier si port); Cernavoda, cu industrii de traditie (ciment), port la Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra, va deveni curand principalul nod electroenergetic al tarii, prin intrarea in funtiune a atomocentralei aflata in constructie; Harsova, localitate antica, medievala (a fost chiar port genovez), cu industrii in dezvoltare, este un important punct de trecere rutiera a Dunarii; Macin este un oras mai mic, cu axploatari de granit in apropiere; Braila (235.000 loc.), fosta raia turceasca, este punctul de convergenta spre Dunare a traseelor traditionale din Muntenia. Oras cu o structura urbana proprie (sub forma unor arcuri de cerc consentrice, subintinse de Dunare), are industrii notabile (termocentrala, celuloza si hartie la Chiscani, intreprinderi metalurgice, un port fluvio-maritim si santier naval); Galati (326.000 loc.), punct de convergenta traditional al drumurilor ce coboara din Moldova, are in prezent industrii puternice (siderurgie, constructii de nave), un port activ, invatamant superior si structura urbana moderna; Isaccea este un oras mai mic, situat in apropierea unui vad de traversare a Dunarii; Tulcea (97.500 loc.) are industrii variate, in majoritate noi (intreprinderi de alumina, feroaliaje, constructii de nave, comnserve de peste) si un port fluvio-maritimmodernizat; Sulina, un oras activ acum mai bine de un secol (Europolis -ul lui Jean Bart), este un port de transbordare a navelor. Asezarile rurale din lungul Dunariia au, uneori, functii si rezonante notabile, cum ar fi: Bechet, Greaca, Giurgeni, Mahmudia, Sfantu Gheorghe, Chilia Veche etc.

Resurse si activitati economice Resursele Dunarii sunt: - potentialul hidroenergetic; - apa industriala; - apa pentru irigatii; - fauna piscicola; - unele resurse secundare (nisip, lemn de esente moi, stuf etc.); - fondul funciar din Lunca si Delta Dunarii; - posibilitatile de navigatie; - potentialul turistic:

Potentialul hidroenergetic este utilizat de Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier , cu o hidrocentrala puternica (2.000 MW, a doua din Europa) si hidrocentrala Portile de Fier II. Alte proiecte sunt in studiu. Apa Dunarii este si va fi utilizata ca apa industriala in multe centre (Calarasi, Giurgiu, Galati, Braila etc. si in perspectiva la atomocentrala de la Cernavoda). Pentru irigatii este folosita apa din Dunare in sistemele Sadova-Corabia, Giurgiu-Razmiresti, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Stefan cel Mare, Terasa Brailei si Carasu (cu apa, indirect, din Canalul Dunare-Marea Neagra). Fauna piscicola bogata favorizeaza dezvoltarea unui pescuit activi in Dunare, bratele Dunarii, canalurile si lacurile din Delta Dunarii, laguna Razim-Sinoe; pe baza pescuitului oceanic s-a dezvoltat o industrie de prelucrare a pestelui la Braila, Galati, Tulcea si Sulina. Stuful din Delta este utilizat la Chiscani-Braila, unde se obtine celuloza, celofibra si hartie. Lemnul de esente moi are o utilizare locala, neavand dimensiuni industriale. Nisipul de la Caraorman este utilizat industrial, iar in Lunca Dunarii exista balastiere de nisip si pietris, folosite in constructii. Fondul funciar cuprinde terenurile aferente Dunarii, situate in Lunca si Delta Dunarii, scoase de sub efectul inundatiilor, prin lucrari de indiguiri si desecari. Se cultiva porumb (in sistem irigat), grau, orz, orez (pe suprafete mici insa), sfecla de zahar (prelucrata la Corabia, Calafat, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi), plante furajere, legume (prelucrate la Valea Rosie, Fetesti, Calafat, Turnu Magurele), vita de vie (Greaca, Letea), pomi fructiferi. De asemenea, pe baza pasunilor si pajistilor de lunca, se cresc animale, preponderent ovine, pe linia traditiei pastoritului transuhumant. Unele activitati imndustriale sunt legate direct de Dunare sau facilitate de existenta fluviului. Asfel industria siderurgica de la Galati si Calarasi a aparut si s-a dezvoltat datorita facilitatilor de import si transport a minereurilor de fier si a cocsului; industria de alumina de la Tulcea se bazeaza pe importul bauxitei, adusa de Dunare. Unele exploatari de roci (granit la Macin, calcar la Mahmudia) benefiaciaza de transportul fluvial. Pentru dezvoltarea transporturilor au fost construite santiere navale la Galati, Tulcea, Giurgiu, Oltenita (nave de pasageri), Drobeta-Turnu Severin si Orsova, precum si santiere de reparatii (de exemplu Sulina). Industria de ingrasaminte chimice de la Turnu Magurele este legata de facilitati de transport ale materiilor prime si de posibilitatea de aprovizionare cu apa industriala (fabrici de zahar, conserve de legume, conserve de peste) beneficiaza, de asemenea, de transportul materiilor prime pe Dunare. Dunarea are un important potential turistic incepand cu defileul Dunarii (Cazanele), orasele dunarene (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Braila, Galati, Tulcea) si mai ales Delta Dunarii (Maliuc, Crisan, Mila 23, Sulina, Sfantu Gheorghe, Letea etc.) De asemenea Dunarea, Dunarea este traversata de urmatoarele poduri: - Giurgiu-Ruse (sosea, cale ferata); - Fetesti-Cernavoda (cale ferata-pod vechi; sosea si cale ferata-podul nou); - Giurgeni-Vadul Oii (sosea).Traversare mijlocita de bac se realizeaza la Calafat, Calarasi-Ostrov, Galati, Braila.

Navigatia pe Dunare Una dintre cele mai mari posibilitati oferite de Dunare o constituie transporturile navale. Aceasta posibilitate va fi amplificata prin punerea in functiune a sistemului trenseuropean Rin-Dunare, axa de navigatie de importanta europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea Neagra. Conditiile naturale de navigatie rezulta din analiza caracteristicilor Dunarii. Rezumand, putem spune ca exista conditii pentru o navigatie maritima (pe Dunarea fluviala, in amonte de Braila, cu un pescaj de 2 m.). Existenta unor impedimente (bara de la Sulina, zapoare sau blocari accidentale) influenteaza uneori navigatia. Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime (Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale (celelalte porturi). Sulina este un port liber (porto-franco) cu traditii comerciale si de tranzit in secolul trecut; este in prezent un port de transbordare, dar se afla in curs de amenajare ca port maritim. La Tulcea se aduc concentrate feroase, bauxita, peste; este, de asemenea, un port de unde se coordoneaza transportul fluvial si activitatea economica a Deltei. La Galati a fost construit un port mineralier nou (pentru aprovizionarea industriei siderurgice), in continuarea celui comercial; este cel mai activ port romanesc la Dunare. Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.). La Calarasi se aduc materii prime pentru industria siderurgica, la Giurgiu produse petroliere si materii prime, iar la Turnu Magurele materii prime; la Drobeta-Turnu Severin se aduc produse siderurgice si se expediaza produse din lemn, iar portul Orsova este utilizat pentru tranzitul minereului de fier si cocs, necesar siderurgie resitene. Alte porturi mai mici, de interes local, sunt: Mahmudia, Isaccea, Macin, Hirsova, Fetesti, Cernavod (cu perspective legate de Canalul Dunare- Marea Neagra si atomocentrala), Oltenita, Zimnicea, Corabia, Bechet, Calafat si Moldova Veche. Pe ansamblu, Dunarea are o importanta deosebita pentru tara noastra (care este o tara dunareana), axa de legatura dintre centru Europei, sud-estul Europei si Marea Neagra.

Imagini :

Hartiile :- Harta HidrograficaZona litoral Interferenta dintre Podisul Dobrogei, gurile de varsare ale Dunarii si Marea Neagra creeaza un spatiu geografic original cu o puternica interconectare a componentelor sale (Dobrogea, Dunare, Mare). Prin zona litorala se ntelege ndeosebi tarmul nalt al Dobrogei de la Capul Midia la Vama Veche. Are toate caracteristicile Podisului Dobrogei de Sud, fiind o subdiviziune a acestuia.

Generalitati Relund unele caracteristici, acestea vor putea fi mai bine puse n evidenta: Relieful este relativ abrupt, nalt si este influentat de ondulatiile placii de calcare sarmatiene pe care se dezvolta;

Clima se diferentiaza (fata de Dobrogea si de restul tarii) printr-o insolatie puternica (cea mai ridicata), precipitatii foarte reduse (sub 400 mm/anual), temperaturi ridicate iarna (chiar pozitive la Mangalia), un numar mai redus de zile tropicale, datorita influentei marii si o nuanTa mai oceanica a contrastului termic mediu anual;

Hidrografia este dominata, pe uscat, de existenta unor lagune (Siutghiol) si limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia), barate prin acumularile de nisip, datorate curentului circular al Marii Negre;

Vegetatia stepica este saraca n specii; lagunele, limanurile, baltile si fostele golfuri ale marii au avut pna de curnd o vegetatie specifica, de mlastina (de exemplu n zona Venus sau fosta mlastina Comorova de la Neptun);

Populatia este concentrata n orase cu functii economice si urbane deosebite: Constanta, Ovidiu, Navodari, Eforie, Techirghiol, Mangalia;

Zona litorala are un potential heliomarin, balnear, climateric si recreativ deosebit fiind - prin dotari si circulatia turistica - principala regiune turistica a tarii.

Platforma continentala Platforma continentala cuprinde spatiul submers din fata tarmului nostru. Este o cmpie litorala invadata n postglaciar de apele Marii Negre. Are adncimi foarte reduse si o panta domoala. Rurile continentale (Sfntu Gheorghe, Casimcea) au creat n trecut vai care se prelungesc submers pna n larg. Curentul circular al Marii Negre a barat vaile mici formnd limane maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia) sau foste golfuri, formnd lagunele (Razim-Sinoe si Siutghiol). Platforma continentala a Marii Negre are rezerve de hidrocarburi exploatate cu ajutorul platformelor de foraj marin. Platforma continentala coboara de la nivelul zero (Tarmul) la adncimi de 180-200m, dar la distanTe mari de uscat. Este acoperita doar cu ape marine caracteristice stratului superficial (cu 02, cu o salinitate mai redusa, de 16-17%). n prezent nivelul Marii Negre se afla ntr-o usoasa crestere (transgresiune), abia perceptibila (1mm/an). Apa marina a platformei cuprinde o fauna bogata (delfini, sturioni, guvizi, stavrizi, rechini, meduze, scoici etc.). Valurile apei sunt influenTate de vnturi, fiind mai mari cnd exista o circulatie din directia nord-estica.

Litoralul romanesc Litoralul romnesc al Marii Negre, n lungime de 244km, cuprinde doua sectoare: un tarm jos, ntre Sulina si Capul Midia, si un Tarm nalt cu faleza, ntre Capul Midia si Vama Veche.

Tarmul jos Ttarmul jos cuprinde gurile de varsare ale Dunarii, spatiul deltaic adiacent si zona cmpiei lagunare Razim-Sinoe. La nord de Sulina exista un mic golf (Musura), unde tarmul este erodat continuu si are tendinta de a avansa spre uscat. Dincolo de varsarea bratului Sulina n mare si de acest mic golf se afla delta secundara a Chiliei, situata n afara teritoriului nostru, care avanseaza destul de rapid spre mare (40-80m/an), datorita partii mari (60% din debitul Dunarii) a volumului de apa si aluviuni depuse de bratul Chilia n mare. Gura de varsare a bratului Sulina este amenajata printr-un dig (de 10km) construit n larg, pentru a se evita depunerea brusca a aluviunilor la contactul cu marea si bararea n acest fel a bratului ("bara" de nisip de la Sulina); acest dig ndeparteaza curentul circular n larg si n acest fel locul de depunere a aluviunilor. Digul este dublu si are n interior un canal navigabil, care permite intrarea pilotata a navelor maritime cu pescaj de pna la 7m pe bratul Sulina. Intre Sulina si Sfntu Gheorghe, tarmul este foarte jos; chiar acolo unde intersecteaza acumularile de nisip ale grindurilor, se afla n retragere, marea erodnd tarmul. La Sfntu Gheorghe, grindul Saraturile are cea mai ntinsa plaja din tara. La varsarea braTului Sfntu Gheorghe s-a format acumularea de nisip a insulelor Sachalin. Intre Sfntu Gheorghe si Gura Portita tarmul este foarte jos, n spatele sau existnd lacuri si balti care conserva o mare rezervatie ornitologica. Grindurile Perisor si Chituc despart apele marii de ale lagunei Razim-Sinoe. Intre tarmul fostului golf Halmyris (n antichitate), care urmarea abruptul dobrogean si linia actuala a tarmului (Perisor-Chituc), se ntinde cel mai mare complex lacustru din tara, sistemul lagunar Razim-Sinoe. Orasul cetate Histria construit pe un promontoriu de sisturi verzi, n trecut port la mare, se afla n prezent n interiorul lagunei datorita bararii acesteia cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre. Aceasta barare s-a ncheiat n jurul anului 1000, cnd si cetatea bizantina Heracleea (Enisala) si-a ntrerupt legaturile pe mare. Laguna Razim-Sinoe are ape salmastre si este un domeniu de pescuit (Ceamurlia, Jurilovca).

Tarmul inalt Tarmul nalt, cu faleza situat, la sud de Capul Midia nchide spre interior lagunele si limanele maritime prin mici perisipuri, datorate curentului circular al marii. Acest tarm, a favorizat formarea unor plaje si a creat un adapost faTa de vnturile din nord-est, ceea ce a permis instalarea unor porturi (Tomis, Callatis), iar apoi dezvoltarea balneoturistica din zilele noastre. Aici s-au dezvoltat principalele nuclee economico-urbane ale litoralului si statiunile turistice.

Orase ConstanTa are functii urbane si economice deosebite: este principalul port romnesc la Marea Neagra cu un trafic comercial intens; are industrii variate, este un oras modern (si modernizat), are functii administrative, comerciale si culturale.

Mangalia este cunoscut prin portul maritim, santierul naval, ca centru turistic si de tranzit rutier.

Navodari este un oras nou, cu o platforma a industriei petrochimice si chimice de mari dimensiuni.

Functia turistica a litoralului este ilustrata de statiunile de cura balneoclimaterica si heliomarina: Mamaia, ConstanTa, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai si Vama Veche.

Litoralul romanesc se desfasoara intre gura bratului Chilia in nord pana la localitatea Vama Veche in sud, are o lungime de 244 km.

Aspectul tarmului intre sudul Deltei si Capul Midia este urmatorul:- in aceasta portiune, tarmul este jos, cu lagune si limanuri maritime;- aici se desfaosara:- complexul lagunar Razim format din lagunele Razim (415 kmp., cu Insula Popina), Golovita, Zmeica si Sinoe;- limanuri maritime: - L. Babadag; - L. Tuzla; - L. Tasaul;- cordoane de nisip (litorale) si grinduri (ex. Grindul Perisor, Grindul Chituc).- portiuni inguste, prin care lagunele comunica cu marea (ex. Portita, La Periboina)- prispe: - Agighiol (intre L.Razim si dealurile Tulcei); - Hamangia (intre L.Sinoe, L. Zmeica si Podisul Casimcei).

Climatic, litoralul se afla sub influenta Marii Negre. Elementele climatice caracteristice sunt urmatoarele:- temperatura medie anuala este de 11 gr.C;- precipitatii sub 400 mm/an;- vanturi dinspre nord-est, vanturi locale (brizele locale);- numarul zileleor senine este de 130-170 pe an;- durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2.300-2.400 ore/an;

Litoralulul constituie regiunea turistica cea mai vizitatata in sezonul estival, ca loc de odihna si cura heliomarina si de namol. Obiectivele turistice importante de pe litoral sunt urmatoarele:- statiunile balneoclimaterice:- complexul Mangalia Nord;- Mangalia;- Costinesti;- Techirghiol;- Eforie;- Constanta;- Mamaia;- Navodari;- vestigiile cetatilor antice:- Tomis;- Histria;- Enisaia.- mozaicul roman din Constanta;]- Delta Dunarii.

Delta DunariiHartiile :- Delta Dunarii - Delta si Lagunele

Imagini :

Cea mai joasa si mai noua regiune de campie, este situata in partea de est a tarii la varsarea Dunarii in Marea Neagra.

In partea de nord, dincolo de bratul Chilia se afla Campia Bugeacului, in partea de sud si sud-vest Podisul Dobrogei, iar in est Marea Neagra.

In Delta este inclusa si laguna Razim-Sinoe, avand o suprafata cumulata de 4.340 kmp. Delta Dunarii este o unitate cu proprietati de tranzitie intre Campia Romana, a carei continuare este, Dunarea (prin hidrografie si functionalitatea sistemului hidric) si Marea Neagra (raportul intre Dunare-Mare fiind variabil in timp).

Geneza

Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman). Dupa formare acestui sistem de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent). In prezent (ultimul secol), Delta se afla intr-un proces de retragere in rest.

Bratele Dunarii

Dunarea se desparte in cele trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila. La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara in bratele Sulina si Sfantul Gheorghe. Bratul Chila, in nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (apraope de 60 % din volumul fluviului). Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs ( in dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (in mai multe cursuri secundare), intre grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda, Babina. La Varsare in mare se creaza in prezent o delta secundara (delta secundara a Chiliei), care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul tarii noastre. Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii), formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect a fost construit un dig (in lungime de 10 km), care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii, de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). Bratul Sfantul Gheorghe (108 km) cu directie dominanta spre sud-est, este foarte meandrat; in ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km; la varasre formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin). Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim.

Relieful

Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte. Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m.

a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate.

b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale. Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol.

Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara. Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).

Clima

Clima Deltei este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai ridicata din tara noastra. Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C (ianuarie); precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.

Hidrografia

Hidrografia este formata din Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini. La Palageanca debitul Dunarii este de 6470 mc/sec (egal cu al Vogai). Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel: Chila 58 %; Sulina 18,8 % si Sfantu Gheorghe 23,2 %. Debitul solid este de 58,7 mil.t. aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt tranportate in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin. De asemenea, exista, in interiorul Deltei, o retea hidrografica secundara formata din balti, mlastini, canale, garle, brate secundare. Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din delta propriu zisa), Rucsca, Merhei, Matita, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 kmp.), format din lacurile Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta, de 48 m, care este o rezervatie de fauna si insula Gradistea). In prezent laguna este un domeniu de pescuit.

Vegetatia

Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca cu numeroase specii adpatate excesului de umiditate. Dintre arbori predomina esentele moi (plop, salcie), la care se aduaga padurile de stejari, Letea si Carorman. Suprafetele de balti, mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf.

Fauna

Fauna cuprinde animale terestre (iepure, lup, vulpe, cainele enot, mistrt etc.), mamifere de apa (bizamul, vidra), pasari (280 specii, dintre care amintim speciile de pelicani, cormorani, egrete, garlite etc.) si o bogata fauna acvatica, cuprinzand pesti comuni (somn, caras, stiuca crap, platica etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru).

Solurile

Solurile predominante sunt solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si, pe mica portiune (grindul Chilia), cernoziom. Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ sarac, predominand solurile cu fertilitate redusa, parsial inundabile. Rezervatiile principale sunt Padurea Hasmacu Mare-Letea (rezervatie, de flora), Matita (fauna, insula Popina (fauna). In totalitate Delta Dunarii este considerata o rezervatie a biosferei.

Populatia si asezarile omenesti

Populatia si asezarile omenesti au, datorita conditiilor fizico-geografice, numeroase particularitati. In primul rand intinderilor mari de ape, densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc/kmp in jumatatea vestica si sub 25 loc/kmp in est. Populatia este concentrata in asezari rurale, situate in lungul bratelor fluviului; cu aspect liniar cum ar fi Crisan sau pe grinduri (Letea, Caraorman, Sfantu Ghorghe, Chilia Veche). Alte localitati sunt: Patlageanca, Maliuc, Mila23. Asezarile rurale au predominant activitati legate de pescuit si agricultura. Singurul oras din Delta este Sulina (5.500 loc). Este un oras-port liber (porto-franco) si functioneaza ca port de transbordare a navelor, urmand a se amenaja ca port maritim. In oras exista o mica intreprindere de conserve de peste si ateliere de reparatii navale. Tulcea nu este situat in Delta, dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei.

Resurse si activitati economice

O resursa importanta, traditionala este fauna piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala. Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele principale, secundare, garle, lacuri, in laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra. O intreprindere de semipreparare este in Sulina. La Tulcea fabrica de conserve de peste utilizeaza si peste din Delta, Marea Neagra cat si peste oceanic. Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si tyransportat pe Dunare la Chiscani (Braila), unde se obtine celuloza. Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat in acest sens. Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste. O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica. Terenurile agricole au crescut ca intindere datorita indiguirilor si desecarilor din ultimii ani (indeosebi in jumatatea vestica a deltei). Se cultiva in mod predominant porumb, dar si grau, plante furajere si legume.

Transporturi si turism

Transporturile rutiere sunt slab reprezentate. Cea mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei se realizeaza cu ajutorul navelor. Navigatia fluviala se poate desfasura pentru nave mici si pe bratele secundare. Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe acest brat se transporta fier si cocs pentru Galati, bauxita pentru intreprinderea de alumina de la Tulcea, produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati), produse din lemn (pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru Tulcea) etc. Turismul beneficiaza de un deosebit potential natural (peisaje, lacuri, canale, grinduri, fauna, vegetatie, padurea de la Letea, dunele de nisip de pe grindurile Caraorman, Saraturile, plaja de la Sfantu Gheorghe). Localitatile turistice mai importante sunt: Maliuc, Mila 23, Sulina si Sfantu Gheorghe. Suprafata Deltei impreuna cu sectorul lagunar Razim este de 4.340 kmp. Ea este cuprinsa intre bratul Chilia la nord, bratul Sulina prin centru Deltei si bratul Sf. Gheorghe la sud.Cel mai navigat brat al Dunarii este Sulina, deoarece este rectiliniu., asigurand astfel cel mai scurt drum spre mareRelieful pozitiv constituie cca. 13 % din suprafata Deltei. Tipurile de grinduri care il formeaza sunt urmatoarele:- grinduri fluviale (longitudinale) - insotesc bratele principale;- grinduri fluvio-maritime (transversale) constituie pe vechi linii ale tarmului de catre curentii marini Grindul Letea; Grindul Caraorman; Grindul Saraturile; Grindul Ivancea.- grinduri continentale (portiuni ale vechiului uscat pre-deltic): Grindul Chilia;Grindul StipocDelta inanteaza in mare in dreptul gurilor de varsare a Dunarii: la gura Chiliei se formeaza o delta secundara; la gura bratului Sf.Gheorghe a aparut insula Sacalin. Fenomenul de inaintare a Deltei in detrimentul marii se datoreaza cantitatii mari de aluviuni (58,7 milioane tone) transportate anual de Dunare, din care o parte se varsa in mare, iar restul se depune in cuprinsul Deltei contribuind la aluvionarea continua a ei.Flora si fauna Deltei imbraca particularitati ce transforma regiunea intr-un monument al naturii. A intrat in circuitul mondial al rezervatiilor biosferei. Rezervatiile naturale create aici sunt urmatoarele:- faunistica: Matita;- floristica: Hasmacu Mare-Letea.Resursele care au facut din Delta o regiune turistica atragatoare sunt urmatoarele:- exotismul peisajului de pe brate si canale;- padurea de stejari de pe grindul Letea;- dunele de nisip de pe grindurile Caraorman si Saraturile;- asezarile de la Maliuc, Mila 23, Sulina, Sf.Gheorghe. Forme de relief din Lunca DunariiOstroave, mlastini, balti, brateGrinduri continentale din Delta DunariiChiliaStipocGrinduri transversale (fluvio-maritime)LeteaCaraormanIvanceaSaraturileCrasnicolPetrisor

Ape curgatoare din Delta DunariiBratele DunariiChiliaSulinaSf. GheorgheHartiile :- Delta Dunarii - Delta si Lagunele

Imagini :

Campia Romana Hartiile :- Campia Romana este cea mai intinsa regiune de campie din tara noastra. Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.

Relief si subdiviziuni Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei. Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata. Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica). Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice. Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic. Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu. La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud. In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent. Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor). Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar. Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai. Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti. Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri). Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).

Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest. Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C). In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).

a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan. Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului).

b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor). Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.

c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice. Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei.

In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului. Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.

Clima si hidrografia Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente. Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan. Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C. Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete). Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in campie (Desnatui, Calmatui). Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova. Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec). Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental. In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei. Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii. Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate. Exista si soluri brun-roscate de padure. De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului. Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.

Populatia si asezarile Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase. In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare.

Asezarile rurale Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase. Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor. Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta. Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare rurala din tara.

Asezarile urbane. Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris). Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia). Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:

* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.) * orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.); * orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000); * orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000); * Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.

Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.

Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice. Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple: Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta. Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier. In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice. Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.

Agricultura Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona crealiera. Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale. Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului. Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si Ploiesti. Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie (Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita). Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu lana tigaie cu lana buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi pe baza de porumb. In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate avocile din tara (Crevedia si Buftea).

Caile de comunicatie, transporturile si turismul Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere. Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti. De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu. Noduri feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti. Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti. Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia, Calafat si Zimnicea. Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul international si intern al tarii. Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari (Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) . In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).

Diferentieri regionale Campia Olteniei Sectorul Olt-Arges Campia Bucurestilor Baraganul Sectorul estic Lunca si Baltile Dunarii

Campia Olteniei Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare