geografia romaniei caiet pentru clasa a viii-a. i. marculet.pdf

8/19/2019 GEOGRAFIA ROMANIEI Caiet pentru clasa a VIII-a. I. Marculet.pdf

1/95


2/95

1

DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, SPORT, TURISM ȘI TINERET – MEDIAȘ COLEGIUL TEHNIC „MEDIENSIS” MEDIAȘ

Prof. dr. IOAN MĂRCULEŢ

GEOGRAFIA ROMÂNIEI Caiet pentru clasa a VIII-a

(auxiliar didactic)

Prefață: Prof. dr. CRISTINA GHIŢĂ

EDITURA

MEDI AȘ 2016


3/95

2

Referenți: Prof. Corina TĂNASE Prof. dr. Vasile MĂRCULEȚ

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MĂRCULEȚ, IOAN

Geografia României : caiet pentru clasa a VIII-a : (auxiliar didactic)/prof. dr. Ioan Mărculeț ; pref: prof. dr. Cristina Ghiță. -Brăila : Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2016

ISBN 978-606-30-0469-8

I. Ghiță, Cristina (pref.)

371.671:913(498)

ISBN

Editori: Direcția pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret – Mediaș Colegiul Tehnic „Mediensis” Mediaș

Adrese de contact:

[email protected]@gmail.com

mailto:[email protected]:[email protected]


4/95

3

C U P R I N S

Prefaţă (Prof. dr. Cristina Ghiță) ………………………………………………………………………………………… .4Nota autorului .................................................................................................................................................................5

România – pozi ţia geografică .................................................................................................................................. 6 Caracteristicile, formarea și evoluţ ia reliefului ...............................................................................................8 Unităţ ile majore de relief ale României ............................................................................................................10 Carpa ţ ii Orientali ........................................................................................................................................................12 Carpa ţ ii Meridionali ..................................................................................................................................................15Carpa ţ ii Occidentali ...................................................................................................................................................18Depresiunea Colinară a Transilvaniei ...............................................................................................................20Subcarpa ţ ii ....................................................................................................................................................................22 Podișul Getic .................................................................................................................................................................. 25Podișul Mehedinţ i .......................................................................................................................................................26Podișul Moldovei .........................................................................................................................................................27Podișul Dobrogei ......................................................................................................................................................... 29Dealurile de Vest .........................................................................................................................................................31

Câmpia de Vest .............................................................................................................................................................33Câmpia Română ..........................................................................................................................................................35Lunca și Delta Dunării ..............................................................................................................................................38Platforma continentală a Mării Negre și litoralul românesc .......... ........................................................40Clima. Factorii genetici ............................................................................................................................................42

Caracteristicile elementelor climatice ..............................................................................................................43

Nuan ţ ele climatice .....................................................................................................................................................47 Factorii care determină și influenţează hidrografia. Dunărea ..............................................................49

Râurile interne .............................................................................................................................................................51Lacurile. Apele subterane și izvoarele .... ........................................................................................................... 53Marea Neagră ..............................................................................................................................................................55Vegeta ţia, fauna și solurile .................................................................................... .................................................57Numărul populaţiei și evoluţia numerică. Densitatea populaţ iei șireparti ţia ei geografică ............................................................................................................................................ 61Structura popula ţiei României .............................................................................................................................64 Așezările rurale şi tipologia lor ............................................................................................................................67Tipuri de orașe .............................................................................................................................................................69Caracterizarea geografică a orașului București ......................................... .................................................71Organizarea administrativ-teritorială .............................................................................................................74

Agricultura. Premisele naturale, cultura plantelor și creșterea animalelor ....................................76Industria energetică și industria energiei electrice ..................................................................................... 79 Alte ramuri industriale …………………………………………………………………………………………………. 81Transporturile și telecomunicaţ iile ....................................................................................................................83Comer ţul intern și turismul ....................................................................................................................................85 România în Europa şi în lume. Locul României în economia europeană şi în lume ……………...87C aracteristici ale mediului înconjurător ……………………………………………………………………… ....89Regiunile geografice ale României …………………………………………………………………………………90 Elemente ale dezvoltării durabile ………………………………………………………………………………….. 92

Bibliografie ......................................................................................................................................................................... 93


5/95

4

P R E F A Ţ Ă

Lucrarea „Geografia României. Caiet pentru clasa a VIII -a” , semnată de prof. dr. IoanMărculeț, reprezintă un suport modern de învățare și evaluare întocmit profesionist șirelevant pentru organizarea și evaluarea instruirii. În proiectarea acestui instrument, autorula avut în vedere curriculumul școlar de geografie pentru clasa a VIII-a, iar conținutul și modulde structurare respectă sugestiile metodologice din programă.

Prin varietatea conținuturilor abordate, de la „România – pozi ţie geografică” la „Sectorul terţiar” , modul de concepere a fișelor de lucru și a suporturilor ofertate (text, grafice,hărți, date, exerciții), lucrarea de față constituie un instrument veritabil de lucru oferind

posibilitatea evaluării competențelor dobândite de elevi, modul lor de manifestare și felul cumo competență specifică are o finalitate acțională.

În componența fișelor de lucru remarcăm varietatea tipurilor de itemi, activități denotare, localizare, descriere, comparare, interpretare, probleme, cât și spații performantepentru alte activități (lectură, teme, știați că …, astăzi am învățat …, vreau să știu mai multe…)asigurând originalitatea și atractivitatea acestora pentru elevi. Mai mult decât atât, caietul oferă posibilitatea utilizării lui împreună cu manualul, textele și cerințele din conținuturi fiindrealizate pe baza mai multor manuale în vigoare (ex: Corint, All). În acest sens, scopulcaietului este acela de a învăța mai bine, mai ușor și mai eficient.

Utilizarea caietului va permite o învățare activă, elevul fiind permanent antrenat lalecție, asigurându-se astfel realizarea instruirii la clasă. În funcție de nivelul de pregătire și deinteresul pentru cunoaștere geografică elevii se vor apropia mai mult de exigențele evaluăriicurente și de obținere a performanței.

În concluzie, putem afirma faptul că prezenta lucrare va contribui în mod cert lasporirea calității procesului educațional, în general, la învățarea Geografiei României, înspecial.

Dorim să aducem felicitări domnului prof. dr. Ioan Mărculeț care ne-a surprins plăcut șide această dată prin implicarea activă în actul educațional și realizarea acestui auxiliar

didactic.

Prof. dr. Cristina GHI ŢĂ Inspectoratul Școlar Județean Ilfov


6/95

5

N O T A A U T O R U L U I

Prezenta lucrare, compusă din 40 de fișe de lucru, este destinată activităţ ii elevilor laclasă, sub directa coordonare a profesorului.

Fișele au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul , textele și cerinţ ele dincon ţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualelor de la editurile Corint(autor Octavian Mândruţ , edi ţ a 2008) și ALL (autor Grigore Posea, ediţ ia 2000).

La decizia profesorului, con ţinuturile unor fișe – „Carpaţii Orientali”, „Carpaţ iiMeridionali”, „Depresiunea Colinară a Transilvaniei”, „Caracteristicile elementelor climatice” ,„Așezările urbane. Tipuri de orașe”, „Elemente ale dezvoltării durabile” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de cătrecadrul didactic în funcţ ie de poten ţ ialul clasei.

Unele casete cu rubrica „Exerciţiu” oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele curubrica „Verificaţ i-vă cunoștinţe acumulate” pot fi folosite în structura lec ţ iei ca testedestinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţ ei).

În unele fișe au fost introduse scurte lecturi menite diversificării, extinderii și

aprofundării orizontului geografic al elevilor.

În încheiere, doresc să aduc mulțumiri conducerii Direcției pentru Cultură, Sport,Turism și Tineret – Mediaș și Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaș pentru sprijinul oferitîn vederea publicării aceastui auxiliar didactic.

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ


7/95

6

România – poziţia geografică

Geografic, România are o poziţie aproape centrală în cadrul Europei și ocupă o suprafaţă de 238.391 km2.

Analizaţ i harta „Poziţia fizico-geografică a spaţiului carpato –danubiano –pontic în Europa”, din manual[Edit. Corint, Fig. 1, pag. 4], și completaţ i, în fișă, distanţele (în km) României faţă de punctele extreme alecontinentului:

a. Munţ ii Ural = b. Insula Creta =

c. Capul Roca = d. Capul Nord =

Analizaţi harta României de mai jos și scrieţ i în fișă:

a. punctele extreme ale României în funcţ ie de poziţia geografică (punctele cardinale); est = sud =

vest = nord =

b. principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul ţării; R.............................................................................................................................................................................................

c. ţările vecine României, în funcţ ie de punctele cardinale;R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

d. localităţile ori elementele naturale între care se desfășoară graniţele României cu ţările vecine.*

R.............................................................................................................................................................................................

* Granița cu Ucraina se întinde pe 639,4 km, cu Republiva Moldova, pe 681,3 km, cu Bulgaria, pe 631,3 km, cu Serbia, pe 544,3 kmși cu Ungaria, 444,8 km [S. Neguț și colab., Edit. Humanitas, pag. 5].


8/95

7

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .

Arătaţi, pe harta murală, punctele extreme și statele vecine României.

România este o ţarăcarpato–danubiano– pontică.

Citi ţi textul alăturat și

aduce ţi câte două argumente

în sprijinul fiecărei afirmaţ ii:

a. România este ţară carpatică; b. România este ţară danubiană(dunăreană); c. România este ţară pontică.

Pe teritoriul României se desfășoară cea mai mare parte (2/3)din întinderea Munţ ilor Carpaţ i. Ei sunt acoperiţi cu păduri și pășuniși au subsolul bogat în minereuri neferoase, feroase, cărbuni, rocipentru construcţ ii etc.

Fluviul Dunărea parcurge 1.075 km pe teritoriul României ș iformează cea mai mare parte a graniţei de sud. Pe lângă bogăţ iile lui(pește, stuf, energie etc.), fluviul face parte din axa navigabilă MareaNeagră–Dunăre–Main–Rin–Marea Nordului.

Ţărmul românesc la Marea Neagră se întinde pe cca. 244 km șise desfășoară între gura braţului Chilia și Vama Veche. Aceastăsituaţie oferă ţării noastre posibilitatea de a întreţine legăturilesnicioase, pe calea apei, cu numeroase ţări de pe Glob și de aexploata unele resurse naturale (hidrocarburi, piscicole etc.).

R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulateCiti ţ i cu aten ţ ie propozi ţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse (F).

Dacă afirmaţ ii le sunt false, scrie ţi voi răspunsur il e corecte (R.c.) . 1. Spre sud, litoralul românesc se întinde până la Beba Veche. _____ R.c .: ..................................................... . 2. La nord, România se învecinează cu Republica Moldova. _____ R.c .: ......................................................... .3. Dunărea parcurge 1.875 km pe teritoriul României. _____ R.c .: .................................................................. .4. Zimnicea se găseşte în extremitatea sudică a României. _____ R.c .: ………................................................. .5. 1/3 din Munţii Carpaţi se găsesc pe teritoriul ţării noastre. _____ R.c .: ………........................…................ .

Temă pentru acasă: Realiza ţ i un scurt eseu geografic, referitor la poziţia geografică a României,utilizând termenii şi denumirile: 45o latitudine nordică, Pristol, confluenţă, 244 km, Ungaria, Europa,Păltiniş, 25o longitudine estică, Marea Neagră şi Republica Moldova.

R………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………….


9/95

8

Caracteristicile, formarea și evoluţ ia reliefului

Relieful României formează un sistem teritorial complex, de formă rotundă, structurat în etaje concentrice șipropor ţionale, având ca element de bază Munţ ii Carpaţi și ca loc central Depresiunea Colinară a Transilvaniei [după Gr.Posea, Edit. ALL, pag. 6].

A. Armonia și proporţ ionalitatea reliefului

Caracteristicile reliefului României sunt: propor ţionalitatea, dispunerea concentrică, varietatea mare

a formelor și complementaritatea unităţ ilor de relief.

Citi ţi textul alăturat ( → ) și scrie ţi în fișă: a. formele majore de relief întâlnite în România; R........................................................................................................

........................................................................................................ .

b. ponderile formelor majore de relief;

R........................................................................................................

........................................................................................................ .

c. altitudinea medie și altitudinea maximă a reliefului; R........................................................................................................

........................................................................................................ .

d. importan ţa depresiunilor și văilor transversale. R........................................................................................................

........................................................................................................ .

Relieful României cuprinde toateformele majore (munţi, podișuri,dealuri și câmpii), precum șimajoritatea celor medii și minore.

Dispunerea spaţială a reliefuluimajor se face în trepte și cercuriconcentrice, proporţ ionale casuprafaţă (28% munţi, 44% dealuri șipodișuri și 28% câmpii).

Altitudinea medie este de 420 m,

iar altitudinea absolută este cuprinsăîntre 0 și 2.544 m (excepţ ie, Platformacontinentală care coboară până la-180 m).

Munţ ii Carpaţi și dealurile au omulţ ime de depresiuni, văitransversale și înșeuări, care au făcutdin acești munţ i locuri bune de locuitîncă din cele mai vechi timpuri [dupăGr. Posea, Edit. ALL, pag. 6].

Pentru înţelegerea dispunerii în trepte și cercuri concentrice a reliefului major, analizaţi și explicaţ ifigurile 1 („Împărţ irea propor ţională a treptelor de relief pe teritoriul României” ; pag. 9 ) și 2 („Profilul vest-est prin relieful României” ; pag. 9 ) din manual [O. Mândruţ , Edit. Corint].

B. Formarea și evoluţ ia reliefului

Relieful României, în strânsă legătură cu cel alEuropei, este rezultatul modificărilor scoarţeiterestre de-a lungul erelor geologice, sub acţiuneafactorilor interni și externi.

Pe baza textului alăturat ( → ), completa ţ iafirma ţ iile de mai jos:

1. Orogenezele care au ac ţionat pe teritoriul Românieisunt .....................................................................................

........................................................................................... .

2. Podișul Casimcei a fost înălţat în orogeneza

...................................................., iar Mun ţii Măcin, în

orogeneza .................................................... .

3. Mun ţii Carpa ţi au fost înălţa ţi în orogeneza

............................................... și închid în interior .............

........................................................................................... .

4. În exteriorul lanţului carpatic se găsesc ......................................................................................................................

Orogeneza caledoniană, cea mai vechebine evidenţiată pe teritoriul României, aparela suprafaţă în Podișul Dobrogei Centrale (înPodișul Casimcei), iar orogeneza hercinică, adoua ca vechime, în Masivul Dobrogei de

Nord (în Munţii Măcin). Formarea și forma Carpaţ ilor, în

orogeneza alpină, sunt consecinţ a tectoniciiplăcilor locale: Est -Europeană (în est), MăriiNegre (în sud-est), Moesică (în sud), Panonică(în vest) și Transilvană (în centru).

Înălţarea treptată a lanţ ului Munţ ilorCarpaţ i s-a răsfrânt și asupra teritoriilorinterne și vecine. În interior s-a produs oscufundare umplută cu sedimente(Depresiunea Colinară a Transilvaniei), iar înexterior s-au acumulat sedimente și au fostînălţate cercuri de dealuri, podișuri și câmpii.

În ultima perioadă geologică, din cauzaclimatului foarte rece, în regiunile înalte ale


10/95

9

5. Relief glaciar se găsește numai în regiunile

................................................. ale Mun ţilor Carpa ţi.

Munţ ilor Carpaţ i s-au dezvoltat gheţ ari, careau generat actualul relief glaciar.

Citi ţ i documentul 1 din manual [DOC 1, pag. 9, Edit. Corint] și precizaţi câte două caracteristici pentrufiecare orogeneză care a contribuit la geneza reliefului României.

Orogeneza caledoniană:

R.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Orogeneza hercinică: R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Orogeneza alpină: R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

SCHIŢA GEOLOGICĂ GENERALIZATĂ A ROMÂNIEI Legenda

I. Formaţiunimetamorfice:a. șisturi cristaline;

b. șisturi verzi.

II. Roci eruptive:c. granit;

d. riolit și dacit; e. bazalt;

f. andezite, piroclastiteș.a.

III. Formaţiuni

sedimentare.

Analizaţi „Schiţa geologică generalizată a României” de mai sus ( ) și încercuiţi litera corespunzătoarerăspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:

1. Formaţiunile geologice cu cea mai mare răspândire sunt cele:

a. eruptive b. metamorfice c. sedimentare2. În alcătuirea petrografică a Munţ ilor Carpaţi predomină:

a. bazaltul b. șisturile cristaline c. șisturile verzi 3. Prin marea suprafaţă pe care o ocupă, între rocile eruptive se evidenţiază:

a. andezitul b. bazaltul c. riolitul

4. În vecinătatea Mării Negre, pondere mai mare au:a. granitele b. șisturile cristaline c. șisturile verzi

Temă pentru acasă: Realiza ţ i un profil transversal, de la nord la sud, prin relieful României,urmărind meridianul de 24o de pe harta „Poziţia geografică a României”, din manual [Fig. 2, pag. 5, Edit.Corint].

Compara ţi și precizaţi asemănările între profilul realizat de voi și profilul din manual [Fig. 2, pag. 9,Edit. Corint].


11/95

1

Unităţile majore de relief ale României

Unităţ ile de relief sunt ansambluri de forme de relief asociate spa ţial și bine delimitate de regiunile înconjurătoare. Între unităţile de relief există asemănări determinate de unele caracteristici.

Citi ţ i primul paragraf din lec ţ ia din manual [pag. 10, Edit. Corint] și scrieţ i, în fișă, principalele caracteristici

care delimitează și definesc unităţ ile de relief.R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Analizaţi harta „Unităţile majore de relief” din manual [Fig. 2, pag. 10, Edit. Corint] și scrieţi, în fișă, numeleunităţilor de relief de pe teritoriul României.

R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .

Cu ajutorul hărţii „Unităţi și subunităţi principale de relief” din manual [Fig. 1, pag. 10 și 11, Edit. Corint], scrieţi, în fișă, numele subunităţilor * de relief marcate, pe harta de mai jos („Relieful României” ), cu litere de la Ala G.

* Subdiviziune a unei unități de relief.


12/95

11

A. B.

C. D.

E. F.

G.

Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul României.

Temă pentru acasă: Completaţi în ordinatorul grafic de mai jos unităţile de relief de pe teritoriul României.

DEALURI

ŞI PODIŞURI ………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

CÂMPII ŞI DELTĂ ………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………………………………………………

…………………………………….

MUNŢI ………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

………………………………………

ROM ÂNIAUNITĂŢILE DE RELIEF


13/95

12

Carpaţ ii Orientali

A. Limite şi caracteristici generale

Carpaţii Orientali sunt situaţi în partea de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între graniţa cu Ucr aina (la

nord) şi Valea Prahovei (la sud), şi ocupă circa jumătate din suprafaţa Carpaţilor Româneşti. Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Orientali – subdiviziuni transversale

şi principalele unităţi de relief ” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă,unităţile de relief vecine ale Carpaţilor Orientali.

• în est: ………………………………..…………………………………………………………………………………....................................................................................................................................................................................................................;

• în sud: …………………………………………………………………………………………...……………………..................….; • în vest: ……………………………………………………………………………………………………….………….................….……………………………………………………………………………………………………............ ......................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Orientali.

Pe baza textului alăturat ( → ), completa ţ i propozi ţ iilede mai jos:

a. Carpa ţii Orientali s-au format prin .............................................

........................................................................................................ .

b. Prin altitudini, Carpa ţii Orientali fac parte din categoria

mun ţilor cu înălţimi ...................................................................... .

c. Culmile montane sunt dispuse ................................................. și

orientate ......................................... sau ........................................ .

Carpaţii Orientali au altitudinimijlocii (rar depăşind 1.700 m), numaiîn Munţii Rodnei şi în Munţii Călimanitrecând de 2.000 m*. S-au format prinîncreţirea scoarţei terestre (cutare) şiprin erupţii vulcanice**, iar culmile lorsunt dispuse paralel şi orientate nord-vest –sud-est (în nord şi centru) sau„curbate”*** (în sud).

Analizaţi harta „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” din manual [Fig.1, pag. 13, Edit. Corint] şi scrieţi, în fişă, tipurile de roci dominante în:

• est şi sud: ………………………...........................................................................................................................................;• centru (până la Valea Trotuşului): …………………….........................................................................................................;• în vest: ……………………….............................................................................................................................................. .

Pe lângă rocile identificate mai sus, local sunt prezente calcare şi conglomerate, iar în regiunile foarte înalte s -adezvoltat relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste).

Cu ajutorul figurilor 1 şi 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, numele munţilor alcătuiţi dinconglomerate (a) şi numele munţilor în care este mai bine evidenţiat r elieful glaciar (b).

(a)..………………………………………………………………………………………………………………………… ...............…;

(b)…………………………………………………………………………………………………………………………….. .............. .

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulateCiti ţ i cu aten ţ ie propozi ţiile de mai jos și precizaţ i dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse (F).

Dacă afirmaţ ii le sunt false, scrie ţi voi răspunsur il e corecte (R.c.) . 1. Carpaţii Orientali sunt situaţi între graniţa cu Ucraina (la N ) şi Valea Prahovei (la S). _____ R.c .: .......... . 2. Î n partea centrală a Carpaţilor Orientali predomină rocile vulcanice. _____ R.c .: ..................................... .3. Circurile sunt forme de relief specifice reliefului glaciar. _____ R.c .: .......................................................... .

4. Munţii Rodnei au înălţimi mai mici de 2.000 m. _____ R.c .: …………………................................................ .5. Flişul este dominant în nord şi est. _____ R.c .: ……………………………………........................…................ .

* Altitudinea maximă este de 2.303 m, în Munții Rodnei. ** Relief vulcanic (conuri, cratere şi platouri). *** Nord –sud, nord-est –sud-vest şi est–vest.


14/95

13

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Orientali

Carpaţii Orientali au fost împărţiţi în trei grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 13, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos: În nord, între graniţa cu Ucraina şi aliniamentul depresiunilor Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc se întind

Carpaţii ................................................................................................ sau Grupa Nordică. În partea centrală, între depresiunile Dornelor şi ………........................................................................... (la nord) şi

Valea Oituzului (la sud), se găsesc Carpaţii ........................................................................................ sau Grupa Centrală. În sud, între Valea …………………………. și Valea Prahovei, se desfăşoară Carpaţii ……………………………

sau Grupa ……………………………. .

Utilizând hărţile „Carpaţii Orientali – subdiviziuni longitudinale şi tipuri genetice de relief” şi „CarpaţiiOrientali – subdiviziuni transversale şi principalele unităţi de relief ”din manual [pag. 13, Edit. Corint], caracterizaţicele trei grupe montane completând în cele trei chenare de mai jos.

A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei:

numele rocilor dominante în vest, centru şi est;

• vest: ………………............................., centru: ……..……………..........................., est: ….....................….....………….. . câte trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, şisturi cristaline şi fliş;

• din roci vulcanice: ……………………………………………......................................................................................……..; • din şisturi cristaline: ……………………………………………………..................................................................................;• din fliş: ……………………………………………………..................................................................................................... .

numele a două depresiuni; • Depr. ………………………….……….............. şi Depr. …............……………………….……… .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …………………………………………………………………………………………… ........................................................... .

Pasul Prislop, cel mai înalt din Carpaţii Orientali (1.416 m), leagă Depresiunea Maramureşului de Depresiunea

Dornelor.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Maramureșului șiai Bucovinei, a Depresiunii Maramureșului și a Pasului Prislop.

B. Carpaţii Moldo-Transilvani:

numele rocilor dominante în est și sud , centru şi vest;

• est şi sud: ………………..............., centru: ………………....................., vest: ………………............... . numele a trei munţi alcătuiţi din roci vulcanice, a doi munţi alcătuiţi din şisturi cristaline şi patru munţi alcătuiţi din

roci sedimentare cutate;

• din roci vulcanice: …………………...............……………………………….......................................................................;• din şisturi cristaline: ………………………....................................................………………………………………………….;• din fliş: ……………………………………………………..................................................................................................... .

numele a trei depresiuni;

• Depr. ………………..…………..……..., Depr. ….……..…...………………….… şi Depr. ………..…..……………............. . altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

• .………………………………………………………………………………. ........................................................................... . Depresiunile Giurgeului şi Ciucului sunt depresiuni de baraj vulcanic. Defileul Topliţa–Deda, străbătut de râul Mureş, separă Munţii Călimani de Munţii Gurghiu.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Moldo-Transilvani, a depresiunilor Giurgeului și Ciucului și a Defileului Topliţa–Deda.


15/95

14

C. Carpaţii Curburii:

numele rocilor din care sunt alcătuiţi munţ ii;• ………………..…………………………… .......... .

numele a opt munţi care intră în componenţa grupei; • ……………………………………….…………………………… .............................................................................................…………………………………………………….................................................................................................................... .

numele a două depresiuni; • Depr. ……………………………………….…… şi Depr. …………………………………….……… .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • ……………………………………………………………………………… ..........................................................................… .

Depresiunea Braşovului este cea mai mare depresiune montană din România.

Arătaţi, pe harta murală a României, poziţia geografică a Carpaţilor Curburii, aMunţilor Ciucaș și a depresiunilor Brașovului și Întorsurii Buzăului.

Exerciţiu: Se dau munţii şi depresiunile: M- ţii Bârgăului, Bodoc, M- ţii Ciucaş, M - ţii Giurgeu, M- ţii Hăşmaşu

Mare, M- ţii Întorsurii, M - ţii Tarcăului, M- ţii Ţibleş, Obcina Feredeului , Depr. Braşovului, Depr. Comăneşti, Depr. Ciucului, Depr. Întorsura Buzăului, Depr. Maramureşului şi Depr. Oaş.

Extrageţi munţii şi depresiunile care aparţin: 1. Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei: ...................................................................................................……………………………………………………………………………………………………………………………….. . 2. Carpaţilor Moldo-Transilvani: .......................................................................................................................……………………………………………………………………………………………………………………………….. .3. C arpaţilor Curburii: ........................................................................................................................................……………………………………………………………………………………………………………………………….. .

Temă pentru acasă: Precizaţi numelemunţilor marcaţi , pe harta alaturată ( „CarpaţiiOrientali” ), cu numere de la 1 la 20.

1. ………………………………………………. 2. ………………………………………………. 3. ………………………………………………. 4. ………………………………………………. 5. ………………………………………………. 6. ………………………………………………. 7. ………………………………………………. 8. ……………………………………………….

9. ………………………………………………. 10. …………………………………………….. 11. …………………………………………….. 12. …………………………………………….. 13. …………………………………………….. 14. …………………………………………….. 15. …………………………………………….. 16. …………………………………………….. 17. …………………………………………….. 18. ……………………………………………..

19. …………………………………………….. 20. ……………………………………………..

CARPAŢII ORIENTALI

A. Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei B. Carpaţii Moldo-TransilvaniC. Carpaţii Curburii


16/95

15

Carpaţ ii Meridionali


Carpaţii Meridionali sunt situaţi în partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în centrul ţării, între Valea

Prahovei (la est) și Culoarul Timiș-Cerna (la vest). Datorită asemănării lor cu Munţ ii Alpi, au mai fost numiţi și AlpiiTransilvaniei.

Analizaţi hărţile „Unităţi şi subunităţi principale de relief” şi „Carpaţii Meridionali – subdiviziunitransversale şi principalele unităţi de relief ” din manual [Fig. 1, pag. 10 şi 11, şi Fig. 2, pag. 15, Edit. Corint] şiscrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Meridionali:

• în est: ...………………………………………………………………….………………………………………………................ ...;• în sud: …………………………………………………………………………………………..................…………………………;• în vest: ………………………………………………………………………………………….................………………………….;• în nord: ..………………………………………………………………………………………….................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și vecinii Carpaţilor Meridionali.

Pe baza textului alăturat, completaţ i

propozi ţ iile de mai jos:

a. Carpa ţii Meridionali sunt compuşi din trei masive

..............................., delimitate de .............................

transversale, la care se adaugă Grupa ............................ .

b. Prin caracteristicile lor, Carpa ţii Meridionali

reprezintă ramura cea mai .............................. și

.............................. din Carpa ţii Românești.

c. Peste ............ de vârfuri depășesc ............................, iar

la altitudinile mai mari de 1.800 m s-a păstrat relief

............................ rămas de la ultima glaciaţiune

........................... .

Carpaţii Meridionali „formează unaliniament orientat est –vest, compus din treimari masive cristaline, plus grupul Bucegi,

mai deosebit, căci este dominat de calcare șiconglomerate și plasat puţ in mai la sud, pealiniamentul curburii. Meridionalii reprezintăramura cea mai înaltă și masivă din Carpaţ iiRomânești. Peste 20 de vârfuri depășesc2.500 m, inclusiv Moldoveanu 2.544 m șiNegoiu 2.535 m, care sunt cele mai înalte dinţară.” Au „relief glaciar rămas de la ultima

glaciaţiune cuaternară. Grupele cristaline suntdelimitate de falii transversale pe care s-au

axat defilee adânci, cu trecători: Turnu Roșu-Cozia pe Olt și Lainici pe Jiu.” [Gr. Posea, Edit.ALL, pag. 12 și 13].

Analizaţi harta „Carpaţii Meridionali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 15, Edit. Corint] şi scrieţi înfişă:

• tipul de rocă dominantă: ……………………….....................................................................................................................;• două tipuri de relief: ….............…………………................................................................................................................. .

Exerciţiu: Citi ţ i cu aten ţ ie propozi ţiile de mai jos și preciza ţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau f alse (F).

Dacă afirmaţ ii le sunt false, scrie ţi voi răspunsur il e corecte (R.c.) . 1. În Carpaţii Meridionali se găsesc peste 30 de vârfuri cu înălţimi mai mari de 2.500 m. _____ R.c .: .......... . 2. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Meridionali este Moldoveanu. _____ R.c .: ................................................... .3. Depresiunea C olinară a Transilvaniei este situată în sudul Carpaţilor Meridionali. _____ R.c .: ................ .4. Rocile dominante din Carpaţii Meridionali sunt calcarele. _____ R.c .: …………………............................... .5. Relieful glaciar este situat la altitudini mai mici de 1.800 m. _____ R.c .: …….…………………………...... . 6. Vârful Negoiu are altitudinea de 2.544 m. _____ R.c .: .................................................................................. . 7. Grupele cristaline ale Carpaţilor Meridionali sunt delimitate de falii transversale. _____ R.c .: ................. .8. Carpaţii Meridionali sunt situaţi între Valea Prahovei şi Culoarul Oltului. _____ R.c .: .............................. .9. Trecătoarea (Pasul) Lainici este pe râul Jiu. _____ R.c .: ……………………................................................. .10. Carpaţii Meridionali reprezintă ramura cea mai înaltă și masivă a Carpaţilor Românești. _____ R.c .: ... .


17/95

16

B. Subunităţile transversale ale Carpaţilor Meridionali

Carpaţii Meridionali au fost împărţiţi în patru grupe transversale.

Utilizând figura 2 din manual [pag. 15, Edit. Corint], completaţi textul de mai jos: În est, între Valea Prahovei şi Valea ..... ..................................... se desfășoară Grupa ........................................... .

La vest de această grupă, până la Defileul Oltului se întinde Grupa .............................................................. . Spaţ iul

dintre Defileul Oltului (la est), care străbate Depresiunea .................................................................., și văile Jiului șiStreiului (la vest) este ocupat de Grupa ........................................................... . În vestul Carpaţilor Meridionali, între văileJiului și Streiului și Culoarul Timiș-Cerna, se află Grupa ........................................................................... . Între aceastăgrupă și Grupa Parâng se află Depresiunea ............................................................, străbătută de râul Jiu.

Arătaţi, pe harta murală a României, grupele Carpaţilor Meridionali și depresiunileLoviștei și Petroșani.

Utilizând harta „Carpaţii Meridionali – subdiviziuni transver sale şi principalele unităţi de relief” din manual [pag. 15, Edit. Corint], caracterizaţi cele patru grupe montane completând în cele patru chenare de mai jos.

A. Grupa Bucegi:

numele subunităţilor montane: ........................................................, ........................................................,

....................................................... .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează;

• ……………………………………………………………………..................................................……….……………………… .Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate (cu relief specific – cum ar fi Babele şi Sfinxul), Munţi i

Leaota, din şisturi cristaline, şi Munţii Pădurea Craiului, din calcare. În cadrul grupei se află un culoar transversal, Culoarul Bran -Rucăr. Indicaţi, pe harta murală a României, poziţia

geografică a acestui culoar.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Bucegi şiCuloarul Rucăr–Bran.

B. Grupa Făgăraş:

grupa este constituită din două aliniamente muntoase:

• în nord: ......................................................................;• în sud: ……………………….…………..………………....................................…………………………………….....................………..........................................................................., separaţi de afluenţii Argeşului şi Oltului.


• ……………………………………………………………………………… ................................................................................ .

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Făgăraş.

C. Grupa Parâng:

culmile muntoase pornesc din Munţii Parâng (nord orografic) spre: • nord: ....................................................................................................................................................................................; • est: ..................................................................................................................................................................................... .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …..………………………………................................................…………………………………………………………………. .

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Parâng şiDepresiunea Loviştei.


18/95

17

D. Grupa Retezat-Godeanu:

culmile muntoase pornesc radiar din Munţii Godeanu (nord orografic) spre:• nord-est: ..........................................................................; • sud-est: ............................................................................; • sud-vest: ..........................................................................; • nord-vest: ...................................................................... .

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …………………………………………………………… ...............................................…………………………………………. .

În nord -estul grupei se află Depresiunea …………......................................................., străbătută de râurile.................................................................. şi …..………….............................................. . Depresiunea comunică cuCuloarul Bistrei prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei * , iar în Culoarul Timiş-Cerna se află Pasul Poarta Orientală sauDomaşnea.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii care intră în componenţa Grupei Retezat-Godeanu, Depresiunea Haţeg și pasurile Poarta de Fier a Transilvaniei şi Poarta Orientală.

Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate

În coloana A sunt numele grupelor care al cătuiesc Carpaţii Meridionali, iar în coloana B, numeleunor munţi. Stabiliţ i coresponden ţa dintre grupe şi munţii care intră în compunerea lor.

A B

____a. Grupa Bucegi 1. Munţii Bodoc

____b. Grupa Făgăraş 2. Munţii Ghiţu

____c. Grupa Parâng 3. Munţii Lotrului

____d. Grupa Retezat-Godeanu 4. Munţii Mehedinţi

5. Munţii Piatra Craiului

Temă pentru acasă: Precizaţi numele munţilor

marcaţi, pe harta alaturată ( „Carpaţii Meridionali” ), cunumere de la 1 la 16.

1. ……………………………, 2. ..….……………………...…,3. ……………………………, 4. ……………………………..,5. ……………………………, 6. .…..…….…………………..,7. ……………………………, 8. …………………………….., 9. ……………………………, 10. …..……….……………….,11. ………………………….., 12. ……………………………,13. ………………………….., 14. ……………………………,15. ………………………….., 16. …....……………..………. .

CARPAŢII MERIDIONALI

Știa ţi că ...

• Munţii Bucegi sunt cei mai înalţi munţi (2.505 m) alcătuiţi din roci sedimentare din România? Auîn compunere stive mari de conglomerate (cu intercalaţii de gresii şi roci cristaline) şi calcare.

• în Carpaţii Meridionali se găseşte cel mai extins şi complex relief glaciar din România? Este compusdin văi glaciare cu lungimi de 7-8 km, circuri complexe, cu diametre de 2-3 km, circuri suspendate la 2.200-2.300 m, creste/custuri (a Munţilor Făgăraş este de circa 70 km ) etc.

• în Munţii Retezat se află cel mai vechi parc naţional din ţara noastră? A fost înfiinţat în anul 1935 şia avut iniţial o suprafaţă de 13.000 ha. În 1980 parcul a fost înscris în lista rezervaţiilor naturale alebiosferei, iar din 1999 dispune de administraţie proprie. În prezent se întinde pe 38.117 ha, pe teritoriile

judeţelor Caraș-Severin, Gorj și Hunedoara.

* În Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, la Tapae, au avut loc două confruntări sângeroase între daci şi romani (în anii 88 şi 101).


19/95

18

Carpaţ ii Occidentali


Carpaţii Occidentali sunt situaţi în vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Defileul Dunării, la sud, și văile

Someșului și Barcăului, la nord. Cu ajutorul hărţii „Carpaţ ii Occidentali – subdiviziuni transversale și principalele unităţ i de relief ” din

manual [Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Carpaţilor Occidentali.

• în est: ...……………………………………………………………………………………………............... ..................................;• în vest: ………………………………………………………………………………………….................………………………….;• în nord: ..………………………………………………………………………………………….................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, limitele și unităţile vecine Carpaţilor Occidentali.

Pe baza textului alăturat ( → ), completa ţ i propozi ţ iilede mai jos:

a. Carpa ţii Occidentali s-au format prin ...........................................

........................................................................................................... .

b. Prin înăl ţimile mai mici de ........................................, Carpa ţii

Occidentali au cele mai scăzute ....................................... din

Carpa ţii Românești.

c. Unitatea este ........................................ de văi (Timișului,

...................................... etc.) și depresiuni.

Carpaţii Occidentali s-auformat prin încreţ irea scoarţ ei

terestre și prin procese vulcanice. Aceșt ia constituie unitatea

montană din România cu cele maiscăzute altitudini, vârfurile cele maiînalte nedepășind 1.850 m (1.849 m,în Vârful Bihor).

Unitatea este fragmentată, cuaspect discontinuu, din cauza văilortransversale ale Timișului șiMureșului.

Analizaţi harta „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 17, Edit. Corint] şi scrieţi, înfişă, tipurile de roci prezente în Carpaţii Occidentali.

R.............................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .

B. Subunităţile transversale

Carpaţii Occidentali au fost împărţiţi în două grupe transversale. Utilizând figura 2 din manual [pag. 17, Edit. Corint] și atlasul geografic, completaţi textul de mai jos:

În sud, între Defileul Dunării şi Culoarul Mureşului se află Munţii …….....………………….., iar în nord, întreCuloarul Mureşului şi văile Someșului şi Barcăului, se găsesc Munţii …...……………………… .

Utilizând hărţile „Carpaţii Occidentali – tipuri de relief” şi „Carpaţii Occidentali – subdiviziuni transversaleşi principalele unităţi de relief ”din manual [Fig. 1 şi Fig. 2, pag. 17, Edit. Corint], caracterizaţi cele două grupemontane completând în cele două chenare de mai jos.

A. Mun ţ ii Banatului:

tipurile de roci din alcătuire;• …..................……………………………………………..……………………………………..……………………………………. .

numele munţi lor situaţi între Defileul Dunării și Valea Timișului;• …..................……………………………………………..……………………………………………………………………..……... ......………………................………………………………………………………………………...………………………………… .

numele depresiunilor situate între Defileul Dunării și Valea Timișului;

• …..................……………………………………………..…………………………………………..………………………………. .numele munţilor situaţi între Culoarul Bistrei și Culoarul Mureșului; • …..................……………………………………………..……………………………………………..……………………………. .


20/95

19

altitudinea maximă, vârful şi muntele în care se înregistrează; • …..................……………………………………………..………………………………………………..…………………………. .

Subdiviziunea situată între Defileul Dunării și Valea Timișului este fragmentată de văi și depresiuni, în timp ceMunţii Poiana Ruscă sunt masivi.

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.

B. Munţii Apuseni:

numele rocilor dominante;* • ............................................................................................………………..………………..…………………………………. . .

numele munţilor din alcătuirea subunităţii; • …..................……………………………………………..……………………………………………………………………………. ......………………................……………………………………………………………………………………………………………. ......………………................……………………………………………………………………………………………………………. ……........………................……………………………………………………………………………………………………………. .

numele depresiunilor din alcătuirea subunităţii; • ………………………………………………..………………………………… ..................………………………………………….

……………………………………………………………………………………………… ...................……………………………. .**


• ………………………………………………………………………………… ............................................................................. . Datorită prezenţei calcarului, în Munţii Apuseni sunt prezente văi de tip chei (Cheile Râmeţ ului) și peșteri

(Peștera Scărișoara – în care se găseşte cel mai mare gheţar fosil din ţară –, Peștera Urșilor etc.).

Arătaţi, pe harta murală a României, munţii și depresiunile din componenţa grupei.


Analizaţi schiţa alăturată („Munţ i i Apuseni” ) și scrieţi, în fișă, numele munţilormarcaţi cu litere de la A la H.A _______________________________________;

B _______________________________________;

C _______________________________________;

D _______________________________________;

E _______________________________________;

F _______________________________________;

G _______________________________________;

H _______________________________________.

MUNŢII APUSENI

Temă. Preciza ţi două deosebiri între caracteristicile reliefului din Munţii Banatului șicaracteristicile reliefului din Munţii Apuseni.

R............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................. .

Știa ţi că ... • în Munţii Apuseni se găseşte cel mai întins parc natural din România (76.022 ha)? Cuprinde porţiuni din

mun ţii Bihor, Gilău- Muntele Mare, Vlădeasa și Depresiunea Arieșului (teritorii ale judeţelor Alba, Bihor și Cluj).

* foarte diversificate, care formează un adevărat „mozaic petrografic”.** Depresiunile Zarand, Beiuş şi Vad-Borod sunt de tip „golf” (depresiuni-golf).


21/95

2

Depresiunea Colinară a Transilvaniei


Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă o poziţie centrală în cadrul României, fiind situată în interiorul

Carpaţilor Românești. Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” din manual [Fig. 2, pag. 19, Edit.

Corint] și scrieţi, în fişă, unităţile de relief vecine Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în funcţ ie de punctelecardinale.

în est = în sud =

în vest = în nord-vest =

Arătaţi, pe harta murală a României, unităţile vecine Depresiunii Colinare a

Transilvaniei.

Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i pentru Depresiunea Colinară a Transilvaniei:

a. formele de relief care intră în alcătuire;

R..............................................................................

.............................................................................. .

b. rocile sedimentare din alcătuirea petrografică;

R..............................................................................

.............................................................................. .c. pozi ţia geografică a cutelor diapire ;

R..............................................................................

.............................................................................. .

d. sensul de scădere a altitudinilor;

Depresiunea Colinară a Transilvaniei – cualtitudini medii de 500-600 m – are caracter de podișcomplex, compus din dealuri, podișuri, depresiuni șiculoare de vale.

În trecutul geologic, această regiune a fost ouriașă depresiune acoperită de apele unei mări. Cutimpul, această mare a fost umplută cu rocisedimentare (nisipuri, pietrișuri, argile, gresii etc.)aduse de râurile care veneau din Munţ ii Carpaţ i.

În partea centrală rocile sunt boltite în formă de

domuri (domuri gazeifere*), iar pe margini s-a depussare (în cute diapire), rezultată în urma evaporăriiapei mării.

Altitudinea reliefului coboară de la est (circa1.000 m, în Subcarpaţ ii Transilvaniei**) spre vest(300-400 m).

R.......................................................................................................................................................................... .

e. dealul în care se înregistrează altitudinea maximă;

R.......................................................................................................................................................................... .

e. resursele naturale aflate în subsolul depresiunii;

R.......................................................................................................................................................................... .

B. Subdiviziuni

În cuprinsul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se deosebesc:

A. Zona marginală (sau Zona submontană) este alcătuită dintr -un ansamblu de depresiuni și dealuri.

Utilizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și scrieţi înfişa de lucru, pe direcţia acelor de ceasornic, începând cu Depresiunea Lăpuș, subunităţile de relief care intră încomponenţa Zonei marginale. R.............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

* Cu gaz metan.** Altitudinea maximă este de 1.080 m, în Dealul Becheci.


22/95

21

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................. .

B. Podișul Transilvaniei este situat în interiorul unităţii și este compus din: → Podișul Someșan, în nord-vest, cu înălţ imi de circa 600 m;→ Câmpia Transilvaniei , în centru, cu înălţ imi de 500-600 m;

→ Podișul Târnavelor , în sud, cu altitudini de circa 600-700 m, în est, și 400-500 m, în vest. Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – subdiviziuni” [Fig. 2, pag. 19, Edit. Corint] și

completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între care se înscriu subunităţile podișului.

Podișul Someșan, la nord-vest de văile .................................................... și ......................................................; Câmpia Transilvaniei , între văile ..................................................... și ..................................................... (la

nord-vest și nord) și valea ................................................. (la sud); Podișul Târnavelor , între valea ................................................ (la nord) și valea ................................................

(la sud). La rândul său, acest podiș este compus din Dealurile Târnavei Mici, în nord, Podișul................................................., în sud-est, și Podișul ................................................., în sud-vest.

Analizaţi harta „Depresiunea Colinară a Transilvaniei – tipuri de relief” din manual [Fig. 1, pag. 19, Edit.Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele subdiviziunilor de relief ale Podișului Transilvaniei în care se găsescdomuri cu gaz metan.

R........................................................................................................................................................................................... .


I. Pe baza cunoștinţelor acumulate, completaţi propoziţiile de mai jos.

1. În Câmpia Transilvaniei înălţimile sunt cuprinse între .................................................................................. .2. Partea de sud-vest a Podișului Târnavelor se numește ................................................................................... .3. Între Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor curge râul ........................................................................ .4. Altitudinea în Dealul Becheci este de ............................................................................................................ .5. În sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se găsesc depresiunile .......................................................................................................................................................................................................................................... .

II. Analizaţi schiţa alăturată ( „DepresiuneaColinară a Transilvaniei” ) și scrieţi, în fișă, numelesubunităţilor de relief marcate cu litere de la A la G.

A _______________________________________;

B _______________________________________;

C _______________________________________;

D _______________________________________;

E _______________________________________;

F _______________________________________;

G _______________________________________.

DEPR. COL. A TRANSILVANIEI

Temă pentru acasă: Precizaţi trei caracteristici generale ale Depresiunii Colinare aTransilvaniei.

R……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………


23/95

22

Subcarpaţ ii


Subcarpaţii sunt o unitate deluroasă situată la marginea Carpaţilor Orientali și Carpaţilor Meridionali, între Valea

Moldovei (la nord) și Valea Motrului (la vest). Cu ajutorul hărţii „Subcarpaţ ii – local izare și subdiviziuni” din manual [Fig. 1, pag. 21, Edit. Corint], scrieţi,

în fişa de lucru, unităţile de relief vecine Subcarpaţilor.

• în nord: …………………………………………………………………………………………….................................................;• în est: ……………………………………………………………………………………………....................................................;• în sud -est: …………………………………………………………………………………………................................................;• în sud: .………………………………………………………………………………………….................…………………………;• în vest: ...………………………………………………………………………………………….................................................. .

Arătaţi, pe harta murală a României, Subcarpaţii, limitele și unităţile de relief vecine

acestora.

Pe baza textului alăturat ( → ), preciza ţ i:a. modul de formare a Subcarpa ţilor;

R............................................................................................

............................................................................................. .

b. rocile care intră în alcătuirea petrografică a

Subcarpa ţilor;

R............................................................................................

............................................................................................. .

c. formele de relief care intră în compunerea Subcarpaţilor;

Subcarpaţ ii s-au format prin cutarea șiînălţ area stratelor sedimentare (gresii,conglomerate, tufuri, pietrișuri, nisipuri etc.)depuse de râurile carpatice într-o maremărginașă Carpaţilor Orientali și Meridionali.

Unitatea este compusă dintr-osuccesiune de depresiuni și dealuri, dispuseîn șiruri paralele cu marginea muntelui, cualtitudini care oscilează între circa 300 și1.218 m.

În subsolul Subcarpaţilor se găsesc:sare (în cute diapire), petrol și cărbuni.

R.......................................................................................................................................................................... .

d. modul de dispunere a depresiunilor și dealurilor din compunere;

R.......................................................................................................................................................................... .

e. altitudinile Subcarpa ţilor;

R.......................................................................................................................................................................... .

f. bogăţiile naturale din subsolul Subcarpa ţilor

R.......................................................................................................................................................................... .

Analizaţi schiţa alăturată( „Subcarpa ţ ii – model general” ) șiscrieţi, în fișă, tipurile de depresiuniși dealuri aflate în compunereasubcarpaţilor.

• depresiuni: _____________________

_________________________________ ;

• dealuri: _________________________

_________________________________.

SUBCARPAŢII – MODEL GENERAL


24/95

23

B. Subdiviziuni

Subcarpaţii se împart în trei subdiviziuni transversale: Subcarpaţ ii Moldovei (în nord), Subcarpaţ ii Curburii (înpartea centrală) și Subcarpaţ ii Getici (în vest).

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și completaţi, în fişa de lucru, numele văilor între carese înscriu cele trei subdiviziuni subcarpatice.

Subcarpaţ ii Moldovei, între Valea ........................................................................, la nord, și Valea........................................................................, la sud;

Subcarpaţ ii Curburii, între Valea ........................................................................, la nord, și Valea........................................................................, la vest;

Subcarpaţ ii Getici, între Valea .........................................................................., la est, și Valea........................................................................, la vest.

Arătaţi, pe harta murală a României, subdiviziunile Subcarpaţilor, limitele și unităţilede relief vecine ale acestora.

A. Subcarpa ţ ii Moldovei sunt constituiţ i dintr-un șir de depresiuni submontane închise de dealuri: Culmea Pleșului (911 m; altitudinea maximă din subunitate), Dealul Corni, Dealul Runcu și Culmea Pietricica.

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate,pe hartă, cu numerele 1, 2 și 3.

1. .................................................... . 2. .................................................... . 3. .................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Culmea Pleșului, Culmea Pietricica, DepresiuneaNeamţ, Depresiunea Cracău-Bistriţa și Depresiunea Tazlău-Cașin.

B. Subcarpa ţii Curburii (de Curbură) – situaţi între Carpaţii Curburii, Grupa Bucegi și Câmpia Română –

reprezintă sectorul cel mai complex, cuprinzând două șiruri de depresiuni (submontane și intracolinare) și două șiruri dedealuri (interne – unele pe structuri de cute diapire – și externe): Măgura Odobești (996 m; altitudinea maximă dinsubunitate), Dealul Deleanu, Dealul Blăjeni, Dealul Istriţ a etc.

Între văile Buzăului și Teleajenului sunt pătrunderi ale unor pinteni montani, alcătuiţi din fliș (Pintenul Ivăneţ u).

Analizaţi figura 1 din manual [pag. 21, Edit. Corint] și scrieţi, în fişa de lucru, numele depresiunilor marcate,pe hartă, cu numerele 4, 5 și 6.

4. ..................................................... . 5. ..................................................... . 6. ..................................................... .

Arătaţi, pe harta murală a României, Măgura Odobești, Dealul Istriţa, DepresiuneaVrancei, Depresiunea Vălenii de Munte și Depresiunea Pucioasa.

În Subcarpaţii Curburii se găsesc: Vu

geografia romaniei caiet pentru clasa a viii-a. i. marculet.pdf

Documents