CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 7 (287) 15 apri l ie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Aceasta este pãrerea domnuluigeneral de brigadã EmilTUDOSIE, comandantul Brigãzii2 Infanterie „Rovine” ºi un olteanprin definiþie. Mai mult, tot dum-nealui ne mãrturiseºte cã, dacã ºtiisã aplici un anumit stil de lucru,oltenii se dovedesc a fi niºteoameni extraordinari, deºi suntaprigi la mânie. Din 23 noiembrieanul trecut, a fost numit la coman-da marii unitãþi, dar, pânã aici, aparcurs un drum lung ºi nu chiar uºor al carierei ºiierarhiei militare.

Drumul spre Craiova estebine ºtiut, brigada dinCraiova nu-mi este strãinã ºinici unitãþile din subordinenu-mi sunt necunoscute. Aºa

cã, orice misiune în Cetatea Bãniei nu este altcevadecât o vizitã la neamuri. De aceastã datã, þinta mea afost Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” careavea în planul cu principalele activitãþi desfãºurareaunui DMX, pe durata a douã zile, 7 ºi 8 aprilie.

Bine cã a venit în sfârºit primãvara, pentru cã amputut vedea o cazarmã înverzitã ºi proaspãt vãruitã!M-am gândit cã oamenii de aici trebuie sã fie bunigospodari, semn cã spiritul înviorãtor al anotimpuluimeu preferat s-a transpus chiar ºi pe chipurile veseleale militarilor. Încã de la început, am stat de vorbã cucomandantul batalionului, domnul locotenent-colonel dr. Dan IONESCU, un om deosebit, primitor ºi deschis

dialogului. (pagina 5)

CCuu ooll tteennii ii ppooþþ ii ssããrrããssttoorrnnii mmuunnþþ ii ii !!

S c o r p i o n i i r o º i i j o a c ã u n D M X

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Ceremonia de plecare în teatrul deoperaþii Afganistan a Echipei Opera-þionale de Consiliere ºi Legãturã(OMLT) - tip garnizoanã nr. 4 s-adesfãºurat joi, 8 aprilie, la sediulBrigãzii 8 Artilerie Mixtã „AlexandruIoan Cuza” din Focºani.

La activitate au fost prezenþi, alã-turi de rudele militarilor care pleacã înmisiune, personalul brigãzii, coman-dantul Comandamentului OperaþionalÎntrunit, generalul-maior VisarionNeagoe, ºi reprezentanþi ai auto-ritãþilor publice locale.

OMLT, la a IV-a rotaþie

KAKI 100%

Omul, mãsura tuturor lucrurilor

La ora actualã, prezenþafemeilor în armatã este un faptobiºnuit. Dovedind curaj,tenacitate ºi încredere în forþeleproprii, femeile-ofiþer ºi, mainou, soldaþi ºi gradaþi voluntaridesfãºoarã activitãþi militaredintre cele mai dificile, cot lacot cu bãrbaþii.

Este ºi cazul a trei tinerecare aparþin colectivului

Batalionului 285 Artilerie „Vlaicu Vodã”. Soldatul LaviniaNIÞÃ, soldatul Simona CHELEª ºi soldatul AdrianaTARAHOI ocupã funcþii de servanþi.

LECÞIA DE ISTORIE

Spiritul de sacrificiu al infanteriºtilor români

Locuitorii Sloboziei îºi amintescdespre aprigele lupte de stradã cu rãmãºiþefasciste din ziua ºi noaptea de 29 august.

… Era trecut de miezul nopþii, când s-aaflat cã o coloanã motorizatã germanã seapropie de oraº. În grabã mare, cele câtevasubunitãþi, care se aflau la Slobozia, au tre-cut la improvizarea unor baricade de-a lun-gul strãzii Matei Basarab. Aceste obsta-cole erau construite din cãruþe, trãsuri, stâlpi, bârne. Primabaricadã se afla în dreptul clãdirii Poºta Veche.

Când avangarda coloanei germane ºi-a fãcut apariþia, eaa fost somatã sã se predea. Fasciºtii n-au þinut seama deavertismentul primit ºi lupta a început. Ai noºtri i-auîntâmpinat cu un foc puternic. Dar ei erau puþini la numãr.Hitleriºtii trãgeau din tancuri, din tanchete ºi de pe maºini,cu armament automat ºi cu tunuri de diferite calibre.

MOZAIC

Pentru cã un mediu similar condiþiilor întâlnite pePãmânt este simulat în interiorul unui costum de astronaut,acesta îi permite utilizatorului sãu sã se deplaseze prinspaþiu într-o relativã siguranþã. Ce i s-ar întâmpla însã unuiindivid care ar pãºi în Cosmos fãrã un costum de protecþie?

Denumit Extravehicular Mobility Unit sau EMU, cos-tumul spaþial îi asigurã astronautului atmosfera presuriza-

tã pentru menþinereaîn stare lichidã a flu-idelor corpului, oxi-gen, temperaturã cons-tantã ºi protecþie împo-triva micrometeori-þilor.

Ce ar pãþi în Cosmos un astro-naut fãrã costumul de protecþie?

Ceremonia de plecare în teatrul de operaþii Afganistan aEchipei Operaþionale de Consiliere ºi Legãturã (OMLT) -tip garnizoanã nr. 4 s-a desfãºurat joi, 8 aprilie, la sediulBrigãzii 8 Artilerie Mixtã „Alexandru Ioan Cuza” dinFocºani.

La activitate au fost prezenþi, alãturi de rudele militari-lor care pleacã în misiune, personalul brigãzii, comandan-tul Comandamentului Operaþional Întrunit, generalul-maiorVisarion Neagoe, ºi reprezentanþi ai autoritãþilor publicelocale.

Generalul-maior Visarion Neagoe a prezentat mesajulministrului Apãrãrii Naþionale, domnul Gabriel Oprea, carea transmis militarilor aprecierea sa pentru profesionalismul,curajul ºi devotamentul lor: „ªtiu cã v-aþi pregãtit foartemult ºi aþi trecut testele dificile ale perioadei de selecþie ºiinstruire, pentru a prelua de la colegii care acþioneazã înprezent acolo, o misiune dificilã, într-un teatru de operaþiice reclamã calitãþi deosebite de luptãtor”.

Ministrul Apãrãrii Naþionale a urat echipei succes înmisiunea încredinþatã ºi ºi-a exprimat convingerea cã, lacapãtul celor ºase luni de consiliere ºi instruire, efortulechipei va creºte nivelul de pregãtire a militarilor ArmateiNaþionale Afgane din garnizoana Qalat, în beneficiulîndeplinirii misiunilor tuturor forþelor care acþioneazã în

regiune. „Misiunea

dumneavoas-trã se va des-fãºura într-unmediu com-plex, dificil ºiostil, unde veþifi nevoiþi sãplanificaþi, sãorganizaþi ºisã executaþi,atât sarcini deinstrucþie, câtºi sarcini spe-cifice în co-mun cu par-tenerii aliaþi ºimilitarii afga-ni. Capacita-tea dumnea-voastrã de ainteracþiona ºide a coopera

cu mili-tarii dinArmataN a þ i -o n a l ãAfganã, precum ºi cu militarii români ºi americanidin Forþa Multinaþionalã va fi cheia succesului înîndeplinirea misiunii. Faptul cã echipa OMLT, tipgarnizoanã, se aflã la a patra rotaþie, de la începutulacestui gen de misiune, dovedeºte cã ArmataRomâniei îºi respectã angajamentele asumate caaliat NATO, în condiþii foarte bune ºi cu rezultateremarcabile, dar demonstreazã, mai ales,profesionalismul ºi determinarea personaluluiBrigãzii 8 Artilerie Mixtã, din care faceþi parte”, aprecizat, în mesajul sãu, ministrul Gabriel Oprea.

Biroul de presã al M.Ap.N.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (287) din 15 aprilie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

VARªOVIA - Ministrul polonez al Apãrãrii a anunþatcã Guvernul va achiziþiona aeronave noi pentru oficiali.Ministrul polonez al Apãrãrii, Bogdan Klich, a anunþat cãGuvernul va achiziþiona cât mai rapid posibil noi aeronavepentru oficialii polonezi, relateazã site-ul postului RadioPolonia. „Douã aeronave vor fi destinate sau închiriate dela (compania) LOT Polish Airlines”, a declarat Klich. Mi-nistrul ºi-a exprimat speranþa ca nimeni sã nu mai obiectezefaþã de achiziþionarea de noi avioane pentru oficialii de rangînalt, dupã tragicul accident de lângã Smolensk. Guvernulintenþiona sã achiziþioneze, anul trecut, trei sau patruavioane pentru politicieni, licitaþia în vederea achiziþionãriiacestei noi flote fiind organizatã de Ministerul ApãrãriiNaþionale. Însã, din cauza situaþiei dificile a bugetului destat, procedura a fost anulatã. Ulterior, Ministerul polonezal Apãrãrii a hotãrât sã achiziþioneze douã avioane la mânaa doua, construite cu doi-trei ani în urmã, cu o capacitate dealimentare cu carburant limitatã, în locul noilor avioanedestinate VIP-urilor. ªi aceastã hotãrâre a fost criticatã deparlamentari, iar, ulterior, a fost abandonatã. În prezent,flota destinatã oficialilor polonezi include douã avioane detip TU-154 ºi patru avioane de tip Yak-40. Regimentul Spe-cial de Aviaþie 36, care îi deserveºte pe oficialii polonezi,deþine, de asemenea, trei aparate utilitare de tip M28Skytruck ºi 11 elicoptere. Sofia - Bulgaria doreºte sãparticipe la scutul american antirachetã din Europa.Bulgaria va cere sã participe la scutul american antirachetãdin Europa de îndatã ce toþi parametrii sistemului devinclari, a declarat purtãtorul de cuvânt al MAE bulgar, VeselaCerneva, informeazã Novinite. Detaliile exacte ale include-rii Bulgariei vor deveni clare, când SUA vor dezvãluilocaþia sistemului de apãrare ºi elementele sale, a afirmatd-na Cerneva, potrivit cãreia nu ar fi înþelept ca Bulgaria sãnu participe activ la acest proces. Poziþia Bulgariei privindplanul de desfãºurare a unor rachete americane de apãrareantiaerianã pe teritoriul bulgar a fost prezentat de premierulBoiko Borisov în cadrul întâlnirii sale cu preºedinteleamerican Barack Obama, cu liderii din Europa Centralã ºide Est, de la Praga, din 8 aprilie. Borisov a afirmat atunci cãBulgaria ºi toate þãrile din Europa de Est sunt lipsite deorice protecþie ºi capacitate de reacþie, subliniind cã, chiar ºicentralele nucleare sunt neprotejate. „Chestiunea referi-toare la dorinþa Bulgariei de a participa la noul sistemamerican de apãrare antirachetã din Europa nu a fost pusãîn mod oficial, dar, când se va întâmpla aceasta, Parla-mentul va fi cel care va avea ultimul cuvânt de spus”, adeclarat Borisov cãtre Obama, subliniind cã Bulgaria tre-buie sã fie un partener activ. Departamentul de Stat ameri-can a fãcut cunoscut anterior cã elementele scutului dinRomânia vor deveni operaþionale pânã în 2015 ºi au dreptscop sã asigure protecþia împotriva „actualelor ºi urmã-toarelor ameninþãri cu rachete balistice dinspre Iran”. Pre-conizata desfãºurare a unor elemente ale scutului în Bulga-ria ºi România survine dupã ce preºedintele Obama arenunþat la planurile de amplasare a scutului în RepublicaCehã (radar) ºi Polonia (rachete interceptoare), plan cãruiai s-a opus puternic Rusia, care-l considerã o ameninþare laadresa securitãþii sale naþionale ºi o loviturã pentru descura-jarea nuclearã. În schimb, Washingtonul susþine cã scutulantirachetã este destinat sã contracareze rachetele cu razãscurtã ºi medie de acþiune dinspre Iran ºi cã nu este îndrep-tat împotriva Rusiei. Washington – Obama i-a mulþu-mit lui Saakaºvili pentru batalionul georgian în Afga-nistan. Preºedintele american Barack Obama l-a sunat peomologul sãu georgian, Mihail Saakaºvili, relateazã agenþiaFrance Presse. Saakaºvili, care sperã ca Georgia sã se alã-ture Alianþei Nord-Atlantice, a decis detaºarea a circa 1.000de soldaþi în teatrul de operaþiuni din Afganistan. Pe de altãparte, Obama a evocat „sprijinul SUA pentru suveranitateaºi integritatea teritorialã a Georgiei”, a precizat Casa Albãîntr-un comunicat, fãcând aparent referire la rãzboiul ruso-georgian din august 2008. Aceastã convorbire telefonicã aavut loc cu o zi înainte de plecarea lui Obama la Praga, undes-a semnat împreunã cu preºedintele rus, Dmitri Medvedev,noul tratat START asupra reducerii arsenalelor nucleareamericane ºi ruse. Acest batalion a fost dislocat alãturi depuºcaºii marini din Helmand, în sudul republicii islamice.

NATO a asistat temporar aprovizionarea trupelorsale din Afganistan prin Kîrgîzstan. NATO a sistat tem-porar aprovizionarea trupelor sale din Afganistan prinKîrgîzstan din cauza evenimentelor din aceastã republicã.Dupã cum a declarat un reprezentat al forþelor inter-naþionale de securitate conduse de NATO, aceastã decizienu va avea nici un fel de consecinþe considerabile asupraaprovizionãrii militarilor cu cele necesare. Roza Otunbaeva,care conduce guvernul temporar al Republicii Kîrgîzstan, adeclarat cã Statele Unite pot folosi în continuare baza mili-tarã de la Manas, inclusiv pentru transportul de mãrfuri înAfganistan. (P.I.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..aaddjj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 7/2010

OOMMLLTT,, llaa aa IIVV-aa rroottaaþþ iiee

Duminicã, 04 aprilie 2010, militarii români din com-punerea Batalionului 33 Manevrã „POSADA”, dislocaþi înprovincia Zabul din Afganistan, au sãrbãtorit Sfintele Paºti.Chiar ºi la mii de kilometri depãrtare de casã,aceºtia au sãrbãtorit în stilul tradiþional româ-nesc, cu cozonac ºi ouã roºii.Anul acesta, Paºtele ortodox a coincis cu celcatolic ºi cu cel protestant, prin urmare, toþimilitarii Coaliþiei din baza Lagman, Afga-nistan, s-au bucurat de cea mai mare sãrbãtoare

a creºtinãtãþii, Învierea Domnului. Pe tot parcursul sãptãmânii, militarii au participat laliturghii ºi denii oficiate de cãtre preotul militar al batali-onului, la capela din baza Lagman. În noaptea cea mare,s-au bucurat de lumina Învierii, au ciocnit ouã ºi ºi-au uratunul altuia ,,HRISTOS A ÎNVIAT!"

Locotenent Ovidiu CIOBANU

Plutonierul Ionel Eugen Bida, dinEchipa Operaþionalã de Consiliere ºiLegãturã (OMLT) nr. 1, tip batalion,dislocatã în provincia Zabul dinAfganistan, a fost rãnit miercuri, 7aprilie, în jurul orei 09:00 (oraRomâniei).

Subofiþerul fãcea parte dintr-oechipã mixtã româno-afganã care afost atacatã de insurgenþi cu foc de

infanterie, întimp ce executa omisiune de patru-

lare la 40 km N-V de Qalat, în provin-cia Zabul.

În urma incidentului, plutonierulIonel Eugen Bida a fost rãnit la mem-brul inferior drept. Militarul a fosttransportat de urgenþã cu un elicopterde evacuare medicalã la spitalul dinbaza Lagman, unde a fost supus uneiintervenþii chirurgicale. Starea mili-tarului este stabilã.

Ministrul Apãrãrii NaþionaleGabriel Oprea ºi ºeful Statului MajorGeneral, amiralul Gheorghe Marin,urmãresc cu atenþie evoluþia stãrii desãnãtate a militarului rãnit.

Echipa OMLT, care ºi-a începutmisiunea în luna ianuarie a.c., are caprincipalã misiune consilierea îndomeniile stat major ºi administraþie amilitarilor dintr-un batalion de infan-terie al Armatei Naþionale Afgane, dinprovincia Zabul.

Biroul de presã al M.Ap.N.

R ã n i t î n A f g a n i s t a n

Lumina Învier i i la Zabul

Ca sã ne ferim de inconºtienþa altora, trebuie sã conducem defensiv.Iatã câteva dintre regulile conduitei preventive, în limbaj „ºoferesc”.

Respectã salvarea, poliþia ºi pompierii, acordându-le prioritate.Noaptea, în rampã ºi în curbe, circulã cu faza scurtã, chiar dacã þi separe cã nu mai e nimeni pe drum. E recomandat, de asemenea, sãalternezi faza scurtã cu cea lungã. E un semn de amabilitate pentru ceicare vin din sens opus, devenind conºtienþi de prezenþa ta. Foloseºtelampa de ceaþã numai pe timp de ceaþã. În condiþii meteorologice nor-male, îi orbeºte ºi îi oboseºte pe cei din spatele tãu. În condiþii de vizi-bilitate redusã (ceaþã, ninsoare abundentã), cautã un partener dedrum. Faceþi schimbul din 10 în 10 km, trecând unul în faþa celuilalt,pentru a evita oboseala datoratã concentrãrii. Testeazã în condiþii desiguranþã limitele maºinii. Viteza o încerci pe autostradã.Toleranþa laderapaj pe serpentine largi, abordate pe interior: ruperea aderenþeiînseamnã momentul în care roþile încep sã scârþâie. La primul semn deobosealã, trage pe dreapta. Ieºi din maºinã, relaxeazã-te la un suc sauo cafea. Oboseala la volan este mai rea decât bãutura. Nu trebuieneapãrat sã dormi, este suficient sã te dezmorþeºti puþin (nu vorbim aicide oboseala datoratã lipsei de somn, ci de cea datoratã concentrãrii ºirutinei). Noaptea în oraº, redu viteza în intersecþii, chiar dacã e verdesau ai prioritate. Mai ales în Bucureºti sunt o grãmadã de „ºmecheri”,care cred cã noaptea semaforul este opþional, iar semnele „Cedeazã tre-cerea” sau „STOP” sunt pentru fraieri.

Sperând cã veþi aplica în practicã sfaturile noastre, nu ne rãmânedecât sã vã urãm „Drum bun!”

Stop accidentelor rutiere!Conduita la volan

La ora actualã, prezenþa femeilor înarmatã este un fapt obiºnuit. Dovedind curaj,tenacitate ºi încredere în forþele proprii,femeile-ofiþer ºi, mai nou, soldaþi ºi gradaþivoluntari desfãºoarã activitãþi militare dintrecele mai dificile, cot la cot cu bãrbaþii.

E s t eºi cazul atrei tinerec a r ea p a r þ i ncolectivu-lui Bata-l i o n u l u i285 Arti-l e r i e„ V l a i c uV o d ã ” .SoldatulL a v i n i a

NIÞÃ, soldatul Simona CHELEª ºi soldatulAdriana TARAHOI ocupã funcþii de ser-vanþi. Pare incredibil la prima vedere, maiales cã nici un indiciu al fizionomiei lor fra-gile ºi delicate nu te lasã sã bãnuieºti cã arputea practica o meserie atât de grea ºi plinãde responsabilitate. A fost însã alegerea lor,pe care nu o regretã nici o clipã. Unitateareprezintã pentru ele a doua familie, iarcolegii le-au ajutat sã se integreze cât mairepede.

Soldatul Lavinia NIÞà este servant laBateria 1. ªi-a dorit o carierã militarã fiindatrasã de disciplina ºi rigurozitatea dinmediul cazon. A influenþat-o oarecum ºifratele ei care face parte din sistem. Fãrã sãîºi neglijeze sarcinile de zi cu zi, Lavinia îºicultivã cu tenacitate o pasiune mai veche, ºianume, educaþia fizicã. Rezultatele nu auîntârziat sã aparã, Lavinia ocupând locul I laconcursul de pentatlon, faza pe brigadã.

Studentã la Facultatea de ªtiinþe Admi-nistrative ºi Comunicare, îºi doreºte sãacceadã în ierarhia militarã. Planurile deviitor includdesigur ºi do-meniul sportiv,Lavinia fiindpregãtitã pentrunoi competiþii.

Tot servantla Bateria 2este ºi soldatulS i m o n aCHELEª. Aales acest do-meniu pentrucã a atras-o înmod deosebit.Dupã ce a ter-minat, la Sibiu,un curs de

pregãtire de trei luni ºi jumãtate, a venit laBatalionul 285 Artilerie, unde a avut partede o primire foarte bunã.

La Sibiu, pe lângã cunoºtinþele de spe-cialitate, a deprins ºi „arta de a merge înbocanci”, dupã cum îi place sã spunã fãcânddesigur aluzie la defilãrile ce au loc în cadrulparadelor de modã. Este necesar ºi acestlucru, având în vedere cã, de acum încolo,nu vor urma defilãri pe podium, ci o serie deexerciþii de tragere ºi aplicaþii menite sã îidesãvârºeascã pregãtirea militarã. A ºi par-ticipat la trageri reale în poligonul Mãlina.

Pentru dumneaei, au fost multmai spectaculoase ºi intere-sante decât orice defilare pepodium.

Nu îºi regretã opþiunea,întrucât profesia pe care opracticã îi oferã mari satis-facþii.

ªi pentru soldatul AdrianaTARAHOI, alegerea uneicariere militare a însemnatfoarte mult. Se zice cã „muncaîl înnobileazã pe om”. Para-frazând, se poate spune cã ºimeseria îl înnobileazã, maibine spus, îl modeleazã oare-cum pe tânãrul aflat în for-mare. Adriana spune cã actuala

profesie (este servant 4 la Bateria 2) a disci-plinat-o foarte mult, a ajutat-o sã devinã maiordonatã, dar, mai ales, a învãþat-o ceînseamnã lucrul în echipã ºi cât de importanteste acest aspect în ceea ce face.

Planurile de viitor ale soldatului AdrianaTARAHOI sunt legate tot de armatã.Intenþioneazã sã rãmânã în sistem ºi dupãterminarea Facultãþii de Jurnalisticã. Firecurajoasã, aspirã la mai mult, pentru cã îºidoreºte sã participe la o misiune într-unteatru de operaþii. Ar fi o adevãratã provo-care cãreia i-ar face faþã. Pânã atunci însã,intenþionatã sã îºi finalizeze studiile înce-pute ºi „sã se perfecþioneze în ceea ce face”.

Daniela ÞÃRUªI

Alianþa Nord-Atlanticã îºi are originile în perioada dintre1945 ºi 1949, perioada expansionismului fostei URSS, mar-catã de o serie de evenimente care ameninþau securitateaþãrilor vest-europene: schimbarea regimurilor politice aleþãrilor est ºi central europene sub presiunea trupelor sovie-

tice, lovitura destat din Ceho-slovacia, bloca-da Berlinului,etc. În martie1948, Belgia,Franþa, Luxem-burg, Olanda ºiAnglia semnea-zã Tratatul de laB r u x e l l e s ,urmat, la 4aprilie 1949, deTratatul de laW a s h i n g t o n .Celor 12 statesemnatare aleTratatului de laWashington li

s-au adãugat, în 1952, Grecia ºi Turcia, în 1975, RepublicaFederalã a Germaniei, Spania, în 1982. Alianþa avea 16membri în 1982: SUA, Canada, Marea Britanie, Franþa, Bel-gia, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Italia, Norvegia, Dane-marca, Islanda, Grecia, Turcia, Germania, Spania. Conformhotãrârii Summitului de la Madrid, din mai 1997, organiza-þiei i s-au alãturat Polonia, Republica Cehã ºi Ungaria. Laîntâlnirea la vârf de la Praga, din 21 noiembrie - 22 noiem-brie 2002, ºapte þãri au fost invitate spre a începe negocierilede aderare cu alianþa: Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia,Slovacia, Bulgaria ºi România. Þãrile invitate s-au alãturatNATO în 2004.

Ca în fiecare an, în primul week-end din luna aprilie, seaniverseazã ziua NATO ºi în România. Ziua NATO a fostinstituitã în România prin Legea nr. 390 din 28.09.2004 ºi sesãrbãtoreºte în prima duminicã a lunii aprilie. Ziua NATO afost celebratã vineri, 2 aprilie, la sediul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, printr-o ceremonie militarã de înãlþare adrapelelor României ºi NATO pe catarg, în acordurile imnu-lui naþional ºi al Alianþei. La eveniment, au participatcomandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, general maiorNicolaie DOHOTARIU, cadre militare din cadrul comanda-mentului diviziei ºi Batalionului 300 Deservire ºi Stat Major.Garda de Onoare a fost constituitã din militari din cadrulBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”

Principalele faze ale dezvoltãrii alianþei ca sistem militarºi politic sunt: 1949-1955, când alianþa s-a dezvoltat ca unsistem efectiv de apãrare, eforturile principale fiind îndrep-tate spre apãrarea statelor membre; 1956-1967, etapa în cares-a produs extinderea cooperãrii ºi în alte domenii decât celemilitare, în special, în domeniul economic; 1968-1989, etapã

deschisã de reco-mandarea Consi-liului NATO pen-tru statele mem-bre de a reducetensiunile dintreest ºi vest; 1989-1994, perioadã încare alianþa a tre-buit sã facã faþãunor schimbãriprofunde în planpolitic ºi militar;1 9 9 4 - 1 9 9 9 ,perioadã marcatãde deschidereaNATO cãtre est

(Parteneriat pentru Pace, extinderea alianþei prin includereacelor trei þãri central-europene). Scopul iniþial al alianþei afost menþinerea pãcii ºi prevenirea agresiunii împotrivastatelor membre ºi contracararea acesteia, la nevoie, prin uti-lizarea solidaritãþii politice ºi apãrãrii armate, scop prevãzutîn articolul 5 al Tratatului, care precizeazã cã acesta se referãexclusiv la cooperarea statelor pãrþi, în probleme de„apãrare ºi securitate“, precizând cã „un atac armatîmpotriva unuia sau mai multor state din Europa ºi Ameri-ca de Nord va fi considerat un atac împotriva statelor mem-bre, acestea având obligaþia de a se apãra reciproc.“ Arti-colul nu exclude posibilitatea statelor membre de a adoptamãsuri individuale pentru apãrare sau cu caracter ofensiv,fãrã sprijinul alianþei. Un alt articol al tratatului, numãrul 4,prevede consultãri între aliaþi, ori de câte ori unul dintreaceºtia considerã cã integritatea sa teritorialã, independenþapoliticã sau securitatea îi sunt ameninþate. Principiile defuncþionare ale alianþei sunt: obligaþia de a apãra în colectivregiunea Nord-Atlanticã, prevãzutã prin articolul 5 al Trata-tului; nerenunþarea la suveranitatea naþionalã; luarea decizi-ilor prin acordul comun al statelor membre (indiferent demãrimea statelor membre sau de puterea lor militarã, toatedeciziile se iau prin consens); controlul civil asupra politiciimilitare.

Plutonier Radu SÃCÃREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 7 (287) din 15 aprilie 2010 Pagina 3

ZZ ii uu aa NN AA TT OO ll aa BB uu cc uu rr ee ºº tt ii

OO mm uu ll ,, mm ãã ss uu rr aa tt uu tt uu rr oo rr ll uu cc rr uu rr ii ll oo rr

– DDoommnnuullee mmaaiioorr,, vvãã rroogg ssãã îîmmii ssppuunneeþþiiccââtteevvaa lluuccrruurrii ddeesspprree BBaattaalliioonnuull 228855 AArrttii-lleerriiee „„VVllaaiiccuu VVooddãã””??

– Batalionul 285 Artilerie „Vlaicu Vodã”este o structurã pusã la dispoziþia NATO,afirmatã în anul 2010. Unitatea menþinenivelul de operaþionalizare atins ºi realizeazãcreºterile ce se impun pentru atingerea ce-rinþelor operaþionale ale forþelor cu grad ridi-cat de operativitate.

La ora actualã, parcurgem Nivelul I deinstrucþie ºi asigurãm îndeplinirea listei cucerinþele esenþiale ale misiunii ºi obiectivelepentru 2010. Pentru aceasta, trebuie sã exe-cutãm toate activitãþile de instrucþie speci-fice etapelor companie, respectiv, baterie ºibatalion.

– VVãã rroogg ssãã pprreecciizzaaþþii ccaarree ssuunntt oobbiieecc-ttiivveellee bbaattaalliioonnuulluuii ppeennttrruu aannuull 22001100??

– În acest an, pe agenda de lucru aunitãþii, existã o serie de obiective impor-tante, legate de procesul instructiv-educativ,cât ºi de mentenanþã: participarea laîndeplinirea cerinþelor prevãzute în Obiec-tivele Forþei, creºterea nivelului de instrucþieindividualã a personalului, menþinerea ºiridicarea nivelului instrucþiei colective,instruirea comandamentului ºi subunitãþilorpentru ca, la ordin, sã participe, în cadrulbrigãzii, la acþiunile de luptã, pe teritoriul

naþional, participarea în cadrul brigãzii lacontinuarea procesului de remodelare acadrului conceptual privind planificarea,organizarea, comanda, controlul ºidesfãºurarea instrucþiei individuale ºi colec-tive, aprofundarea procedurilor NATO,planificarea ºi executarea instrucþiei pe bazaPIM (Program de Instrucþie pentru Misiune),valorificarea în procesul de instrucþie a lecþi-ilor învãþate, desfãºurarea instrucþiei ºi exer-ciþiilor în cadrul scenariului unic „JusticeSWORD-10”, implementarea ºi genera-

lizarea procedurilor de conducere a trupelorla nivel grupã, pluton, baterie, experimenta-rea instituþiei mentoratului având ca direcþieprioritarã dezvoltarea setului de valori speci-fice leadership-ului militar, întreþinerea,repararea, dezvoltarea ºi modernizarea bazeilogistice de instrucþie ºi antrenament dindotare.

– AAþþii mmeennþþiioonnaatt tteerrmmeennuull mmeennttoorraatt.. LLaa cceessee rreeffeerrãã aacceessttaa??

– Prin mentorat înþelegem dezvoltareasetului de valori specifice leadership-uluimilitar, dezvoltarea cunoºtinþelor acumulateîn formele de învãþãmânt ºi aprofundareaacestora. La cursurile de formare, timpulalocat pregãtirii este insuficient. Este nevoiede cursuri suplimentare pentru cadrele nou-venite în unitate. Acest mentorat este desti-nat deci cadrelor nou-venite din promoþie.Mentorii sunt foºtii instructori, ofiþerii dincadrul statului major, care au experienþã ºi îipot direcþiona pe noii-veniþi în scopulridicãrii nivelului instrucþiei.

– CCuumm aapprreecciiaaþþii nniivveelluull ddee iinnssttrruuiirreeaaccttuuaall aall ppeerrssoonnaalluulluuii ccoommaannddaammeennttuulluuii ººiiaall ssuubbuunniittããþþiilloorr bbaattaalliioonnuulluuii??

– Consider cã putem vorbi despre o cali-tate superioarã a instruirii, lucru dovedit, atâtîn 2006, când am susþinut examenul de cer-

tificare ºi afirmare ca structurã pusã la dis-poziþia NATO, cât ºi în anul 2009, când amfost recertificaþi ca structurã pusã la dispozi-þia NATO afirmatã. De fapt, unitatea a fãcutfaþã cu brio tuturor exerciþiilor ºi aplicaþiilorla care a participat, dovedind un nivel ridicatde pregãtire.

– Baza logisticã a unitãþii corespundecerinþelor actuale?

– Prin eforturi proprii ºi printr-o folosirejudicioasã a resurselor alocate, amîmbunãtãþit baza materialã pentru instrucþie.Am depus eforturi susþinute pentru a pune lapunct ºi a menþine poligonul redus pentrutragerile de artilerie, poligonul redus decâmp, pista CISM, precum ºi sala destinatãstudiului limbii engleze. Lucrurile nu se voropri aici, fiind preocupaþi în continuare deacest aspect.

– ÎÎnn îînncchheeiieerree,, aaºº vvrreeaa ssãã îîmmii ssppuunneeþþiiuunnddee ssiittuuaaþþii BBaattaalliioonnuull 228855 AArrttiilleerriiee „„VVllaaiiccuuVVooddãã”” îînn ccaaddrruull ssttrruuccttuurriiii aaccttuuaallee ddee ffoorrþþeemmiilliittaarree rroommâânneeººttii??

– Pânã în prezent, batalionul a desfãºuratdiverse misiuni, atât în þarã, cât ºi în teatrelede operaþii. Oriunde s-au aflat, militarii audat dovadã de un înalt profesionalism,respectându-ºi ºi onorându-ºi misiunileîncredinþate. Prin tot ce au fãcut, au demon-strat cã se situeazã la nivelul cerinþeloractuale, contribuind efectiv la promovareaimaginii Armatei României.

Daniela Þãruºi

Batalionul 285 Artilerie, mereu la înãlþimeInterviu cu locþiitorul comandantului Batalionului 285 Artilerie, maiorul Gabriel Chiriþã

Zece ziare, cinci televiziuni cu mare audienþã ºi sutede comentarii inocente se strâng în corola cotidianuluidespre educaþie. Pãrinþii rãmân corigenþi la capitolulterapie prin comunicare relaþionalã, profesorii s-au blo-cat în dinamica orientãrii spaþiale, iar elevii refuzã pefaþã tranzacþionarea cu toþi cei care se pretind a fi pro-tectori, dirijori ºi educatori cu perseverenþã. Singuramãsurã ce s-ar putea ridica la categoria exigenþei înactul educaþiei poartã un singur nume: pedagogia nondi-rectivã. Ce înseamnã ea într-un limbaj al simplitãþiiestetice? Cã ºcoala îºi va gãsi menirea doar atunci cândva promova creativitatea, va stimula iniþiativele ºi vagândi prin acumulãrile ºi experienþele directe, aºa încâtplãcerea pentru învãþãturã sã devinã ocomunicare inteligentã cu sensibilitãþilesocietalului. Suportãm consecinþele pro-priilor noastre limite. Suntem dependenþide abstract, ocolim cu vehemenþã raþiona-lul, ne încântã statisticile ieftine (medii,clasamente, înscrisuri oficiale), avansãmcompetenþele cognitive prin mulþimeatimbrelor imprimate pe diplomele tãiatedin valurile cu hârtie specialã. Refuzul dea accepta cutezanþa ºi de a gândi la pre-tenþiile erei digitale ne-a dus pe axa nega-tivã a evoluþiei. În planul educaþiei ºi încel al fiecãruia dintre noi. Cu toate argu-mentele negative puse pe agenda discur-sului, ºansele de a ieºi din crizã se nascdin penelul frumos al minþii lucide.

Accentul pus pe proiectele pã-mânteºti, cum ar fi cele de deschidere aºcolii cãtre mediul local, de gândire acurricula pe interesele imediate ale socie-tãþii, de promovarea conþinuturilor celor-lalte tipuri de educaþii (antidrog, decomunicare cu mass-media, rutierã, deprotecþie antiteroristã etc), pe influenþatehnologiilor multimedia asupra mobili-tãþii ºi interdisciplinaritãþii specifice

mediului educaþional devine interesant pentru oricemanager în sistemul educaþional. Cineva sugera sã tre-zim la viaþã povestea fizicianului Ampere. Copilãriamarelui inventator nu a fost coloratã de petele negre aleeducaþiei prin îndopare. Toate achiziþiile în planurilerelaþional, afectiv ºi emoþional au avut la origineplãcerea, sugeratã prin portretul unui personaj, conturatchiar de propriul lui tatã, autor de piese dramatice.Jacques, numele bãiatului devenit model pentru fizician,ºtia limbi strãine, gãsea soluþii la cele mai nepermisivepremise, cânta la trei instrumente muzicale ºi înþelegeacã sistemul solar este guvernat de legile matematicii ºinici pe departe de cele ale providenþei. Fizicianul a

respectat întocmai sugestia ºi a devenit renumitul profe-sor de analizã matematicã de la Sorbona. Cu certitudine,comentariile se vor îndrepta spre calitãþile unui om degeniu. Dacã este aºa, sunt de acord. Cred cã are impor-tanþã gena, dar mai mult influenþeazã mediul. Tatãlomului de ºtiinþã a respectat o cerinþã de mare valoare înpedagogie. Anume, a proiectat un model, personajulJacques, cu aptitudini ºi atitudini ce se vor concretiza întimp ºi cãruia îi sunt puse la dispoziþie resursele. Sub osupraveghere doar atentã ºi nu forþatã, a ieºit un produsce rãspunde la nevoile de valoare ºi valoare de între-buinþare. Mã întreb, dacã astãzi ºcoala vrea sã facã au-tenticã o poveste frumoasã? Pe timp de crizã? (C.D.C.)

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (287) din 15 aprilie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Terapie prin peniþã

PP ee dd aa gg oo gg ii ee aa nn tt ii cc rr ii zz ãã

Aceasta este pãrerea domnului general debrigadã Emil TUDOSIE, comandantul Brigãzii 2Infanterie „Rovine” ºi un oltean prin definiþie. Maimult, tot dumnealui ne mãrturiseºte cã, dacã ºtii sãaplici un anumit stil de lucru, oltenii se dovedesc a finiºte oameni extraordinari, deºi sunt aprigi lamânie. Din 23 noiembrie anul trecut, a fost numit lacomanda marii unitãþi, dar, pânã aici, a parcurs undrum lung ºi nu chiar uºor al carierei ºi ierarhieimilitare.

S-a nãscut pe 14 aprilie 1955 la Pleºoi, în judeþulDolj, ºi a absolvit ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi„Nicolae Bãlcescu” de la Sibiu. Dupã cursurile decomandanþi de companie ºi de batalioane, s-a înscrisla Academia de Înalte Studii Militare pe care aabsolvit-o în anul 1986. În 1993, a terminat cursulpostacademic de comandanþi de brigãzi, care a fostcontinuat de un curs de stat major la Oberammer-gau, în 1998. Cursul postuniversitar de per-fecþionare ºi conducere strategicã, din anul 2000, afost încununat cu un doctorat în ºtiinþe militare câþi-va ani mai târziu, în 2004, ºi cu absolvirea Colegiu-lui Naþional de Apãrare, în anul 2007.

A îndeplinit variate funcþii de-a lungul cariereimilitare, începând bineînþeles cu cea de comandantde pluton. Au urmat apoi altele: comandant de com-panie, ºef de stat major de batalion la Regimentul114 Mecanizat, ºef de birou pregãtire pentru luptãla Batalionul 30 Vânãtori de Munte, ofiþer de statmajor în Secþia Operaþii a Armatei a 3-a, coman-dant al Regimentului 31 Mecanizat, ºef de statmajor al Diviziei 2 Mecanizate, ºef de stat major alBrigãzii 2 Mecanizate, comandant al Brigãzii 114Mecanizate, ºef al Operaþiilor la Corpul 1 ArmatãTeritorial ºi locþiitor al Corpului de Control ºiInspecþie.

- Domnule general, aveþi o carierã impresionantã,mai ales pe linie de comandã. Ce motivaþie v-aa susþinutºi v-aa dat putere în tot acest timp?

- Sunt promoþie a anului 1977, iar prima mea repar-tiþie ca ofiþer a fost în garnizoana Vânju Mare, o garni-zoanã de care mã leagã foarte multe amintiri plãcute.Am început pe o funcþie de comandant de pluton, ca toþiceilalþi colegi, ºi am trecut prin toate etapele de evoluþieºi perfecþionare pânã în momentul de faþã. Însã, în toatãaceastã perioadã, am avut în suflet dorinþa de a aveaputerea necesarã sã ajung la comanda marii unitãþi dinCraiova ºi, iatã, cã viaþa nu m-a dezamãgit.

- Ce reprezintã pentru dumneavoastrã gradul ºi

funcþia cu care aþifost învestit?

- Înainte detoate, ºi gradul, ºifuncþia îmi creeazão mai mare respon-sabilitate în com-paraþie cu altefuncþii care nu suntde conducere. Sunttot timpul conºtientcã lucrez cu oa-meni, pentru oa-meni. În momentulîn care trebuie sãiau o decizie, pecare o voi tran-spune în practicãpentru a rezolva oanumitã problemã,este imperios nece-sar sã cântãrescfiecare detaliu,deoarece fiecarevariabilã în parteinfluenþeazã viaþaoamenilor pe careîi conduc.

- Ce obiectiveºi-aa propus brigada sã atingã pânã la finele anului?

- Brigada are o activitate destul de bogatã. În primulrând, avem de pregãtit rezerva de militari pentruînlocuirea forþei din Afganistan. Este vorba despre celedouã batalioane, 20 Infanterie ºi 26 Infanterie, care vorintra la anul în teatrul de operaþii afgan. În al doilearând, avem de constituit ºi de pregãtit ºi o echipã decomandã pentru Zabul. Dacã avem în vedere pregãtireacadrelor, trebuie sã implementãm un nou sistem deinstruire pe niveluri operaþionale. Existã cursuri obliga-torii pentru cei care se îndreaptã cãtre comandã ºi statmajor; mai mult, nu lãsãm deoparte nici cursurile despecialitate. În acest sens, cea mai mare realizare anoastrã o reprezintã Centrul secundar de învãþare a lim-bii engleze, pentru începãtori ºi intermediari

Pentru toamna acestui an, suntem nominalizaþi a par-ticipa la cel mai mare ºi mai important exerciþiu alArmatei României, „DACIA 2010”, un exerciþiu decomandament cu comunicaþii ºi informaticã în teren,unde vom fi o structurã jucatã de cãtre divizie. Se vadesfãºura în ºase locuri din þarã, va fi pe trei eºaloane,

pe nivel strategic, operativ ºi tactic, ºi are ca obiectiv sãantreneze simultan structuri de conducere ºi de execuþiepentru rezolvarea unei game mari de misiuni, pe bazaunui scenariu foarte amplu.

- Sunteþi, aºa cum am mai spus, un oltean prindefiniþie ºi lucraþi acum cu... olteni! Definiþi o trãsãturãcaracteristicã tuturor oltenilor, trãsãturã care îi facede neconfundat.

- Oltenii sunt aprigi la mânie, dar sunt niºte oameniextraordinari. Poþi sã rãstorni munþii, dacã ºtii cum sãlucrezi cu ei. Sunt bine pregãtiþi ºi au o vastã experienþãîn teatrele de operaþii. Brigada este încadratã 90%, faptcare ne ajutã în rezolvarea majoritãþii problemelor. Dinceea ce se întâmplã, zi dupã zi, în unitatea noastrã, amajuns la concluzia cã oamenii sunt interesaþi, chiarpasionaþi de meseria pe care ºi-au ales-o. Mare parte dinstaff-ul brigãzii ºi al unitãþilor subordonate a participatla misiuni internaþionale. Imaginea oltenilor, a militari-lor olteni, aºa cum este ea perceputã de cãtre ceilalþi,este conturatã nu numai de activitatea zilnicã, de eveni-mentele deosebite în care se implicã, ci ºi de partici-parea scorpionilor în teatrele de operaþii externe.

- Aþi ajuns la Craiova, venind de la un eºalon supe-rior. Cum se vãd lucrurile de la acest nivel, de lacomanda unei brigãzi?

- Într-adevãr, existã oarecum o diferenþã, dar trebuiesã þinem cont cã am parcurs o carierã militarã numai pelinie de comandã. Pentru mine a fost foarte uºor sã mãreintegrez, sã mã readaptez la funcþia de comandant. Laeºaloanele superioare, per ansamblu, ai acces la foartemulte lucruri bune, pe care poþi sã le implementeziodatã ajuns în structurile de nivel brigadã sau divizie,realizând astfel un transfer de experienþã. În rest, dife-renþa este prea puþin sesizabilã; tot comandã se executãºi la celelalte eºaloane. Aici, la comanda brigãzii, telupþi însã mai mult cu greutãþile. Lipsa resursei finan-ciare îºi pune amprenta în desfãºurarea activitãþilornoastre curente ºi te face sã gãseºti alte soluþii care sã-þirezolve problemele. La noi, e mai mult de lucru, e maimult de gândit, te apasã mai multe frãmântãri!

- Care este principiul cu caracter universal valabilde care vã lãsaþi îndrumat în tot ceea ce faceþi?

- Sã respecþi pentru a fi respectat, sã îþi faci datoria,sã fii corect în relaþiile cu cei care te înconjoarã ºi, poatecea mai importantã regulã, care nu este trecutã în nici unregulament: Sã iubeºti, ca sã poþi spera sã fii iubit deoameni!

Cristina FRATU

CC uu oo ll tt ee nn ii ii pp oo þþ ii ss ãã rr ãã ss tt oo rr nn ii mm uu nn þþ ii ii !!Interviu cu domnul general de brigadã Emil TUDOSIE, comandantul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”

Obiceiul de a participa la dezbateri menite sã perfecþionezereporterilor deprinderile pentru retorica ziaristicã mai arecãutare. Cel puþin la redacþiile militare, locuri unde se apreciazã,se evidenþiazã ºi se detecteazã tehnicile de comunicare pecanalele presei scrise. Un participant, puþin obiºnuit cu libertateaºi modul de a conversa în lumea jurnalismului, a lansat un punctde vedere. Unul care spune cã ziaristul nu ar trebui sã rãspundãîn faþa justiþiei, chiar dacã textele sale îi aratã clar cã face obiec-tul analizei dupã codul penal. Aproape douã ore s-au monitorizat,s-au mãsurat ºi s-au înregistrat idei, exemple ºi argumente.Bilanþul nu a scos ceva senzaþional, din cauza insuficienþei bibli-ografice. Pânã ºi nãstruºnicul Google a dat a lehamite cu una dincamerele motorului sãu de cãutare. Nu a putut sã scoatã nici oprevedere juridicã din care sã se înþeleagã filiaþia text jurnalistic-rãspundere penalã. Dotat cu talentul exploratorului, cu voinþaatletului de cursã lungã ºi cu inteligenþa istoricului, redactorulmilitar s-a pus pe studiu. A început cu teoria comunicãrii. ªi-anotat modele, strategii ºi tactici care i-au lãmurit câþiva termeni,dar nu i-au spus nimic din care sã reþinã cã ar fi real ceea ce agândit. L-a încântat sugestia redactorului-ºef de a intra ºi peculoarul ºtiinþelor juridice. Peste o sutã de file poartã însemnãrilelui, aranjate dupã criterii interesante, dar nepotrivite pentru ceeace îl pasioneazã. Inspiraþia de a participa la un curs de ziaristicã

pe care îl conducea un fost condeier, pensionat de vreo cinciani, l-a salvat de la chinuitoarea muncã de detectiv aflat peurma unei cercetãri despre libertate, moralã ºi profesie.

Mentorul a adus în discuþie o lucrare a unui specialist în ºtiinþejuridice, Dumitru Titus Popa, unicul editor al lucrãrii „Dreptulcomunicãrii”, apãrute la editura „Norma”, în anul 1999.

Aspirantul la succesul profesiunii jurnalistice a aflat secretuldiscursurilor de presã, fãrã a mai trãi stresul interpretãrilorsubiective. Potrivit cercetãtorului Dumitru Titus Popa, „putemspune cã ziaristul poate fi exonerat de rãspunderea penalã,chiar ºi atunci când textul sãu are datele unui fapt delictual(penal). Esenþial este sã-ºi probeze buna-credinþã. Buna-cre-dinþã este decisivã în exonerarea de rãspunderea penalã ºi estetemeiul de drept care legitimeazã ºi conferã ºansa probei veri-tãþii”.

Ziaristul, deºi militar de carierã, totuºi a înþeles cum se argu-menteazã o faptã de presã, atunci când ajunge sã domine caobiect de atitudine. ªi-a notat conºtiincios citatul sugestiv, arecunoscut cã este gata sã le spunã ºi prietenilor sãi, viitori jur-naliºti, de ceea ce a ignorat, se ignorã ºi probabil se va ignora încontinuare.

Buna-credinþã. Care supãrã orgoliul celor neoblojiþi de muzamoralei ºi deranjeazã prin surpriza neplãcutã de a-i afladescoperiþi. Dar oare aºa se face? Sau existã ceva în comun cuetica jurnalisticã?

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

AApprrooppoo ddee eettiiccaa jjuurrnnaalliissttiiccãã

Drumul spre Craiova este bine ºtiut,brigada din Craiova nu-mi este strãinã ºi niciunitãþile din subordine nu-mi sunt necunos-cute. Aºa cã, orice misiune în Cetatea Bãnieinu este altceva decât o vizitã la neamuri. Deaceastã datã, þinta mea a fost Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab” care avea înPlanul cu principalele activitãþi desfãºurareaunui DMX, pe durata a douã zile, 7 ºi 8aprilie.

Bine cã a venit în sfârºit primãvara, pen-tru cã am putut vedea o cazarmã înverzitã ºiproaspãt vãruitã! M-am gândit cã oameniide aici trebuie sã fie buni gospodari, semn cãspiritul înviorãtor al anotimpului meupreferat s-a transpus chiar ºi pe chipurilevesele ale militarilor. Încã de la început, amstat de vorbã cu comandantul batalionului,domnul locotenent-colonel dr. DanIONESCU, un om deosebit, primitor ºideschis dialogului.

Ca orice ofiþer, ºi-a început cariera prin acomanda un pluton de infanterie, activitatecare i-a generat o dorinþã lãuntricã de adiversifica tot ceea ce era posibil pe linie decomandã. La puþin timp, ºi-a schimbat unpic specialitatea, în sensul cã a optat pentruvarianta de a comanda un pluton de cerce-tare, fapt care a iniþiat demersurile pentru unproces ce, în permanenþã, a fost legat decercetare ºi de informaþii.

A fost numit în funcþia de comandant al„Scorpionilor roºii” din prima zi a luniinoiembrie, anul trecut. Am fost tentatã sã-lîntreb ce s-a mai întâmplat de atunci ºibineînþeles cã nu am rezistat. „Sunt nou-numit în funcþie ºi doresc sã cred cã s-aupetrecut numai lucruri bune. Cu siguranþã,am încercat sã produc modificãrile pe carele-am considerat necesare la momentul

luãrii în primire a funcþiei ºi num-am limitat numai la un anu-mit segment sau domeniu. Amîncercat sã nu las deoparte nicipartea de instruire, nici pe ceaoperaþionalã a structurii, darnici pe cele ce privescproblematicile administrative,de întreþinere a bazei materialeºi a facilitãþilor pe care le avemîn cadrul batalionului. Însã, ceamai importantã prioritate s-aconcentrat în jurul a tot ceea ceînseamnã implementarea ele-mentelor de noutate în proble-matica mentalitãþii de abordarea activitãþilor specifice”.

DMX-ul, despre care vã vor-beam mai înainte, a adunat înjurul meselor de lucru o parte din efectivulcomandamentului. Exerciþiul în sine a avutun specific care se pliazã pe operaþii de tipPetersburg, fiind în relaþie directã cu un sce-nariu foarte posibil a se desfãºura într-operioadã imediat urmãtoare, în cazul în careBatalionul 26 Infanterie va fi nominalizatpentru o misiune externã, pe caracteristicilespaþiilor de operaþii în care este angrenatãRomânia în acest moment, respectiv, teatrulde operaþii din Afganistan. Sunt convinsã cãScorpionii roºii nu au întâmpinat nici unobstacol de netrecut în rezolvarea lui.Despre proiectele unitãþii din perioada ime-diat urmãtoare am fi putut discuta pe bazaPlanului cu principalele activitãþi, dar ampreferat ca domnul comandant sã-mi sublini-eze proiectul de bazã al batalionului. „Þintape care noi o urmãrim prin toate activitãþilepe care le întreprindem este aceea de a nepãstra statutul pe care ni l-am câºtigat.

Scorpionii roºiinu sunt delocnecunoscuþi, atâtîn ceea cepriveºte compo-nenta militarã,cât ºi relaþia cusocietatea civilã.Batalionul are caobiectiv princi-pal menþinereacapacitãþii ope-raþionale ºi de aoferi comenziibrigãzi, divizieiºi Armatei româ-ne o unitate caresã fie gata înorice moment sãprimeascã o mi-siune ºi pe caresã se poatãbaza”.

Despre loculºi rolul Batali-onului 26 Infan-terie în cadrulBrigãzii 2 Infan-terie „Rovine” ºial Diviziei 1I n f a n t e r i e„Dacica”, dom-nul comandantle-a punctat pecele care suntstabilite în modoficial, ºi anume:batalionul este ounitate disloca-bilã, care este înmãsurã sã-ºi în-deplineascã sarcinile, atât pe teritoriulnaþional, în zona de responsabilitate, cât ºiîn mediul multinaþional, acolo undeprimeºte ordin. „În rest, în ceea ce priveºte

modalitatea în care comandantul brigãzii,dar ºi comandantul diviziei, vãd rolul aces-tei unitãþi, sper sã fie unul cât mai impor-tant, aºa cum au fost obiºnuiþi pânã acumScorpionii Roºii”.

Într-adevãr, Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab” ºi-a câºtigat un renume,cu care greu poþi concura, mai ales prinoperaþiunile din teatrele externe. Poate laacest renume a contribuit ºi inscripþia pecare o vezi încã de la intrarea în cazarmã,dar ºi pe steagul de identificare al batalionu-lui, o inscripþie în limba latinã care spunetotul: „Semper gloriosi!” Am convingereacã pânã ºi sufletele militarilor care compununitatea craioveanã poartã pecetea acestorcuvinte, care le-au insuflat curaj atunci cânda fost nevoie, care le-au dat îndrãznealã

atunci când se simþeau timizi, care le-au dat,pânã la urmã, viaþa atunci când s-au luptatcu moartea.

Cristina Fratu

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (287) din 15 aprilie 2010

Încã de la înfiinþare, Batalionul 285 Artilerie „VlaicuVodã” a acordat o atenþie deosebitã procesului de instruire.În acest sens, unitatea a desfãºurat o serie de activitãþi deinstruire, de la simple exerciþii tactice, de nivel piesã, ºi ter-minând cu aplicaþii complexe.

Preocuparea pentru obþinerea unor standarde ridicate deinstruire se menþine ºi în prezent. Astfel, de la începutul anu-lui, batalionul a executat un STX, un DMX ºi un FCX, ce aavut loc pe data de 08.04.2010.

Exerciþiul de conducere a focului din data de 8 martie afost unul de nivel tactic, planificat ºi condus la nivelul statu-lui major al batalionului.

Desfãºurat în baza scenariului din Concepþia unicã de

desfãºurare a exerciþiilor în Brigada 282 Infanterie Mecani-zatã, în anul 2010, „Justice SWORD – 10”, exerciþiulsimuleazã sprijinul prin foc al acþiunilor brigãzii care exe-cutã o reacþie ofensivã în cadrul unei operaþii de stabilitate.

Scopul FCX-ului este perfecþionarea deprinderilor ele-mentelor de conducere a focului, centrul de conducere afocului batalionului ºi centrele de conducere a focului alebateriilor. Existã douã tipuri de participanþi: principali (cen-trul de conducere a focului batalionului, centrul de conducerea focului bateriilor ºi plutoanele de asigurare date) ºi secun-dari (bateriile de obuziere ºi plutonul de comunicaþii ºi infor-maticã).

Obiectivele stabilite cu exactitate au urmãrit antrenareapersonalului de stat major în aplicarea procedurilor,antrenarea centrului de conducere a focului batalionu-lui ºi conducerea misiunilor de foc, aplicarea proce-durilor analizei postacþiune ºi a procedurilor decolectare a lecþiilor învãþate, antrenarea comandanþilorde baterii ºi cooperarea între bateriile de obuziere ºisubunitãþile de asigurare date, precum ºi antrenareaplutonului de comunicaþii ºi informaticã. Exerciþiul însine se dovedeºte a fi foarte util pentru toate categori-ile de personal implicate, dar, mai ales, pentru cei nou-veniþi în unitate.

Secretul reuºitei acestei activitãþi constã în coezi-unea echipei. Aºa cum spune cãpitanul ValentinDOBREA, comandantul Bateriei 3: „Fiecare trebuiesã îºi cunoascã foarte bine atribuþiunile, astfel încâtactivitãþile sã se desfãºoare de la sine. Este un antre-nament foarte util, deoarece sunt exact activitãþile cese desfãºoarã pe timpul executãrii misiunilor de focreale, fãrã folosirea muniþiei.

Existã însã ºi un element de noutate. Este vorba detipul de operaþie pe care se desfãºoarã acest FCX, ºianume, operaþia de stabilitate ºi sprijin care nu a maifost exersatã pânã acum.”

Pentru cãpitanul Vasile MITREA, aflat în centrulde conducere a focului, obiectivul principal îl reprezin-

tã „deschidereafocului asupraunui obiectiv, încel mai scurttimp posibil”.Existã o serie defactori care con-tribuie la realiza-rea acestui lucru,printre care ºicoeziunea desprecare am vorbitdeja.

LocotenentulIonuþ DINU,c o m a n d a n t u lBateriei 2 vor-beºte ºi el despreutilitatea FCX-ului. Dumnealuispune cã: „esteun exerciþiu be-

nefic, pentru cã nu avem foarte des posibilitatea de a execu-ta trageri reale. Are un caracter oarecum diferit faþã deceea ce s-a fãcut pânã acum, fiind conceput pe operaþia destabilitate ºi sprijin. Unul dintre obiective este antrenareacentrului de conducere a focului a subunitãþilor ºi activi-tatea echipelor de servanþi în poziþia de tragere. Principalulobiectiv este deschiderea focului în timp cât mai scurt.”

Cuprins în Planul cu principalele activitãþi, exerciþiul afost organizat în cele mai mici detalii ºi s-a desfãºurat subatenta îndrumare a locþiitorului comandantului batalionului,maiorul Gabriel CHIRIÞÃ, ºi a ºefului de stat major, maiorulFlorin PARASCHIV.

FCX-ul a fost o activitate reuºitã, iar experienþa ºi profe-sionalismul artileriºtilor brãileni ºi-au spus încã o datãcuvântul.

Daniela ÞÃRUªI

F C X - uu l , u n a n t r e n a m e n t n e c e s a r

Istoria acestei unitãþi din Bãnie a început undeva prin luna aprilie aanului 1880, când Batalionul 2 Fãlticeni, cu garnizoana la Huºi, s-atransformat în Regimentul 26 Dorobanþi ºi a intrat în compunereaDiviziei 4. 9 ani mai târziu, regimentul a intrat în compunerea Diviziei1 din Corpul 4 Armatã ºi a primit totodatã ºi ordinul de mutare în gar-nizoana Filiaºi, însã a fost oprit la Craiova. Pentru actele de bravurã ºivitejie de care a dat dovadã în Rãzboiul de Independenþã, Regimentul26 Dorobanþi a primit denumirea onorificã de „ROVINE”, iar, în semnde profund omagiu pentru eroii cãzuþi în luptele Primului Rãzboi Mon-dial, i s-a conferit li „Ordinul Mihai Viteazu”.

Drumul istoric al Regimentului 26 „ROVINE” a continuat cu par-ticiparea sa la rãzboiul antihitlerist, Jurnalul de Operaþii al acestuia fiindaureolat de glorie. Reorganizarea acestuia a avenit pe 15 septembrie1994, luând fiinþã Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”. Unitateaa fost inclusã, în anul 1995, în Forþele Procesului de Planificare ºi Con-trol al Parteneriatului pentru Pace, iar, doi ani mai târziu, a fost evalu-atã de cãtre o comisie NATO a cãrei concluzie a fost: „Batalionul 26Infanterie este bine antrenat, pregãtit ºi dotat, putând îndeplini Opera-þiuni în Sprijinul Pãcii”. Tot în anul 1997, batalionul a fost integrat înRezerva Strategicã a SFOR, mandat care este prelungit anual. La 19iunie 2003, Parlamentul a aprobat participarea României cu un batalionde infanterie la faza a IV-a de stabilizare ºi reconstrucþie din Irak, iarBatalionul 2 Infanterie „Neagoe Basarab” a fost nominalizat pentruaceastã misiune.

Unitatea craioveanã a executat de-a lungul timpului, în teatrele deoperaþii internaþionale, exerciþii ºi activitãþi cu participare multinaþio-nalã, misiuni în sprijinul pãcii, misiuni de luptã, misiuni de stabilizare,iar, ca urmare a experienþei acumulate ºi a nivelului de pregãtire al per-sonalului, despre Batalionul 26 se poate spune cã poate îndeplini în con-tinuare toatã gama de misiuni încredinþate Armatei României.

Drapelul de Luptã al unitãþii a fost decorat de trei ori: în anul 1995,cu Medalia Naþiunilor Unite, pentru misiunea „UNAVEM III” dinAngola; în anul 2004, cu Ordinul „Virtutea Militarã” în grad de Cavalercu însemn pentru militari, în misiunea „ANTICA BABILONIA” din Irak;ºi în 2009, cu Ordinul „Virtutea Militarã” în grad de Ofiþer cu însemnde rãzboi pentru militari, dupã misiunea „IRAQI SUNSET” din Irak.

Batalionul 26 Infanterieprin istorie

SS cc oo rr pp ii oo nn ii ii rr oo ºº ii ii jj oo aa cc ãã uu nn DD MM XX

Sfântul Mucenic Sava s-a nãscut în anul 334, într-o fami-lie de buni creºtini, pãrinþii fiind cei care i-au sãdit în sufletcredinþa cea adevãratã, nãdejdea în ajutorul Sfintei Treimi,dragostea faþã de Dumnezeu ºi de semeni. A trãit într-un satdin pãrþile Buzãului, nu departe de râul cu acelaºi nume, eracântãreþ bisericesc, ajutând, la sãvârºirea sfintelor slujbe, pepreotul satului, Sansala, dar ºi pe preotul Guticas care pãstoreaîntr-o cetate apropiatã. Deºi trecuserã mulþi ani de la Edictuldat de Sfântul Constantin cel Mare (Milan, 313), prin care seacordã libertate religioasã Creºtinismului, goþii, care stãpâneauatunci þinuturile unde locuia Sfântul Sava - de unde i se maispune ºi „Gotul”-, au început o persecuþie aprigã împotrivacelor care-L mãrturiseau pe Hristos, obligându-i, printre altele,sã jertfeascã idolilor. Sfântul Mucenic Sava a refuzat sã facãaceasta. Ajungând goþii în satul unde locuia Sfântul MucenicSava, au întrebat pe oameni dacã printre ei existã vreuncreºtin. Aceºtia au dat mãrturie, cu jurãmânt, cã nu se aflã niciunul, însã Sfântul Sava, plin de curaj, a zis: „Pentru mine sãnu jure nimeni. Eu sunt creºtin!” Cãpetenia goþilor, vãzându-lcât de modest era îmbrãcat, l-a lãsat sã meargã în pace, zicândcã un asemenea om nu poate influenþa pe nimeni, nici în bine,nici în rãu. În primãvara anului 372, de Sfintele Paºti, a slujit,împreunã cu preotul Sansala, care se întorsese în sat din SciþiaMinor (Dobrogea de astãzi), unde se refugiase din cauza per-secuþiilor pãgâne, pentru sãrbãtoarea Învierii Domnului. Nicinu au trecut bine zilele praznicului ºi, în a treia zi, pãgânii aunãvãlit în casa Sfântului Mucenic Sava ºi au început sã-l batãcu ciomege, apoi l-au legat ºi l-au târât gol printre pietre ºimãrãcini, lovindu-l cu nuiele ºi bice. Dar, Dumnezeu l-a întãritºi i-a sporit credinþa. În cele din urmã, comandantul soldaþilorpãgâni, vãzând cã Sfântul Sava rãmâne statornic în credinþã, aporuncit sã-l ducã ºi sã-l înece în râul Buzãu, fiindu-i pus unlemn peste gât ºi împins acolo unde era apa mai adâncã,„închipuind, prin aceasta, taina Crucii ºi a Botezului, semnele

mântuirii neamului omenesc din robia diavolului”. Astfel, ladata de 12 aprilie 372, Sfântul Sava, având vârsta de 38 de ani,ºi-a dat viaþa pentru Mântuitorul Hristos. Dupã ce l-au înecat,ucigaºii l-au scos din apã, lãsându-l neîngropat ºi au plecat.Prin purtarea de grijã a lui Dumnezeu, nu s-a atins nici uncâine, nici fiarã sãlbaticã de trupul lui, iar mai târziu a fost luatde creºtini ºi aºezat în mormânt. La cererea Sfântului Vasilecel Mare, guvernatorul provinciei Sciþia, Iulius Soarnus, atrimis bãrbaþi vrednici de încredere pentru a ridica moaºteleSfântului Sava ºi a le aduce în Capadocia. Într-o epistolã dinanul 374, Sfântul Vasile cel Mare confirmã primirea nepreþio-sului dar, mulþumind totodatã pentru ajutorul acordat. Acestesfinte moaºte au fost însoþite ºi de o scrisoare a episcopuluiTomisului de la acea datã, Bretanion, în care descrie martiriulSfântului Sava. Din nefericire, astãzi, nu se mai cunoaºte undese aflã aceste sfinte moaºte. În cuprinsul ArhiepiscopieiBuzãului ºi Vrancei, Sfântul Mucenic Sava se bucurã de ocinstire aparte: este trecut în calendar cu cruce roºie, iar dinanul 1966, a fost declarat, oficial, ocrotitorul duhovnicesc aloraºului Buzãu, unde de curând s-a ridicat o mãreaþã catedralãîn cinstea sfântului. Nu spre lauda mea, ci spre cinstirea aces-tui Sfânt Mucenic, dupã modestele mele posibilitãþi, între anii2002-2008, am participat l-a ridicarea, din temelii, a uneia din-tre cele mai noi ºi mai frumoase biserici din municipiulFocºani, închinatã acestuia, situatã, undeva, în apropiereacazãrmilor din acest oraº. Aºadar, sã luãm, din viaþa ºi fapteleSfântului Mucenic Sava, exemplu de statornicie în dreaptãcredinþã ºi de preamãrire a lui Dumnezeu, adresându-ne aºa:Sfinte Mucenic Sava, „roagã-te pururi pentru noi, cei pãcãtoºiºi nevrednici, care cerem mila ºi îndurarea lui Dumnezeu,pentru ca, prin sfintele tale rugãciuni, sã ajungem ºi noi, ceiînviforaþi cu nevoi ºi încercãri, la limanul cel pururi fericit almântuirii sufletelor noastre”. Amin!

Col. (r.) ªtefan MITINCU

Abia se mai vorbeºte pe la seratele litera-re despre Nichita STÃNESCU. Iar atuncicând se face, se iau ca referinþã douã, treirepere ale creaþiei ºi se supun anatomieievaluãrii ºtiinþifice, fãrã a se þine cont devreo influenþã heterogenã. Cum postulatulcu aprecierea operei ºi nu a celui ce i-a datviaþã prinde ca sens ºi semnificaþie la majori-tatea pretendenþilor ce figureazã pe listaexegeþilor, ne asigurãm cã îi vom acordapoetului dreptul de a exprima în contradicto-riu, prin metafore, hiperbole ºi comparaþiicanonice, faptul cotidian. ªtiu cã a fi geniueste visul fiecãrui om, care crede cã a între-cut aura supremã a posibilului. PentruNichita, negaþia face parte din averea sa

afectivã ºi, culmea, ºtie sã o punã în valoare.„Cântec în doi”, poem creat în 1969, aducepe portativul aflat la îndemânã o certitudine:„Noi nu vrem sã fim geniali/noi vrem sã fimtrimbulinzi”. Fãrã sã cerem prea multe de ladomeniile filologiei, dar sensul cuvântuluitrimbulinzi nu are sorþi de izbândã nici învarianta restrânsã ºi nici în cea extinsã. Pu-þini sunt autorii cãrora li se recunosc perfor-manþa de a mânui în retorica obiºnuitãcuvinte fãrã sens denotativ. Rãmânem înregistrul unicatelor ºi spunem cã IonCreangã este cel care, în povestirile luidespre Moº Chiorpec Ciubotaru, aduce înatenþie, spre deliciul nostru, cuvântul sfâri-ac. Conteazã cuvântul pentru Nichita

Stãnescu? Pânã când reuºeºte o armonizareperfectã a conþinutului. Poetul este familiari-zat cu subiectul socialului, are „Dreptul latimp” (volum creat în anul 1965) ºi vede per-fectul ca fiind cea mai amãgitoare imagine aimperfectului. Probabil, „Operele imper-fecte”, scrise în anul 1979, îl fac sã rememo-reze doar tranzacþionãrile condiþionate ºinereuºite, erorile de percepþie ºi emoþiilenegative prinse în tumultul neadaptãrilor ladimensiunile aurelor majoritãþii semenilor.Pentru creatorul Nichita, sunetele sunt maimult decât amfitrionii semioticii. Ele aumodele integrative de personalitate ºifaciliteazã sugestia. Cu „Mãreþia frigului”,pentru argumentare, ºtiu cã „marele A ºi

marele I azi mã vor pierde”. Inteligenþanativã ºi experienþa memoratã din „gal-benele file”, vorba poetului MihaiEminescu, îl scot de sub tirul tensiunilor deadaptare. Gãseºte voinþa de a comunica îndulcele stil clasic ºi plãcerea pentru detalii.Ce imagine receptãm când „Dintr-un bolo-van coboarã/pasul tãu de domniºoarã/Dintr-o frunzã verde palã/pasul tãu dedomniºoarã”? Cã Nichita STÃNESCUiubeºte trimbulinzii, îi ignorã pe geniali, ºtiesã descifreze cuvintele ce refuzã sã opteze laarmonizarea vorbirii, traduce într-un registrual tuturor semnificaþiile pe care le pot dezle-ga doar geniile. Poate cã aºa, argumentuldragostei pentru trimbulinzi ar stimula cevadin dinamica unui grup, a unei societãþi, etc.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (287) din 15 aprilie 2010Pagina 6

Locuitorii Sloboziei îºi amintesc despre aprigele lupte destradã cu rãmãºiþe fasciste din ziua ºi noaptea de 29 august.

… Era trecut de miezul nopþii, când s-a aflat cã o coloanãmotorizatã germanã se apropie de oraº. În grabã mare, celecâteva subunitãþi, care se aflau la Slobozia, au trecut laimprovizarea unor baricade de-a lungul strãzii MateiBasarab. Aceste obstacole erau construite din cãruþe, trãsuri,stâlpi, bârne. Prima baricadã se afla în dreptul clãdirii PoºtaVeche.

Când avangarda coloanei germane ºi-a fãcut apariþia, eaa fost somatã sã se predea. Fasciºtii n-au þinut seama de aver-tismentul primit ºi lupta a început. Ai noºtri i-au întâmpinatcu un foc puternic. Dar ei erau puþini la numãr. Hitleriºtiitrãgeau din tancuri, din tanchete ºi de pe maºini, cu arma-ment automat ºi cu tunuri de diferite calibre.

Lupta era inegalã. Apãrãtorii primei baricade au fostcopleºiþi de focul duºman. Dintre ei au cãzut câþiva. Cu toatãrezistenþa ºi vitejia luptãtorilor noºtri, tancurile ºi maºinilecu ºenile au sfãrâmat baricada ºi au continuat drumul princentrul oraºului, în lungul strãzii Matei Basarab. Ele au tre-cut ºi de alte douã baricade. Dar, în tot drumul, fasciºtii aufost izbiþi mereu de fulgerele gloanþelor. În afarã de cele treibaricade, pe la fiecare colþ de stradã, era constituit câte ungrup de luptã, câte un punct de rezistenþã. Unele erau mici,de câte doi-trei oameni; altele erau mai mari. Ca ºi celelaltecuiburi de rezistenþã, acestea erau alcãtuite din ostaºi româniºi cetãþeni civili.

Luptãtorii au continuat rezistenþa ºi dupã ce baricadeleau fost nimicite. În partea de vest a oraºului, prin grãdiniledin dreapta ºoselei, îºi organiza poziþia de luptã un grup deostaºi români. Nu era metru de gard fãrã ca sã nu iasã laivealã o þeavã de armã scoasã printre uluci. Mai sus, dupãstâlpii porþii staþiunii zootehnice, doi militari românidezlãnþuiserã un foc susþinut cu o mitralierã pe care o cap-turaserã de la cotropitori. Alãturi de ei lupta, trãgând ochit cuarma, ºi Dima Frãþilã. În apropierea judecãtoriei, de la colþuldrept al strãzii Mãnãstirii, îi secera pe duºmani o puºcã-mitralierã; acolo se afla un caporal ajutat de tânãrul localnicIon Ionescu.

Un sublocotenent din Regimentul 40 infanterie trãgeaîndârjit cu o mitralierã instalatã în podul unei clãdiri. Ser-vanþii piesei cãzuserã, dar ofiþerul le luase numaidecât locul.Sfârºitul luptei din ziua de 29 august a fost dramatic. Pestrãzi erau numeroase maºini ºi motociclete sfãrâmate;

s t â l p i ir e þ e l e ie l ec t r i ce

erau rãsturnaþi de-a latul drumului, zidurile ºi geamurilecaselor erau ciuruite de gloanþe, iar prin ºanþuri ºi prin prafulºoselei zãceau morþi ºi rãniþi în uniforme verzui, hitleriste.

O datã cu cãderea întunericului, peste oraºul Slobozias-a aºternut liniºtea. Luptãtorii români au rãmas de veghe larãscrucile drumurilor, pe la cotiturile strãzilor, pe la colþurilecaselor.

Constantin Vasile se instalase cu o puºcã-mitralierã încentrul oraºului, într-un adãpost aflat în faþa unui chioºc. Caajutor, avea un soldat tânãr, recrut, de la depozitul de sub-zistenþã. Constantin se lungise pe pãmântul rãcoros, lângãadãpost. Era frânt de obosealã. Nu mai dormise de când ple-case din Bucureºti.

- Ce zici, dom'le caporal, o sã mai treacã ºi alþi nemþi?Întrebã ostaºul.

- Dracu'ºtie, mã flãcãule.Tresãrirã amândoi deodatã. Se auzea un zgomot de

motoare. Constantin îºi reluã locul la puºca-mitralierã.N-a trecut mult ºi ropotul gloanþelor sfâºie liniºtea

nopþii. Pe strãzile Sloboziei începuse din nou lupta. În scurttimp, uraganul nãprasnic de foc s-a apropiat de centruloraºului. Rãpãiala armelor, bubuitul tunurilor, trosnetelegrenadelor ºi glasurile oamenilor se contopeau într-o hãr-mãlaie asurzitoare.

Din adãpostul sãu, Constantin simþea zguduirea pãmân-tului. κi puse grenadele la îndemânã, apoi îºi fixã în umãrpuºca-mitralierã, aºteptând cu încordare. Clipele se scurgeaugreu. ªi, iatã cã, dintr-o datã îi apãrurã în faþã primelemaºini. O vijelie de gloanþe izbi acoperiºul de tablã al uneicase, aflatã în apropierea celor doi.

Constantin Vasile aºteptã o clipã, douã… ºi apãsã pe trã-gaci. S-a auzit un scrâºnet prelung de frâne. Maºina din faþãse rãsturnã în ºanþul drumului. Alta se poticni în mijloculºoselei, izbitã de alte maºini din spate. Coloana fu opritã într-o învãlmãºealã mare. Rãpãiala gloanþelor duºmane încetãpentru un moment, lãsând sã se audã comenzi disperate. ªinumaidecât, fasciºtii coborârã în fugã din maºini, cu strigãtenedesluºite. Constantin avu astfel prilejul sã-i izbeascã înplin, trãgând în ei rafale lungi de foc. Strigãtele cotropitorilors-au transformat în vaiete. Totuºi, fasciºtii au pornit la asalt.

Câþiva au reuºit sã se apropie prin ºanþul din dreapta dru-mului. Se pãrea chiar cã focul duºmanului e gata sã-icopleºeascã pe cei doi.

Constantin Vasile ºi soldatul de lângã el luptând cu

dârzenie i-au împinspe hitleriºti înapoi,în spatele maºinilor,de unde veniserã.Câþiva fasciºti aurãmas în pulbereadrumului.

Constantin nu-ºiputea da seama câttimp trecuse de cândîncepuse încleºtarea.S-a trezit doar cãmuniþia era pe termi-nate. Lângã el seînãlþase un muºuroide tuburi de cartuºe.

- Flãcãule!- Da, dom' capo-

ral.- Nu mai avem

gloanþe.În magazia depozitului de subzistenþã, care nu era

departe, soldatul ºtia cã existã ºi câteva lãzi de muniþie;ostaºul dispãru într-acolo.

Constantin continuã sã tragã pânã când zgomotul ultimeirafale se topi în noapte. Întoarse capul spre depozit. Soldatulnu se vedea. În clipa aceea zãri în ºanþ, aproape de el, o for-fotã de umbre. Erau fasciºtii. Se repezi la grenade. Azvârlispre ºanþ una, douã, trei, toate grenadele, una dupã alta. Apoiþâºni în direcþia depozitului…

… Dar se prãbuºi în ºanþul celãlalt al drumului. Încercã sãse ridice. Cãzu din nou. Simþi o fierbinþealã în tot corpul.Muºchii i se zbãteau. Înþelegea ce i se întâmplase. Pe cândtrecea drumul în fugã, un snop de gloanþe îi sfârtecase unpicior. O durere cumplitã îl sãgeta, paralizându-l. Strângânddin dinþi, Constantin se târî din ºanþ pânã lângã un gard.Încordându-ºi apoi forþele, se cãþãrã sus, sprijinindu-se cumâinile vânjoase ºi se rostogoli dincolo, frânt de durere…

Pe un pat al spitalului din Slobozia, Constantin Vasile aaflat de soarta resturilor coloanelor germane.

Ele n-au reuºit sã treacã Dunãrea! În zona Cãlãraºi, tru-pele noastre au capturat, prin lupte, mii de ofiþeri ºi soldaþifasciºti.*

** AArrhhiivvaa MM..FF..AA..- MM..SStt..MM..,, ddoossaarruull nnrr.. 22//99,, ffiillaa 1155;;ddoossaarruull nnrr.. 229977//1111,, ffiilleellee 117711-117744;; AArrhhiivvaa MM..MM..CC..,, ddoossaarruullnnrr.. 11,, ffiilleellee 114488-116655,, ddoossaarruull nnrr.. 66 bbiiss,, ffiilleellee 3377-3388,, 4411,,ddoossaarruull nnrr.. 6611,, vvooll.. IIII,, ffiillaa 2277..

Spiritul de sacrificiu al infanteriºtilor români

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

SSffâânnttuull MMuucceenniicc SSaavvaa ddee llaa BBuuzzããuuCartea din vitrinã

Gordon RussellNNooaapptteeaa ggllaaddiiaattoorruulluuii

SSttuuddiiii lliitteerraarreeTrimbulinzi i , preferaþ i i lui Nichita Stãnescu

Romanul Noaptea Gladiatorului (2006) readucela viaþã cu o admirabilã mãiestrie ºi o extraordinarãfidelitate epoca romanã ºi viaþa plinã de primejdii amarilor gladiatori, constrânºi sã se lupte cu sãlbãticieîntre ei pentru a oferi mulþimii în delir spectacolulelectrizant al cruzimii ºi al morþii. Deºi credea cãlãsase pentru totdeauna în urmã luptele din arenã ºicã îºi reglase conturile cu soarta, în clipa în careajunge sã îºi vadã prietenii uciºi, iar lumea în care îºigãsise în sfârºitpacea, acum distrusã,Valerius înþelege cãnu existã scãpare dinfaþa violenþei ºihotãrãºte sã punã dinnou mâna pe sabie.Mânat de setea derãzbunare ºi de do-rinþa de-a descoperiacvila legiuniiAugusta, un obiectcare are virtuþilemagice de a-l faceinvincibil pe pose-sorul sãu, Valerius seavântã din nou înluptã, ajungând pânãsub zidurile Ierusali-mului, asediat de armata lui Vespasian. Pe pãmân-turile Africii, într-o noapte crucialã pentru el ºi pen-tru Imperiu, protagonistul redevine Orfeus, marelegladiator, ºi încã o datã trebuie sã lupte sau sãmoarã. (P.I.)

Un bãrbat intrã într-o frizerie ºi-lîntreabã pe frizer:

- Cât face la dumneata un tuns?- 50 de lei, domnule!- Dar un bãrbierit?- Doar 25.- Atunci bãrbiereºte-mã pe cap!

☺La un cabinet stomatologic are loc

urmãtorul schimb de replici:- Îmi cereþi 500 de lei pentru

extracþia unei mãsele, doar pentru 10minute de muncã?

- Dacã doriþi, pot s-o extrag într-oorã!

☺O adolescentã cãtre tatãl ei:- Tatã, eu ºi cu prietenul meu

putem sã folosim maºina?

- Bineînþeles, dar nu are benzinã.- Nu-i nimic, ºi aºa nu prea ieºim

din garaj...☺

Unui ºoricel îi plãcea sã iasã dinascunzãtoare, dar se temea teribil depisicã. A ieºit pânã la urmã. Ascultãcu atenþie ºi percepe un zgomot uºorde labe pe parchetul din camerã.Apoi aude lãtrãturi.

- Uf, e doar câinele. Drumul eliber...

Iese. Dar, chiar în clipa aceeapisica îl prinde între gheare ºi îispune:

- Vezi ce bine este sã ºtii limbistrãine?

☺

La Bulã vine un vecin:- Auzi, mã Bulã, vrem sã tapetãm

camera de zi ºi e la fel de mare ca ata. Tu când ai tapetat-o câte suluri detapet ai cumpãrat?

- 20.- Mulþumesc.Dupã douã sãptãmâni se întâl-

nesc:- Auzi, mã tâmpitule, am cum-

pãrat 20 de suluri ºi 7 mi-au rãmas.- Pãi ºi mie...

☺Doi nebuni merg pe plajã. Unul

spune:- Ia uite, un pescãruº mort.Celãlalt cãutând cu privirea pe

cer:- Unde?

Jetul de plasmã în loc de burghiu,la dentist

Jeturile de plasmã ar putea înlocui burghiul folositde medicii stomatologi. Cel puþin aºa susþin experþiigermani, într-un articol publicat în Journal of MedicalMicrobiology.

Tehnologia plasmei de joasã temperaturã aplicatãdentinei poate reduce cantitatea bacteriilor dentare de

pânã la 10.000 de ori! Aceas-ta înseamnã cã tehnica poateduce la înlocuirea practiciicurente ce presupune uti-lizarea burghiului.

Cercetãtorii germani de laLeibniz-Institute of SurfaceModifications din Leipzig ºimedici stomatologi de la Uni-versitatea Saarland din Ham-burg au testat eficacitateametodei împotriva celor mai

comuni agenþi patogeni orali. Aceste bacteriifavorizeazã apariþia cavitãþilor. Lãsate netratate, ele potprovoca dureri, pierderea dinþilor ºi, uneori, infecþiisevere.

Plasma este cunoscutã drept a patra stare a materiei,dupã cea solidã, lichidã ºi gazoasã. Ea are din ce în cemai multe aplicaþii în medicinã ºi în tehnicã. Plasmaeste comunã oriunde în Univers ºi este produsã atuncicând o anume proporþie a particulelor sale este ioniza-tã. Plasma fierbinte este deja folositã la dezinfectareainstrumentelor chirurgicale.

Rezultate obþinute recent în domeniul plasmelorreci - adicã temperaturi în jurul valorii de 40 de gradeCelsius - aratã un mare potenþial pentru stomatologie.„Temperatura joasã poate ucide microbii, în timp ceconservã dintele. Forarea cu burghiul este neconforta-bilã ºi o experienþã dureroasã. Plasma rece, în schimb,este o metodã care nu presupune contact ºi este foarteeficientã. Cercetãrile avanseazã în domeniul plasmeireci, iar un tratament clinic pentru dinþi poate fi aºtep-tat în urmãtorii 3 sau 5 ani de zile.”

Printr-uun simplu test de sângeputem afla când îmbãtrânim

Un simplu test de sânge poate mãsura rapiditatea cucare þesuturile organismului îmbãtrânesc la nivel mole-cular, aratã „BBC News“. Oamenii de ºtiinþã de la Uni-versitatea din Carolina de Nord, SUA, au observat cã,pe mãsurã ce îmbãtrânim, concentraþia unei proteinedin sânge creºte semnificativ.

O proteinã din sânge indicã starea de sãnãtate aþesuturilor.

În plus, prin mãsurarea nivelului acestei proteine, sepot afla informaþii legate de starea de sãnãtate a þesu-turilor ºi de toleranþa organismului la tratamentemedicamentoase sau la intervenþii chirurgicale.

„Deºi nu suntem siguri cã prin acest test se poatemãsura îmbãtrânirea celularã a oricãrui tip de þesut,credem cã acesta este un pas înainte în aflarea maimultor date despre compatibilitatea în transplanturi,în stabilirea gradului de recuperare a pacienþilor,dupã o operaþie, ºi nivelului de toxicitate a chimiotera-piei în rândul pacienþilor cu cancer“, spune mediculgenetician Norman Sharpless, unul dintre cercetãtori.

Proteina în cauzã se gãseºte în celulele T ale sis-temului imunitar ºi joacã un rol important în inhibareadezvoltãrii celulelor canceroase ºi în refacerea þesu-turilor degradate.

Ce ar pãþi în Cosmos un astronaut fãrã costumul de protecþie?

Pentru cã un mediu similar condiþiilor întâlnite pePãmânt este simulat în interiorul unui costum de astro-naut, acesta îi permite utilizatorului sãu sã se deplasezeprin spaþiu într-o relativã siguranþã. Ce i s-ar întâmplaînsã unui individ care ar pãºi în Cosmos fãrã un cos-tum de protecþie?

Denumit Extravehicular Mobility Unit sau EMU,costumul spaþial îi asigurã astronautului atmosferapresurizatã pentrumenþinerea în starelichidã a fluidelorcorpului, oxigen,temperaturã constan-tã ºi protecþie îm-potriva micromete-oriþilor. De aceea,pentru cã spaþiulextraterestru este un mediu ostil, un individ care s-araventura în acesta, fãrã un costum special, ar trece princâteva etape cel puþin dezagreabile. Orice om ºi-arpierde cunoºtinþa dupã aproximativ 15 secunde, dincauza lipsei oxigenului; apoi, sângele ºi restul fluidelordin corpul sãu ar începe sã fiarbã, îngheþând apoi subitdin cauza lipsei presiunii atmosferice. Þesuturile, adicãpielea ºi organele interne ºi-ar mãri volumul din cauzafluidelor aflate în stare de fierbere. Corpul uman aravea de înfruntat temperaturi extreme, de 120 gradeCelsius la lumina Soarelui ºi de minus 100 grade Cel-sius, în întuneric. De asemenea, individul ar fi expus ºitotal vulnerabil în faþa diferitelor tipuri de radiaþii, pre-cum razele cosmice ºi vânturile solare ºi ar fi lovit demici particule de rocã sau praf, care se deplaseazã cuviteze mari prin spaþiu, transformându-l rapid într-omasã amorfã. Practic, elementele din spaþiu ar ucideorice fiinþã vie neechipatã corespunzãtor, în numaicâteva secunde.

Sursa: HSW

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (287) din 15 aprilie 2010

Pagina 7

ÎÎnn zzeeccee aannii,, vvoomm ppuutteeaa vviizziioonnaa

ppoossttuurriillee ttvv pprriinn lleennttiilleeddee ccoonnttaacctt

Conform Daily Mail, cãldura corpo-ralã va fi cea care va face posibilãfuncþionarea unui dispozitiv TV dinlentilele de contact, pe care specialiºtii îlprevãd în cel mult 10 ani. De asemenea,telecomenzile vor fi date uitãrii,comutarea canalelor realizându-se cuajutorul comenzilor vocale. O reprezen-tantã a Laboratorului Viitorului dinMarea Britanie susþine cã existã dejatehnologia necesarã unei astfel de reali-

zãri, iaracum nuse punedecât pro-b l e m atimpuluiîn carevor apã-rea acested i s p o z i -tive. „Amp u t e a

ajunge chiar sã luãm parte la jocurilede fotbal, sã avem senzaþia cã alergãmalãturi de jucãtorul preferat sau sã necertãm cu arbitrul" a mai adãugat ea.

PPaattrruu mmoottiivvee ssãã nnuu îîþþii iieeii llaappttooppuullccuu ttiinnee îînn vvaaccaannþþãã

Când pleacã în vacanþã, oamenii îºiiau fel de fel de obiecte, care nu întot-deauna le sunt necesare. Dacã uniipreferã sã îºi ia doar câteva haine, alþiipun rãul înainte ºi îºi dosesc în bagajede la aþã ºi ac de cusut, pânã la fier de

cãlcat ºi laptop. Ce motive invocã ceicare îºi iau laptopul cu ei ºi ce îi deter-minã pe alþii sã nu facã acest lucru?

Motive pro:Stocheazã pozele pe care le-au fãcut

cu aparatul digital. Dacã îºi iau lapto-pul cu ei, pot descãrca pe el pozele ºifilmele pe care le-au fãcut. Dacã seîntâmplã ceva neprevãzut ºi îºi pierdsau li se furã aparatul foto, mãcar le ausalvate. Un alt motiv este acela cã potface câte poze vor, fãrã sã stea cu teamacã li se umple cardul de memorie.

κi pot þine un jurnal electronic cuceea ce au fãcut în vacanþã. Notându-ºidetalii despre ce au fãcut în fiecare zi, îiajutã sã-ºi aminteascã exact pe unde aufost, ce locuri i-au impresionat cel maitare etc.

Verificã ce se mai întâmplã peacasã. Dacã ºi-au instalat un webcam ºiau internet la hotel, pot verifica oricândce mai e pe acasã. Dacã au un animal decompanie pe care l-au lãsat singur, auun motiv în plus sã vadã dacã a pãþitceva.

Pot gãsi numerele de urgenþã ºiinformaþii despre cãlãtorie. Ce fel deinformaþii? Numere de la poliþie, spitaleºi firme de taximetrie din localitatearespectivã, informaþii despre aeroporturiºi autostrãzi, despre ce pot face în zonarespectivã, despre restaurante ºi cine-matografe.

Se pot uita la un film, pot ascultamuzicã sau se pot delecta cu un joc.S-ar putea sã nimereascã o vremeploioasã, sã se plictiseascã de atâteacatedrale ºi muzee, sã îi doarã îngrozitorpicioarele sau sã numere orele pânãcând merg la aeroport. Jucându-se pecalculator, timpul trece mai repede.

Motive contra:Cei care nici nu vor sã audã de cal-

culator ºi telefon în concediu spun cãvor sã se bucure de vacanþã. S-au sãtu-rat sã stea toatã ziua la serviciu cu ochiiîn calculator. Dacã au nevoie urgentã deun computer, sigur vor gãsi un internetcafe de unde sã trimitã un mail.

În al doilea rând, este vorba de greu-tate. Dacã merg cu avionul, sunt maiatenþi la ce bagaje iau. Fiecare kilogramconteazã. ªi, chiar dacã ar merge cumaºina proprie, are sens sã care an de andupã ei un laptop, în loc sã-ºi cumpereun card de memorie mai mare la apara-tul de fotografiat?

De ce sã stea cu grija lui? Pentru noieste doar un computer, pentru un hoþînseamnã o tentaþie în plus. Oamenii vorsã se relaxeze în vacanþã ºi nu sã stea tottimpul cu ochii pe bagaje.

S-ar putea sã nu se poatã conecta lainternet. Mulþi nu se pricep decât la cumsã-l foloseascã ºi nu la cum sã-l configu-reze sã se conecteze la internet, aºa cã,preferã sã nu îºi batã capul cu astfel deprobleme.

Sursa: microsoft.com,07hosting.com

C-M-D-B-S-P-SUPARACIOASA-RARA-IERTAT-WATT-SUTA-BA-TRIBUT-ROIT-NEA-AMAR-JOI-O-TATA-AVEA-RB-MARTIR-RU-ACEI-OTELARI-CULT-BLEAU-A-TAIERE-SNUR-MARTIE-UCIDE

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Vinul este ca ºi nevasta: una estecând o iei de la mama ei ºi alta cândo iei de la prietenii de la crâºmã.

- Trebuie sã ne ºtim rãdãcinileistorice pentru a nu fi ciulini bãtuþi devânturi.

- Omul se defineºte prin capacitateasa de a respecta ceea ce este înalt ºide a separa de ceea ce este josnic.

- Întreaga artã este o problemã deechilibru între douã forþe contrarii.

- Imaginea trecutului istoriccondiþioneazã prezentul ºi este bazafãuririi viitorului.

- Nu ai ce sã îþi reproºezi, dacã îþiurmãreºti visul.

- Nu existã lucruri imposibile, cioameni care renunþã prea uºor.

- Pentru dragostea unui trandafir,trebuie sã suporþi spinii.

- Niciodatã nu întrerupe un duºmancare face o greºealã.

- Nu te lãsa niciodatã la voia întâm-plãrii, pentru cã viaþa nu e o întâm-plare.

Selecþie realizatã deCol.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

““ LL OO CC UU ÞÞ II UU NN II ””ASANATÃREVENIREASUPRAMATERIEI

ÎNCÃIERÃRI

A SECOCOÞA

MÂNÃMURGULE!

LAREVEDERE!

NU SCOT OVORBÃ

BÃRZÃUNI

FECIOR...FRUMOSMEMBRU

DE ANIMAL

STÃ ÎNBANCA LUI

MALIÞIE

FEMEIEREA DEGURÃ

MACULÃ

INCITAT

STRÂNSULRECOLTEI

SÃLAªPÃSÃRESC

MÂNIENESTÃPÂNITÃ

ÎN ªURÃ!

ORIFICIUPE PIELE

CULME

AXÃ

MÂNÃ

FOSENAZALE

PLÃTIT ÎNFINAL

GESTMECANIC

PUHOAIE,ªUVOAIE

PAULURSU

ANEXATÃ

TIMPUL...STUDIAT DE

ISTORIE

PEISAJPITORESC

TÃRIE DINPRUNE

CICLONTROPICALPARTE DIN

ATELAJ

CAPABILÃCAP

ÎNCORO-NAT

RÃPESCDIN ZBORSPECIALIST

AL ARTELOR

ÞINUT ÎNMARAMUREª

ªI LE DAUÎNCREZUÞII

OÞETITEPRODUCÃ-

TOR DEFÃINÃ

LINIEDUBLÃ

SPORT ÎNBAZIN

COLECTÃDE BANI

IROSIRI

MIJLOCULOAMENILOR

ÎN BECI!

INDIVIZINECUNOSCUÞI

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .7 (287) din 15 aprilie 2010Pagina 8

Douãzeci ºi ºapte de militari români, care s-au afirmatprin curaj în îndeplinirea misiunilor în teatrul de operaþii dinIrak, au fost medaliaþi vineri, 26 martie, la sediul StatuluiMajor al Forþelor Terestre de cãtre ambasadorul StatelorUnite ale Americii, excelenþa sa Mark Gitenstein.

Unul dintre medaliaþi a fost locotenentul Gabriel Joltea.El a executat misiunea în Irak, în perioada august 2008 –martie 2009, unde a îndeplinit funcþia de action officer încadrul structurii Energy Fusion Cell, structurã care se ocupãcu asigurarea protecþiei structurii strategice de producþie ºitransport petrol, gaze naturale ºi electricitate din Irak.

„Aceastã medaliere înseamnã,fãrã îndoialã, apreciereapartenerului nostru americanpentru eforturile pe care le-amdepus în teatrul de operaþii dinIrak ºi, acum, din Afganistan.Pentru mine a fost un moment plã-cut, acel gen de moment pentrucare meritã sã fii ofiþer. Acea situ-aþie, în care se certificã într-un felonorabil modalitatea de com-portare ºi certificã eforturile pecare le-am depus, de-a lungul tim-pului, atât eu, cât ºi colegii meipentru a ajunge la un anumit stan-dard.” În discursul sãu din cadrulfestivitãþii de medaliere, locote-nentul Joltea a menþionat prieteniadintre militarii români ºi ceiamericani. În stand-up-ul de laîncheierea activitãþii a detaliat:

„Fãrã îndoialã, datoritã evenimentelor deosebite pe carele-am parcurs împreunã, în urma cãrora anumite relaþii secimenteazã într-un mod cu totul ºi cu totul diferit faþã desituaþiile obiºnuite de zi cu zi. Trebuie neapãrat sã subliniezfaptul cã, în toate situaþiile, m-am bucurat de sprijinul lorcontinuu, de faptul cã ne-am înþeles – chiar dacã, la unmoment dat, a trebuit sã trecem ºi o micã barierã de limbã– de faptul cã, atunci când sunt situaþii, care pun viaþa înpericol, toþi suntem la fel”.

Militarii medaliaþi în cadrul ceremoniei din 26 martie2010: colonel (r) Nistor Valentin, Bronz Star Medal; maior

P a r a s c h i vGeorge Florin,Mer i to r iousService; maiorC i u l i n a r uIulian, Meri-tous Service;p l u t o n i e r -a d j u t a n tM ã r c u l e s c uVasile Luis,Meritous Ser-vice; colonelT e o d o r e s c uAdrian, ArmyCommenda-tion; locote-nent-colonelIlieº IoanMihai, ArmyCommenda-

tion; locote-nen t - co lone lMandu DanielStelian, ArmyC o m m e n d a -tion; locote-nent-comandorG h i o r g h i þ ãC ã t ã l i nGabriel, ArmyC o m m e n d a -tion; locote-nent-comandor Ursu Marius Florin, Army Commendation;maior Posea Florentin Marian, Army Commendation; maiorTãlmaciu Manole, Army Commendation; maior Trifaº G.Octavian, Army Commendation; maior Gheorghiu FlorinCãtãlin, Army Commendation; cãpitan Colibaba Cristinel,Army Commendation; cãpitan Dima Daniel, Army Com-mendation; cãpitan Zãnoagã Bogdan, Army Commendation;cãpitan Pãcurar Gheorghe Marius, Army Commendation;cãpitan Golea Olimpiu, Army Commendation; cãpitanOprea Eugen, Army Commendation; cãpitan Schipor FlorinCãtãlin, Army Commendation; locotenent Timofte BogdanVasile, Army Commendation; locotenent David R.Constantin, Army Commendation; locotenent Zaharia Iulian,Army Commendation; locotenent Joltea O. Gabriel, ArmyCommendation; plutonier-adjutant Pãtruþ Iulian, ArmyCommendation; maistru-militar clasa a III-a Zanfir V.Adrian, Army Commendation; maistru-militar clasa a III-aConstantin Vasile, Army Commendation.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

MMiill ii ttaarr ii rroommâânnii aauu ffoosstt mmeeddaall iiaaþþ ii ddee AArrmmaattaa SSUUAA

La nivelul instituþiilor Statului, nici o cheltuialã nupoate fi înscrisã în buget - ºi nici angajatã ºi efectuatã,dacã nu existã bazã legalã pentru aceasta. De asemenea,nici o cheltuialã din fonduri publice nu poate fi angajatã,ordonanþatã ºi plãtitã dacã nu este legal aprobatã ºi nuexistã prevederi bugetare publice (cf. art. 14 din Legeanr. 500/2002 privind finanþele publice).

Practica financiarã publicã ne-a arãtat cã, ani în ºir, a fostposibil sã se efectueze plãþi ºi cheltuieli bugetare considerateilegale de cãtre controlorii delegaþi ai MFP, aplicându-se oprevedere din O.G. nr. 119/1999 - art. 21 alin. (5) - care per-mitea ordonatorului de credite sã dispunã pe propria rãspun-dere derularea operaþiunile respinse (care nu primeau vizaCFP). Aºadar, vreme de zece ani, Ordonanþa în cauzã(privind controlul intern ºi controlul financiar preventiv) s-aconstituit într-un veritabil subterfugiu pentru ocolireaprevederilor din Legea finanþelor publice. Realmente, prinefectuarea de cheltuieli refuzate la viza (CFPD), recurgân-du-se la asumarea rãspunderii ordonatorului de credite, selipsea de efecte juridice prevederea din Legea nr. 500/2002care instituie regula arãtatã mai sus. Doar criza a fost ceacare a fãcut ca recent, tot prin Ordonanþã de guvern, sã seinstituie sistarea de cãtre Trezorerie a plãþilor aferente chel-tuielilor refuzate la viza CFPD. Evident, durata sistãrii nueste nelimitatã, ci þine pânã la data pronunþãrii Curþii de

Conturi a României, anume sesizatã în aceastã privinþã.Ordonanþa în cauzã (nr. 8/ 2009, M.Of. nr. 480, din 10 iulie2009) completeazã art. 21 din O.G. nr. 119/1999, la caredeja ne-am referit, cu patru noi alineate, ce aduc detalii însensul arãtat. Concret, acestea stipuleazã cã:

Cererile de deschidere a creditelor bugetare prezentate deordonatorii principali de credite (…), refuzate total sau parþialla viza CFPD, vor fi prezentate MFP împreunã cu copii alerefuzului de vizã CFPD ºi ale actului de decizie internã princare ordonatorul de credite ºi-a asumat rãspunderea efec-tuãrii operaþiunii refuzate la vizã.

În cazul cererilor de deschidere a creditelor bugetareprezentate de ordonatorii principali de credite (…), refuzateparþial la viza de CFPD, MFP, prin unitãþile TrezorerieiStatului, acceptã în vederea decontãrii numai documentelede platã aferente cheltuielilor care nu au fãcut obiectulrefuzului de vizã. În vederea acceptãrii documentelor deplatã, ordonatorii de credite au obligaþia sã prezinteunitãþilor Trezoreriei Statului copii ale ordonanþãrilor deplatã avizate pentru CFP - propriu ºi delegat- ºi orice docu-mente justificative solicitate de acestea, din care sã rezultecã plãþile dispuse nu au fãcut obiectul refuzului de vizãCFPD.

Documentele de platã aferente cheltuielilor care au fãcutobiectul refuzului de vizã vor fi acceptate de unitãþile Tre-

zoreriei Statului numai în cazul în care Curtea de Conturiconstatã cã refuzul de vizã CFPD nu este întemeiat.

În cazul creditelor bugetare (…) care se repartizeazã ordo-natorilor de credite ierarhic inferiori, ordonatorul principalde credite va prezenta MFP situaþia creditelor bugetarerefuzate la viza CFPD, pe ordonatori de credite subordonaþi.

Completarea în discuþie ne poate conduce la ideea cãmarcãm un progres în privinþa grijii legiuitorului pentrufolosirea banului public. În acelaºi timp, nu putem sã nuobservãm cã, pânã la adoptarea O.G. nr. 119/1999, oarecumsub altã aparenþã, lucrurile funcþionau tocmai aºa cum s-astatuat prin aceastã ultimã modificare (O.G. nr. 8/ 2009),dacã nu chiar mai bine. Avem de-a face, astfel, mai degrabãcu o revenire la un mod de lucru. Aceasta pentru cã Secþia deControl Preventiv a Curþii de Conturi (desfiinþatã în 1999)avea acelaºi obiect de activitate pe care îl are astãzi CorpulControlorilor Delegaþi (CCD) al MFP. De altminteri, atunci,la crearea CCD, personalul a fost transferat în interesul ser-viciului de la Curtea de Conturi, care avea desemnat câte uncontrolor de conturi la fiecare ordonator de credite, în cadrulministerelor ºi agenþiilor centrale. Evident, dat fiind acelmod de organizare, gestiunea finanþelor Statului era maiadecvat monitorizatã, iar contestaþiile privind refuzurile devizã se soluþionau cu maximum de operativitate.

Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN

SScchhiimmbbaarreeaa ttaacctt iicc ii ii mmoonnii ttoorriizzããrrii ii cchheell ttuuiieell ii lloorr SSttaattuulluuii

Am ajuns din nou în garnizoana Craiova ºi,aºa cum fac de fiecare datã, am trecut ºi pela Cercul Militar, unde am avut un dialoginteresant despre o lunã plinã... luna aprilie,luna mai, luna iunie ºi chiar iulie, cu d-nacolonel (r) Ecaterina OREVICEANU.Aprilie. Este o lunã plinã de activitãþi, pen-tru cã este o lunã plinã de evenimente. „În 23aprilie, de ziua Sfântului Gheorghe,patronul spiritual al Forþelor Terestre, ampregãtit o expoziþie omagialã de anvergurãa fotoclubului <<Mihai Dan Cãlinescu>>,poate ºi din motivul cã acesta a fost înfiinþatchiar în data de 23, cu câþiva ani în urmã.Expoziþia înglobeazã mai multe genuri defotografie, din toate domeniile, nu numai pecea de tip militar, prin care se încearcã oevidenþiere a activitãþilor noastre. Seara, pela orele 18:00, vom avea ºi un spectacol,care se vrea mai altfel decât în ceilalþi ani.Îl vom pune în scenã împreunã cu ªcoalaspecialã a copiilor cu dizabilitãþi auditive,dar ºi cu copiii înscriºi la cercul nostru. Ast-fel, noi încercãm sã ajutãm un copil de grã-diniþã, ce suferã de o afecþiune al cãreitratament comportã o mare sumã de bani.Nu este pentru prima datã când noi neimplicãm în asemenea acþiuni de bine-facere. În anul 2008, copiii surdo-muþi aufost ajutaþi sã rãspundã unei invitaþii înAnglia. Deci, iatã, dacã pentru o plimbares-a putut face ceva, pentru viaþa unui copilnoi vom încerca tot ceea ce este omeneºteposibil. Avem foarte multe numere artisticepentru acest spectacol, însã o sã vedem cealegem, pentru cã trebuie sã þinem cont ºi defaptul cã fiecare prichindel vrea sã urce pescenã.”Pe 29 aprilie este Ziua Veteranilor deRãzboi, în care vor fi amintite ºi recunoscutemeritele deosebite ale veteranilor care auluptat pentru apãrarea independenþei ºisuveranitãþii României. Titlul de „veteran de

rãzboi” a fost recunoscut pentru prima datãpe 29 aprilie 1902. Pe 30 aprilie este marcatãîn calendar Ziua Infanteriei, care se sãrbã-toreºte, pe þarã, la Craiova. Este momentul încare nu trebuie sã uitãm prevederile Tratatu-lui de la Adrianopol, încheiat între Rusia ºiTurcia dupã rãzboi, care stipulau cã ÞãrileRomâne obþin dreptul sã-ºi organizeze „unnumãr de gãrzi înarmate pãmântene”, adicãsã-ºi înfiinþeze propria lor putere militarã,„al cãrei numãr ºi întreþinere vor fi stabilitede domni împreunã cu divanele lor”. În bazaacestui tratat, la 30 aprilie 1830, s-a hotãrât„formãluirea în Valahia a ºase batalioanepedestrime ºi 6 escadroane cãlãrime astrãjii pãmânteºti”. Din aceste forþe au fostcreate 3 regimente mixte: unul la Bucureºti,unul la Ploieºti ºi altul la Craiova. În acelaºitimp, au luat fiinþã în Moldova un batalionde infanterie ºi un escadron de cavalerie, dincare s-a înfiinþat primul regiment mixt, cugarnizoana la Iaºi.„Activitãþile noastre nu se terminã aici, pen-tru cã ne pregãtim intens pentru luna mmaaii,altã lunã plinã! Atunci va avea loc, la Cara-cal, Festivalul de Muzicã Folk, unde noi neprezentãm la ambele secþiuni,individual ºi grup. Nu am lipsitniciodatã de la acest festival; nus-a întâmplat vreodatã sã nuluãm nici un premiu, sau chiarMarele Premiu! Sperãm sã nedescurcãm foarte bine ºi anulacesta. La ediþia trecutã, amcâºtigat Marele Premiu, la secþi-unea grup, ºi o menþiune spe-cialã din partea Statului MajorGeneral, la individual. Nu vãspun ce pregãtim pentru ediþiadin luna mai, pentru cã nu armai fi vorba despre o surprizã!”Iunie. Iarãºi o lunã plinã! Între14 ºi 18 iunie, se va afla în plinã

desfãºurare, Festivalul de Dans Modern.Acesta a fost un proiect mai vechi al Cercu-lui Militar, dar a fost mai greu acceptat. Pânãla urmã, s-a reuºit transferarea lui laCraiova, de la Zalãu, unde condiþiile nu erauaºa de prielnice, mai ales în ceea ce priveºtedistanþa. Nu este uºor sã ajungi la Zalãu ºi,adevãrul este cã nimeni nu poate sã contestecã este mult mai frumos în inima Olteniei!Nu ºtiu dacã sunt oltenii, în general, maridansatori, dar sunt la Cercul Militar, cu sigu-ranþã! „Suntem cei mai puternici la dansmodern ºi la artã fotograficã. ªi la artemarþiale copiii au luat patru medalii de aur,la concursul din Serbia. Toate aceste premiireprezintã o rãsplatã, o recompensã amuncii lor, dar ºi a bunicilor care îi aduc ºiîi aºteaptã aici ore întregi, trãind emoþiilefireºti alãturi de ei. ªi eu mã bucur pentruei; mã bucur tot timpul pentru copii! DePaºti, le-am simþit lipsa, pentru cã au plecatîn vacanþã de joi sau de vineri. Când aurevenit la cursuri ºi le-am auzit veselia, nuam putut sã nu mã entuziasmez ºi eu:Doamne, în sfârºit, e viaþã iarãºi în CerculMilitar, pentru cã ei fac o adevãratã rusti-canã pe aici!”În cadrul concursului de dans, este de fapt oluptã a instructorului cu sine însuºi ºi cu

copiii, care au 4, 5 sau 6 aniºori. Un copil aºade mic trebuie sã se obiºnuiascã cu ora de 50de minute, iar, uneori, instructorul a fostnevoit sã lase uºa sãlii de dans deschisã. Dece? Pentru ca cei mici sã-ºi vadã bunicii saupãrinþii care aºteptau cuminþi pe hol. Toatãlumea vrea sã participe la festival ºi existã oluptã aprigã pentru perfecþiune, deºi îºi dauseama cã nu se pot înscrie toþi la concurs „Îngalã, ca sã-i mulþumim pe toþi, dar mai alessufleþelele acestor copii minunaþi, vomorganiza un spectacol în care nimeni nu vasta în culise.”Festivalul de Teatru nu se mai þine laCraiova, ci la Timiºoara, în ideea ca fiecarecerc militar sã organizeze ºi sã desfãºoarecâte un festival de anvergurã. „Nu spun cãnu l-aº fi dus ºi pe acesta, dar nu mi se parecorect. Toatã lumea trebuie sã înveþe sãorganizeze un festival, în aºa fel încât sãmulþumeascã pe fiecare. Nu trebuie sã scapidin vedere cazarea ºi nici scena, pe care vortoþi sã repete înainte de marele spectacol.ªi, vã spun eu cã nu este deloc uºor!”Dupã câte mi-am dat eu seama, nici la festi-valul de dans nu este chiar floare la ureche.Existã un numãr impus, un numãr liber ales,se participã la individual ºi pe echipe, iarreprezentaþia nu va dura mai mult de 5minute, timp în care fiecare participantîncearcã sã demonstreze cã este cel mai bun. Iulie. Festivalul de Muzicã ºi dans Popularde la Bistriþa. „Suntem pregãtiþi sã plecãmîn iulie la Bistriþa, care se aflã, din pãcate,la 600 de km depãrtare. Nu cred cã pãrinþiiîþi încredinþeazã copiii sã pleci la un aseme-nea drum cu trenul, mai ales cã nu existã olegãturã directã pânã acolo. Ca urmare, vatrebui sã fim circumspecþi ºi selectivi, aºa cãvom lua cu noi doar pe cei de pânã la 16 sau17 ani. Se pare cã cei mici vor rãmâneacasã. Eu vreau din tot sufletul sã ajungemla Bistriþa, dar, dupã cum vedeþi, nu depindetotul numai de mine!”

Cristina FRATU

DD ii aa ll oo gg îî nn ll uu nn ãã pp ll ii nn ãã