baza de instruire pentru apÃrare nbc · redacþiei, cu fontul times new roman-14. ... general de...

BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ

sub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul X -

SUMARSUMAR

& & Aniversãri

& & Artã militarã

& & Opinii * Argumrnte

& & Cercetare ºtiinþificã

& & Riscuri ºi ameninþãri

& & Interoperabilitate

& & Managementul crizelor

& & Protecþia forþei

& & Echipamente CBRN

& & Educaþie ºi instrucþie

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în lunilemai ºi octombrie.

Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abona-mentelor, conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie dearmã. Baza de Instruire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul deexemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de man-uscris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresaredacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.

Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite laredacþie pânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.

Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor tri-mise redacþiei aparþine autorilor.;Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:+0248/533.341- int.124, 126, 150, +fax: 0248/533.382+0751279105 (redactor-ºef)e-mail: [email protected]

2

MESAJUL DE SALUT AL REDACTIEI ZIARULUI„OBSERVATORUL MILITAR” – MAI 2000

În peisajul publicisticii militare s-a nascutrevista „APARAREA NBC”

- UN ACT DE CURAJªl O MARE VICTORIE -uReeditarea revistei de armãu

Aparitia unei noi publicatii, fie ea si cu profil militar, pare, la primavedere, un demers fara mari perspective. în conditiile în care chiarziarul central al Armatei reuseste cu greu

sa-si procure cele necesare supravietuirii, iesirea în lume a revistei "APARAREANBC" este un act de curaj si o mare victorie. De aceea, efortul merita sa fie salutatcu toata admiratia.

Specialistii de mare valoare si competenta din aceasta arma de elita vor aveade acum o noua tribuna de manifestare a ideilor, gândurilor si a demersurilor lor sti-intifice.

Când majoritatea armelor si specialitatilor militare sunt pe cale sã-si piardaidentitatea în vârtejul restructurarilor, revista chimistilor încearca (si reuseste!) satransmita un mesaj clar: noi ne manifestam, deci existam! Si întradevar, Scoala deAplicatie Interforte pentru Aparare NBC a devenit o unitate fanion în domeniu, o"centrala intelectuala" în creuzetele careia ard, se topesc si se recompun aproapetoate ideile, teoriile si conceptiile care guverneaza aceasta arma.

Colonel Eugen BURGHELEA Redactor sef al ziarului „OBSERVATORUL MILITAR”

hRevista de front în scoala gProvocarile secolului XXI nu numai ca infirma modul superficial al unora de abor-

dare a misiunilor apararii NBC, ci-i sporesc importanta. Razboiul din Golf, undeamenintarea NBC a constituit un adevarat cosmar, actele teroriste chimice si biologice,comertul ilicit cu substante radioactive, accentuate de îngrijorarea proliferarii ADMNBCla un nivel fara precedent, au facut ca apararii NBC sa i se acorde o importanta deosebi-ta, chiar preferentiala si privilegiata în armatele moderne. Daca si noi aspiram spre unasemenea deziderat, sa ne bucuram deci ca aceasta revista a pornit la drum. Acum trebuies-o ajutam sa-si îndeplineasca menirea.

Colaboratorilor si colectivului redactional le uram sa aiba întotdeauna condeielebine ascutite, inspiratie si sponsori generosi.

Multi ani de viata si cât mai multe numere tiparite!

3

MESAJUL DE SALUT AL REDACTIEI ZIARULUI„OBSERVATORUL MILITAR” – MAI 2009

SSunt ani de când primim la redacþie - ºi uneori semnalãm -

revista Apãrarea NBC, editatã de Baza de Instruire pentru

Apãrare Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã din Câmpulung

Muscel. E drept cã, rãsfoind-o, la prima vedere pare cale lungã de la

"strãvechea" Antigaz (care apãrea lunar) ºi pânã la ceea ce azi vede lumina

tiparului la doar ºase luni, chiar dacã într-o þinutã graficã mai complexã ºi

în peste 80 de pagini color. Dar tocmai pe marginea acestui aspect îmi permit sã

comentez puþin, în sensul cã indiferent de frecvenþa apariþiei, important este

cã revista existã. Mai mult, cã a avut puterea sã renascã. ªi dacã a fãcut-o

o datã, înseamnã cã poate sã o facã oricând. ªi aºa cum nu am dubii cã vor

mai veni vremuri când istoria acestei arme atât de complexe care este chimia

militarã (folosesc termenul de pe vremea formãrii mele) va fi forþatã sã se

evaporeze, la cine ºtie ce comandã, aidoma Sarinului dintr-o fiolã spartã, la

fel de bine sunt convins cã duhul zecilor de generaþii de chimiºti va persista

între filele a ceea ce azi poartã numele Apãrarea NBC suficient cât alþi

entuziaºti de genul celor de acum aproape zece ani vor avea nu atât inspiraþia

cât forþa ca sã o ridice din colb ºi sã o ducã mai departe, cu nobilã mândrie,

cãtre "everestul" veacurilor ce vin. (Am fãcut referire la torþa aprinsã a unei

arme pe cât de redusã ca numãr de specialiºti, pe atât de fundamentalã pentru

orice armatã modernã).

Ca om de condei, dar ºi ca militar, sunt fericit cã am ºansa ca sã îi

felicit pe iniþiatorii proiectului, pe realizatorii de ieri, de azi ºi dintotdeauna,

pe decidenþii conºtienþi cã inamicul nu a fost biruit niciodatã doar cu sabia

ºi, nu în ultimul rând, pe respectabilii ºi consecvenþii ei cititori, fãrã de care

orice iniþiativã de acest gen ar avea efectul unui cartuº tras în gol.

La mulþi ani! La mulþi ani!

Locotenent colonel Dan GÎJURedactor sef al ziarului „OBSERVATORUL MILITAR”

4

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU

PREªEDINTELocotenent colonel Ilie BÃLAN

MEMBRICol. dr. ing. Vasile ªOMOGHI

Colonel prof. univ .dr. Benoni SFÂRLOGColonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞU

Locotenent colonel Stelian RÃDULESCULocotenent colonel Viorel BÃLÃCEANU

Locotenent colonel Petre CODINLocotenent colonel Gheorghe MITRICÃ

Locotenent colonel Costel GUªTERIÞEANMaior Dumitru ION

Cãpitan Ovidiu STÃNESCU

** *

General de brigadã (r) ing. Dumitru PRUNACHEColonel (r) Dumitru GHIÞÃ

Colonel (r) Dumitru BRÂNZEIColonel (r) Aurel MIHÃIESCU

Colonel (r) dr.ing.Ion SAVUColonel (r) Ion BEREVOIANU

Colonel (r) Mihail GRIGORESCUColonel (r) dr. Martin CATA

Locotenent-colonel (r) Romulus BARBU

CUPRINSAniversãri

- Cuvânt înainte la aniversarea a10 ani de la primaapariþie a Revistei Apãrarea NBCO Locotenent colonel Ilie BÃLAN ....................................

- Un deceniu de apariþie neîntreruptã a RevisteiApãrarea NBCO General de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU, Colonel (r)prof. Mihail GRIGORESCU.................................................- Arma Geniu la aniversarea a 150 de aniO Locotenent co lonel Dan MARIN, Cãpitan ClaudiuÞOLEA..................................................................................

pag.7

pag.8

pag.9

Artã militarã

- Ameninþãri inopinante ale viitorului - consideraþiiprivind rãzboiul radiologic O Colonel prof. univ. dr. Benoni SFÂRLOG, StudentSergent major Mihaela BOLCHIª........................................- Consideraþii privind efectele mediului urban asupraoperaþiilor CBRNO Locotenent colonel Ioan FÃRCAª, Cãpitan AlexandruHERCIU................................................................................- Armele neconvenþionale ºi neletale în rãzboaiele

viitoruluiO Sublocotenet Daniela HOIDRAG .................................

pag.12

pag.15

pag.20

Opinii * Argumente

- Necesitatea existenþei trupelor de vânãtori demunte în structurile Armatei RomâneO Locotenent colonel Costel IONESCU ...............................- Rãzboiul geograficO Sublocotenet Beatrice MACHIDON..................................

pag.23

pag.25

Cercetare ºtiinþificã

- Cercetãri pentru realizarea de produsedecontaminante în vederea combaterii efecteloratacurilor teroriste chimice ºi biologiceO General maior (r) medic. acad. prof. univ. dr. ViorelVOICU, Colonel (r) medic dr. Viorel ORDEANU, Colonel (r)dr. ing. Nicolae LUÞÃ, Colonel (r) farm. prof. univ. dr.Adrian ANDRIEª.................................................................- Studiu comparativ privind performanþeleechipamentelor de detecþie chimicã (flam-fotometrieversus mobilitate ionicã)O Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE, Doctor ing.Nicoleta GRIGORIU, Cãpitan ing. Constantin TOADER,Locotenet colonel (r) ing. Viorel DINESCU...........................

pag.31

pag.39

Riscuri ºi ameninþãri

- Efectele biologice ale radiaþiilorO Maior dr. ing. Dãnuþ MOªTEANU, Student SergentMarian-Cosmin BUNOIU....................................................- Toxicitatea fluoruluiO Maior dr. Severin SILVESTRU.....................................- Accidentul chimic pe timpul transportului substanþelorpericuloaseO Cãpitan Lucian NICA ..................................................

pag.44

pag.47

pag.49

Interoperabilitate

- Plutonul decontaminare uºoarã RBC/NRF ºi plutonul 1decontaminare RBC/HELBROC - elemente de referinþã aleBatalionului 49 Apãrare NBC “Argeº”O Maior Dumitru FRUNZÃ, Sublocotenent Mihai GRAUR......- Trupele de apãrare chimicã din armata CEHÃO Maior Dan BOANTÃ....................................................................

pag.52

pag.54

5

CUPRINS

COLEGIUL DE REDACÞIE

Redactor-ºefLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

RedactorColonel (r) Mihai GRIGORESCU

Maior Dumitru ION

Tehnoredactare, procesare text ºi imagineP.c.c. Adriana DASCÃLU

Fotografie, procesare coperþiPlutonier Viorel PASCU

TraducereLocotenent colonel Costel GUªTERIÞEAN

Corectare ºi difuzare revistãPlutonier adjutant Claudiu ªTEFAN

AdresaStr.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung

I.S.S.N. - 1583-4654

Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIAL

AL ARMATEIC-da:

B:- BUCUREªTI -

Managementul crizelor- Schimbãrile climatice ºi inundaþiile în Europa.Particularitãþile acestora în RomâniaO Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR.................................- Influenþa materialelor toxice industriale asupraacþiunilor militare ºi a vieþii de zi cu ziO Sublocotenent Gabriel PEREÞEANU...........................

pag.56

pag.61

Protecþia forþei- Controlul navelor contaminate la bazele ºiºantierele navaleO Cãpitan Liviu IFRIM................................................... pag.64

Echipamente CBRN- Mijloace simple de detecþie româneºti la început demileniuO Locotenet colonel (r) ing. Emanoil Viorel Dinescu,Locotenet colonel (r) chim. Adriana PREDICÃ, Colonel (r)dr. ing. Ion SAVU, inginer Liliana RECE, Chimist RodicaLUNGU................................................................................- Un nou mijloc pentru verificarea operaþionalã a

etanºeitãþii mãºtii contra gazelorO Inginer Floarea CIOCHINÃ, Colonel (r) dr. ing. IonSAVU, Locotenet colonel ing. Nicolae NIÞIª, Inginer EmiliaPREDA, Inginer Marilena PETRIªOR, Inginer MioaraPETRESCU Inginer Corneli NICOLAU, Chimist TamaraSAVU, Proiectant Ioan PREDA............................................- Dozimetru portabil modernizatO Inginer Petru MURSA, Inginer Maria POPA, ChimistNarcisa CIONGIC, Inginer Eugen MURGOCI InginerTiberiu VOICA, Doctor ing. Pompiliu BIVOLARU..............- Produºi alternativi pentru decontaminarea chimicãîn armatele statelor membre NATOO Sublocotenent Cristina RUS..........................................

pag.67

pag.72

pag.76

pag.79

Educaþie ºi instrucþie- Relaþia profesor - elevO Maior Narcis STOICA.................................................. pag.82

6

CONTENTS

Anniversary

- Foreword at 10th anniversary from the firstappearance of "NBC Defence" MagazineO Lieutenant colonel Ilie BÃLAN ..................................- A decade of continuously appearance of "NBCDefence" MagazineO Brigadier General (r) Ph.D. Nicolae POPESCU,Colonel (r) prof. Mihail GRIGORESCU.................................

- Engineering Branch at 150th AnniversaryO Lieutenant co lonel Dan MARIN, Captain ClaudiuÞOLEA .................................................................................

pag.7

pag.8

pag.9

Art of War - Unknown threats of the future - RadiologicalWarfare Considerations O Colonel prof. univ. Ph.D. Benoni SFÂRLOG, StudentStaff Sergeant Mihaela BOLCHIª.......................................- Considerations concerning urban environmenteffects to CBRN OperationsO Lieutenant colonel Ioan FÃRCAª, Captain AlexandruHERCIU................................................................................

- Unconventional and non lethal weapons offuture's wars

O 2nd Lieutenant Daniela HOIDRAG ...........................

pag.12

pag.15

pag.20

Opinions * Arguments

- Existence necessity of mountain troops onRomanian's Army StructuresO Lieutenant colonel Costel IONESCU ...............................- Geographic war

O 2ndLieutenant Beatrice MACHIDON...........................

pag.23

pag.25

Scientific research

- Decontaminating products achievement researchesfor Biological and Chemical Terrorist attacks effectsdenialO Major General (r) Doctor acad. prof. univ. Ph.D. ViorelVOICU, Colonel (r) Doctor Ph.D. Viorel ORDEANU,Colonel (r) Ph.D. eng. Nicolae LUÞÃ, Colonel (r) Pharm.prof. univ Ph.D. Adrian ANDRIEª.....................................- Comparative study concerning chemical detectionequipments performances (flam-photometry versedsine ionic mobility)O Lieutenant colonel eng. Gabriel EPURE, Doctor eng.Nicoleta GRIGORIU, Captain eng. Constantin TOADER,Lieutenant colonel (r) eng. Viorel DINESCU.........................

pag.31

pag.39

Risks and threats

- Biological effects of RadiationsO Major Ph.D. eng. Dãnuþ MOSªTEANU, StudentSergeant Marian-Cosmin BUNOIU....................................- Fluorine's ToxicityO Major Ph.D. Severin SILVESTRU................................- Chemical Accident during dangerous substancestransportO Captain Lucian NICA ..................................................

pag.44

pag.47

pag.49

Interoperability

- RBC Light decontamination Platoon/NRF and RBC 1st

decontamination Platoon/HELOBROC- reference structures

of the 49th CBRN Defence Battalion "Arges"

O Major Dumitru FRUNZÃ, 2ndLieutenant Mihai GRAUR...- TChemical Defence Troops from Czech's ArmyO Major Dan BOANTÃ.................................................................

pag.52

pag.54

Crises management- SClimate changes and flooding in Europe. Theirparticularity in RomaniaO Captain Tãnase-Marian TUDOR.................................- Toxic Industrial Materials effect on Militaryoperations and domestic life

O 2nd Lieutenant Gabriel PEREÞEANU........................

pag.56

pag.61

Force protection- Contaminated ships control on Naval Bases andBuilding YardO Captain Liviu IFRIM................................................... pag.64

CBRN equipments- Romanian Detection means on the beginning ofmillenniumO Lieutenant colonel (r) eng. Emanoil Viorel Dinescu,Lieutenant colonel (r) chem. Adriana PREDICÃ, Colonel (r)Ph.D. eng. Ion SAVU, Eng. Liliana RECE, Chemist RodicaLUNGU................................................................................- A new means for operational check of protective

mask air tightnessO Enginner Floarea CIOCHINÃ, Colonel (r) Ph.D. eng.Ion SAVU, Lieutenant colonel eng. Nicolae NIÞIª, EnginnerEmilia PREDA, Enginner Marilena PETRIªOR, EnginnerMioara PETRESCU Enginner Corneli NICOLAU, ChemistTamara SAVU, Draftsman Ioan PREDA.............................- Modernized Portable DozimeterO Enginner Petru MURSA, Inginer Maria POPA, ChemistNarcisa CIONGIC, Enginner Eugen MURGOCI EnginnerTiberiu VOICA, Ph.D. eng. Pompiliu BIVOLARU..............- Alternating products for chemical decontaminationin NATO Member States Armies

O 2nd Lieutenant Cristina RUS......................................

pag.67

pag.72

pag.76

pag.79

Training and education- Teacher - student relationO Major Narcis STOICA.................................................. pag.82

7

2000 - 2009 - 10 ani de prezenþã în spaþiul publicistic mili-tar naþional…sunt mulþi? Sunt puþini? Aprecierea matematicãa apariþiilor este înºelãtoare ºi nerelevantã, ceea ce esteimportant nu este de când! Important este ceea ce a promo-vat, ceea ce a oferit publicaþia în paginile ei…prezenþa con-stantã, largã a specialiºtilor ºi nu numai prin articole perti-nente, apte sã aducã clarificãri asupra a ceea ce am fost, undesuntem ºi speranþe pentru ceea ce am putea deveni ca armã ºidomeniu. Semnificativ este ceea ce s-a întâmplat pe cuprin-sul istoric al celor 10 ani de existenþã, de la apogeul instituþieica ªcoalã de Aplicaþie Interforþe pentru Apãrare NBC la"reducerea" la statutul de Bazã de Instruire ºi prin urmarediminuarea perspectivelor de dezvoltare ale armei, absenþaunui management de personal în domeniu, absenþa uneiperspective a carierei, etc.

În aceeaºi perioadã, fenomenul militar în general ºi alarmei Apãrare NBC în particular a cunoscut mutaþii deosebiteîntr-un vârtej al transformãrilor atât în plan conceptual cât ºistructural, intrarea României în NATO ºi apoi în UE influ-enþând major conceptele, doctrinele, pregãtirea ºi instruirea,importanþa Apãrãrii NBC fiind susþinutã pe toate cãile posi-bile, importanþã minimalizatã ce a dus la diminuarea iden-titãþii ca armã, dar în acelaºi timp recunoscutã în mediulinternaþional ca element definitoriu în contextul riscurilor ºiameninþãrilor la nivel global.

De-a lungul acestei "istorii a transformãrilor" concep-tuale, structurale ºi nu numai, pline de neprevãzut ºi insta-bilitate, revista "Apãrarea NBC" a fost nu doar un atent ºiavizat observator ci ºi un analist, cel mai adesea inspirat, carea transpus înþelegerea realitãþilor complexe ale spaþiuluigeopolitic ºi geostrategic european ºi mondial generator deriscuri în soluþii specifice domeniului Apãrare NBC în acordcu necesitãþile de protecþie a forþei, populaþiei civile ºi a mediu-lui înconjurãtor. De asemenea, revista a permis manifestareacelor mai novatoare idei în domeniu, care, deºi unele dintreele nu s-au materializat în practicã, au permis inspirarea spe-cialiºtilor într-o perioadã de cãutãri ºi clarificãri principiale,conceptuale ºi practice a pregãtirii ºi întrebuinþãrii eficiente astructurilor de Apãrare CBRN prin prisma riscurilor ºiameninþãrilor de naturã CBRN în continuã schimbare, ºi înacelaºi timp au asigurat un aflux al celor mai noi informaþiidin domeniu cu acces la un public larg, specialist sau nespe-cialist. Fondul teoretic, nãscut, întreþinut ºi dezvoltat înpaginile revistei a dus la omogenizarea distinctã a reperelorspecifice domeniului Apãrare NBC, a permis concentrareaideilor, a tendinþelor în domeniu constituindu-se într-un ele-ment stabil al identitãþii de armã.

Dincolo de toate acestea existã încã o speranþã. Mai pre-cis: speranþa unor noi mutaþii în domeniu, vizibile, puter-nice, rapide cu efect tonic asupra a ceea ce reprezintãApãrarea NBC în Armata României, a înþelegerii importanþeiacesteia prin prisma angajamentelor asumate de România încalitate de membru al Alianþei Nord - Atlantice ºi UniuniiEuropene.

Cu aceastã ocazie dorim sã mulþumim tuturor colabora-torilor noºtri pentru întreaga participare în paginile revistei,sperând totodatã pe viitor, într-o prezenþã la fel de susþinutã,prolificã º novatoare atât de necesarã într-o perioadã de con-tinue transformãri ºi redimensionãri a ceea ce se cheamãdomeniul militar în general, Apãrarea NBC în particular,a sistemului de formare, instruire ºi educare aspecialiºtilor militari.

APÃRAREA NBC 17/2009

Aniversãri

CUVÂNT ÎNAINTE LA ANIVERSAREA A 10 ANI DE LA PRIMA APARIÞIE A REVISTEI APÃRARE NBC

Locotenent colonel Ilie BÃLAN Comandantul Bazei de Instruire pentru Apãrare NBC

2000 - 2009 - 10 years of presence in military maga-zines…are a lot? Are few? Mathematically appreciation ofissuance is deceptive and irrelevant, the most importantis not when but what it has promoted, what it has offeredinto their pages…a large, constant presence of specialistsand others through pertinent articles, able to clarifyingthe way of our branch, the origin, the present and thehope of what we would be in the future as a domain andmilitary branch. Clearly shown is what happened duringthe historical time of 10 years period, from the apogee asJoint Application School for NBC Defence to the reduc-tion to Training Base status, branch developing perspectivesmitigation and absence of personnel management andcarrier's perspective.

In the respective period of time, the military phenome-non generally and NBC Defence area particularly knewspecific, concept and architectural mutations duringtransformation storm, adherence of Romania to NATOand EU influencing definitely the concepts, doctrines andtraining at national level, despite NBC Defence branch gota low level importance, opposite to international vision asmajor domain in global spectrum of risks and threats.

During that concept and not only architectural "trans-formation history", full of unforeseen and instabilityissues, "NBC Defence" Magazine was at least a careful andwise observer but an analyst as well, often inspired, whoproject the understanding of global and European geopo-litical and geostrategically space risks generators into spe-cific NBC Defence area solutions in accordance with force,population and environment protection needs accordingly.Moreover, the magazine allowed NBC Defence domainnew ideas display, not all put in practice, but have beeninspired those specialist working in a theoretical, concep-tual and practical researches period for the subject of effi-cient engagement and training of NBC Defence structuresbased on continuously changeable CBRN risks and threats,ensuring in meantime a flow chart of specific informationto a large specialist and not only specialist public. The theo-retical base, borne, kept alive and developed into maga-zine's pages has conducted to particular homogenizationof specific details of NBC Defence domain allowing ideas,tendencies concentration as a balanced element of branch'sidentity.

Beyond all there is a hope. Rather, the hope on newmutation on NBC Defence area, visible, powerful, fasterwith positive effect to NBC Defence picture intoRomanian Army, to understand their importance onNorth Atlantic and Union Europe Romania's affiliationbase.

On this light, we thank to all our contributors for theirentire participation into magazine's pages, hoping on thesustained presence of them in the future, in this transfor-mation period of military domain generally speaking, andNBC Defence particularly, as well military specialist forming,training and education system.

A pariþia revistei APÃRAREA NBC la ºcoalade aplicaþie a armei cu nume omonim, cuun deceniu în urma, a fost un eveniment

deosebit ºi o necesitate stringentã. O analizã sumarã, retro-spectiva, a acelor ani de la sfârºitul secolului trecut, cândîn arma apãrare NBC se petreceau cu rapiditate trans-fomãri structurale, de concepþie ºi de acþiune pro-funde, la toate nivelurile, ne poate releva aceasta nece-sitate.

Recent înfiinþatele ºcoli de aplicaþie ale armelorîn cadrul Forþelor Terestre, în 1997, aveau o arie largã demisiuni; de la elaborarea doctrinei armei, formarea, spe-cializarea ºi perfecþionarea cadrelor active ºi de rezerva,experimentarea noilor categorii de echipamente ºi mate-riale de apãrare NBC, realizarea unor analize ºi studii îndomeniu, elaborarea reglementãrilor de armã ºi pânã lacultivarea ºi conservarea tradiþiilor acesteia. Aflatã înplinã desfãºurare, reforma armatei avea ca þintã inte-grarea României în structurile de securitate europene ºieuro-atlantice. În condiþiile de atunci când dezbaterile visà vis de necesitatea elaborarii doctrinelor de arme ºi aregulamentelor de linie ale acestora erau în plinãdesfãºurare, când apãrarea NBC din Armata Româna seadapta la cerinþele doctrinei NATO ºi se purtau discuþiiaprinse privind noile structuri de apãrare NBC, precum ºiînzestrarea ºi instruirea acestora, revista a asigurat omodalitate eficientã de implicare efectivã a tuturor spe-cialiºtilor NBC, precum ºi un schimb de experienþã util înfundamentarea noii concepþii de acþiune a unitãþilor ºisubunitãþilor NBC.

Ziarul central al armatei - Observatorul militar -a salutat apariþia noii reviste în peisajul publicisticii militare- în ciuda faptului cã la prima vedere parea un demersfãrã mari perspective -, apreciind ca ieºirea în lume arevistei Apãrarea NBC "este un act de curaj ºi o mare victorie",efortul "meritând sã fie salutat cu toata admiraþia". Astfel,revista avea sã devinã o tribunã de manifestare a ideilor,gândurilor ºi demersurilor ºtiinþifice ale specialiºtilorarmei, cu apariþii bianuale neîntrerupte pânã în zilelenoastre.

Cu atât mai mult revista îºi va asuma acest rolîn anii urmãtori, cu cât ºcoala de aplicaþie care o edita adevenit o unitate fanion în domeniu , o "centrala intelectuala"-cum a fost, cu entuziasm, supranumitã în epocã - încreuzetele cãreia s-au fãurit fundamentele teoretice ºimetodologice ale armei.

Revista a apãrut ful color, cu excepþia câtorvanumere, ºi-a pãstrat formatul iniþial, fiind scrisã pe douãcoloane ºi beneficiind de o fotografie de excepþie.Majoritatea numerelor a depaºit o suta de pagini, iar

coperta ca ºi cuprinsul au avut întodeauna un designgraphic aparte. Genericele sub care s-au grupat articolelepublicate au vizat domeniile de responsabilitate alearmei, precum ºi alte aspecte, ca: activitatea structurilorarmei în teatrele de operaþii, aniversari, sinteze ale tezelorde doctorat, memorialistica armei, recenzii de carte mil-itarã de specialitae, cronica interoperabilitãþii, eseuri,evocari istorice, "polemici cordiale", dezbateri privindapariþia monografiei chimiei militare (Apãrãrii NBC),caricatura tematica, poºta redacþiei ºi altele.

Autorii acestor rânduri - unul în calitate decomandant al ªcolii de Aplicatie ºi Inspector de armã,celalalt de ºef al structurii de studii ºi reglementãri (ulteriorprofesor) ºi de redactor - ºef ºi-au asumat rãspundereapentru apariþia revistei ºi calitatea acesteia, ca ºi pentruasigurarea unei colaborari cât mai largi în editarea publi-caþiei. Meritã amintitã munca asiduã a redactorilor,tehnoredactorilor, precum ºi a celorlalþi membri ai colectivu-lui redacþional pentru dactilografierea la timp a materialelorpublicate, ºi pentru distribuirea la destinatari. ªi mai trebuie,de asemenea, subliniat faptul cã în mai tot timpul,aspectul financiar a constituit o problemã de loc uºor derezolvat. Am gãsit însã multã înþelegere la comandanþiituturor unitãþilor de apãrare NBC, precum ºi la edituramilitarã care a introdus tipãrirea revistei în planul sãueditorial.

La revista au colaborat, în primul rând, specialiºtiide la toate nivelurile de decizie ale Apãrãrii NBC, de lageneral ºi pânã la subofiþer, ofiþeri ºi generali dinAsociaþia Cadrelor în Rezervã ºi în Retragere de ChimieMilitarã "Costin D. Neniþescu", alþi ofiþeri ºi generali cutitluri ºtiinþifice din M.Ap.N. ºi din M.A.I. Nu nominalizãmîntrucât sunt foarte mulþi colaboratori ºi nu vrem sãfacem omisiuni, Nu este momentul, credem noi, al uneistatistici.

Urãm revistei longevitate, cât mai multe numerede apariþie ºi perfecþionarea continuã a formei ºi graficiiacesteia. Îi dorim sã sporeascã sistematic preocupareacolaboratorilor de a publica, pentru diversificarea ºiadaptarea permanentã la realitate a problematicii, ca ºicultivarea interesului cititorilor faþã de publicaþie.

Mulþi ani de viaþã ºi cât maimulte numere editate !

Aniversãri

UN DECENIU DE APARIÞIE NEÎNTRERUPTÃ A REVISTEI APÃRAREA NBC

General de brigadã (r) dr. Nicolae PopescuColonel (r) prof. Mihail Grigorescu


8

La 31 mai 2009 militarii din arma geniuvor aniversa împlinirea a 150 de ani dela înfiinþarea în organica Armatei

Române a primelor structuri de geniu.

Necesitãþile impuse de dezvoltarea

ºi modernizarea organismului militar

românesc, conjugate cu cele ale

economiei naþionale, au determinat pe

domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe

ceilalþi factori de decizie militarã sã

punã bazele unor noi arme.

În acest context ia fiinþã arma geni-

ului, prin crearea în anul 1859 în

Moldova a primei subunitãþi române de

geniu, Batalionul 1 Geniu. Un an mai

târziu, printr-un decret al domnitorului

Alexandru Ioan Cuza, "....corpul de geniu instituit

prin ordonanþa din 31 mai 1859, va spori prin înfi-

inþarea unui al doilea batalion în Þara Româneascã,

care dimpreunã cu acel din Moldova va constitui

întâiul regiment de geniu". Primele batalioane de

geniu ale oºtirii române aveau un efectiv de 1000

de oameni fiecare, împãrþiþi în patru companii.

Comandant al acestor subunitãþi a fost numit cãpi-

tanul, ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a

numãrat printre organizatorii trupelor de geniu din

þara noastrã.

În anul 1868, cele douã batalioane de geniu

existente erau formate din câte un pluton inde-

pendent ºi patru companii de sãpãtori. Dificultãþile

financiare au impus însã în 1871 contopirea aces-

tor categorii de trupe într-un singur batalion,

având dupã 1873 o companie de "minari" cu o

secþie de topografie ºi trei companii de sãpãtori. În

organica armatei române exista de asemenea, o

companie de pontonieri ºi o companie aerostaþii (la

Regimentul 1 Artilerie, de unde în 1876 avea

sãtreacã la arma proprie).

În ajunul rãzboiului de independenþã, organi-

zarea batalionului de geniu devenise complexã,

cuprinzând un stat major, un pluton independent,

o ºcoalã a trupei geniului, cinci companii (patru de

sãpãtori minari ºi una de pontonieri).

Fiecare companie de sãpãtori

minari cuprindea o secþie de

telegrafie ºi trei secþii de sãpãtori

minari ºi lucrãtori de cãi ferate. Pe

lângã instrucþie, trupele de geniu au

participat la executarea de lucrãri la

diferite unitãþi militare, la construirea

de cazãrmi, spitale, ateliere, depozite,

remize, tabere pentru instrucþia

întrunitã a trupelor, precum ºi la ridi-

carea unor obiective ale economiei

naþionale. În timpul rãzboiului de independenþã

din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit atât

prin lucrãrile executate cât ºi prin jertfe de sânge la

obþinerea victoriei de la Plevna împotriva imperiu-

lui otoman.

Printre misiunile pe care le-au îndeplinit se

numãrã: lucrãrile de fortificaþii executate pe malul

Dunãrii în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana

Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz ºi altele; întin-

derea podului de vase peste Dunãre, la Siliºtioara-

Mãgura între 14-31 august 1877; organizarea ºi

executarea lucrãrilor de fortificaþii destinate "investirii"

Plevnei ºi asigurarea comunicaþiilor pentru nevoile

trupelor româneºti ºi ruse din zonã.

Lucrãrile de fortificaþii executate de trupele

române au impresionat prin mãiestrie ºi soluþiile

tehnice aplicate, atât pe comandanþii ruºi cât ºi pe

ataºaþii militari ºi corespondenþii de presã strãini. Pe

baza învãþãmintelor rezultate din rãzboiul de indepen-

denþã ºi a experienþei altor armate, în perioada care a

urmat, rolul trupelor de geniu a sporit atât de în ceea

ce priveºte misiunile pe care le aveau de îndeplinit,

mult diversificate, cât ºi efectivele.

APÃRAREA NBC 17/2009 Aniversãri

ARMA GENIU LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI

Locotenent colonel Dan MARIN - Comandantul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare NBC

Cãpitan Claudiu ÞOLEA - Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare NBC

Monumentul geniºtilorBucureºti

9

APÃRAREA NBC 17/2009 Aniversãri

10

În conformitate cu prevederile Decretului nr.

2550 din 31 octombrie 1880 a luat fiinþã Batalionul

2 Geniu, format din ºase companii (douã de sãpã-

tori minari, una de pontonieri, douã de cãi ferate ºi

una de telegrafiºti), Batalionul 1 urmând sã se

reorganizeze pe aceleaºi baze. Doi ani mai târziu,

prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat

primul regiment de geniu, prin contopirea celor

douã batalioane corp aparte existente, comanda

unitãþii fiind încredinþatã colonelului Constantin

Poenaru. S-au creat astfel premisele organizatorice

ale dezvoltãrii în viitor a armei geniu, armã cu pro-

nunþat caracter tehnic, care-ºi dovedise pe deplin

utilitatea pe câmpurile de luptã pentru cucerirea

independenþei.

Pe baza Decretului nr. 1070 din 27 martie

1884, Regimentul 1 Geniu a trecut la o nouã orga-

nizare, având acum în compunerea sa patru bata-

lioane a câte patru companii ºi o companie

aerostaþii. În anul 1887 arma geniului a suferit o

modificare substanþialã, influenþând pozitiv atât

activitatea celorlalte arme, cât ºi a comanda-

mentelor de corp de armatã ºi divizii. Decretul nr.

15 din 8 ianuarie 1887 preciza: "Companiile

Regimentului 1 de geniu se împart pe ziua de 1

februarie 1887 în douã regimente de geniu. Întâiul

regiment va fi cu reºedinþa la Bucureºti ºi al doilea

regiment cu reºedinþa la Focºani".

Batalioanele acestor regimente au fost reparti-

zate corpurilor de armatã, ceea ce rezolvã câteva

din problemele principale ale pregãtirii de luptã,

prin care: specializarea în cadrul armei, pregãtirea

din punct de vedere genistic a trupelor din celelalte

arme ºi asigurarea unei conduceri corespunzãtoare

a companiilor de geniu.

Tot în aceastã perioadã, din necesitatea de a

rezolva operativ problemele de specialitate pe linie

de armã, a luat fiinþã Inspectoratul geniului -

Decretul nr. 617 din 24 februarie 1887 - având ca

atribuþii inspectarea armei geniului, a serviciilor de

geniu ºi a tuturor construcþiilor militare ºi

lucrãrilor de fortificaþii.

Necesitãþile de cadre erau asigurate de cele

douã ºcoli militare de specialitate, ºcoala specialã

de artilerie ºi geniu ºi ºcoala specialã de aplicaþii de

artilerie ºi geniu, înfiinþatã în anul 1881. Temeinica

pregãtire de specialitate a ofiþerilor geniºti români

a fost probatã de executarea unor lucrãri de fortifi-

caþii de mare amploare, între care citãm: fortifi-

carea cetãþii Bucureºti (1882-1899) executatã de

Regimentul 1 Geniu, comandat de colonelul Anton

Berindei; regiunea întãritã Focºani-Nãmoloasa-

Galaþi (1888-1893), executatã de Regimentul 2

Geniu, comandat de colonelul Zamfir Gheorghiu.

Între 1908-1913 au fost luate mãsuri pentru

perfecþionarea organizatoricã a armei geniului,

care cuprindea serviciul de geniu ºi trupele de

comunicaþii în cadrul cãrora gãsim o mare varietate

de subunitãþi de specialitate: sãpãtori minari,

poduri, pontonieri, cãi ferate, telegrafie, aerostaþii,

automobile, secþii de porumbei.

Înzestrarea armatei cu mijloace radio, motoci-

clete, automobile ºi proiectoare a dus la consti-

tuirea, în anul 1908 a unei subunitãþi specializate,

compania de specialiºti transformatã în anul 1913

în Batalionul de specialiºti, care grupa tot ce era

nou în tehnica militarã genisticã.

Prima secþie aerostaþii din armata românã a

luat fiinþã încã din 1893 prin dotarea companiei de

telegrafie a Regimentului 1 Geniu cu un balon cap-

tiv, importat din Franþa; ulterior secþia s-a transfor-

mat în companie, intrând în organica Batalionului

de specialiºti al geniului.

La începutul primului rãzboi mondial, trupele

de geniu erau formate din:

F un regiment de pontonieri;

F un regiment de cãi ferate;

F cinci batalioane de pionieri;

F un batalion de specialitãþi cu o companie

aerostaþii.

Geniºtii români au contribuit, alãturi de ceilalþi

ostaºi ai armatei române, atât prin lucrãrile execu-

tate cât ºi prin jertfa de sânge, la împlinirea

dezideratului unitãþii naþionale.

Printre misiunile îndeplinite se numãrã

amplele lucrãri de fortificare a graniþelor þãrii;

lucrãrile executate pe comunicaþii în special în

zonele de munte, care au uºurat deplasãrile opera-

tive ale marilor unitãþi, cât ºi transporturile în ve-

derea asigurãrii materiale a acestora; construirea

podului de pontoane în cadrul manevrei de la

Flãmânda (18-22 septembrie 1916); minarea

regiunilor fortificate Focºani-Nãmoloasa-Galaþi,

precum ºi podului de la Cernavodã pentru a nu fi

folosite de inamic; lucrãrile de bazã din zonele

bãtãliilor de la Mãrãºeºti ºi Oituz în vara anului

1917.

Pe baza învãþãmintelor reieºite din primul

rãzboi mondial, þinând seama ºi de realizãrile

tehnicii militare pe plan european, de consecinþele

acestora, au fost luate o serie de mãsuri vizând

înzestrarea trupelor de geniu cu tehnicã nouã ºi

dezvoltarea armei în general.

Dintre lucrãrile genistice executate de trupele

de geniu în perioada interbelicã se detaºeazã edifi-

carea sistemului de fortificaþii de la graniþa de vest

a þãrii, acþiune demaratã în anul 1936. Mãrturie a

eroismului, curajului ºi vitejiei de care au dat

dovadã geniºtii români stau numeroasele monu-

mente ridicate pe teritoriile unde au luptat pentru

cinstirea memoriei celor ce au fãcut suprema jertfã.

Dupã al doilea rãzboi mondial trupele de geniu

au cunoscut diferite modificãri, au îndeplinit

numeroase misiuni, perfecþionându-ºi necontenit

pregãtirea de specialitate.

Treceri peste cursuri de apa

Revoluþia din decembrie 1989 a deschis calea

reluãrii ºi dezvoltãrii tradiþiilor armei geniului de

armã politehnicã, a creat condiþii pentru modernizarea

trupelor de geniu ºi creºterea aportului lor la

întãrirea capacitãþii de apãrare a þãrii.

În perioada 2005-2006, o þarã întreagã a fost

martorã la manifestarea spiritului de solidaritate,

devotamentului, curajului ºi nu în ultimul rând al

profesionalismului geniºtilor Brigãzilor 4 ºi 10

Geniu pentru salvarea vieþilor oamenilor, a

bunurilor acestora, precum ºi pentru refacerea dru-

murilor ºi podurilor grav avariate sau distruse de

puhoaiele dezlãnþuite de inundaþiile produse în

judeþele Buzãu, Timiº ºi Bacãu.

Participarea contingentelor româneºti în cadrul

misiunilor internaþionale de stabilitate ºi sprijin

desfãºurate în Balcani, Orientul Mijlociu sau

Africa, sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE s-a

dovedit absolut necesarã pentru credibilitatea ºi

reuºita politicii noastre militare, dar ºi pentru afir-

marea României ca parte activã a acestui proces

global menit sã demonstreze cã orice armatã modernã

trebuie sã aibã capacitatea sã rãspundã noilor

provocãri din lumea contemporanã.

Platforme, construcþii Irak

Prin modul cum au înþeles sã-ºi îndeplineascã

misiunile încredinþate, prin dãruirea lor ºi prin spri-

jinul de sacrificiu, geniºtii, de multe ori anonimi, ºi-au

câºtigat stima ºi preþuirea camarazilor ºi civililor

români, a partenerilor de coaliþie, cât ºi a populaþiei

civile din Bosnia-Herþegovina ºi Irak.

Refacere podului din Bosnia

Din aceastã perspectivã, redimensionarea ºi

înzestrarea structurilor de geniu din Armata

României în conformitate cu cerinþele de intero-

perabilitate ºi compatibilitate cu cele similare ale

þãrilor NATO partenere, vor asigura geniºtilor

români flexibilitatea, operativitatea ºi eficienþa de a

rãmâne camarazi indispensabili în timp de rãzboi ºi

de a fi parteneri de încredere în timp de pace.


Aniversãri

11


Dintotdeauna normalitatea existentã lanivelul proceselor sociale a fost pertur-batã de apariþia unor stãri conflictuale

cu grade diferite de amplitudine, materializate prinforme diverse, începând cu violenþele stradale ºi cul-minând cu formele cele mai complexe, rãzboaiele.

Rãzboiul este definit ca fiind ,,forma cea mai vio-lentã de manifestare a conflictului social întregrupãri mari de oameni, organizate din punct devedere militar, care folosesc lupta armatã pentruatingerea scopurilor urmãrite ceea ce imprimã acestuifenomen un puternic caracter distructiv". Actual-mente rãzboiul a devenit o normalitate la nivelsocial, este acceptat de cãtre toþi oamenii fiind celmai frecvent ultima oportunitate de rezolvare aproblemelor survenite pe plan intern sau inter-naþional manifestându-se de cele mai multe ori prinmijloace inovative care abolesc orice ºablon anteriorde desfãºurare a acestuia.

În fizionomia rãzboiului un rol central esteatribuit forþelor ºi modalitãþilor de acþiune specificecare sunt utilizate prin prisma evoluþiei din ce în cemai accelerate a componentelor de sorginte etnicã,religioasã, socialã, politicã ºi culturalã.

Rãzboiul radiologic reprezintã conflictul în caresunt angajate materialele radioactive ºi mijloacele deproducere a radiaþiilor pentru a cauza pierderi umanesau animale, ori pentru a restricþiona folosirea mater-ialelor, echipamentelor, infrastructurii sau a terenu-lui. Cel mai adesea este folosit de cãtre grupãrileteroriste al cãror scop principal este acela de a provo-ca pierderi umane, de a instala panica publicã sau deproduce dezorganizãri sociale, aceste efecte fiindpotenþate prin tehnicile neconvenþionale ºi modalitãþileasimetrice folosite. Sunt considerate arme radiologicedispozitivele, armele, echipamentele care utilizeazãmateriale radioactive pentru a provoca distrugerea,producerea de pagube materiale, rãnirea personalu-lui prin radiaþiile emise în procesul de dezintegrare anucleelor izotopilor radioactivi. Materialele radioac-tive pot fi obþinute din materiale fisionabile regãsite

în laboratoare, centre medicale sau industriale, dindeºeuri radioactive sau din materiale radioactiveprovenite de la centrale nucleare civile ºi de la reac-toarele de cercetare.

Clasificarea surselor de radiaþii dupã pericolelepotenþiale asociate se face dupã caracteristicile sursei(radiologice ºi de construcþi ) ºi dupa condiþii de uti-lizare:

P Proprietãþile radiologice se referã la tipul radi-aþiei emise, timpul de înjumãtãþire al radionuclidu-lui, energia radiaþiei ºi activitatea.

P Pericolul de expunere internã ºi/sau externãsunt date de constanta gamma ºi energie, respectivcoeficienþii de conversie ai dozei la ingestie. Formachimicã ºi fizicã a materialului sursei dicteazã toxici-tatea ºi riscul de contaminare influenþând direct sce-nariile de accident.

P Condiþiile de folosinþã implicã tipul instalaþiei(fixã sau mobilã).

P Tipul aplicaþiei (medical, industrial, cercetare,militar), proiectul ºi fabricarea sursei ºi instalaþiei(dimensiuni, ecranãri, interblocãri, modul de operareîn ecran, în afara ecranului, accesibilitatea).

AMENINÞÃRI INOPINANTE ALE VIITORULUI- CONSIDERAÞII PRIVIND RÃZBOIUL RADIOLOGIC -

Colonel prof. univ. dr. Benoni SFÂRLOG Student Sergent major Mihaela BOLCHIª

Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”

Artã militarã

12


Artã militarã

13

În absenþa unui control riguros ºi adecvat surseuzate sau echipamente ce conþin surse pot ajunge lafier vechi ºi de aici la reciclare cauzând iradieri ºi con-taminãri ale publicului ºi mediului. O topire acciden-talã a unor materiale radioactive poate sã nu aibãconsecinþe radiologice grave, expunerea potenþialãdepinzând de diluþia radionuclidului în produsul finitsau deºeurile procesului de reciclare (fum, gaze, cenuºã,zgurã), dar la efectele negative trebuie adãugate con-secinþele sociale, politice ºi economice asociate .

Pe baza analizãrii ºi evaluãrii, IAEA a propusîmpãrþirea surselor pe trei categorii de risc.

Categoria I - radiografie industrialã; teletepie;iradiatoare.

Categoria II - brahiterapie teleoperatã; mãsurã-tori cu instalaþii fixe implicînd surse mari; carotajradioactiv; brahiterapia operatã manual.

Categoria III - mãsurãtori cu instalaþii implicândsurse mici.

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Rãzboiul radiologic implicã utilizarea materialelorsau a obiectelor radioactive sub forma unor dispozi-tive emiþãtoare de radiaþii-RED (Radiation EmittingDevice) plasate în clãdiri ºi instituþii publice, în insta-laþiile de aerisire, locuri aglomerate sau intens popu-late, zone urbane intens circulate care expun unnumãr mare de oameni pentru perioade îndelun-gate de timp. O altã formã de manifestare includeîmprãºtierea materialelor ºi substanþelor radioactiveasupra unei zone prin dispozitive sau mecanismespeciale de dispersare a radiaþiilor-RDD (RadiologicalDispersal Device), precum ºi prin atacul directasupra unor obiective de importanþã criticã, cum estecazul centralelor ºi reactoarelor nucleare. Aceste dis-pozitive dispersive combinã materiale non-fisionabiledar puternic radioactive cu explozibili convenþionalicare rãspândesc materialul radioactiv peste aria þintãfiind cunoscute în literatura tehnicã ºi sub denu-mirea de ,,bombe murdare", fiind etichetate ca"arme de conturbare în masã" nefãcând parte dincategoria armelor de distrugere în masã.

Pericolul indus de un atac cu un dispozitiv dispersivradiologic

Factorii care intensificã puterea de dispersie aparticulelor radioactive sunt particularizaþi detopografia zonei în care se acþioneazã cu asemeneamijloace radiologice, tipul acestora ºi obiectivele pro-puse, astfel putând fi incluºi în aceastã categorie can-titatea de material radioactiv ºi de explozibil, modali-tatea de dispersie-sub formã de praf sau aerosoli,condiþiile meteorologice locale-viteza vântului ºiumiditatea aerului.

Nota definitorie ce caracterizeazã radiaþiile con-stã în lipsa culorii, a mirosului, gustului, precum ºifaptul cã acestea sunt detectabile doar prin aparatespecializate ceea ce concurã deopotrivã cu acþiunealatentã dar distructivã la neconºtientizarea impactu-lui negativ colectiv.

Efectele asupra sãnãtãþii cauzate de expunerea laradiaþii

Efectele asupra sãnãtãþii cauzate de expunereala radiaþii sunt determinate de :

? cantitatea de radiaþii absorbitã de corpuluman;

? tipul de radiaþie;

? modul de expunere - extern sau intern;

? durata de expunere.

În funcþie de valoarea dozei absorbite boala deradiaþie poate fi de:

P gradul I - 93-232,5cGy;

P gradul II - 232,5-372cGy;

P gradul III - 372-558cGy;

P gradul IV - peste 558cGy.

Simptomatologia corespunzãtoare fiecãrui gradde iradiere se manifestã prin seturi particularizate detulburãri funcþionale ale organismului pornindu-sede la emisiile radioactive de particule alfa, beta ºigama care produc simptome precum greþuri, tran-spiraþii, senzaþii de cãldurã excesivã ºi uscãciune,adãugându-se cazurile de hemoragii, cãderea pãru-lui, insuficienþã cardiorespiratorie, cerebrovascularã,culminând cu instalarea decesului dupã un intervalde timp. Efectele imediate ale atacurilor radiologicesunt vizibile doar dacã cantitatea de materialradioactiv degajatã în mediu ºi radioactivitatea ele-mentelor utilizate ating valori foarte mari, în generalurmãrile resimþindu-se în timp prin efectele directeasupra genomului uman.

Impactul psihologic determinant al rãzboiuluiradiologic

Efectele psihologice provenite din teama de a fiexpuºi pot fi consecinþele majore ale unei "bombemurdare". Oamenii intrã în panicã ºi totul în jurullor va fi un adevãrat haos, deoarece puþini dintre eicunosc însemnãtatea radiaþiilor ºi modalitãþile speci-fice de protecþie. Post-atac oamenii au mare nevoiede personal specializat în domeniul radioprotecþiei.Având la dispoziþie mijloace de comunicare în masãºi suficiente surse de informare, în zilele noastre,majoritatea oamenilor încã asociazã radiaþiile cuaccidentul nuclear de la Cernobîl, echivalându-l cupericol, moarte sigurã, contaminare, ºi risc perma-nent de explozie.

Impactul economic

Atacul radiologic implicã costuri enorme pentrudecontaminare ce implicã ecranarea zonelor afectateprin acoperire cu ziduri de beton sau plumb,demolãri ale clãdirilor, distrugerea mijloacelor deexistenþã pe mãsurã ce suprafeþele contaminate suntcurãþate de particulele radioactive sau izolarea zoneicontaminate prin declararea acesteia "zonã moartã".Un bun exemplu este Cernobîlul, care abia dupã 22de ani începe sã îºi reia uºor, uºor activitãþile trecutepe linie moartã dupã catastrofa de la centrala

nuclearo-electricã.

Concluzii

Utilizat cu preponderenþã de cãtre grupãrileteroriste, rãzboiul radiologic reprezintã o modalitateimprevizibilã, eficientã, accesibilã, cu grad de notor-ietate relativ scãzut prin care se infuzeazã panicapublicã, haosul ºi nesiguranþa colectivã prezentândurmãri semnificative asupra ordinii sociale; este creatprin misiunile ºi obiectivele grupurilor de interese,încercându-se destabilizarea raportului de forþe din-tre statele influente pe scena nuclearã pentru deter-minarea supremaþiei ºi a luptei pentru putere.

BIBLIOGRAFIE

1. Col. dr. Constantin Opriºor, Strategia militarã,Bucureºti, Editura Academiei de Înalte StudiiMilitare, 1987.

2. S.M.G/CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN înArmata României, 2008.

3. Col. dr. Gheorghe Cojocaru, Col. dr. IonOlteanu, Mr. dr. Gabriel Achim, Primul ajutor ºitratamentul medical în urma atacului cu ADMCBRN-Tehnici, tactici ºi proceduri, Editura CentruluiTehnic-Editorial al Armatei, 2006.

4. General dr. Mircea Mureºan, General debrigadã (r) dr. Gheorghe Vãduva, Rãzboiul viitoru-lui, viitorul rãzboiului, Editura UniversitãþiiNaþionale de Apãrare, Bucureºti, 2004.

5. Pagini internet

* www.nato-pa.int;

* www.nae.edu;

* http://www.nti.org/h_learnmore/radtutorial;

* http://www.iaea.org/Publications/Magazines/Bulletin/Bull164/16405800211.pdf


Artã militarã

14

APÃRAREA NBC 17/2009 Artã militarã

15

Mediile urbane. Pentru planificareaApãrãrii CBRN comandanþii trebuie sãfie familiarizaþi cu modul în care

terenul urban va afecta misiunea lor într-un mediuCBRN. Spre exemplu, numãrul instalaþiilor TIM(Materiale Toxice Industriale) este probabil crescut înzonele urbane, iar vântul care transportã norul conta-minat cu aerosoli va fi influenþat de consideraþiimicro-meteorologice specifice terenului urban ºi deexistenþa unui numãr mare de necombatanþi.

Dispersia agenþilor ºi comportamentul ulterior alacestora poate fi semnificativ modificat în mediiurbane. Variaþiile de temperaturã locale ºi turbu-lenþele curenþilor de aer cauzate de prezenþa struc-turilor/clãdirilor mari vor avea tendinþa sã infirmemetodele de prognozare a pericolului, cauzând"puncte fierbinþi" în adãposturile clãdirilor, traseulneregulat al vaporilor toxici ºi redispersia prin sistemelede aer condiþionat. În acelaºi timp, structurile intactevor asigura oportunitãþi pentru evitarea contaminãriicu agenþi lichizi.

Este important sã ne familiarizãm cu câteva dintrecele mai comune ºabloane/tipare privind deplasareanorului toxic ºi a dispersiei în zonele construite.Familiarizarea cu modul în care vântul ºi alte condiþiimeteorologice influenþeazã eliberarea agenþilor înatmosferã într-un mediu urban va facilita reacþia încazuri potenþial neaºteptate ori împotriva tendinþelorprivind deplasarea ºi dispersia acestora. Miºcareaaerului în jurul clãdirilor ºi a altor structuri este foartecomplicatã ºi din acest motiv modelele miºcãrii curen-þilor de aer pot fi foarte diferite, depinzând de formaclãdirilor, înãlþimea relativã a acestora ºi alþi factori.Din nefericire, nu existã date suficiente ºi informaþiidisponibile pentru a construi reguli potrivite nume-roaselor situaþii care pot sã aparã în zonele urbane.

Consideraþii privind protecþia chimicã. Structurileurbane pot asigura protecþia împotriva atacurilor prinpulverizare, dar aceste adãposturi creeazã o serie deprobleme. În general, agenþii chimici au tendinþa de ase acumula ºi persista în zonele joase, cum sunt celeîntâlnite în locaþii urbane, spre exemplu subsolurile,

canalele colectoare sau tunelurile de metrou.Personalul ar trebui astfel sã evite aceste zone joase.Timpul de staþionare a agenþilor cum ar fi somanul(GB) creºte semnificativ când agenþii se instaleazã înaceste zone. Odatã cu momentul producerii atacului,detecþia contaminãrii chimice ºi determinarea tipuluiagentului devin foarte importante. Personalul trebuiesã cerceteze în întregime zona suspectatã a fi contami-natã chimic înainte de a se încerca ocuparea sau tra-versarea acesteia. În plus, concentraþiile agenþilorchimici vor descreºte în general cu creºterea înãlþimiistructurii/clãdirii, astfel personalul trebuie dispus lanivelurile superioare ale clãdirilor, acestea deter-minând concentraþii mai scãzute ale agentului.

Consideraþii privind protecþia biologicã. Clãdirile ºialte structuri urbane pot asigura o anumitã protecþieimediatã împotriva pulverizãrii/contaminãrii directe.În orice caz, caracterul durabil al acestor structuripoate creºte eficienþa agenþilor biologici. Toxinele bio-logice sunt foarte eficiente intr-un mediu urban ºi deaceea personalul trebuie sã adopte mãsuri de pre-cauþie suplimentare faþã de agenþii chimici. Agenþiibiologici în totalitate sunt mai toxici decât agenþiichimici, iar efectele acestora sunt în mod specialamplificate în spaþii închise. Operaþiile de acoperiresunt în mod particular facilitate în teren urban.Existenþa apei ºi a proviziilor de hranã sunt þintele pri-oritare în cazul atacurilor cu agenþi biologici. De aceeamãsurile de igienã personalã ºi colectivã devin un fac-tor deosebit de important pentru supravieþuirea înastfel de medii. Caracteristicile terenului urban faciliteazãposibilitatea transmiterii agenþilor biologici contagioºide la persoanã la persoanã. Este atributul comadanþilorsã stabileascã ºi sã impunã cu consecvenþã respectareamãsurilor igienico-sanitare a personalului, incluzândexecutarea imunizãrilor. Ei trebuie sã se asigure, deasemenea, cã personalul consumã apã ºi hranã numaidin surse proprii, sigure; rezervele nu trebuie însãconsiderate ca fiind sigure, înainte de a fi testate.

Consideraþii privind protecþia nuclearã. Fãrã a fipregãtite suplimentar, clãdirile neîntãrite nu oferã oprotecþie adecvatã împotriva efectelor exploziilor

CONSIDERAÞII PRIVIND EFECTELE MEDIULUI URBAN ASUPRA OPERAÞIILOR CBRN

Locotenet colonel Ioan FÃRCAª - Biroul Apãrare NBC ºi Comunicaþii/SMFTCãpitan Alexandru HERCIU - Batalionul 72 Apãrare NBC


16

nucleare. Dacã sunt utilizate corect, subsolul ºiparterul clãdirilor care au structura de rezistenþã dinoþel sau beton armat pot oferi o protecþie suplimentarã,exceptând suprapresiunea. În cazul adãpostirii în inter-iorul clãdirilor, personalul trebuie sã evite dispunereaîn apropierea ferestrelor în scopul evitãrii rãnirilorprovocate de zborul cioburilor de sticlã ºi a dãrâmã-turilor/sfãrâmãturilor desprinse din clãdirile distruse.De asemenea, personalul poate suferi arsuri severeprin deschiderile orientate spre epicentrul explozieinucleare. Sistemele de canalizare ºi tunelurile demetrou pot fi considerate pregãtiri disponibile în astfelde situaþii în unele zone urbane. Acestea asigurã oprotecþie mai eficientã decât clãdirile construite lanivelul solului. Personalul nu trebuie sã foloseascãstructurile de lemn sau alte materiale inflamabile încãutarea protecþiei, deoarece acestea se vor aprinde.Clãdirile constituie într-adevãr o mãsurã de protecþieîmpotriva contaminãrii radioactive ºi personalul poatefolosi pentru deplasare sistemul de canalizare colectorºi tuneluri. În orice caz, este necesar a fi luate în con-siderare ºi pericolele datorate prãbuºirii clãdirilor caurmare a deflagraþiei.

Urmãtoarele paragrafe furnizeazã informaþii debazã (primare) asupra câtorva dintre cele mai comuneºabloane/tipare cu privire la dispersia ºi deplasareanorului periculos/agentului CBRN care se formeazã înlocalitãþi. Familiarizarea cu modul în care vântul ºialte condiþii meteorologice au impact asupra eliberãriiagentului toxic în atmosferã într-un mediu urban, vafavoriza reacþii de rãspuns la situaþii ipotetic neaºtep-tate sau de înþelegere a deplasãrii ºi dispersiei dezor-donate a acestora.

Regulile prezentate în paragrafele urmãtoare suntdoar linii generale, care nu pot fi aplicate în toate situ-aþiile din cauza prea multor factori implicaþi (variabile)pentru a permite definirea lor mai clarã de atât.

Particularitãþi ale vântului

Determinarea direcþiei vântului ºi mãsurareavitezei acestuia la nivelul pãmântului nu pot fi consi-derate concludente pentru vântul reprezentativ/pre-dominant în cazul zonelor urbane din cauza compli-caþilor curenþi de aer care se formeazã în jurulclãdirilor. De aceea, în determinarea direcþiilor ºi dis-tanþelor pânã la zonele în care personalul va fi evacuatîn condiþii de siguranþã se va lua în calcul vântulreprezentativ ºi nu se va þine seama de vârtejurilelocale. Aceastã situaþie este ilustratã în figura nr. 1.

Figura nr. 1 - Particularitãþi ale vântului

În majoritatea cazurilor, determinarea direcþieivântului în apropierea clãdirilor nu va fi utilizatã încalculul la scarã mare privind deplasarea norului con-taminat. În locul acestora se vor lua în calcul mãsurã-torile efectuate deasupra construcþiilor sau în zone încare curenþii de aer nu sunt influenþaþi de construcþii,copaci sau alte obstacole. Mãsurãtorile de vânt se vorefectua între sau în apropierea clãdirilor ºi vor fi uti-lizate numai pentru determinãri ale deplasãriiagenþilor toxici în interiorul unui perimetru carecuprinde unul sau douã cvartale de la locul emisieiacestora.

Antrenarea vântului în vârtejuri

Atunci când vântul bate frontal în zidurileclãdirilor, agenþii toxici concentraþi se pot ridica întreclãdiri înspre partea superioarã a acestora ºi lua timpîndelungat pânã la disipare. Aerosolii pot fi antrenaþiîntre clãdiri de miºcãri turbionare ale aerului, în sensascendent, caz în care norul contaminat va atingepãtura de aer curat aflatã deasupra clãdirilor destul detârziu (aºa cum se aratã în figura nr. 2). În majoritateacazurilor, clãdirile înghesuite precum ºi strãzile îngustevor favoriza persistenþa agenþilor toxici.

Figura nr. 2 - Antrenarea agentului toxic în vârtej


Artã militarã

17

Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ puternic,nivelurile de concentraþii ale agentului toxic eliberatîntre douã clãdiri pot rãmâne ridicate pentru o lungãperioadã de timp în cazul în care direcþia reprezenta-tivã a vântului nu este paralelã cu "strada-canion". Înacest caz unul, douã sau chiar trei vârtejuri turbionare,slabe ca intensitate, se pot forma între douã clãdiri ºiîncepe sã antreneze agentul. Atunci când vântulreprezentativ se manifestã aproape perpendicular pepereþii clãdirilor, viteza vântului în "strada-canion"este în general scãzutã. Pe de altã parte, creºterea sem-nificativã a vitezei vântului ºi diluþia agentului toxic seproduce atunci când vântul bate în lungul strãzii.

Modelele de dispersie tradiþionale consacrate careutilizeazã caracteristicile vântului reprezentativ potsubestima timpul necesar pentru împrãºtierea/diluþianorilor toxici la valori sigure. În cazul în care agentultoxic este eliberat între clãdiri, este foarte dificil deestimat timpul de împrãºtiere atâta timp cât acestaeste funcþie de spaþiul construit, înãlþimi, înãlþimi rela-tive, adâncime, formã, unghiul sub care bate vântul,puterea sursei de emisie/eliberare a agentului, capaci-tatea ºi posibilele condiþii de stabilitate ale aerului peverticalã.

Acumularea agenþilor toxici

Cãile de acces ascunse ori firidele/niºele clãdirilorpot reþine ºi pãstra agenþii toxici pentru o perioadã detimp dupã ce norul contaminat a trecut. În acestecazuri, dupã determinarea cu certitudine a faptului cãmasa principalã a norului toxic s-a împrãºtiat, trebuieluatã în calcul posibilitatea rãmânerii unor concen-traþii de agenþi în stagnare în unele zone de niºã(alcov), aºa cum este reprezentat în figura nr. 3.

Figura nr. 3 - Acumularea agentului toxic

În firide, intrãrile multor clãdiri, spaþii rãmasedeschise, adâncituri ale clãdirilor vântul poate stagnasau forma vârtejuri. Este posibil ca o cantitate pericu-loasã de agent sã rãmânã încã în aceste zone pentruceva timp dupã ce vântul reprezentativ a îndepãrtat

norul toxic. Dacã agentul toxic eliberat este mai greudecât aerul, acesta se poate acumula la fel de bine înlocurile joase aflate sub sau la nivelul solului.

Aceste alcovuri sunt spaþii unde de obicei oameniise adunã pentru a se adãposti, deci pentru o protecþieCBRN eficientã a personalului trebuie conºtientizatãºi posibilitatea ca aerul în aceste spaþii sã rãmânã con-taminat pentru perioade relativ lungi de timp dupãmomentul eliberãrii agentului în atmosferã. Esteimposibil de afirmat cu certitudine timpul necesarpentru ca aerul sã atingã valori sigure în aceste cavitãþi,datoritã uriaºei game de forme ºi dimensiuni pe careacestea le pot avea.

Consecinþe ale canalizãrii vântului pe axa strãzii

În cazul în care vânturile sunt paralele cu strada,norul contaminat poate fi canalizat pe "strada-canion".Oricum norul toxic se poate deplasa pe deasuprastrãzilor, de fapt acesta poate parcurge câteva cvartaleîn fiecare direcþie de-a lungul strãzilor. Aceasta esteilustratã în figura nr. 4.

Figura nr. 4 - Canalizarea pe axãClãdirile se pot comporta ca un canal ºi pot forþa

deplasarea norului în josul strãzii. În general, vântuleste încetinit de clãdiri. Dacã vântul reprezentativ esteparalel cu "strada-canion", ascensiunea verticalã a toxi-cului nu se va produce, în acest caz norul contaminatfiind antrenat pânã la înãlþimea clãdirilor.

În unele cazuri, oricum câteva clãdiri pot canalizacurentul de aer, acest fapt având drept rezultat o vitezãrelativ mare a vântului. În acest caz, agentul toxiceliberat în canalul reprezentat de stradã poate fi dis-persat rapid datoritã vitezei mari a vântului asociatãcu miºcãri turbulente ale aerului. Într-un mediu com-plex aºa cum este cel urban, este dificil de stabilit oregulã pentru cazurile în care se produce accelerareavântului sau când nu.

În plus faþã de efectele canalizãrii, norul toxic estede obicei transportat de vânt pe deasupra strãzilordatoritã vârtejurilor turbionare care se formeazã laintersecþiile cu strãzile adiacente, care se încruciºeazãcu "strada-canion". De aici în colo, norul contaminatpoate traversa câteva cvartale perpendicular pe


direcþia vântului reprezentativ. Personalul specializatde Apãrare CBRN nu trebuie sã considere aceste strãzica fiind zone sigure.

Consecinþe ale canalizãrii vântului în afara axeistrãzii

Norul toxic poate fi canalizat pe strãzile dinapropierea punctului emisiei ºi deviat de la direcþiareprezentativã a vântului. De îndatã ce norul este disper-sat deasupra clãdirilor, acesta se va deplasa pe direcþiareprezentativã a vântului, dar axa centralã a noruluiva fi în afara punctului de eliberare a agentului (surseiemisiei). Acest fapt este reprezentat în figura nr. 5.

Figura nr. 5 - Canalizarea în afara axei

Pe când un grup de clãdiri poate canaliza curen-tul la nivelul strãzii, norul toxic eliberat în stradã maijos de înãlþimea clãdirilor se poate deplasa câtevacvartale pe o direcþie oblicã faþã de direcþia reprezen-tativã a vântului. Numai atunci când norul este dis-persat deasupra înãlþimii clãdirilor o parte a acestuiase va deplasa pe direcþia vântului reprezentativ.

Personalul specializat de Apãrare CBRN trebuiesã conºtientizeze cã poate fi greºitã presupunerea cãnumai zona de eliberare a toxicului trebuie evacuatãatunci când vântul nu suflã paralel cu "strada-canion".Ca ºi rezultat al efectului de canalizare a curentului lanivelul strãzilor, o datã trebuie luat în calcul faptul cã lascarã micã deplasarea norului toxic va urma în generalstrada, în timp ce la scarã mare deplasarea va fi, deregulã, paralelã dar deplasatã faþã de linia ce defineºtepunctul de eliberare în atmosferã a toxicului ºi direcþiapredominantã a vântului. De aceea, direcþia vântuluiraportatã de staþia/biroul de meteorologie local poatesã nu fie semnificativã pentru condiþiile de vânt lalocul evenimentului/incidentului CBRN. Mai multdecât atât, împrãºtierea lateralã a norului toxic pe dis-tanþe mari de cãtre vântul la suprafaþa pãmântuluipoate fi semnificativ mai mare decât matricele de dis-persie, din moment ce o consecinþã a canalizãriicurenþilor la nivelul strãzii este extinderea transportu-lui transversal al acestora.

Transportul agentului de cãtre vãtrej

Aerosolii ºi gazele se pot deplasa pe distanþescurte împotriva direcþiei reprezentative a vântului înzone de recirculare de-a lungul pereþilor construcþiilorºi în vârful clãdirilor. În acest caz, însãºi sursa emisiei(eliberarea sub presiune) poate fi consideratã a fi vântla suprafaþa solului. Personalul specializat de ApãrareCBRN trebuie sã ia în calcul influenþa amplasãrii con-strucþiilor în apropierea locului emisiei agentului toxic.

Figura nr. 6 - Transportul agentului de cãtre vârtej

Chiar ºi în cazul unui vânt reprezentativ stabil,formarea vârtejurilor turbionare de aer care se formeazãde-a lungul pereþilor ºi acoperiºurilor clãdirilor pottransporta agentul toxic în direcþia opusã acestuia.Intensificarea turbulenþelor curenþilor de aer la nivelulsolului pot antrena aerosolii ºi gazele în sens ascen-dent din punctul de eliberare în atmosferã pânã învârful acoperiºurilor unde aceºtia pot fi antrenaþi înzona de recirculare.

În ciuda faptului cã aceste miºcãri la nivelulpereþilor ºi acoperiºurilor nu persistã mult timp, rafaleintermitente ale curenþilor pot deplasa norul toxicîmpotriva vântului reprezentativ. Personalul specializatde Apãrare CBRN trebuie sã conºtientizeze faptul cã opoziþie înaltã nu trebuie consideratã ca fiind sigurã,chiar dacã vântul reprezentativ este constant. În plus,aceste rafale ale curenþilor de aer pot conþine mase aleagentului toxic nedispersat/nediluat, existând risculexpunerii personalului la concentraþii periculoase aleacestuia.

Variaþii ale vântului - la scarã mare

Vântul reprezentativ îºi poate modifica direcþiaaccidental astfel încât o zona consideratã sigurã înmomentul eliberãrii agentului toxic în atmosferãpoate fi expusã ulterior contaminãrii. Personalul spe-cializat de Apãrare CBRN trebuie sã monitorizeze/supravegheze permanent caracteristicile vântuluireprezentativ, în special direcþia acestuia, astfel încâtevacuarea/dispunerea personalului sã se execute înlocaþii sigure.

Artã militarã

18


19

Vântul reprezentativ îºi poate schimba direcþia înintervale de timp cuprinse între câteva minute la câtevaore. Aceste schimbãri de direcþie pot interveni spreexemplu ca rezultat al:

? schimbãrii condiþiilor meteorologice la scarãmare;

? curenþii de aer care se formeazã pe versanþiimunþilor, pe vãi ºi brizele marine;

? modificãri ale gradului de stabilitate ale aeruluipe verticalã ca urmare a încãlzirii sau rãcirii scoarþeiterestre.

În scopul menþinerii unor zone sigure, personalulspecializat de Apãrare CBRN trebuie sã monitorizezepermanent direcþia reprezentativã a vântului, acordândo atenþie deosebitã perioadelor de tranziþie (de exem-plu rãsãritul ºi apusul soarelui sau schimbarea condiþi-ilor atmosferice). Ei trebuie de asemenea sã cunoascãfaptul cã parametrii vântului reprezentativ se potmodifica cu variaþii ale înãlþimii terenului ºi schim-barea locului de dispunere, astfel încât zonele consi-derate a fi sigure - în baza tiparelor de dispersie careutilizeazã ca ºi informaþie un singur vânt reprezenta-tiv - pot fi greºit prognozate pentru zonele îndepãrtatefaþã de locul emisiei agentului. Spre exemplu, atuncicând norul este ridicat la înãlþimi mari în atmosferã,vântul la acele altitudini pot transporta agentul toxicîntr-o direcþie diferitã de cea de la nivelele inferioare.

Variaþii ale vântului - la scarã micã

Vânturile locale (la scarã micã) îºi pot schimbadirecþia foarte rapid, astfel încât acestea pot alternadintr-o parte în alta a clãdirilor în interval de câtevasecunde. Acest fapt este unul foarte des întâlnit, ºi sedatoreazã naturii curgerii turbulente a vântului.Personalul specializat de Apãrare CBRN nu trebuie sãconsidere cã sunt în siguranþã într-o parte a clãdiriidoar pentru cã la un moment dat norul toxic se aflãde cealaltã parte.

Un vânt local nu trebuie considerat niciodatãcomplet stabil, deoarece acesta îºi va modifica rapiddirecþia ºi viteza de deplasare. În medie, vântul poatesufla într-o anumitã direcþie, dar instantaneu, aceastase poate modifica. Pentru vânturile locale cu vitezescãzute, vântul se poate întoarce în sens opus în câtevasecunde. Aceasta înseamnã cã nici chiar atunci cândun nor toxic este determinat cã se deplaseazã în modclar într-o anumitã direcþie, un curent contrar de aerse poate produce la partea superioarã a acestuia. Încondiþii de vânt scãzut ca ºi intensitate ori în zilelefierbinþi de varã, Personalul specializat de ApãrareCBRN trebuie sã ºtie cã natura turbulentã a vântului

poate în mod instantaneu produce o schimbare însens opus a deplasãrii norului toxic.

Depunerea agentului toxic

Dupã ce norul contaminat a pãrãsit zona eliberãrii,solul ºi clãdirile pot rãmâne contaminate. Deoareceexistã riscul prezenþei agenþilor toxici pe suprafeþeleacestora, personalul specializat de Apãrare CBRN valua mãsuri pentru evitarea intrãrii în contact cu acesteapânã la executarea decontaminãrii totale.

Producerea contaminãrii este influenþatã de pro-prietãþile agentului toxic, tipul suprafeþei contaminateºi condiþiile meteorologice. Natura contaminãrii nupoate fi vizibilã cu ochiul liber, de aceea suprafeþele pedeasupra cãrora s-a deplasat norul toxic trebuie sã fieconsiderate ca fiind contaminate. Mai mult, aerosoliise pot reîntoarce în aer purtaþi de rafale de vânt saucurenþi de aer, ceea ce impune protecþia aparatuluirespirator în interiorul acestor suprafeþe contaminate.

Efecte în interiorul clãdirilor

Pe timpul deplasãrii norului toxic este recoman-dat ca ferestrele ºi uºile sã rãmânã închise. Dupã ceacesta a trecut, de clãdire, este mai sigurã evacuareaacestora. Pentru o eliberare a agentului în aer liber,matricele aratã cã iniþial concentraþiile agentului pot fimai scãzute în interior, dar ulterior concentraþiileacestui scad mai rapid în spaþii deschise, aceastãrelaþie depinde oricum de detaliile/posibilitãþile de fil-tro-ventilaþie a clãdirii.

O estimare a situaþiei în astfel de cazuri trebuie sãþinã seama de condiþiile de siguranþã care pot diferi înspaþiile închise faþã de spaþiile deschise, pe timpulderulãrii unui eveniment/incident CBRN. Modeleletiparele dispersiei simple uzitate aproximeazã concen-traþiile toxicului în ambele situaþii - în interior ºi înexterior - în funcþie de timp. Din nefericire, ventilareacorespunzãtoare a clãdirilor rãmâne încã o cerinþã(filtro-ventilaþia acestora în zilele noastre reprezintãdoar cazuri particulare) de aceea stabilirea unorîndrumãri stricte pentru determinarea timpului deieºire pot fi dificil de stabilit.

BIBLIOGRAFIE

1. FT/CBRN-6, Manualul protecþiei CBRN,Anexa nr..9.

2. 1. FT/CBRN-10, Manualul operatorului pen-tru raportarea exploziilornucleare,atacurilor chimiceºi biologice, prognozeºi avertizarea pericolelor asoci-ate ºi zonelor de risc.


Este timpul ca armele sã fie folosite pentru a con-trola, nu pentru a ucide. Pânã la urmã, oameniisunt mai folositori în viaþã.

Profundele transformãri care au loc pe scenapolitico-militarã internaþionalã, diversificarea con-tinuã a fenomenelor de crizã, menþinerea instabilitãþiila nivel regional ºi subregional, proliferarea armelorde distrugere în masã NBC, a tehnologiilor ºi mater-ialelor nucleare, a armamentelor ºi mijloacelor letaleneconvenþionale, accesul uneori necontrolat la aces-tea, amploarea fenomenului terorist ºi preocupareasporitã de perfecþionare a acþiunilor acestuia pe planmondial, amploarea comerþului ilicit cu muniþii ºimateriale radioactive, cu agenþi biologici ºi chimici,determinã o viziune nouã asupra apãrãrii NBC, camãsurã de asigurare a operaþiilor militare ºi de pro-tecþie a forþelor pentru evaluarea pericolelor, con-secinþelor ºi efectelor de masã ce pot fi produse deunele acþiuni ostile, necontrolate sau accidentale.

Cea de-a treia caracteristicã a viitorului câmp deluptã este strâns asociatã noilor forme de agresivitatepe care luptãtorul trebuie sã le impunã -ºi sã le facãfaþã- în luptã, în condiþiile unui refuz în creºtere alopiniei publice ºi al factorilor politici de sacrificare avieþilor. În atmosfera tensionatã din zilele noastre,este tot mai important ca potenþialul adversar sã fieînvins protejându-se vieþile oamenilor.

Întreaga relaþie dintre om ºi naturã a suferit pro-funde transformãri datoritã faptului cã din negli-jenþã ºi ignoranþã -uneori chiar din rea-credinþã-omul a ajuns sã devinã autorul crizei cu care se con-frunta mediul înconjurator, crizã ce pune sub sem-nul întrebãrii propria sa supravieþuire. Ca suport alvieþii, mediul natural a imprimat ºi continuã sãimprime acþiunilor de luptã numeroase particularitãþi.Acþiunea de desconsiderare a configuraþiei mediuluinatural în cazul luptelor s-a amplificat odata cuevoluþia mijloacelor de luptã. Aºa s-a ajuns cã astãzi,armele ºi sistemele de armament sã constituie -prinînsãºi existenþa lor- un permanent ºi potenþial peri-col de dezechilibre ecologice. Mediul natural ca atarenu constituie obiectiv militar ºi nu ar trebui sã fieafectat de derularea ostilitãþilor.

Sunt motive serioase pentru care în armatelemoderne se fac cercetãri asidue pentru punerea lapunct a armamentului neletal, adaptat stãrilor denon-rãzboi ºi non-pace (lasere orbitoare, radiaþiiizotropice, arme cu infrasunete), precum ºi pentruapariþia în forme perfecþionate a armamentului,,ecologic'', în mãsurã sã nu cauzeze pagube mediu-lui: aparaturã de bruiaj, arme laser etc.

Armele neconvenþionale, într-o accepþiune mailargã, sunt acele arme sau acþiuni care au ca urmare,pe de o parte, pierderi mari de vieþi omeneºti, iar pede altã parte, mari distrugeri materiale sau mutaþiigeoclimatice, ecologice, genetice etc., dar existã ºiarme care, în ultimã instanþã, în cazul unui conflict,au ca scop limitarea pierderilor umane la minimumposibil.

Din aceste puncte de vedere armele necon-venþionale se clasificã în:

? arme neconvenþionale letale;

? arme neconvenþionale cu efecte imprevizibile;

? arme neconvenþionale neletale sau non-letale.

Preocuparea pentru dezvoltarea armelor nele-tale este una dintre cele mai noi tendinþe a industri-ilor de armament. Armele neletale sau non-letale(N.D.T. - Non Lethal Disabling Tehnologies) suntconsiderate acele tehnologii care pot anticipa, preîn-tâmpina sau bloca folosirea armamentului con-venþional, reducând pierderile în vieþi omeneºti ºidegradarea mediului ambiant.

Sunt sisteme funcþionale integrate ce pot oferifactorilor de decizie sau celor ce se aflã în linia întâi,atât din domeniul aplicãrii legilor, cât ºi din cel mili-tar, o alternativã la armele de foc ºi de distrugere înmasã nucleare, radiologice, biologice ºi chimice, uti-lizate în prezent sau preconizate a fi utilizate. Ele aufost concepute iniþial pentru a stopa fenomenulterorist, a controla grupãrile radicale, cartelurile trafi-canþilor de droguri ºi organizaþiile internaþionale alecrimei organizate, adicã sã acþioneze acolo undefolosirea armelor clasice, convenþionale este fieineficace, fie inoportunã.

ARMELE NECONVENÞIONALE ªI NELETALE ÎN RÃZBOAIELE VIITORULUI

Sublocotenent Daniela HOIDRAG

Brigada 282 Infanterie “Unirea Principatelor”

Artã militarã

20


Artã militarã

21

Multe state îºi manifestã preocuparea de a putearezolva potenþialele situaþii de crizã farã a recurge lautilizarea armamentului convenþional ci, prin între-buinþarea tehnologiilor neletale de scoatere dinlupta (NDT), ca o varianta mai "productivã" dinpunct de vedere politic, militar ºi economic.

Domeniile tehnologice ce ar putea furniza"arme care nu ucid" pot fi grupate în mai multe cate-gorii de arme neletale: impulsuri electromagneticenenucleare, generatoare acustice ºi de radiaþie, laserde joasã energie, dispozitive de orbire, microunde deputere, infrasunete, agenþi calmanþi, agenþii lichizide friabilizare a metalelor, substanþele supercaustice,tehnologiile de reducere a aderenþei, tehnologiile dealterare a combustiei, tehnologiile de stimulare ºiiluzionare vizuala, psihoreactive, ceaþã sufocantã,agenþi antiinfracþiune, etc.

Din categoria armelor neconvenþionale neletalesau non-letale prezentãm în continuare câteva din-tre armele ce pot fi folosite pe câmpul de luptã ºi caredeja existã în dotarea unor armate.

Personnel Halting and Stimulation Response(PHaSR)

Cu un design futurist, Personnel Halting andStimulation Response (PHaSR) are aceeaºi greutateca ºi o mitralierã M60 încãrcatã, aproximativ 9 kilo-grame, dar, în loc de gloanþe, foloseºte raze laser careîi afecteazã agresorului vederea, nepermiþându-i sãvadã sursa luminii laser. Efectul poate fi comparat cucel al razelor solare puternice

PhaSR este o armã neletalã portabilã preventivãlansatã de Ministerul Apãrãrii Statelor Unite. Esteproiectatã sã dezorienteze ºi sã orbeascã temporarþinta - adversarul - folosind un sistem cu douã lungimide undã diferite. Scopul: protecþia trupelor ºi con-trolul mulþimilor ostile.

Situaþia din Irak a încurajat Statele Unite sãaccelereze dezvoltarea armelor laser neletale. În2006 forþele americane foloseau deja lumini strãlu-

citoare în punctele de control al traficului din Irakpentru a orbi ºoferii care se apropiau în vitezã.

Cu mai mult de un deceniu în urmã StateleUnite au lansat un tip de armã laser, denumitã Sabre203. Dispozitivul special era ataºat dedesubtul þeviiunei puºti normale, emiþând o luminã laser de putereslabã pe o lungime de pânã la 300 m. A fost folositãde forþele americane în Somalia în 1995, dar aban-donatã mai târziu datoritã efectelor asupra sãnãtãþiiºi ineficacitãþii sale.

Noul prototip este prevãzut cu reglare automatãa distanþei de siguranþã pentru vãz, reducându-seposibilitatea afectãrii permanente a ochilor.

Cu Personnel Halting and Stimulation Responseviitorul este acum.

Active Denial System (ADS)

Active Denial System - informal denumit "razadureroasã" - este o armã neletalã cu energiedirecþionatã dezvoltatã de armata americanã.Potrivit firmei Raytheon, realizatoarea acesteia, estevorba de un puternic emiþãtor de unde milimetriceutilizat la oprirea, dispersarea, dezarmarea ºi asigu-rarea controlului asupra unei mase de oameni înar-maþi. Principiul de funcþionare se bazeazã pedirecþionarea spre þintã a unei radiaþii electromag-netice, cu o frecvenþã de 95 GHz, efectul fiind circu-lar, pe o razã de 500 m. Energia ajunge la þintã ºipãtrunde în piele pânã la 0,4 mm încãlzind repedesuprafaþa acesteia ºi provacând o puternicã senzaþiede arsurã.

Noua tehnologie urmeazã sã intre în dotareaarmatei americane în maximum trei ani. Prototipulare forma unui emiþãtor dreptunghiular de dimensi-uni mari, care poate fi montat pe un vehicul militarde tip Humvee.

Versiunile urmãtoare vor putea fi montate labordul avioanelor ºi navelor. Razele termice pot


22

pãtrunde prin haine, însã nu pot penetra zidurile,temperatura proiectatã fiind de aproximativ 50 degrade Celsius. Sunt necesare doar douã secundepentru a se ajunge la aceastã valoare. Durereasimþitã determinã retragerea adversarului în maipuþin de o secundã. Arderea pielii va fi provocatã deexpunerea timp de 250 secunde la unda electromag-neticã.

Testarea prototipului s-a fãcut pe oameni ºi ani-male. Militari ºi civili s-au oferit voluntari pentru aparticipa la test. Jurnaliºtii care au participat pe tim-pul exerciþiilor demonstrative efectuate într-unpoligon din statul american Georgia au descris sen-zaþia ca fiind similarã cu acea cãldurã dintr-un cup-tor încins, greu de suportat. Experþii militari susþincã efectele sunt inofensive.

Riscul rãnirii este extrem de redus, ActiveDenial System având în schimb potenþialul sã deter-mine o extraordinarã capacitate a forþelor americaneîn îndeplinirea complexelor misiuni din prezent.

Impulsuri electromagnetice nenucleare

Aceste impulsuri sunt produse de generatoarede radiaþii puternice (cu o putere minimã, la iesire,de 1GW), putand fi montate ºi pe mijloace de trans-port rutiere, cu capacitate mare. Sunt destinate dis-trugerii sistemelor electronice neprotejate (de comu-nicaþie, de navigaþie, de prelucrare a datelor etc.) -atât civile cât ºi militare.

O altã sursã este arma electromagneticã care,prin explozia unei încãrcãturi, creeazã un impulselectromagnetic asemãnãtor celui produs deexplozia nuclearã.

Armele cu impuls electromagnetic sunt arme dedistrugere electronicã în masã, ce pot viza o marevarietate de þinte. Folosirea acestui tip de arme pro-duce blocarea totalã a oricãrui sistem vizat ceconþine componente electronice. Deoarece armelecu impuls electromagnetic pot cauza distrugeri pezone mai mari decât armele convenþionale, din

punct de vedere tactic se pot realiza economii sub-stanþiale în ceea ce priveºte raportul forþã-mãrime laun anumit nivel de daune produse.

Cea mai eficientã metodã de apãrare împotrivaarmelor cu impuls electromagnetic este plasareaîntregului echipament electronic sau de tehnicã decalcul într-o incintã conducãtoare din punct devedere electric (cuºcã Faraday). Totuºi, majoritateaacestor echipamente trebuie sã comunice între ele ºisã fie alimentate de la o sursã de energie electricã.Aceste puncte de intrare electricã ar putea însã per-mite energiei de trecere sã intre în incintã ºi sãprovoace daune. Comunicãrile ºi transferurile dedate necesare pot avea loc însã prin fibre optice.Totuºi, problema alimentãrii la reþeaua electricãrãmâne un risc.

Tehnologiile neletale de scoatere din luptã, com-binate ºi adaptate pentru situaþii specifice pot fi uti-lizate cu succes atat în acþiuni militare violente, non-violente sau asociate acestora. Trebuie, totuºi, sã evi-denþiem cã randamentul multora dintre ele este maimare în acþiunile de restabilire a ordinii publice ºioperaþiile de menþinere a pãcii.

În condiþiile în care, pentru realizarea obiec-tivelor stabilite, conflictele actuale îºi propun sã sedesfãºoare fãrã a produce mari pierderi umane, esteposibil ca aceste arme sã devinã armele secoluluiXXI.

BIBLIOGRAFIE1. http://www.armyacademy.ro (Lt. col. dr.

Gabriel ACHIM, Mr. dr. Daniel MOªTEANU, Armeleneconvenþionale ºi neletale);

2. http://www.armyacademy.ro (Lt.col. MartinCONSTANTIN, Armele Neletale ºi RazboaieleViitorului);

3. http://www.fineprint.com (ecolog ElisabetaEmilia HALMAGHI, Consideraþii privind impactulactivitãþilor militare asupra mediului);

4. http://www.newscientist.com (US Militarysets laser PHASRs to stun);

5. http://www.technovelgy.com (Military setsPHASR to stun);

6. http://www.globalSecurity.com (Vehicle-Mounted Active Denial System (V-MADS)) ;

7. http://www.wikipedia.org (Active DenialSystem (ADS));

8. http://www.jnlwp.com (Joint Non-LethalWeapons Program , Active Denial System).

Pentru români, munþii au fost reduteinexpugnabile ale rezistenþei ºiexistenþei lor ca popor, în faþa urgi-

ilor acaparatoare ale istoriei, factor de putere ºide tãrie în lupta necurmatã pentru libertate,independenþã ºi suveranitate naþionalã. Carpaþiiromâneºti, sunt deopotrivã martori ºi pãrtaºi aiunor pagini de epopee milenarã, prin care atrecut acest neam de la începuturile sale ºipânã astãzi. Multe sute de ani, Carpaþii s-auconstituit ca un templu al demnitãþii, ca loc derugãciune ºi de reculegere în memoria tuturoracelora care i-au strãbãtut în vremuri maipuþin prielnice.

Spaþiile muntoase de pe teatrul europeande acþiuni militare, creºterea amplorii spaþialeºi temporale a rãzboaielor ºi conflictelor mili-tare cu extinderea lor în toate mediile, apariþialiniilor de contact sau a frontierelor dintrebeligeranþi pe munþi, au facilitat constituireaunor structuri militare specializate, organizate,înzestrate ºi instruite, potrivit nevoilor luptei înaceste condiþii.

Datoritã opoziþiei celor trei mari imperiiRusia, Austro-Ungaria ºi Germania, din pãcatela startul primului rãzboi mondial dispuneadoar de trupe tradiþionale: infanterie, cava-lerie, artilerie.

Vânãtorii de munte, au adus începãnd cu03 noiembrie 1916, datã la care a fost înfiinþatcorpul vânãtorilor de munte organizat pe treibatalioane, un plus de tãrie în corpul oºtiriiromâne, o razã de speranþã ºi încredere în forþaºi capacitatea de a fi pentru totdeauna pavãzahotarelor strãbune, strãji de neclintit încrestele semeþe ale Carpaþilor.

Având ca scop unic prezentarea adevãruluiistoric, voi aborda domeniul investigat de pepoziþia analistului militar obiectiv, care a sur-

prins realitatea aºa cum a fost aceasta la vre-mea respectivã.

Vânãtorii de munte români, au fost sur-prinºi în toate etapele lor istorice de dezvoltareca un CORP DE ELITÃ, care nu s-a abãtutniciodatã de la liniile de conduitã ce le-au mar-cat existenþa, prin ordine, disciplinã, cinste,camaraderie, corectitudine, pregãtire militarãºi de specialitate, tãria moralã, curajul doveditîn lupte ºi spiritul de învingãtor.

În perioada 1916 - 1918, vânãtorii demunte români s-au acoperit de glorie pe fron-turile din þarã, din Moldova ºi Basarabia, peteritoriul Ungariei.

La 01.07.1923, a fost redenumitã Divizia 2Vânãtori, în Divizia 2 Vânãtori de Munte.

Cu acest prilej s-au constituit 2 comanda-mente:

P Brigada 2 Vânãtori de Munte;

P Brigada 2 Artilerie Munte.Corpul de Munte, Diviziile 1, 2, 3 ºi 4

Vânãtori de Munte, 9 comandamente degrupuri de vânãtori de munte, 26 batalioanede vânãtori de munte ºi schiori, au fost forþelespecializate ale armatei române care au luptatdin Bucovina de Nord pânã la Marea de Azov,pentru eliberarea teritoriului naþional ºi pentruteritoriile Ungariei ºi fostei Cehoslovacii.

Evoluþia statului român dupã cel de-aldoilea rãzboi mondial a fost puternic influ-enþatã de includerea sa în sfera intereselorRusiei Sovietice.

Impusã ºi acceptatã fãrã rezerve de conducereapolitico-militarã de atunci, desfiinþarea atunciîn 1961 a ultimei mari unitãþi de vânãtori demunte din Armata Românã, apãrea ca cevafiresc.

Anii 1961 - 1964, au fost ani de cãutãriintense privind tactica luptei în munþi,

APÃRAREA NBC 17/2009 Opinii * Argumente

NECESITATEA EXISTENÞEI TRUPELOR DE VÂNÃTORI

DE MUNTE ÎN STRUCTURILE ARMATEI ROMÂNE

Locotenent-colonel Costel IONESCU

Comandantul Batalionul 33 Vânãtori de Munte ,,POSADA”

23


24

impactul infanteriei ºi tancurilor cu spaþiilemontane înalte a fost lipsit de eficienþã.Acþiunile tactice ºi operative care prevedeauritmuri zilnice de ordinul sutelor de kilometris-au lovit de bariera muntoasã a Carpaþilorcare a temperat acest elan, curajosul tanc ºiinfanterist au fost sancþionaþi cu severitate denecunoscutul denumit munte.

Lecþiile învãþate/deduse din aceastãperioadã, coroborate cu elementele de politicãexternã, internã, militarã ºi cu realitãþile dinCarpaþi au impus ca o necesitate stringentãreînfiinþarea, începând cu luna octombrie1964 a structurilor de vânãtori de munte.Întreaga naþiune a admirat ºi salutat cu entuzi-asm o hotãrâre înþeleaptã a acelui moment.Unitãþile ºi marile unitãþi de vânãtori demunte erau destinate ducerii acþiunilor deluptã în zone, raioane, masive ºi pe direcþiimuntoase greu accesibile prin manevre pe jossau pe calea aerului, prin escalade, folosind înprimul rând terenul, condiþiile meteo grele ºinefavorabile.

Un element important în luarea deciziei dereînfiinþare a trupelor de vânãtori de munte afost ºi tradiþia glorioasã a acestor trupe.

Aºadar, în anul 1964, a avut loc o reparaþieistoricã cu profunde semnificaþii naþionale.

România ca þarã carpaticã nu putea rãmânefãrã trupe specializate care sã reflecte tradiþiileîn specificul condiþiilor naturale ale teritoriuluisãu. De altfel, în perioada urmãtoare trupelede vânãtori au cunoscut o dezvoltare puter-nicã, extinzându-se pe întregul arc carpatic.

Organizarea, înzestrarea, capabilitãþilestructurilor de vânãtori de munte au dus lanecesitatea interoperabilitãþii cu forþe armateale statelor membre NATO ºi la modernizareacontinuã a acestora în deplinã concordanþã cuopþiunile ºi orientãrile politice ale României.

Astãzi, unitãþile ºi marile unitãþi de vânã-tori de munte sunt structuri ale armatei cu omare putere de foc ºi de manevrã, capabile sãloveascã puternic ºi prin surprindere adver-sarul, sã întoarcã ºi sã învãluie dispozitivele deluptã ale adversarilor, sã strãbatã pe jos ºi peschiuri masive muntoase greu accesibile ºibineînþeles sã participe la misiuni de stabilitateºi sprijin în Teatrul de Operaþii din Irak,Kosovo ºi Afghanistan.

Profesionalismul, responsabilitatea, lucrulîn echipã, tãria de caracter, calitãþile fizicedeosebite sunt cerinþe exprimate pe scurt decãtre un general american care spunea "de câtsã te întâlneºti cu vânãtorii de munte ca ina-mic, mai bine sã þi-i faci prieteni".

Clima poate constitui, dacã este dirijatã, oarmã care poate oferi supremaþia pe oriceteatre de acþiuni militare.

În momentul de faþã, când degradarea ecosis-temelor Terrei are loc într-un ritm galopant dincauza activitãþilor umane sau a accidentelor ºi hazarde-lor (naturale ºi antropogene), ºi-au fãcut apariþia unnou tip de arme, armele geofizice ºi de aici un noutip de rãzboi - rãzboiul geofizic ce îºi bazeazã modulde acþiune pe tehnicile de modificare a mediuluiînconjurãtor în scopuri militare.

Apãrut ºi experimentat în perioada rãzboiuluirece, rãzboiul geofizic a fost abordat în literatura mili-tarã de specialitate mai întâi sub conceptul de rãzboimeteorologic ºi de rãzboi ecologic, în statele occiden-tale, ºi sub termenul de rãzboi geofizic sau geocli-matic, în statele central europene, estice sau orientale.

Conform unor specialiºti militari stãini noþiuneade rãzboi geofizic cuprinde complexul de mãsuriîndreptate în scopul perturbãrii pe teatrele de operaþiimilitare a condiþiilor naturale ºi a formãrii unorcondiþii noi, care exclud sau îngreuneazã în modesenþial acþiunile de luptã ale trupelor ºi viaþa popu-laþiei paºnice.

În literatura de referinþã unii autori occidentalifolosesc noþiunea de rãzboi ecologic înþelegând prinaceasta manipularea mediului în scopuri militareostile. Se considerã cã manipulãrile ostile ale mediu-lui, cele mai utile din punct de vedere militar, ar ficele în care un consum relativ modest de energiedeclanºatoare ar conduce la eliberarea unei cantitãþiconsiderabile mai mari de energie distructivãdirecþionatã. Scopul unui astfel de atac asupra mediu-lui terestru sau marin, ar putea fi distrugereaeconomiei unei þãri þintã, a standardului de viaþã, acapacitãþii de a purta un rãzboi sau chiar de asupravieþui pe termen lung.

Conform Lexiconului Militar "prin rãzboi geofizic(ecologic) se înþelege o formã de purtare a rãzboiului totalîn care se folosesc mijloace ºi metode de modificare a mediu-lui natural, considerându-se cã acestea pot provoca dis-trugeri atât de mari, încât ar obliga adversarul sã încetezeacþiunile de luptã".

Unii teoreticieni militari definesc rãzboiulgeofizic "ca presupunând activarea unor energii ºi ainstabilitãþii existente în naturã, prin intervenþiadeliberatã a omului în structura ºi dinamica facto-rilor de mediu ºi folosirea lor în scopuri distructive".

În cartea "Starea vremii, dupã dorinþã", ziaristulGeorg Breuer, specializat în probleme ºtiinþifice,dezvãluie pericolele influenþãrii meteorologice,prezintã eforturile unor specialiºti din statele puternicindustrializate, de a realiza o "bombã climatologicã".

În unele state a fost testatã cu succes practicaînsãmânþãrii artificiale a norilor cu nuclee de con-densare în scopul realizãrii ploilor artificiale.

Institutului pentru Studierea FenomenelorMeteorologice din Zurich a dezvãluit unor publicaþiiOccidentale câteva din operaþiunile/scenariile terifi-ante, care ar putea fi puse în aplicare de armateleunor state, cum ar fi "Potopul", "Era glacialã", "Vântul","Apa", care nu reprezintã altceva decât materializareaºi perfecþionarea mijloacelor prin care fenomenelemeteorologice pot fi produse ºi controlate de cãtreom în scopuri militare.

Unii oameni de ºtiinþã, studiind efectelerãzboiului geofizic, apreciazã cã influenþarea artifi-cialã a vremii, ca procedeu de luptã, prezintã peri-colul potenþial de a da naºtere la distrugeri necon-trolabile, cu urmãri de neprevãzut. Faptul cel maigrav constã în probabilitatea mare ca asemenea dis-trugeri sã aibã urmãri mai grave pentru populaþiedecât pentru forþele armate.

Din punct de vedere istoric prima ploaie artifi-cialã a fost provocatã la Bucureºti în anul 1931 decãtre cercetãtoarea ªtefania Mãrãcineanu. Datoritãrezultatelor obþinute ªtefania Mãrãcineanu a primitsprijin din partea guvernului francez ºi a repetataceste experienþe în anul 1934 în Algeria, fiind încu-nunate de succes.

Cercetãrile urmãtoare în acest domeniu au con-tinuat abia dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,când în anul 1946, inginerul american Vincent J.Shaefer a fãcut o experienþã pe muntele Washington,într-o zi când deasupra acestuia pluteau nori denºi.El a dispersat din avion, la baza norului, zãpadã car-

RÃZBOIUL GEOFIZIC

Sublocotenent Beatrice MACHIDON

Brigada 2 Vânãtori de Munte “Sarmisegetusa”


25


bonicã, ceea ce a dat naºtere unei averse puternice.

Prima ploaie artificialã în scopuri militare a fostprovocatã, în anul 1963 de cãtre armata americanãîn Vietnam, iar în anul 1966 tot americanii auprovocat ploi torenþiale cu urmãri dezastruoase pen-tru provinciile din nordul Laos-ului.

Comparând efectele armelor cunoscute cu celeale rãzboiului geofizic mai ales asupra forþei vii,reiese cã ultimele pot provoca distrugeri mari, oarbe;se pot folosi într-un rãzboi secret, sunt mai puternicedecât cele cunoscute ºi se datoreazã capacitãþii omu-lui de a cunoaºte, dirija ºi controla fenomenele natu-rale ale planetei noastre.

În prezent rãzboiul geofizic prezintã perspec-tivele posibilului, dar cu menþiunea cã, într-unasemenea conflict noþiunile de învingãtor ºi învinss-ar putea confunda, fãrã a se putea face distincþieîntre victimele militare ºi cele civile, între agresor ºiapãrãtor, fapt ce accentueazã ºi mai mult mon-struozitatea cãutãrilor unor savanþi în acest domeniu.

O încercare cu efecte neaºteptate a avut loc înChina în primãvara anului 2000. Cercetãtoriichinezi au lansat în atmosfera, într-o regiune sece-toasã, mai multe rachete cu iodura de argint în scopulobþinerii ploii. Neluându-se în calcul toþi factorii demediu ai zonei respective, savanþii chinezi s-au trezitîntr-un interval foarte scurt de timp în zonamenþionatã cu ninsori abundente.

S-au folosit substanþe chimice în scopul desfrun-zirii (defolierii) pãdurilor ºi, ca urmare, distrugeriiacestora în scopuri militare, urmãrindu-se interzicereaascunderii inamicului ºi facilitarea ducerii acþiunilorde luptã ale trupelor proprii de cãtre subunitãþi spe-cializate ale armatei americane în rãzboiul dinVietnam, iar în Orientul apropiat de cãtre trupeleisraeliene în conflictul din 1967.

Revista Obozrenie prezintã utilizarea în scopurimilitare a furtunilor de foc în cadrul operaþiunilormilitare prin folosirea masivã a substanþelor chimiceincendiare de tipul napalmului, supernapalmului,termitului ºi aliajului electron, bombelor incendiarecu magneziu, cât ºi folosirii cantitãþilor megalitice decombustibili clasici. S-a constatat cã un asemeneafenomen a provocat distrugeri asemãnãtoare celorprovocate de o bombã nuclearã cu un echivalent de20 kt TNT.

Clima ºi, sub unele din aspectele ei, vremea, potconstitui, dacã sunt bine cunoscute ºi dirijate, oarmã care poate oferi supremaþia pe orice teatre deacþiuni militare, ca de exemplu deturnarea uraganelor,

provocarea unor ploi artificiale la graniþa cu statelevecine ºi dirijarea lor pe teritoriul propriu, în zonearide.

Este de remarcat faptul cã arma geofizicã cuinfrasunete a fost inventatã la începutul anilor '20de savantul român George Constantinescu, cre-atorul sonicitãþii. Arma geofizicã va fi descoperitãabia în anii '60 de cãtre unii cercetãtori occidentali.

Rãzboiul geofizic distruge imaginea limitatã,îngustã, asupra condiþiilor de spaþiu/mediu ce eraredusã numai la teren, introducând conceptul defactor geoclimatic ce conþine într-un singur termentoatã complexitatea elementelor de naturãgeograficã, geospaþialã ºi climaticã.

Pentru a-ºi impune voinþa, un agresor nu maiare nevoie sa ocupe terenul adversarului ci vaacþiona de la distanþã. Lucru valabil ºi în apãrare sauriposta cu arma geofizicã la agresiuni altele decâtcele de natura geofizicã.

La cele enumerate mai sus pot fi adãugate ºi uneleinconveniente; astfel cele mai multe tehnologii demodificare a mediului în scopuri militare se afla înprezent în stare de idee, proiect sau de experiment,foarte puþine dintre ele fiind în exploatare la trupe:

a) unele din efectele secundare ale acestortehnici nu pot fi controlate în totalitate deocamdatã;

b) pentru unele dintre acestea nu poate fi stabilitãcu precizie raza de acþiune, urmãrile exacte pe carele provoacã cât ºi arealul afectat;

c) cele mai multe dintre ele provoacã pagubeimense, uneori incalculabile afectând de cele maimulte ori ºi teritoriul celui care iniþiazã atacul;

d) efecte ireversibile, iremediabile asupra eco-sistemelor planetei cât ºi asupra societãþii umane aleunora dintre aceste tehnologii;

e) greutãþi foarte mari pentru înlãturareaefectelor chiar în cazul unor tehnologii mai "blânde".

f) pericolul scãpãrii de sub control a unor astfelde tehnici (radiaþiile, bolile, tehnicile de manipularegenetica, nanotehnologia etc.) ce ar putea ducechiar la extincþia unor ecosisteme, specii ale florei ºifaunei, rasei umane sau chiar a vieþii pe Terra.

În prezent cele mai multe din mijloacele desti-nate rãzboiului geofizic se sustrag convenþiilor ºitratatelor internaþionale de neproliferare, nefiindcuprinse în legislaþia de specialitate în vigoare. Multestate nu au semnat tratatele ºi convenþiile ce interzictehnicile de modificare a mediului în scopuri militare.Multe sunt cazurile când testele pentru astfel dearme sunt realizate (de obicei de cãtre statele deþinã-

Opinii * Argumente

26


27

toare) deasupra teritoriilor altor þãri, în afaragraniþelor naþionale.

Una din concluziile importante este faptul cãrãzboiul geofizic se desfãºoarã în prezent zi ºi noapte,indiferent de timp ºi anotimp, prietenii sau adver-sitãþi, variind numai intensitatea diferitelor salecomponente, în funcþie de interesele politice ºi militarede moment sau de perspectivã.

Þara noastrã prin caracteristicile sale geografice,economice, politice, militare, etc. se constituie ca opotenþialã þintã prezentã ºi viitoare pe arena con-fruntãrii în rãzboiul geofizic.

Dincolo de orice speculaþii ºi controverserãzboiul geofizic a devenit cu certitudine unul dinpericolele apocaliptice pentru Terra la început desecol XXI.

Tehnologiile de control ºi dirijare controlatã aunor fenomene naturale includ ºi proiectul HighAuroral Active Research Project/HAARP ce se con-stituie dintr-un sistem de antene foarte puternicecapabile sã creeze modificãri locale controlate aleionosferei.

Tehnologia HAARP a fost perfecþionatã subatenta supraveghere a Programului de CercetareActivã Auricularã/HAARP acesta fiind parte compo-nentã a controversatului proiect "Rãzboiul stelelor",cunoscut de altfel ca Iniþiativa de Apãrare Strategicã/SDI.

Tehnologia HAARP

Istoricul programului HAARP. La originea acestuiproiect se aflã Bernard Eastlund, fizician american,ale cãrui cercetãri ºi invenþii se bazeazã pe descoperirilemarelui savant ºi inventator croat Nikola Tesla de laînceputul secolului, privind energia ionosferei. TotTesla a pus la punct ºi un procedeu ce permite trans-portul unei mari cantitãþi de energie electricã, fãrãcablu, pe mari distanþe, folosind ionosfera drept suport.De asemenea, savantul a mai fãcut o descoperiregenialã: în ionosfera planetei existã o enormã canti-tate de energie electricã. Atmosfera se comportã caun dielectric izolant, Tesla a dedus cã ansamblul:ionosferã - aer - pãmânt constituie un condensator

electrostatic natural gigantic.

HAARP funcþioneazã pe urmãtorul principiu:radiaþia electromagneticã este concentratã ºi focaliza-tã într-un punct din ionosferã. Se trimite astfel înaceasta o cantitate uriaºã de energie. ProiectulHAARP foloseºte cele mai înalte nivele de energiemanipulate vreodatã, se poate realiza o concentrarede energie de 1 Watt/cm3, în comparaþie cu alte dis-pozitive capabile sã producã doar o milionime deWatt. Zona ionosfericã asupra cãreia este proiectatfascicolul de unde se transformã în plasmã ºi capãtãproprietãþi de reflexie, la fel ca o oglindã, iar undaeste trimisã înapoi pe pãmânt, cu proprietãþileiniþiale schimbate datoritã rezonanþei.

Deoarece dipolurile de emisie ale câmpului deantene sunt asamblate în formã de cruce, semnalulde emisie de înaltã frecvenþã se polarizeazã iar fasci-colul de unde se propagã în spiralã. Aceastã miºcareturnatã a undelor smulge ionii din ionosferã ºi îitransportã în spaþiu formând astfel un jet electric deplasmã de înaltã densitate.

Pãmântul se roteºte faþã de straturile electricefine ale "ionosferelor" ce protejeazã suprafaþa Pãmân-tului de radiaþia solarã intensã, incluzând ºi furtunilede particule încãrcate din vântul solar. Rotaþia Pã-mântului în jurul axei sale face ca HAARP - printr-orafalã care poate dura ceva mai mult de câtevaminute - sã taie o felie din ionosferã ca un cuþit cumicrounde. Aceastã rafalã nu produce o gaurã, ci oincizie mare ionosferei. Pe mãsurã ce Pãmântul seroteºte, HAARP va tãia de-a lungul fluxului geomag-netic o formã toroidalã din benzi magnetice asemãnã-toare meridianelor.

Tornade ºi uragane de o intensitate neobiºnuitã

Propagarea în spiralã a undelor electromagnetice

determinatã de bobina Tesla


Urme în atmosfera superioarã lãsate de folosirea HAARP

Efectele HAARP sunt:

a) FIERBE ATMOSFERA SUPERIOARÃ, HAARPbombardeazã atmosfera superioarã cu un fasciculelectromagnetic focalizat ºi dirijabil, fiind în esenþãun model avansat de "încãlzitor ionosferic". Într-oformulare simplificatã, dispozitivul utilizat în cadrulHAARP este un radiotelescop inversat - anteneletrimit semnale în loc sã le primeascã.

b) PLOAIA ELECTRONICÃ. Au fost publicatedocumente legate de "precipitaþiile" de electroni dinmagnetosferã (centurile exterioare de particuleîncãrcate electric ce se întind spre polii magnetici aiPãmântului), cauzate de undele electromagnetice defrecvenþã foarte joasã. Aceste precipitaþii de particulepot sã producã o ionizare secundarã, sã emitã raze Xºi sã cauzeze perturbaþii semnificative în ionosferainferioarã. Prin urmare, undele radio de frecvenþãfoarte joasã pot face magnetosfera sã vibreze ºi par-ticulele de mare energie sã se reverse în atmosferaPãmântului. Prin pornirea sau oprirea emisiei radio,poate fi opritã revãrsarea acestor particule.

Magnetosfera Pãmântului

c) CONTROLUL VREMII. Vremea se poate con-trola la nivel global prin trimiterea unor "semnaleenergetice" în centurile Van Allen (centurile de radi-aþii din jurul Pãmântului). Prin efectele de rezonanþãTesla se pot controla, astfel cantitãþi enorme deenergie prin intermediul unor semnale de dirijaremici. Controlul vremii este posibil, spre exemplu,prin modificarea tiparului vânturilor din atmosferasuperioarã, totodatã se pot face modificãri molecu-lare ale atmosferei astfel încât sã se obþinã efectepozitive asupra mediului. Pe lângã schimbarea pro-priu-zisã a compoziþiei moleculare a unei regiuniatmosferice, poate fi mãritã concentraþia unei anu-mite molecule sau a anumitor molecule. De exem-plu, concentraþiile de ozon, azot, etc. din atmosferã,pot fi mãrite artificial. Dacã sistemul HAARP arfuncþiona la capacitate deplinã, el ar putea induceschimbarea climei unei întregi emisfere.

Centurile de radiaþii Van Allen

Frecvenþele radio ºi lungimile lor de undã

d) Manipularea ºi alterarea proceselor mentaleumane. Pe lângã modificarea vremii, HAARP are ºidiverse alte întrebuinþãri. HAARP poate contribui laschimbarea climei prin bombardarea intensivã aatmosferei cu radiaþii de frecvenþã înaltã, însã,întoarcerea undelor de frecvenþã joasã la intensitateînaltã înapoi, pe Pãmânt poate afecta creierul uman,constituindu-se într-o adevãratã armã psihologicã de

Opinii * Argumente

28

Opinii * Argumente

29


distrugere în masã.

Spectrul Electromagnetic ºi diferitele aplicaþii

A fost dezvoltat un sistem de manipulare ºialterare a proceselor mentale umane prin folosirearadiaþiei pulsatorii de radiofrecvenþã (de tipul celorproduse de HAARP) asupra unor zone geograficemari. Prin impulsuri bine sincronizate, realizate cuelectroni excitaþi artificial se pot produce un set deoscilaþii care sã aibã efecte puternice asupra anumi-tor zone ale Pãmântului. Se poate dezvolta, astfel unsistem care sã afecteze grav activitatea cerebralã aunor populaþii foarte mari din zonele alese pe operioadã lungã.

Aplicaþiile potenþiale ale câmpurilor electromag-netice artificiale sunt foarte largi ºi pot fi folosite însituaþii militare ºi semi-militare. Printre între-buinþãrile potenþiale sunt incluse lupta cu grupurileteroriste, controlul mulþimii, controlul spargerii sis-temelor de securitate al instalaþiilor militare ºi, deasemenea, tehnici anti-personal în rãzboiul tactic. Întoate aceste cazuri, sistemele electromagnetice ar fifolosite pentru a produce distrugeri fiziologiceuºoare sau grave, distorsionãri ale percepþiilor ºidezorientare. În plus, capacitatea de funcþionare aindivizilor ar putea fi degradatã într-o asemeneamãsurã încât sã devinã inapþi pentru luptã. Un altavantaj al sistemelor electromagnetice este acela cãun singur sistem poate acoperi zone mari. Ele suntsilenþioase, iar mãsurile de combatere a lor sunt greude dezvoltat. Un ultim domeniu în care radiaþiileelectromagnetice se pot dovedi valoroase este cel alamplificãrii capacitãþilor paranormale ale indivizilor.

e) Un alt domeniu în care sistemul HAARP poate fiutilizat este penetrarea Pãmântului prin semnalereflectate de ionosferã. Aceste semnale vor fi folositepentru a privi în interiorul planetei pânã la oadâncime de mulþi kilometri, în scopul de a localizadepozite de muniþii, minerale ºi tuneluri subterane.Problema constã în faptul cã frecvenþa necesarã pen-

tru radiaþiile de penetrare a Pãmântului se aflã îngama care provoacã alterãri ale funcþiilor mentaleumane.

Aplicaþii militare ale tehnologiei HAARP.Tehnologia HAARP poate bruia sau deturna completsistemele sofisticate de ghidare ale avioanelor ºiproiectilelor. Mai mult, capacitatea sa de a emiteunde electromagnetice de diverse frecvenþe pesuprafeþe întinse ale Pãmântului ºi de a le controla,face posibilã întreruperea comunicaþiilor pe uscat,pe mare ºi în aer. Se oferã capacitatea de a plasa can-titãþi fãrã precedent de energie în atmosferaPãmântului în locaþii strategice ºi de a menþinenivelul influxului acesteia, în special dacã sefoloseºte o pulsaþie aleatorie, într-o manierã multmai precisã ºi mult mai bine controlatã decât tot ces-a realizat pânã în prezent, este posibilã nu doarinterferenþa cu comunicaþiile unei terþe pãrþi, ci ºifolosirea unuia sau mai multor astfel de fasciculecare sã realizeze o reþea de comunicaþii chiar dacãrestul comunicaþiilor mondiale sunt scoase dinfuncþie. Altfel spus, ceea ce e folosit pentru a dis-truge comunicaþiile altora, poate fi folosit în acelaºitimp de cãtre cel care o foloseºte, ca o reþea decomunicaþii proprii. De asemenea, zone mari dinatmosferã pot fi înãlþate la altitudini neaºteptat demari astfel încât proiectilele adversarului sã întâl-neascã forþe de frecare foarte mari, ceea ce le poatedistruge. De asemenea, pot fi provocate "explozii deputerea celor nucleare fãrã emisie de radiaþii", sis-teme de fascicule de energie, radare cu razã de acþi-une pânã dincolo de orizont, sisteme de detectare aproiectilelor cu focos nuclear, pulsuri electromag-netice similare celor produse de armele termonu-cleare (toate aceste aplicaþii demonstreazã cãHAARP utilizeazã ºi undele scalare).

Din punct de vedere militar, HAARP este o armã dedistrugere în masã. Ea poate constitui un instrument decucerire capabil sã destabilizeze selectiv sistemul agricol ºicel ecologic din toate regiunile.

Prin urmare, se obþine un scut protector relativieftin, cea mai spectaculoasã manipulare geofizicã dela exploziile în atmosferã ale bombelor nuclearepânã în prezent. Sistemul HAARP este capabil:

a) sã confere armatei un instrument pentru aînlocui efectul de puls electromagnetic al dispozi-tivelor atmosferice termonucleare (care au fost luateîn calcul de armatã ca opþiuni viabile, cel puþin pânãîn anul 1986);


Opinii * Argumente

30

b) sã înlocuiascã, printr-o tehnologie nouã ºicompactã, uriaºul sistem de comunicare submarinãprin frecvenþe extrem de joase cu care se opereazã;

c) sã fie folosit pentru a înlocui sistemul deradare cu razã de acþiune pânã dincolo de orizont(sistem care fusese plãnuit cândva pentru actualalocaþie a lui HAARP) cu un sistem mai flexibil ºi maiprecis;

d) sã ofere o modalitate de distrugere a comu-nicaþiilor pe o arie extrem de largã, menþinând înacelaºi timp în funcþiune propriul sistem de comuni-caþii al armatei;

e) sã ofere o tomografie de penetrare aPãmântului pe suprafeþe întinse, care combinatã cuabilitãþile de procesare a computerelor EMASS ºiCray, ar face posibilã verificarea multor puncte aletratatelor de pace ºi nonproliferare a armamentuluinuclear;

f) sã fie o unealtã de cercetare geofizicã pentruidentificarea depozitelor de petrol, gaze ºi mineralepe suprafeþe mari;

g) sã fie folosit pentru a detecta avioane carezboarã la înãlþime micã ºi proiectile teleghidate,fãcând astfel ca orice altã tehnologie sã fie depãºitã.

Provocarea artificialã de cutremure. La începutul

secolului XX Nicola Tesla a descoperit frecvenþa de

rezonanþã a pãmântului, reuºind sã producã primul

cutremur artificial. El a plasat un oscilator în

pãmânt, care a rezonat la aceeaºi frecvenþã cu a

Pãmântului. Abia dupã aproape un secol, ºtiinþa a

reuºit sã demonstreze veridicitatea acestei teorii.

Completarea fãcutã de Tesla este absolut surprinzã-

toare ºi azi - între rãzboi ºi cutremure existã o legã-

turã directã. Exploziile de minã, torpile, rachete, ca

sã nu mai vorbim de experimentele nucleare, dez-

voltã forþe reactive uriaºe care se propagã pe întreg

globul. Efectul lor poate fi multiplicat extraordinar

de mult prin rezonanþã.

Sunt deja stãpânite tehnologiile de intervenþie

umanã cu un "supliment" de energie care pot

provoca, la cerere, cutremure. Studierea cãilor de a

provoca ºi detecta cutremure a reprezentat în urmã

cu zeci de ani o parte din proiectul Prime Argus.

HAARP a fost dezvoltat ºi pentru tomografierea

Pãmântului dar totodatã poate sã influenþeze

miºcãrile tectonice care pot fi astfel programate sã se

producã într-un teritoriu dorit, cutremurele se pot

produce folosind "low wave infometers" asupra

zonelor unde existã falii sau chiar în zone fãrã falii.

În 1977 la Geneva, S.U.A. ºi fosta U.R.S.S. auîncheiat o convenþie de protecþie reciprocã ºi nere-curgere la rãzboiul geofizic.

Una din concluziile importante care se desprinddin analiza datelor prezentate în prezenta lucrareconfirmã faptul cã rãzboiul geofizic se desfãºoarã înprezent zi ºi noapte, indiferent de timp ºi anotimp,prietenii sau adversitãþi, variind numai intensitateadiferitelor sale componente, în funcþie de intereselepolitice ºi militare de moment sau de perspectivã.

Þara noastra prin caracteristicile sale geografice,economice, politice, militare, etc. se constituie ca opotenþialã þintã prezentã ºi viitoare pe arena con-fruntãrii în rãzboiul geofizic.

Considerãm de aceea ca fiind necesarãcunoaºterea cât mai precisã a caracteristicilor ºi modu-lui de manifestare a rãzboiului geofizic, precum ºi amijloacelor de contracarare a acestuia.

Dincolo de orice speculaþii ºi controverserãzboiul geofizic a devenit cu certitudine unul dinpericolele apocaliptice pentru Terra la început desecol XXI.

BIBLIOGRAFIE

1. Colonel Gheorghe MATEESCU, Maior dr.Gabriel ACHIM, Arme neconvenþionale ºi neletale,Bucureºti, 2007.

2. Arthur Westing, Environmental Warfare: ATechnical, Legal and Policy Appraisal, London,Philadelphia, Ed. Taylor and Francis, 1984.

3. Colonel Emanoil Stanislav, Metode ºi tehnicide modificare a mediului - arme previzibile aleviitorului. Cursa moderna a înarmãrilor - dimensiuniºi implicatii, Ed. Militara, Bucureºti 1980, pag.26.

4. Col. dr. Emil Strainu, Razboiul Geofizic,Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucureºti, 2003.

În cadrul Proiectului “CERCETÃRI

PENTRU REALIZAREA DE PRO-

DUSE DECONTAMINANTE PER-

FORMANTE, TEHNOLOGII DE OBÞINERE ªI

PROCEDEE DE APLICARE ÎN VEDEREA

COMBATERII EFECTELOR ATACURILOR

CHIMICE ªI BIOLOGICE” s-au efectuat labo-

rioase cercetãri teoretice ºi experimentale în

vederea realizãrii de noi decontaminanþi BIO-

CHEM performanþi care sã îndeplineascã

urmãtoarele condiþii importante: sã aibã un

spectru larg de decontaminare BIO-CHEM; sã

prezinte o toxicitate minimã faþã de subiecþii

umani, pentru a nu impune mãsuri speciale

de protecþia muncii ºi tehnica securitãþii

muncii pe timpul fabricaþiei, condiþionãrii ºi

utilizãrii; sã nu necesite condiþii speciale pen-

tru depozitare; sã aibã un caracter ecologic; sã

se poatã fabrica în condiþii tehnico-economice

acceptabile etc.

În cadrul proiectului au fost prevãzute ºi

realizate urmãtoarele etape: Fundamentarea

strategiei de obþinere produse decontaminante per-

formante, caracterizarea fizico-chimicã ºi domeni-

ile de utilizare ale acestora în combaterea efectelor

atacurilor teroriste chimice ºi biologice; Studii ºi

experimentãri în vederea elaborãrii modelului

experimental de laborator al tehnologiei de

obþinere al produselor decontaminante perfor-

mante ºi procedee de aplicare în combaterea

efectelor atacurilor teroriste chimice ºi biologice;

Elaborarea modelului experimental de laborator al

tehnologiilor de obþinere ºi testare a compuºilor de

decontaminare chimicã ºi biologicã; Prezentarea ºi

demonstrarea funcþionalitãþii ºi aplicabilitãþii modelu-

lui experimental de laborator al tehnologiei decon-

taminante performante în combaterea efectelor

atacurilor teroriste chimice ºi biologice; redactarea

raportului final de activitate ºi diseminarea de

informaþii.

Principalii compuºi chimici cu acþiune decon-

taminantã cuprind urmãtoarele substanþe: alcooli,

aldehide (formaldehida, glutaraldehida), halogeni

ºi compuºi halogenaþi (clor, hipocloriþi, cloraminele,

iod ºi iodoforii), compuºi oxidanþi (apã oxigenatã,

acid peracetic), fenolii, biguanidinele, argintul ºi

compuºii argintului, compuºi cuaternari de amoniu,

substanþe tensioactive cationice, anionice, neionice

ºi amfotere. Aceºtia au mecanisme de acþiune

diferite, iar factorii care pot influenþa eficienþa

decontaminãrii sunt complecºi.

Cercetãri teoretice, experimentale ºi tehnologiceefectuate în scopul realizãrii de decontaminanþiBIO-CHEM performanþi ºi de stimulatori de STL

Cercetãri efectuate în cadrul ICECHIM

P A/ DECON - 01, compoziþie formatã dintr-un

amestec echimolar de O-monoalcoxi ºi

O,O-dialcoxiesteri-acizi fosfaþi sub formã de sãruri

de monohidroxialchil-monoamine, în care 25%

dintre funcþiile acide (-OH) ale alcoxiester-fosfaþi-

acizilor sunt libere (neneutralizate).

P B/ DECON - 02, compoziþie formatã dintr-un

amestec echimolecular de O - monoalcoxi ºi

O,O-dialcoxiesterfosfaþi-acizi sub formã de sãruri

de polihidroxialchil-amine, în care 25% dintre

funcþiile acide (-OH) ale alcoxiester-fosfaþi-acizilor

sunt libere (neneutralizate).

CERCETÃRI PENTRU REALIZAREA DE PRODUSE DECONTAMINANTE

ÎN VEDEREA COMBATERII EFECTELOR ATACURILOR TERORISTE

CHIMICE ªI BIOLOGICE

General maior (r) medic acad. prof. univ. dr. Victor A. VOICU - Centrul de Cercetãri ªtiinþifice Medico-Militare

Colonel (r) dr. ing. Nicolae LUÞÃ - ICECHIM BucureºtiColonel (r) medic dr. Viorel ORDEANU - Centrul de Cercetãri ªtiinþifice Medico-Militare

Colonel (r) farm. prof. univ. dr. Adrian A. ANDRIEª - Universitatea de Medicinã ºiFarmacie “Carol Davila” Bucureºti

APÃRAREA NBC 17/2009 Cercetare ºtiinþificã

31


32

P C/ / DECON - 03, compoziþie fomatã dintr-un

amestec de sãruri de aminice ale mixturii echimole-

culare de O-monoalcoxi ºi O,O-dialcoxi ester-fosfaþi

în care 25% dintre funcþiile acide (-OH) au fost

lãsate libere (fãrã a fi neutralizate).

P D/ DECON - 04 , compoziþie formatã dintr-un

amestec de O-mono ºi O,O-dialchil ester-fosfaþi

acizi în care grupãrile alcoxi sunt derivate de la

polietilenglicol-300 (PEG-300): HO-CH2-(CH2-O-

CH2)3-CH2-OH. Grupãrile (funcþiile) acide (-OH)

din structurile A, B, C sunt neutralizate în pro-

porþie de 75% cu monoetanolaminã:

P E/ DECON -05

Decontaminant care conþine ca substanþã

activã cloracetatul de monoetanolaminã:

Cl-CH2-COO- H3N+-CH2CH2-OH

P F/ DECON - 06

Este o compoziþie similarã din punct de

vedere al structurilor moleculare pe care le conþine

cu DECON - 04 (structurile moleculare A, B, C).

Deosebirea constã în faptul cã pentru neutralizarea

funcþiunilor acide din grupãrile fosfatice s-a fãcut

cu trietanolaminã proporþie de 75%:

P G/ DECON - 07 Substanþã activã a decontami-

nantului este monocloracetatul de 8-hidroxichinolinã:

P H/ DECON-08 Produsul activ al decontaminan-

tului este boratul de 2-aminoetanol.

P I/ DECON -09 Decontaminantul este unamestec de mono ºi dialchilesteri-fosfaþi acizi,conþinând structurile moleculare A, B ºi C de laDECON -04, în care funcþiile acide (-OH) au fost neu-tralizate în proporþie de 70% (din care 42% cu8-hidroxichinolina ºi 28% cu 2-aminoetanol):

P J/ DECON -30 Decontaminantul s-a conceput

pe baza rezultatelor foarte bune obþinute în cadrul

testãrilor în ceea ce priveºte capacitatea de deconta-

minare "BIO-CHEM" a produsului DECON-09. În

aceastã variantã, funcþiunile acide (-OH) din struc-

turile moleculare A, B ºi C s-au neutralizat în proporþie

de 70%, restul de 30% rãmânând libere. Neutralizarea

s-a efectuat în proporþie de 35% cu 8-hidroxichi-

nolinã ºi cu 35% monoetanolaminã.

P K/ DECON -31 Este un decontaminant "BIO-

CHEM" cu spectru larg de acþiune ºi mare eficienþã la

concentraþii mici de substanþã activã. DECON-31

conþine ca produse active o mixturã pe bazã de derivaþi

anorganici de bor.

P L/ DECON -32 Este o compoziþie în care com-

ponentele active sunt o mixturã formatã din mono-

cloracetat de 8-hidroxichinolinã ºi borat de mono-

etanolaminã. Produsul se caracterizeazã printr-o mare

capacitate de decontaminare, având, totodatã, un

spectru larg de acþiune BIO-CHEM.

Cercetãri efectuate în cadrul ICTCM

Elaborarea procesului tehnologic de laborator

pentru obþinerea decontaminanþilor BIO-CHEM de tip

peracizi organici ºi compuºi cuaternari de amoniu.

În cadrul prezentei lucrãri s-a avut în vedere elabo-

rarea procesului tehnologic pentru doua clase de pro-

duse: peracizi organici ºi compuºi cuaternari de amoniu.

Peracizii organici (acidul peracetic) au acþiune

rapidã asupra microorganismelor, inclusiv asupra spo-

rilor. Prezintã avantajul ca produºii de descompunere

nu au efecte novice sau toxice ºi nu lasã reziduuri ºi

dezavantajul ca au acþiune corozivã asupra metalelor

ºi suprafeþelor galvanizate. Acest neajuns poate fi

diminuat prin adãugarea unor aditivi cu acþiune anti-

corozivã.

Acidul peracetic acþioneazã prin denaturarea pro-

teinelor, afectarea permeabilitãþii peretelui celular,

oxideazã legãturile sulfurice ºi sulfhidril ale pro-

teinelor, enzimelor ºi ale altor metaboliþi. Unele studii

considerã cã activitatea antimicrobianã a acidului per-

acetic este comparabilã cu o glutaraldehidã, mai ales

asupra sporilor ºi a microbacteriilor.

Compuºii cuaternari de amoniu sunt cei mai

numeroºi ºi mai importanþi agenþi cationici cu acþiune

bactericidã.

Absorbþia compuºilor cuaternari de amoniu la

suprafaþa celulei este însoþitã de modificãri ale tensi-

unii superficiale, ceea ce determinã creºterea per-

meabilitãþii la nivelul membranelor externe ºi alte

modificãri structurale.

Substanþele tensioactive cationice interfereazã

metabolismul energetic al bacteriilor, acþiunea lor

exercitându-se la nivelul structurilor membranelor

externe ale acestora.

Substanþele tensioactive cationice, fiind încãrcate

cu sarcini electrice pozitive sunt rapid atrase de ele-

mentele cu încãrcãtura negative din peretele celular ºi

produc o reducere a tensiunii superficiale a mem-

branelor celulare, mult sub valoarea de echilibru cu

tensiunea din interiorul celulei, încât înveliºul acesteia

se rupe.

Tehnologia de obþinere a produselor de oxidare

Aceasta tehnologie se bazeazã pe oxidareaalcoolului polivinilic în prezenta de acid acetic ºi per-hidrol în mediu apos sau de perhidrol ºi acid sulfuric înmediu apos. Astfel, alcoolul polivinilc în prezenþa oxi-danþilor suferã o scindare oxidativã a legãturilor C-C ºiC-H cu formarea unor compuºi hidroxicarbonilici ºihidroxicarboxilici.

Tehnologia de obþinere a compuºilor cuaternari deamoniu

Compuºii de tip "oniu" datoritã particularitãþilor

structurale pot avea ºi proprietãþi bactericide sau fun-

gicide. Având în vedere, datele din literatura de spe-

cialitate din acest domeniu ºi rezultatele promiþãtoare

obþinute în faza a II-a a lucrãrii, s-au continuat

lucrãrile de sintezã ale compuºilor de "oniu" de tipul

sãrurilor cuaternare de amoniu, în special cloruri.

Procedeul cel mai obiºnuit de obþinere a sãrurilor

cuaternare de amoniu sau piridiniu constã în tratarea

aminelor terþiare cu halogenuri de alchil conform

reacþiei:

(R)3 N: + R" Cl (R)3 R" N+ Cl-

În care:

R ºi R' pot fi radicali alchil C1 - C2

R" poate fi radical alchil C1 - C8 pânã la C18 - C20,

benzil

X = halogen (de preferinþã clor)

Asemenea produse se pot obþine într-o singurã

fazã, pornind de la amina primarã (R-NH2) tratatã cu

un exces de agent de alchilare (R'Cl).

În locul clorurilor de alchil se poate folosi ca agent

de alchilare pentru reacþia de cuaternizare ºi clorura de

benzil.

Reacþia este generalã pentru toþi compuºii organici

care au în molecula lor o grupare de amoniu primarã,

secundarã sau terþiarã ca: etilendiamina, hexametilen-

tetramina, precum ºi pentru aminele care au atomul

de azot în ciclu (piridina, chinoleina, morfolina etc.).

Decontaminanþi BIO-CHEM realizaþi la ICTCM

Produs Cod DC - 1 Soluþie apoasã de acizi organici

obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 26 - 27%).

Produs Cod DC - 3 Soluþie apoasã pe bazã de

clorurã de tetraalchilamoniu (conc. 15%).

Produs Cod DC - 4 Soluþie apoasã pe bazã de com-

pus policuaternar de amoniu (conc. 20%).


copolimer compus cuaternar de amoniu cu compus

carboxilic nesaturat (conc. 20%).


copolimer cu structurã de amoniu cuaternar

(conc.10%)

Produs Cod DC - 1° Soluþie apoasã de acizi organici

ºi peracizi obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 20%).

Produs Cod DC - 1b Soluþie apoasã de acizi organici

ºi peracizi obþinuþi prin reacþii de oxidare (conc. 10%).

Produs Cod DC - 6 a Soluþie apoasã pe bazã de

copolimer cu structurã de amoniu cuaternar (conc.

20%).


polimer cu structurã de amoniu cuaternar (conc. 20%).

Produsul Cod DC - 15 Soluþie apoasã de acizi

organici obþinuþi prin reacþii de oxidare ale polialcoolilor

(conc. 20%).


33


34

Produsul Cod DC - 16 Soluþie apoasã pe bazã de

sãruri de amoniu cuaternar ºi acizi organici (conc. 25%).

Produsul Cod DC - 17 Soluþie apoasã pe bazã de

sare de piridiniu ºi substanþã tensioactivã cationicã

(conc. 25%).

Produsul Cod DC - 18 Soluþie pe bazã de sare de

chinoliniu ºi substanþã tensioactivã cationicã (conc.

20%).

Produsul Cod CD - 19 Soluþie pe bazã de derivat

heterocarbonic cu azot (conc. 20%).

Produsul Cod CD - 20 Soluþie apoasã pe bazã de

compus cuaternar de amoniu (conc. 20%).

Produsul Cod CD - 21 Soluþie pe bazã de substanþã

tensioactivã cationicã (conc. 10%).

S-a realizat ºi prezentat modelul experimental al

sistemului polivalent de decontaminare chimicã ºi bio-

logicã pentru sinteza decontaminanþilor de tip DECON

ºi de tip peracizi organici ºi compuºi cuaternari de

amoniu.

Testarea microbiologicã ºi toxicologicã acompuºilor realizaþi

Testãrile au fost efectuate conform recomandãrilor

din "Metode ºi tehnici uzuale în laboratorul clinic" edi-

tatã de Ministerul Sãnãtãþii ºi Academia de ªtiinþe

Medicale ºi Standardele "Antiseptiques et desinfec-

tants" AFNOR.

Dupã testarea microbiologicã ºi toxicologicã

screening a substanþelor sintetizate de ICTCM ºi

selecþionarea celor mai eficiente din punct de vedere al

activitãþii antimicrobiene, au fost realizate mai multe

formule de condiþionare (CCSMM ºi UMF) care au

fost la rândul lor testate ca decontaminante, rezultatele

fiind prezentate în rapoartele de cercetare.

A fost selecþionat un set de produse noi, potenþial

utilizabile ca decontaminante polivalente, cu efect

antibacterian, antiviral, antifungic, sporicid, antitoxinic

ºi cu toxicitate redusã pentru mamifere, pe baza

testãrilor de laborator in vitro efectuate în laboratorul

de microbiologie. Produsele selecþionate au fost în

principal: clorigeni sub formã de pulberi adsorbante ºi

de soluþii apoase de alchilfosfaþi, chinoline, sãruri de

amoniu cuaternar ºi peracizi.

Aceste decontaminante potenþiale au fost testate

în continuare in vitro în faza de micropoligon, respec-

tiv, în laboratorul de microbiologie au fost efectuate

contaminãri ºi decontaminãri cu agenþi biologici ºi

toxine pe diferite suprafeþe: metal, lemn, plastic, piele

naturalã, textile ºi apã potabilã. Am urmãrit reconfir-

marea efectului antimicrobian în condiþii care sã

simuleze realitatea din teren ºi eventualul efect dis-

tructiv asupra unor materiale.

Aceste substanþe au fost testate ºi in vitvo pe ani-

male de experienþã în biobaza laboratorului: injectare

intraperitonealã la ºoareci albi de laborator a câte 0,5 ml

soluþie de lucru pentru toxicitate acutã; aplicarea pe

pielea epilatã a 1g substanþã pentru toleranþa cutanatã

la iepuri ºi prin instilare ocularã a substanþei pentru

iritare conjunctivalã la iepuri. Nu au fost observate

aspecte deosebite.

Experimentarea în poligon a modelelor experi-

mentale ale noilor decontaminanþi biologici.

Având în vedere comportarea bunã, conform

aºteptãrilor a decontaminantelor selecþionate, am

organizat un minipoligon pentru continuarea testãrilor

în condiþii reale, apropiate de acþiunile de lupta tactice.

Astfel, la Fortul 31 Cernica a fost pus în funcþiune un

minipoligon biologic temporar, format din: o autospe-

cialã militarã casatã (ca þintã), platformã betonatã,

culturi microbiene cu simulatori de agenþi biologici

(pentru ca în eventualitatea cã rezultatele nu sunt

corespunzãtoare, sã nu rãmânã zona contaminatã),

decontaminante pentru testare, condiþionate ºi încãr-

cate în sisteme de aplicare adecvate, truse pentru

recoltare microbiologicã în teren, echipament de pro-

tecþie specific, materiale de stat major ºi personal cali-

ficat ºi specializat, antrenat corespunzãtor.

În funcþie de rezultatele testãrilor în minipoligon,

dupã recepþia fazei se va propune factorilor de decizie

militarã experimentarea în condiþii reale, în poligonul

NBC specializat, pe maºini de luptã ºi cu mijloace de

decontaminare existente în dotarea armatei.

Tulpinile microbiene utilizate reprezintã princi-

palele grupe de bacterii patogene:

A coci gram-pozitivi - Staphylococcus aureus,

Streptococcus pneumoniae, Enterococcus fecalis;

A bacili gram-pozitivi - Bacillus anthracis (tulpina

vaccinalã), Bacillus cereus, Bacillus subtilis;

A bacili gram-negativi - Escherichia coli, Proteus

vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aerugi-

nosa;

A vibrioni - Vibrio cholerae.

Exteriorul autovehiculului þintã a fost marcat cu

suprafeþe numerotate, de cca. 0,1 mp, pentru con-

taminare ºi decontaminare. Suprafeþele au fost alese

astfel:

Ptablã vopsitã orizontalã, pentru decontaminanþii

pulbere;

P tablã vopsitã verticalã, pentru decontaminanþii

soluþie apoasã;

P ferestre de sticlã, pentru decontaminanþii

soluþie apoasã;

P anvelope de cauciuc, pentru decontaminanþii

soluþie apoasã.

Contaminarea microbianã s-a fãcut prin stropire

pe suprafaþa alocatã, separat cu fiecare tulpinã ºi cu

mixtura rezultatã din amestecul lor. Am utilizat sus-

pensia microbianã cu cca. 1 milion de germeni vii pe

mililitru, cate 1 ml pe dmp.

Decontaminarea s-a fãcut cu pulberi adsorbant-

dezinfectante prin acoperire completã a zonei con-

taminate ºi ºtergere cu tampon (burete) pentru înde-

pãrtarea agentului biologic, cca. 10g pe dmp. Pentru

decontaminante lichide s-a efectuat pulverizarea

soluþiei apoase 10% pânã la acoperirea completã a

zonei contaminate ºi începerea curgerii excesului de

lichid, în medie cca. 10 ml pe dmp la suprafeþe netede

(geam, tablã vopsitã) ºi cca. 20 ml pe dmp la suprafeþe

rugoase (tabla scorojitã, pneuri).

Au fost recoltate probe microbiologice prin meto-

da tamponului igienico-sanitar (TIS) folosind trusa de

recoltare microbiologicã în teren model CCSMM.

Momentele de recoltare au fost: înainte de conta-

minare (pentru a stabili nivelul iniþial de contaminare

naturalã), imediat dupã contaminare (pentru a verifi-

ca nivelul de contaminare experimentalã), dupã

decontaminare la fiecare decontaminant cu fiecare agent

biologic, la interval de 10 minute (conform cerinþei

pentru decontaminantele de uz militar) ºi la interval

de 45 minute (ca pentru dezinfectante de uz general).

În plus, la terminarea experimentului au fost recoltate

probe de pe diferitele piese ale echipamentului de pro-

tecþie al operatorilor ºi din mediul ambiant pentru a

detecta eventuala contaminare rezidualã.

Toate probele recoltate au fost imediat trans-

portate, în condiþii de biosiguranþã, în laboratorul de

microbiologie nivel 2+ ºi au fost însãmânþate pe mediu

lichid (bulion nutritiv IC) ºi medii solide (agar Mueller-

Hinton IC ºi gelozã-sânge CCSMM). Mediile însãmânþate

au fost incubate la 37°C ºi au fost examinate la 24 ºi 48

ore dupã care au fost lãsate pe masa de lucru la tem-

peratura camerei alte 24 ºi 48 ore pentru interpretarea

definitivã a rezultatelor.

La terminarea experimentului, toate materialele

infecþioase au fost autoclavate ºi apoi incinerate, pen-

tru a evita riscul de contaminare, în special pentru

speciile sporogene.

Se observã cã, în general, decontaminarea nu este

completã, în majoritatea cazurilor se reduce nivelul de

contaminare microbianã cu 3-4 ordine de mãrime,

ceea ce poate fi considerat ca suficient pentru decon-

taminare.

La soluþia DC 18 ICTCM, 10% (cu substanþa

activã - sãruri de chinoliniu) efectul antimicrobian la

10 minute este atât de bun, încât se produce "sterilizare

la rece". Ca urmare aceste produse pot fi propuse ca

decontaminanþi biologici ºi, eventual, ca decontami-

nanþi polivalenþi ºi pot fi testate în poligon specializat

NBC fãrã pericol pentru utilizatori sau pentru mediu.

În mod evident, efectul antimicrobian se menþine

ºi este mai evident dupã 45 de minute. S-a mai califi-

cat ºi soluþia DC 19 ICTCM 10% (cu substanþa activã -

sãruri de amoniu) fapt care sugereazã cã toate aceste

produse pot fi propuse ca eventuale dezinfectante

tehnice de uz medical sau igienico-sanitar, conform

Legii medicamentului.

Substanþele active confirmate prin testãrile anterioare

ca fiind dezinfectante cu spectru larg pe microor-

ganisme patogene, inclusiv pe agenþi biologici de

luptã, au fost comparate ºi evaluate þinând cont de

activitatea microbiologica ºi de toxicitatea acutã. Scopul

a fost de a alege, în final, pe cele mai performante din

fiecare grup farmacologic, în vederea formulãrii de

decontaminante "bio-chem", cu sprijinul catedrei de

Industria medicamentului ºi biotehnologii farmaceu-

tice din Facultatea de Farmacie a Universitãþii de

Medicinã ºi Farmacie "Carol Davila" Bucureºti.

Dintre substanþele active noi sintetizate de

parteneri am ales cele mai eficiente de la fiecare,

respectiv Decon 07 de la ICECHIM (alchilfosfat cu

8-hidroxichinolina) ºi DC-7 de la ICTCM (compus

cuaternar de amoniu).

Rp. 1. Decontaminant lichid organofosforic semi-

spumant

Decon 07 (alchilfosfat cu 8-hidroxichinolina con-

form specificaþiei ICECHIM) 1 litru


35


36

Detergent neionic lichid (comercial) 1 litru

Apa ad 10 litri

Se preparã extemporaneu; se pulverizeazã pe

suprafaþa contaminatã bio-chem cu cca. 1 litru pe

metru pãtrat; are efect mai slab pe spori.

Rp. 2. Decontaminant lichid compus cuaternar de amo-

niu semispumant

DC-7 (compus cuaternar de amoniu conform

specificatiei ICTCM) 1 litru

Apa ad 10 litri


suprafaþa contaminatã biologic cu cca. 1 litru pe metru

pãtrat; are efect mai slab pe flora gram-pozitivã, pe

spori ºi pe toxine.

Am preparat decontaminante din dezinfectante

de înaltã eficienþã cunoscute (singurele recunoscute de

farmacologie), pentru a avea eficienþa maximã:

formaldehida ºi glutaraldehida.

Rp. 3. Decontaminant lichid formolat semispumant

Formaldehida (soluþie comerciala 30-40% con-

form FR X 1993) 1 litru


Apa ad 10 litri

Se prepara extemporaneu; se pulverizeazã pe


metru pãtrat; are efect sterilizant prin formalde-

hidã 3-4% potenþatã de tensioactiv.

Rp. 4. Decontaminant lichid cu glutaraldehida semi-

spumant

Glutaraldehida (soluþie comerciala apoasã 25%

conform specificaþiei) 1 litru


Apa ad 10 litri



metru pãtrat; are efect sterilizant prin glutaraldehida

3-4% potenþatã de tensioactiv.

Pentru decontaminarea suprafeþelor am selecþionat

ºi un decontaminant pulbere cu clorigeni.

Rp. 5. Decontaminant pulbere cu clorigeni

Cãrbune medicinal pulvis (conform FR X 1993) 20g

Bentonita coloidala pulvis (conform NI) 30g

Cloramina B pulvis (conform FR X 1993) 50g

Se preparã ºi se ambaleazã în flacon de 250ml de

polietilena etanº; se pulverizeazã pe suprafaþa contami-

natã bio-chem cu 1 flacon pe metru pãtrat; are efect

adsorbant prin cãrbune ºi bentonitã ºi decontaminant

bio-chem prin cloraminã. Flaconul este însoþit de 2 tam-

poane (de unicã folosinþã) de burete umed (cu acid

acetic 10%) pentru îndepãrtarea pulberii dupã decon-

taminare ºi pentru favorizarea reacþiei de eliberare

rapidã a clorului activ la locul decontaminãrii. Acesta

ar putea fi utilizat ºi pentru decontaminarea tegu-

mentelor sau a materialelor care intrã în contact direct

cu omul, dupã autorizarea de la Agenþia Naþionalã a

Medicamentului, conform legii.

Menþionãm ca formulele anterioare, cu Clorigen

forte (amestec ana partes de Cloramina B pentru

eliberare imediatã de clor activ ºi de Tetracloramina

CA4 pentru eliberare lentã, care se preteazã la stocare

îndelungatã fãrã sã piardã clorul, nu a avut efect bun

ca decontaminant, unde acþiunea trebuie sã se mani-

feste cât mai repede posibil; de asemeni, utilizarea celui

mai puternic clorigen, Acidul triclorizocianuric a dus la

explozia amestecului, deci nu poate fi utilizat în prac-

ticã, aºa cã am rãmas la varianta Cloramina B, dar

potenþatã cu soluþia acidã de acid acetic din tam-

poanele de ºtergere.

Pentru decontaminarea instalaþiilor de filtroventi-

laþie, aer condiþionat, climatizare ºi altele asemenea,

am condiþionat o soluþie de curãþare, pentru

întreþinerea periodicã a instalaþiilor ºi una de deconta-

minare care poate fi utilizatã inclusiv dupã atacuri bio-

logice aeriene.

Rp. 6. Detergent-dezinfectant pentru filtroventilaþie

Detergent neionic lichid (comercial) 100g

Alcool etilic 96 (conform FR X 1993) 300g

Apa ad 1 litru

Se ambaleazã în flacon cu pulverizator, se

foloseºte pentru curãþarea curentã a componentelor

instalaþiilor de filtroventilaþie, min. 100ml pe mp.

Rp. 7. Dezinfectant-detergent pentru filtroventilaþie

Glutaraldehida (soluþie comerciala apoasã 25%

conform specificaþiei) 100g

Detergent neionic lichid (comercial) 100g

Alcool etilic 96 (conform FR X 1993) 300g

Apa ad 1 litru

Se ambaleazã în flacon cu pulverizator, se

foloseºte pentru decontaminarea componentelor

instalaþiilor de filtroventilaþie, min. 100ml pe mp.

Lucrãrile s-au desfãºurat conform planului de

realizare a proiectului, cu participarea tuturor

partenerilor, care a cuprins urmãtoarele activitãþi

tehnico-ºtiinþifice ºi în final s-au obþinut rezultatele:

R S-a efectuat o documentare referitoare la

pregãtirea terorismului internaþional în vederea

folosirii armelor de nimicire în masã (NBC); din

studiul celor mai recente analize efectuate de

specialiºtii NATO, rezultã cã terorismul internaþional ºi

pregãtirea acestuia pentru folosirea armelor NBC, în

special a armelor chimice ºi biologice, constituie unul

din marile pericole pentru lumea civilizatã.

R S-au efectuat cercetãrile ºtiinþifice teoretice ºi

experimentale la nivel de laborator în vederea con-

ceperii ºi realizãrii de decontaminanþi BIO-CHEM poli-

valenþi, cu ajutorul cãrora sã se distrugã cvasitotali-

tatea agenþilor chimici ºi biologici care pot fi folosiþi de

terorismul internaþional.

S-au elaborat tehnologiile de laborator pentru

obþinerea decontaminanþilor care au dat cele mai bune

rezultate în cadrul testãrilor efectuate în ceea ce

priveºte capacitatea de distrugere a substanþelor toxice

de luptã ºi agenþilor biologici ce pot fi folosiþi de

terorismul internaþional. Verificarea structurilor chimice

pentru compuºii noi sintetizaþi a fost efectuatã de cãtre

Laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul UMF.

S-a realizat ºi prezentat modelul experimental al

sistemului polivalent de decontaminare chimicã ºi bio-

logicã: la ICECHIM s-a realizat instalaþia de sintezã

pentru efectuarea cercetãrilor experimentale ºi elabo-

rarea tehnologiilor de obþinere a decontaminanþilor de

tip "DECON"; în cadrul ICTCM s-a realizat modelul

experimental polivalent de decontaminare chimicã ºi

biologicã pentru sinteza decontaminanþilor de tip

peracizi organici ºi de tip compuºi cuaternari de amoniu.

Experimentãri pe modelul realizat: în cadrul

ICECHIM s-au efectuat experimentãri pentru conta-

minanþii de tip DECON 07 cu substanþe alchilfosfaþi ºi

hidroxichinoleina, decontaminanþii tip DECON-04 ºi

DECON 09 pentru amplificarea capacitãþii de deconta-

minare; în cadrul ICTCM-DAS s-au efectuat lucrãri pe

modelul experimental realizat pentru decontaminanþii

de tip acizi ºi peracizi organici cu numãr mic de atomi

de carbon. De asemenea, s-au efectuat lucrãri experi-

mentale pentru obþinerea compuºilor cu structura de

amoniu cuaternar derivaþi de la alchilamine (dimetil-

amina, trietilamina) ºi derivaþi de la piridina

(8-hidroxichinoleina).

Produsele au fost condiþionate sub formã de soluþii

apoase, realizându-se amestecuri sinergice cu sub-

stanþe tensioactive cationice. Astfel s-au realizat pro-

dusele DC-19 ºi DC-18 testate în minipoligon în con-

centraþii de 10%.

Au fost sintetizate 34 de substanþe active potenþial

decontaminante, din toate grupele chimice recunos-

cute ca dezinfectante ºi testate de cãtre CCSMM pen-

tru a selecþiona decontaminanþi noi.

În cadrul ICTCM-DAS s-au sintetizat produse

decontaminante din urmãtoarele clase de substanþe:

acizi ºi peracizi organici cu numãr mic de atomi de car-

bon produsele cod DC-1, DC-1a ºi DC-1b; compuºi cu

structura de amoniu cuaternar derivaþi de la alchilamine,

chinolina, piperazina, imidazolina, produsele cod

DC-14, DC-18, DC-19; sãruri cuaternare de amoniu

ºi N-alchilpiridiniu, produsele cod DC-3, DC-7;

compuºi policuaternari de amoniu produsele cod DC-4,

DC-10; copolimeri cu structura de amoniu cuaternar

produsele cod DC-5, DC-6, DC-6a. Dintre produsele

testate cea mai bunã activitate microbiologicã o mani-

festã produsul DC-7 care are ºi un efect sinergic în

amestec cu alte produse. De asemenea, produsele DC-4

ºi DC-10 au activitate de decontaminare bunã. O altã

categorie de decontaminante cu acþiune promiþãtoare

o reprezintã produsele DC-1, DC-1a ºi DC-1b, dar cu

un spectru mai restrâns de acþiune.

Partenerul ICECHIM a sintetizat decontaminanþi

"BIO-CHEM" pe bazã de: sãruri de amoniu ale O-mono

ºi O,O-dialchil [aril] ester fosfaþilor acizi; "DECON-04",

"DECON-06", "DECON-01", "DECON-02", "DECON-03";

sãruri de amoniu ale acizlor carboxilici halogenati

(acid cloracetic) ºi monoetanolamina (DECON-05) sau

cu 8-hidroxichinolina (DECON-07). Cel mai eficient a

fost produsul DECON-07 (cloracetatul de 8-hidroxi-

chinolina) condiþionat 17% în etilenglicol, care a

prezentat activitate antimicrobianã pe toate speciile de

bacterii patogen testate.

În final au fost realizate 6 formule de decontamianþi

bio-chem, cu efect microbiologic cert, cu toxicitate

redusã ºi care nu afecteazã suprafeþele uzuale. Dintre

acestea, patru conþin substanþe active dezinfectante

cunoscute, iar doi au substanþe nou sintetizate de

colaboratori, respective alchilfosfat la ICECHIM ºi

compus cuaternar de amoniu la ICTCM. La nevoie,

prepararea ºi utilizarea decontamianantelor este sim-


37


38

plã, nepericuloasã ºi nu necesitã personal de speciali-

tate. Dezinfectantele lichide pot fi utilizate ºi ca dezin-

fectanþi-detergenþi, cu avizul Ministerului Sãnãtãþii.

În concluzie, apreciem cã obiectivele prevãzute în

Planul de realizare a Proiectului "CERCETÃRI PEN-

TRU REALIZAREA DE PRODUSE DECONTAMINANTE

PERFORMANTE, TEHNOLOGII DE OBÞINERE ªI

PROCEDEE DE APLICARE ÎN VEDEREA COMBATERII

EFECTELOR ATACURILOR CHIMICE ªI BIOLOGICE"

au fost îndeplinite în totalitate ºi la un nivel tehnico-

ºtiinþific ºi tactico-operativ elevat. Realizãrile obþinute

vor contribui în mod semnificativ, la amplificarea

capacitãþilor de apãrare a þãrii împotriva eventualelor

atacuri ale terorismului globalizat cu armele de nimicire

în masã NBC.

BIBLIOGRAFIE

1. "Sinteze de pesticide organofosforice folosite ca

simulatori pentru testarea capacitãþilor de decontaminare

a noilor produse ce se cerceteazã ºi realizeazã ca

decontaminanþi pentru substanþele toxice de luptã

(STL) neuroparalitice preconizate a fi folosite de

terorismul internaþional"

Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae LuþãICECHIM-Bucureºti, Revista "APÃRAREA NBC" edi-

tatã de Ministerul Apãrãrii Naþionale

2."Alkyl-phosphates as New Substances for

Disinfection and Decontamination "Bio-Chem".

Autori: Col. dr. medic Viorel Ordeanu, Col. (r) dr.ing. CSP I, Nicolae Luþã, Gl. maior (r) acad. prof. dr.medic Victor Voicu, ºi colabortorii Centrul de Cercetãri

ªtiinþifice Medico-Militare) ICECHIM- "REVISTA DE

CHIMIE", vol. 59, iunie 2008, Bucureºti.

3."Pesticide organofosforice ºi carbamice ce pot fi

folosite ca substanþe toxice de luptã de cãtre terorismul

internaþional ºi posibilitãþi de obþinere a unora dintre

acestea prin sisteme binare direct în mijloacele de uti-

lizare".

Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae LuþãICECHIM-Bucureºti revista "APÃRAREA NBC" edi-

tatã de Ministerul Apãrãrii Naþionale

"Dezinfectanþi-decontaminanþi cu structura de

amoniu cuaternar"

Autori: Dr. chimst Emilia Barbulescu, acad. prof.dr. Victor Voicu, dr. Viorel Ordeanu, dr. Marius

Necºulescu. Lucrarea va fi publicatã în Revista de

Chimie, 2009

4. "Intermediari chimici folosiþi în tehnologiile de

fabricaþie a pesticidelor organofosforice, materii prime

pentru obþinerea de cãtre terorismul internaþional a

substanþelor toxice de luptã (STL) neuroparalitice de

tip sarin, soman, Vx"

Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae LuþãICECHIM-Bucureºti Conferinþã aniversarã organizatã

de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, cu

ocazia împlinirii a "10 ANI DE LA INTRODUCEREA

ÎN VIGOARE A CONVENÞIEI INTERNAÞIONALE

PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE"

Bucureºti, Academia Românã, 21.06.2007

5."Pesticide organofosforice ºi carbamice ce pot fi

folosite ca substanþe toxice de luptã de cãtre terorismul

internaþional ºi posibilitãþi de obþinere a unora dintre

acestea prin sisteme binare (prin reacþii rapide) direct

în mijloacele de utilizare."

Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae LuþãICECHIM-Bucureºti Conferinþã aniversarã organizatã

de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, cu

ocazia împlinirii a "10 ANI DE LA INTRODUCEREA

ÎN VIGOARE A CONVENÞIEI INTERNAÞIONALE

PRIVIND INTERZICEREA ARMELOR CHIMICE"

Bucureºti, Academia Românã, 21.06.2007

6. "Noi decontaminaþi polivalenþi (BIO-CHEM)

pentru combaterea atacurilor terorismului inter-

naþional cu substanþe toxice de luptã ºi agenþi biologici"

Autor: Col. (r) dr. ing. CSP I Nicolae LuþãICECHIM-Bucureºti Conferinþã, secþiunea "Chimie ºi

tehnologie organicã" la a XXX-a CONFERINÞÃ

NAÞIONALÃ DE CHIMIE" ale cãrei lucrãri s-au

desfãºura pe 8-18 oct. 2008 la Cãlimãneºti-Cãciulata.

Participare internaþionalã.

7. "Decontaminanþi BIO-CHEM pe baza de

compuºi oxidanþi ºi sãruri cuaternare de amoniu"

Autori: Dr. ing. ªtefan T. Craciunoiu, dr. chim.Emilia Barbulescu, ing. Carmen Raducanu, dr. ViorelOrdeanu, dr. Marius Necºulescu. Simpozionul ICTCM

- "TEHNOLOGII INOVATIVE" din 30-31 octombrie

2008 ºi va fi publicatã în revista Tehnologia Inovativã,

nr. 3/2008 .

În ultimii ani, datoritã riscului ridicat deutilizare a agenþilor toxici de luptã ºi sub-stanþelor toxice industriale în atacuri

teroriste, o serie de companii ºi-au îndreptat atenþiacãtre tehnici ºi tehnologii noi de realizare a echipa-mentelor de detecþie, care sã permitã detecþia ºiidentificarea substanþelor de interes în cantitãþi câtmai mici ºi în timp foarte scurt.

Spectrometria de mobilitate ionicã (IMS) esteconsideratã o metodã analiticã relativ nouã, cu toatecã primele cercetãri privind formarea ionilor în aerau fost publicate în 1886 de cãtre Röntgen.Renaºterea acestei tehnici s-a produs în 1970datoritã activitãþii depuse de F.W. Karasek care arealizat ºi comercializat primul instrument analiticbazat pe spectrometria de mobilitate ionicã ºi deasemenea, a identificat primele aplicaþii analiticeposibile. Dezvoltarea fãrã precedent a acesteitehnologii s-a produs însã în anii `80 prin lansareaprogramelor militare de cercetare-dezvoltare înscopul realizãrii de dispozitive care sã detecteze ºiidentifice agenþii chimici de rãzboi. În acest dome-niu, aparatura bazatã pe spectrometria de mobilitateionicã prezinta o serie de avantaje cum ar fi: sensi-bilitate ridicatã pentru agenþilor chimici toxici, tim-pul real de monitorizare, simplitate constructivã,uºurinþa în modul de manipulare ºi operare, precum

ºi posibilitatea de miniaturizare a spectrelor.

Spectrometria de mobilitate ionicã se bazeazã peun principiu relativ simplu. Ionii formaþi în condiþiinormale de presiune migreazã într-un câmp electricîn sensul opus direcþiei unui gaz purtãtor (aer în celmai simplu caz). Datoritã acceleraþiei diferite ºi a cioc-nirilor permanente cu alþi ioni, precum ºi cu mole-culele de gaz purtãtor, ionii de acelaºi tip, aparþinîndaceleiaºi specii chimice, parcurg o anumitã distanþã cuaceeaºi vitezã medie. Separarea ionilor se datoreazã înacest caz diferenþelor de vitezã medie, diferenþedatorate maselor diferite ºi/sau structurilor diferite.

Flamfotometria se bazeazã pe cu totul alteprincipii. De regulã, spectrele de emisie ale ele-mentelor sunt utilizate în analizele de metale. Cutoate acestea existã ºi posibilitatea determinãrii anu-mitor elemente organice.

Metoda este una din cele mai sensibile, câtevamiligrame de probã fiind suficiente pentru detecþiaunui element aflat la nivel de ppm sau mai jos.

În plus metoda este capabilã sã determine maimulte elemente simultan fãrã a fi necesarã o metodãde separare.

Metodele de analizã spectrochimice au la bazãmãsurarea lungimilor de undã ºi a intensitãþii radi-aþiei electromagnetice. Este important de ºtiut faptul

STUDIU COMPARATIV PRIVIND PERFORMANÞELE ECHIPAMENTELOR DE DETECÞIE CHIMICÃ

(FLAM-FOTOMETRIE VERSUS MOBILITATE IONICÃ)

Locotenent colonel ing. Gabriel EPURE - cercetãtor ºtiinþific gradul IIIDoctor ing. Nicoleta GRIGORIU- cercetãtor ºtiinþific gradul III

Cãpitan ing. Constantin TOADER - cercetãtor ºtiinþific Inginer Panaghia DELIU- cercetãtor ºtiinþific

Locotenent colonel (r) ing. Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul II

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie

Identificarea agenþilor chimici ºi a compuºilor toxici industriali este un deziderat al tuturor spe-cialiºtilor din domeniul Apãrãrii NBC ºi al protecþiei mediului. Realizarea acestui deziderat þine de perfor-manþele echipamentelor de detecþie. Pe plan mondial, douã tehnici analitice ºi-au dovedit eficienþa în timp,flam-fotometria ºi spectrometria de mobilitate ionicã.

Lucrarea prezintã un studiu comparativ al echipamentelor ce folosesc aceste tehnici pe baza testelor efec-tuate de-a lungul anilor în cadrul Laboratorului de Analize Chimice ºi Testãri (LACT) din Centrul de Cercetare

ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie (CCªANBCE).


39


40

cã lumina albã conþine toate culorile spectrului(Figura 1).

Figura 1 Liniile de emisie principale pentru sulf,fosfor, sodiu ºi potasiu, cuprinse între 350 ºi 800 nm

Fiecare culoare are o lungime de undã caracteris-ticã. Producerea ºi detecþia luminii se bazeazã penivelele energetice ale atomilor ºi ionilor. Detecþiaatomilor este posibilã pentru cã fiecare atom din sis-temul periodic are un set propriu de culori emise.

Atomii ºi moleculele au douã tipuri de stãri, ostare de bazã ºi una excitatã. Starea de bazã estestarea naturalã, în care toþi electronii din jurulnucleului sau moleculei ocupã stratul energetic celmai de jos. Starea excitatã este starea în care elec-tronii au efectuat saltul pe stratul superior. În timpuldezexcitãrii, trecerea de pe nivelul superior excitat,pe nivelul de bazã inferior se efectueazã prinemiterea unui foton (Figura 2). Acest foton va aveaenergia caracteristicã tranziþiei electronice.

Figura 2 Emisia de fotoni

Fiecare element prezintã un set diferit de culoride emisie, pentru cã spaþiile dintre nivelele energeticesunt diferite. Pentru a putea vizualiza emisia pro-dusã prin relaxarea dintre cele douã stãri, în primulrând atomii trebuie excitaþi. Mai mult, pentru mole-culele organice cum sunt agenþii chimici de rãzboi,este esenþialã reducerea lor la componente ele-mentare de emisie. Aceasta se face cu absorbþie deenergie, fie cu ajutorul luminii, descãrcãri electricesau cãldurã. Metoda este selectivã pentru cã permitedetecþia unui element prin observarea regiunii deemisie a acestuia.

În cazul detecþiei compuºilor de interes militar,metoda se bazeazã pe arderea aerului atmosferic cuhidrogen gazos. Flacãra descompune orice agentchimic sau substanþã toxicã industrialã (TIM)

prezentã în aer. Compuºii care conþin fosfor ºi sulfproduc ioni de tip HPO ºi respectiv sulf elementar. Latemperatura ridicatã a flãcãrii fosforul ºi sulful emito luminã de o lungime de undã specificã. Un set defiltre este folosit pentru a transmite în mod selectivnumai lumina produsã de prezenþa fosforului sau asulfului unui tub multiplicator, care produce unsemnal analog, proporþional cu concentraþia fos-forului ºi sulfului conþinuþi de compuºii din aer. Devreme ce agenþii neuro clasici conþin toþi fosfor ºisulf iar iperita conþine sulf, este posibilã detecþiatuturor acestor agenþi.

În anul 2003 Centrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare NBC ºi Ecologie (CCªANBCE) aachiziþionat primele dispozitive pentru detecþiaagenþilor chimici de rãzboi bazate atât pe spectrome-tria de mobilitate ionicã cât ºi pe flamfotometrie.Lucrarea prezintã rezultatele testelor efectuate de-alungul timpului, din punct de vedere al comparaþieirezultatelor obþinute cu ambele tehnici.

APARATURÃ, REACTIVI, PARAMETRIIOPERAÞIONALI.

Aparatura folositã constã în:

R camerele de testare - incinte cu volum cunoscut,dotate cu sistem de control a temperaturii, sisteme deventilaþie, precum ºi orificii pentru admisia ºi evacuareaaerului. În camerele de testare sunt realizate concen-traþiile dorite prin introducerea unei cantitãþi cunos-cute din substanþa de interes. Controlul temperaturiieste necesar mai ales pentru substanþele cu volatilitatemicã, ce au tendinþa de a condensa în incinta detestare dacã temperatura coboarã sub anumite valori.Sistemul de ventilaþie este folosit pentru realizareaunei concentraþii cât mai uniforme în incintã într-untimp cât mai scurt;

R detectoare pentru substanþe chimice bazat pe prin-cipiul IMS;

R detectoare pentru substanþe chimice bazat pe prin-cipiul flamfotometriei.

R sistem video cu circuit închis pentrusupravegherea activitãþilor ºi urmãrirea de la dis-tanþã a experimentãrilor.

Umiditatea este un parametru care poate afectadeterminãrile efectuate. Din acest motiv, s-a urmãrit -la fiecare experimentare în parte - valoarea umiditãþii,atât în interiorul instalaþiei pentru testarea agenþilortoxici, cât ºi în mediul ambiant.


41

Foarte important este timpul de expunere aldetectorului la substanþa de testare. Este cunoscutfaptul cã subexpunerea poate duce la formarea despectre care nu conþin toate semnalele, iar supraex-punerea poate duce la contaminarea detectorului ºi laactivarea sistemelor de autoprotecþie prin purjare, cazîn care nu se poate realiza achiziþia corectã a datelor.Din aceastã cauzã timpul de expunere a fost fixat la20 secunde.

MOD DE LUCRU

Testele au fost efectuate fãrã purificarea pro-duselor de reacþie, pe amestecuri ce conþineau sub-stanþa de interes în concentraþii cuprinse între 60 % ºi90 % (determinate prin analize GC - MS ºi RMN).

Experimentãrile s-au realizat în urmãtoarelecondiþii:

? pentru agenþii neurotoxici ºi pentru omologiiacestora, concentraþiile stabilite pentru aerosoli au fostde 0,01 mg/m3 ºi 0,1 mg/m3 , respectiv de 0,01 mg/m2

pentru micropicãturi. Determinãrile au fost efectuatepe agenþi neurotoxici modificaþi, fabricaþi în condiþiiempirice ºi posibil sã fie utilizaþi în atacuri teroriste.Astfel, au fost sintetizaþi cinci omologi de agenþi neu-rotoxici - similari sarinului ºi somanului (metilfluoro-fosfonat de metil, metilfluorofosfonat de etil, metilflu-orofosfonat de ciclohexil, metilfluorofosfonat de 1-me-til-butil, metilfluorofosfonat de 2-metil-ciclohexil);

? în cazul agenþilor toxici vezicanþi, concentraþi-ile stabilite pentru aerosoli au fost de 0,5 mg/m3 ºi2 mg/m3, respectiv de 0,5 mg/m2 pentru micropicã-turi.

? interferenþii au fost testaþi la concentraþiidiferite, în funcþie de natura ºi de volatilitatea acestora.Concentraþia vaporilor de alcool metilic a fost de 0,1mg/m3 ºi de 2 mg/m3, concentraþia aerosolilor deamoniac a fost de 250 g/m3, iar pentru benzinã,motorinã, toluen, eter etilic ºi acetonã concentraþiarealizatã a fost de 1 % (volumetricã);

Amestecurile de agenþi toxici cu interferenþi (moto-rinã ºi benzinã) au avut concentraþiile de 0,1 mg/m3

(agent toxic) ºi 1 % (interferent) - în cazul aerosolilor,respectiv de 0,01 mg/m2 (agent toxic) ºi 0,01 mg/m2

(interferent) - pentru micropicãturi; concentraþia deagent toxic (0,1 mg/m3), temperatura (19,3 - 25,8oCîn interiorul instalaþiei ºi 18,1 - 25,8oC în exterior),umiditatea (26 - 54 % în interiorul instalaþiei ºi22 - 56 % în exterior), durata expunerii la agentulchimic (20 secunde).

REZULTATE ªI DISCUÞII

Cele ºase detectoare de compuºi chimici deinteres militar - patru portabile ºi douã staþionare - aufost testate în condiþii similare la agenþi neurotoxici,folosind sarin ºi VX. Rezultatele obþinute la testareaagenþilor neurotoxici volatili sunt prezentate, în modcomparativ, în Tabelul 1

Tabelul 1 Rezultate experimentale pentru neuro volatil

Aºa cum se poate observa, toate detectoareletestate au dat indicaþii clare, identificarea agenþilorneurotoxici volatili neconstituind un obstacol pen-tru niciunul dintre aparate.

Rezultatele obþinute la testarea substanþelorneurotoxice de tip VX sunt prezentate, în mod com-parativ, în Tabelul 2.

Tabelul 2 Rezultate experimentale pentruagenþi neurotoxici tip VX

Rezultatele obþinute au arãtat o diferenþiere a

indicaþiilor aparatelor testate, unele chiar surprinzã-

toare. Deºi detectoarele IMS 1, 3 ºi 4 au acelaºi pro-

ducãtor, deci se presupune cã au clase de performanþã

similare, acestea au dat indicaþii neuniforme, singura

indicaþie conformã cu agentul testat fiind cea a detec-

torului IMS 3. Altã categorie de detectoare "surori"

IMS 2 ºi 5 a arãtat inconstanþã în determinare. Mai

gravã este lipsa indicaþiei în cazul celui de-al doilea

aparat, ceea ce conduce la apariþia unei indicaþii aºa-

numite "fals negativ", care implicã neluarea mãsurilor

de protecþie strict necesare - în condiþii tactice reale,

periclitându-se, astfel, grav siguranþa ºi chiar viaþa

combatanþilor.


42

Cele ºase detectoare de compuºi chimici deinteres militar au fost testate în condiþii similare laºapte omologi de agenþi neurotoxici. Rezultateleobþinute la testare sunt prezentate, în mod compara-tiv, în Tabelul 3.

Tabelul 3 Rezultate experimentale pentru omologineuro tip sarin

Toate detectoarele testate au dat indicaþii clare,permiþând detecþia sigurã a omologilor de sarin.Rezultatele obþinute la testarea omologilor de somansunt prezentate în Tabelul 4.

Tabelul 4 Rezultate experimentale omologi tip soman

Numai jumãtate din detectoarele testate(Flamfotometru, IMS 2 ºi IMS 5) au dat indicaþii clare,concordante cu valorile aºteptate. Indicaþiile celorlaltedetectoare ne determinã sã apreciem cã nu sunt con-cepute pentru a detecta decât compuºii aflaþi în bibliote-ca aparatului sau asemãnãtori acestora.

Detectoare de compuºi chimici de interes militarau fost testate în condiþii similare la agenþi toxici vezi-canþi. Rezultatele obþinute la testãrile efectuate suntprezentate, în mod comparativ, în Tabelul 5.

Tabelul 5 Rezultate experimentale pentru agenþi vezicanþi

Aºa cum se poate observa, toate detectoareleportabile testate au dat indicaþii corespunzãtoare,identificarea agentului toxic fiind foarte clarã. Timpiide rãspuns sunt acceptabili, indicând o bunã sensi-bilitate a aparatelor. Dintre detectoarele staþionaretestate, IMS 4 a indicat o cu totul altã clasã de agenþitoxici (VX - neurotoxic).

Pentru verificarea rezistenþei la interferenþi,detectoarele au fost testate la acþiunea diferitelor

compoziþii de decontaminare. În cazul compoziþieipe bazã de acid triclorizocianuric, determinãrile auþinut cont de modificarea în timp a conþinutului declor activ. Astfel, s-au efectuat mãsurãtori atât ime-diat dupã prepararea soluþiei (1 minut), cât ºi dupã10 minute. Rezultatele obþinute la testãrile efectuatecu douã compoziþii de decontaminare, utilizate înmod frecvent, sunt prezentate în Tabelul 6.

Tabelul 6 Rezultatele obþinute la testarea cu deconta-minanþi

Singurul detector care s-a dovedit "insensibil" laacþiunea compoziþiilor decontaminante este AP - 2C.

Detectoarele de compuºi chimici de interes mili-tar au fost testate, în condiþii similare, la mai multeamestecuri conþinând un agent toxic tipic (sarin sauiperitã) ºi un carburant, ca interferent posibil.Concentraþiile substanþelor utilizate în testãri au fostaceleaºi în toate determinãrile, ºi anume 0,1 mg/m3

pentru agentul toxic ºi 1 % (în volume) pentru car-burant. Timpul de expunere al detectoarelor a fostidentic cu cel folosit la testarea agenþilor toxici, ºianume 20 secunde.

Rezultatele obþinute la testãrile efectuate cuamestecuri formate din agent neurotoxic ºi carburant(sarin - benzinã ºi sarin - motorinã) sunt prezentate înTabelul 7, în mod comparativ faþã de rezultateleobþinute la testarea cu sarin.

Tabelul 7 Rezultate experimentale interferenþi neuro

Aºa cum se poate observa, toate detectoarele audat indicaþii corecte, nefiind influenþate în mãsurãsemnificativã de prezenþa carburantului respectiv.Se poate decela o micã întârziere a rãspunsului ladetectoarele Flamfotometru, IMS 2 ºi IMS 5. Ladetectoarele din familia Bruker (IMS 1, IMS 4 ºiIMS 3) timpii obºinuþi sunt, din contrã, puþin maimici sau egali.


43

Rezultatele obºinute la testãrile efectuate cuamestecuri formate din agent toxic vezicant ºi car-burant (iperitã - benzinã ºi iperitã - motorinã) suntprezentate în Tabelul 8 în mod comparativ faþã derezultatele obþinute la testarea cu iperitã.

Tabelul 8 Rezultate experimentale interferenþi vezicanþi

Aºa cum reiese din datele de mai sus, nu suntdiferenþe semnificative - nici din punct de vedere altipului de agent toxic, nici din acela al timpului derãspuns - între indicaþiile obºinute la testarea iperiteiºi cele de la testarea amestecurilor iperitã - carburant.Se menþin indicaþiile necorespunzãtoare ale detec-toarelor IMS 1 (incapacitatea semnalizãrii praguluide pericol), respectiv IMS 4 (indicaþie neconformã cutipul agentului toxic prezent în atmosfera contami-natã).

CONCLUZII

Aplicabilitatea echipamentelor de detecþie aagenþilor chimici ºi a substanþelor toxice industriale(TIM) la potenþialele grupuri de utilizatori depinde decaracteristicile echipamentelor de detecþie, precum ºide tipul agentului chimic sau substanþei toxice indus-triale (TIM).

Din acest motiv au fost alese câteva criteriicomune de comparaþie, cum ar fi:

P Pregãtire ºi punere în funcþiune. Operaþiilepregãtitoare ºi de punere în funcþiune sunt puþine ºisimplu de efectuat, nefiind necesarã o instruire spe-cializatã. Intervalul de timp de la pornirea aparatuluipânã la atingerea regimului de lucru este foarte redusla flamfotometru ºi mai lung la detectoarele IMS.AVANTAJ FLAMFOTOMETRIA;

P Numãrul ºi cantitãþile de materiale consumabilesunt reduse, implicând operaþii logistice minime, iarfuncþionarea este puþin periclitatã din aceastã cauzã.Totuºi, materialele consumabile sunt specializate(netipizate), ceea ce determinã o aprovizionare strictdirecþionatã ºi un efort financiar considerabil. EGALI-TATE;

P Flamfotometrele pot identifica compuºiilichizi foarte puþin volatili, precum ºi agenþii toxiciaflaþi în stare solidã. Capul de prelevare special con-

ceput ºi dispozitivul de vaporizare sunt ingenioase ºipractice. Detectoarele IMS sunt numai pentrucompuºi aflaþi în stare de gaz sau aerosoli. AVANTAJFLAMFOTOMETRIA;

P Sensibilitatea pentru agenþi chimici de rãzboieste ridicatã pentru toate tipurile de detectoare, cumici variaþii. Toºi compuºii chimici de interes militartestaþi au fost identificaþi, fãrã excepþie, timpii derãspuns fiind foarte buni. Limitele de detecþie permitidentificarea concentraþiilor scãzute de agenþi toxici,ceea ce relevã posibilitatea utilizãrii detectoarelor ºipentru verificarea plenitudinii decontaminãrii.EGALITATE;

P Identificarea omologilor de sarin ºi de somanse poate realiza fãrã dubii ºi în timp scurt, în cazulflamfotometrelor. Detectoarele IMS bazate pe librãriide date au probleme în astfel de cazuri. AVANTAJFLAMFOTOMETRIA;

P Influenþa redusã a interferenþilor. Aprioric,detectorul flamfotometric poate fi influenþat numaide interferenþii care au în structurã atomi de sulf saude fosfor, respectiv de amestecuri care conþin compuºicu sulf sau cu fosfor. La detectoarele IMS existã, deasemenea, o serie de substanþe care dau interferenþe.EGALITATE;P Avertizare opticã ºi acusticã. Detectoarele

dispun de dispozitive optice ºi acustice care permitavertizarea utilizatorului, în cazul apariþiei concen-traþiilor periculoase de agenþi toxici. Din punct devedere al aºezãrii ºi funcþionãrii sistemele IMS auproblemele de avertizare rezolvate mai aproape decerinþele testatorilor. AVANTAJ IMS.

P Detecþia substanþelor toxice industriale.Substanþele clorurate, care nu ard, nu pot fi detectateflamfotometric, în timp ce tehnica IMS este deosebitde sensibilã pentru substanþe clorurate. AVANTAJIMS

Din analiza comparativã a detectoarelor testate rezultãfaptul cã între cele douã tehnici rezultatul este aproximativegal, cu un uºor avantaj pentru flamfotometrie. În lipsaunui instrument perfect, soluþia rãmâne folosirea în continuarea ambelor echipamente simultan.

BIBLIOGRAFIEA. Koole, J.P. Franke, R.A. de Zeeuw

"Introduction To Ion Mobility Spectrometry".Dr. Abu B., Prof. Herbert H. Hill - "Ion mobility

spectrometry, recent developments and novel appli-cations".


"Pacea, dezvoltarea ºi protecþia mediuluisunt independente ºi indivizibile"

(Declaraþia de la Rio - 1992)

Observãm fenomenele catastrofalecauzate de om, cum ar fi explozia uneiarme nucleare sau accident/incidentul

nuclear, ca pe un cataclism care dacã nu ne ucidepe loc ne va mãcina în scurt timp. Aceast mod dea privi lucrurile apare deoarece cunoaºtem într-ooarecare mãsurã faptul cã radiaþiile sunt uninamic al materiei. Însã lucrurile din acest punctde vedere sunt puþin mai colmplicate, întrucât fiecã ne putem împãca cu ideea, fie cã nu, suntemînconjuraþi de radiaþii dintotdeauna. Acestea segãsesc peste tot. Existã douã direcþii clare ºi binedelimitate prin care omul ºi întregul mediuînconjurãtor sunt expuºi la radiaþii: prin sursenaturale (în proporþie de aproximativ 80% peîntreaga suprafaþã a globului) ºi surse artificiale.

Interacþia radiaþiilor cu materiaLa prima vedere, interacþia radiaþiei ionizante

cu substanþa/materia pare doar un transfer deenergie. Deosebirea s-a fãcut atunci când s-aobservat comportarea diferiþilor produºi rezultaþiîn urma interacþiunii, caredepinde atât de tipul de radiaþiecât ºi de compoziþia chimicã amateriei.

Sursele naturale provin dela radiaþiile cosmice, radiaþiilegama, radiaþiile emanate deelementul chimic radon ºi radi-aþiile terestre. Aºadar, fiecareom este expus la radiaþia natu-ralã mai mult sau mai puþin, iar cei mai mulþiprimesc de la aceasta cea mai mare parte a dozei.Inclusiv hrana noastrã reprezintã surse de radi-aþii, þesuturile nostre interne fiind atacate de cãtreradionuclizi din seriile uraniului ºi toriului, înapã, aer, ºi alimente gãsindu-se în permanenþãplumb-210, poloniu-210 ºi potasiu-40. În cãrþile

ºi revistele de specialitate s-a estimat cã doza pecare corpul uman o primeºte la nivelul organelorinterne este de maxim 370 mSv pe an.

Parcursul radiaþiilor prin þesutul viu diferãdatoritã proprietãþilor fizice ale acestora. Astfel,radiaþiile alfa venite din afarã sunt oprite lasuprafaþa pielii chiar la nivelul stratului superfi-cial, contaminarea fiind redusã aproape la 0. Înschimb, în cazul contaminãrii interne, acestea potcauza distrugeri grave la nivelul celulei, cea maigravã fiind ruperea catenelor acizilor nucleici(ADN ºi ARN). Aceleaºi efecte le prezintã neu-tronii rapizi care pãtrund în þesut de la exterior.Radiaþiile beta pãtrund doar câþiva centrimetri înorganism pe când radiaþiile gama, X ºi cele cos-mice pot strãpunge blindaje de plumb de maimulti metri.

În principal radiaþia se manifestã prinionizarea materiei vii, mai ales a apei din struc-tura sa, numitã radioliza apei, ducând la eliberareade radicali ºi ioni ce se caracterizeazã printr-omare reactivitate chimicã, fiind un prilej pentruconstituenþii celulari sã se modifice ºi permiþândformarea de peroxizi ºi alþi compuºi citotoxici. Deasemenea, radiaþiile provoacã importante dis-trugeri celulare, mai ales cand sunt emise dininteriorul corpului.

Interacþia radiaþiilor X cu substanþãEfectele principale de interacþie sunt: ? absorbþia (efect fotoelectric, formare de

perechi);

? împrãºtierea (efect Compton ºi altele).Efectul fotoelectric - fotonul incident este

absorbit (proces monoact), substanþa iradiatã seionizeazã apar fotoni de energii mai mici (radiaþiesecundarã).

EFECTELE BIOLOGICE ALE RADIAÞIILOR

Maior dr. ing. Dãnuþ MOªTEANU Student Sergent Marian-Cosmin BUNOIU

Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”


44

APÃRAREA NBC 17/2009 Riscuri ºi ameninþãri

45

Efectul fotoelectric este predominant laenergii de pana la 60 keV. La energii mai mari seintensificã procesele de împrãºtiere.

Efectul Compton - radiaþia este difuzatã pe altedirecþii cedând treptat energia electronilor exterioriîntâlniþi în material.

Distribuþia intensitãþii radiaþiei în fasciculul trans-mis

Dacã materialul iradiat este omogen, fasciculultransmis are aceiaºi intensitate în toate punctelesecþiunii.

Dacã în materialul expus existã neomoge-nitãþi cu densitate ºi coeficient de absorbþie diferitde al materialului de bazã, fasciculul transmis vaavea, în dreptul neomogenitãþilor altã intensi-tate .

Aceastã distribuþie diferenþiatã reprezintã"imaginea radiantã”.

Lanþul efectelor radiaþiei este simplu dinpunct de vedere teoretic, ºi anume: la întâlnireacu þesutul viu particulele încãrcate cu energielovesc atomii celulelor diferitelor organe, au locinteracþii electrice, apare ionizarea, au loc modi-ficãri chimice rezultând efectele biologice.

Aceste efecte biologice au fost grupate îndouã categorii: somatice ºi genetice. Cele somticeapar la nivelul celulelor somatice acþionândasupra individului. Ele sunt responsabile pentrureducerea speranþei de viaþã, depinzând de dozade radiaþie primitã. O corelaþie între doza deiradiere ºi efectele somatice pe care le induce nuse poate face decât în situaþia în care existã o popu-laþie numeroasã de indivizi iradiaþi. Totuºi s-aufãcut anumite estimãri care prevãd cã la 4 Gy radi-aþiile se manifestã prin dispariþia temporarã apilozitãþii, iar când acestea ating nivelul de aproxi-mativ 25 Gy se poate ajunge pânã la radiodermitecu necrozã.

Uneori apar leziuni somatice imediate, mani-festându-se de la câteva zile la câteva luni.Acestea apar la toþi indivizii care au fost expuºi lao dozã-prag. Alteori efectele somatice pot apãreadupã o perioadã de latenþã, manifestându-se îngeneral sub forma leucemiei sau cancerului.

Efectele genetice (ereditare) apar la nivelulcelulelor sexuale din gonade. Acþiunea mutagenãa radiaþiilor este explicatã prin faptul cã celulelegerminale sunt foarte sensibile în timpul repro-ducerii. Trebuie ºtiut cã prin vulnerabilitatea

celulelor sexuale, în urma expunerii la radiaþii,poate apãrea fenomenul nedorit de sterilizare.Sterilitatea poate fi parþialã sau totalã, reversibilãsau definitivã, în funcþie de doza absorbitã. Dealtfel, gonadele prezintã cele mai ridicate ponderiale factorilor de risc. Expunerea la nivelulgonadelor - doze de 0,3 Gy la bãrbaþi ºi 3 Gy lafemei duc la sterilizarea temporarã, iar la dozemai mari de 5-6 Gy se poate ajunge la sterilizaredefinitivã.

S-a demonstrat de-a lungul timpului faptulcã radiosensibilitatea organismelor vii creºteodatã cu gradul de evoluþie ºi de complexitate aacestora. Astfel, pentru om, doza letalã 50%(doza teoreticã de radiaþii ionizante care poateproduce moartea într-un timp determinat a 50%dintre indivizii expuºi) pentru un interval detimp de 21 de zile, în cazul expunerii întreguluiorganism este de 4Gy. În tabelul urmãtor suntprezentate efectele iradierii totale asupra omului.

Radiosensibilitatea la om depinde ºi ea de sexºi vârstã, iar în acelaºi organism diferã în funcþiede þesut. Organismele tinere ºi embrionii suntmai vulnerabili decât adulþii deoarece intensi-tatea activitãþii de înmulþire a celulelor în perioadade creºtere este mult mai ridicatã. Organismelefemele sunt mai sensibile decât cele mascule. Câtdespre þesuturile interne, la organismele adulte,gonadele, mãduva roºie hematoformatoare ºi o


46

parte din tubul digestiv (mai ales intestinul sub-þire), prezintã o radiosensibilitate mult mai ridi-catã datoratã activitãþii de diviziune celularã. Lapolul opus, neronii, celule indivizibile, reprezintãcelulele cele mai rezistente la iradieri.

Efectele biologice ale radiaþiilor genereazã larândul lor alte efecte în viaþa de zi cu zi a fiecãruiom care a luat contact cu acestea cum ar fi redu-cerea actvitãþii fiziologice normale, caracterizatãprin încetinitea creºterii, atenuarea rezistenþei latoxine, scãderea capacitãþii de apãrare imunitarã,diminuarea longevitãþii, reducerea natalitãþiidatoritã sterilitãþii, alterarea genomului prininducerea de mutaþii defavorabile, subletale, carese manifestã în generaþiile urmãtoare. Unul dintrecel mai grav efect este acela al transmiteriidescendenþilor unele translocaþii cromozomialeca urmare al efectelor mutagene generate deradiaþii care pot fi chiar ºi în doze mici.

O viziune mai sumbrã a oamenilor de ºtiinþãasupra acestor ultime efecte priveºte în sensulcatastrofelor ecologice din generaþiile urmãtoarece pot degenera în urma menþinerii în perma-nenþã a unui minim de mutaþii rezultate în urmadozelor absorbite de radiaþii într-o generaþie deindivizi, fie ei oameni sau alte animale. Totuºi, peGlob existã zone unde nivelul radiaþiilor naturaleeste de 3-4 ori mai mare faþa de media de pe glob(India, China, Japonia, Brazilia, s.a.), dar pânã înprezent nu s-a constat o incidenþã crescutã a can-cerului sau a erorilor genetice la aceste populaþii.De aceea Comisia Internaþionalã pentru ProtecþiaRadiologicã (CIPR) a considerat cã "se poateaccepta pentru umanitate o valoare limitã deexpunere la radiaþii ionizante corespunzând la

dublul dozei medii la care omul este expus încondiþii naturale" ceea ce presupune cã omul esteadaptat la iradierea prezentã în mediul sãu deviaþã.

Pe langã toate aceste efecte negative, radiaþi-ile de la descoperirea lor pânã în prezent aufolosit întregii umanitãþi în diverse domenii celemai semnificative fiind cel medical, energetic,alimentar, º.a. Cu privire la efectele radiaþiilorasupra tesuturilor, meritã sã subliniem faptul cãacestea sunt folosite pentru analize ale organelorviscerale, ale creierului, pentru tratarea can-cerului etc. Iradierea a fost folositã ºi pentrucoservarea alimentelor având ca efect inhibareagerminaþiei, distrugerea insectelor ºi sterilizarea(eliminarea totalã a germenilor).

Chiar dacã au trecut mai bine de 100 de anide la descoperirea radiaþiilor în prezent încã nus-a reuºit descoperirea tutror efectelor lor, decinici utilizarea in domeniile tehnologice a acesto-ra nu a atins limitele. Interesul acordat radiolo-giei poate scoate la ivealã mai multe între-buinþãri ale sale decât avem în ziua de azi.

BIBLIOGRAFIE1. ION CHISOILÃ - "RADIOECOLOGIE -

Managementul accidentului nuclear"; Ed.Universitãþii din Bucureºti - 1996.

2. CONSILIUL NAÞIONAL DE PROTECÞIERADIOLOGICÃ DIN MAREA BRITANIE -"TRÃIM CU RADIAÞII" - Ed. Tehnicã Bucureºti- 1989

3. VLADIMIR ROJANCHI, FLORINA BRAN,GHEORGHIÞA DIACON U - "PROTECÞIA ªIINGINERIA MEDIULUI" - Ed. EconomicãBucureºti - 1997

* http://www.jlab.org/

* http://www.nrc.gov/reading-rm/doc-col-lections/fact-sheets/bio-effects-radiation.html

* http://www.fas.org/nuke/guide/usa/doc-trine/dod/fm8-9/1ch4.htm

*http://phys4.harvard.edu/~wilson/resource_letter.html

Intoxicaþiile acute cu compuºi cu fluorsunt foarte rare. Doza letalã pentru unom este de 2,5-5 grame fluor în raport

cu solubilitatea compusului ºi sensibilitatea subiec-tului.

Intoxicaþiile cronice cu fluor se manifestãaproape în exclusivitate la nivelul scheletului ºidinþilor.

Fluorul este un ion extracelular; pãtrunderealui în celulã este selectivã. Barajul este maxim lanivelul celulei nervoase ºi inexistent la osteoblaºti,odontoblaºti ºi ameloblaºti. În interiorul celulei ioniide fluor, la o anumitã concentraþie, pot perturbametabolismul celular, perturbând activitatea enzi-maticã.

Manifestãrile clinice ale intoxicaþiei cronice cufluor poartã denumirea de fluorozã.

Fluoroza osoasã apare abia la un aport zilnic de20 mg de fluor pentru o lungã perioadã de timppentru cã osul se comportã în mod normal ca unrezervor de ioni de fluor, suportând creºteri de la500 ppm la 10000 ppm.

Fluoroza are 3 faze:

1. Fluoroza chimicã - nedecelabilã histologic ºiclinic.

2. Osul tãrcat - decelat histologic ca benzi cuopacitate crescutã ºi cavitãþi osteocitare cu osteocitepigmentate grupate în zonele de rezorbþie.

3. Osteoscleroza - identificate radiologic ca o

structurã hipermineralizatã

cuprinzând zone de rezorbþie

osoasã, osificarea ligamentelor

ºi tendoanelor cu deformãri

osoase.

Deformãri osoase, fluoroza anchilozantã ºi

caºexia fluoroticã, stadiul avansat al intoxicaþiei

cronice cu fluor, se manifestã doar în cazul unor

expuneri neîntrerupte de 10-20 de ani la ingestie de

20-80 mg de fluor pe zi ºi în condiþiile în care în

hranã sau apã nu existã sãruri care ar putea bloca

absorbþia.

Fluorizarea dentarã: La doze mici pana la 2 mg

pe zi fluorul ingerat timp îndelungat în perioada de

formare ºi mineralizare a smalþului, nu determinã

decât modificãri limitate ale afecþiunii formative a

unor ameloblaºti cu consecinþe vizibile dupã erupþia

dinþilor, sub forma unor pete albicioase discrete la

un numãr redus de subiecþi.

De la 8 mg de fluor consum zilnic perturbarea

este extinsã la toþi subiecþii cu

manifestãri grave: smaltul este

rugos, friabil, colorat în galben

sau brun imediat dupã erupþia

dinþilor.

Acþiunea toxicã se datoreazã inhibãrii fosfatazei

din ameloblaste prin combinarea ionilor de fluor cu

cei de magneziu care sunt activatorii acestei enzime.

Faptul cã manifestãrile de fluorozã sunt variabile

la acelaºi consum se poate explica ºi prin efectul

dualist al ionului de fluor. Când proporþiile ionilor

de calciu ºi fosfor sunt stereochimic corespunzãtoare,

prezenþa fluorului înlesneºte precipitarea apatitei,

dar în caz contrar o inhiba.

TOXICITATEA FLUORULUI

Maior dr. Severin SILVESTRU

Centrul de medicinã navalã


47


48

Manifestãri la nivelul altor organe ºi þesuturi

În cercetãrile care s-au fãcut în zonele cu fluo-

rozã endemicã cu un conþinut al apei potabile de

peste 8 ppm nu s-au putut stabili influenþe privind

incidenþa cancerului, afecþiunile cardiace, nervoase,

dermatologice, oftalmologice, endocrine sau renale.

În þara noastrã, decizia

de introducere a fluorizãrii

apei potabile a fost mar-

catã de presupunerea cã

fluorul ar putea perturba

funcþia tiroidei, ipotezã

care nu a putut fi confir-

matã chiar prin studiile

din regiunile guºogene.

În ceea ce priveºte posibilitatea afectãrii renale,

s-au adãugat cercetãri pe animale justificate de fap-

tul cã cea mai mare parte din fluorul ingerat se

elimina prin urinã. La doze de 10 ppm în apa de

bãut, s-a demonstrat apariþia la ºoareci de leziuni

minore a unor celule hepatice ºi renale. Totuºi, din

cercetãrile epidemiologice a rezultat cã în zonele cu

concentraþie de fluor scãzutã (sub 0,3 ppm) în apa

potabilã afecþiunile renale sunt chiar mai frecvente.

Stabilitatea chimicã a compuºilor fluorului

reprezintã o premisã teoreticã a absenþei caracteru-

lui carcinogenetic ºi mutagenic. Cercetãrile de labo-

rator au confirmat aceastã ipotezã, iar observaþiile pe

grupe populaþionale, când au fost realizate riguros

ºtiinþific, au demonstrat cã frecvenþa cancerului,

indiferent de localizare, nu este semnificativ modifi-

catã în zonele cu un conþinut crescut de fluor în apa

potabilã.

La muncitorii din industria chimicã ºi de pro-

ducere ºi prelucrare a aluminiului, unde concen-

traþiile de fluor în pulberi aeriene sunt foarte mari,

pot sã aparã alergii manifestate prin leziuni ulcera-

tive pe tegumentul expus al extremitãþilor.

Unul din argumentele care se aduc împotriva

fluorizãrii apei potabile este cã aceasta este con-

sumatã ºi de adulþi ºi vârstnici pentru care nu este

beneficã ºi ar putea fi nocivã. Observaþiile recente

sugereazã cã un consum de apã fluoruratã timp

îndelungat este benefic în reducerea osteoporozei ºi

chiar a bolilor cardio-vasculare.

Bibliografie:

1. Botea I. D. - Prevenirea îmbolnãvirilor aparatu-lui dento-maxilar, Ed. Medicalã, 1991.

2. Christoffel T - Fluodation: legal and politicalissues, J Am Collage of Dentists 59: 8-13/1992.

3. Corbin S. B. - Policy options for fluoride use,J Am Collage of Dentists 59: 18-23/1992 .

4. Horowitz H.S. ºi colaboratori - Combined flu-oride school-based program in a fluoride-deficientarea: results of an 11-year study, J Am Dent. Ass. 112:621-625/1986

5. Ismail A. - Placement and replacement ofrestauration in a military population, J Dent Res 69:236-239/1990

6. Oltean D. - Stomatologie preventiv?, Ed.Anotimp, 1996.


Realizarea obiectivelor apãrãrii într-unmediu caracterizat de acþiunea agenþilorchimici, biologici, radiologici ºi

nucleari/Chemical, Biological, Radiological, Nuclear -CBRN, presupune existenþa unui subsistem al apãrãriiCBRN, integrat sprijinului ºi protecþiei forþei, destinatsã contribuie la menþinerea potenþialului combativ altrupelor care acþioneazã în zona de operaþii întrunite.O apãrare CBRN eficace presupune luarea în consider-are a tuturor ameninþãrilor la adresa elementelorforþei, apãrute din partea adversarului, cauzate defenomenele ºi dezastrele naturale, produse intenþionatde acþiunea umanã sau provocate prin fratricid.

În procesul de pregãtire a Apãrãrii CBRN estenecesarã o evaluare oportunã, cuprinzãtoare ºi precisãa informaþiilor legate de ameninþãrile CBRN, inclusivde riscuri TIM (Substanþe Toxice Industriale - ToxicIndustrial Materials) din JOA (Zona de OperaþiiÎntrunite - Joint Operations Area). Aceastã evaluare serealizeazã prin procesul de pregãtire informativã a spaþiuluide luptã/Intelligence Preparation of Battlespace - IPB, instru-ment de conducere destinat sã ajute la identificarea ºi asigu-rarea rãspunsului la Cerinþele informaþionale prioritare/Priority Informational Request - PIR ale comandanþilor, fiindºi primul pas în cadrul Procesului de planificare operaþio-nalã/Operational Planning Process - OPP al JFC(Coman-dantul Forþei Întrunite - Joint Force Commander).

În cadrul procesului IPB se deruleazã activitãþilereferitoare la riscurile potenþiale CBRN, care constituiebaza pregãtirii informative ºi a planurilor operaþionale.Situaþiile de risc considerate normal, nesemnificativepe timp de rãzboi, pot deveni uneori importante petimpul acþiunilor militare cu impact asupra defãºurãriilor. Aceste situaþii pot deveni mult mai semnificative petimpul Operaþiilor Altele Decât Rãzboiul (OADR), cumar fi operaþiile de menþinere a pãcii. Una dintre situaþi-ile de risc cu care se pot confrunta forþele sunt can-titãþile mari de substanþe chimice toxice industriale(SCTI) aflate în depozitare, producþie, livrare ºi trans-port. Substanþele chimice toxice industriale (SCTI)eliminate în atmosferã, în mod deliberat sau acciden-tal, pot deveni periculoase pentru populaþie ºi pentruforþele care acþioneazã în zonã.

Comandanþii din raioanele respective, vor depunetoate eforturile pentru obþinerea informaþiilor despreobiectivele industriale care utilizeazã substanþe chimicetoxice industriale (SCTI), aflate în zonele lor de respon-

sabilitate. Pentru baza de date, sursele de informare vorinclude rapoartele despre obiectivele din zonã,mãsurile de siguranþã la fiecare obiectiv, capaci-tãþile,caracteristicile ºi codul internaþional pentru rezervoarelede depozitare, precum ºi evidenþa autoritãþilor civilelocale care au responsabilitãþi ºi vor participa cu forþe ºimijloace specializate în situaþii de urgenþã la obiectiv.Prevederea joacã un rol determinant pentru coman-danþi ºi forþele pe care le comandã în toate situaþiile ºicu atât mai mult în cazul riscurilor de naturã CBRN.

Pentru evitarea pericolelor generate de eveni-mentele EADA (Emisii Altele Decât Atacul), o condiþieesenþialã este cunoaºterea zonelor probabile afectatede un eventual accident/incident care presupuneemisii periculoase pentru personal, iar în cazul lipseiunor astfel de informaþii, respectarea distanþelor sta-bilite prin STANAG-uri, directive sau alte acte norma-tive.

Date despre dispunerea obiectivelor de risc CBRNde pe teritoriul naþional ºi unele zone probabil afectatede acestea se obþin de la Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã al Ministerului Administraþiei ºi Internelor.În vederea pregãtirii în condiþii optime a misiunilorspecifice de intervenþie cu forþe, mijloace ºi materialespecializate pentru neutralizarea efectelor materialelorpericuloase, se impune cunoaºterea zonelor minimede siguranþã ºi a zonelor de protecþie, a modalitãþilorde neutralizare a substanþelor chimice toxice industri-ale în caz de accident chimic pe timpul transportuluiacestora, a mãsurilor de protecþie individualã ºi colec-tivã, a primului ajutor în cazul intoxicãrii cu astfel desubstanþe.

Manualul care oferã principalele date ºi informaþiiîn cazul producerii unui accident chimic pe timpultransportului substanþelor periculoase, pentru ges-tionarea în condiþii eficiente ºi oportune a situaþiei cre-ate, este Emergency Response Guidebook 2008 (ERG2008)

ERG 2008 este produsul colaborãriistructurilor cu responsabilitãþi în trans-portul materialelor periculoase dinCanada, SUA, Mexic ºi Argentina. Este înprimul rând un ghid creat în scopul iden-tificãrii mãsurilor oportune ce se impun afi luate în cazul incidentelor/accidentelorce au ca subiect substanþele periculoase.Studiile fãcute în cazul accidentelor industriale aratã cã 75%

ACCIDENTUL CHIMIC PE TIMPUL TRANSPORTULUI SUBSTANÞELOR PERICULOASE

Cãpitan Lucian NICA

Comandantul Companiei 162 Apãrare NBC/Brigada 15 Mecanizatã “Podu Înalt”


49


50

din victime proveneau din rândul salariaþilor unitãþii afectatede accident ºi 22% din victime proveneau din rândul per-sonalului de intervenþie care nu a folosit echipamentul deprotecþie. În rãspândirea substanþelor chimice pe timpultransportului acestora, se apreciazã cã 62% din cazuri suntdatorate erorii umane. În scopul gestionãrii corecte a acestortipuri de accidente ERG 2008 aduce în atenþie toate infor-maþiile necesare.

ERG 2008 include lista substanþelor periculoase în con-cordanþã cu ultimele recomandãri ONU în domeniu, cuultimele reglementãri naþionale ºi internaþionale.

Manualul este structurat pe mai multe capitole.

Capitolul 1 (paginile galbene) cuprinde lista substanþelorpericuloase în ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre),urmat de tipul pericolului (3 cifre) ºi denumirea substanþei

periculoase.

Capitolul 2 (paginile albastre) cuprinde lista substanþelorpericuloase în ordine alfabeticã, urmat de tipul pericolului (3 cifre) ºi numãrul substanþei (ID - 4 cifre).

Capitolul 3 (paginile portocalii) este cel mai importantcapitol al manualului deoarece conþine mãsurile de siguranþãîn cazul celor 62 de tipuri de pericole asociate accidentelorchimice pe timpul transportului substanþelor periculoase.Fiecãrui tip de pericol îi sunt anexate mãsurile de siguranþã înscopul realizãrii protecþiei individuale ºi colective.

Capitolul 4 (paginile verzi) conþine douã tabele.Tabelul 1 este compus din lista substanþelor periculoase în

ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre), denumirea sub-stanþei toxice industriale, distanþele de protecþie (de izolare ºide evacuare) în cazul accidentelor datorate cantitãþilor mici ºimari de substanþe periculoase, atât în cazul producerii acesto-ra pe timp de zi, cît ºi a celor produse pe timp de noapte.


Tabelul 2 este compus din lista substanþelor periculoaseîn ordine crescãtoare dupã numãr (ID - 4 cifre), tipul peri-colului, denumirea substanþei toxice industriale ºi tipul de gaztoxic rezultat la interacþiunea cu apa.

Manualul cuprinde de asemenea clasificarea sub-stanþelor periculoase, avertizarea asupra naturii ºi pericolelorpe care le prezintã transporturile de substanþe periculoase,etichetele ºi indicatoarele de avertizare, recomandãri pentrusiguranþã pe timpul acþiunilor în zona de intervenþie .

În concluzie manualul, alãturi de Dispoziþia ªefuluiStatului Major General privind concepþiile de abordare ariscurilor NBC în Armata României, nr. S.M.G.-12 din17.02.2000 (Anexa nr. 2 - Concepþia de abordare a riscurilorsubstanþelor chimice toxice industriale (SCTI) pe timpul acþi-unilor militare), Manualul Protecþiei CBRN - F.T./CBRN-6,Manualul Instrucþiei pentru Apãrare CBRN - F.T./CBRN-7/1,Manualul operatorului pentru raportarea exploziilornucleare, atacurilor chimice ºi biologice, prognozarea ºi aver-tizarea pericolelor asociate ºi zonelor de risc - F.T./CBRN-10,oferã ofiþerului CBRN sau comandantului subunitãþii deapãrare CBRN / cercetare CBRN informaþiile necesare înscopul aprecierii riscului la care pot fi supuse structurile careintervin în cazul accidentelor chimice pe timpul transportu-lui substanþelor periculoase.

BIBLIOGRAFIE

1. S.M.G./CBRN-1, Doctrina Apãrãrii CBRN în ArmataRomâniei, Bucureºti, 2008.

2. Dispoziþia ªefului Statului Major General privind con-cepþiile de abordare a riscurilor NBC în Armata României, nr.S.M.G.-12 din 17.02.2000, Anexa nr. 2 - Concepþia de abor-dare a riscurilor substanþelor chimice toxice industriale(SCTI) pe timpul acþiunilor militare.

3. Conferinþa Doctrinarã a Forþelor Terestre, ediþia aIV-a, Bucureºti, 2007.

4. Curs practic de urgenþe medico-chirurgicale - Aspectetactice ºi logistice ale intervenþiei medicale în dezastre, Edituradidacticã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1998, Dr. NicolaeSTEINER, Dr. Dan MÃNÃSTIREANU.

* http://phmsa.dot/hazmat, US Department ofTransportation Pipeline and Hazardous Materials SafetyAdministration, Emergency Response Guidebook 2008.


51

APÃRAREA NBC 17/2009 Interoperabilitate

52

La 1 septembrie 1976, prin OrdinulMarelui Stat Major din 11.06.1976, s-aînfiinþat Batalionul 49 Protecþie

Antichimicã în Garnizoana Piteºti. Structuramenþionatã s-a nãscutprin constituirea unuinucleu din cadrulBatalionului 202Protecþie Antichimicã.Batalionul a ocupatlocalul cazãrmii 2728,local pe care îl ocupãºi azi.

Noile condiþii apãrute dupã 1989 în viaþainternã a þãrii, cât ºi pe plan internaþional, au impuso serie întreagã de transformãri ºi perfecþionãri îndezvoltarea ºi ducerea acþiunilor de luptã, redimen-sionarea organismului militar, a instrucþiei,înzestrãrii, care în ultimã instanþã sã asigure inter-operabilitate cu structurile miliatare NATO.

La data de 10.05.1996 Batalionul 49 ProtecþieAntichimicã îºi schimbã denumirea în Batalionul 49Protecþie Nuclearã, Biologicã ºi Chimicã, iar la datade 15.01.2000 în Batalionul 49 Apãrare Nuclearã,Biologicã ºi Chimicã, ca necesitate de asigurare aconcordanþei între denumire ºi misiunile specificeale acestuia.

În perioada 1990-2009 Batalionul a desfãºurat ointensã activitate pe linia perfecþionþrii pregãtiriipentru luptã, adaptarea misiunilor la specificul acþi-unilor desfãºurate de unitãþile similare din sistemulNATO, implementarea procedurilor ºi terminologieispecifice standardelor NATO ºi realizarea, în ultimãinstanþã, a interoperabilitãþii ºi compatibilitãþii custructurile similare NATO.

Unitatea a fost vizitatã de 7 delegaþii din cadrulstructurilor NATO din SUA, Germania, Grecia, Italiaºi Belgia.

În cadrul Parteneriatului pentru Pace ºi în misi-unile de menþinere a pãcii, Batalionul 49 ApãrareNBC a participat la activitãþi de tipul MIL TO MIL, iarîn zonele de conflict cu efective ºi tehnicã în Kuweit,Angola, Bosnia, Albania, Afghanistan ºi Irak.

Modul de acþiune al militarilor din batalion,comportarea tehnicii ºi calitãþile profesionale alespecialiºtilor din unitate, au fost apreciate pozitiv,atât de cãtre eºaloanele superioare, cât ºi de forþeleNATO cu care s-a cooperat.

În prezent batalionul este angajat cu întregulsãu potenþial uman, material ºi spiritual, în activi-tatea amplã de aplicare a programului de restruc-turare ºi modernizare a armatei, în perfecþionarea ºiimplementarea procedurilor NATO din domeniulapãrãrii CBRN, în procesul de instrucþie ºi realizareainteroperabilitãþii ºi compatibilitãþii cu structurilesimilare NATO.

În acest sens au fost operaþionalizate 2 plutoanemultinaþionale: Plutonul Decontaminare UºoarãRBC destinat Forþei de Rãspuns NATO (NRF) ºiPlutonul 1 Decontaminare Tehnicã de Luptã destinatGrupului Tactic de Luptã Eleno-Bulgaro - Româno -Ciptriot (HELBROC BG).

Misiunile principale ale acestor plutoane sunt:P desfãºurarea întregii game de misiuni de

decontaminare pe parcursul a 12 ore de lucru;P executarea decontaminãrii armamentului,

tehnicii ºi terenului, a facilitãþilor fixe ºi la nevoiapersonalului, asigurarea decontaminãrii operaþionaleºi totale;P executarea decontaminãrii finale proprii în

situaþia redislocãrii ºi repatrierii.Plutonul Decontaminare Uºoarã RBC/NRFÎn urma Summit-ului NATO de la Praga 2002 a

fost creatã o nouã componentã militarã încadrulNATO, cu timp deintervenþie scãzut,pentru a intervenirapid în zonele deresponsabi l i tate,numitã NRF (NATOResponse Force) -"Forþã de Rãspuns aNATO".

NRF este capabilã sã îndeplineascã întreg spec-trul de misiuni ale NATO, are un caracter ciclic ºieste generatã prin oferirea de cãtre naþiunile dinalianþã a unor pachete de forþe în concordanþã cu

PLUTONUL DECONTAMINARE UªOARÃ RBC/NRF ªI PLUTONUL 1DECONTAMINARE RBC/HELBROC

ELEMENTE DE REFERINÞÃ ALE BATALIONULUI 49 APÃRARE NBC "ARGEª"

Maior Dumitru FRUNZÃ Sublocotenent Mihai GRAUR

Batalionul 49 Apãrare NBC


anumite criterii ºi în funcþie de capabilitãþile nece-sare componentei per ansamblu.

Pentru a realiza interoperatibilitatea ºi omoge-nizarea acþiunilor în comun s-a stabilit un plan depregãtire compus din: " o perioadã de pregãtire naþionalã, în care

forþele se instruiesc pentru a îndeplini cerinþeleoperaþionale; aceastã etapã se încheie cu o evaluareºi certificare naþionale care atestã faptul cã forþelesunt înzestrate, instruite ºi gata de a îndeplini misiu-nile încredinþate;" o perioadã de pregãtire multinaþionalã, în

care forþele se pregãtesc în comun; aceastã etapã seîncheie cu o evaluare ºi certificare a NATO careatestã faptul cã forþele sunt înzestrate, instruite ºigata de a îndeplini misiunile încredinþate;" o perioadã de STAND-BY în care forþele tre-

buie sã fie gata de luptã într-un timp scurt, dinaintestabilit.

Plutonul de decontaminare RBC (radiologicã,biologicã ºi chimicã), a participat în cadrul NRF, petimpul rotaþiilor 3, 4, 7, 8, 9, 10 ºi 12.

Militarii din aceastã subunitate au o bogatãexperienþã internaþionalã, aceºtia participând subcomanda Cpt. Pascariu Dãnuþ la exerciþii de certifi-care multinaþionalã, în Germania, 2004, GoldenMask 04, în Germania, 2006, Golden Mask 06, iarsub comanda Lt. Paraschiv Nicolae, în Cehia, 2006,Peaceful Dragon ºi în Italia, 2007, Noble Light.

În perioada 27 august - 6 septembrie 2008, osubunitate de decontaminare RBC sub comanda Lt.Paraschiv Nicolae, ºi un ofiþer observator din cadrulComponentei Operaþionale Terestre a participat, laexerciþiul multinaþional "WHITE CLOUD 08", care s-adesfãºurat în poligonul Drawsko Pomorskie dinPolonia.

Exerciþiul a avut ca principal obiectiv verificareainteroperabilitãþii dintre structurile contributoare laBatalionul Multinaþional de Apãrare CBRN/ NRF12, condus de Polonia, precum ºi certificarea acestuibatalion ca structurã capabilã sã îndeplineascã misi-uni în cadrul Forþei de Rãspuns a NATO, rotaþia 12.

Plutonul 1 Decontaminare Tehnicã de Luptã/HELBROC

Grupul Tactic de Luptã Multinaþional "HELBROC"(HELlas-Bulgarian-Romanian-Cyprus)reprezintã expresiapracticã a capacitãþiioperaþionale aUniunii Europene,de a desfãºura întimp scurt o forþã

militarã ca rãspuns la o situaþie de crizã ºi defineºteîn plan acþional contribuþia militarã a celor patru þãricomunitare, având în centru Grecia (naþiune cadru),la efortul general pentru întãrirea securitãþii ºi sta-bilitãþii internaþionale. Constituirea grupului deluptã "HELBROC" urmeazã altor iniþiative similaredezvoltate individual sau în cooperare de cãtrestatele membre ale Uniunii, în contextul afirmãriinoii identitãþi europene ºi al adaptãrii la provocãrileasimetrice ale unui mediu de securitate în schimbare.

Procesul de constituire a grupului de luptã aînceput în anul 2005, când pe 21 noiembrie, laBrussel, a avut loc semnarea scrisorii de intenþie lanivelul miniºtrilor apãrãrii, continuând cu ratificareade cãtre þãrile participante a Acordului Tehnic, docu-ment semnat pe 13 noiembrie 2006. În 2007 a avutloc certificarea de cãtre naþiunile participante acapacitãþii operaþionale ºi a posibilitãþii îndepliniriimisiunilor specifice, politic asumate ºi astfel instru-mentate.

În perioada 17-19 mai 2008, un pluton dedecontaminare R.B.C., o echipã tacticã PSYOPS ºitrei ofiþeri de stat major, contribuþia României laGrupul de Luptã al Uniunii Europene, format dinGrecia-Bulgaria-România-Cipru (EU HELBROC BG),au participat, la exerciþiile CPX EVROPI I ºi LIVEXEVROPI II, desfãºurate în poligonul ASKOS-PROFITS,la aproximativ 30 de kilometri de Salonic, Grecia.

Exerciþiile "EVROPI I" ºi "EVROPI II", finanþatede Uniunea Europeanã ºi executate pentru primadatã de cãtre Grupul de Luptã HELBROC EUîntrunit, s-au constituit ca un antrenament încomun al forþelor militare multinaþionale din struc-tura grupului de luptã, având drept obiectiv funda-mental coordonarea ºi sincronizarea la nivel tacticdar ºi operativ atât a activitãþilor desfãºurate încadrul procesului de planificare operaþionalã, lanivelul comandamentelor, precum ºi testarea gradu-lui de interoperabiltate a trupelor în acþiunile com-binate din teren.

În urma desfãºurãrii exerciþiilor CPX EVROPI I ºiLIVEX EVROPI II, Grupul de luptã multinaþional alU.E. "HELBROC" a trecut astfel primul test în proce-sul afirmãrii europene ºi internaþionale.

În urma activitãþilor desfãºurate subunitãþile dinBatalionul 49 Apãrare NBC destinate Forþei deRãspuns a NATO "NRF" ºi Grupului Tactic de Luptãal Uniunii Europene "HELBROC" au obþinut certifi-cate, diplome ºi scrisori de apreciere din partea statu-lui român, statelor gazdã ale exerciþiilor, NATO ºiHELBROC BG.

Interoperabilitate

53


54

Istoria Trupelor de Apãrare Chimicã

din Armata Cehã a început în primii

ani ai secolului XX, dupã utilizarea

pentru prima datã a

armelor chimice. Serviciul

înfiinþat atunci, denumit

"serviciul de gaze", s-a

dezvoltat progresiv, pânã

în prezent, urmãrind sã-ºi

îndeplineascã scopul sãu

esenþial, acela de protecþie a trupelor ºi a popu-

laþiei civile. Cea mai rapidã dezvoltare a acestei

specialitãþi s-a petrecut dupã cel de-al doilea

rãzboi mondial, când a devenit probabilã uti-

lizarea armelor nucleare în conflictele armate.

Construcþia modernã a trupelor chimice aînceput în 1952- adicã 57 ani de la crearea bazeichimice de la Liberec, care reprezintã "Mecca"tuturor centrelor de pregãtire chimice dinArmata Cehã. Putem spune acum, cã aceastãbazã de instruire este una dintre cele mai dez-voltate baze din Europa în domeniul protecþieiNBC.

Baza de pregãtire de la Liberec

Baza de pregãtire de la Liberec este bazareprezentativã pentru trupele chimice aleArmatei Cehe. În aceastã bazã putem gãsi toatetipurile de structuri chimice, de la trupele incen-diare, la Batalionul de protecþie chimicã,Regimentul NBC ºi pânã la Brigada de protecþieNBC, înfiinþatã în 1997, care poate deveni ceamai importantã grupare de apãrare chimicã dinEuropa.

Schimbãrile sociale ºi economice de lasfârºitul secolului XX, aderarea Armatei Cehe la

NATO, noile riscuri ºi ameninþãri determinã odezvoltare permanentã a trupelor de apãrarechimice.

Din acest motiv, o companie de protecþiechimicã a fost înfiinþatã la Liberec, echipatã ºiantrenatã cu echipamente moderne,cu scopul de a face parte din Forþade Reacþie Rapidã a NATO. Poate fisubliniat cã înainte de 1989, tru-pele de apãrare chimice dinArmata Cehã erau implicate doarîn protecþia trupelor ºi a populaþieicivile. Niciodatã nu i-au fostîncredinþate utilizarea armelorchimice, biologice sau nucleare. Dealtfel, Armata Cehã nici nu a deþinut niciodatãaceste categorii de armament ºi chiar a luptatpentru interzicerea acestora ºi eliminarea lor.Oricum, trupele chimice au avut ºi au în con-tinuare experþi ºi specialiºti la dispoziþie pentrudezvoltarea cunoºinþelor în domeniul NBC.

Calitatea cercetãrii în domeniul NBC,antrenarea militarilor în acest domeniu a fostmereu la un nivel ridicat în Armata Cehã.Majoritatea ofiþerilor din trupele de apãrarechimice au studii universitare în acest domeniu,iar corpurile de subofiþeri au cursuri de antrenareºi specializare chimice.

Analizele trupelor de protecþie chimicã efec-tuate de cãtre experþii NATO au recomandattrimiterea unui contingent pentru a lua parte laOperaþiunea "Furtunã în deºert", între anii 1990-1991. Aceastã misiune nu a fost uºoarã.Detaºamentul de protecþie chimicã a fost organi-zat în grupuri mici, ceea ce a conferit o maremobilitate. A fost prima misiune externã aTrupelor Chimice, într-o situaþie de luptã realã.

TRUPELE DE APÃRARE CHIMICÃ DIN ARMATA CEHÃ

Maior Dan BOANTÃ



55

Aceastã misiune a reprezentat un succes pentruArmata Cehã, datoritã în special dotãrii trupelorcu echipament modern ºi nivelului dezvoltat deantrenament

Responsabilitãþi ale trupelor de apãrarechimicã

Unul din principiile dezvoltãrii trupelor deapãrare chimice este complexitatea acestora. Pestructura lor, acet principiu acoperã toate activitãþileesenþiale - de la detecþia NBC, contaminareamediului, pânã la eliminarea consecinþelor aces-tora ºi luarea mãsurilor de precauþie în desfãºu-rarea activitãþilor militare. Fiecare detaºament,prin structurã, îndeplineºte urmãtoarele misiuni:

¢ Protecþia personalului împotriva efectelorsubstanþelor toxice, biologice ºi radioactive;

¢ Supravegherea nuclearã, biologicã ºichimicã;

¢ Controlul radiologic ºi chimic;

¢ Decontaminarea personalului;

¢ Decontaminarea echipamentului;

¢ Decontaminarea terenului;

¢ Decontaminarea igienicã a personalului;

¢ Marcarea zonelor contaminate;

¢ Identificarea substanþelor prin utilizarealaboratoarelor de cercetare mobile;

¢ Asigurarea operaþiilor trupelor proprii ºiprotecþia staþionarãrii lor în zonele contaminate;

¢ Alte misiuni.

Concluzii

Menþinerea trupelor de apãrare chimice la unnivel ridicat de dotare ºi antrenare, reprezintãprincipala problemã a Republicii Cehe. În plus,considerând cerinþele NATO, spitalul de cam-panie ºi serviciul medical sunt alte prioritãþi aleArmatei Cehe. Nu în ultimul rând, putem spunecã experienþa acumulatã de-a lungul timpului deexperþi în domeniul apãrãrii NBC poate fi utiliza-tã cu succes pe viitor. Comandanþii Armatei Ceheurmeazã toþi paºii pentru ca cerinþele NATO ºi alepartenerilor sãi sã se intersecteze cu capabilitãþilede acþiune proprii.

BIBLIOGRAFIE

1. www.army.cz

2. www.nbcteam.cz

3. www.blackanthem.com

4. www.fve.org

5. www.armyrecognition.com

APÃRAREA NBC 17/2009 Managementul crizelor

56

Hazardele naturale ºi tehnologice

genereazã, în fiecare an, numeroase

pierderi de vieþi omeneºti ºi pagube

materiale uriaºe, care afecteazã direct procesul de

dezvoltare economicã ºi socialã. Uraganele vio-

lente, cutremurele puternice, inundaþiile, alunecãrile

de teren distrug numeroase localitãþi, devasteazã

terenuri agricole, avariazã ºosele ºi cãile ferate.

Amploarea ºi frecvenþa hazardelor prezintã o evi-

dentã tendinþã de creºtere în legãturã cu creºterea

rapidã a populaþiei globului, care se extinde tot mai

mult în regiunile nefavorabile, expuse producerii

unor fenomene extreme, ºi cu dezechilibre din ce

în ce mai accentuate ale mediului.

În ultimele decenii, omul a influenþat din ce în

ce mai mult mediul Terrei, determinând apariþia

unor modificãri care, prin amploarea lor, au

devenit fenomene globale. În aceastã categorie se

încadreazã procesul de încãlzire al Terrei datorat

efectului de serã, ridicarea nivelului Oceanului

Planetar ºi reducerea stratului de ozon. În ultimele

patru decenii costul global al dezastrelor naturale a

crescut cu peste 800% în strânsã legãturã cu

creºterea vulnerabilitãþii populaþiei care trãieºte în

arealele cu risc mare. Modificãrile climei constituie

unul dintre obiectivele prioritare din Strategia

Uniunii Europene pentru dezvoltare durabilã (A

European Union strategy for sustainable develop-

ment, 2002). Aceste modificãri includ nu numai

tendinþele globale de încãlzire ci ºi incertitudinile

legate de magnitudinea ºi frecvenþa unor hazarde ºi

de apariþia sau intensificarea unor hazarde noi

pentru anumite teritorii cum sunt: precipitaþiile

torenþiale, tornadele, secetele ºi deºertificarea.

Inundaþiile grave constituie cel mai obiºnuit tip

de dezastru natural în Europa. Schimbarile climatice,

inclusiv creºterea în intensitate a ploilor abun-

dente, provoacã revãrsãri ale râurilor ºi inundaþii

devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul,

nordul ºi nord-estul Europei.

Se aºteaptã o creºtere, în special, a numãrului

de inundaþii locale, dar devastatoare - inundaþii de

scurtã duratã - lucru care va mãri, probabil,

numãrul de victime.

Este necesar sã se ia mãsuri în vederea pre-

venirii inundaþiilor ºi a reducerii efectelor acestora.

Unele þãri iau deja mãsuri în acest sens. Þinând

cont de faptul cã inundaþiile au adesea caracter

transfrontalier ºi de nevoia de prevenire a acestora,

Comisia Europeanã a propus de curând adoptarea

unor demersuri concertate care sã controleze riscul

de producere a inundaþiilor.

Inundaþiile ºi consecinþele acestora

Inundaþiile pot ucide oameni ºi animale, pot

îmbolnãvi populaþia ºi pot face ca locuitorii sã

ramânã fãrã adãpost. De asemenea, ele pot afecta

mediul înconjurãtor, infrastructura ºi proprietãþile.

Cu toate acestea, ele pot avea ºi efecte pozitive

asupra ecosistemelor râurilor, reîmprospãtãrii

pânzei freatice ºi fertilitãþii solului. De aceea, se

poate face o distincþie între inundaþiile normale

(anuale), care provoacã de obicei pagube puþine

sau deloc ºi care au uneori ºi efecte pozitive ºi

inundaþiile neobiºnuite care pot avea un puternic

impact negativ. Impactul dezastruos al inundaþiilor

neobiºnuite asupra sãnãtãþii umane este complex ºi

are consecinþe multiple. În timpul inundaþiilor de

scurtã duratã, riscul mortalitatii este crescut,

deoarece posibilitatea de avertizare este redusã sau

nu este posibilã. Rata mortalitãþii este relativ

scãzutã în cazul revãrsãrii râurilor sau a mareelor

produse de furtuni deoarece acestea pot fi pre-

vãzute. Printre consecinþele asupra sãnãtãþii se

numãrã ºi cele provocate de lipsa asistenþei med-

icale, numãrul crescut de boli, de exemplu cele gas-

trointestinale, dermatitele, precum ºi afecþiuni de

SCHIMBÃRILE CLIMATICE ªI INUNDAÞIILE ÎN EUROPA. PARTICULARITÃÞILE ACESTORA ÎN ROMÂNIA

Cãpitan Tãnase-Marian TUDOR

Statul Major al Forþelor Aeriene


ordin psihic. În plus, sãnãtatea oamenilor poate fi

afectatã de deteriorarea calitãþii mediului încon-

jurãtor. Impactul revãrsãrii râurilor mari asupra

mediului include blocarea staþiilor de tratare a apei

(ceea ce poate duce la eliberarea unei cantitãþi

apreciabile de substanþe poluante), afectarea vege-

taþiei ºi activarea substanþelor poluante aflate în

sol. Spargerea conductelor subterane, dislocarea

rezervoarelor, deversarea locaþiilor de depozitare a

deºeurilor toxice sau eliberarea substanþelor chimice

la nivelul solului pot polua râurile ºi straturile acvifere.

Inundaþiile de scurtã duratã pot provoca de aseme-

nea distrugeri importante, putând afecta mediul

înconjurãtor, de exemplu prin erodarea solului, în

special atunci când au loc ºi alte fenomene precum

alunecãrile de teren, deºi, de obicei, au impact

asupra unor zone relativ mici.

Inundaþii în Europa

Inundaþiile reprezintã cel mai des întâlnit tip

de dezastru natural în Europa. Conform bazei de

date internaþionale referitoare la dezastre EM-DAT,

inundaþiile reprezintã 43% din totalitatea dezas-

trelor din perioada 1998-2002. În aceastã perioadã,

în Europa au avut loc în jur de 100 de inundaþii

grave provocând 700 de victime, deplasarea a

aproximativ jumãtate de milion de oameni ºi

pierderi economice de cel puþin 25 de miliarde de

euro. Inundaþiile au acoperit o suprafaþã estimatã

de circa un milion de kilometri pãtraþi (zonele cu

inundaþii repetate în aceastã perioadã fiind afectate

de mai multe ori). Aproximativ 1,5 % din popu-

laþia Europei a fost afectatã. Din ianuarie pânã în

decembrie 2002, au avut loc 15 inundaþii impor-

tante în þãri precum Austria, Republica Cehã,

Germania, Ungaria ºi Federaþia Rusã. Aceste inun-

daþii au fãcut aproximativ 250 de victime ºi au

afectat în plus un milion de oameni. Harta regiu-

nilor inundate în Europa în intervalul 1998-2002

indicã regiunile predispuse la inundaþii.

Aºa cum aratã Harta 1, partea de est a Ungariei,

România, sud-estul Franþei, sudul Germaniei ºi

Elveþia au fost afectate cel mai des de inundaþii.

Sursa: ETC/TE, GISCO, JRC-IES, 2003.

Tendinþe în materie de inundaþii în Europa

Inundaþiile variazã ca frecvenþã, localizare ºi

intensitate ca urmare a variaþiilor sezoniere ºi

regionale de producere a precipitaþiilor, a altor

fenomene meteorologice ºi a mai multor modificãri

climatice pe termen lung. De asemenea, activitatea

umanã joacã un rol important. Despãdurirea în

regiunile muntoase accelereazã deversarea, prin

urmare creºterea posibilitãþilor de inundare.

Dezvoltarea urbanã în zonele de câmpie inundate

la un moment dat poate creºte dimensiunea

impactului negativ al inundaþiilor în zonele respec-

tive ºi poate creºte posibilitatea inundãrii în aval

din cauza "amenajãrilor" râurilor. Dacã aruncãm o

privire asupra tendinþelor pe termen lung,

observãm cã între 1975 ºi 2001 s-au înregistrat 238

de inundaþii, conform EM-DAT. Numãrul de inun-

daþii pe an a crescut în mod evident în aceastã

perioadã. Totuºi, numãrul de victime pe inundaþie

a scãzut, probabil din cauza sistemelor îmbunãtãþite

de avertizare ºi salvare.

Modificãrile climatice ºi inundaþiile

Tendinþele referitoare la frecvenþa ºi intensi-

tatea inundaþiilor vor fi strâns legate de modi-

ficãrile în regimul precipitaþiilor ºi al deversãrii

râurilor ºi, prin urmare, de modificãrile pe termen

lung ale climei. Deºi existã nenumãrate necunos-

cute atunci când vorbim despre astfel de predicþii,

se înregistreazã o creºtere a încrederii oamenilor de

ºtiinþã în capacitatea modelelor climatice de estimare

a condiþiilor viitoare. Urmãtoarele considerente

rezumã nivelul actual de cunoaºtere ºi înþelegere a

fenomenelor.

Managementul crizelor

57


58

Temperatura

Europa a cunoscut creºteri considerabile de

temperaturã în ultimii 100 de ani, mai ales în

ultimele decade (Figura 1). Cel mai cãlduros an în

Europa în aceastã perioadã a fost anul 2000, iar cei

ºapte ani cei mai cãlduroºi s-au numãrat printre

ultimii 14. Valul de cãldurã ce a traversat Europa în

timpul lunii august 2003, considerate ca fiind cea

mai cãlduroasã lunã, august, înregistratã vreodatã

în emisfera nordicã, a provocat pierderi de pânã la

35 000 de vieþi. Efectul de încãlzire s-a simþit cel

mai mult în nord-vestul Rusiei ºi în Peninsula

Ibericã. Temperaturile cresc iarna mai mult decât

vara, ceea ce duce la apariþia unor ierni mai blânde

ºi a unor variaþii sezoniere reduse. Se aºteaptã ca

aceste tendinþe sã continue, cu excepþia variaþiilor

reduse de la anotimp la anotimp, lucru la care nu

ne aºteptãm în sudul Europei. În ultimele trei

decenii temperatura medie a globului a crescut cu

0,44oC iar aceastã tendinþã se va accentua,

estimându-se o creºtere a temperaturii medii globale

pânã la finele acestui secol cu 1,4 - 5,80C consideratã

enormã. Aceastã creºtere prevãzutã (prognozatã) a

temperaturii nu va fi distribuitã în mod egal pe

suprafaþa pãmântului, ci va fi mai mare deasupra

uscatului decât deasupra oceanelor ºi mai mare la

altitudini înalte decât în zona ecuatorialã.

Regiunile interioare ale uscatului la latitudini

nordice unde se situeazã ºi România trebuie sã se

aºtepte la cele mai mari salturi de temperaturã.

Semnalele au început sã aparã.

Precipitaþiile

Precipitaþiile anuale au crescut în nordul

Europei cu 10-40 % în perioada 1900-2000, în

timp ce pãrþi din sudul Europei au suferit o scãdere

cu 20%. Modelele de modificare sezoniere prezin-

tã tendinþe ºi mai pronunþate. Mai ales în timpul

iernii, sudul ºi estul Europei au devenit mai uscate

în timp ce multe regiuni din nord-vestul Europei

au devenit mai bogate în precipitaþii. Prognozele

indicã creºteri ale precipitaþiilor anuale în nordul

Europei ºi veri mai bogate în precipitaþii în cea mai

mare parte a Europei.

În multe dintre regiuni, tendinþa de apariþie a

unor valori extreme ale precipitaþiilor este mai pro-

nunþatã decât tendinþa medie. Din 1976 s-a obser-

vat o creºtere a numãrului de zile foarte bogate în

precipitaþii în zona de centru ºi de nord a Europei,

în timp ce în zone din sudul Europei s-au observat

descreºteri. Se întrevede o creºtere a frecvenþei de

producere a episoadelor de precipitaþii abundente,

prin urmare ºi o creºtere a riscului de producere a

inundaþiilor la nivelul bazinului. În plus, precipi-

taþiile în timpul iernii vor fi mai ales sub formã de

ploaie, lucru observat în România chiar la începutul

anului 2006, fiind urmarea temperaturilor mai

ridicate. Acest lucru va duce imediat la deversarea

râurilor ºi la creºterea riscului de apariþie a inun-

daþiilor. (S Moldovei, de exemplu).

Deversarea râurilor

De-a lungul secolului al XX-lea, deversarea

râurilor a scãzut considerabil în multe dintre

bazinele din sudul Europei, în timp ce în estul

Europei s-au înregistrat creºteri importante. Este

foarte posibil ca aceste schimbãri sã se datoreze în

mare parte modificãrilor în regimul precipitaþiilor,

deºi deversarea este afectatã ºi de diverºi alþi factori

precum exploatarea terenurilor sau îndreptarea

albiilor râurilor. Efectele combinate ale modi-

ficãrilor estimate în regimul temperaturilor ºi pre-

cipitaþiilor vor mãri în cele mai multe dintre cazuri

numãrul de deversãri anuale ale râurilor. Se

estimeazã cã, pânã în 2070, deversarea râurilor va

scãdea cu pânã la 50% în sudul ºi sud-estul Europei

ºi va creºte cu pânã la 50 % sau mai mult în multe

dintre zonele de nord sau nord-est ale Europei

(Harta 2).


Particularitãþi ale hazardelor naturale înRomânia

Viiturile ºi inundaþiile sunt hazardele naturale

cu accentuat impact asupra reþelei de aºezãri, cãi de

comunicaþie ºi terenuri din lungul celor 4000 de

râuri din România cu o suprafaþã a bazinului de

peste 10 km2. Terenurile inundabile ocupã o

suprafaþã de 3,5 milioane hectare, arealele cele mai

întinse fiind situate în lungul Dunãrii ºi al râurilor

principale din Câmpia Românã (Siret, Buzãu,

Ialomiþa, Argeº, Olt, Jiu) ºi din Câmpia Banato-

Criºanã (Someº, Criºuri, Mureº). În spaþiul montan

ºi deluros, unde reþeaua de albii are o pantã accentu-

atã (100-200 m/km) ºi lunci înguste, cu excepþia

depresiunilor, viiturile puternice sunt însoþite de

procese intense de eroziune a malurilor ºi de

alunecãri care pot bara vãile. Viiturile sunt datorate

ploilor abundente, topirii zãpezilor sau combinãrii

celor douã fenomene. Cele mai frecvente viituri se

înregistreazã primãvara (30-50%) ºi vara. Viiturile

ºi inundaþiile catastrofale, cu asigurãri de 0,5 - 1%

au drept cauzã principalã cantitãþile mari de precipi-

taþii, cu un accentuat grad de torenþialitate, care se

înregistreazã dupã perioade cu solul puternic

umectat ºi capacitate de absorbire a apei redusã.

Propagarea undelor de viiturã este puternic modi-

ficatã de activitãþile antropice. Despãduririle din

diferite sectoare ale Carpaþilor au determinat o

mãrire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensi-

ficarea proceselor de eroziune, transport ºi depunere

a aluviunilor ºi supraînãlþarea albiilor din câmpii

mãrind riscul revãrsãrilor. În lungul Dunãrii ºi al

râurilor principale au fost realizate îndiguiri ºi

baraje care s-au dovedit insuficiente ºi, în unele

cazuri, neadaptate unor situaþii extreme

O analizã a periodicitãþii regimului meteo-

rologic ºi hidrologic, pe teritoruil României, pentru

120 de ani (perioada 1881-2001), reliefeazã trei stãri,

cu periodicitãþi cuprinse între 11 ºi 20 de ani:

polios, normal ºi secetos. Dupã cum se remarcã din

figura 3, lungimea perioadelor secetoase a crescut

de la 12-13 ani la 20-30 ani, ca urmare a încãlzirii

climei la nivel global. Ultima perioadã secetoasã

indicatã în figurã pânã la nivelul anului 2001, s-a

prelungit pânã la nivelul anului 2004. Anii cu

secete drastice au fost 1904, 1946 ºi 1990, iar din-

tre perioadele cu regim polios, meritã evidenþiate

cele cuprinse între anii 1962-1965 ºi 1973-1976.

În secolul al XX-lea, cele mai importante inun-

daþii s-au petrecut în mai 1912, pe râurile din

Banat; în iulie 1932, pe Criºuri ºi Mureº; în iulie

1941 pe Argeº; în iunie 1948, pe Olt; în iulie 1969,

pe Motru, Tismana, Jijia, Bahlui ºi Bîrlad; în mai

1970, pe Someº, Mureº, Siret (acestea sunt considerate

cele mai dezastruoase inundaþii din România); în

iulie 1975, pe Oltul superior, pe Târnave, Argeº,

Mureºul superior, Ialomiþa, Buzãu ºi Trotuº; în iulie

1991, pe Tazlãu, când s-a rupt barajul lacului Belci.

În ultimula perioadã, inundaþii de proporþii,

extinse pe suprafeþe întinse, s-au produs în anii,

1995, 1997, 1999, 2000 ºi 2002, 2005, 2006. Cele

mai însemnate consecinþe le au viiturile din

bazinele hidrografice mici (flush floods), care sunt

însoþite de o creºtere semnificativã în timp scurt a

transportului de aluviuni grosiere cu impact direct

asupra aºezãrilor ºi cãilor de comunicaþie.

Pe Dunãre, în limitele teritoriului României,

cele mai mari viituri au fost în mai 1932, în aprilie

1940, în iulie 1942, în mai 1955, în iunie 1970 ºi în

iunie 1988.

Din punct de vedere al inundaþiilor, anul

2005 poate fi caracterizat prin douã particularitãþi:

o manifestare secvenþialã în timp - cu unele intervale

de caniculã - ºi o acoperire insularã, dar cuprinzând

majoritatea unitãþilor de relief, de la cele muntoase,

deluroase ºi de podiº, pânã la cele de câmpie.


59


60

Viiturile care au produs inundaþiile din 2005

au fost generate, în primele luni (februarie-aprilie),

de suprapunerea unor ploi însemnate cantitativ cu

topirea zãpezilor, în principal, în spaþiul bãnãþean

(viituri nivo-pluviale ºi pluvio-nivale). Ulterior, în

lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate

de ploi torenþiale de scurtã duratã ºi deosebit de

intense (Odorheiu Secuiesc, Tuzla, Costineºti) -vii-

turi pluviale.

Dacã ne referim la inundaþiile din 2005,

dimensiunea catastrofale din 2005 nu-ºi regãsec

termen de comparaþie decât în fenomenele similare

din anul 1970, când se considerã cã, atât din punct

de vedere al pagubelor, cât ºi din punct de vedere

al victimelor, au avut loc cele mai distrugãtoare

inundaþii din România, astfel:

? inundaþiile din 1970 s-au restrâns, ca

perioadã de manifestare, doar în lunile mai-iulie ºi

s-au produs cu precãdere pe râurile de ordinul I:

Someº, Mureº, Olt, Argeº, Siret, inclusiv pe Dunãre,

în timp ce inundaþiile din 2005 s-au desfãºurat

aproape pe întreaga duratã a anului (februarie-

octombrie), în principal, pe râurile ºi în bazinele mici;

? la nivelul anului 1970 erau mai puþine

îndiguiri în luncile râurilor ºi mai puþine lacuri de

acumulare care sã atenueze viiturile;

? pagubele materiale ºi pierderile de vieþi

omeneºti au fost mult mai mari în 1970;

? în anul 2005, inundaþiile s-au repetat, la

intervale diferite de timp, pe unele râuri (Trotuº,

Buzãu Ialomiþa).

Harta 3 Arealele afectate de inundaþii în anul

2005 în România

Demersuri de rãspuns

Pare cu totul îndreptãþit sã ne aºteptãm ca

frecvenþa ºi intensitatea inundaþiilor foarte grave sã

creascã în multe pãrþi ale Europei în viitor, mai ales

în zonele centrale, de nord sau de nord-est, numai

dacã þãrile respective nu iau mãsuri serioase pentru

a preveni inundaþiile ºi pentru a le reduce

impactul. Unele þãri, precum Germania, iau deja

mãsuri în acest sens. Þinând cont de faptul cã inun-

daþiile au adesea caracter transfrontalier ºi de

nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeanã

a propus de curând adoptarea unor demersuri con-

certate care sã controleze riscul de producere a

inundaþiilor, concentrându-se asupra dezvoltãrii ºi

aplicãrii planurilor coordonate de control al riscului

de inundare ºi hãrþilor zonelor de risc. Agenþia

Europeanã a Mediului analizeazã în prezent

diferitele modalitãþi prin care Uniunea Europeanã

ºi Statele Membre îºi elaboreazã hãrþile privind

zonele de risc în materie de inundaþii.

În România, dintre posibilele soluþii pentru ca

distrugerile provocate de inundaþii sã nu se mai

întâmple, chiar în condiþiile în care cantitãþile de

precipitaþii vor fi, în anii viitori precum cele din

2005 sau mai mari, enumerãm:

? elaborarea hãrþilor de risc pentru suprafeþele

expuse la inundaþii (cele din lungul râurilor, dar ºi

cele din câmpii, unde apa poate stagna pe o

perioadã mare de timp, în condiþiile unui exces de

umiditate);

? renunþarea la îndiguirea generalizatã a albiilor

majore ºi realizarea "polderelor", ca spaþii de "respiro"

în timpul inundaþiilor;

? realizarea lucrãrilor antierozive în bazinele de

recepþie ale râurilor ºi decolmatarea albiilor minore;

? interzicerea oricãrui gen de construcþii în

apropierea albiilor minore;

? implicarea fermã a autoritãþilor locale ºi ale

celor de mediu în prevenirea ºi protecþia populaþiei;

? educarea populaþiei pentru protejarea albi-

ilor râurilor, pentru combaterea poluãrii cu deºeuri

solide ºi lichide ºi nu în ultimul rând, pentru un

comportament responsabil în situaþii de crizã.

Bibliografie:1. Evaluarea ºi cartografierea hazardelor naturale ºi tehno-

logice la nivel local ºi naþional. Studii de caz, Dan Bãlteanu,Sorin Cheval, Mihaela ªerban, Institutul de Geografie alAcademiei Române, Bucureºti 2003.

2. Evoluþia stãrii fitosanitare a agriculturii în raport cuschimbãrile climatice globale, prof.univ.dr. Mihai Berca, Galaþi,Societatea Naþionalã de Protecþia Plantelor, 24 iulie 2003.

3. Terra magazin, nr. 11, noiembrie, Bucureºti, 2005

* www.eea.eu.int (European Environment Agency-Danemarca);


În contextul noilor riscuri de naturã CBRNse impune o reconsiderare a abordãriicapabilitãþilor Armatei României în ceea

ce priveºte desfãºurarea acþiunilor militare în condiþi-ile existenþei materialelor toxice industriale în mediileurbane.

Asistãm la o creºtere semnificativã a operaþiilormilitare care se desfãºoarã în localitãþi. Acþiunileforþelor coaliþiei în Irak ºi Afganistan au loc prepon-derent în zone urbane.

La sfârºitul mileniului al II-lea, pentru primadatã în istoria omenirii, erau mai mulþi locuitori înzonele urbane decât în afara acestora. Noul termenpentru denumirea aglomerãrilor urbane cu peste unmilion de locuitori este ,,mega-oraºul" (megapolisul).În aceste mari oraºe sunt foarte mulþi factori de riscpentru mediu. Infrastructura oraºului nu se poatedezvolta odatã cu mãrirea numãrului locuitoriloracestuia. Excesul demografic genereazã factori derisc ºi poluare.

Particularitãþile mediului urban, insuficienþaechipamentelor de protecþie împotriva materialelortoxice industriale încurajeazã adversarii sã recurgã lautilizarea unor substanþe chimice pentru influenþareaacþiunilor forþelor alianþei în diferite teatre de operaþii.

Chiar ºi eliberarea întâmplãtoare a unor sub-stanþe chimice într-un oraº presupune mãsuri com-plexe pentru protecþia forþelor care acþioneazã înarealul afectat.

Toate naþiunile posedã anumite capacitãþi indus-triale care folosesc materiale toxice chimice, biologice,radiologice; astfel de materiale prezente în instalaþiide producþie, depozitate corect ºi transportate încondiþii de siguranþã nu constituie un pericol semni-ficativ.

Emisiile acestor materiale, ca urmare a acþiu-nilor deliberate sau accidentelor într-o zonã deoperaþii, pot afecta acþiunile militare.

Materialele toxice industriale reprezintã sub-stanþele chimice toxice, biologice sau radioactive subformã solidã, lichidã, gazoasã/aerosoli care suntfolosite sau depozitate pentru utilizare în scopuriindustriale, comerciale, medicale, militare ºi sunt

categorisite în:? substanþe chimice toxice industriale TIC -

(Toxic Industrial Chemicals); ? substanþe biologice toxice industriale TIB -

(Toxic Industrial Biological); ? materiale radioactive toxice industriale TIR -

(Toxic Industrial Radiological).

Substanþele chimice toxice industriale (TIC)Potrivit datelor cuprinse în diferite studii, din

peste ºase milioane de compuºi chimici cunoscuþi,peste un milion sunt consideraþi agenþi chimici pericu-loºi. Dintre aceºtia, aproximativ 183.000 au denu-miri diferite, ceea ce genereazã multe dificultãþi înprocesele de implementare a mãsurilor de protecþieºi gradele de risc diferit ale acestora.

Agenþiile/structurile cu responsabilitãþi îndomeniul protecþiei mediului din unele state NATOau liste cu substanþele chimice considerate cele maipericuloase pe timpul transportului comercial -aproximativ 2.700. Sunt luate în evidenþã 387 sub-stanþe chimice letale, cu acþiune pe cale respiratorie,care pot produce moartea în mai puþin de 30 deminute.

Materialele biologice toxice industriale (TIB)Reprezintã în general unii agenþi patogeni (bac-

terii, viruºi, ciuperci, paraziþi, etc.) ºi toxinele acesto-ra. În urma unor acþiuni deliberate sau a unor acci-dente la obiective de producere, de cercetare sau dedepozitare a agenþilor biologici se produce conta-minarea/îmbolnãvirea oamenilor, animalelor, dis-trugerea vegetaþiei.

Astfel de obiective pot fi: spitale, laboratoaremedicale, institute de cercetare ºi producþie dinindustria farmaceuticã, agriculturã.

Materialele radioactive toxice industriale (TIR)Centralele/reactoarele nucleare sunt o sursã

importantã de pericole, deoarece pe lângã materialeleradioactive folosite, în timpul funcþionãrii se acu-muleazã produºi de fisiune sub formã de gaze toxice(xenon, kripton, iod, stronþiu, cesiu), institutele de

INFLUENÞA MATERIALELOR TOXICE INDUSTRIALE ASUPRA ACÞIUNILOR MILITARE ªI A VIEÞII DE ZI CU ZI

Sublocotenent Gabriel PEREÞEANU

Brigada 2 Infanterie “Rovine”


61


62

cercetare nuclearã, depozitele de deºeuri radioactiveconstituie de asemenea surse de materiale radioac-tive toxice industriale.

În mediul urban se gãsesc materiale radiologiceºi la unitãþile medicale (spitale, laboratoare), launitãþi economice (industriale), în universitãþi.

Principalele consideraþii referitoare la materialeletoxice industriale care reprezintã riscuri asupra sãnãtãþii

Prin specificul, particularitãþile ºi amploareaefectelor nocive pe care le au asupra oamenilor potfi împãrþite în douã mari categorii:P materiale toxice industriale cu acþiune ime-

diatã, trecãtoare;P materiale toxice industriale cu consecinþe pe

termen lung asupra sãnãtãþii.Pe plan mondial, sunt cunoscute peste 400 de

substanþe chimice care produc efecte pe termen lungca urmare a expunerii oamenilor la acþiunile acestora.

Compuºii chimici provoacã creºterea graduluide îmbolnãviri de cancer, apariþia malformaþiilor lanou nãscuþi sau alte afecþiuni ale sãnãtãþii per-soanelor expuse.

Agenþii cancerigeni, mutageni genetici ºi cromo-zomiali, toxinele reproductive ºi cronice reprezintãprincipala grupã a substanþelor chimice cu un sporitpotenþial de risc, cu efecte pe termen lung asuprasãnãtãþii oamenilor.

Monitorizarea necesarã pentru aceste substanþechimice presupune o mãsurã/valoare de nivel scãzutstabilitã pentru o perioadã de opt ore.

Nivelul de expunere permis pentru majoritateasubstanþelor chimice industriale este foarte mic înraport cu standardele militare de detectare aagenþilor chimici de luptã.

A fost amplu mediatizat Sindromul ,,Furtunii îndeºert". Unul dintre primii factori investigaþi pentruexplicarea acestui sindrom l-a reprezentat uraniulsãrãcit (se apreciazã cã în conflictele desfãºurate înzonã s-au întrebuinþat aproximativ 300 tone cu ura-niu sãrãcit), dar este dificil de separat activitatea sanocivã de cea a altor substanþe dãunãtoare prezenteîn zonã: fumul degajat de la sondele incendiate, pes-ticidele, soluþii împotriva insectelor, antidoturiîmpotriva substanþelor chimice, eventuala expunerea militarilor la o concentraþie scãzutã a unui agentchimic de luptã chiar ºi supradozele de vaccinuri.

Forþele coaliþiei au folosit explozivi convenþionalipentru distrugerea muniþiei chimice capturatã de lairakieni.

În Kosovo, pe lângã efectele folosirii muniþiilorcu uraniului sãrãcit, forþele de menþinere a pãcii s-auconfruntat cu un astfel de pericol. O instalaþie indus-

trialã, localizatã în TREPCA, emitea în atmosferãcantitãþi semnificative de plumb.

Plumbul este un toxic cu efect cumulativ.Instalaþia producea emisii într-o concentraþie de 200de ori mai mare decât limita admisã, având efecteevidente asupra sãnãtãþii populaþiei ºi a forþelor demenþinere a pãcii.

În mediul urban pot avea impact operaþionalîncã doi factori: deficitul de oxigen ºi atmosferainflamabilã.

Unele substanþe chimice industriale pot reduceoxigenul din aerul pe care îl respirãm. O mascã deprotecþie cu cartuº filtrant nu are nici o valoare într-oatmosferã fãrã oxigen. Într-un mediu industrial,acest tip de accident este foarte des întâlnit iar încazul incendiilor devastatoare, de mari proporþii, pearii extinse atmosfera are deficit de oxigen.

Mediile inflamabile reprezintã un risc majorpentru acþiunile militare în complexele urbane.Unele gaze pot deveni inflamabile ºi chiar explozive,când concentraþia acestora ajunge la o anumitã starecriticã.

Exploziile combustibililor din conducte sau dinrecipienþi /rezervoare au efecte specifice armelor dedistrugere în masã.

Pericolul biologic este prezent în contextul încare cercetãrile biologice au cunoscut o dezvoltaresemnificativã, în acest spectru apare ºi bioterorismul,în istoria modernã gãsim o serie de "incidente" bio-logice:

6 1995 - Tokio - în metroul din Tokio a fostlansat gazul sarin;

6 1997 - Oregon SUA - 10 restaurante au fostcontaminate cu eºantioane ale unei culturi de sal-monella;

6 2001 - Washinton SUA - o serie de scrisoriconþinând spori ai antrax-ului au fost expediate ladiferite instituþii publice ºi guvernamentale. Acestgen de pericol este cu atât mai mare cu cât sedetecteazã greu ºi de obicei dupã ce s-a produs con-taminarea.

Concomitent cu modernizarea ºi dezvoltareaoraºelor, prezenþa materialelor toxice industriale încomplexele urbane creºte în mod exponenþial.

Principalele tipuri de risc ºi rolul structurilorMinisterului Apãrãrii Naþionale

Principalele tipuri de risc generatoare de situaþiide urgenþã în România sunt grupate astfel:? riscuri naturale;


63

? riscuri tehnologice (accidente, avarii, explozii,incendii - în industrie, transporturi ºi depozitare pro-duse periculoase; transporturi terestre, aeriene,navale, metrou, obiective nucleare);? riscuri biologice (îmbolnãviri în masã - epi-

demii). Ministerul Apãrãrii Naþionale asigurã urmãtoarele

funcþii de sprijin privind prevenirea ºi gestionareasituaþiilor de urgenþã:2 monitorizarea riscurilor specifice, precum ºi a

efectelor negative ale acestora;2 evacuarea persoanelor ºi a bunurilor periclitate;2 acordarea asistenþei medicale de urgenþã;2 neutralizarea efectelor materialelor pericu-

loase;2 efectuarea depoluãrii ºi decontaminãrii;

reabilitarea zonei afectate

Apãrarea CBRN cuprinde ansamblul activitãþilor,mãsurilor ºi acþiunilor pentru protejarea, menþinereaºi refacerea capacitãþii operaþionale, în scopulîndeplinirii misiunilor în condiþii/medii CBRN, aleproducerii evenimentelor EADA ºi teroriste.

Ansamblul de mãsuri ºi acþiuni destinat asigurãriiprotecþiei forþelor împotriva materialelor toxiceindustriale angajeazã participarea a trei entitãþi dis-tincte de specialiºti: echipe medicale, geniºti ºi spe-cialiºti CBRN.

Serviciul medical - pune accentul pe prevenireaîmbolnãvirilor.

Când mãsurile de prevenire/evitare au eºuat,forþele specializate trebuie sã fie capabile sã refacãsãnãtatea personalului care a fost expus.

Personalul medical trebuie sã consilieze coman-dantul pentru identificarea ºi evaluarea riscurilor desãnãtate asociate contaminãrii generate de materialeletoxice industriale ºi privitor la aplicarea trata-mentelor profilactice, la modalitãþile de asigurare ahrãnirii ºi apei potabile.

Apariþia unor boli sau a unui vector necunoscut,pe cale naturalã, în teatrul de operaþii constituie unindiciu de manifestare/prezenþã a unor agenþi bio-logici, drept pentru care se impune aplicarea imediatãa mãsurilor generale de medicinã preventivã.

Mãsurile de protecþie vizeazã toate activitãþile detransport ºi depozitare a alimentelor, precum ºi depreparare ºi servire a hranei.

Este absolut necesarã colectarea ºi analiza pro-belor de apã, aer ºi diferite materiale.

Structurile de geniu construiesc diferite utilitãþi,inclusiv depozitele speciale pentru depozitarea însiguranþã a materialelor periculoase.

Acþiunile unitãþilor de geniu, care s-audesfãºurat ºi se desfãºoarã în teatrele de operaþii dinBalcani ºi din zona Golfului Persic, confirmã respon-sabilitatea acestora în protejarea mediului ºi pre-venirea riscurilor generate de materialele toxiceindustriale.

Structurile de apãrare CBRN dispun de abilitãþilenecesare pentru evaluarea din punct de vedereoperaþional a impactului materialelor toxice indus-triale.

Dispersarea forþei ºi gradul de protecþie trebuieevaluate în mod constant ºi corespunzãtor niveluluiameninþãrii CBRN ºi a riscului EADA.

Existenþa materialelor toxice industriale înteatrele de operaþii constituie un risc major care tre-buie luat în considerare la planificarea operaþiilor.

În mod prioritar este necesarã completarea bazeide date privind existenþa surselor de materiale toxiceindustriale în teatrele de operaþii în care acþioneazãcontingente ale Armatei Române.

Se impune optimizarea relaþiei dintre protecþiaforþelor ºi gradul de mobilitate al acestora. Trebuie sãse cunoascã:P ce amploare va avea realizarea protecþiei; P ce cantitate de echipamente ºi materiale de

protecþie ºi de decontaminare trebuie transportatã înteatrul de operaþii, P în ce mãsurã este afectatã mobilitatea ºi capa-

bilitãþile acþionale ale forþelor.Materialele toxice industriale influenþeazã

activitãþile din domeniul logistic: transporturile demateriale, porturile, aeroporturile, facilitãþilemedicale, elementele de infrastructurã.

Decontaminarea presupune proceduri adecvate,decontaminanþi ºi tehnicã specificã.

Aeronavele, de exemplu, se decontamineazã cuechipamente ºi materiale specifice.

Materialele toxice industriale constituie un riscnu numai pentru forþele angajate în diferite teatrede operaþii, dar ºi pentru populaþia civilã.

BIBLIOGRAFIE* www.unap.ro* www.rft.forter.ro* www.cbsnews.com* Spirit militar modern nr.10/2004


La întoarcerea în port dupãexpunerea la reziduuri nucleare sauagenþi chimici/biologici pentru

decontaminarea navei trebuie pregãtite facilitãþispeciale ºi este esenþialã o planificare atentã.Procedurile detaliate mai jos se ocupã în princi-pal de contaminarea radiologicã ºi chimicã.Mãsurile de decontaminare chimicã vor fi sufi-ciente ºi pentru contaminarea biologicã. Agenþiibiologici nu supravieþuiesc mai mult de 24 oredar sunt ºi excepþii ºi de aceea e nevoie de oexaminare microbiologicã a zonelor unde suntplanificate acþiuni de monitorizare.

Decontaminarea unei nave de rãzboi nece-sitã participarea unui numãr mare de specialiºtiºi resurse considerabile. În faza de pregãtire estenecesar un raport detaliat al tipului ºi amploriicontaminãrii.

Zonele de procesare a naveiPlasarea unei staþii de decontaminare pen-

tru întreaga navã în apropierea docurilor nueste o sarcinã uºoarã ºi în majoritatea cazurilorriscul contaminãrii zonelor populate va dictaplasarea ei la o oarecare distanþã. Zonele deprocesare trebuie sã includã urmãtoarele:

Zona de carantinã (ZC) - aceasta este o zonaîndepãrtatã de ancorare sau acostare undenavele contaminate pot fi lãsate perioade mailungi, sub influenþa factorilor de mediu, înaintede a începe reparaþiile. ZC ideale ar trebui sã fie:P îndepãrtate de zonele populate, ºantiere

navale sau alte facilitãþi comerciale;P adãpostite de vreme rea;P accesibile navelor, inclusiv navelor trac-

tate pentru a nu apela la remocherele din port; P amplasatã astfel încât sã permitã cu

uºurinþã accesul dinspre mare ºi uscat;P în zona cu maree suficiente pentru a

evita condiþiile de stagnare a apei;P în zone de maree ºi curenþi la depãrtare

de ºantiere navale ºi zone populate;

P în zone de vânt la depãrtare de ºantierenavale, precum ºi de zone de reparaþii ºiîntreþinere ale bazelor navale sau de zonelepopulate;P dacã nava este în pericol de a se scufun-

da, acostarea poate fi singura posibilitate de sal-vare, de aceea se cere ca autoritãþile portuare sãselecteze zone potrivite pentru acostare pentruaceste nave contaminate ºi avariate puternic.

Zona de primire (ZP) - este o zonã izolatãsau una de ancorare lângã ºantierul naval undese pot face reparaþiile. Nava poate fi amaratãacolo timp în care se desfãºoarã cercetãrile ºidecontaminãrile preliminare.

Zona de reparaþii a navelor contaminate(ZRNC) - este o zonã strict controlatã, de preferatîn ºantierul naval unde sunt danele de acostareale navelor contaminate plus o serie largã deinstalaþii de control, monitorizare, decontaminareºi de întreþinere.

Zona de reparaþii a navelor contaminate(ZRNC)

Reparaþiile la o navã de razboi avariatã se facde obicei la dana de acostare într-o bazã navalãsau port cu ajutorul a unei serii largi de instalaþiide menþinere ºi reparaþii. Dacã nava ce necesitãreparaþii, este contaminatã cu agenþi NBC, estenevoie de resurse adiþionale pentru a protejapersonalul, a începe decontaminarea ºi a pre-veni rãspândirea ei pe navã ºi pe þãrm. Acesteresurse adiþionale trebuie sã fie adiacente ladana ºi existente în ZRNC. Cerinþele de bazãpentru ZRNC sunt:

a. O danã pentru nava contaminatã, plusalte dane pentru navele auxiliare, cum ar fi ºlepuride residuuri, nave de spãlare a tancurilorpetroliere etc. Toate deservirile obiºnuite pentrunave trebuie sã fie disponibile, precum ºiprovizii de apã de mare sau dulce sunt esenþialeîn procesul de decontaminare.

CONTROLUL NAVELOR CONTAMINATE LA BAZELE ªI ªANTIERELE NAVALE

Cãpitan Liviu IFRIM

Divizionul de rachete navale

Protecþia forþei

64

APÃRAREA NBC 17/2009 Protecþia forþei

65

b. O zonã în jurul danei securizatã cu ungard pentru a evita accesul neautorizat. Semnemari de avertizare, cu însemnele respective depericol ºi instrucþiunile aferente, trebuiescafiºate în jurul perimetrului. În acestã zonãurmatoarele facilitãþi trebuie sã fie prezente:R un Birou de Control al Proiectelor (BCP) cu

facilitãþi de gestionare pentru a controla toateactivitãþile din interiorul ZP ºi a ZRNC, precumºi în navele alocate;R un Birou de Control al Siguranþei ºi

Monitorizãrii (BCSM) cu facilitãþi de gestionarepentru a controla toate aspectele de siguranþã ºimonitorizare. Acest birou trebuie sã fie înacelaºi perimetru cu BCP sau sã aibã o bunãcomunicare cu aceºtia; R un Centru de Protecþie a Personalului (CPP)

care deþine facilitãþi de gestionare, monitorizareºi epurare (decontaminare de personal) pentrutot personalul implicat;R un Centru de Decontaminare a Materialelor

(CDM) ce deþin facilitãþi pentru decontaminareaechipamentului îndepãrtat de pe navã;R un Centru Ambulatoriu de Distribuire de

Echipament pentru distribuirea, controlul ºimonitorizarea tuturor instrumentelor, echipa-mentelor etc, folosite în ZRNC;R zone izolate pentru segregarea, deconta-

minarea ºi aruncarea materialelor contaminate;R birouri, atelier ºi magazii pentru uzul

echipelor de întreþinere; R facilitãþi pentru decontaminarea ºi moni-

torizarea vehicolelor înainte de pãrãsirea ZRNC.Este puþin probabil sã se poatã furniza facilitãþi

standard ptr ZRNC deoarece zona ºi facilitãþilenecesare variazã în funcþie de nivelul de contam-inare, dimensiunile navei, etc., în timp ce locaþiapoate sã depindã de tot felul de alte constrângeri,cum ar fi disponibilitatea de dane, docuri uscate.

Controlul contaminãrii naveiUrmãtoarele proceduri trebuie respectate

pentru a limita rãspândirea agenþilor de conta-minare prezenþi pe navele afectate:E în Zona de Carantinã a Pericolului,

echipajul navei trebuie înlãturat sau redusnumãrul de personal la minimul necesar pentrua menþine starea de promptitudine necesarã anavei. Acest lucru va asigura ca un numãrminim de oameni sã fie expus contaminãrii.

Dacã se lucreazã sub contaminare biologicã serecomandã rotirea persoanlului pentru a sereduce dozele individuale de expunere.E în ZRNC echipajul navei trebuie redus la

un minim necesar pentru asigurarea serviciilorde reparaþii ºi asistenþã în decontaminare. Esteimportant sã se reducã personalul când este ocontaminare puternicã pentru a degrevaechipele de la Centrul de Protecþie Personalã. E Navele cu citadele intacte trebuie sã le

pãstreze ºi sã le folosescã, restricþionând intrareaºi ieºirea conform procedurilor normale alecitadelei. De îndatã ce este posibil sã se creeze orutã necontaminatã sigurã pentru trecerea per-sonalului de la Centru în citadelã fãrã a folosiechipamente speciale de protecþie.E Se presupune cã acele compartimente

exterioare sunt la acelaºi nivel de contaminarecu punþile superioare pânã în momentul în caresunt considerate necontaminate. Astfel, trebuiemonitorizatã intrarea ºi ieºirea pentru ca acesteasã rãmânã la fel.E Trebuie luate toate mãsurile de prevenire

posibile pentru a reduce împrãºtierea prafuluicontaminat. Dacã se folosesc temporar ventila-toare pentru aerisirea compartimentelor în cares-a efectuat tot felul de lucrãri ce ridicã praful,precum: arderi, strungãrie, cioplire, periat cusârmã etc., gura de aerisire trebuie dotatã cu fil-tre din fibre de sticlã sau alte materiale similare,pentru capturarea tutror particulelor.

Pericolele ce pot persista pe navã laîntoarcerea în bazã dupã un atac chimic sunt:

P pericol de contact cu suprafeþele ce auabsorbit agenþii de contaminare. Dupã deconta-minarea suprafeþelor pot rãmâne niºte bulecontaminate ce implicã pericol de contaminare,în timp ce agenþii G ºi V nu presupun acest peri-col. Se poate folosi o hârtie specialã de detectarea agenþilor pentru a verifica suprafeþele navei învederea identificãrii vreunei urme de contam-inare.

P pericol de vapori contaminaþi de la agenþiabsorbiþi de suprafeþe. În timp ce e puþin proba-bil ca în urma evaporãrii sã se producã concen-traþii mari în aer liber cu o uºoarã ventilaþie, însituaþia unde ventilaþia este inexistentã, mai alesîntr-un spaþiu închis situaþia este complet diferitã.În astfel de situaþii trebuie folosite monitorul de

APÃRAREA NBC 17/2009 Protecþia forþei

66

agent chimic (chemical agent monitor CAM) saudetectorul de vapori reziduali (residual vapourdetector - RVD). Cu cât mediul are temperaturimai scãzute cu atât agentul va emite mai puþinegaze reziduale ºi va lua mai mult timp sã fiecurãþat prin expunerea la factorii de mediu.Trebuie sã se acorde atenþie sporitã când materialelesunt mutate în zone cu temperaturi mai ridicatedeoarece pot apãrea emisii de gaze reziduale dela obiecte iniþial aparent necontaminate.

Este necesarã monitorizarea contaminãrii cureziduuri chimice. Dacã se semnaleazã încã dupã14 zile prezenþa vaporilor chimici se recomandãexpunerea la factorii de mediu sau înlãturareaacelor suprafeþe.

Decontaminarea la intrarea în danãÎnainte de intrarea în port punþile exterioare

trebuie sã fie spãlate în prealabil cu furtunurile.Dacã la sosirea în port nava este încã puterniccontaminatã ar putea fi necesar sã se treacã laprocedura de decontaminare generalã folosindremocherele de pompieri sau alte vase auxiliareînainte ca nava în cauzã sã intre în zona de primire.Trebuie sã se acorde atenþie sporitã direcþiei încare sunt înlãturate reziduurile.

Când se suspecteazã o contaminare puternicãa navei se face o expertizã iniþialã de la distanþãde cãtre echipele de monitorizare aflate peremorchere sau alte vase. Dacã se confirmã nece-sitatea se trece imediat la decontaminare,începând de pe partea din direcþia vântuluilucrând dinspre direcþia vântului spre cea opusãvântului, ºi de la catarge spre linia de plutire. Sãse acorde atenþie pericolului de contaminare de laapa ce intrã pe navã prin gãuri, tambuchiurideschise, guri de aerisire etc. Apoi o echipã demonitorizare trebuie sã urce la bordul navei, sãefectueze o expertizã ºi în consecinþã sã delimitezezonele afectate de cele necontaminate. Apoiechipele de decontaminare trebuie sã treacã ladecontaminarea zonelor dupã caz, sub suprave-gherea echipei de monitorizare folosind instru-mentele la îndemânã. Sã se acorde atenþie lascurgerea fluidelor pentru a nu se contaminazonele curate.

Când nivelele de contaminare sunt conside-rate suficient de joase echipele de monitorizaretrebuie sã delimiteze zonele fierbinþi pentru apreveni accesul accidental în acele zone. Trebuie

delimitate câteva rute sigure de la punctul deacces la poziþiile cheie, cum ar fi: intrarea/ieºireacitadelei la puntea de control. Se pot utiliza co-voraºele absorbante pentru a se evita rãspândireacontaminãrii. Dacã nivelul de radiaþii este mare ºio permite cerinþele operaþionale, trebuie sã seconsidere posibilitatea de a þine nava în carantinão perioadã pânã când se reduce doza de toxicitatepermiþând astfel o "ºedere" rezonabilã pentruechipele de decontaminare.

CitadelaCitadela este definitã ca un grup de compar-

timente interconectate, care pot fi incluse toateîntr-o limitã etanº, în care aerul poate fi recircu-lat pentru a oferi protecþie colectivã nuclearã ºibiologicã. Integritatea citadelei este sporitã desuprapresiune. Aceasta asigurã cã orice scurgerese face numai din interiorul citadelei spre exteriorºi nu invers.

Protecþie Colectivã (COLPRO)Definiþia NATO pentru COLPRO este:

Protecþia unui grup de indivizi aflaþi într-unmediu NBC care permite relaxarea protecþieiNBC individualã. COLPRO se realizeazã penavele de rãzboi prin menþinerea uneia sau maimultor citadele etanº sau a unor sub-citadele. Îninteriorul unei citadele intacte echipajul naveipoate trãi, munci ºi se poate miºca într-o zonãnetoxicã (TFA) sau o ameninþare de atac NBC.

COLPRO este susþinut ºi de pre-udaredeoarece apa produce un film protector pe toatepunþile libere, înainte, în timpul ºi dupã un atacNBC. Prin reducerea nevoii de echipament pro-tector individual, COLPRO permite:

a. eficacitatea în luptã sã fie în permanenþãmenþinutã;

b. habitabilitatea este menþinutã la cele maiînalte standarde;

c. facilitate de odihnã pentru echipaje cuminim de eficienþã.

Bibliografie: Manualul Departamentului Naval de

Apãrare împotriva armelor Nucleare, Biologiceºi Chimice - BR 2170 (1)


Posibilitatea unor conflicte militare încare se pot utiliza agenþi toxici, dar ºiiminenþa unor acte teroriste sau a acci-

dentelor industriale sunt tot atâtea motive de îngri-jorare ºi neliniºte. Pentru cei implicaþi în domeniuldetecþiei chimice se impune accelerarea eforturilorpentru obþinerea unor mijloace tot mai sigure ºi maiperformante.

Existã douã tipuri de situaþii critice care reliefeazãrolul ºi importanþa activitãþilor de detecþie acompuºilor chimici de interes militar, ºi anume conta-minarea în cazul unui conflict, respectiv contaminareaaccidentalã sau voluntarã în condiþii de pace.

Contaminarea chimicã în cazul unui conflict militar

La apariþia sau la iminenþa unui atac în care sepreconizeazã a se utiliza arme de distrugere în masã,cele mai dificile probleme cu care se confruntã fac-torii de decizie sunt legate de determinarea naturiiincidentului ºi a tipului agenþilor utilizaþi. Una din-tre cerinþele de bazã o constituie implicarea cât mairedusã a personalului combatant în operaþiunile deidentificare a contaminanþilor, pentru a-i putea per-mite desfãºurarea nestingheritã a activitãþilor ope-raþionale. Identificarea clarã constituie un avantajpsihologic pentru propriile trupe ºi permite luareadeciziilor adecvate, cu influenþã pozitivã asupra stãriide operativitate.

Contaminarea chimicã în timp de pace

Instalaþiile de producþie sau spaþiile de depo-zitare a substanþelor chimice prezintã un anumitgrad de risc, putându-se produce emanaþii acciden-tale de compuºi toxici. Totodatã existã, din neferi-cire, pericolul unor acte teroriste, foarte greu de pre-vizionat sau de contracarat. Contaminarea în aseme-nea cazuri se poate produce în locuri din cele maivariate ºi, mai ales, cu agenþi toxici "neclasici", sinte-

tizaþi cu mijloace artizanale. Modificarea conceptelor privind operaþiile militare,

pericolul deþinerii necontrolate de muniþie chimicãsau de compuºi chimici toxici "atipici" sunt motiveserioase pentru ca specialiºtii sã-ºi restructureze con-cepþiile privind detecþia chimicã. Se impune oreadaptare a mijloacelor de identificare existente îndotare, dar ºi crearea unora noi, mai performante,mai sigure, mai fiabile. Dacã domeniul aparaturii dedetecþie (detectoare, avertizoare, teledetectoare) esteunul prohibitiv pentru o þarã aflatã în plinã restruc-turare - în care industria este în dezagregare rapidã,conexiunea cercetare - societãþi comerciale esteaproape inexistentã, fondurile destinate cercetãrii ºimodernizãrii sunt foarte limitate, iar armata este eaînsãºi într-o continuã reaºezare - eforturile se potîndrepta cãtre domenii mai accesibile din punct devedere economic ºi financiar, afectând, însã, cât maipuþin capacitatea de apãrare ºi de intervenþie a tru-pelor specializate. În aceastã categorie se încadreazãºi mijloacele simple de detecþie - hârtii indicatoare,tubuºoare indicatoare, truse de detecþie-care asigurãun cumul de avantaje, printre care:? simplitate constructivã ºi funcþionalã; ? preþ de cost scãzut; ? uºurinþã în operare; ? timp scãzut pentru instruirea utilizatorului;? gabarit foarte scãzut; ? posibilitatea detectãrii principalelor tipuri de

agenþi toxici; ? interpretare facilã a rezultatelor detecþiei;? utilizarea în condiþii climatice diverse;? efort logistic minim;? dotarea tuturor categoriilor de forþe combatante

ºi, practic, a fiecãrui militar;? posibilitatea utilizãrii simultane a mai multor

tipuri de mijloace de detecþie, crescând astfel sigu-ranþa ºi spectrul identificãrilor;

MIJOACE SIMPLE DE DETECÞIE ROMÂNEªTILA ÎNCEPUT DE MILENIU

Lt. col. (r) ing. Emanoil Viorel DINESCU - cercetãtor ºtiinþific gradul IILt. col. (r) chim. Adriana PREDICÃ - cercetãtor ºtiinþific gradul III

Col. (r) dr. ing. Ion SAVU - cercetãtor ºtiinþific gradul I Ing. Liliana RECE - cercetãtor ºtiinþific gradul III

Chim. Rodica LUNGU - cercetãtor ºtiinþific gradul III

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie

Echipamente CBRN

67

APÃRAREA NBC 17/2009 Echipamente CBRN

68

? bunã sensibilitate ºi specificitate a detecþiei;? posibilitatea realizãrii unor truse multi-

funcþionale (detecþie - decontaminare; detecþie -profilaxie; detecþie - decontaminare - protecþie - pro-filaxie).

STADIUL ACTUAL ªI PERSPECTIVELEIMEDIATE

Dupã 11 septembrie 2001 (atacul terorist asupraWorld Trade Center - New York), lumea a devenit maiconºtientã ca oricând cã arsenalul chimic, dar ºiagenþii toxici sintetizaþi artizanal, reprezintã pericoledeosebit de serioase.

În general, coexistã douã principale categorii demijloace de detecþie chimicã: detectoare de agenþitoxici ºi mijloace simple de detecþie.

Detectoarele de agenþi toxici se dezvoltã pe maimulte direcþii, încercându-se creºterea capacitãþii deidentificare, diminuarea gabaritelor, creºterea durateide funcþionare continuã, micºorarea numãrului ºi adinamicii înlocuirii materialelor consumabile, simpli-ficarea operãrii ºi a interpretãrii rezultatelor. Abordareaacestui domeniu implicã interacþiunea între puterniceforþe de cercetare, societãþi producãtoare moderne ºicompanii comerciale.

Mijloacele simple de detecþie sunt instrumente deidentificare a agenþilor toxici care au o construcþie ºifuncþionare simplã, sunt foarte ieftine, uºor de mani-pulat ºi care nu necesitã o instruire sau un antrena-ment special. Pot intra în dotarea fiecãrui militar ºi sepot utiliza aproape în orice situaþie tacticã.

În dotarea armatei române existã un numãr deastfel de mijloace (tubuºoare indicatoare, hârtii indi-catoare, laboratoare chimice de campanie), care aufost concepute ºi realizate cu câteva decenii în urmã.Apariþia unor noi metode de identificare, dezvoltareacontinuã a tehnologiilor de producþie, apariþia unormateriale performante ºi fiabile sunt principalii factoricare ne-au determinat sã abordãm - în ansamblu ºi pefiecare categorie în parte - tematica modernizãriimijloacelor simple de detecþie. Un factor importantcare trebuie luat în considerare este ºi acela al schim-bãrilor intervenite în concepþia tacticã a ducerii acþiu-nilor de luptã, fiind necesar ca mijloacele de detecþiechimicã sã se utilizeze în conformitate cu acest nouconcept.

"Motivaþia" cercetãrii-dezvoltãrii în domeniulmijloacelor simple de detecþie chimicã rezidã în avan-tajele tehnice oferite de aceste echipamente, dar ºi decele strict economice. Factorul economic nu trebuie sã

fie generalizat, în sensul cã, fiind echipamente cu preþde cost scãzut, sunt preponderent abordate de þãrilecu economie mai puþin dezvoltatã. Toate þãrile carebeneficiazã de resurse financiare considerabile pentrudomeniul militar nu renunþã la dotarea trupelor pro-prii cu mijloace simple de detecþie, considerându-leabsolut necesare ºi complementare aparaturii super-sofisticate.

CONCEPTUL DE MODERNIZARE GLOBALÃ

Necesitatea revitalizãrii produselor din aceastãcategorie de tehnicã militarã conduce cãtre o analizãdetaliatã a fiecãrui tip de mijloc indicator, dar ºi ainterdependenþelor funcþionale ºi, mai ales, ope-raþionale. Între abordarea individualã a fiecãrei cate-gorii de mijloace de detecþie ºi abordarea sistemicã,am ales varianta globalã, care aduce - cu siguranþã - oîmbunãtãþire a întregului arsenal de mijloaceantichimice, concomitent cu creºterea "confortuluipsihic" al fiecãrui militar, datorat încrederi superioareîn calitãþile noilor tipuri de produse din aceastã cate-gorie. Fiecare pas în direcþia mãririi siguranþei ºi a pro-tecþiei individuale ºi colective, conferã militarului unsprijin moral incontestabil, micºorându-i vulnerabili-tatea faþã de agenþii chimici ºi, concomitent, generân-du-i energii ºi disponibilitãþi suplimentare pentruefectuarea acþiunilor militare specifice. Am gândit,deci, o modernizare de ansamblu a tuturor tipurilorde mijloace de detecþie chimicã: tubuºoare indica-toare, hârtii indicatoare, truse de detecþie. Demersuleste unul nu foarte facil, presupunând reconcepereafiecãrui mijloc în parte, dar ºi realizarea conexiunilorlogice între tipurile de produse, din punct de vederefuncþional, dar ºi operativ - tactic, în vederea acopeririiunei game cât mai vaste de domenii ºi de situaþii posi-bile.

Pe parcursul ultimilor ani, la solicitarea categori-ilor de forþe, a fost abordatã aceastã modernizare, prinincluderea produselor respective în diverse programede cercetare - naþionale, departamentale sau interne.Au fost iniþiate, succesiv sau paralel, cercetãri pentruobþinerea mijloacelor de detecþie din categoriile delarg interes pentru dotarea trupelor.

MIJLOACE DE DETECÞIE

Cele mai "simple" dintre mijloacele de detecþiesunt hârtiile indicatoare ºi tubuºoarele indicatoare.

Pentru prima dintre aceste categorii, am iniþiatcercetarea în ideea realizãrii unui produs cu totul nou- hârtie indicatoare autoadezivã polifuncþionalã,


care sã poatã da indicaþii pentru principalele tipuri deagenþi toxici-neurotoxici tip G ºi tip V, respectiv vezi-canþi. Chiar dacã sensibilitatea ºi specificitatea acestortipuri de hârtii indicatoare este mai scãzutã, ele auavantajul cã pot identifica principalii compuºi toxici,având o utilitate mai generalã, ceea ce este, în fapt,mai apropiatã de destinaþia acestor mijloace de detecþie- utilizarea de cãtre toate categoriile de militari.

Hârtiile indicatoare polifuncþionale prezintãurmãtoarele avantaje:C folosirea unui singur mijloc indicator;C diminuarea preþului de cost;C evitarea confuziilor în utilizare sau în inter-

pretarea rezultatelor;C instrucþiuni de lucru ºi etaloane de culoare

unice;C detecþia simultanã a tuturor categoriilor de

agenþi toxici;C neimplicarea militarului în efectuarea

detecþiei;C diminuarea gabaritelor;C alegerea facilã a tipului de ambalaj ºi a

inscripþionãrii.Ca la orice creaþie tehnicã, existã ºi unele deza-

vantaje:E realizarea hârtiei indicatoare bazatã numai pe

reactivi de pre-impregnare;E compatibilitate redusã între reactivii utilizaþi

pentru realizarea hârtiei indicatoare ºi materialuladeziv;E testarea detaliatã a hârtiei indicatoare "univer-

sale" ºi stabilirea sensibilitãþii, specificitãþii ºi a influ-enþei interferenþilor.

Cercetãrile - începute în anul 2003, în cadrulC.C.ª.A.N.B.C.E. - au fost finalizate cu succes în 2005,realizându-se un nou tip de hârtie indicatoare, denu-mitã generic HIARO, care întruneºte multe dintrecalitãþile produselor similare existente în dotareaarmatelor moderne, având - în plus - avantajul uneitehnologii de obþinere simple ºi necostisitoare ºi, maiales, posibilitatea discernerii fãrã dubii a principalelorcategorii de agenþi chimici toxici - neurotoxici de tipsarin/soman (G), neurotoxici de tip V, respectiv vezi-canþi (H). Produsul este introdus în înzestrarea tru-pelor, fiind destinat echipãrii tuturor categoriilor demilitari. În figura 1 este prezentat setul de hârtii indi-catoare autoadezive.

Conceperea unor tubuºoare indicatoare perfor-mante a constituit un obiectiv pe cât de ambiþios, peatât de dificil de finalizat, datoritã:

P necesitãþii elaborãrii tehnologiilor adecvatenoilor tipuri de reactivi ºi materiale;

P adaptãrii caracteristicilor tehnico - funcþionalela cerinþele operaþionale moderne;

P regândirii instrucþiunilor de lucru ºi a moduluide inscripþionare, în vederea simplificãrii modului delucru;

P lipsei unei dotãri tehnice specifice;

P experienþei reduse în abordarea tehnologiilorcomplexe.

Surmontând aceste dificultãþi - prin ambiþie,informare multi-direcþionalã ºi lucru în echipã, s-areuºit finalizarea a patru tipuri de tubuºoare indica-toare destinate detecþiei: agenþilor toxici cu acþiunegeneralã ºi/sau sufocantã (T.I. - ACG); agenþilor neu-rotoxici (T.I. - G); agenþilor vezicanþi (T.I. - HD);agenþilor psihochimici (T.I. - BZ).

Fiecare categorie de tubuºoare indicatoare asigurãidentificarea rapidã ºi sigurã a compuºilor toxici pen-tru care sunt destinate, sunt uºor de mânuit, inter-pretarea rezultatelor este facilã, preþul de cost estemult inferior celui practicat de firme producãtoare deastfel de echipamente, iar echiparea se poate realizaindependent (cu unu, douã, trei sau cu toate patrutipurile de tubuºoare), în orice variantã solicitatã debeneficiari. Proiectarea unui nou gen de casete pentruseturile de tubuºoare indicatoare a þinut cont de pro-tecþia mecanico-climaticã a produselor, de siguranþaîn exploatare ºi de diferenþierea coloristicã.

Caracteristicile tehnico-operaþionale superioare,aspectul inedit - foarte funcþional, dar ºi estetic -, gru-parea în seturi mai mici (câte 5 bucãþi), inscrip-þionarea intuitivã, ambalarea sigurã ºi diferenþiatã petipuri de tubuºoare, sunt numai câteva dintre perfor-manþele tipice, care fac ca aceste produse sã fie instru-mente foarte utile pentru militarii din trupele desti-nate apãrãrii N.B.C., ca ºi a altor categorii de forþe dincadrul sistemului naþional de apãrare.

În figura 2 sunt prezentate seturile din celepatru tipuri de tubuºoare indicatoare.

Un alt deziderat l-a constituit realizarea uneitruse de detecþie a agenþilor toxici, care sã asigureidentificarea principalelor tipuri de agenþi toxici cuspecific militar (neurotoxici ºi vezicanþi), aflaþi sub

Figura 1 Hârtie indica-

toare autoadezivã (HIARO)

Figura 2 Seturi de

tubuºoare indicatoare (T.I.-H;

T.I -G; T.I. -ACG; T.I.-BZ)

Echipamente CBRN

69


70

formã de micropicãturi. Simplificarea structurii ºi amodului de funcþionare, sensibilitatea ridicatã laagenþii toxici, diminuarea costurilor de fabricaþie prinmicºorarea numãrului componentelor trusei ºi prinreducerea numãrului de determinãri, scurtarea tim-pului afectat detecþiei ºi micºorarea gabaritelor suntprincipalele obiective pe care noul produs a trebuit sãle îndeplineascã. Conceputã ca o mini-trusã, aceastaconþine: hârtii indicatoare pentru agenþi neurotoxici;hârtii indicatoare pentru agenþi vezicanþi; flacoane cusoluþii reactive; flacon cu apã distilatã. Asamblate într-ohusã din material textil, componentele sunt uºor defolosit, datoritã atât compartimentãrii distincte ainteriorului ambalajului, cât ºi diferenþierii coloristiceintuitive. Astfel, flaconul care conþine reactiv necesaridentificãrii agenþilor vezicanþi are capacul de culoareportocalie (identicã nuanþei rezultate la detecþia aces-tui tip de compus toxic), capacul flaconului utilizatpentru detecþia agenþilor neurotoxici are culoareaalbastrã (similarã culorii obþinute la detecþie), iar fla-conul cu apã distilatã are capacul de culoare "neutrã"(alb). Totodatã, etichetele flacoanelor au aceleaºi co-loraþii ca ºi capacele, iar instrucþiunile de lucru conþino "banderolã" specific coloratã.

Trusa de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.) esteprezentatã în figura 3.

Figura 3 Trusã de detecþie a agenþilor toxici (T.D.A.T.)

Neînscriindu-se strict în categoria mijloacelor dedetecþie chimicã, dar conþinând ca elemente esenþialeaceste tipuri de echipamente, Trusa de supravieþuireîn caz de contaminare chimicã se constituie într-unprodus deosebit, atât ca noutate conceptualã, cât ºi carealizare efectivã. Structurarea tuturor componentelornecesare "protecþiei globale" a militarului (detecþie -protecþie individualã - decontaminare imediatã - pro-filaxie - tratament post-contaminare chimicã) într-uncomplet unitar constituie o modalitatea de abordareextrem de modernã, chiar avangardistã, în domeniul

apãrãrii N.B.C. Au fost realizate douã tipuri de truse -una destinatã tuturor categoriilor de militari (T.S. -N.B.C.), cealaltã conceputã pentru specialiºti (T.S. -N.B.C. Ex), aceasta din urmã, figura 4 având în com-ponenþã mijloace necesare detecþiei (hârtii indicatoareºi tubuºoare indicatoare), pachet de decontaminareindividualã (P.D.I.), auto-injectoare, medicament pro-filactic, compoziþie pentru verificarea etanºeitãþiimãºtii contra gazelor.

Figura 4 Trusã de supravieþuire (T.S. - N.B.C. Ex)

Actualizarea mijloacelor de detecþie chimicã nu sepoate considera completã fãrã a aborda ºi laturainstruirii militarilor privind protecþia împotrivaagenþilor chimici toxici. În acest sens, preocupãrile s-auîndreptat spre modernizarea unui mai vechi "instru-ment de lucru" - Trusa de instrucþie cu imitatori deS.T.L. Au fost urmãrite mai multe aspecte:

P pãstrarea structurii ºi compartimentãrii ambala-jului;

P înlocuirea parþialã a reactivilor ºi a materialelorcu unele mai performante;

P "compartimentarea" ºi diferenþierea coloristicãa imitatorilor, în funcþie de categoria de agent toxic ºide proprietãþile fizice;

P îmbunãtãþirea aspectului ºi uºurarea discernerii"compuºilor toxici";

P estetizarea inscripþionãrii interioare ºi exterioareºi corelarea denumirii compuºilor toxici cu simbolisti-ca general acceptatã.

Finalitatea demersului nostru a constat înrealizarea unei truse denumitã Trusã cu imitatori deagenþi toxici (T.I.AT.) - figura 5, care se constituieîntr-un mijloc modern necesar instruirii tuturor mili-tarilor, dar ºi a altor categorii de personal care poateintra în contact cu astfel de agenþi toxici.

Figura 5 Trusã cu imitatori de agenþi toxici (T.I.A.T)


INSTALAÞII PENTRU TESTAREAMIJLOACELOR DE DETECÞIE

Modernizarea globalã în domeniul mijloacelor dedetecþie chimicã a impus restructurarea totalã ºi înprivinþa modalitãþii de testare a mijloacelor nou createºi, totodatã, a aparaturii de detecþie produse oriundeîn lume ºi care poate intra în înzestrarea armatei.Existenþa unei instalaþii de testare veche de peste treidecenii nu putea sã ne lase "nesensibilizaþi", astfelîncât a fost conceputã ºi realizatã o instalaþie modernã,care sã rãspundã cerinþelor moderne privind testareacu utilizarea agenþilor toxici reali. Coroborând prin-cipiilor constructive ale vechii instalaþii cu parametriitehnico-funcþionali ale unor instalaþii similare exis-tente pe plan mondial, s-a ajuns la concluzia cã suntnecesare douã tipuri de instalaþii. Astfel, o instalaþie sefoloseºte pentru testarea cu agenþi toxici volatili ºi oaltã instalaþie este utilã în cazul testãrilor pentrucompuºi cu volatilitate scãzutã. Structura ºi dotareainstalaþiilor este asemãnãtoare, diferenþierea constândîn gabarit (1000 l, respectiv 100 l) ºi în principiul delucru (recirculare în interiorul ºi în exteriorul insta-laþiei, respectiv pulverizare în camera etanºã a uneicantitãþi determinate de agent toxic, urmatã de dis-persarea sa prin intermediul unui ventilator intern).În figura 6 este prezentatã o imagine generalã a insta-laþiei de testare pentru compuºii toxici nevolatili.

Figura 6 Instalaþie pentru testarea mijloacelor de

detecþie chimicã

Instalaþiile sunt funcþionale ºi au parcurs probele"de foc" ale mai multor testãri, în unele dintre acesteafiind implicaþi ºi specialiºti strãini, care au avut cuvintede laudã în legãturã cu posibilitãþile instalaþiilor, dar ºiîn ceea ce priveºte priceperea specialiºtilor noºtri. S-auevidenþiat ºi unele limitãri ale instalaþiilor, îndeosebiîn ceea ce priveºte modificarea ºi urmãrirea para-metrilor de lucru.

Preconizãm ca într-un viitor nu foarte îndepãrtatsã realizãm o instalaþiei nouã, structuratã ºi echipatãmai modern ºi mai eficient, instalaþie cu care se vorputea efectua testãri în condiþii de lucru variate.Totodatã, posibilitatea de verificare a concentraþieiagenþilor toxici va fi una mult mai exactã.

CONCLUZII

Rezultatele concrete ale creaþiei ºtiinþifice ºi

tehnice militare, realizate prin cele mai nebãnuite ºirevoluþionare perfecþionãri ºi diversificãri - une-

ori aparent fanteziste dar, adesea, revoluþionare - sunt

consecinþa impulsurilor iniþiale ºi ireductibile alecunoaºterii umane.

Creaþia din domeniul apãrãrii N.B.C., în particu-

lar, contribuie - în mod eficient ºi dinamic - la dez-voltare, la îmbunãtãþirea calitãþii activitãþiloroperaþionale ale militarului, la simplificareamodalitãþilor de intervenþie în cazul unor eveni-

mente de naturã chimicã, la creºterea "confortuluipsihic" ºi, implicit, la diminuarea stresului specificacþiunilor militare duse în zone cu risc ridicat de

contaminare.

Conceptualizarea unei noi generaþii de mijloacede detecþie chimicã ºi, ulterior, concretizarea în pro-duse specifice, moderne ºi performante, sunt rezultatul

unei acþiuni comune, parteneriale, la care au con-

tribuit cercetãtorii din domeniul detecþiei chimice, reprezen-

tanþii managementului Centrului de Cercetare ªtiinþi-ficã pentru Apãrare N.B.C. ºi Ecologie, colegii din

alte colective - protecþie individualã, sinteze, analize

chimice -, structurile de conducere, tehnice ºi operative din

cadrul Bazei de Instruire pentru Apãrare N.B.C.Câmpulung, specialiºtii din mai multe societãþi comer-

ciale (Prodplast; Stimpex; Mednicon; AdelaMod Production; Sticker International), firme

colaboratoare (Romtech; Dräger Safety România).

Continuatori ai strãdaniei înaintaºilor, colectivuldetecþie - decontaminare chimicã care activeazã

la acest început de mileniu a încercat - ºi sperãm sã

fi reuºit - actualizarea mijloacele de detecþie cu

produse de mare necesitate pentru dotarea tuturor

categoriilor de militari sau a celor din specialitatea

apãrare N.B.C., echipamente al cãror nivel de perfor-manþã ºi de fiabilitate îl va decide, cu siguranþã, prac-

tica ºi timpul.

Echipamente CBRN

71


72

Scopul acestui articol este sã prezinterezultatele cercetãrilor efectuate înCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru

Apãrare NBC ºi Ecologie privind realizarea unuinou mijloc pentru verificarea etanºeitãþii mãºtiicontra gazelor.

Pe plan naþional, testul de verificare aetanºeitãþii mãºtii contra gazelor s-a efectuat cuajutorul unor substanþe cu acþiune iritantã asupraorganismului (ochi, cãi respiratorii) ºi care în con-centraþii mari aveau un grad de toxicitate ridicatasupra întregului organism. Iniþial aceastã verifi-care s-a fãcut cu cloropicrinã ºi/sau nicloran.Începând cu anul 1993 în înzestrarea armatei afost introdusã o nouã compoziþie pentru verifi-carea etanºeitãþii mãºtii (SVM), pe bazã de CS(o-clorbenzilidenmalononitril), o substanþã iri-tant-lacrimogenã, a cãrei toxicitate, este inferioarãsubstanþelor folosite anterior.

Dupã aderarea României la NATO ºi intrareaîn Uniunea Europeanã s-a impus gãsirea unor noisoluþii sau compoziþii pentru testarea calitativã amãºtii contra gazelor.

În urma cercetãrilor ºi experimentãrilor ope-raþionale, în dotarea armatei, pentru efectuareatestelor calitative, a fost introdusã o compoziþieodorantã netoxicã (amestec de mai multe sub-stanþe care dau un miros caracteristic, persistentde bananã) sub formã lichidã, în fiole de sticlã carese închid prin topire în flacãrã.

Utilizarea acestei compoziþii deºi comodã aredezavantajul unei influenþe relativ mari a sensi-bilitãþii olfactive a fiecãrui subiect în parte.

Pentru înlãturarea acestui dezavantaj colec-tivul de cercetãtori ºi-a propus gãsirea unoramestecuri pirotehnice iritant-lacrimogene pebazã de CS, care prin producerea de aerosoli sãinducã subiectului o stare de disconfort accentuatã

într-un timp foarte scurt. Astfel, produsul a fostconceput sub forma unui sistem format dintr-uncartuº pirotehnic generator de aerosoli produºiprin combustia amestecului iritant-lacrimogen ºi oincintã transportabilã în care se va verificaetanºeitatea mãºtii contra gazelor.

Utilizarea acestei metode are la bazã urmã-toarele argumente:

? substanþele iritante, între care ºi CS-ul suntdefinite în Convenþia privind interzicerea dezvoltãrii,producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi dis-trugerea acestora ca substanþe chimice, neincluse înlistele de substanþe pentru care se stabilesc regimuride control, (anexã la aceastã lege), care pot pro-duce rapid, la om, efecte de iritaþie senzorialã sauincapacitare fizicã, ce dispar la scurt timp dupã ter-minarea expunerii;

? efectele iritante ale CS-ului apar la concen-traþii foarte mici ale acestuia în aer, (de ordinul a2x10-5 mg/min.l);

? este stabil termic ºi în depozitare, putând fiîntrebuinþat în compoziþii fumigene ºi alte sistemede producere a aerosolilor.

Folosirea unei incinte de mici dimensiuni,transportabilã, ca o alternativã a camerei de gazetip cort, prezintã urmãtoarele avantaje:" soluþie modernã adoptatã la majoritatea

statelor membre NATO - utilizarea "fumului" deCS - (variantã mai bunã) în locul soluþiei de CS -se eliminã metoda spargerii fiolelor;

" manipulare uºoarã (se eliminã din etapelede instalare: introducerea celor patru stâlpi desusþinere, consolidarea acestora cu ajutorul unorbare laterale, sãparea ºanþului în jurul cortului pen-tru îngroparea marginii inferioare a cortului etc.);

" incinta transportabilã, mult mai redusã cavolum faþã de vechiul cort de gaze;" montare ºi demontare rapidã;

UN NOU MIJLOC PENTRU VERIFICAREA OPERAÞIONALÃ AETANªEITÃÞII MÃªTII CONTRA GAZELOR

Ing. Floarea CIOCHINÃ, Col. (r) dr.ing. Ion SAVU, Lt. col. ing. Nicolae NIÞIª, Ing. Emilia PREDA, Ing. Marilena PETRIªOR, Ing. Mioara PETRESCU, Ing. Corneliu NICOLAU, Chimist Tamara SAVU, Proiectant Ioan PREDA

Centrul de Cercetare ªtiinþifiã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie


73

" se evitã contaminarea inutilã a hainelor; " uºor de transportat ºi de întreþinut.

Cercetãrile desfãºurate au urmãrit obiectivele:

1. obþinerea amestecului pirotehnic iritant-lacrimogen;

2. obþinerea amestecului de întârziere - asigurão aprindere cu o întârziere de câteva secunde aamestecului iritant-lacrimogen;

3. realizarea mijlocului pirotehnic sub formaunui cartuº cu încãrcãturã iritant-lacrimogenã ºisistem de iniþiere;

4. proiectarea ºi confecþionarea incintei încolaborare cu specialiºtii Secþiei Reparaþii Tehnicãºi Echipamente NBC, PSI, Intendenþã ºi CL -Câmpulung Muscel.

Amestecul pirotehnic iritant-lacrimogen conþinealãturi de oxidant, combustibil ºi liant, CS, sub-stanþã care în procesul de ardere a amesteculuiformeazã aerosolii iritanþi-lacrimogeni. În acestscop s-au utilizat azotat de potasiu, lactozã,clorurã de amoniu, acid benzoic, CS, novolacsoluþie alcoolic? 50%.

Reþeta amestecului a fost astfel aleasã încâtvaloarea concentraþiei de aerosoli iritanþi din incin-tã sã nu depãºeascã limita de suportabilitate(0,004 mg/l).

Tehnologia de realizare a amesteculuipirotehnic iritant-lacrimogen a cuprins urmã-toarele faze:

¢ pregãtirea componenþilor, ce presupuneefectuarea operaþiilor de uscare, mãrunþire,cernere, uscare finalã;

¢ prepararea amestecului pirotehnic, etapã ceinclude dozarea ºi omogenizarea componenþilor,lierea amestecului, granularea ºi uscareaamestecului preparat.

În cadrul cercetãrilor au fost studiate ºi realizatemai multe amestecuri pirotehnice cu compoziþiidiferite, în scopul selectãrii unei reþete optime,care sã corespundã condiþiilor tehnico-tacticecerute. Aceste reþete sunt prezentate în tabelul nr.1.

Tabelul nr.1- Reþete de compoziþii pirotehnicegeneratoare de aerosoli iritanþi

Amestecul de întârziere a fost conceput ca fiindun amestec care sã îndeplineascã condiþii ca:

R timp de întârziere de 5-10 secunde, întreiniþierea sa ºi debutul efectului iritant-lacrimogen;R formarea prin ardere a unei cantitãþi cât

mai mici de reziduu, iar acesta sã fie cât mai afâ-nat astfel încât sã fie eliminat cu uºurinþã din sis-tem, sub presiunea gazelor de ardere;R sã amorseze amestecul pirotehnic iritant-

lacrimogen.Amestecul de întârziere a fost obþinut dupã

acelaºi procedeu, având o compoziþie asemãnã-toare cu cea a amestecului pirotehnic iritant-lacrimo-gen.

Mijlocul pirotehnic a fost realizat sub formaunui cartuº, figura nr. 1 cu încãrcãturã iritant-lacrimogenã ºi sistem de iniþiere.

Cartuºul pirotehnic, a fost confecþionat subformã cilindricã, din carton cretat în care se aflãamestecul pirotehnic iritant-lacrimogen. Acestuiai s-a ataºat un sistem de iniþiere încãrcat cuamestec de întârziere ºi la capete cu "cireaºã deaprindere", prevãzut cu capac de protecþie pe cares-a aplicat, prin lipire cu prenadez, o rondea decarton acoperitã cu amestec frictor. Capaculpiroîntârzietorului asigurã protecþia cireºei deaprindere ºi în acelaºi timp ºi închiderea ansam-blului. Pentru obþinerea amestecului "cireºei deaprindere" s-au utilizat reþete din literatura despecialitate.

S-au efectuat experimentãri cu cartuºe cucorp din carton, cu diametre diferite.

S-a observat cã la diametre sub 7,5 mm vitezade ardere a fost micã, evacuarea gazelor de arderea fost dificilã ºi capacitatea de propagare a cãlduriia devenit nulã, arderea întrerupându-se. Deaceea, experimentãrile s-au continuat cu cartuºecu diametrul corpului peste 9 mm. S-a obþinut oardere cu o vitezã de 3,5-4 mm/s, fãrã flacãrã ºi cuun reziduu afânat ºi în cantitate micã.

Corpul piroîntârzietorului s-a realizat din barãde duracril prin prelucrare mecanicã

Figura nr. 1 Cartuº pirotehnic iritant-lacrimogen


74

Sistemul de iniþiere - întârzietorul pirotehnic -asigurã o aprindere cu o întârziere de 5-10secunde a amestecului iritant-lacrimogen. Prin"cireaºa de aprindere" se amorseazã compoziþia deîntârziere care la rîndul ei iniþiazã compoziþiapirotehnicã iritant-lacrimogenã. Odatã amorsat,cartuºul începe sã fumizeze, figura nr. 2.

Realizarea cartuºului a constat în:

P umplerea corpului cilindric al cartuºului cuamestec iritant-lacrimogen;

P încãrcarea întârzietorului pirotehnic cuamestecul de întârziere ºi amestec de aprindere(sub forma unei cireºe) la cele douã capete,urmatã de uscarea în etuvã aproximativ 6 ore la40±5 0C;

P fixarea întârzietorului pirotehnic în corpulcartuºului prin lipire cu rãºinã epoxidicã ºi întãri-tor în proporþie de 2/1;

P înºurubarea capacului protector, prevãzutcu rondea frictoare, la piroîntârzietor.

Punerea în funcþiune a cartuºului pirotehnicse face într-un mod simplu, prin deºurubareacapacului protector al întârzietorului pirotehnic, ºifrecarea de "cireaºa de aprindere" a acestuia arondelii frictoare. Dupã amorsarea întârzietorului,(marcatã de apariþia unei flãcãri) prin combustiaamestecului cartuºul genereazã aerosoli cu efectiritant-lacrimogen. Dupã aproximativ un minut,timp în care se realizeazã atmosfera relativomogenã de aerosoli în incintã se executã testulcu masca contra gazelor.

Figura nr. 2 Iniþierea cartuºului pirotehnic iri-tant-lacrimogen

Concentraþia aerosolilor de CS a fost determi-natã prin prelevarea unor probe din incintã pecartuºul adsorbant TENAX cu ajutorul pompeiACCURO (aproximativ 10 pomãri, cu un volumde prelevare de aprox. 10 ml/ pompare la diferiteintervale de timp de la iniþierea cartuºului).

De asemenea, au fost amplasate plãcuþe îndiferite zone ale incintei întrucât s-a consideratimportantã observarea modului de sedimentare a

aerosolilor la intervalul de o orã de la iniþiereacartuºului, timp considerat limitã pentru efectu-area testului de verificare a etanºeitãþii mãºtii con-tra gazelor.

Incinta a fost proiectatã în Centru ºi realiza-tã de cãtre specialiºtii Secþiei Reparaþii Tehnicã ºiEchipamente NBC, PSI, Intendenþã ºi CL -Câmpulung Muscel.

Aceasta este formatã dintr-un cadru metalicdin þeavã de aluminiu, demontabil acoperit cuþesãturã impermeabilã ignifugatã, având unvolum de aproximativ 1 m3, prevãzutã cudeschideri atât pentru prelevarea probelor cât ºipentru efectuarea testului de verificare aetanºeitãþii mãºtii contra gazelor (figura nr. 3 ºi figu-ra nr. 4).

Figura nr. 3 Completul geantã de transport ºiincintã

Verificarea etanºeitãþii mãºtii contra gazelorconstã în douã etape:

A etapa 1 - care are ca scop determinarea pre-alabilã a alegerii corecte a mãºtii în ansamblu ºi seexecutã în afara incintei - se monteazã cagulamãºtii contra gazelor (cutia filtrantã având orificiulde pãtrundere a aerului închis cu dopul de cauciuc)ºi se face o inspiraþie adâncã.

Dacã inspiraþia nu este posibilã ºi cagula selipeºte de faþã atunci masca contra gazelor estebunã (etanºã) ºi urmeazã sã fie supusã unei veri-ficãri definitive în incintã;

A etapa 2 - verificarea etanºeitãþii mãºtii la oconcentraþie cunoscutã a aerosolilor iritant-lacrimo-geni.

Subiecþii având masca contra gazelor în poziþie"de luptã", în serii de ºase, introduc capul în incin-ta în care în prealabil s-a iniþiat cartuºul pirotehnicºi o ajusteazã, dupã caz, cu ajutorul mâinilor.Timpul de ºedere a subiecþilor în incintã este de 5minute.


75

Scoaterea mãºtilor contra gazelor pe timpulverificãrii este interzisã. Dupã ieºirea primei grupedin incintã urmeazã încã patru grupe, la un inter-val de 10 minute, in incintã nemaifiind necesarãiniþierea altui cartuº.

Conform rezultatelor obþinute, particulele deCS din aerosoli se depun dupã aproximativ 30 deminute de la iniþierea cartuºului. În urma analizelorefectuate s-a constatat cã dupã o orã valoarea con-centraþiei pãstreazã acelaºi ordin de mãrime cuvaloarea limitei de suportabilitate (0,004 mg/l).

Testul pentru verificarea mãºtii contra gazelorse poate efectua pe mai multe grupe de subiecþi,timp de o orã.

Figura nr. 4 Verificarea etanºeitãþii mãºtiicontra gazelor

Cagula se considerã bine aleasã ºi corect mon-tatã pe figurã, iar masca contra gazelor în bunãstare de funcþionare dacã la verificarea în incintãnu se produce iritarea mucoaselor ºi senzaþia deusturime a feþei.

Concluzii

P în urma experimentãrilor s-a obþinutamestecul pirotehnic cu efect iritant-lacrimogenpropus, care prin combustie a dat un efectpirotehnic optim pe unitatea de masã ºi compoziþie;

P s-a realizat mijlocul pirotehnic, ca suport alamestecului, sub forma unui cartuº pirotehnic,utilizat la verificarea etanºeitãþii mãºtii contragazelor, cu funcþionare simplã ºi un risc defuncþionare accidentalã minim;

P de asemenea, a fost conceputã ºi con-fecþionatã o incintã mobilã, demontabilã, uºor demanevrat, cu ajutorul cãreia se realizeazã testul deverificare a etanºeitãþii mãºtii contra gazelor;

P s-a gãsit o alternativã la metodele actuale deverifiacare a etanºeitãþii mãºtii contra gazelor;

Pmetoda propusã prezintã avantajul cã se potface verificãri pe o serie de 24 subiecþi prin uti-lizarea unui singur cartuº pirotehnic iritant-lacrimo-gen.

Produsul urmeazã a fi omologat conformprevederilor Planului sectorial de cercetare-dez-voltare pentru tehnicã ºi tehnologii militare alMinisterului Apãrãrii Naþionale.

BIBLIOGRAFIE

1. Introduction to Respirator Fit Testing, TSIApplication Note ITI - 070, 2002;

2. NBC Protection"NBC Mask Fit Tester";

3. Respirator Fit Testing Highlights for OSHARespiratory Protection Standard 29 CFR 1910 134;

4. NIOSH Respirator Use Policy NIOSHAPolicy Statement, aprilie 1999;

5. OSHA Respiratory Protection Standard 29CFR 1910 134 released 1/8/1998;

6. Legea nr. 56/1997 republicatã privind apli-carea Convenþiei pentru interzicerea dezvoltãrii,producerii, stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºidistrugerea acestora;

7. C 12 - Substanþe toxice de luptã;

8. Bazele pirotehniei - A.A. ªidlovski;

9. STANAG 4170 - Principles and methodolo-gy for the qualification of military explosives andammunition, Edition 1, Bruxelles, 2000;

10. C-8 Instrucþiuni pentru cunoaºterea ºifolosirea mijloacelor de protecþie individualã.


76

Dozimetrul portabil modernizat esteun proiect finanþat în cadrul PlanuluiSectorial al Departamentului pentru

Armamente.

În contextul mãsurilor de asigurare la nivelstrategic, apãrarea NBC constituie un domeniudistinct. Supravegherea NBC, parte a acestormãsuri, reprezintã ansamblul acþiunilor planifi-cate ºi executate pentru culegerea, analiza ºi evalu-area datelor referitoare la întrebuinþarea armelorde distrugere în masã nucleare, biologice ºi chimice(ADMNBC) ºi/sau la producerea evenimentelor"emisiile altele decât atacul" (EADA) în scopuldeterminãrii nivelului real de ameninþare NBC,avertizãrii, alarmãrii ºi asigurãrii protecþieiforþelor armate, populaþiei ºi mediului înconjurã-tor (2).

Realizarea dozimetrului portabil modernizata presupus:

? pãstrarea funcþionalitãþilor confirmate deexploatarea produsului "Dozimetru portabil DET-2P" aflat în dotarea armatei;

? îmbunãtãþirea caracteristicilor funcþionaleexistente, în urma necesitãþilor constatate înperioada exploatãrii;

? adãugarea de capabilitãþi noi ºi necesare;

? integrarea în Sistemul de Supraveghere ºiAvertizare NBC (SSANBC).

Descrierea sistemului

Dozimetrul portabil modernizat îndeplineºtecerinþe specifice legate de mãsurarea ºi monito-rizarea radiaþiilor ionizante, precum ºi capabilitãþiprivind transmiterea de date în locaþiile de interes(3).

1. Cerinþe ºi capabilitãþi radiometrice aledozimetrului

Produsul "Dozimetru portabil modernizat"-prototip industrial - realizat pe suportul de trans-misiuni oferit de RTP/RMNC realizeazã urmã-toarele cerinþe ºi capabilitãþi:

P mãsoarã ºi afiºeazã debitul dozei de radi-aþii gama în domeniul 0,0001 mGy/h - 6 Gy/h;

P mãsoarã ºi afiºeazã doza de radiaþii gamaîn domeniul 0,0001 mGy/h - 5 Gy/h;

P eroarea de mãsurã a debitului dozei, încondiþii nominale de lucru, este de maximum ±30%;

P eroarea de calcul a dozei, pentru o valoarede debit mãsurat, în condiþii nominale de lucru,este de maximum ± 30% ;

P timpul de rãspuns al aparatului este demaximum 5 ± 1s;

P prognozeazã valoarea debitului dozei ºidozei ulterioare momentului curent;

DOZIMETRU PORTABIL MODERNIZAT

Inginer Petru MURSAInginer Maria POPA

Chimist Narcisa CIONGICInginer Eugen MURGOCI

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi EcologieInginer Tiberiu VOICA

Doctor ing. Pompiliu BIVOLARUS.C. Marctel s.i.t. S.R.L

Dozimetrul portabil modernizat este destinat pentru mãsurarea debitelor de dozã ºi dozelor de radiaþiiradioactive, pentru efectuarea unor calcule de tehnica securitãþii lucrului în zone contaminate radioactiv ºitransmiterea automatã a datelor cãtre factorii de decizie.

Echipamentul este total integrat din punct de vedere funcþional în cadrul Sistemului de Supraveghere ºiAvertizare NBC (SSANBC) cãruia îi furnizeazã datele radiometrice de interes.

Necesitatea realizãrii aparatului rezultã din alinierea la performanþele dozimetrelor similare existenteîn dotarea altor armate NATO.


P prognozeazã valoarea debitul dozei ºidozei anterioare momentului curent;

P determinã timpul de staþionare în câmpulde radiaþii pentru un debit de dozã ºi/sau dozãlimitã;

P eroarea de prognozã afiºatã/calculatã estede maximum ± 5%;

P avertizeazã optic ºi acustic depãºireapragurilor de debit de dozã ºi dozã prestabilite;

P semnalizeazã optic ºi acustic depãºireatimpului de staþionare în câmp de radiaþii;

P asigurã memorarea informaþiilor radio-metrice pe timpul nefuncþionãrii;

P asigurã transformarea unitãþii de mãsurãR sau R/h în Gy sau Gy/h;

P efectueazã calcule de prognozã în funcþiede debitul de dozã introdus de la tastaturã pentru:

¤ debit de dozã anterior/ulterior;

¤ doza anterioarã/ulterioarã;

¤ timp de staþionare în funcþie descãderea dozei/debitului de dozã;

¤ timp de staþionare în funcþie decreºterea dozei/debitului de dozã;

P calculeazã debitul dozei ºi dozele de radi-aþii în funcþie de coeficientul de atenuare almijloacelor mobile pe care este montat;

P asigurã corelarea debitului dozei mãsuratcu altitudinea de zbor, atunci când este folosit labordul elicopterelor sau avioanelor;

P dozimetrul rezistã la suprairadieri (peste8 Gy/h);

P dozimetrul mãsoarã debitele dozei deradiaþii gama în intervalul de energii cuprins între80 keV ºi 1,25 MeV.

2. Cerinþe ºi capabilitãþi legate de partea de comu-nicaþii:

Produsul "Dozimetru portabil modernizat"transmite informaþiile prin urmãtoarele medii decomunicaþii:

? interfaþarea electricã ºi funcþionalã cuinfrastructura de transmisiuni oferitã deRTP/RMNC;

? interfaþarea electricã ºi funcþionalã cuinfrastructura de transmisiuni oferitã de sis-temele satelitare din dotarea MinisteruluiApãrãrii (TELIT 550, INMARSAT, SICRAL ºiANPRC 117);

? interfaþarea electricã ºi funcþionalã cuinfrastructura de transmisiuni oferitã de opera-torii locali civili de telecomunicaþii mobile (purtã-toare GPRS);

? interfaþarea electricã ºi funcþionalã cuechipamentele radio din cadrul sistemuluiRRONS (staþii radio Harris);

? interfaþarea electricã ºi funcþionalã cuinfrastructura de transmisiuni oferitã de opera-torii locali civili de telefonie fixã (compatibilmodem AT);

? interfaþã Ethernet;

? interfaþarea electricã ºi funcþionalã cuechipamentele radio din cadrul sistemul TETRADIMETRA IP (staþii radio tip MOTOROLA).

3. Execuþia produsului

Schema bloc a dozimetrului portabil mod-ernizat este prezentatã în figura nr. 1:

Figura nr. 1 Schema bloc a dozimetruluiportabil modernizat

Detectorul de debit propriu-zis este construitîn jurul unui microcontroller performant, întehnologie RISC, care sã asigure cerinþele devitezã de prelucrare ºi de integrare a perifericelor

Echipamente CBRN

77


78

impuse de condiþiile tehnice propuse. Totodatã,se asigurã un compromis optim între puterea decalcul necesarã, dimensiunile mecanice aleechipamentului ºi puterea consumatã.

Microcontrollerul integreazã într-o capsulãcapabilitãþi de telecomunicaþii, memorii de pro-gram ºi RAM, precum ºi procesorul adecvat aces-tui gen de aplicaþie.

Arhitectura echipamentului permite inte-grarea într-o fazã ulterioarã a unui modul GPSpentru determinarea coordonatelor exacte alepoziþiei în care se aflã dozimetrul.

Alimentarea cu energie electricã este proiec-tatã astfel încât sã se poatã realiza de la bordulmijloacelor mobile. Pentru realizarea unor carac-teristici de alimentare cât mai bune, blocul de ali-mentare asigurã o bunã filtrare ºi include compo-nente performante, cu un randament ridicat deconversie cc-cc ºi care oferã o mare stabilitate atensiunii de alimentare pentru blocurile elec-tronice de procesare a semnalelor. De asemenea,blocul de alimentare are în componenþã unmodul de protecþie de mare vitezã la scurt circuitºi suprasarcinã.

Detectorul propriu-zis se va putea conecta cu(1):

a) 1 sau 2 sonde exterioare de debit de radi-aþie. În completul de livrare se prevede a seinclude o singurã sondã, însã detectorul va ficapabil sã preleveze semnale ºi sã alimentezedouã sonde, la fel ca ºi dozimetrul actual, învederea unor eventuale aplicaþii care reclamãacest lucru (ex. cele navale);

b) un altimetru, în cazul instalþrii pe elicopter.Mãsurãtorile obþinute pe aceastã cale sunt nece-sare pentru calculele referitoare la valoareadebitului dozei la sol;

c) simultan cu 2 medii de comunicaþii,externe detectorului, prin intermediul a 2 inter-feþe seriale programabile;

d) un terminal cu rol de consolã, prin inter-mediul unei interfeþe seriale asincrone, pro-gramabile;

e) o reþea localã/echipament de reþeaEthernet, la viteza de 10/100 Mbps;

f) o antenã pentru blocul GPS încorporat îndetector, cu prindere magneticã, plasatã în exteriorulsau, acolo unde este posibil, în interiorul vehicu-lului (opþional);

g) o antenã pentru modemul GSM incorpo-rat în detector, cu prindere magneticã, plasatã înexteriorul sau, acolo unde este posibil, în interiorulvehiculului;

h) sistemul de alimentare al vehicululuigazdã.

3. Concluzii

În condiþiile în care ameninþãrile teroristeobligã comunitatea internaþionalã sã îºi reevaluezecapabilitãþile de intervenþie în vederea preveniriiºi anihilãrii eventualelor atacuri, o preocuparepermanentã pentru a da un rãspuns prompt ºieficace este imperios necesarã. Dozimetrul porta-bil modernizat se înscrie în seria echipamentelormoderne capabile de a detecta ºi monitoriza efi-cient parametrii radiologici.

BIBLIOGRAFIE

1. Manual de utilizare dozimetru portabil

modernizat DET-2MC, 2008

2. Documentul cu Nevoile de Cercetare nr.

167/12.01.2007, Centrul Naþional Militar de

Comandã

3. Specificaþie tehnicã de dezvoltare nr. A-

4905/08.12.2008 "Dozimetru portabil modernizat",

2008.


Principalele cerinþe pentru decontaminaresunt: o eficienþã înaltã în neutralizareaagenþilor chimici de luptã, întrebuinþarea

resurselor chimice ieftine în sinteza decontaminãrilor,toxicitate ºi agresivitate chimicã minimã, un volumminim de material rezidual, o mânuire ºi o depozitareuºoarã, o poluare minimã a mediului înconjurãtor.

Morfolina

Dacã analizãm agenþii chimici de luptã obiºnuiþi,observãm cã cei mai mulþi dintre ei sunt compuºiorganici. Cunoscând aceste condiþii, reacþiile chimicepentru decontaminare sunt limitate la trei posibilemecanisme: oxidare, substituþie nucleofilã ºihidrolizã. De aceea, clasele posibile de substanþe dedecontaminare trebuie sã aibã centre cu electroni înexces, o naturã bazicã sau un caracter nucleofilic.Aceste proprietãþi le au aminele organice.

Una dintre cele mai puternice baze azotate (aleazotului) cunoscute este morfolina. Aceasta este obazã puternicã produsã în cantitãþi mari,este ieftinã, miscibilã cu apa, deconta-mineazã agenþii chimici de luptã în câtevaminute ºi acþioneazã ca inhibitor al proce-sului de coroziune. Astfel, combinatã cuun solvent adecvat, are ca rezultat unagent de decontaminare de cea mai bunã calitatepentru materialele sensibile la decontaminareachimicã. De asemenea, când este combinatã cu uncomponent oxidant, rezultã un agent activ careîndeplineºte toate cerinþele unei decontaminãri efi-ciente.

În soluþia de decontaminare nr. 3 ("DECO-SOL 3") utilizatã de armata germanã, partea soluþieicare conþine morfolinã este stocatã separat de parteasolidã, aceasta conþinând o componentã cloro-oxi-dantã pentru stabilitate la depozitare. Dacã produsuleste folosit pentru decontaminarea unor echipa-mente generale, ca tehnica, cele douã pãrþi, solidã ºilichidã, sunt amestecate cu puþin timp înainte deaplicare, astfel încât agentul sã devinã un oxidantputernic ºi agresiv. Pentru decontaminarea mater-ialelor sensibile, partea lichidã este utilizatã singurã,

eliminând agresivitatea pãrþii oxidante a componentei.Astfel, acelaºi agent poate fi modificat liber pentru a sepotrivi cu cerinþele aplicãrii.

Morfolina este utilizatã în soluþia de deconta-minare nr. 3 ("DECO-SOL 3") ºi "prosoapele dedecontaminare" produse de Aerochem, Germania ºidistribuite prin INTER-CB LTD, Elveþia.

Produºii de decontaminare cristianini

Armata SUA a condus recent testarea produsu-lui BX-24 ºi a "armei de decontaminare"(DECON-GUN) pentru a evalua potenþialul lorefectiv de adecontaminaagenþii chimicide luptã ºiposibilitatea dea fi adoptate caînlocuitor pentru soluþia de decontaminare nr. 2 (DS2). BX-24 este un decontaminant praf (o pudrã) pebazã de clor utilizat iniþial pentru decontaminareavehiculelor ºi structurilor. Arma de decontaminareeste formatã dintr-un container dublu de înaltã pre-siune cu o þeavã de lansare tip spray, care permiteunui singur operator sã execute trei faze ale deconta-minãrii unui autovehicul:

a) Spãlarea la presiune înaltã -în scopul îndepãrtãrii stratuluigros de noroi sau depuneri;

b) Aplicarea BX-24;

c) Clãtirea la presiune înaltã - dupã un timp dereacþie de 15 minute, se executã clãtirea cu arma dedecontaminare.

Sistemul Cristanini este adecvat operaþiilor dedecontaminare ale armatei SUA, în mod particularpentru decontaminarea din poziþii fixe (cu instalaþiifixe, în raiane) pentru urmãtoarele motive:

1. sistemul a dovedit eficienþã mare înrealizarea îndepãrtãrii ºi neutralizãrii efective;

2. BX-24 ºi "arma de decontaminare" se inte-greazã perfect cu celelalte sisteme de decontaminare,cãrora le creºte eficienþa;

PRODUªI ALTERNATIVI PENTRU DECONTAMINAREA CHIMICÃ ÎN ARMATELE STATELOR MEMBRE NATO

Sublocotenent Cristina RUS


Echipamente CBRN

79


80

3. durata de folosire este de 5 ani;4. nu necesitã condiþii speciale de depozitare;5. nu necesitã echipamente sofisticate de ameste-

care;6. în condiþii normale, produsele nu dãuneazã

operatorului; nu produc stricãciuni echipamentuluisau mediului;

7. atât timp cât nu este alunecos, operatorulpoate lucra foarte aproape de sau chiar pe suprafeþeledorite.

Sistemul BX-24 a fost testat în septembrie 1998împotriva somanului, iperitei ºi Vx-ului, ºi în martie1999 în Utah, împotriva unui imitator metilsalicilat.Rezultatele au fost considerate încurajatoare

Decontaminarea verde (decontaminarea ecologicã)

Soluþia de decontaminare DS-2 este toxicã ºicorozivã, fiind necesarã înlocuirea acesteia cu unamai puþin dãunãtoare ºi mai puþin agresivã cu mediul.Decontaminarea verde poate fi folositã efectivîmpotriva tuturor agenþilor chimici de luptã ºi poatefi întrebuinþatã în toate domeniile decontaminãrii,de la echipamentul greu pânã la echipamentul elec-tronic ºi personal. În plus, decontaminantul (agentulde decontaminare, soluþia de decontaminare) poatefi folosit atât în anotimpul rece, cât ºi în cel cald. Osimplã soluþie de bicarbonat de sodiu (NaHCO3),peroxid de hidrogen ºi alcool (DECONTAMINAN-TUL VERDE) poate sã îndeplineascã aceste obiective.Capacitatea de a realiza o înaltã eficienþã în deconta-minarea efectivã a Vx-ului, sarinului, somanului ºiiperitei folosind aceste substanþe eliminã virtual toxi-citatea, corozivitatea ºi deteriorarea mediului.

O cerinþã a DECONTAMINANTULUI VERDEeste aceea cã el trebuie sã fie amestecat proaspãt.Sunt douã motive pentru aceasta:

a) peroxidul de hidrogen comercial este foartestabil în containerul sãu original, dar se degradeazãîn cazul variaþiei pH-ului sau a prezenþei impu-ritãþilor;

b) alcoolul poate fi uºor oxidat de peroxid petimpul stocãrii îndelungate. Ambele procese potavea efecte deterioratoare asupra reactivitãþii de pre-amestecare a DECONTAMINANTULUI VERDE.

Existã instalaþii ca Sistemul Modular deDecontaminare care permit în mod curent ameste-carea lichidelor. Dispozitivele similare pot fi desti-nate sã permitã dizolvarea bicarbonatului de sodiusolid în lichide pentru a genera DECONTAMINAN-TUL VERDE la cerere.

Compoziþiile peroxidante

Compoziþiile peroxidante câºtigã teren din ce înce mai mult datoritã impactului mult mai redusasupra suprafeþelor ºi a mediului, consecinþa acapacitãþilor de a descompune agenþii toxici la pHmoderat, cuprins între 7-10. Utilizarea lor asigurãeliminarea unei pãrþi importante a listei fenomenelornedorite induse de aplicarea hipocloriþilor.

Compuºii peroxidici cei mai potriviþi pentrudecontaminãri ecologice sunt: peroxidul de hidro-gen (apa oxigenatã), peroxizii organici de alchil, deacil (peracizii) sau sãrurile lor.

Peroxidul de hidroge (H2O2)

Una din particularitãþile peroxidului de hidro-gen este ambivalenþa sa, acesta acþionând atât caoxidant foarte energic, cât ºi ca reducãtor relativ slab.

Acþiunea oxidantã a apei oxigenate asupra prin-cipalelor clase de substanþe toxice este neglijabilã,dar în condiþii de pH bazic moderat (pH = 8-10),generate de un dicarbonat, reacþiile cu agenþi toxicisunt aproape instantanee.

Avantajele utilizãrii peroxidului de hidrogen(H2O2):

P durata scãzutã a timpului de decontaminarecomparativ cu durata agenþilor oxidanþi folosiþi înprezent în domeniul militar/civil;

P produsele rezultate în urma decontaminãriisunt non-toxice;

P nu are acþiune corozivã, fiind compatibil cu:metalele, materialele plastice, materialele de con-strucþie, componentele aparaturii electrice ºi elec-tronice etc.;

P nu este poluant pentru mediul înconjurãtor;

P decontaminarea se poate realiza la tempera-turi scãzute;

P decontamineazã toate tipurile de microor-ganisme, inclusiv bacterii sporogene;

P suprafaþa de contact aer/obiect contaminateste mai mare ca în cazul folosirii lichidelor, suspen-siilor etc.

Sarinul (GB) reacþioneazã instantaneu cu per-oxidul de hidrogen formând acidul izopropil metil-fosfonic (IMPA) ºi acidul peroxiizopropil metilfos-


fonic (peroxi-IMPA). Cel de-al doilea produsreacþioneazã cu peroxidul de hidrogen, adãugat înexces, cu formarea IMPA.

S-a demonstrat cã apa oxigenatã în mediu baziceste eficace ºi împotriva Vx-ului. Dezavantajulreacþie apei oxigenate în mediu acid este acela cãviteza de reacþie este iniþial rapidã, dar scade bruscdupã aproximativ 3 minute, rezultând o detoxifierea Vx-ului de 47%, dupã cca. 1 orã.

În H2O2 puternic acidã sub formã de soluþii 6 Mîn H2SO4, HCL sau H3PO4, Vx-ul se dizolvã rapid.

Insolubilitatea iperitei (HD) în soluþie apoasã deapã oxigenatã imprimã o vitezã redusã reacþiei deoxidare.

Spectrul larg de eficacitate a peroxidului dehidrogen a fost demonstrat pe o gamã largã demicroorganisme: spori bacterieni, microbacterii,viruºi neîncapsulaþi nonlipidici (hidrofili), bacteriivegetative gram-negative, ciuperci, viruºi mari neîn-capsulaþi, bacterii gram-pozitive, viruºi încapsulaþilipidici (lipofili), având eficacitate ºi împotriva toxinelorproteice.

Eficacitatea proceselor de decontaminare "uscate" faþãde procesele de decontaminare "umede".

Procesele de decontaminare cu peroxid de hidro-gen pot fi clasificate în procese "umede" ºi procese"uscate". În cazul în care concentraþia peroxidului dehidrogen depãºeºte nivelul de saturare, rezultã osuprasaturare a acestuia ce conduce la condensareaperoxidului de hidrogen pe suprafeþele care urmeazãa fi decontaminate. Procesul în care se produce con-densarea, care se menþine în timpul ciclului de decon-taminare, este proces "umed". Dacã în cursul cicluluide decontaminare, concentraþia vaporilor de peroxidde hidrogen este menþinutã sub punctul de conden-sare, procesul este "uscat".

Cele mai semnificative dezavantaje prezentatede procesele "umede" faþã de cele "uscate" sunt:

? procesele "umede" pot fi variabile datoritãgeometriei variabile a camerei de decontaminat (laun volum egal, geometria camerei poate fi variabilã),ceea ce face ca aceste procese sã nu poatã firepetabile, uºor de validat;

? la procesele "uscate" controlul concentraþieiH2O2 se face prin menþinerea acesteia la un nivelinferior punctului de condensare, în timp ce în cazulproceselor "umede", controlul concentraþiei H2O2 nuse poate face datoritã condensãrii neuniforme a per-oxidului pe diferite suprafeþe;

? dacã în cazul proceselor "uscate" concen-traþia H2O2 este cuprinsã între 0,1-3 mg/l soluþie, încazul proceselor "umede", concentraþiile soluþiilorde H2O2 folosite sunt variabile;

? procesele "uscate" de folosire a H2O2 fac caacesta sã fie compatibil cu o gamã largã ºi variatã demateriale. Procesele "umede" au un efect corozivfoarte puternic asupra materialelor, ceea ce reducenumãrul materialelor compatibile care pot fi decon-taminate folosind aceste procese;

? echipamentele de decontaminare bazate peprocese "umede" cele mai performante pot deconta-mina o incintã cu volumul maxim de 100 mc, pecând cele bazate pe procese "uscate", un volummaxim de 230 mc. Avantajul celor din urmã constãîn faptul cã incintele cu volumul mai mare de 230 mcpot fi decontaminate folosind mai multe echipa-mente simultan.

Actualele soluþii ºi suspensii de decontaminareutilizate de unitãþile ºi subunitãþile de apãrare NBCdin Armata României pentru decontaminarea bio-logicã prezintã dezavantajele specifice proceselor"umede".

BIBLIOGRAFIE

1. http://emedicine.medscape.com/article/831175-

overview

2. http://www.espionageinfo.com/Cou-De/

Decontamination-Methods.html

3. http://en.wikipedia.org/wiki/Morpholine

4. http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrogen_peroxide

5. http://www.cr is tanini . i t /cbrn/NewsTot.

asp?IDNews=4

6. http://www.sciencedaily.com/releases/2008/04/

080408132133.htm

7. http://oai.dtic.mil/oai/oai?verb=getRecord&

metadataPrefix=html&identifier=ADA449592

Echipamente CBRN

81

APÃRAREA NBC 17/2009 Educaþie ºi instrucþie

82

Alãturi de familie, ºcoala, acest prin-cipal izvor de culturã ºi factor decivilizaþie, în care se desãvârºeºte

formarea omului în vederea participãrii lui laviaþa social-productivã, influenþeazã, la rândulei, prin condiþiile concrete în care se desfãºoarãprocesul de învãþãmânt, personalitatea elevu-lui. Se poate aminti aici: tipul de ºcoalã, care-iconferã în cadrul caracteristicilor generale onotã proprie, tradiþia ºcolii, care impune elevu-lui o anumitã þinutã, dotarea ei materialã, cecreazã condiþia obiectivã a unui învãþãmânt decalitate (laboratoare, ateliere, bibliotecã, sãli delecturã, mijloace audiovizuale, computere, salãde sport etc.), conþinutul învãþãmântului, care,dacã este bine conceput, asigurã tineretuluipregãtirea pentru o bunã integrare profesionalã(planuri ºi programe de învãþãmânt, manualeºcolare). Nu trebuie uitat cu deosebire factorulcare dã viaþã politicii ºcolare a statului, profe-sorul. De caracterul ºi factura “dialogului” pecare acesta îl stabileºte, în raportul de muncãºcolarã cu elevii sãi, de caracteristicile climatu-lui pe care-l creeazã la lecþie depinde, în maremãsurã, efectul muncii ºi calitãþile sale educa-tive.

De cele mai multe ori, prin pregãtire,mãiestrie pedagogicã ºi entuziasm, profesorulrealizeazã un contact pozitiv cu elevii, acestafavorizând procesul instructiv-educativ.Dragostea pentru copii, capacitatea de empatie,delicateþea sufleteascã, spiritul de echitate, tac-tul pedagogic, puterea stãpânirii de sine, com-petenþa ºi pasiunea pentru disciplina pe care opredã, ºi în genere, pentru cunoaºtere,alegerea de activitãþi atractive la lecþie ºi talen-tul de a trezi interesul elevilor pentru proiectede cercetare, capacitatea de a se adapta laneprevãzut ºi necapitularea în faþa greutãþilor,

exigenþa ºi constanþa în cerinþele formulate, caºi priceperea de a realiza evaluare obiectivã aperformanþelor elevilor sunt tot atâtea calitãþicare asigurã eficienþa muncii la catedrã,provocându-i educatorului satisfacþie profe-sionalã ºi motivaþie intrinsecã pentru noi ºi noieforturi în scopul perfecþionãrii ºi adaptãriistilului de muncã.

Relaþia profesor-elev este perceputã, înprezent, ca fiind una ,,democraticã", metodelede instruire fiind mult mai diversificate ºi par-ticipative. La nivelul formaþiunii de studiu(clasa ºi grupa de elevi) se produce un transferal cunoºtinþelor de la profesor la elev, însãprimului îi revin ºi toate funcþiile conducerii,exercitate într-o manierã specificã.

Aºadar, profesorul planificã activitateadidacticã pe care o concretizeazã într-o planifi-care calendaristicã anualã ºi într-una semestri-alã. De asemenea, mai realizeazã planuri delecþii, sau cum sunt denumite în didacticamodernã, proiecte de activitate didacticã.

Profesorul organizeazã clasa de elevi, înfuncþie de natura activitãþii desfãºurate ºi deobiectivele urmãrite. Scopul principal al orga-nizãrii elevilor este de a crea situaþii deînvãþare cât mai accesibile învãþãrii.

Profesorul îndeplineºte ºi o funcþie pre-vizionalã, mai ales atunci când se strãduieºte sãrealizeze predicþia performanþelor ºcolare pen-tru fiecare dintre elevii sãi, pentru a-ºi puteaadapta întregul stil de predare la situaþia particu-larã a clasei ºi a elevilor.

Profesorul trebuie sã ia aproape tot tim-pul decizii: când stabileºte obiectivele instruirii,când selecteazã conþinuturile învãþãrii, cândalege metodele ºi mijloacele de învãþãmânt sauformele de organizare a clasei de elevi, cândverificã ºi apreciazã. Profesorul controleazã ºi

RELAÞIA PROFESOR - ELEV

Maior Narcis STOICA

ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre “Basarab I” Piteºti


îndrumã, evalueazã activitatea elevilor ºirezultatele obþinute de ei.

O strânsã relaþie între profesor ºi elevpreîntâmpinã neajunsurile ºi duce la un refor-mator proces educativ. Un învãþãmânt de cali-tate este susþinut de resurse umane ºi materialecorespunzãtoare. Profesorul reprezintã piesade bazã în acþiunea de asigurare a reuºiteiºcolare. Pentru aceasta el trebuie sã dispunã nunumai de o pregãtire de specialitate, dar ºi de ocompetenþã psiho-pedagogicã în a stabili fac-torii ºi metodele cele mai adecvate de redresarea inadaptãrii sau eºecului ºcolar.

Dacã eºecurile din sectoarele economicesau politice pot fi stopate sau diminuate prinmijloace legislative sau economice, eºecurileînvãþãmântului sunt pe termen lung. De fapt,atât eºecurile cât ºi succesele învãþãmântuluisunt prezentate în spaþiul social prin existenþarealã, concretã a celor cuprinºi cândva înreþeaua ºcolarã. ªcoala dezvoltã, formeazãcapacitãþi, motivaþii, comportamente, con-tribuie la asimilarea valorilor, a experienþeisociale; efecte ce se menþin pe întreaga duratãa vieþii.

Îndatorirea fundamentalã a instituþiilorde învãþãmânt ºi a personalului didactic constãîn crearea premiselor ºi a condiþiilor optimepentru valorificarea potenþialului psihologic alfiecãrui elev.

Rezultatul unui raport pozitiv profesor-elevi înseamnã, pe de o parte, oamenii formaþipentru o integrare eficientã în circuitul vieþiisocial-productive, iar pe de alta, educatoricare-ºi onoreazã misiunea socialã asumatã,profesori stimaþi de foºtii lor elevi, de colegi, desocietate.

În caz contrar, când relaþia profesor-elevi este una negativã, ca urmare a unor insu-ficienþe ºi neîmpliniri ale muncii didactice saua unei concepþii eronate sub aspect moral înlegãturã cu rolul educatorului în procesul deînvãþãmânt, se ivesc din nou carenþe în viaþaºcolarã a elevilor ºi cu deosebire a unora dintreei, deoarece nu toþi reacþioneazã la fel de sen-sibil la situaþiile stresante, comportamentul

rezultat fiind determinat de ecuaþia psihologicãpersonalã ºi de condiþiile particulare din viaþaîn afara ºcolii.

Relaþia profesor-elev este dublatã per-manent de aplicarea unor metode didacticecare sã porneascã de la:

@ cunoaºterea aprofundatã ºi realã a mediuluiîn care s-a format anterior elevul; faptul cã searatã un interes ºi un oarecare grad decunoaºtere pentru mediul în care el a evoluatîi dã elevului încredere în sine, considerându-lpe profesor ,,confidentul" sãu;

@ cunoaºterea pe baza unor teste psihologice depersonalitate a elevului; este necesar ca profe-sorul sã-ºi modeleze relaþia cu fiecare elev înparte, în funcþie de temperamentul sãu;

@ cultivarea capacitãþilor de comunicare; acomunica nu înseamnã numai un transfer deinformaþii între persoane, ci presupune unschimb de mesaje, o interacþiune. Comuni-carea este cea mai indicatã în a dezvolta laelevi capacitãþile cognitive, creatoare, imagi-naþia ºi încrederea în propriile forþe psihice ºichiar fizice;

@ stimularea iniþialã a elevului; acestuia tre-buie sã i se dovedeascã, fie ºi printr-o ,,micãînºelãtorie" cã este mai bine pregãtit decâtcrede, sã i se dovedeascã faptul cã nu existã,,nu pot", ci numai ,,nu vreau";

@ evitarea suprasolicitãrii psihice ºi fizice; acestfenomen genereazã mai devreme sau mai târ-ziu, stãri subiective, penibile, specifice oboseliipsihice;

@ obiectivitatea evaluãrii ºi dezvoltarea laelevi a capacitãþilor de antrenare ºi, în acelaºisens, informarea elevilor la începutul anuluiasupra obiectivelor instruirii ºi asupra moda-litãþilor de evaluare.

În domeniul educativ, cunoaºterea elevilorde cãtre profesori trebuie sã fie un punct deplecare, un mijloc de eficientizare a întregiiactivitãþi (de conducere, de instruire, de edu-care). A cunoaºte elevii cu care lucrezi estedoar un prim pas (poate cel mai important ºicel mai dificil) pe drumul lung al înþelegerii lorca fiinþe umane, a explicãrii ºi predicþiei com-

Educaþie ºi instrucþie

83

APÃRAREA NBC 17/2009 Educaþie ºi instrucþie

84

portamentului acestora ºi îmbunãtãþirea per-formanþelor obþinute de aceºtia.

Relaþiei profesor-elev trebuie sã fie:

R constructivã, ajutând la îmbunãtãþireaactivitãþilor didactice;

R mobilã, într-o continuã transformare;

R eficientã, având tentã pozitivã;

R democraticã, prin libera exprimare aopiniilor ambelor pãrþi;

R demnã, care impune respectul celorimplicaþi, instructor - instruit;

R perfectibilã, care poate fi perfecþionatã întimp;

R modernã, care sã corespundã stadiuluiactual al progresului învãþãmântului;

R transparentã, sã ofere ocazia celor doi,,parteneri" de a-ºi prezenta deschis opþiuniledidactice;

R motivatã, sã serveascã drept cauzã pen-tru un proces instructiv-educativ modern.

Schimbarea rapidã care se produce în toatedomeniile vieþii sociale este beneficã pentruindivid. Impactul asupra sa este atât de puter-nic, încât genereazã o nevoie acutã de redi-mensionare a relaþiei profesor-elev în procesulde învãþãmânt.

Relaþia profesor-elev reprezintã modali-tatea principalã de mediere didacticã, deipostaziere a acesteia, într-o variantã umanã,subiectivã. Dincolo de conþinuturile concretecare se transmit, în activitatea didacticã va fifoarte important tipul de interacþiune care seva statornici între clasa de elevi ºi profesor,precum ºi atitudinea acestuia de a se relaþionala grup ºi la fiecare elev în parte.

Aºadar, relaþia profesor - elevi nu trebuiesã se reducã la un aspect formal, administrativ,reglementatã de coduri deontologice sau nor-mative instituþionale; aceasta se va adecva ºipersonaliza neîncetat, se va dimensiona ºi re-lativiza la specificul grupului ºcolar sau lamembrii acestuia.

baza de instruire pentru apÃrare nbc · redacþiei, cu fontul times new roman-14. ... general de...

Documents