CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 16 (388) 29 august 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

REPERE ISTORICE

„Cu începere din ziua de 18 August a.c., toate tru-pele ºi serviciile prevãzute prin lucrãrile Ipotezei Z,vor trece sub ordinele superioare ale Comandamentu-lui Armatei I-a operaþiuni, al cãrui cartier general seva afla instalat în Localulªcoalei de Artilerie, Ge-niu ºi Marinã, Calea Gri-viþei, Bucureºti.”, acesteasunt cuvintele extrase dinOrdinul nr.37 din 16 au-gust 1916, care au înfiin-þat marea unitate ce aveasã devinã, peste ani ºi ani,Divizia 1 Infanterie.

Fapte pes te t impFapte pes te t imp

În perioada 18-22 august, la Regimentul 61 RacheteAntiaeriene „Pelendava” din Craiova, s-a desfãºurat, fa-za pe unitate a competiþiei „Subofiþerul/ Soldatul Anu-lui”. Concursul a avut ca scop identificarea, recompensa-

rea ºi promovarea celormai bine pregãtiþi subofi-þeri ºi soldaþi-gradaþi pro-fesioniºti din unitate, caresã întruchipeze profesio-nistul capabil sã lupte, sãconducã, sã instruiascã ºisã motiveze personaluldin subordine...

Regimentul 61 Rachete Antiaeriene

Subofiþerul/ Soldatul AnuluiSubofiþerul/ Soldatul Anului

Retrospectiva istoricã, bazatã pe probe incontestabi-le, dezvãluie realitatea cã victoriile de la Mãrãºti, Mãrã-ºeºti ºi Oituz au avut un ecou larg ºi profund în plan in-ternaþional. Locuri pânã mai ieri necunoscute publicului

larg de pe vechiul continentºi de dincolo de Atlantic –Mãrãºti, Muncelul, Mãrã-ºeºti, Oituz, Siret, Focºanisau pãdurea Rãzoare – auintrat rapid în conºtiinþaopiniei publice, aureolatede nimbul strãlucitoarelorvictorii. Bravura...

Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi OituzMãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz- ecourile internaþionale-- ecourile internaþionale-

KAKI 100%

În ziua de 22 august a.c., începând cu orele 10:00, încazarma Batalionului 495 Infanterie „ªtefan Shovert” auavut loc ceremoniile de decorare a Drapelului de Luptãºi, totodatã, cea de predare-primire a comenzii unitãþii.La activitate au participat, cainvitaþi de onoare, generalulde brigadã dr. CãtãlinTomescu, comandantul Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”, ºicolonelul Gheorghiþã Vlad,comandantul Brigãzii 1 Me-canizate „Argedava”. Aºa-dar, evenimentul a debutat cudecorarea Drapelului de Lup-tã de cãtre...

Norocul þine întotdeauna Norocul þine întotdeauna cu cei îndrãzneþi!cu cei îndrãzneþi!

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Creierul umanCreierul uman- 10 mituri uluitoare -- 10 mituri uluitoare -

Datoritã complexitãþii sale creierul uman ascundeîncã foarte multe secrete. De fiecare datã când s-a crezutcã nimic nou nu mai poate fi descoperit, creierul umanºi-a mai dezvãluit unul dintre numeroasele sale mistere.Pânã în prezent, nimicinventat de oameni nuse poate nici mãcarapropia de complexita-tea creierului uman des-pre care vã prezentãm încontinuare câteva mi-turi. 1. Creierul umanpoate jongla cu maimult de douã sarcini înacelaºi timp. Fals!

ACTUALITATE

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 16 (388) din 29 august 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee

LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu

DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C16/ 2014

BRUXELLES - NATO nu recunoaºte alegerile prezi-denþiale din Abhazia. Secretarul general al NATO,Anders Fogh Rasmussen, a declarat într-un comunicat cãAlianþa nu va recunoaºte alegerile prezidenþiale desfãºurateîn Abhazia, regiunea separatistã georgianã recunoscutã deRusia ca stat independent, transmite agenþia EFE. „Acestealegeri nu contribuie la gãsirea unei soluþii paºnice ºi du-rabile în Georgia”, a semnalat secretarul general al NATO,amintind cã statele membre ale acestei alianþe „nu recu-nosc regiunile Abhazia ºi Osetia de Sud ca state indepen-dente”. De asemenea, Rasmussen a confirmat sprijinul de-plin al NATO pentru „suveranitatea ºi integritatea terito-rialã a Georgiei în interiorul frontierelor ei recunoscuteinternaþional”. Conform datelor furnizate de comisia elec-toralã a acestui teritoriu pe care Rusia ºi-a amplasat bazemilitare, opozantul Raul Hadjimba a fost ales „preºedinte”în urma scrutinului. Vicepreºedintele Comisiei ElectoraleCentrale a Federaþiei Ruse, Stanislav Vavilov, ºi ºeful gru-pului de observatori din Rusia nu au constatat încãlcãri gra-ve în timpul desfãºurãrii alegerilor prezidenþiale anticipatedin Abhazia ºi considerã cã votul s-a desfãºurat în confor-mitate cu standardele internaþionale. Preºedintele ComisieiElectorale Centrale din Abhazia a anunþat cã Raul Hadjim-ba, candidatul opoziþiei, a obºinut 50,57% din voturi. Dupãcum a menþionat Stanislav Vavilov, alegerile din Abhaziaau fost monitorizate de peste 80 de observatori internaþio-nali. BEIJING - China ºi Rusia au început exerciþiimilitare în Mongolia Interioarã. China a executat cel maimare exerciþiu militar al Organizaþiei de Cooperare de laShanghai (SCO). Manevrele, denumite „Misiunea de Pace2014”, la care au participat peste 7.000 de soldaþi din cincistate membre, au fost menite sã testeze eficacitatea trupelorîn combaterea terorismului „sintagmã propagandisticã fo-lositã pentru operaþiunile de înãbuºire a manifestaþiilor ci-vile”. „Misiunea de Pace 2014”, s-a desfãºurt între 24 ºi 29august, pe teritoriul Regiunii Autonome Mongolia Interioa-rã. La exerciþiile militare, au participat soldaþi ºi forþe spe-ciale, sisteme de apãrare antiaerianã ºi unitãþi de rãzboi ra-dio-electronic ºi aviaþie. Armata rusã a venit în China cu ungrup tactic din Brigada 36 Motorizate din Districtul Militarde Est ºi o aripã a aviaþiei din Forþele de Comandã Aerianãºi Trupele de Apãrare Aerianã. Contingentul rus a fost for-mat din peste 1.000 de soldaþi, 60 de autovehicule blindate,13 tancuri T-72, peste 20 de sisteme de artilerie ºi rachete,precum ºi sistemul cu multiple lansatoare de rachete BM-21, peste 60 de alte vehicule militare, 8 elicoptere Mi-8, 4avioane de vânãtoare Suhoi Su-25 ºi 2 avioane de transportmilitar Il-76. Potrivit scenariilor pregãtite de generali, forþainternaþionalã a eliminat grupurile teroriste în diferite situa-þii ºi medii. China, în trecut, a folosit frecvent forþele arma-te, inclusiv tancuri, avioane militare ºi autovehicule blinda-te, pentru a suprima abuziv grupurile de dizidenþi, precumuigurii, tibetanii sau muncitorii care nu ºi-au primit dreptu-rile. TEL AVIV - Parlamentul israelian a aprobat mo-bilizarea a încã 10.000 de rezerviºti. Comisia pentruApãrare ºi Afaceri Externe a Knessetului i-a dat guvernu-lui israelian aprobarea de a mobiliza încã 10.000 de rezer-viºti, informeazã The Jerusalem Post. De asemenea, comi-sia a decis sã prelungeascã pânã la 2 septembrie regimul de„stare excepþionalã” pe teritoriul israelian ºi i-a trasat Mi-nisterului de Finanþe sarcina de a stabili pânã la aceastã da-tã suma de compensaþii pentru locuitorii din sudul Israelu-lui, pentru pagubele provocate de acþiunile armate. Cu o ziînainte, forþele militare aeriene ale Israelului au efectuat 50de noi atacuri asupra unor þinte din Fâºia Gaza, unde, de laînceputul lui iulie, au loc operaþiuni militare. În acest rãs-timp, din ambele tabere au murit peste 2.000 de oameni.

GENEVA - ONU acuzã gruparea Statul Islamic de„epurare etnicã ºi religioasã” în Irak. Înaltul ComisarONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, i-a acuzat peinsurgenþii islamiºti din gruparea Statul Islamic de „epu-rare etnicã ºi religioasã” în Irak ºi a fãcut apel la judecareacelor responsabili pentru eventuale crime împotriva umani-tãþii, relateazã AFP. „Încãlcãri grave ºi oribile ale dreptu-rilor omului sunt comise în fiecare zi de Statul Islamic înIrak ºi Levant (SIIL) ºi de grupãrile armate asociate. Ei vi-zeazã sistematic bãrbaþii, femeile ºi copiii în funcþie deapartenenþa lor etnicã, religioasã sau sectarã ºi comit fãrãmilã o epurare etnicã ºi religioasã în regiunile aflate subcontrolul lor”, a declarat Pillay într-un comunicat.

MOSCOVA – SUA doresc sã se uneascã cu China îm-potriva Rusiei. China va pierde posibilitatea de a reforma-ta ordinea mondialã dacã va ceda presiunilor SUA de a in-troduce sancþiuni împotriva Rusiei, a declarat Mihail Remi-zov, preºedintele Institutului Strategiei Naþionale. Despretentativa SUA de a convinge China sã se alãture sancþiuni-lor Occidentului împotriva Rusiei a anunþat coordonatorulDepartamentului de Stat al SUA, Daniel Fried. China a re-fuzat politicos, dar ferm sã susþinã politica antiruseascã aSUA. În rãspunsul sãu adresat SUA, Ministerul chinez deExterne a explicat cã introducerea a tot felul de interdicþiinu va ajuta la reglementarea situaþiei din Ucraina. În ultimiiani, s-a conturat tendinþa transformãrii Chinei într-un cen-tru alternativ al puterii pe arena mondialã. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Vineri, 22 august a.c., undetaºament din Batalionul 21Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi” a parti-cipat la o depunere de coroanede flori în memoria eroilor cã-zuþi în Marele Rãzboi, la Mo-numentul Apãrãtorii Patrieidin Piaþa Gãrii din Predeal, cuprilejul Marºului Comemora-tiv „Crucea Eroilor”, închinataniversãrii intrãrii Românieiîn Primul Rãzboi Mondial,eveniment organizat de Asoci-aþia Tradiþia Militarã.

Nu a fost un ceremonial obiºnuit de depuneri decoroane, ºi aceasta deoarece în programul activitã-þii au fost incluse ºi reconstituirea depunerii jurã-mântului militar aºa cum se fãcea acum 100 de ani,intonarea imnului din timpul Primului RãzboiMondial, executarea de salve de onoare de cãtremembrii Asociaþiei Tradiþia Militarã, dar ºi dareaonorului în… ploaie, fenomen meteo nelipsit dinmulte activitãþi ale militarilor predeleni, care nu aîncetat pânã la oficierea serviciului religios. Dar,ºtiþi cum se zice în popor: ploaia e semn de belºug…

O prezenþã deosebitã a fost cea a DeutschesFreikorps, o asociaþie de reconstituire istorico-mili-tarã din România care comemoreazã ºi respectãmemoria militarilor germani ce au luptat în ambelerãzboaie mondiale.

Deºi vremea nu a fost deloc prietenoasã, eveni-mentul a strâns destul de mulþi curioºi, care în finalau putut urmãri defilarea celor trei detaºamente –Batalionul 21 Vãnãtori de Munte, Asociaþia Tradi-þia Militarã ºi Deutsches Freikorps.

Rãspunzând invitaþiei organizatorilor, vânãtoriide munte au fãcut încã o datã dovada implicãrii ac-tive în viaþa comunitãþii locale, contribuind la între-þinerea unei imagini pozitive a Armatei României,prin respectul ºi preþuirea faþã de înaintaºii careºi-au jertfit vieþile apãrând trecãtorile Carpaþilor.

Locotenent Sorin TOADER

Concursul „Cea mai buna bazã ºi activitate sportivã”,etapa pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”, s-a desfãºurat înperioada 18-22 august.

Pe lista de participare au fost înscrise 6 unitãþi (4 ocu-pante ale locurilor I, faza pe brigadã/ similare ºi 2 unitãþide divizie).

Comisia stabilitã la nivelul Diviziei 1 a evaluat unitãþileparticipante potrivit criteriilor prevãzute în instrucþiuni ºi astabilit ierarhizarea acestora pe baza punctajelor obþinute,astfel:

- Locul I: Batalionul 22 Trans-port din cadrul Bazei 2 Logistice„Valahia”, cu un total de 307 puncte;

- Locul II: Batalionul 30 Vânã-tori de Munte „Dragoslavele” din

Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, cu 215puncte;

- Locul III: Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pe-lendava”, cu 195 de puncte;

- Locul IV: Batalionul 325 Artilerie Mixtã „Alutus” alBrigãzii 2 Infanterie „Rovine”, cu 193 de puncte;

- Locul V: Batalionul 2 Infanterie „Calugãreni”, dinBrigada 1 Mecanizatã „Argedava”, cu 182 de puncte;

- Locul VI: Batalionul 313 Cercetare„Burebista”. (P.I.)

20142014Concursul Concursul

Cea mai bunã bazã ºi activitate sportivãCea mai bunã bazã ºi activitate sportivã

Cercul Militar Naþional organizeazã, în perioada 1 octombrie2014 - 30 iunie 2015, urmãtoarele cursuri pentru copii ºi adulþi:

• cursuri de limbi strãine, pentru adulþi: Englezã (cu obþinereaatestatului aprobat de Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei So-ciale ºi de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportu-lui), Germanã, Italianã, Francezã, Spaniolã, Rusã - nivel începã-tori, mediu, avansaþi ºi perfecþionare;

• curs de limbã englezã, pentru copii;• cursuri de artã plasticã, pentru copii ºi adulþi;• cursuri de instrumente muzicale, pentru copii ºi adulþi: pian,

chitarã clasicã ºi vioarã;• cursuri de coregrafie ºi miºcare scenicã, pentru copii; • cursuri de ºah, pentru copii;• cursuri de dans modern ºi sportiv, pentru copii ºi adulþi;• cursuri de arte marþiale, pentru copii ºi adulþi;• cursuri de gimnasticã aerobicã, pentru adulþi.Înscrierile sunt prevãzute pentru perioada 08-26 septembrie, de

luni pânã vineri, între orele 10:00-13:00 ºi 14:00-18:00, la secreta-riatul cursurilor, etaj IV, camera 75.

Relaþii la telefon: 021.313.86.80, interior 156.Persoanã de contact: p.c.c. Steluþa Bãlãceanu.E-mail: cultura@cmn.rowww.facebook.com/cmn.ro

Notã: Cursurile sunt contracost.

Cercul Militar Naþional

Ofertã cursuri 2014-2015Ofertã cursuri 2014-2015

Depuneri de coroane, la Predeal

Marºul Comemorativ „Crucea Eroilor”

În perioada 18-22august, la Regimentul61 Rachete Antiaeriene„Pelendava” din Cra-iova, s-a desfãºurat,faza pe unitate a com-petiþiei „Subofiþerul/Soldatul Anului”.

Concursul a avut cascop identificarea, re-compensarea ºi promo-varea celor mai binepregãtiþi subofiþeri ºisoldaþi-gradaþi profe-sioniºti din unitate,care sã întruchipeze profesionistul capabil sã lupte, sã con-ducã, sã instruiascã ºi sã motiveze personalul din subordinepentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin.

La aceastã activitate, au participat câte ºase militari dinfiecare categorie în parte. În cadrul concursului, performan-þele acestora au fost evaluate prin proba teoreticã, care acuprins verificarea cunoºtinþelor despre regulamentele mili-tare generale ºi testarea celor lingvistice la limba englezã,

proba practicã, ce a cuprins evaluarea la educa-þie fizicã militarã, executarea unei ºedinþe detragere de precizie, cu pistolul mitralierã cal.7,62mm., orientarea topograficã ºi evaluarea ni-velului de instruire CBRN, dar ºi o probã sur-prizã care a vizat acuitatea vizualã ºi gradul dememorare al participanþilor. Competiþia a fostfoarte strânsã, departajarea participanþilor fã-cându-se dupã desfãºurarea ultimelor testãri. Încele din urmã, câºtigãtorii concursului, pe cele 2categorii de militari, au fost:

- la categoria subofiþerul anului: sergent-major Gabi Risticã Tudoran, care va reprezentaRegimentul 61 Rachete Antiaeriene la faza peDivizia 1 Infanterie ,,Dacica”;

- la categoria soldatul anului: caporal ValentinMihãilescu, care va reprezenta Regimentul 61 Rachete Anti-aeriene în urmãtoarea etapã a competiþiei.

Toþi militarii clasaþi pe primele 3 locuri la categoriile sub-ofiþerul, respectiv soldatul anului, au primit, din partea unitã-þii, diplome ºi medalii, iar pentru cei de pe locul I, a fost acor-datã ºi câte o cupã.

Maior ªtefan MACREA

Regimentul 61 Rachete AntiaerieneSubofiþerul/ Soldatul AnuluiSubofiþerul/ Soldatul Anului

În ziua de 22 august a.c., începând cu orele 10:00, încazarma Batalionului 495 Infanterie „ªtefan Shovert” auavut loc ceremoniile de decorare a Drapelului de Luptã ºi,totodatã, cea de predare-primire a comenzii unitãþii. Laactivitate au participat, ca invitaþi de onoare, generalul debrigadã dr. Cãtãlin TOMESCU, comandantul Diviziei 1Infanterie „Dacica”, ºi colonelul Gheorghiþã VLAD, co-mandantul Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”.

Aºadar, evenimentul a debutat cu decorarea Drapelu-lui de Luptã de cãtre generalul de brigadã dr. Cãtãlin To-mescu cu „Emblema de Onoare a Statului Major Gene-ral”. Aceasta a fost cea de-a a treia medalie acordatã îndecursul acestui an. În luna februarie, i-a fost conferitã„Emblema de Onoare a Forþelor Terestre”, ulterior, laceremonia de încheiere a misiunii forþelor terestre în pro-vincia Zabul (teatrul de operaþii Afganistan) desfãºuratãîn garnizoana Craiova, în luna iulie, Drapelul de Luptã afost decorat cu „Emblema de Onoare a Armatei Românieicu însemn de rãzboi”.

În încheierea ceremoniei, comandantul Diviziei 1 a fe-licitat întregul personal pentru efortul depus ºi a menþio-

nat cã fiecare militar trebuie sã fie conºtient de faptul cã„o micã parte din medalia de onoare acordatã Drapelu-lui însemnã de fapt contribuþia individualã a fiecãrui omîn parte pentru obþinerea acesteaia”. De asemenea, co-mandantul Batalionului 495 Infanterie, colonel Dorin To-ma, a þinut sã aducã mulþumiri pentru sprijinul acordat decãtre eºaloanele superioare în susþinerea tuturor activitãþi-lor, respectiv Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava” ºi Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”, pentru înþelegerea demonstra-tã ºi pentru suportul acordat unitãþii de-a lungul timpuluiîn vederea obþinerii rezultatelor meritorii care s-au con-cretizat prin obþinerea acestei decoraþii.

Urmãtorul moment al festivitãþii a fost acela al predã-rii-primirii comenzii unitãþii. Acesta a început cu prezen-tarea ordinului de numire a colonelului Dorin Toma în vii-toarea funcþie de ºef al structurii de operaþii din cadrulComponentei Operaþionale Terestre. În continuare, Dra-pelul de Luptã a fost predat colonelului Gheorghiþã Vlad,care i l-a înmânat ulterior locþiitorului comandantului ba-talionului, locotenent-colonel Gelu Gavriloaia.

În încheiere, ambii invitaþi de onoare l-au felicitat pefostul comandant pentru re-zultatele deosebite obþinutepe timpul exercitãrii funcþieiºi ºi-au exprimat speranþa cãnivelul de excepþie atins depersonalul unitãþii va fi pãs-trat ºi îmbunãtãþit de cãtresuccesorul la comandã. Pen-tru contribuþia adusã, colo-nelul Gheorghiþã Vlad i-a o-ferit domnului colonel DorinToma o plachetã de onoareºi fanionul reprezentativ alBrigãzii 1 Mecanizate „Ar-gedava”.

La rândul sãu, ºi acestadin urmã a mulþumit perso-nalului unitãþii pentru spriji-nul acordat în ultimii ani,promiþând totodatã ca, pe vi-itor, sã îºi manifeste acelaºiinteres pentru asigurarea ca-

drului de pregãtire al structurii pe care a comandat-o:„(...) Pe timpul executãrii misiunilor în T.O. Afganistan,militarii batalionului au demonstrat cã pot fi la fel debine pregãtiþi ºi cã îºi pot asuma la fel de multe respon-sabilitãþi ca ºi partenerii din Alianþã, cã pot executa totspectrul de operaþii de contra-insurgenþã pe care oriceunitate de manevrã, indiferent de naþionalitate, le execu-tã într-un teatru de operaþii complex, definit de un mediuoperaþional ostil.

Mulþumesc întregului personal pentru efortul depus,pentru seriozitatea ºi dãruirea de care aþi dat dovadã, desprijinul pe care mi l-aþi acordat pe parcursul acestorani. Nu pot încheia decât cu deviza Batalionului 495 In-fanterie: Norocul þine întotdeauna cu cei îndrãzneþi!”

Cãpitan Cosmin ANTON

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 16 (388) din 29 august 2014 Pagina 3

Batalionul 495 Infanterie

Norocul þine întotdeauna cu cei îndrãzneþi!Norocul þine întotdeauna cu cei îndrãzneþi!

Cazarma Brigãzii 1 Mecanizate a gãzduit, în-tre 11 ºi 13 august, Competiþia Subofiþerul/ Sol-datul Anului 2014, etapa pe marea unitate bucu-reºteanã. În cele trei zile de concurs, câºtigãtoriidin unitãþile subordonate brigãzii au avut de par-curs probe care le-au solicitat, atât pregãtirea mi-litarã teoreticã, cât ºi rezistenþa la efort fizic. Di-mineaþa primei zile i-a surprins pe concurenþi aº-teptând cuminþi prima rundã a meciului. Rezulta-tele? Pe mãsura zicalei: „De când s-a inventat fu-ga, nu îmi este fricã de nimic!”. Grenadele nuprea au vrut sã se conformeze, dar s-au lãsat con-vinse, în cele din urmã, sã urmeze traseul ordonat.Testarea scrisã la pregãtirea militarã generalã afost, în schimb, altã poveste! Punctajul nu a depã-ºit valoarea de 70, aspiranþii la ocuparea primeitrepte a podiumului de premiere având mai multecunoºtinþe de limbã englezã. Astfel, sunt în trendcu ultimele cerinþe ale instituþiei militare ºi ale so-cietãþii civile.

12 august, ora 08:00... Toate puºtile cu þeavaspre poligon. Se trage! ªi... bullseye! „De la an laan, am observat o evoluþie a nivelului de pregã-tire. Dar, tot mai avem de lucru la instrucþia tra-gerii cu armamentul de infanterie (n.r. cu toate cãa fost una dintre puþinele probe la care nu s-au ob-þinut punctaje sub nivelul mediu). Suntem foarte

buni, în schimb, la pregãtire fizicã ºi la parteateoreticã, la ateliere. Din nou se evidenþieazã ba-talioanele de infanterie”, afirmã plutonierul-ad-jutant Aurelian Subþiricã, consilierul comandan-tului Brigãzii 1 Mecanizate.

Ultima zi, aceea a testãrilor orale, a fost pen-tru unii o adevãratã torturã. Instrucþia de geniu areprezentat, de departe, cea mai mare provocare.„A fost o competiþie antrenantã, iar contracandi-daþii foarte competitivi. Proba de geniu a reuºitsã fie o adevãratã lucrare de licenþã, nu neapã-rat prin prisma nivelului de dificultate, cât dincauza faptului cã a fost foarte vastã. Evaluatoriiau încercat sã acopere a arie foarte mare. La ce-lelalte (n.r. instrucþie sanitarã, C.B.R.N., comuni-caþii ºi informaticã ºi orientare topograficã) suntdestul de bun. În plus, fac faþã foarte bine situa-þiilor stresante, nu mã pierd cu firea ºi reuºesc sãmã concentrez. Acestea sunt atuurile care credcã mã vor ajuta sã câºtig ºi etapa pe Divizia 1 In-fanterie”, afirmã ocupantul primei poziþii a cla-samentului subofiþerilor, plutonier MariusMovilã din Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”.

Dacã arunci o scurtã privire peste tabelul curezultatele finale, nu poþi sã nu observi din primasingurul punctaj cu 9 în faþã: 921. În stânga rân-dului, pe coloana cu grad, nume, prenume, scrie

caporal Laurenþiu Ionaºc. ªi anul aces-ta a urcat stema Batalionului 495 Infante-rie în fruntea clasamentului. „Nu pot spu-ne cã am avut emoþii deoarece, cu toatãlipsa de modestie, pot afirma cã ºtiamoarecum cã sunt cel mai bun. Nu mi-amsubestimat competitorii, dar îi cunoº-team de anul trecut. Când atingi un anu-mit nivel, este cel mai greu sã te menþii.Eu am reuºit! La urmãtorul concurs, nuvoi mai participa. Vreau sã predau ºtafe-ta acum cã am stabilit standardul de per-formanþã la categoria mea. Cât despreurmãtoarea etapã a competiþiei de anulacesta, ce pot sã spun? Eu zic cã o sãcâºtig!” - mi-a mãrturisit acesta.

Vãzând atâta încredere în forþele pro-prii, atâta siguranþã de sine, nu pot sã nuafirm cã selecþia pe Divizia 1, planificatãla sfârºitul lui septembrie, în Curtea deArgeº, va fi strânsã ºi plinã de surprize.

Maistru militar cls.IV Monica DEACU

Rezu l ta te de ne tãgãdu i tRezu l ta te de ne tãgãdu i tCu prilejul împlinirii a 70 de ani

de la acþiunile de eliberare a teritoriu-lui naþional, purtate de Armata Ro-mâniei în cel de-Al Doilea RãzboiMondial, s-au desfãºurat ceremoniimilitare ºi religioase cu depuneri decoroane ºi jerbe de flori, în garnizoa-nele din aria de responsabilitate a Di-viziei 1 Infanterie „Dacica”.

În Braºov, dupã 25 de ani, în ziuade 25 august, s-a desfãºurat o cere-monie militarã ºi religioasã dedicatãeroilor cãzuþi pe câmpul de luptã,imediat dupã 23 August 1944, cândRomânia s-a alãturat Coaliþiei Naþiu-nilor Unite.

La ceremonialul militar ºi reli-gios de la Monumentul Eroilor -ªprenghiau, a participat prefectulRomer Ambrus Sandor Mihaly, co-mandanþi ºi personal ai unitãþilor mi-litare din garnizoana Braºov, membriai Asociaþiilor Veteranilor de Rãzboi,ai Uniunii Naþionale a Cadrelor Mili-tare în Rezervã ºi în Retragere, dar ºiºefi ai instituþiilor publice locale ºireprezentanþi ai partidelor politice.Din pãcate, foarte puþini cetãþeni ci-vili ºi doar întâmplãtor au luat partela eveniment.

Dupã intonarea Imnului Naþio-nal, a urmat slujba de pomenire aeroilor, oficiatã de preoþii militariConstantin Ciobanu ºi Bogdan Oan-cea. În alocuþiunile lor, generalul înretragere Mircea Vlaicu, preºedinteleAsociaþiei Naþionale a Veteranilor deRãzboi - filiala Braºov, ºi prefectulBraºovului, au subliniat luptele grelecare s-au dat între 24 ºi 31 august1944 în zona oraºului, pe vârfurileTâmpa ºi Warthe, dar ºi la Bod,pentru staþia radio, „obiectiv de im-portanþã strategicã”, la Hãrman, laHomorod, în prima linie fiind corpulde Vânãtori de Munte condus de ge-neralul Ion Dumitrache, militarii ro-mâni reuºind sã ia sute de prizonieriai armatei germane, dar ºi sã capture-ze tunuri ºi armament individual. Deasemenea, detaºamente mixte au ac-þionat în Braºov ºi în împrejurimi,reuºind sã blocheze retragerea trupe-

lor germane ºi horthyste, dupã careau continuat bãtãliile pentru elibera-rea Transilvaniei, luptând alãturi dealiaþi pânã la Budapesta ºi chiar pânãîn munþii Tatra, în Cehoslovacia.„Fiii acestui neam au rãspuns che-mãrii la datoria faþã de þarã ºi ºi-aulãsat casele, pãrinþii ºi familiile pen-tru un mormânt adeseori necunoscutºi fãrã cruce la cap, pe câmpul deluptã. Pentru noi, veteranii de rãz-boi, câþi mai suntem, mulþi trecuþi de90 de ani, amintirea acelor zile deacum 70 de ani este încã vie. A fostcea mai sângeroasã ºi mai crâncenãconflagraþie”, a spus generalul în re-tragere Mircea Vlaicu.

La rândul sãu, prefectul RomerAmbrus a subliniat faptul cã: „Sãr-bãtorim astãzi 70 de ani de la elibe-rarea pãmântului scump al Transil-vaniei ºi al României. (...) Nu credcã este o greºealã celebrarea acelorzile, ci un prilej de-a aduce un oma-giu celor care s-au jertfit pentru li-bertate. Recunoºtinþã eternã eroilorneamului”!

Delegaþii celor prezenþi au depuscoroane ºi jerbe de flori, veteranii, înciuda sãnãtãþii ºubrede ºi a neputin-þelor fizice þinând sã urce pentru a-ºiprezenta personal omagiul. Acþiuneaa fost acompaniatã de Imnul Eroilor,intonat de fanfara Academiei Forþe-lor Aeriene „Henri Coandã”. Cere-monialul s-a încheiat cu defilareaGãrzii de Onoare, formatã din mili-tari ai Brigãzii 2 de Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”.

Monumentele Eroilor din timpulcelui de-Al Doilea Rãzboi Mondialridicate în Alexandria ºi în Cãlãraºiau fost martorele desfãºurãrii cere-moniilor militare ºi religioase cu de-puneri de coroane ºi jerbe de flori.Evenimentul a avut loc pe 26 august.Acelaºi tip de activitate s-a desfãºu-rat ºi în Slobozia, pe 29 august, în Ci-mitirul Internaþional al Eroilor, dar ºila Drobeta Turnu-Severin, în ultimazi a lunii, la Monumentul Eroilor Ro-mâni.

Colonel Ion PAPALEÞ

70 de ani de la eliberarea teritoriului naþional

Curierul ARMATEINr. 16 (388) din 29 august 2014Pagina 4 REPERE

CMYK

Diorame, reprezentând scene de luptã,expuse în Muzeul Militar

Modele de medalii primite de cãtre militaripentru diferite servicii în slujba Patriei

„Cu începere din ziua de 18 August a.c. toate trupele ºi serviciileprevãzute prin lucrãrile Ipotezei Z, vor trece sub ordinele superioareale Comandamentului Armatei I-a operaþiuni, al cãrui cartier gene-ral se va afla instalat în Localul ªcoalei de Artilerie, Geniu ºi Marinã,Calea Griviþei, Bucureºti.”, acestea sunt cuvintele extrase din Ordinulnr.37 din 16 august 1916, care au înfiinþat marea unitate ce avea sãdevinã, peste ani ºi ani, Divizia 1 Infanterie Dacica.

Pânã a ajunge la aceastã titulaturã, a trecut prin diferite schimbãride nume care au reprezentat ºi modificãri structurale totodatã. În ceade-a doua conflagraþie mondialã a luptat drept Armata I, pentru ca, învara lui 1947, sã înceteze sã mai existe ca structurã a armatei. Ulteri-or, 33 de ani mai târziu, apare din nou în acte dupã ce Armata a 2-a,cu sediul în Bucureºti, devine Armata 1. Începând cu prima zi a luniiaugust, în 2000, a devenit Corpul 1 Armatã Teritorial „General IoanCulcer” , modificare ce i-a permis sã se doteze cu echipamentul nece-sar participãrii la misiuni internaþionale ºi exerciþii multinaþionale, fe-nomen ce a luat amploare dupã aceastã perioadã. Ultima modificare astatului de organizare s-a produs în 2008, când a apãrut Divizia 1 In-fanterie „Dacica”, structurã dislocabilã capabilã sã îndeplineascãorice tip de misiune a Alianþei.

Dacã în urmã cu aproximativ 100 de ani avea în compunere uncorp de armatã, 3 divizii ºi un detaºament, acum unitãþile subordonatese numãrã în brigãzi ºi batalioane. Deþine unitãþi operaþionale speciali-zate pe fiecare armã a Armatei României, fiind în mãsurã sã rãspundãPrezent! indiferent de situaþie.

Între timp, conflictele, fie au depãºit graniþele þãrii, fie s-au trans-format în operaþii de stabilizare ºi menþinere a pãcii, dar militarii aurespectat deviza Oriunde, Oricând, la fel cum au fãcut-o ºi înaintaºiilor când au strigat: Pe aici nu se trece! Astfel, Divizia 1 are pe listaparticipãrilor internaþionale 12 þãri, astfel: Etiopia, Eritreea, Congo,Angola, Sudan, Coasta de Fildeº, Georgia, Albania, Bosnia-Hertzego-vina, Kosovo, Irak ºi Afganistan. Cu alte cuvinte, acolo unde partene-rii de coaliþie i-au cerut sprijinul, marea unitate a rãspuns afirmativ, iarfinalul fiecãrei misiuni a demonstrat care este valoarea ei, valoare datãde militarii bine pregãtiþi care o reprezintã. Din pãcate, unii au plãtitcu viaþa pentru gloria Armatei române, dar numele lor va rãmâne veº-nic în amintirea colectivã ºi vor fi definiþii ale curajului de a risca ºi alupta pentru ceva în care crezi cu ardoare. Sã nu uitãm nici de implica-rea în diminuarea efectelor calamitãþilor naturale de pe teritoriul Ro-mâniei, în intervenþiile lor militarii diviziei salvând vieþi omeneºti.

De-a lungul timpului a avut de înfruntat numeroase momente criti-ce, victimã a procesului de restructurare a Armatei române fiind, apierdut din personal ºi tehnicã, parte din aceasta a devenit neoperativãdin cauza reducerilor bugetare, dar, cu toate acestea, s-a ridicat întot-deauna la înãlþimea aºteptãrilor.

CMYK

Curierul ARMATEINr. 16 (388) din 29 august 2014 Pagina 5ISTORICE

Foto: Sergent-major Codruþ MIEILÃFoto: Sergent-major Codruþ MIEILÃ

Arme folosite în Primul Rãzboi MondialComandamentul Diviziei 1 Infanterie DDaacciiccaa

Tanc intrat în dotarea Armateidupã Primul Rãzboi Mondial

Prin Descoperirea sau Revelaþia dumnezeiascã se înþe-lege lucrarea lui Dumnezeu prin care Acesta Se face cu-noscut oamenilor, împãrtãºindu-le adevãrul despre existen-þa Sa, despre voia ºi lucrãrile Sale. Scopul pentru careDumnezeu Se descoperã oamenilor este ca ei sã ajungã ladesãvârºire, unindu-se cu El într-o viaþã dusã „în Duh ºiAdevãr”. Fãrã dumnezeiasca Descoperire, numai cu simþu-rile ºi cu mintea sa, omul nu ar fi putut ajunge niciodatã lacunoaºterea lui Dumnezeu; nici ochiul, nici sensibilitateaomului nu au puterea de „a-L vedea” pe Dumnezeu, dupãcum citim în Evanghelie: „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vã-zut vreodatã”. (Ioan 1,18).

Descoperirea dumnezeiascã trebuie primitã cu credinþãneclintitã, sub îndrumarea Bisericii celei adevãrate, cãreiaDumnezeu i-a încredinþat pãstrarea, tâlcuirea ºi aplicareacredinþei. Fãrã cãlãuzirea Bisericii ºi fãrã deplina noastrãascultare faþã de ea, suntem în primejdie de a înþelege gre-ºit adevãrurile descoperite ºi de a apuca pe cãi rãtãcite, po-trivnice dreptei credinþe, ºi de a ne lipsi de lucrarea mântui-toare a lui Hristos prin Duhul Sfânt. Descoperirea dumne-zeiascã, pãstratã de Bisericã, se cuprinde în Sfânta Scriptu-rã ºi în Sfânta Tradiþie, care se numesc „Izvoare ale Des-coperirii dumnezeieºti”, sau „Izvoare ale credinþei”.

Sfânta Scripturã este cartea care cuprinde cuvântul ºilucrarea lui Dumnezeu, descoperite oamenilor de cãtre ElÎnsuºi. Ea este alcãtuitã din mai multe cãrþi tratând despreunica ºi cea mai vastã temã: istoria mântuirii neamuluiomenesc, sau, altfel spus, istoria manifestãrii dragostei luiDumnezeu faþã de om în toate etapele existenþei lui. Sfân-ta Scripturã mai poartã ºi numele de Biblie. Ea se împarteîn douã mari pãrþi, care se deosebesc, atât din punct de ve-

dere tematic, cât ºi cronologic, ºi anume: Legea Veche sauVechiul Testament – care cuprinde cuvântul ºi lucrarea luiDumnezeu cãtre oameni înainte de venirea pe pãmânt aDomnului Iisus Hristos, ºi Legea Nouã sau Noul Testa-ment – care cuprinde Revelaþia dumnezeiascã arãtatã lumiidirect de Dumnezeu prin Întruparea Sa.

Sfânta Scripturã a fost scrisã sub insuflarea DuhuluiSfânt, care a luminat mintea unor bãrbaþi aleºi ca sã pricea-pã cuvântul lui Dumnezeu ºi i-a pãzit ca sã nu greºeascã înscrierea lor, când înfãþiºau dumnezeieºtile învãþãturi. Nu-mai Biserica poate sã tãlmãceascã Sfânta Scripturã fãrãgreºealã, pentru cã numai Bisericii i-a dat Mântuitorul fã-gãduinþa Sa cea sfântã, prin Sfinþii Apostoli, cã va rãmâneîn ea pânã la sfârºitul veacurilor, iar Duhul Sfânt, Care „dela tatãl purcede” (Ioan 15, 26) ºi Care a fost trimis deMântuitorul în Bisericã, a pãzit-o ºi o va pãzi de orice aba-tere.

Cei ce nu ascultã învãþãtura Bisericii sunt osândiþi chiarprin cuvintele Sfintei Scripturi, în care se spune cã „nici oproorocire (învãþãturã) a Scripturii nu se tâlcuieºte dupãsocotinþa fiecãruia” (II Petru 1, 20). Predicatorii aceºtias-au abãtut de la dreapta credinþã ºi nu sunt investiþi cu da-rul dreptei învãþãturi. Cãci, „Oare, toþi sunt apostoli?Oare, toþi sunt prooroci? Oare, toþi sunt învãþãtori? Oare,toþi pot sã tãlmãceascã?” (I Corinteni 12, 29-30).

Sfânta Tradiþie sau Predania Sfântã cuprinde învãþã-turile de credinþã descoperite de Dumnezeu ºi propovãdui-te de sfinþii apostoli prin viu grai. Dintre aceste învãþãturi,unele au fost lãsate în scris de Sfinþii Apostoli sau au fostscrise de alþii dintre urmaºii lor, când aceºtia le-au propo-vãduit, ºi s-au pãstrat în Bisericã din generaþie în generaþie.

Aceste învãþãturi au fost preluate ºi scrise de unii SfinþiPãrinþi ai Bisericii ºi, datoritã legãturii lor apropiate cu iz-vorul Revelaþiei ºi al adevãrului recunoscut de bisericã înele, s-au pãstrat ºi se pãstreazã neschimbate în scrierile lor,acestea devenind autoritare în Biserica noastrã, alãturi dehotãrârile Sfintelor Sinoade Ecumenice.

Astfel, Sfânta Tradiþie întregeºte ºi lãmureºte SfântaScripturã. Sfânta Tradiþie are o valoare egalã pentru cre-dinþã, ca ºi Sfânta Scripturã, pentru cã amândouã cuprindacelaºi adevãr al lui Dumnezeu. De altfel, cuvântul luiDumnezeu s-a rãspândit în lume, mai întâi, prin viu grai ºi,mai apoi, în scris. Sfânta Tradiþie este, de fapt, mai vecheºi mai dezvoltatã în unele puncte decât Sfânta Scripturã.Însuºi Mântuitorul a dat învãþãturile ºi lucrãrile Sale prinviu grai ºi prin faptele Sale în mod direct. Mai târziu, când,din diferite motive, nu puteau sã predice, Sfinþii Apostoliau transmis ºi în scris o mare parte dintre învãþãturileDomnului Iisus Hristos.

Chiar Sfânta Scripturã vorbeºte lãmurit despre existen-þa ºi valoarea Sfintei Tradiþii. Astfel, Sfântul Apostol ºiEvanghelist Ioan ne spune: „Dar sunt ºi multe alte lucruripe care le-a fãcut Iisus ºi care, dacã s-ar fi scris cu de-amãnuntul, cred cã lumea aceasta n-ar cuprinde cãrþile ces-ar fi scris” (Ioan 21, 25), iar Apostolul Pavel se referã lavaloarea de exemplu a Sfintei Tradiþii, spunând urmãtoare-le: „Cele ce aþi vãzut ºi aþi primit ºi aþi auzit ºi aþi vãzut lamine, acestea sã le faceþi” (Filipeni 4, 9); „Deci, fraþilor,staþi neclintiþi ºi þineþi cele pe care le-aþi învãþat, fie princuvânt, fie prin epistola noastrã” (II Tesaloniceni 2, 15).(Adaptare dupã Glasul Adevãrului)

, Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Retrospectiva istoricã, bazatã pe probe incontestabi-le, dezvãluie realitatea cã victoriile de la Mãrãºti, Mãrã-ºeºti ºi Oituz au avut un ecou larg ºi profund în plan in-ternaþional. Locuri pânã mai ieri necunoscute publiculuilarg de pe vechiul continent ºi de dincolo de Atlantic –Mãrãºti, Muncelul, Mãrãºeºti, Oituz, Siret, Focºani saupãdurea Rãzoare – au intrat rapid în conºtiinþa opinieipublice, aureolate de nimbul strãlucitoarelor victorii.

Bravura fãrã seamãn cu care au luptat trupele româ-neºti a stârnit admiraþia contemporanilor, care au elo-giat faptele de arme ale celor care au învins la Mãrãºti,Mãrãºeºti ºi Oituz. „Soldatul român – relata colonelulLuciano Ferigo, ataºatul militar italian la Iaºi – a fãcutîntotdeauna miracole de bravurã în condiþiile cele maidificile ºi meritã întregul nostru respect” (Marea Unirea românilor în izvoare narative, Bucureºti, 1984,p.214).

Martor ocular al evenimentelor de la Mãrãºti, cores-pondentul ziarului londonez „The Times” relata în arti-colul Ofensiva româneascã din iulie: „Sunt pe frontulunde armata românã a câºtigat prima sa victorie con-tra germanilor ºi a dovedit cã, dacã sunt bine dotaþi cuartilerie ºi material de rãzboi, oamenii sunt minunaþi.Entuziasmul ºi elanul cu care au luptat stârnesc admi-raþia celor care i-au vãzut. Eu am avut prilejul de a fimartor astãzi (25 iulie, stil nou – n.n.) la o acþiune maimicã ºi nu pot decât sã subliniez energia ºi dispreþul fa-þã de primejdie pe care soldaþii le-au manifestat” (Co-lectiv de autori, România în anii Primului Rãzboi Mon-dial, Editura Militarã, Bucureºti, 1987, p.369).

La scurt timp dupã încheierea bãtãliei (de la Mãrãºti– n.n.), ziarul „The Times” scria: „Singurul punct strã-lucitor în rãsãrit se gãseºte în România, unde armatareconstruitã atacã viguros frontierele Carpaþilor, obþi-nând succese apreciabile” („România”, an I, nr.176 din31 iulie 1917, p.1). În aceeaºi notã, ziarul englezesc„Herald”, evidenþiind superioritatea conducerii coman-damentelor româneºti, ca ºi buna pregãtire a trupelor,arãta: „Progresele armatei române sunt rezultatul unuiplan bine conceput a cãrui desfãºurare toþi Aliaþii o ur-mãresc cu viu interes. […] Redeºteptarea armatei ro-mâne neliniºteºte pe inamici, dejucându-le planurile”(Sergiu Columbeanu, Mãrãºti, Mãrãºeºti, Oituz în do-cumente militare strãine, în Revista de Istorie, nr.7/1977, p.1237).

O altã corespondenþã a ziarului „The Times” relevacã „apãrarea frontului de la Mãrãºeºti a fost cea maistrãlucitã faptã de arme sãvârºitã vreodatã de români;ea nu a fost întrecutã nici de vitejia belgienilor ºi nicide cea a sârbilor […]. Pierderile duºmanului au fostenorme ºi prizonierii au mãrturisit cã de la Verdunn-au mai vãzut o luptã atât de crâncenã […]. Româniiau rezistat în chip eroic”. (Colectiv de autori, Istoriamilitarã a românilor – culegere de lecþii, vol. 2, Editu-ra Militarã, Bucureºti, 1992, p.124).

Înfruntãrile militare de la Mãrãºeºti au avut rezerva-te spaþii largi ºi în periodicul History of the war, editatde „The Times”. „Sub nori de pulbere ºi acoperite defum ºi gaze, batalioanele germane au fost trimise lamãcel, obiectivul lor fiind împingerea înapoi a româ-nilor de la capul de pod ºi trecerea Siretului. Soldaþiiromâni au opus o rezistenþã mai eroicã decât oricândîn bãtãlie, luptând fãrã ºovãire” (Colectiv de autori,România în anii Primului Rãzboi Mondial, Editura Mi-

litarã, Bucureºti, 1987, p.369).„Washington Post” îºi informa numeroºii cititori la

19 august 1917: „Bãtãlia cea mai sângeroasã pe care adat-o armata românã vreodatã nu s-a sfârºit încã. Peun front de peste o sutã de mile, de la Slãnic pânã laGalaþi, luptele continuã cu inevitabile înaintãri ºi re-trageri, dar în ansamblu având un curs favorabil pen-tru aliaþii noºtri. Situaþia a fost practic restabilitã lapasul Oituz, unde trupele române, dupã strãlucite con-tratacuri, au reuºit sã respingã pe inamic, cauzându-ipierderi teribile”. (Colectiv de autori, România în aniiPrimului Rãzboi Mondial, Editura Militarã, Bucureºti,1987, p.371).

La Geneva, ziarul elveþian „Journal de Geneve”, înnumãrul sãu din 13/ 26 august 1917, evidenþia „faptelede curaj ºi de eroism sãvârºite de trupele române, careîn diferite lupte din ultimele zile depãºesc orice imagi-naþie. Ele au suportat, fãrã ezitare, cele mai teribilebombardamente de artilerie […] ªi atacurile în masãefectuate cu o violenþã extremã de soldaþii bavarezi ºialmanzi au fost zdrobite de rezistenþa ºi bravura osta-ºilor români care, deºi inferiori numericeºte, au luptatîntr-un mod fãrã egal”. Ulterior publicaþia revenea cuurmãtorul comentariu: „Trupele din armata întâia ºi adoua (române – n.n.) au fãcut dovada unor calitãþi careau provocat admiraþia tuturor ofiþerilor strãini prezenþi[…] Trupele române au rãmas pe poziþiile lor timp decincisprezece zile, în ciuda atacurilor infernale” (Co-lectiv de autori, România în anii Primului Rãzboi Mon-dial, Editura Militarã, Bucureºti, 1987, p.374).

Aprecieri la fel de entuziaste au formulat contele deSaint-Aulaire ºi generalul Henri Berthelot. Cel dintâidefinea bãtãliile de pe frontul din Moldova „o înfrunta-re înverºunatã de 50 de zile, cu douã episoade mai im-portante: MÃRêTI ºi MÃRêEªTI, douã victorii ro-mâne în care germanii au fost bãtuþi, în pofida superio-ritãþii lor în efective ºi material” (Comte de Saint-Aulaire, Confession d`un vieux diplomate, Paris, 1953,p.403.).

(urmare în pagina 8)

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 16 (388) din 29 august 2014Pagina 6

Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz - ecourile internaþionale -- ecourile internaþionale -

RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...

Punct ºi de la capãt, Gabriel ChifuAflând într-un târziu cã pãrinþii sãi nu

fuseserã cei adevãraþii, ci îl înfiaserã imediatdupã naºtere, un psihiatru reputat încearcãsã dezlege misterul venirii sale pe lume,apelând la un prieten scriitor ºi ziarist, Va-lentin Dumnea, pe care-l roagã sã întreprin-dã unele cercetãri în acest sens. El ajunge ºinu ajunge la adevãrul cãutat, dar descoperãun personaj straniu, un profesor centenar,despre care s-ar putea spune cã e stãpânul poveºtii despre mama co-pilului ºi despre posibilul sãu tatã. Acesta ar putea fi oricare dintredoi foºti colegi de ºcoalã, cu care tânãra avusese legãturi amoroase,amândoi tineri sclipitori, dar diametral opuºi, un înger ºi un demon.Povestea fiului care-ºi cautã tatãl e doar un pretext pentru marea re-cenzie despre o epocã istoricã dramaticã (evenimentele se deruleazãîntre anii 1940 ºi 2012), cu tragediile aduse de cel Al Doilea RãzboiMondial, de venirea ruºilor ºi mai ales de ororile din închisorile co-muniste. Ca o nouã Seherezadã, timp de zece zile, profesorul cente-nar, martor, personaj ºi povestitor, adaugã câte un fragment din po-veste, pânã o întregeºte, aºa cum ar adãuga câte o mãrgicã, pe ºirag,pânã e gata mãrgeanul.

Ce sã vedem...

Concert Unearth, la Club Fabrica din BucureºtiLuni, 15 septembrie a.c., trupa americanã Unearth va urca pe

scenã în Club Fabrica, din Bucureºti. În deschidere va cânta trupaclujeanã Diamonds are Forever. Americanii de la Unearth cântã înpremierã în România în aceastã toamnã, show-ul acestora fiind unul

dintre warm-up party-urile pentru Metal-head Meeting 2014 Bis, ce va avea loc laArenele Romane pe 27 septembrie. Show-ul Unearth face parte din turneul europeanal trupei care începe pe 29 august ºi treceprin þãri ca Germania, Olanda, Anglia,Belgia, Franþa, Elveþia, Cehia, Austria,Suedia, Italia ºi România. Unearth s-aformat în 1998 ºi cântã cel mai pur metal-core. Cu cinci albume la activ, cel mai re-cent din 2011 - Darkness in the Light,americanii þin poziþia de headliner la celemai importante festivaluri de profil din lu-

me. Biletele pentru concertul Unearth din Bucureºti pot fi achiziþio-nate online de pe www.eventim.ro sau din reþeaua Eventim.

... poate ºi un film

LucyÎncepând cu Nikita ºi Leon, ºi pânã la Al

cincilea element, scenaristul ºi regizorulLuc Besson a creat unele din cele mai dureºi mai memorabile eroine de acþiune din is-toria cinematografului. Acum, Besson ne-oprezintã pe Scarlett Johansson în Lucy, unthriller de acþiune despre o femeie prinsãaccidental într-o afacere periculoasã care seîntoarce împotriva celor ce au rãpit-o ºi autransformat-o într-o maºinãrie de luptã nemiloasã, evoluatã, dincolode puterea de înþelegere omeneascã. Alãturi de Scarlett Johansson îlgãsim pe legendarul Morgan Freeman, laureat cu Oscar. Filmul eprodus de Virginie Besson-Silla pentru EuropaCorp ºi are o duratãde 90 de minute... foarte captivante! (F.C.)

www.cinemagia.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Despre descoper i rea dumneze iascãDespre descoper i rea dumneze iascã

Doar cei ce s-au ajutat singuri ºtiu cumsã-i ajute pe alþii.

Omul cel mai mare nu este cuceritorul,ci acela care se stãpâneºte pe sine însuºi.

Atunci când ierþi, nu uiþi trecutul.Schimbi viitorul.

Muºtele cautã ranã, albinele - flori, oa-menii bune - calitãþi, cei de pe treapta ceamai de jos - defecte.

Dacã te simþi bine, nu fii îngrijorat.Trece ºi asta.

Ceea ce nu trãim la timp nu mai trãimniciodatã.

Inima nu are limbã, dar nu tace o clipã.Pentru ca rãul sã triumfe, e suficient ca

cei buni sã nu facã nimic.Dacã gãseºti un drum fãrã obstacole,

probabil cã drumul acela nu duce ni-cãieri.

Col. (rz.) ªtefan MITINCU

Creierul uman: 10 mituri uluitoare!Ce este adevãrat ºi ce este fals...

Datoritã complexitãþii sale creierul uman ascunde în-cã foarte multe secrete. De fiecare datã când s-a crezut cãnimic nou nu mai poate fi descoperit, creierul uman ºi-amai dezvãluit unul dintre numeroasele sale mistere. Pânãîn prezent, nimic inventat de oameni nu se poate nici mã-car apropia de complexitatea creierului uman despre carevã prezentãm în continuare câteva mituri.

1. Creierul uman poate jongla cu mai mult de douãsarcini în acelaºi timp. FFaallss!! Creierul uman nu se poateocupa de mai multe sarcini în acelaºi timp când faci mul-ti-tasking. De fapt, trece de la o sarcinã la alta. Din cauzãcã miºcarea aceasta necesitã timp, multi-tasking-ul nu es-te o modalitate eficace pentru a-þi face treaba.

2. Fenomenul de deja-vu apare atunci când în creieruluman se produce o confuzie între vis ºi realitate. FFaallss!!Oamenii de ºtiinþã nu ºtiu încã sã explice motivul pentrucare oamenii trãiesc sentimentul de deja-vu, adicã ai im-presia cã ai fost undeva sau ai fãcut ceva, deºi tu ºtii cãnici nu ai fost acolo ºi nici nu ai fãcut nimic. Noi cercetãrisugereazã faptul cã fenomenul de deja-vu se întâmplãatunci când oamenii merg într-un loc nou, însã asemãnã-tor cu altul în care au fost în trecut, sau când au fãcutcândva ceva asemãnãtor cu activitatea nouã. Unii oamenide ºtiinþã considerã cã acest fenomen este legat de reîn-carnare.

3. Cu cât este creierul mai mare, cu atât eºti mai deº-tept. FFaallss!! Un creier mai mare nu înseamnã ºi mai multegânduri sau sinapse. De fapt, atât creierele, cât ºi corpuri-le oamenilor care trãiau în peºteri erau mult mai mari de-cât cele ale oamenilor din prezent. Pe mãsurã ce omenireaa evoluat, creierul a început sã fie mai bine utilizat prinprocese complexe precum limbajul, gândirea ºi memoria.

4. Creierul lui Einstein a fost neobiºnuit de mare.FFaallss!! Un studiu realizat în anul 1999 asupra creierului luiEinstein, bazat pe fotografiile care au fost fãcute dupã cea murit în 1955, a scos la ivealã faptul cã lobii sãi parie-tali, cei responsabili cu abilitatea la matematicã, erau cu15% mai mari decât unii normali. Însã, masa creieruluisãu era mai micã decât una normalã.

5. Oamenii au cele mai mari creiere dintre mamifere.FFaallss!! Chiar dacã oamenii sunt cele mai inteligente fiinþede pe planetã, nu au ºi cele mai mari creiere. Este nevoiede creiere imense pentru a controla muºchi mari. Creieruluman cântãreºte aproximativ 1,36 kg, în vreme ce al uneibalene albastre mascul are 8 kg, iar al elefantului puþinmai mult de 4,5 kg.

6. Meditaþia îmbunãtãþeºte abilitatea creierului umande a lua decizii precum ºi concentrarea. AAddeevvããrraatt!! Când

cercetãtorii au scanat creierele cãlugãrilor budiºti în timpce fãceau meditaþie au observat cã pãrþile creierelor care-i ajutã pe oameni sã se concentreze ºi sã ia decizii devinmai active. Însã, activitatea era mult mai mare la tineriicãlugãri care abia învãþau sã mediteze ºi mai redusã la ceice meditau de mai multã vreme. Creierele cãlugãrilor maiîn vârstã se pare cã au învãþat sã se concentreze mult maiuºor.

7. În cazul stângacilor, partea dreaptã creierului con-troleazã muºchi de pe partea stângã a corpului. AAddeevvããrraatt!!Emisfera dreaptã a creierului controleazã miºcãrile pãrþiistângi a corpului, indiferent dacã persoana este stângacesau dreptace. Iar emisfera stângã a creierului controleazãmiºcãrile pãrþii drepte. Tocmai de aceea, afectarea uneipãrþi a creierului influenþeazã cealaltã parte a corpului.

8. Partea stângã a creierului este responsabilã cu lim-bajul. AAddeevvããrraatt!! Cele douã emisfere ale creierului aratãaproape la fel. Însã ele îndeplinesc sarcini diferite. Cândeste vorba despre matematicã sau formarea unor cuvinte,cei mai mulþi dintre oameni folosesc emisfera stângã. Re-cunoaºterea feþei, abilitãþile spaþiale ºi muzica sunt în sar-cina emisferei drepte.

9. Cu cât este folosit mai mult creierul uman, cu atâtdevine mai puternic. AAddeevvããrraatt!! Pentru a avea un creierputernic este nevoie de exerciþii. Învãþarea unor abilitãþinoi sau execuþia unor sarcini mentale întãresc conexiuniledintre celulele creierului. Curiozitatea sporeºte ascuþimeaminþii. De asemenea, ºi exerciþiile fizice ajutã la menþine-rea puterii creierului, întrucât acesta este mai bine irigat.

10. Stresul creºte riscurile atacului cerebral. FFaallss!!Atacul cerebral are loc atunci când vasele de sânge alecreierului se blocheazã. Tensiunea arterialã mare, alãturide diabet ºi fumat, pot afecta vasele de sânge, inclusiv peacelea care irigã creierul, crescând astfel riscul unui ataccerebral. (F.C.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 16 (388) din 29 august 2014 Pagina 7

Tesla Motors vrea sã transforme telefonul Appleîn „cheie” pentru maºinã

Tesla Motors livreazã cele mai inte-resante maºini electrice. Apple livreazãtelefoane dezirabile. Printr-o alianþã, arputea deveni o realitate pornirea maºiniidoar cu telefonul ºi asta în modelele delinie. Apple ºi Tesla Motors au multe lu-cruri în comun, dar mai ales produselepe care le vând. Acestea devin simboluriale statutului ºi ale calitãþii. Elon Musk,

fondatorul Tesla Motors, ar vrea sã îþipoþi porni maºina prin iPhone, asta dacãþi-o permiþi. „(…) Aplicaþia Tesla Mobile(deocamdatã, doar pentru iPhone) arenoi funcþionalitãþi pentru notificãri ºi îþipermite sã porneºti maºina prin inter-mediul telefonului (dacã þi-ai uitat che-ia!).”, se aratã în specificaþiile ultimeiversiuni a sistemului de operare din ma-ºinã, ajuns acum la versiunea 6.

Pornirea maºinii prin telefon nu esteo premierã cu adevãrat. Mai existã unelesoluþii de la terþi pentru alte maºini, dareste un pas înainte fãcut de Tesla ºi ocertificare a utilitãþii telefonului ºi pen-tru aceastã sarcinã. Autentificarea pen-tru a porni maºina s-ar face prin TouchID ºi funcþionalitatea ar fi pregãtitã pen-tru iOS 8, noua versiune a sistemului deoperare pentru iPhone.

Apple are deja CarPlay pentru a-ºiaduce în maºinile marilor producãtoriserviciile sale. La începutul acestui an,Elon Musk s-a întâlnit cu directoriiApple. Atunci s-a speculat cã Tesla Mo-tors discutã o eventualã achiziþie de cã-tre Apple, care se dovedeºte a fi un pasînainte pentru o integrare mai bunã aproduselor celor douã companii.

Spectaculosul ceas Moto 360,dezvãluit din greºealã!

Retailerul american Best Buy a fãcuto gafã de proporþii când a dezvãluit, dingreºealã, preþul celui mai aºteptatsmartwatch din aceastã toamnã, mode-lul Moto 360, relateazã GadgetReport.ro

Compania a postat pe site-ul propriuo listã cu noua ofertã de ceasuri inteli-gente printre care se afla ºi Moto 360,model vândut la 249,9 dolari. Smart-watch-ul urmeazã însã sã fie anunþatoficial abia în septembrie. Realizând ga-fa fãcutã, Best Buy a retras informaþia,nu înainte ca cei de la DroidLife sã facãun screenshot.

Astfel am aflat, în premierã, ºi spe-cificaþiile tehnice ale ceasului Moto360, necunoscute pânã în prezent.Smartwatch-ul va avea un ecran de 1,5inch 320x290 LCD, alãturi de un proce-

sor de la Texas Instruments, nespecifi-cat, ºi 512MB de RAM.

Forma unicã, oarecum clasicã, cu un

cadran rotund, butoane simple ºi un dis-play clar, cu caractere uºor de citit ºimai multe variante de afiºaj, alãturi decarcasã ºi cureaua premium, toate aces-te caracteristici fac din Moto 360 unuldintre candidaþii la cel mai inovativ gad-get din 2014.

Tatuajul-baterieTatuajul-baterie, dispozitivul care

este capabil sã producã electricitate dintranspiraþie! Un dispozitiv sub formaunui tatuaj, capabil sã furnizeze curentelectric folosind transpiraþia, a fost pre-zentat de cercetãtorii americani în ca-

drul unei conferinþe a American Chemi-cal Society, potrivit Mediafax.

Bio-bateria este alimentatã de uncompus chimic, acidul lactic, produs demuºchi în timpul efortului susþinut, careapare în mod natural în transpiraþie. In-venþia ar putea fi folositã curând pentrualimentarea cu energie a unor aparateprecum monitoare cardiace, ceasuri di-gitale ºi, în cele din urmã, poate chiartelefoane mobile, susþin cecetãtorii dinCalifornia. Ideea de a folosi „energiaoamenilor” - utilizarea corpului umanpentru încãrcarea bateriilor aparatelorportabile - a inspirat multe abordãri.Unele se folosesc de miºcare, folosinddispozitive piezoelectrice, altele se ba-zeazã pe sânge pentru a alimenta dispo-zitive implantate în organism. (F.C.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Viitoarea soacrãdiscutã cu viitorul gine-re:

- Am auzit cã aicerut-o pe fiica mea în

cãsãtorie. Cum de nu m-ai întrebat pemine înainte?

- Pãi, îmi cer scuze, dar nu amºtiut cã mã iubiþi ºi dumneavoastrã!

☺Un tip cãsãtorit, ºef de departa-

ment într-o firmã, rãmâne peste pro-gram cu secretara sa, o tipã foartebine.

La vreo douã ore, dupã ce terminãlucrul, tipul o invitã pe secretarã sã iacina la un restaurant, apoi cei doisfârºesc în apartamentul secretarei.Dupã alte douã ore, tipul se duce labaie sã se aranjeze pentru plecareaacasã, dar, ghinion: observã o vânãta-ie provocatã de o muºcãturã pe gât...fãcutã de secretarã.

Tipul intrã în panicã ºi începe sãse gândeascã la o scuzã pentru soþie...

Ajuns acasã, imediat ce deschide

uºa, câinele îi iese vesel în întâmpi-nare, aºa cã tipul se trânteºte pe covorºi simuleazã o luptã cu acesta, apoi seridicã acoperindu-ºi gâtul cu mâna:

- Ia uite, dragã, ce mi-a fãcut ne-bunul ãsta de câine!

- Þie? Asta e nimica toatã! Uite cemi-a fãcut mie pe umeri!!!

☺Se prezintã un individ la un inter-

viu pentru angajare. Acolo, îl preiacineva de la Resurse Umane:

- Aºa, prima întrebare: sunteþi cã-sãtorit?

- Nu.- Ah, ne pare rãu, dar noi avem

nevoie de persoane care sunt obiºnui-te sã fie subordonate!

☺O femeie cu o privire rãtãcitã îl

apucã de mânã pe cel care tocmai tre-cea pe lângã ea:

- Doctore, mã simt rãu, am ame-

þeli ºi în plus mã arde la inimã!- Doamnã, în primul rând, nu sunt

doctor, sunt ospãtar; în al doilea rând,nu sunteþi bolnavã, sunteþi ameþitã;iar în al treilea rând, aþi aþipit cu piep-tul pe scrumierã!

☺Discuþie între doi patroni:- E adevãrat cã þi-ai mãritat fiica

cu contabilul tãu?- Aºa e.- Pãi, nu spuneai tu cã nu ai încre-

dere în el?- Aºa e.- ªi?- Pãi, acum, dacã fuge cu banii,

mãcar fiica mea va fi cea care se vabucura de banii mei.

☺Doi tipi, la serviciu:- Ia uite ce cãmaºã frumos cãlcatã

ai! Se vede cã te-ai însurat!- Da... a fost primul lucru pe care

m-a pus nevasta sã-l fac!www.bancuri.ro

SURPRINS

GENEROªI

LOCURI LATEATRE

A MOÞÃI

LIMITALEXICALÃ

A RISIPI

IRLANDA DENORD! CIOLANE

JUNI

TEMELIE

SCOR ALB

SUBSOL!

SÃRMAN

TRADIÞIE

REZONANÞÃ

ÎNTREG

UNGEREMEDICALÃ

OPRIMARE

DANS NORD-AMERICAN

OCHEANE

IDEE FIXÃ

SUBIECT

FACE OCERERE

ARBORERêINOS

PAR

NIVELATASTFEL

DIN MERS!

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 16 (388) din 29 august 2014Pagina 8

(continuare din pagina 6)ªeful misiunii militare franceze, martor al victoriei de la

Mãrãºeºti, sublinia într-o telegramã de rãspuns cãtre genera-lul Eremia Grigorescu cã subordonaþii ºi colaboratorii sãi au„o pildã în bravura ofiþerilor ºi soldaþilor români, careatrag în acest moment admiraþia tuturor armatelor aliate ºicãrora chiar duºmanii le aduc omagiul lor” (Arh. St. Buc.,fond Ministerul Propagandei Naþionale, dosar nr.216,f.121).

Paul Painleve, ministrul de rãzboi al Franþei, a adresatomologului sãu din Iaºi urmãtoarea telegramã: „Armatafrancezã a primit cu bucurie vestea strãlucitoarelor succeseale armatei române, reconstituitã ºi nerãbdãtoare sã elibe-reze pãmântul patriei sale, cotropit, ca ºi al nostru, de duº-manii dreptãþii ºi ai civilizaþiei. Vã rog sã binevoiþi sã trans-miteþi cele mai calde felicitãri ºi urãrile cele mai fierbinþiale soldaþilor francezi, fraþilor de arme români” (Colectivde autori, Istoria militarã a poporului român, vol. V, Editu-ra Militarã, Bucureºti, 1988, p.639). Parlamentul francez acitat luptele de pe Siret ca fiind unele dintre cele mai impor-tante din Primul Rãzboi Mondial prin cuvintele: „Româniiau înscris în istoria lumii Siretul alãturi de Marna, Yser ºiIsonzo” (Colectiv de autori, Istoria militarã a românilor –culegere de lecþii, vol. 2, Editura Militarã, Bucureºti, 1992,p.124).

Victoriile româneºti au polarizat ºi atenþia opiniei publi-

ce din Marea Britanie ºi din S.U.A. Premierul britanicDavid Lloyd George aprecia cã „reclãdirea armatei ro-mâne ºi rezistenþa eroicã de neclintit pe care o opuneacum duºmanului, în condiþii excepþional de grele, con-stituie un magnific exemplu despre forþa pe care o inspi-rã libertatea unui popor liber”. De dincolo de Atlantic,preºedintele Woodrow Wilson a adresat un mesaj foartegrãitor: „Cetãþenii Statelor Unite au urmãrit cu senti-

mente de cea mai caldã simpatie ºi admiraþie lupta curajoa-sã a Maiestãþii Voastre ºi a poporului român pentru a feride dominaþia militarismului german integritatea þãrii ºi li-bertatea naþionalã” (Colectiv de autori, Istoria militarã apoporului român, vol. V, Editura Militarã, Bucureºti, 1988,p.640).

Cei mai mulþi observatori ºi analiºti strãini au subliniatrolul frontului românesc de element solid al dispozitivuluialiat din rãsãritul Europei. „Singurul punct sigur al frontuluidin Orient – estima fostul preºedinte al S.U.A. TheodoreRoosevelt – este locul în care se aflã armata românã”. Pu-blicaþia „Daily Chronicle” afirma cã armata românã „a sal-vat întregul front din orient”. În opinia multor specialiºti, re-zistenþa eroicã a armatei române din vara anului 1917 a amâ-nat prãbuºirea frontului de est ºi a împiedicat scoaterea Ru-siei din Rãzboi pe cale militarã. (Colectiv de autori, Istoriamilitarã a poporului român, vol.V, Editura Militarã, Bucu-reºti, 1988, p.634).

Comportarea armatei române pe timpul bãtãliilor din va-ra anului 1917 ºi ecoul victoriilor obþinute au impresionatadânc ºi pe adversari. Comandanþii grupãrilor inamice careau acþionat pe frontul din Moldova s-au arãtat marcaþi de lo-viturile primite din partea trupelor române conduse de gene-ralii Alexandru Averescu, Constantin Cristescu ºi EremiaGrigorescu. „Luptele care au avut loc de la 7 la 19 august

(stil nou – n.n.) au dovedit cã toate aprecierile ºi speranþelecã ruºii ºi românii s-ar putea retrage fãrã mare rezistenþãsau cã ei s-ar lãsa fãcuþi prizonieri au fost o gravã eroare”,se specifica într-un raport al comandamentului Armatei 9germane. (Colectiv de autori, Istoria militarã a poporuluiromân, vol. V, Editura militarã, Bucureºti, 1988, pp. 642-643). Pentru feldmareºalul August von Mackensen – apreci-at ca cel mai eficient soldat al Reich-ului în Europa de rãsãrit– amintirea înfrâgerilor suferite de trupele austro-ungare-germane va fi atât de vie, încât nu va ezita la începutul anu-lui 1918 sã atragã atenþia oamenilor politici asupra riscurilorpe care le presupunea lansarea unei noi ofensive dincolo deSiret. „Armata românã – arãta el – era stabilã în munþi pepoziþii puternic fortificate, cu o numeroasã artilerie […].Mãrãºeºti , ultima bãtãlie, echivala pentru români cu o vic-torie foarte clarã. Dacã ei ar fi reluat armele, ne puteam aº-tepta la […] lupte foarte dure al cãror rezultat putea fi pusla îndoialã” (Colectiv de autori, România în anii PrimuluiRãzboi Mondial, Editura Militarã, Bucureºti, 1987, p.375).

În anul 1920, oraºul Mãrãºeºti a fost decorat cu „Cruceade Rãzboi” de cãtre preºedintele Franþei. Cu acest prilej, ma-reºalul Joseph Joffre, învingãtorul de la Marna, venit în þaranoastrã în fruntea delegaþiei franceze, aprecia oraºul Mãrã-ºeºti cu cuvintele: „Nobilã localitate, martorã a zilelor degrea cumpãnã ºi a luptelor glorioase din 1917, în momen-tul când armata românã, luptând împotriva trupelor germa-ne superioare ca numãr, printr-o rezistenþã îndârjitã, aoprit o ofensivã care, dupã speranþele inamicului, trebuiasã fie hotãrâtoare ºi a silit pe duºman sã renunþe la luptãdupã pierderi grele” (România în timpul rãzboiului 1916-1918, seria I, fascicola nr. 10 din septembrie 1920).

Grupaj realizat de col.dr. Eduard-Constantin EFRIMESCU

Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz- ecourile internaþionale -

Conflictul din Ucraina reclamã o schimbare de abor-dare din partea NATO, a declarat generalul NATO, PhilipBreedlove. În timp ce autoritãþile ucrainene anunþã cã aupierdut încã un avion de luptã, care ar fi fost doborât de se-paratiºtii pro-ruºi, statele occidentale încearcã sã mediezenegocierile între Moscova ºi Kiev.

Purtãtorul de cuvânt al armatei ucrainene a declarat cãavionul ar fi fost doborât în regiunea Lugansk la scurt timpdupã ce a lansat un atac împotriva rebelilor. Pilotul s-a ca-tapultat, reuºind sã ajungã la loc sigur, a transmis oficialularmatei.

Oraºul Lugansk din estul þãrii, înconjurat de forþele ar-mate ucrainene, suferã de masive întreruperi ale energieielectrice, precum ºi de lipsa alimentelor ºi a medicamente-lor. Într-o situaþie similarã se gãseºte ºi oraºul Doneþk, larândul lui aprig disputat.

Recenta amplificare a luptelor între soldaþii ucraineni ºisecesioniºti survine pe fondul aºteptãrii la care este supusconvoiul rusesc cu ajutoare destinate civililor, cãruia nu is-a permis, încã, sã intre pe teritoriul ucrainean. Reprezen-tanþii Crucii Roºii, responsabili de distrubuirea ajutoarelor,spun cã principala cauzã a impasului în care se aflã convo-iul este lipsa garanþiilor de securitate, nici una dintre pãrþi-le aflate în conflict nedorind sã îºi asume vreo responsabi-litate în acest sens.

NATO ºi noul tip de rãzboi, „Problema noastrã cea mai mare în acest moment este

apariþia unei noi metode de a duce un rãzboi”, a declaratgeneralul NATO, Philip Breedlove, pentru cotidianul ger-man „Welt am Sonntag”. Pot sã aparã „militanþi înarmaþifãrã însemne de identificare, care organizeazã tulburãri,ocupã clãdiri administrative, incitã populaþia, se ocupã deinstruirea separatiºtilor ºi oferã consultanþã militarã”, aavertizat generalul Philip Breedlove, adãugând cã astfel deforþe pot provoca o destabilizare semnificativã a unei þãri.

În Ucraina, Rusia demonstreazã „un nou tip de rãzboi”,a afirmat comandantul forþelor NATO în Europa. Prin ur-mare, spune el, cel mai important lucru în prezent este caþãrile membre NATO „sã fie pregãtite” pentru „noi omu-leþi verzi”.

„Omuleþii verzi” (zelionîe celoveciki) este denumireape care mass-media le-a dat-o acelor soldaþi misterioºi careºi-au fãcut apariþia pentru prima datã în aceastã primãvaraîn conflictul din Crimeea, anexatã în luna martie la Rusia.Când a fost întrebat despre prezenþa ºi identitatea lor, pre-ºedintele Vladimir Putin a negat cã aceºtia ar fi fost trimiºide Kremlin, numindu-i „forþe de autoapãrare locale”. Ul-terior, „omuleþii verzi” s-au dovedit a fi trupe speciale dincadrul GRU (Serviciul de Informaþii al armatei ruse) ºi aufost decoraþi de ºeful statului rus.

În contextul acestei noi ameninþãrii, generalul Breed-

love considerã cã forþele armate ºi ale poliþiei din þãrile Eu-ropei de Est trebuie sã fie pregãtite sã-i facã faþã.

Întrebat în legãturã cu consecinþele pe care le-ar puteaavea eventuala apariþie a „omuleþilor verzi” în alte þãri dinEuropa de Est, generalul american a evocat Art.5 al Trata-tului Atlanticului de Nord, care prevede dreptul de apãrarecolectivã în cazul unei agresiuni certe din partea unei terþeþãri.

„De aceea, trebuie sã dezvoltãm scenarii interne, na-þionale pentru identificarea unor astfel de acþiuni ºi pen-tru contracararea lor”, a mai spus generalul Philip Breed-love, în acelaºi interviu. Potrivit acestuia, în pofida agre-siunii Rusiei faþã de Ucraina ºi a sprijinului activ al Mos-covei în favoarea separatiºtilor din Donbas (estul Ucrai-nei), nici una dintre þãrile Alianþei Nord-Atlantice „nu do-reºte o interferenþã militarã în acest conflict”.

Þãrile membre ale NATO au convenit asupra acordãriiunei asistenþe Ucrainei pentru îmbunãtãþirea capacitãþilormilitare ale acesteia ºi a unui sprijin în desfãºurarea refor-melor de cãtre Kiev în domeniul Apãrãrii, a indicat coman-dantul suprem al forþelor NATO în Europa.

Astfel de luptãtori pot destabiliza substanþial o þarã,este de pãrere generalul american, care a dat exemplul eve-nimentelor din estul Ucrainei, unde „populaþia rusã a fostorganizatã sã lupte”. „Existã riscul ca asemenea lucrurisã se întâmple ºi în alte state est-europene”, a declarat ofi-cialul Alianþei, fãrã a oferi exemple concrete.

Oficialul NATO a subliniat însã cã Alianþa ar putea finevoitã sã intervinã în situaþia în care „soldaþi strãini infil-treazã teritoriul unei þãri membre, dacã se poate dovedi oatare acþiune din partea unui stat agresor. În asemenea si-tuaþie, urmeazã un rãspuns militar împotriva acþiuniloragresorului”, a mai spus Breedlove.

Operaþiunea Epic TurlaRomânia a fost, în aceste zile, þinta unui atac informa-

tic de proporþii ce are drept þintã instituþii guvernamentaleºi care este parte, susþin experþii, a unei campanii sofistica-te de spionaj cibernetic. Serviciul Român de Informaþii aconfirmat acþiunea duºmãnoasã la adresa Statului român.Numele unor fiºiere, dar ºi anumite caracteristici ale pro-gramului, specifice caracterelor chirilice, sugereazã cãmembrii grupãrii ce stã în spatele acestei operaþiuni suntvorbitori de limbã rusã. Ori, poate, autorii încearcã sãcreeze doar o pistã falsã pentru a-ºi acoperi adevãrata iden-titate.

Þintele proiectului „Epic” sunt ministerele „cu greu-tate”, servicii de informaþii, ambasade, armata, organizaþiidin domeniile cercetãrii ºi educaþiei, dar ºi companii priva-te. În þara noastrã au fost descoperite pânã acum 15 adreseIP infectate.

Kaspersky a anunþat cã ºase site-uri din România susþin

în acest momentatacul Epic Turla,numãr care neplaseazã pe pri-mele locuri în lu-me din punct devedere al infectã-rii de noi victime.Franþa este, pânãacum, cea maiafectatã þarã deacest atac, avândcel mai mare nu-mãr de adrese IPinfectate. În total,au fost vizate 45de þãri.

Tehnicile dederulare ale acestor atacuri aratã cã cele douã grupãri, Epicºi Turla, colaboreazã ori sunt una ºi aceeaºi grupare. Pro-iectul Epic a fost utilizat în atacuri încã din 2012, dar pe-rioada de vârf este în acest an. Cel mai mare interes pentruatacatori îl reprezintã cei care acceseazã internetul de laadrese IP guvernamentale.

Infractorii cibernetici folosesc, în atacurile lor, atât ex-ploit-uri de tip zero-day, cât ºi strategii de social engineer-ing. Mai „pe româneºte”, sunt folosite vulnerabilitãþi încãnecunoscute ale sistemelor de operare, prin care atacatoriiEpic reuºesc sã obþinã drepturi de administrator ºi sã preiacontrolul. A fost, de asemenea, descoperit un exploit înAdobe Reader, care era inclus în mail-uri trimise victime-lor. Simpla deschidere a unui astfel de ataºament este sufi-cientã pentru infectarea sistemului.

Strategiile de social engineering au drept scop convin-gerea utilizatorilor sã ruleze programe de instalare mal-ware, ascunse, de obicei, în spatele altor programe sau fi-ºiere, aparent absolut inofensive.

Nici atacurile de tip watering holes nu au lipsit.„Watering holes” sunt site-uri de mare interes pentru victi-me, ce au fost compromise în prealabil de cãtre atacatori.În momentul în care sunt vizitate, iar IP-ul vizitatoruluieste unul de interes pentru hackeri, în cazul nostru unul gu-vernamental, îi sunt „oferite” exploit-uri sau aplicaþii falsecare infecteazã calculatorul vizat. Imediat, backdoor-ulEpic se conecteazã la serverul de comandã ºi control. Ata-catorii încarcã mai multe programe care ajutã la rãspândi-rea malware, astfel încât sã obþinã controlul unui numãr câtmai mare de sisteme.

Agenþiile de spionaj se unescSpecialiºtii în securitate au observat cã existã legãturi

strânse între operaþiuni diferite de spionaj cibernetic, bachiar paliere diferite de unde este preluat fiecare „client” înparte. Modul de acþiune „sugereazã cã avem de-a face cuo infecþie în etape, care începe cu Epic Turla - pentru aobþine acces ºi pentru a valida profilul victimei. Dacã vic-tima este interesantã, se trece la platforma de atac TurlaCarbon”, a explicat Costin Raiu, Director Global Researchand Analysis Team la Kaspersky Lab.

Anumite elemente sugereazã cã atacatorii sunt, cel pu-þin, vorbitori de limbã rusã. Specialiºtii au descoperit cãunul dintre backdoor-urile Epic are numele intern„Zagruzchik.dll”, care înseamnã „bootloader” sau „pro-gram de încãrcare” în limba rusã. De asemenea, panoul decomandã ºi control al Epic seteazã pagina de cod 1251,care este folositã pentru caracterele chirilice. (sursa: ZiuaNews, 16 august 2014)

Colonel Ion PAPALEÞ

Noi metode de a duce un rãzbo iNoi metode de a duce un rãzbo i