Editor: Claudiu PopescuCopert6: Flory PredaTehoredactare: Florenla Sava

CorecturS: Georgeta Nicolae

Copyright @ 2017 Editura prestige

Notd: Rdspunderea pentru confinutul materialelor publicatein aceastd lucrare revine exclusiv autorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSTRIINU, EMIL

Generalul rus (KGB-FSB) Dimitry Fonareff - previziuni despreviitorul lumii gi al Romdniei / Emil Strdinu. - Bucuregti : prestige,

2017rsBN 978-606-8863-05-4

94

Disrribuit de SC Multicart ComTel.: 0'133.940.772

www.iuppy.rowww.edituraprestige.rocontact@edituraprestige.rowww facebook. com/editura.presti ge

ISBN: 978-606-8863-05-4

Gen. bg. (rez.) dr.EMIL STRAINLI

Coordonatorul ColeclieiNEW ILTUMINATI FILES

Generalul rus (KGB-FSB)

DIMITRYFONAREFFPreviziuni despre

Viitorul Lurniisi al, A.

ROMANIEI

trflditura PRE$TIGE

Bucuregti -2017

CUPRINS

PARTEA IGHID SPRE ETERNITATEDialoguri cu reprezentanfiai ierarhiilor superioare..... 5

CAPITOLUL 1

Structura gi legile Universului........ 6

CAPITOLUL 2

Haosul gi Apocalipsa..... ........ 36

CAPITOLUL 3

Sistemul solar.... ... ... ..... 51

CAPITOLUL 4

hrformatiainUnivers. ........... 55

CAPITOLUL 5

Etergimaterie. ....,.58CAPITOLUL 6

ProblemelefilosoficealeCosmologtei.......... ..,, 76

CAPITOLUL 7

Lumiparalele .,,.82CAPITOLUL 8

Interacfiuni in microunivers..... .... 86

CAPITOLUL 9

Zborurile cosmice.... ....... 93

CAPITOLUL 10

Despre oameni .. .......100

CAPITOLUL 11

Cunoagterea....... .........110

173

PARTEA A II-AVIITORUL ROMANIEIUnpunctdevederepersonal ............................117L. Problemele RomAniei................ ....'..1.18

2.ProblemaliganilordinRomAnia........ ............1233. Pericolul principal... ............129

PARTEA A III-ACALEIDOSCOPLibertatea gi fericireaRaliunea Supremd .........152Crearea lumii .....r........... .................154Satanismul ...... .......155

Creierul, gAndirea ...........156Terorismul. R[ulAlegerea ..........:........ ...'.......L58Gregeala .........i.,.r.... '..............L59Metacontact ...... ...............159Nerealizat ........150

FilosofiaIntuifia ....1'61

CredinfaInteresul .....i......,161Religiile ,........1'64Reincarnarea... ..:..........155Civilizatii de pe alte planete .............'.i ......,..1..67

Cercuri in cAmpuri .....158

Somnul ...........168Zborulin sonulMisticismul ....... ............170

174

Din aceeagicolecfie,de acelagiautor,la EdituraPRESTIGE

Partea IGHID SPRE

ETERNITATEDialoguri

cu rePrezentanfiai ierarhiilor suPerioare

CAPITOLUT 1

Structura gi legile Universului

intrebarea 1: Este oare corectd expresia: ,,IJniversul afost, este si va fi?".

Itdspuns: Nu putem spune nici d4 dar nici nu. Facerealurnii a fost ?nfdptuitd atAt de demulf incdg pentru fiintaumand (care este, de fapt, un copil in procesul evoluliei),]umea binein,teles, este qi va fi tn continuare. pe de altd parieins6, pentru fiecare inceput este nevoie de o cauzd. Nimic nuse intAmplS fdri.un motiv. pentru om, acest motiv nu estei'totdeauna suficient de vizibil. Din acest punct de vedere,exact pentru el -univgrsui incd nu existd,,.. :

intrebarea 2: Ce inseamnd Univers?Rispuns: Acesta reprezintd o structurb, legile gene_

rale, regulile de interacfiune a universurilor, foimul"e aleevolufiei" Legiie generale ale Universului sunt expuse pelarg in rnarile religii ale lumii, iar in Bibtrie, d"

"*"_pir,acestea pot fi considerate ca fiind legi fundarnentale. Nudogme, ci legi. Comportamentul oamenilor trebuie si se su_pund urmdtoarei reguli: tot ce este rdu este inacceptabil, iartot ce este bun se admite.

Trebuie sX ne dezvoltdm in acelagi ritm, in functie deposibilit5lile noastrg fdrd aderanja fdi:d ar"iar" ,"";;:pune voinfa noastrd altora. Ceea ce este bun gi acceptabilpentru unii poate fi nepotrivit gi supdrdtor pentru allii.Acordarea unui ajutor, indiferent cui, iie unei planete, uneinave sau unui om, este valabild doar la solicitarea acestora.

Generalul rus (KGB-FSB) DIMITRY- FONAIREFf"o'-l 2' ;i| i, - i 7l i ii 7 ; i ti, i t t u m i i s i a I Ro MAN I E I

TrateazL-ipeceidinjurult6ulafelcum!i-aidoris6fiitratattu insuli.

Formula evoluliei omului aratd in felul urmitor:

existd o Conqtiinli SpiritualS Supremd 9i existi o raliune

care se dezvoltd prinintermediul conqtiipfei personale' U^1-

tima tinde in proiesui evoluliei sale spre prima' ln cazul.rn

c'are potenliaiul lor va atinge cote egale' atunci aceste prin-

.tpii i" i" nivelul fizic sevor ridica pe planul superior invi-

)iii, i", procesul de formare a noii biomase va reincepe'

R;;;; g;tmenii destinali cregterii-raliunii' gAndirii 9i spi-

ritului. Acesta este Procesul de evolufie' de perfecfionare 9i

J" rrrrirr^" generald prin conEtientizareagi respectarea legi-

lor comune intregului Univers'

intrebarea 3: Cum ar putea fi descris in cAteva cuvinte

procesul de formare a Universului?. - - - - Rirpuns: La inceput se formeaz|un astru central care

are meniiea de a emite impulsuri de cdldurh qi de energie

a,rarrto, galaxiilor ce se formeazdinjurul lui' Acest astru'

."r" ",t"!" tot ce il inconjoard, teprezinld'de fapt acea "ax6"

in iurul cdreia totul se inv6rte'"''*-f.r-.ontinuare se formeazd galaxllle care au in

componenla lor un numdr diferit de sori' fierbinfi 9i reci'-in

jurui cdrora se rotesc planete, iar numlrul acestora este de-

ierminat in funclie de puterea solard sau' altfel spus' de

masa Ei de nivelul activit5lii acesteia'

intrebarea 4: Cum au fost primele minute ale Univer-

sului?Rispurrs, ir, afari deJaptul ci a fost o furtunX' o spi-

ra15, altceira nu gtiu nimic' iniercali sH vd adresafi sursei'

lntrebarea 5: Cum se formeazl galaxiile?

Rispuns: Astrul central cedeazd o Ptt" din.energia

proprie p6ntru formare unor agtri mai mici' Particulele care

EMIL STRAINU

sunt atrase de sori dobandesc o structuri gi o lumino zrtatesimilard cu cea a sorilor. Aceastd activitate are roc datoritdunor viteze extraordinare de deplasare a microparticulelorin jun'll soarelui. Datoritd vitezei mari, particureie se supra-incdlzesc degajAnd ciidurd. Soarele, in acelagi timp, atiagein jurui sXu pianetele in curs de formare. planetele, h r#_dul lor, se atrag reciproc gi sunt atrase, in acelagi timp, qi Jeastrul central. Acesta este modur de formare a sistemuruiplanetar de care dispunefi voi. Devierea planetei de pe tra_iectoria sa principald reprezintd un mare pericof delareceaceasta poate deveni in timp un cdldtor in Univers. Acestaeste motivul pentru care ea se rdcegte gi, in timp, se pulve_rizeaz6,.

intrebarea 6: Care este modelul general al Universu_lui, din ce anume este alcdtuif cum functioneazd qi cum se

lezv.altd, cum ajunge la rnomentul Apocalipsei qi, cum,depdqind momentul de haos, renagte?

. _ |3lp""s:,Modelul Universului poate fi cornparat cu, sit5. universul constx din sori, praneie si. serie de saterili,precum este Luna pentru voi. Luna este o planetX nedez_votrtatd, dar care influen{eaz d via(a pe pdmAnt. Existd deasernenea cornete fdrd o anurnitX func{ie. in procesulevolufiei Universul respird ca o fiinfb vie. El creste gi se dez_voltd dupi un anurnit plan pAnd la inflorirea maximd, res_pectiv pAnd la disparifie" planetele care au parcurs propriaperioadi de evolufie mor, se dezintegre aze gisunt inlocuited: qlr", planete. Acest fenomen se intAmpld rar. De reguld,este inlocuit intregui sistem solar.

Universul se extinde in rnod uniform in toate direc_fiile prin cregterea substanfei. Atunci cAnd UniversultmbdtrAnegte, celulele se dezintegreazd gi pentru cd toatdstrucfura universului poate rezistadoar in cazul unei struc-turi bine organizate, se prbbugegte toatd sita, iar particulele

Generalul rus (KGB-FSB) DIMITRY FON,4,REFFPreztiziuni despre Viitorul Lumii gi aI ROMANIEI

Universului dobAndesc o migcare haotici prin dereglarea

for{elor de atraclie.Atunci cAnd s-a emis ordinul de construire a unui nou

IJnivers, acesta trece pe un alt nivel de dezvoltare, punAnd

bazele reconstruirii a tot ceea ce a fost distrus pe o nou6structurS, mult mai bine dezvoltate. Din microparticule rea-

pare o bazd sttucturat5 care teprezintd inceputul viitoareiconstruclii. Acest proces este, de fapt, un proces infinit.

intrebarea 7: Cum putem, in linii generale, sd ne irna-

gindm Universul?Rispuns: Universul este atAt de mare, incAt nu poate

fi cuprins de ochiul omului. Este imens gi tinde sd ocupe

toate spafiile goale pentru cucerire, aga incAt este necesard

o energie colosald, energie eliberatd de planetele care qi-au

dep5git perioada de viafX. Grija Universului se rezumd lamenfinerea ordinii gi la deplasarea in continuare Pe scara

evolu{iei. lineli cont de faptui c5 existX mai multe Univer-suri, drept care putem vorbi despre Metacosrnosul ce

reuneqte toate aceste Universuri. Organul suprem de con-

ducere funcfioneazd pentru a facilita atingerea acestrri scop,

structurd datoritd cdreia totul evolueazd ascendent, progre-sjv, clar gi limpede.

lntrebarea 8: Care este structura Universului nostru?Rispuns: Doar la prima vedere putem trage conclu-

zia cdUniversul este alcituit din sectoare in care existd viafdgi ir care nu existd. Pe de altd parte, vidul cosmic, inaccesibil

ochiului urnan, este, de fapt, vialala un alt nivel molecular,iar sectoarele populate cu viafd activh se afld la distanle di-ferite unele de altele.

Galaxiile au forma unor cl5tite groase, in centrul cdrora

se afli astrul principal. Ele menlin in jurul sdtt o mulgime

de sori cu planetele 1or. Moartea sau distrugerea uneia din-

EMIL STRAINU

tre planete exercitd o influenld considerabild asupra plane-telor din apropierea sa, in special asupra intregului sistem,in general.

Dezintegrarea sau moartea unui sistem atet de binestructurat cum este sistemul solar provoacd urmdri impor-tante. Acesta este inlocuit de un nou sistem, insd nu pe loculvechi, dincatzdcd este necesard a curdfare minulioasi a lo-cului de materialele utilizate. Conform calculelor care fincont de forta gravitafional5, acesta ia nastere intr-un alt locmai indepdrtat 9i in acest fel ldrgegte gi mdregte parametriigalaxiei proprii.

Din cauza perioadei scurte de viafd, omul nu reusestesi cuprindd prin observafiile sale momentul nasterii gi almorlii agtrilor, pentru cd acest fenomen se intAmpl5 foarterar. Pe de altd parte, putem spune cd prin compararea coor-donatelor constelafiilor planetare de pe vremea Babilonuluistrdvechi cu hdrfile stelare actuale, nu toate corpurile ceregtise regdsesc in acelaqi loc. Problema nu constd in observaliilesau calculele gregite ale locului, ci, mai degrabd, in moarteaunor elemente invechite qi aparifia altor elemente noi.Acesta este modul in care viala evolueazd qi influenleazdprogresul a tot ceea ce ne inconjoar5.

Secretul constX in evolulia eficienti a lJniversului, infaptul cd trebuie s5-gi gestioneze viata fdrd pierderivizibllesau sesizabile qi in renagterea fdr5 complicafii a noilor sis-teme planetare.

Evolufia reprezint6,, de fapt, nu doar cresterea Univer-sului in volum, ci gi distribuirea calitativd a planetelor, asistemelor planetare care asigurd alimentarea suplimentardreciprocd.

Un fenomen similar poate fi observat gi in acfiuneareciprocd dintre mai multe galaxii. Sistemul de reglemen-tare trebuie s[ funcfioneze fird abateri, ceea ce este multmai dificil, in comparalie cu nagterea unor noi galaxii. Acest

10 11

Generalul rus ( KGB-F SB ) DIMITRY FONA^REFFPreztiziuni despreViitorul Lumii Ei al ROMANIEI

fenomen ar putea fi comparat in acest sens cu sdndtateaumand: tulburdrile in activitatea unui organ se manifestdprin perturbarea activitdlii altor organe.

Este important ca organismul, precum PdmAntul, sd

se elibereze de aceste planete, sd le respingd, pentru a pre-veni r[spAndirea infecfiei.

PENTRU CEEA CE SE INTAVIPTA PN PTEXETNVOASTRA SUNTETI DIRECT RASPUNZATONI.

intrebarea 9: Care sunt principiile de guvernare Uni-versului?

Rispuns: Guvernarea este orientat5 in direcfia de lacel mai mare spre cel mai mic. Cu cAt este mai mic rolul ca

importan!5, cu atAt mai mare este cAmpul de activitate pro-prlt-zisd.

Deasupra fiecdrui executant pe scard ierarhicd se afldun alt executant. Activitatea este strict organizat[. Nimenin-are tendinla de a se ridica deasupra celorlal1i, ci, dimpo-trivd, existd dorinla de a-qi face treaba la un nivel ridicat pen-tru binele fufuror. Sd lucreze prost nu se poate, pentru cd nu-ipermite nivelul dezvoltdrii personale.

Ra(iunea Supremi conduce activitatea intreguluiUnivers. Rafiunea Suprem5 reprezintd inceputul tuturorproceselor care se desfXgoard oriunde. Ea se aflX in centrultuturor, coordoneazi aceste procese gi {aciliteazd interac{i-unea pdrlilor.

Principiile de conducere sunt, in primul rAnd, dragos-tea rdbdarea, perfecfiunea, migcarea, viafa gi dezvoltareapentru atingerea scopului propus care va influenla,la rAn-

dul lor, obiectul. Respectarea acestor criterii face posibildconducerea gi, respectiv, comunicarea corectd.

Esenfa legilor de guvernare a macrocosmosului con-std, de asemenea, gi in asigurarea de bunuri pentru tofi