MYKC

CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞÞUÞÞEA))

“ La aceastã datã avem un pluton de rachete antiaeriene care executã antrenament în poligonul CapuMidia. Noi am desfãºurat activitãþile importante din Planul pregãtirii pentru luptã conform planificãriipe care am avut-o. Pot sã afirm cã, ºi în aceste condiþii, militarii din batalion s-au mobilizat exemplar ºirezultatele obþinute la activitãþile de pregãtire pentru luptã pe care le-am executat au fost foarte bune. Înaceastã perioadã, am primit în unitate ºi militari cu termen redus cãrora, în primul rând, le-am asiguratcondiþiile de cazare, am început programul de adaptare ºi vor executa activitãþile specifice pânã la ter-minarea stagiului militar. Este necesar sã ne concentrãm ºi sã ne mobilizãm forþele pentru a dovedi cãputem sã ne îndeplinim absolut toate misiunile conform standardelor ºi obiectivelor pe care ni le-am pro-pus. Consider cã nu avem motive de a nu îndeplini activitãþile specifice vieþii militare, în paralel cuajutarea acestor oameni nãpãstuiþi de soartã. Spre exemplu, chiar dacã am fost angrenaþi în aceste activ-itãþi, noi nu am uitat de acea zi importantã din istoria þãrii, 9 mai, ºi, chiar dacã la un nivel mai redus,ne-am fãcut datoria ºi am cinstit eroii neamului aºa cum se cuvine. “ (Pagina 6)

Anul VII nr. 10 (174) 31 mai 2005 12 pagini 5500 (0,55) lei

ACTUALITATE

CURIER ªTI INÞIFIC

DIN LUMEA MILITARÃ

Culise le “Operaþ iuni i Cosma”

Luni, 16 mai a.c., la Palatul Cercu-lui Militar Naþional au fost conferite,prin decret prezidenþial, distincþiile“Bãrbãþie ºi Credinþã”, “Virtutea Mili-tarã”, “Pentru Merit” ºi medalianaþionalã “Serviciul Credincios” cuînsemne de rãzboi, militarilor care auparticipat în diferite teatre de operaþii,din afara graniþelor, dupã 1990.

Informaþia geograficã a fost, este ºi va fi cheia ori-entãrii în tot ceea ce înseamnã preocupare ºi activitateumanã. De la micro la macrocosmos, orice demers decunoaºtere ºi de însuºire a lumii începe cu sensulgeografic, cu stabilirea reperelor în cadrul fizic în care

ne miºcãm. Mai multdecât atât, în ultimavreme se vorbeºte despregeografia unor fenomenesau chiar idei.

La 24 iunie 1944, Marele Stat Major român avea oimagine exactã asupra trupelor germane aflate pe terito-riul românesc1. Evident, o asemenea situaþie nu era uºorde rea-lizat ºi nici nu putea fi motivatã ºi explicatã aliat-ului german, astfel cã cei interesaþi au optat pentruîntocmirea ei printr-o operaþiune discretã, deºi extrem decomplexã. Aceastã operaþiune secretã, cu numele de cod“Cosma”, a fost încredinþatã Secþiei a VII-a a MareluiStat Major (la îndeplinirea ei a contribuit ºi Inspectorat-ul General al Jandarmeriei).

Recunoaºterea înaltei competenþe profesionale

PPaaggiinnaa 1111Blood Omen 2

Interzis celor slabi deînger, pentru cã, aici,

te joci cu dracul!

Potrivit companiei Boeing, zborul inaugural al rachetei“Delta IV Heavy” – versiunea grea – ºi-a atins obiectivele.Reuºita nu este totuºi completã, deoarece lansatorul nu aplasat pe orbita geostaþionarã macheta de satelit pe care a pur-tat-o. Succesul acestui transport, se precizeazã în revistafrancezã “Sciences et avenir”, era foarte important pentruBoeing, care s-a înscris în cursa pentru selecþionarealansatorului viitorului vehicul de transport al NASA.

Jumãtatea plinã a paharului pentru racheta Boeing

Pentru un neavizat, zona unde se con-struieºte podul, seamãnã foarte mult cu otabãrã de instrucþie. Corturi militare, unparc auto, parcul cu utilaje, o parcare pen-tru autovehiculele militare, lângã care estemontat un cort de la care se înalþã un steagcu crucea roºie, semn cã acolo este punctulmedical. Doar douã corturi cu emblemafirmei “Ursus”, montate, probabil, de cãtreun întreprinzãtor local, ceva mai departe

de tabãrã anunþã vizitatorul cã, totuºi, acolo se desfãºoarã o “chestie” civilã. Întabãrã, cortul pentru sala de mese este folosit “în afara programului” ca birou delucru: se prelucreazã foi de parcurs ºi se întocmesc celelalte acte. Totul, în zgo-motul continuu al generatorului de curent electric. (Pagina 7)

Impactul informaþiei geografice dinperspectiva integrãrii euro-atlantice

LECÞIA DE ISTORIE

Între douã îndiguiri, militarii timiºoreni autimp ºi de antrenament la Capu Midia

Interviu cu comandantul Batalionului 32 Infanterie “Mircea”, locotenentul-ccolonel Cristian DINULICÃ

BBaattaalliioonnuull 33 GGeenniiuu

Misiune de luptã în timp de pace

O istorie a celor ce au ales sã trãiascã altfelMuzeul Municipiului Bucureºti a informat, printr-un comunicat de presã, cã va organiza, împreunã cu Institutul Naþional de Medicinã

Legalã (INML) “Mina Minovici” un simpozion ºi o expoziþie de antropologie culturalã cu tema: “Excluºii. Unele suflete aleg sã trãiascãaltfel”.

Expoziþia, care va avea vernisajul pe 31 mai, ora 17.00, la Muzeul Municipiului Bucureºti, este organizatã pe douã paliere istorice:unul al spaþiului ºi celãlalt al umanului.

“Organizatorii vor sã prezinte viaþa care se desfãºoarã dincolo de lumea aºa-zis normalã. “Sãrãcia, cerºetoria, alcoolismul, abuzurileautoritãþilor, epidemiile cauzate de mizerie ºi o alimentaþie deficientã, vagabondajul, delicvenþa, sunt repere sociale care îl separã pe indi-vid, de ceea ce catalogãm drept lume normalã, pentru a-l arunca într-o lume cu reguli diferite”, se precizeazã în comunicat informând, toto-datã, cã “pentru prima oarã sunt expuse piese din colecþia INML “Mina Minovici” reflectând aspecte din existenþa nefericitã a margi-nalilor”.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Ca în fiecare miez deflorar, ºi în acest an, înpreajma Zilei

Chimiºtilor Militari, toate drumurile acestora au dus cãtre mareacetate de scaun, cum ne place sã numim ªcoala de Aplicaþie pentruapãrare NBC din Câmpulung Muscel.

La “Sunetul goarnei” patriarhului în exerciþiu al armei apãrareNBC, cum este supranumit dl.gl.bg.dr. Nicolae POPESCU, ºefulºcolii ºi inspector pentru armã – un fel de chimist al chimiºtilor –majoritatea chimiºtilor militari din toatã armata, au lãsat, pentrudouã zile, treburile curente ºi au poposit la ºcoala de pe malul Râu-lui Târgului muscelean.

Întâmpinaþi cu primar, episcop, poliþiºti, pompieri, jandarmi,oameni de afaceri locali ºi, mai ales, cu întregul ceremonial militarspecific marilor aniversãri de suflet, am avut, înainte de toate, bucu-ria revederii cu foºti colegi din breaslã, foºti sau viitori ºefi, actualisau viitori subordonaþi, dar, înainte de toate, – prieteni.

Dupã obiceiul casei, s-a adus un omagiu chimiºtilor militaricare, de-a lungul anilor, s-au dãruit, trup ºi suflet, slujirii cu devota-ment a acestei arme. ªi, pentru a nu fi lansate doar osanale, unmoment deosebit l-a constituit lansarea unei lucrãri de o incontesta-bilã valoare documentarã ºi ºtiinþificã, “noul testament muscelean”,cum l-am numit eu, respectiv “Istoria chimiei militare româneºti1917-2005”, sub semnãtura gl.bg.dr. Nicolae POPESCU ºi a col.(r)

Mihail GRIGORESCU. Istorie aistoriei, lucrarea se constituieatât ca o aducere aminte a ceea

ce s-a fãcut de-a lungul deceniilor în domeniu, dar ºi ca un instru-ment de neuitare a celor care au participat activ la fãurirea acesteia.

S-au înmânat diplome de excelenþã, s-au depãnat amintiri, s-aufãcut fotografii, s-a stat de vorbã cu noile generaþii de chimiºti mil-itari, s-au schimbat cãrþi de vizitã, s-a þinut un moment de reculegerepentru colegii plecaþi la cele veºnice.

Fiind prezent la aceste manifestãri împreunã cu colonelulLucian DIACONU, am transmis mesajul cadrelor din comanda-mentul C.1A.Trt. cu prilejul acestei zile, subliniind întreaga disponi-bilitate a comenzii acestuia pentru crearea condiþiilor de aplicaremodernã ºi constructivã a principiilor privitoare la apãrarea NBC.

Dupã vizitarea bazei materiale de instrucþie a ºcolii, dupã ce amasistat la un set de exerciþii demonstrative în Baza de instrucþie aviitorului Centru naþional de excelenþã de tip NATO pentru apãrareaNBC ºi mai ales dupã adãstarea în faþa unui pahar de vin deªtefãneºti, la agapa prieteneascã din Poligonul Valea Poienii, ne-amluat rãmas bun de la gazde ºi de la colegi cu speranþa cã, de va voiCel de Sus, ne vom mai vedea ºi la anu’. Sã trãiþi, colegi chimiºti!

A consemnat,Colonel ªtefan MITINCU

Muzica reprezentativã a Armatei va susþine un concertmarþi, 7 iunie, orele 18.00, în Sala de Marmurã a palatu-lui Cercului Militar Naþional. Conducerea muzicalã esteasiguratã de colonel Ionel CROITORU.

Sub baghetele locotenentului-colonel ValentinNEACªU a maiorului Aurel GHEORGHIÞÃ fanfara va

interpreta o suitã de marºuri semnate Ionel Croitoru, pre-cum ºi transcripþii din muzica clasicã, pe afiº fiindprezenþi compozitori precum: Ambroise Thomas, PavelStanek, Frederic Chopin, Iosif Ivanovici.

Accesul în Sala de Marmurã se face pe bazã de invi-taþie, care poate fi procuratã sunând la sediul PalatuluiCercului Militar Naþional tel. 021-313.86.80 sau 0724-991.815, ori prin ofiþerii cu cultura din unitãþi.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

SIRIA: Reuniune a liderilor teroriºti. Un înaltresponsabil militar american de la Bagdad a acuzat Siria cã arfi gãzduit o reuniune a adjuncþilor liderului terorist AbuMussab al-Zarqawi, în cursul cãreia au fost planificate recen-tele atentate cu maºinã-capcanã din Irak, relateazã agenþiaFrance Presse (AFP). “Luna trecutã, a avut loc o reuniune înSiria, între liderii insurgenþilor” care au legãturã cu al-Zar-qawi. În timpul acestei întruniri “au fost date instrucþiuni pen-tru utilizarea mai multor maºini-capcanã” în vederea comi-terii de atentate, a afirmat responsabilul citat, sub protecþiaanonimatului. El a adãugat cã, potrivit datelor existente, cincireuniuni au avut loc recent în strãinãtate, organizate în ve-derea pregãtirii de atacuri, dar a precizat cã nu ºtie dacã laacestea a participat ºi al-Zarqawi. IRAK: Medici cu armeautomate. Medicii din Irak vor avea în dotare arme automate,în conformitate cu o ordonanþã guvernamentalã menitã sãlimiteze atacurile comise de criminali deghizaþi în pacienþi,relateazã Daily Telegraph, în ediþia electronicã de miercuri,18 mai. Ministerul Sãnãtãþii încurajeazã personalul medicalsã poarte arme în deplasãrile pe teren, dar ºi în spitale, dincauza situaþiei instabile din þarã. În plus, Ministerul Sãnãtãþiia ordonat înfiinþarea unor gãrzi speciale care sã protejeze cele40 de spitale sau centre medicale din Bagdad. SUA: Pro-gram de apãrare spaþialã. Forþele aeriene americane aºteap-tã ca preºedintele George W. Bush sã aprobe o directivã refe-ritoare la securitatea naþionalã, care sã permitã instalarea înspaþiu a unor arme ofensive ºi defensive, relateazã New YorkTimes, în ediþia electronicã din 18 mai. Este de aºteptat ca easã suscite intense critici, atât din partea mai multor aliaþi aiStatelor Unite, cât ºi a unor potenþiali inamici, pe motiv cã arcrea premisele unei curse a înarmãrii spaþiale. Misiunea pre-supune proiectarea de noi arme, noi sateliþi, noi modalitãþi deluptã ºi costuri de ordinul a sute de miliarde de dolari. Pen-tagonul a cheltuit deja miliarde de dolari pentru dezvoltareaunor programe de armament spaþial ºi pune la punct planuripentru aplicarea lor. BULGARIA: Posibile patru bazemilitare americane. Statele Unite intenþioneazã sã utilizezepatru dintre bazele militare ale Bulgariei, potrivit cotidianuluiDnevnik, citat de site-ul www.novinite.com. Forþele ameri-cane doresc sã utilizeze bazele de la Graf Ignatievo, Bezmer,Novo Selo ºi aeroportul civil Sarafovo, lângã Burgas, pecoasta Mãrii Negre. Oficialii americani ºi bulgari au discutatdespre posibila amplasare a militarilor americani în mai multebaze bulgare. ISRAEL: Despre “terorismul evreiesc”.Noul director al Shin Beth (serviciile israeliene de securitateinternã), Yuval Diskin, s-a declarat îngrijorat cu privire lariscurile unei eventuale apariþii a “terorismului evreiesc”,relateazã AFP. Diskin a declarat, marþi, 17 mai, în faþaComisiei parlamentare pentru Afaceri Externe ºi Apãrare, încadrul unei reuniuni cu uºile închise, cã “trebuie pãstrat drep-tul democratic la proteste, dar este necesarã împiedicareaapariþiei unui terorism evreiesc”. El a fãcut aluzie la manifes-taþiile ample organizate de coloniºtii ºi ultranaþionaliºtii evreicare se opun planului israelian de retragere din Fâºia Gaza,prevãzutã pentru vara aceasta, ºi arestarea, în aprilie, a nouãisraelieni suspectaþi cã au planificat atentate împotrivaEsplanadei moscheelor din Ierusalim, al treilea loc sfânt allumii islamice. MAREA BRITANIE: Jack Strawîndeamnã ziariºtii la reflecþie. Ministrul britanic de Externe,Jack Straw, le-a recomandat jurnaliºtilor sã reflecteze seriosla polemica declanºatã de articolul despre presupusele pro-fanãri ale Coranului la baza americanã Guantanamo, publicatde revista Newsweek, informeazã AFP. Revista Newsweek arecunoscut cã sursa care a vorbit despre profanarea Coranu-lui la Guantanamo nu era sigurã de informaþiile furnizate.Luni, 16 mai, sãptãmânalul american a retractat articolul.Declaraþiile lui Straw vin în sprijinul reacþiilor administraþieiamericane. GERMANIA: Condoleezza Rice nu sprijinãambiþiile Germaniei în cadrul ONU. Secretarul americande Stat, Condoleezza Rice, nu susþine eforturile Germaniei dea deveni membru permanent în Consiliul de Securitate. Ea adeclarat cã “nu existã motive întemeiate pentru a acorda unloc permanent în Consiliul de Securitate unui alt membru alUniunii Europene”, în condiþiile în care “în multe privinþe,Europa are deja o politicã externã comunã”. Declaraþia a fostfãcutã în nume personal la o întâlnire cu fostul preºedinte alCamerei Reprezentanþilor, republicanul Newt Gingrich, ºi cufostul lider al majoritãþii din Senat, democratul GeorgeMitchell, care a avut loc la 5 mai. SUA: Se schimbã sis-temul de avertizare pe bazã de culori. Camera Reprezen-tanþilor a aprobat, miercuri, 18 mai, o propunere a Departa-mentului american pentru Securitate Internã de eliminare acodului de alertã pe bazã de culori în favoarea unui sistemmai clar de avertizare, relateazã Washington Post, în ediþiaelectronicã de joi, 19 mai. Potrivit noii legi, pasageriiavioanelor care folosesc Aeroportul Naþional Reagan vor fiobligaþi sã se aºeze pe scaune cu 15 minute înainte de ateri-zare, ºi nu cu 30 aºa cum prevedea legea anterioarã. (D.A.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 11.000 lei, iar banii se vor depune

în contul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sec-torului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi înevidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupãdepunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269

B 64405

C 10 / 2005

Cântã fanfara la PalatulCercului Militar Naþional

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET

GÂÂNDURI PPENTRUUN PPRIETEN

Este de la sine ºtiut cã nimeni pânã acum nu amoºtenit lumea ºi cã nimeni încã nu a moºtenitarmata. Rând pe rând, fiecare dintre noi, la timpulsorocit, predãm la magazie ceea ce am primit de-alungul carierei militare ºi, cu strângere de inimã,dar, uneori, ºi cu sentimentul datoriei bine fãcute,trecem în rezervã sau, mai bine zis, ne pensionãm.

În aceastã situaþie se aflã, în prezent, ºi unul din-tre cei mai buni prieteni ai Corpului 1 Armatã Teri-torial. Este vorba de domnul general de brigadã dr.Nicolae POPESCU, comandantul ªcolii de Aplicaþiepentru Apãrarea NBC (ºi inspector pentru armã).

Dupã ce a slujit Armata României timp de peste40 de ani, îndeplinind cele mai diverse funcþii, pânãla cea de “patriah” al Apãrãrii NBC, a venit vremeasã predea ºtafeta urmaºilor în ale chimiei militare.Prin demersul meu jurnalistic nu vreau sã-i ridicosanale ºi nici sã-l prezint altfel decât este, fiindbinecunoscut de cãtre toatã lumea.

Doresc, însã, sã-i mulþumesc pentru prietenia pecare mi-a arãtat-o, dar, mai ales, pentru bunelerelaþii pe care le-a întreþinut cu toate structurile sub-ordonate corpului nostru.

Aºa cã, în numele nostru al tuturor, sã-i urãmdomnului general cele de cuviinþã în astfel de situ-aþii ºi sã-i mulþumim fiindcã am avut posibilitatea dea fi contemporani cu Domnia sa.

Am onoarea, domnule general de brigadã dr.Nicolae POPESCU ºi “La mulþi ani!” cu prilejulapropiatei zile de naºtere.

CCoolloonneell ªªtteeffaann MMIITTIINNCCUU

În perioada 31.05 – 04.06.2005,la Colegiul Militar Liceal “Di-mitrie Cantemir”, Breaza se va

desfãºura “Olimpiada militarã de varã asportului militar liceal”. Desfãºuratãsub patronajul Statului Major alForþelor Terestre prin Biroul EducaþieFizicã, activitatea va alinia la startloturile liceenilor militari din AlbaIulia, Câmpulung Moldovenesc ºiBreaza.

Scopul competiþiei este dezvoltareaprin sport a calitãþilor, deprinderilor ºipriceperilor motrice necesare unorviitoare cadre militare ºi stimulareaactivitãþii sportive în colegiile militareliceale.

Liceenii militari se vor întrece laurmãtoarele probe: atletism, tir, biatlon,tenis de masã, baschet, handbal ºi volei.

Festivitatea de deschidere va avealoc pe data de 31.05 a.c. ºi va fi oficiatãde directorul Statului Major al ForþelorTe-restre, gl.bg. Dan GHICA-RADU.

Prima ediþie a “Spartachiadei Mi-litare de Varã” între liceele militare s-adesfãºurat în anul 1957 la Breaza. Dupão perioadã de întrerupere a acestei com-petiþii, în perioada 1960-1966, Spar-tachiada a fost reluatã, iar din 1988,aceasta s-a desfãºurat odatã la doi ani.Din anul 2001, pânã în anul 2004, au

participat, în premierã, ºi liceele mi-litare ale Ministerului Administraþiei ºiInternelor.

Potrivit noilor orientãri reforma-toare ale Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii ºi Ministerului ApãrãriiNaþionale, din acest an, competiþia,ajunsã la cea de-a XXXIV-a ediþie, vadebuta sub o altã denumire “Olimpiadade varã a sportului militar liceal”.

Programul activitãþii cuprinde:- pe data de 31.05: Festivitatea de

deschidere urmatã de desfãºurarea pro-belor de atletism (100 m plat, 400 mplat, 1.500 m plat, 4x100 m plat, sãritu-ra în înãlþime, aruncarea greutãþii) ºijocuri sportive (handbal, volei,baschet);

- pe data de 01.06 – atletism (200 mplat, 800 m plat, 4x400 m plat, sãrituraîn lungime), jocuri sportive (handbal,volei, baschet, tenis de masã);

- pe data de 02.06 – jocuri sportive(handbal, volei, baschet, tenis de masã)ºi tir;

- pe data de 03.06 – biatlon militarde varã (tragere), jocuri sportive (tenisde masã);

- pe data de 04.06 – biatlon militarde varã (alergare), festivitatea deînchidere.

Maior Emanuel BÃRBULESCU

OOlliimmppiiaaddaa mmiilliittaarrãã ddee vvaarrãã

Luni, 16 mai a.c., la Palatul Cercului Militar Naþio-nal au fost conferite, prin decret prezidenþial, distincþiile“Bãrbãþie ºi Credinþã”, “Virtutea Militarã”, “PentruMerit” ºi medalia naþionalã “Serviciul Credincios” cuînsemne de rãzboi, militarilor care au participat în diferiteteatre de operaþii, din afara graniþelor, dupã 1990.

Cele mai înalte ordine ºi distincþii militare româneºtiau fost înmânate celor 104 militari (un general, 59 deofiþeri, 4 maiºtri militari, 28 de subofiþeri ºi 12 gradaþiprofesioniºti) de cãtre ministrul Apãrãrii Naþionale,Teodor ATANASIU pentru “înalta competenþã profesio-nalã, curajul, spiritul de sacrificiu, dãruirea ºi iniþiativadovedite în îndeplinirea misiunilor de luptã încre-dinþate...”. Ministrul ATANASIU a precizat cã: “Prezenþamilitarilor români sub drapelul NATO sau al ONU, îndiferite teatre de operaþii a dat siguranþã celor rãmaºiacasã cã ameninþãrile ºi riscurile cãrora ar putea fi supuºipot fi combãtute la originea lor ºi pot fi, astfel, þinute câtmai departe de teritoriul naþional.

Mãrturisesc cã nu poate fi mai mare motiv de satis-facþie pentru un ministru decât sã primeascã mesaje deapreciere la adresa mili-tarilor sãi din parteaomologilor, a comanda-mentelor structurilormultinaþionale din careaceºtia au fãcut ºi facparte”. Ministrul Apã-rãrii le-a mulþumit mili-tarilor pentru modul încare ºi-au îndeplinitmisiunile încredinþatede Parlamentul Româ-niei.

Teodor ATANASIUa omagiat, de asemenea,memoria sublocote-nenþilor post-mortemM i h a i l - A n t o nSAMUILÃ, Iosif-SilviuFOGORAºI ºi NarcisªONEI. “Ne plecãm în

faþa lor cu tot respectul cuvenit ºile vom cinsti memoria pentru jert-fa fãcutã spre binele þãrii”.

Printre cei care au primit dis-tincþii, s-a aflat ºi generalul debrigadã dr. Ion PÂLªOIU, ºefulde stat major al Corpului 1 ArmatãTeritorial. A fost decorat cu “Ser-viciul Credincios” în gard decomandor, cu însemn de rãzboi.

Domnul general a precizat, cumodestie, cã înmânarea decoraþieireprezintã, în primul rând, o recunoaºtere a meritelor mi-litarilor conduºi pe timpul misiunilor executate în afaragraniþelor ºi, abia în al doilea rând, o recunoaºtere ameritelor personale. “Sunt recunoscãtor subordonaþilorcu care am participat la misiuni. Pot sã vã spun cã aceºtiaau dat dovadã de dãruire, disciplinã ºi profesionalism”.

Generalul de brigadã dr. Ion PÂLªOIU a recunoscutcã misiunea cea mai grea, la care a participat, a fostUNAVEM III din Angola. A fost grea din cauza întinderii

foarte mari a zonei de responsabilitatea militarilor români ºi a distanþei desute de km dintre tabere... ªi din punctde vedere afectiv, UNAVEM III a fostdificilã, deoarece, ea s-a soldat ºi cumoartea unui militar român – capo-ralul Valentin LEOVEANU – cãzut ladatorie pe timpul efectuãrii unei misi-uni. Generalul PÂLªOIU a mai sub-liniat cã “ºi în celelalte misiuni inter-naþionale au mai fost, din pãcate ºi altevictime, astfel încât, putem spune cãRomânia ºi-a dat prinosul de jertfã. Deasemenea, vã pot spune cã profesio-nalismul militarilor români ºi ajutorulCelui de Sus au fãcut ca militarii noºtrisã aibã cele mai mici pierderi, compa-rativ cu alte contingente”.

Locotenent-colonelIon PAPALEÞ

Pe platoul din faþa Batalionului 300 Logistic a avut loc marþi,17 mai, la ora 11, ceremonialul predãrii comenzii la Corpul 2Operaþional Întrunit ºi plecãrii în teatrul de operaþii din Bosnia-Herþegovina a unei noi serii de militari români care constituieDetaºamentul Olanda. Au fost prezenþi, la ceremonial, domnulmaior Iuri TÃNASE, din cadrul Biroului Operaþii Curente alSMFT ºi domnul colonel Victor MARINESCU din compartimen-tul Operaþii al Corpului 1 Armatã Teritorial.

Detaºamentul care urmeazã sã plece în Bosnia-Herþegovinaare 28 de militari, 21 dintre ei fiind, potrivit comandantului de

pluton, locotenentul Rãzvan MATEI, la prima misiune. În teatrulde operaþii, militarii noºtri vor executa misiuni de transport, încadrul batalionului logistic olandez, misiuni de pazã a bazei dinBugoino ºi alte misiuni ordonate de partea olandezã, în limitacelor stabilite în Memorandumul de înþelegere dintre Olanda ºiRomânia.

Pregãtirea pentru misiune a constat într-o etapã de pregãtire în

România, la Brigada 1 Logisticã, unde au urmat cursuri depregãtire militarã generalã ºi pregãtire intensivã la limba englezã.Dupã aceea, a urmat o altã perioadã de pregãtire în Olanda,împreunã cu militarii olandezi care vor participa, alãturi de ainoºtri, în teatrul de operaþii. Acolo s-au reluat cursurile de englezãºi, o perioadã de douã sãptãmâni, au fãcut ºcoala de ºoferi, înurma cãreia au obþinut atestatul pentru conducerea autove-hiculelor. Pregãtirea s-a încheiat cu o aplicaþie, la care a luat parteîntreg efectivul participant la misiune.

Atestatul pentru conducerea autovehiculelor era necesardeoarece, dupã cum explicã locotenentul MATEI,“Tehnica olandezã este compusã în majoritate dincamioane DAF, fiind necesarã o perioadã de aco-modare, chiar dacã acestea nu sunt extrem dediferite de cele româneºti. Sunt însã ºi camioanetrans-containere de 10t, pe care nu le avem în arma-ta noastrã, ºi este necesarã o perioadã de antrena-ment pentru învãþarea manevrãrii corecte a con-tainerului.”

Toate activitãþile detaºamentului nostru se vordesfãºura în cadrul misiunii EUFOR. În luna mar-tie, când cãpitanul Horaþiu STÃNESCU a executatrecunoaºterile, la aceastã misiune participau 46 denaþiuni. Potrivit cãpitanului STÃNESCU,partenerul olandez a optat pentru detaºamentulromânesc deoarece “ºoferii noºtri militari suntapreciaþi ca buni profesioniºti având, în plus,

avantajul experienþei în conducerea pe drumuri de deal ºi demunte.” În Bosnia este un teren asemãnãtor cu cel din CarpaþiiMeridionali, deoarece acolo se întindAlpii Dinarici.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 3ACTUALITATE

OO nnoouuãã sseerriiee ddiinn DDeettaaººaammeennttuull OOllaannddaa aa pplleeccaatt îînn mmiissiiuunnee

Bosnia - Herþegovina

Deºi, nu sunt alãturi de voi, con-sideraþi-mã prezent în aceastã zi,obiºnuitã pentru mulþi, dar cu totuldeosebitã pentru noi, ce reprezentãm,din pãcate, un trecut al atâtor fru-moase performanþe.

Ne rãmân de neuitat împlini-toarele – profesional vorbind –momente ale tragerilor de instrucþieºi de luptã, ale aplicaþiilor ºi exerciþi-ilor tactice, de mobilizare, alarmã ºiintervenþie ºi, nu în ultimul rând,eforturile de a face din cazarma noas-trã un loc binecuvântat prin fru-museþe naturalã, ordine ºi curãþenieexemplarã.

Priviþi acum, cu nostalgie, aleilestrãjuite de simboluri ale solidaritãþiiumane, toate sub mesajul (atât deputernic) ce ne spune cã un om esteOM dacã: „creºte un copil, constru-ieºte o casã ºi planteazã un pom”. Iar,toate s-au întâmplat aici, cu noi, pen-tru cã am fost legaþi de acest loc ca deo familie a noastrã, uneori mai aca-paratoare decât cea din realitate.

Copilul nostru au fost copiinoºtri, miile de oºteni care s-auinstruit aici, noi fiindu-le familiepentru o etapã esenþialã în formarealor pentru viaþã. Casa noastrã a fost

cazarma noastrã, de care ni s-a vorbitcu admiraþie cu nenumãrate ocazii.Copacul nostru rãmâne drept ºimaiestuos, dincolo de trecerea noas-trã, mulþumind mâinilor ce i-au pusrãdãcinile în pãmânt ºi l-au ajutat sãcreascã.

Sunt trei simboluri care par a dis-pãrea cu totul, dar care, cu siguranþã,vor fi perene! ªi, dacã nu întru-totul,în realitate, cel puþin vor rãmâne, fãrãtãgadã, în sufletele noastre.

Sufletul îmi este cu voi,înþelegându-vã durerea, dar inimamea este mândrã de cele realizateîmpreunã.

Dumnezeu sã ne binecuvântezecredinþa creºtinã ºi de Neam ºi sã deasãnãtate tuturor, punte peste încrân-cenarea vremurilor ce le trãim.

Vã mulþumesc ºi, întotdeauna,oriunde, mã voi mândri cu voi, cama-razii mei dobrogeni!

Colonel dr. Virgil BÃLÃCEANUComandantul Brigãzii 2 Infanterie

Uºoarã “Rovine”

1 Edmond Haraucourt, Le rondel del’adieu. (“A pleca înseamnã a muripuþin” [fr.])

Scrisoare deschisã

Batalionului 361 InfanterieMihail Kogãlniceanu

La mijlocul lunii mai, a.c.,cu prilejul Zilei Chimiei Mil-itare (Apãrãrii N.B.C.), laªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC din CâmpulungMuscel, a avut loc lansareacãrþii “ISTORIA CHIMIEIMILITARE ROMÂNEªTI –1917-2005”.

Apãrutã în condiþii graficede excepþie, la Centrul Tehnic al Armatei, lucrarea este operaunor oameni legaþi trup ºi suflet de existenþa acestei arme,jumãtate din cei 86 de ani de când fiinþeazã chimia militarã,petrecându-se sub ochii lor, ei înºiºi fiind parte activã a fãu-ritorilor acestei istorii. Este vorba despre generalul debrigadã dr. Nicolae POPESCU, ºeful ªcolii de Aplicaþiepentru Apãrare N.B.C. (ºi inspector pentru armã) ºi col.(r)profesor Mihail GRIGORESCU, ofiþer chimist cu statevechi de platã în cadrul ºcolii.

Dedicatã, dupã cum au consemnat autorii, “tuturor celorcu pasiune pentru meseria armelor”, cartea se întinde pe par-cursul a trei pãrþi, 14 capitole ºi 23 de anexe, beneficiind deun cuvânt înainte din partea domnului prof. univ. dr. EugenBÃDÃLAN.

Prin format ºi conþinut asemãnându-se cu un adevãratnou testament al Apãrãrii N.B.C., numit de mine “Noul tes-tament de la Muscel”, între coperþile cãrþii se regãsesc doc-umente, fapte, fotografii, dar, mai ales, oamenii care, de-alungul vremii, au contribuit la ascensiunea ºi menþinereaApãrãrii N.B.C. în rândul specialitãþilor militare contempo-rane.

Deºi, prin conþinut, am fi tentaþi sã credem cã lucrareaeste adresatã numai chimiºtilor militari, ea se constituie ºiîntr-un bogat fond documentar pentru o eventualã istoriemilitarã româneascã în variantã revãzutã ºi adãugitã.

Aºadar, recomandând-o ca pe o lecturã utilã tuturor mi-litarilor, doresc sã adresez felicitãrile mele pentru demersulistorico-literar al autorilor, iar eventualilor cârcotaºi, sã facã,pe viitor, ceva ºi mai bun.

Colonel ªtefan MITINCU

“NOUL TESTAMENT DE LA

MUSCEL”

PREZENTARE DE CARTE

Recunoaºterea înaltei competenþe profesionale

Apariþiile anterioare ale publicaþiei noastre pot fi descãrcate, în format pdf, din pagina Web a Stat-ului Major al Forþelor Terestre (www.forter.ro), cu un clic pe butonul pentru publicaþiile SMFT.Fiºierele, care nu depãºesc 600 Kb, pot fi deschise cu aplicaþia Acrobat Reader.

“Curierul armatei” pe site-ul Web al S.M.F.T.

“Partir c’est murir un peu” 1. Un vers devenit dicton, care ascunde unmod elegant în care se poate ºterge, cu discreþie, o lacrimã. Pentru cã, peoriunde am trece, lãsãm, inevitabil, câte ceva din noi. Primim în schimbamintiri, nostalgii ºi, uneori, regrete. Ne transformãm, pe nesimþite, îndepozitari de imagini trecute, de senzaþii trecute, de gesturi trecute. La elefacem apel, din când în când, cu dragoste ºi emoþie, când lucrurile s-autransformat deja în amintiri.

Pe timpul executãrii misiunii de documentare din Irak,am discutat ºi cu plutonierul major Valentin ZAMFIR,comandantul unei grupe de cercetare de geniu ºi mecanicconductor.

Sunt aici din august 2004, adicã de 6 luni. Mai avem câtevazile ºi ne întoarcem acasã. Chiar dacã plec, eu cred cã Irakul esteo þarã care are nevoie de ajutor. De altfel, tot pentru acest lucruam venit ºi noi aici. Înaintea noastrã au mai fost români. Civili.Ei au lucrat în oraº, la silozul de la intrare, la sistemele de irigaþii.Existã chiar un parc auto în perfectã stare, pe care autoritãþilelocale îl pãzesc în ideea cã românii se vor întoarce ºi vor lucra larefacerea þãrii lor.

Oriunde oprim ºi vãdsteagul românesc, irakieniine salutã ºi au numaicuvinte de laudã la adresanoastrã. Vorbesc, de aseme-nea, foarte frumos cu noi.Cei care lucreazã în bazã auînvãþat ºi câteva cuvinteromâneºti. Pe viitor, enevoie de foarte multãmuncã ºi foarte multe aju-toare pentru cã, aceºtioameni sunt foarte sãraci.Copiii lor, ori de câte oritrecem pe lângã ei, întindmâinile ºi cer apã ºi mân-care.

Dar, în afara oamenilorde rând, cu care vorbim ºi ne înþelegem ºi sunt deosebiþi,acþioneazã grupurile teroriste care nu au suflet ºi milã pentruoamenii lor, ce sã mai zic sã-i ajute pe strãini. Faþã de aceºtia “nuau mamã, nu au tatã”.

Eu am mai executat douã misiuni în Bosnia (în ‘96–’97 ºi2002–2003), dar condiþiile de aici, din Irak sunt cu mult mai

dure. Inclusiv clima ºi condiþiile detrai. Aici se impune, permanent, omai mare luciditate ºi rapiditate în luarea deciziilor. Este nevoie,totodatã, sã te gândeºti de mai multe ori înainte de a face ceva.

Pe timpul activitãþii noastre de aici au fost mai multemomente sau praguri pe care le-am depãºit. Am simþit cã Dum-nezeu este alãturi de noi, românii.

Toþi, în sinea noastrã, credem în Dumnezeu, iar aici, departede casã, în momentele grele, speranþa e în credinþã. E adevãratcã, de multe ori, luaþi de val, uitãm sã ne închinãm. Dar, primadatã, în momentele grele, ne facem cruce. Eu am mai fãcut ºialte lucruri, în acest sens, pentru cã aºa am crezut eu. Am adus

din þarã o candelã pe caream pus-o deasupra capuluiºi, pe care, ori de câte ori afost sãrbãtoare, am aprins-o.Am adus ºi lumânãri,tãmâie, cãrbuni. Duminicasau la sãrbãtori, aprindeamtãmâia ºi mergeam princamere. Cu toþi ne rugãm laDumnezeu sã ne ajute sãajungem la capãtul misiu-nii. ªi am ajuns. Eu ºtiusigur, cã Dumnezeu ne-aajutat. Simþi acest lucruatunci când treci pringreutãþi.

La douã, trei zile dupãce am ajuns în teatrul deoperaþii, fiind în campul

Alfa, ne pregãteam sã venim aici la Al Hillah. Pe timpul îmbar-cãrii a avut loc un atac asupra bazei cu 15 bombe de aruncãtor.Atunci am realizat cã aici, în Irak, se poate muri uºor. Amdescoperit cã, acum, poþi povesti sau râde cu cineva, pentru ca,dupã numai câteva secunde, sã nu mai ai cu cine vorbi. Acel ataca fost “Botezul focului”!

Pe timpul unei inspecþii la poduri, ne-am oprit în campulucrainienilor pentru a ne odihni peste noapte. Baza era atacatã cumortiere, noapte de noapte. Nici noi nu am scãpat. Dupã ce ne-am culcat în corturi, a început atacul. Când am deschis ochii,eram sub cerul liber. Corturile dispãruserã.

V-am povestit aceste evenimente pentru a întãri ceea ce amspus: acolo sus cineva ne iubeºte. Acum au trecut, cu toate, ºisper cã aºa vor trece ºi pentru cei ce ne-au schimbat ºi se vorîntoarce sãnãtoºi acasã. Dumnezeu sã fie cu ei!

Cel mai bine ne-am împãcat cu salvadorienii. Poate avem ºiacelaºi spirit latin. Ne-am înþeles perfect ºi, cu puþin efort, am fiputut avea un vocabular comun. Dacã, dupã cuvintele pro-nunþate, mai puneam un “o”, ei ne înþelegeau când vorbeamromâneºte. În loc de lup ziceam lupo, în loc de tort – torto etc.

Ne-am înþeles foarte bine ºi cu ungurii. Lituanienii erau maireci. Discutam doar probleme de serviciu. Dar noi nu puteamvorbi numai despre armatã. Atunci vorbim despre viaþa perso-nalã, despre familie... Asta te rãcoreºte, te face sã fii altfel.

Cu ucrainienii ne-am înþeles, de asemenea, extraordinar. Laprima misiune mi s-a stricat TAB-ul în apropierea campului lor.Ne-am dus în bazã, le-am explicat cã am avut probleme ºi le-amcerut ajutorul. Cel cu care am vorbit m-a trimis sã alimentez maiîntâi maºina de luptã ºi apoi a spus cã mã va ajuta. Apoi a venitun ucrainian zicând: “Ãi, ºi s-o stricat cãruþa în drum. Ce faci,‘ai?” ªtia româneºte ºi alãturi de el alþi trei, patru. Spuneau cãpãrinþii lor sunt din Basarabia. Mi-au dat ce am avut nevoie, darnu m-au lãsat sã pun mâna pe vreo cheie. Au fãcut ei totul. Niºteoameni cu un suflet mare. Orice problemã se putea discuta cu ei.De altfel, eram de aceeaºi parte a baricadei. Am fost invitat, chiarºi la botezul unui copil nãscut pe timpul cât tatãl lui se afla înmisiune în Irak.

Acum mai sunt trei zile ºi mã întorc acasã. Nu-mi vine sãcred. Când mã gândesc cã trebuie sã-mi strâng lucrurile, am sen-zaþia cã trebuie sã mã mut în alt camp.

A consemnat locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Printre cei care au sosit primii la linia de finish în concursul de patrulã, la spartachiadade iarnã de la Rânca, s-a numãrat ºi plutonierul adjutant Alexandru LOGIN. A trecut de 50de ani ºi, dupã cât se pare, aerul tare de munte ºi efortul cerut de alergarea pe schiuri, încãnu îi pun probleme. Surpriza devine ºi mai mare, atunci când, adjutantul LOGIN povesteºtecum ºi-a început “cariera” de sportiv: “în 2003, alergând pe malul mãrii, la Capu Midia”. Aînceput cu 3 km ºi, dacã a vãzut cã “þine”, a crescut tot mai mult pânã a ajuns la 21 km, câtmãsoarã un traseu de semi-maraton.

Înscris la CSM Cluj-Napoca, unde este legitimat din 2003, participã la toate concursurilepe care Federaþia Românã de Atletism le organizeazã pentru veterani. “Am participat laCampionatul Naþional de Atletism în salã, organizat în 2004, la complexul <<Lia Manoliu>>din Bucureºti, unde am obþinut locul 3 la 800 m ºi locul 4 la 3000 m”.

În vara aceluiaºi an aparticipat la concursulnaþional de atletism pepistã ºi s-a clasat pe loculal doilea la probele de400m, 800m ºi 5000 m.

Alãturi de dumnealuia participat, mai tânãrulsãu coleg, plutonierulmajor Tibor GAL. Estesubofiþer de muzicã ºiface sport de performanþãde peste 20 de ani. Aînceput de când era mili-tar în termen. A învãþat sãschieze ºi a participat laprima spartachiadã.“Concurez mai mult lacompetiþiile de varã,deoarece eu am practicatatletismul. Sunt alergãtorde fond ºi am participat lapeste 20 de maratoane”.

A reprezentat ArmataRomânã de douã ori la

concursurile din Elveþia, iar în 1997, a ajuns vicecampion mondial la Bienn. “Dacã am fãcutsport de performanþã, în mod automat, m-am angrenat în toate concursurile militare: cele deiarnã, apoi concursurile de orientare”. Cu acestea din urmã a ajuns în Finlanda, ocazie cucare a putut vedea ºi nordul continentului. Au urmat apoi concursurile militare de varã, cro-sul din toamnã ºi cercul s-a închis în februarie, anul acesta pe pârtia de la Rânca, unde a con-curat la probele de patrulã ºi de biatlon. “Traseul a fost chiar mai uºor decât cele pe care con-curez la competiþiile internaþionale. Însã, cei 40 de ani pe care-i am, au cam început sã îºispunã cuvântul ºi mã refac mai greu. De aceea, nici nu am mai participat la toate probele”.

La festivitatea de premiere care a avut loc pe platoul din faþa cabanei militare, locþiitorulcomandantului Corpului 1 Armatã Teritorial, generalul de brigadã dr. Ion BÂRLOIU, aremarcat longevitatea sportivã a celor doi veterani atrãgând atenþia mai tinerilor concurenþiasupra seriozitãþii cu care trebuie privitã ºi aceastã laturã a pregãtirii militare.

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

De la primele contacte cu mediul militar,printre primii subofiþeri pe care i-am remarcat afost ºi ºeful Biroului Documente Secrete, cum senumea pe atunci compartimentul documenteclasificate. Fiindcã mai toþi proveneau din rândulcelor mai buni subofiþeri, mãrturisesc faptul cãi-am privit, atât cu admiraþie - deoarece pãrea cãei ºtiu tot ce miºcã în armatã - dar ºi cu oarecarefricã, în sensul cã, respectivii aveau acces la celemai înalte sfere din unitate ºi nu prea acceptam sãnu fie trataþi ca atare.

Încetul cu încetul, de la simpla înregistrare acaietului comandantului de pluton, continuând curedactarea unui raport personal ºi pânã la expe-dierea corespondenþei, am parcurs toate fazeleposibile ale legãturii cu lucrãtorii din cadrulC.D.C-ului, culminând cu instruirea ºi coor-donarea acestora în calitate de expert în protecþiainformaþiilor clasificate.

În acest mod, am cunoscut zeci de maiºtrimilitari, subofiþeri ºi p.c.c. care ºi-au fãcut omeserie de suflet din gestionarea “direcþieimanevrãrii hârtiilor” care, de la an, la an, parcã înciuda tuturor modernizãrilor de ordin electronic,nu numai cã nu s-au redus, dar s-au înmulþit într-un ritm demn de o cauzã mai bunã.

Foarte buni cunoscãtori ai instrucþiunilor învigoare, de la Legea 72, privind pãstrarea secre-tului de stat, la I.D.S.-92 ºi pânã la P.I.C.-urileactuale, te puteau sfãtui în orice domeniu privindlucrul cu documentele clasificate, dar, în acelaºitimp, te admonesteazã pãrinteºte pentru oriceneregulã constatatã. Dacã le picai la suflet, eraiun om “fãcut”, în sensul cã nu þi se refuza nici olucrare, aveai trecere la dactilografe ºi mai aflai,în afarã de rând, ceea ce-þi pregãteau eºaloanelesuperioare. Dacã, însã, nu te aveai “pe bune” cuºeful B.D.S., erai echivalat cu un orfan de lacãminul de copii... Nimic din ceea ce fãceai nuera bun, totdeauna întârziai cu lucrãrile urgente,corespondenþa n-o primeai decât dupã expirareatermenului de rezolvare. Aºadar, nimic mai rãu.

Pot sã spun cã, din acest punct de vedere, amavut noroc. De fapt, repartiþia norocului întremine ºi cei din C.D.C.iuri a fost reciprocã, în sen-sul cã, am colaborat întotdeauna perfect, de-a lun-gul timpului, rolurile inversându-se, în sensul cã,din învãþãcel m-am transformat în formator delucrãtori în acest domeniu deosebit de importantal activitãþii cotidiene din armatã.

Am cunoscut oameni minunaþi care ºi-au de-dicat întreaga viaþã lucrului special cu docu-mentele clasificate. În unitãþile care mai existãîncã, se mai simte ºi acum prezenþa personalitãþiilor, având un profund simþ al datoriei, dar ºi oloialitate greu de detectat la alte categorii de per-sonal. Graþie activitãþilor, cazurile de pierdere aunor documente clasificate au fost extrem de rareîn armatã. ªi, datoritã activitãþii lor, s-a asigurattrierea, îndosarierea ºi arhivarea a sute de kilo-metri de documente. Dacã ordinele, în toate pla-nurile, s-au transmis ºi au ajuns la timp, la desti-naþie, un merit au ºi ei. Dacã trecerea, periodicã,de la unele reglementãri în domeniu, la altele, s-afãcut firesc, fãrã sincope ºi greutãþi majore, acestlucru nu s-ar fi putut întâmpla fãrã contribuþia lor.

În afarã de activitatea pe linie de C.D.C.,ºi-au îndeplinit ºi celelalte îndatoriri specificesubofiþerilor sau p.c.c. privind pregãtirea speci-ficã armei. Aº putea spune cã, încã de pe atunci,erau un gen de consilieri neoficiali ai coman-danþilor cãrora le erau subordonaþi.

Demersul meu jurnalistic se vrea a fi unomagiu adus prietenilor din acest domeniu carenu mai sunt în activitate, dar ºi un prilej de adu-cere în prim plan a celor care în prezent suntC.D.C.-iºtii structurilor militare contemporane.Nu vreau sã amintesc nici un exemplu concret,pentru a nu nedreptãþi pe careva, dar sunt convinscã cei care mã cunosc, ºi nu numai, vor înþelegecã m-am gândit la ei, tuturor urându-le activitaterodnicã în armatã, pentru a duce pe mai departetradiþiile unei ocupaþii, dar ºi profesii, deosebite.

Colonel ªtefan MITINCU

C.D.C. - iºtii, între datorieºi loialitate

VIAÞA ÎN MOZAIC Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005Pagina 4

Am simþit cã Dumnezeu ne este alãturi

Asaltul veteranilor

Informaþia geograficãa fost, este ºi va ficheia orientãrii în tot

ceea ce înseamnã preocu-pare ºi activitate umanã. Dela micro la macrocosmos,orice demers de cunoaºtere ºi de însuºire a lumii începe cusensul geografic, cu stabilirea reperelor în cadrul fizic încare ne miºcãm. Mai mult decât atât, în ultima vreme sevorbeºte despre geografia unor fenomene sau chiar idei.Acest lucru ne trimite cu gândul la nevoia orientãrii ºi acãutãrii unor sensuri ºi locuri exacte în chiar creaþiile idea-tice ale omului. În acest fel, sintagma “informaþiegeograficã” spune mult despre importanþa ce i se atribuie.În Politica Geospaþialã a NATO, ea are drept corespondentinformaþia geospaþialã, care înseamnã realitãþi desprepãmânt ºi atmosfera acestuia referenþiate prin poziþiegeograficã ºi aranjate într-o structurã coerentã. Suntincluse date topografice, aeronautice, hidrografice, ima-gini geore-ferenþiate, elemente de planimetrie, relief, te-matice, produse geofizice, date, informaþii, publicaþii ºimateriale.

Extinderea posibilitãþilor tehnice de însuºire ºi redare ainformaþiilor geografice coroboratã cu nevoile ºi comenzilemereu crescânde ale socialului tot mai complex au condusla o adevãratã explozie a modurilor de manifestare a dome-niului. Abordarea subiectului poate fi fãcutã de pe multi-ple planuri, direcþii, modular, d.p.d.v. tehnic sau tehnolo-gic, etc., dar ºi în baza distincþiei care împarte beneficiariiinformaþiei geografice în militari ºi civili. Bineînþeles cã,ºi aici, existã întrepãtrunderi dacã ne gândim cã sunt uneleinformaþii produse de militari numai pentru utilizatorii dinSistemul Naþional de Apãrare, altele ºi pentru civili, dupãcum sunt unele informaþii produse de civili pentru uzulmilitar sau altele pentru cel civil. Pot exista chiar ºi infor-maþii create în comun pentru uzul numai a uneia dintrepãrþi sau a ambelor.

Integrarea euro-atlanticã a României impune însã mo-dificãri importante de tratare a informaþiei geograficedintr-o multitudine de perspective.

În primul rând, se impune alinierea la Poli-ticaGeospaþialã NATO, document politico-militar programa-tic care urmãreºte asigurarea capabilitãþilor necesarerãspunsului adecvat schimbãrii mediului de securitate ºi anoilor abordãri privind reacþia la actualele provocãri ca ºila cele posibile în viitor. Acest lucru trebuie fãcut, având înatenþie, pe de-o parte, utilizatorul informaþiei geografice,dotarea sa actualã, ca ºi aceea de perspectivã sau pro-cedeele de acþiune, iar, pe de altã parte, necesitatea casuportul informaþiei ºi conþinutul acesteia sã cuprindã celenecesare acþiunii, inclusiv posibilitatea upgradãrii, a multi-plicãrii modulare ºi, mai ales, a interconectãrii cu alte sursefurnizoare sau utilizatoare într-un sistem coerent. Aceastãcoerenþã presupune, la rândul ei, asi-gurarea utilizãrii unorsisteme de lucru identice sau compatibile începând de laaspectul pur ºtiinþific legat de baza matematicã a infor-maþiilor geografice, mergând la folosirea de tehnicã ºitehnologie de acelaºi tip sau asemãnãtoare de creare ºi uti-lizare a informaþiei ºi pânã la realizarea schimburilor com-patibile.

Asta presupune expertizã, dar ºi furnizarea reprezen-tãrii naþionale cu autoritatea corespunzãtoare domeniuluicare, în cazul nostru, este structura de specialitate a Minis-terului Apãrãrii Naþionale. În acest loc, se lucreazã în

aceastã perioadã la adoptarea Legii privind asigurareageograficã, procurarea, deþinerea ºi gestionarea informaþi-ilor geografice de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale, do-cument care-ºi propune sã rezolve punctul 18 – Respon-sabilitãþi naþionale – din Directiva bi-strategicã a politiciigeospaþiale. Adoptarea legii urmãreºte ºi prezentareacadrului normativ care sã permitã delimitarea rãspunde-rilor ca ºi asigurarea activitãþii necesare.

Ea reprezintã un proces firesc într-un stat de drept încare cheia de boltã a oricãrei activitãþi sociale trebuie sã fienorma reprezentatã, în cazul de faþã, prin lege.

Mutaþiile care au avut loc în privinþa tratãrii informaþieigeografice din perspectiva integrãrii euro-atlantice, ca ºicele care vor veni ca urmare a funcþionãrii în cadrulalianþei au în vedere omul ca utilizator de informaþie. Prac-tic, schimbãrile domeniului privesc întreaga populaþie a

þãrii, dar factorii responsabili de instruirea cetãþeanului tre-buie sã aibã în vedere diferenþierile ca necesar de formarepentru creatorul de informaþii geografice ca ºi cele pentruutilizator.

Specializãrile în rândul creatorilor ºi furnizorilor deinformaþii geografice sunt mai multe ºi mai complexedecât puteam sã ne imaginãm în urmã cu câteva decenii,iar perspectiva pare sã însemne o sporire a acestei tendinþe.

În egalã mãsurã putem vorbi de aceastã realitate ºi deaceeaºi tendinþã ºi în rândul utilizatorilor, ba mai multdecât atât, nevoile acestora determinã întrepãtrunderi ºiinterdisciplinaritate.

Generarea informaþiei geografice ºi pregãtirea pentruutilizarea ei cuprinde baze de date comune sau softwarease-mnãtoare, atât pentru specialistul care lucreazã lapregãtirea “cãºtii inteligente” a infanteristului viitorului,cât ºi pentru cel care lucreazã la sisteme GIS care sã con-tribuie la auto-matizarea proceselor derulate la niveluladministraþiei pu-blice locale.

Indiferent dacã accepþi-unea pentru sintagma “infor-maþie geospaþialã” este aceeadin documentul “PoliticaGeospaþialã NATO” sauaceea de “geometrie ºi po-

ziþie geograficã”, cum apare în unele publicaþii româneºtimediul geografic este acelaºi, iar diferenþele de tratare þinmai degrabã de comanda socialã, de nevoile de utilizare.

România nu se poate sustrage proceselor evolutive înprivinþa creãrii furnizãrii ºi utilizãrii informaþiei geograficefãrã urmãri negative. Acest lucru a fost înþeles de cãtrespecialiºti chiar ºi înainte de 1990, fapt care a generatcolaborãri în limitele impuse de regimul politic. Orientareaspre ceea ce este nou ºi superior în domeniul informaþiilorgeografice nu s-a schimbat. Dimpotrivã, am putea spune cãexistã strãduinþe pe multiple planuri pentru articularea pefenomenul geografic euroatlantic ºi pentru punerea în va-loare a posibilitãþilor proprii. Dimensiunile la care trebuiesã o facã, reclamã folosirea tuturor resurselor capabile sã seintegreze ºi sã asigure gestionarea domeniului într-un modunitar, normat ºi coerent. Coerenþa, în acest caz, nu trebuieredusã la cea tehnicã sau tehnologicã de asigurare abazelor de date ºi a informaþiilor geografice ci, trebuieextinsã în ideea în care utilizarea acestora sã aibã sensurilepracticate în spaþiul euroatlantic. Se creeazã posibilitateaunui dialog sincronic între administraþii din zone diferiteca ºi aceea a unor transferuri rapide de resurse cu potenþialsporit de progres, atât pentru transformarea mediului fi-zico-geografic, cât ºi pentru cel al mediului de afaceri,inclusiv al protejãrii ºi prezervãrii mediului natural. Uti-lizarea informaþiei geografice în aplicaþii informatice des-tinate administraþiilor locale, sau centrale, ca ºi a altorunitãþi economico-sociale civile poate însemna ºi creºtereaposibilitãþilor de utilizare la nevoie a acestora în scopurimilitare.

Genurile ºi tipurile de acþiuni militare s-au modificatra-dical faþã de cele consacrate ca fiind clasice de cãtrecele douã rãzboaie mondiale.

Provocãrile asimetrice aduc ºi nevoi de rãspuns pemãsurã. Spre exemplu acþiuni teroriste sau ameninþãri carevizeazã transportul sau depozitarea de gaze sau substaþepe-riculoase atrag necesitatea utilizãrii informaþiilorgeografice specifice traiectelor ºi spaþiilor în cauzã. Impor-tant este ca astfel de informaþii sã existe într-un format uti-lizabil de cãtre forþele de intervenþie, compatibil cu cele-lalte informaþii geografice folosite în sistemul apãrãrii ºicu preluarea într-un cadru normat. ªi exemplele de acestgen pot continua pentru o mulþime de situaþii ipotetice.

Faptul cã unele mãsurãtori ºi crearea unor baze de datese realizeazã astãzi mai uºor cu tehnicã ºi tehnologii mo-derne, nu înseamnã o diminuare a nevoii de informaþiigeografice sau o micºorare a muncii pentru crearea lor, cidoar existenþa unor mutaþii calitative în întreg domeniulasigurãrii geografice.

Putem, deci, concluziona cã integrarea euro-atlanticã aduce cu sine o creºtere a nevoii de informaþiigeografice, atât din perspectiva utilizatorului militar,cât ºi a celui civil, concomitent cu o diversificare fãrãprecedent privind genurile ºi tipurile, precum ºi osporire a complexitãþii acestora.

Locotenent-colonelGeorgel RUSU

((uurrmmaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))

Manevra de forþe ºi mijloaceÎn ciuda unei dotãri tehnice superioare, forþele ruseºti

s-au dovedit ineficiente în a-i pune pe ceceni în situaþii deza-vantajoase. Cecenii au cunoscut teritoriul, fapt ce le-a permissã treacã peste faptul cã erau slab înarmaþi ºi nu aveau o con-ducere eficientã. Singura excepþie în executarea unor formede manevrã a constituit-o folosirea de cãtre ruºi a eli-copterelor de luptã ºi de transport. Trupele ruseºti executaumanevre uºor de anticipat, chiar ºi vestitele trupe SPETZ-NAZ s-au dovedit ineficiente în manevrele lor, în special,datoritã problemelor de comandã ºi control ºi a lipsurilor deechipare. Planurile ruseºti ilustrau o serioasã lipsã de flexi-bilitate. Pe timpul luptelor ofensive, când rezistenþa cecenãîngreuna desfãºurarea planurilor, în loc sã adapteze planul,ruºii continuau cu atacuri frontale.

Unitatea de comandãLegat de problemele de conducere, singura cauzã ºi cea

mai importantã ce a stat la baza înfrângerii ruºilor în Cece-nia, a fost determinatã de disensiunile dintre diferiteleniveluri de comandã ºi categorii de forþe. Aceastã lipsã deunitate a afectat efortul ruºilor, încã din prima zi a conflictu-lui. Neînþelegeri au existat la fiecare nivel, de pe holurile dela Kremlin, pânã în corturile din preajma oraºului Groznîi. Întimp ce preºedintele Boris Elþîn anunþa diferite propuneri depace sau acorduri de încetare a focului, comandanþii sãi mi-litari desfãºurau acþiuni de luptã agresive. Nici generalii dela Moscova, nici soldaþii nu au înþeles cine este de fapt con-

ducãtorul operaþiei.Forþele aeriene nuerau prea îngrijoratede situaþia trupelor deuscat ºi nu se oboseausã le acorde sprijin (ei

refuzau sã zboare în zonele unde acþionau trupele SPET-SNAZ). La toate acestea, se adãugau desele conflicte dintrerecruþi ºi militarii cu contract. Soldaþii rãniþi, aparþinândMinisterului Apãrãrii, nu erau primiþi în facilitãþile medicaleale Ministerului de Interne. Puþini din cei ce purtau uniformãmilitarã reuºeau sã se bucure de respectul politicienilor de laMoscova. Aceastã confuzie generalã ºi lipsa de cooperare,plecând din vârfurile conducerii, a condus la ordine contra-dictorii ºi la un efort operaþional foarte slab coordonat.“Rãzboiul a arãtat cât de adânc erau divizate forþele armateruseºti. Nu este numai lipsa de cooperare dintre trupeleMinisterului de Interne, al Apãrãrii ºi Biroul Federal deContrainformaþii, dar ºi dintre comandanþii de unitãþi ºisuperiorii lor, ceea ce este foarte alarmant. Structurilesuperioare de comandã ruseºti erau pline de carieriºti, ceeace a fãcut sã nu existe nici un concept de solidaritate profe-sionalã.”

SecuritateaDe multe ori, cecenii au cunoscut planurile ruºilor înain-

tea comandanþilor din zona de operaþii. Atât fostul secretar alConsiliului de Securitate, cât ºi ºeful grupului rusesc denegociatori, s-au plâns cã, undeva, la nivel înalt, existauscurgeri de informaþii între comandanþi ºi conducãtoriipolitici de la Kremlin. Aparent, cecenii cunoºteau fiecareacþiune majorã a ruºilor: de la atacul iniþial din decembrie1994, pânã la desfãºurarea forþelor în Groznîi, din august1996. Una dintre cele mai flagrante scurgeri de informaþiis-a produs în iunie 1995, când o companie de luptãtoriceceni s-a strecurat prin graniþa de nord a Ceceniei, în

Stavropol ºi a capturat un spital de linie. Nici la nivel tactic,securitatea nu era mai bunã. Cu o disciplinã bolnavã, prosthrãniþi ºi aprovizionaþi cu materiale pentru luptã, deseoribeþi, soldaþii ºi-au îndeplinit în cel mai ineficient mod misi-unile de luptã. Tacticile ruseºti au agravat inabilitatea lor dea securiza zona acþiunilor de luptã. Pe mãsurã ce luptele con-tinuau, iar acþiunile ruseºti deveneau tot mai greu de condus,rãspunsul cecenilor devenea tot mai disperat. Aproapefiecare cecen devenise un luptãtor de guerillã, fãcândmãsurile de securitate tot mai greu de pus în practicã.

SurprindereaDin nou, cu excepþia atacurilor din aer, forþele cecene

pãreau a fi foarte bine informate asupra acþiunilor importanteale ruºilor. Atacul iniþial i-a gãsit pe ceceni pregãtiþi, aºtep-tându-i. Pavel Graciov l-a asigurat pe Dudaev, dupã întâl-nirea acestora, cã nu va fi nici o acþiune militarã împotrivacecenilor. În loc sã aºtepte, sã întocmeascã un plan deînºelare eficient, ordinul de acþiune a sosit dupã 72 de ore.

SimplicitateaPentru a coordona atât de multe elemente dispersate,

implicate într-o acþiune de luptã modernã ºi sã transformiacþiunea în ceva “simplu”, necesitã o pregãtire îndelungatã,intensã ºi un stil de conducere modern. În Cecenia, forþeleruseºti au demonstrat cã nu ºtiu sã acþioneze coordonat. Prinlipsa de experinþã ºi interoperabilitate, unitãþile ruseºti arã-tau ca niºte menajerii ºi nu au atins niciodatã simplicitatea,rezultatele lor fiind analizate la sfârºitul rãzboiului, de cãtreun ofiþer rus de informaþii: “Au existat mulþi ºefi ridicoli,care ºi-au adus o mulþime de soldaþi, dar nici unul nu a ºtiutcum sã transmitã un ordin care sã-i sensibilizeze pe sol-daþi.”

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 5

Primul rãzboi ruso - cecen: 1994 - 1996

ÎÎnnccããllccaarreeaa pprriinncciippiiiilloorr lluupptteeii aarrmmaattee

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))Locotenent-colonel Marius POTÂRNICHE

Impactul informaþiei geografice din perspectivaintegrãrii euro-atlantice

— S-a scurs mai mult de-o lunã, de când Batalionul 32Infanterie “Mircea” participã activ la înlãturarea catastrofeinaturale din Banat. Cum rezumaþi activitatea de pânã acum aunitãþii pe care o comandaþi?

— Aº vrea sã specific, încã de la început, un lucru: începândcu data de 18 aprilie, cadrele militare din batalion ºi celelalteefective nu au avut nici o zi de rãgaz, nici o zi de repaus. Chiardacã, în aceastã perioadã, au fost sãrbãtori religioase importante,precum Sfântul Gheorghe, Floriile, Sfintele Paºti, în fiecare zi,am avut intervenþii de diferite misiuni, conform solicitãrilororganelor administraþiei locale. Fãcând un bilanþ al activitãþii,vreau sã vã spun cã, pânã la aceastã datã, am participat cu unefectiv de peste 600 de militari, însumând 650.000 de ore delucru efectiv, cu tehnica militarã din dotarea unitãþii care, pânã laaceastã datã, a parcurs peste 12.300 km. Am pus la dispoziþiaorganelor locale, în vederea asigurãrii condiþiilor de viaþã pentrusinistraþi, 500 de saltele cu pãturi ºi paturi, corturi de comanda-ment, mese, scaune ºi altele. Efectivele au participat, în principal,la evacuarea persoanelor sinistrate, la consolidarea ºi refacereacelor douã rupturi ale digului din zona Crai Nou, la transportulalimentelor ºi ajutoarelor pentru sinistraþi în zonele afectate,transportând, în aceste zone, în jur de 450 t alimente, apã mine-ralã ºi apã menajerã. Am fost implicaþi, de asemenea, cu întregulefectiv, la descãrcarea ajutoarelor care au sosit în Timiº din cele-lalte judeþe ale þãrii, pentru ajutoarea acestor oameni. Ca o con-cluzie, vreau sã arãt cã întregul personal din unitatea noastrã afost implicat, în primul rând afectiv, în aceastã situaþie creatã.

S-a lucrat ziua, s-a lucrat noaptea, s-au lucrat 12-16 ore pe zi, darnu l-am auzit pe nici un cadru sau militar în termen din batalionsã se plângã cã este obosit sau cã nu mai face faþã efortului lacare a fost supus. Acest lucru ne-a dat încrederea cã, ºi în perioa-da urmãtoare, militarii noºtri vor rãspunde solicitãrilor în aceeaºimanierã ca ºi pânã acum. Pentru cã, dupã cum se ºtie, aceastãsituaþie este încã departe de a se sfârºi aici. Apele încep sã seretragã, urmeazã o perioadã ºi mai grea, aceea în care va trebuisã contribuim ºi noi la ajutoarea acestor oameni, la refacerealocalitãþilor care au fost distruse, la refacerea infrastructurii. ªivom rãspunde solicitãrilor cu toate forþele ºi cu toate mijloacelede care dispunem, respectând prevederile noastre regulamentare.

— Domnule locotenent - colonel, cu toate aceste necazuri,se ºtie cã activitatea de instrucþie a continuat. Chiar în acestemomente, aveþi o parte dintre militarii dumneavoastrã înpoligoane. Despre ce este vorba?

— Sunt activitãþi planificate de la începutul anului ºi care tre-buie executate. La aceastã datã avem un pluton de rachete anti-aeriene care executã antrenament în poligonul Capu Midia. Noiam desfãºurat activitãþile importante din Planul pregãtirii pentruluptã conform planificãrii pe care am avut-o. Pot sã afirm cã, ºiîn aceste condiþii, militarii din batalion s-au mobilizat exemplarºi rezultatele obþinute la activitãþile de pregãtire pentru luptã pecare le-am executat au fost foarte bune. În aceastã perioadã, amprimit în unitate ºi militari cu termen redus cãrora, în primulrând, le-am asigurat condiþiile de cazare. Dupã aceea, am începutprogramul de adaptare ºi vor executa activitãþile specifice pânã la

terminarea stagiului militar. Este necesar sã ne concentrãm ºi sãne mobilizãm forþele pentru a dovedi cã putem sã ne îndeplinimabsolut toate misiunile conform standardelor ºi obiectivelor pecare ni le-am propus. Consider cã nu avem motive de a nuîndeplini activitãþile specifice vieþii militare, în paralel cuajutarea acestor oameni nãpãstuiþi de soartã. Spre exemplu, chiardacã am fost angrenaþi în aceste activitãþi, noi nu am uitat de aceazi importantã din istoria þãrii, 9 mai, ºi, chiar dacã la un nivel mairedus, ne-am fãcut datoria ºi am cinstit eroii neamului aºa cum secuvine. Am depus coroane de flori la monumentele dinTimiºoara, am þinut scurte momente religioase în amintirea aces-tora. Sunt convins cã vom reuºi sã trecem cu bine peste acestemomente deosebite, din viaþa locuitorilor judeþului Timiº. Nuvreau sã închei înainte de a preciza cã, plutonul de poliþie mili-tarã care funcþioneazã, conform statului de organizare, în cadrulunitãþii noastre, ºi-a serbat ziua armei. Fac acest lucru deoarece,în cadrul acestei microstructuri, sunt militari cu foarte multãexperienþã, foarte buni profesioniºti, militari care au executatzeci ºi zeci de misiuni specifice. Ei au primit, din partea celor cucare au lucrat, numai calificative foarte bune ºi numai cuvinte delaudã. Le doresc tuturor subordonaþilor mei din plutonul depoliþie militarã multã sãnãtate, multã putere de muncã, ºi sã îºiîndeplineascã misiunile specifice cel puþin la nivelul de pânãacum.

A consemnat,Cãpitan Florin FERARU

Redactorul emisiunii “Uniþi sub tricolor”a postului Radio Timiºoara

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 6

CMYKCMYK

Între douã îndiguiri, militarii timiºoreni au timp ºi de antrenament la Capu Midia

IInntteerrvviiuu ccuu ccoommaannddaannttuull BBaattaalliioonnuulluuii 3322 IInnffaanntteerriiee ““MMiirrcceeaa””,, llooccootteenneennttuull-ccoolloonneell CCrriissttiiaann DDIINNUULLIICCÃÃ

În perioada 25 – 26 mai, la Brãila, s-adesfãºurat Convocarea pregãtirii de specialitatea cercetaºilor din comandamentele marilorunitãþi ºi unitãþilor de cercetare ºi a coman-danþilor companiilor de cercetare subordonateacestora, sub directa îndrumare a compartimen-tului care coordoneazã aceastã activitate laComandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial.

Pentru cã drumul e destul de lung ºi existariscul sã nu ajungem la timp – fie din cauzavremii, fie din cauza mijlocului tehnic cu carene-am deplasat – am plecat în dupã-amiaza zileide 24 mai din Bucureºti împreunã cu domniicolonei Marcel DUMITRACHE, VasileGIURA ºi locotenentul-colonel ªtefan BORA.

Pe timpul deplasãrii, bancheta ARO -ului încare eram, s-a strãduit din rãsputeri sã neaminteascã ce înseamnã ergonomia scaunelor.Am încercat sã nu-i dãm importanþã, dar, din-colo de jumãtatea drumului, a trebuit sã oprimºi sã ne dezmorþim oasele ce ne intraserã unulîntr-altul.

În dimineaþa zilei de 25 mai, în prezenþageneralului de brigadã Sandu SEREA, a avutloc deschiderea lucrãrilor convocãrii. Dupãprezentãrile de rigoare, s-a trecut la executareaprogramului stabilit. Însã, pe la 9.15, când cre-deam cã le ºtiu pe toate – ºoc.

În cadrul temei “Terorismul – fenomenpolitico-militar internaþional de actualitate” ne-

au fost prezentate câteva filmuleþe cu modul deacþiune al teroriºtilor. Cruzime, sânge, teamã...Esenþa tuturor acþiunilor era, aºa cum spuneaSun-Tzu: “Omoarã unul– terorizeazã o mie!” ªiacum, când scriu acesterânduri, îmi apare înfaþa ochilor chipulterorizat al femeiimusulmane care asistala pedepsirea bãrbatuluidin faþa ei. “Regizorul”ºtia foarte bine cefilmeazã.

Prezentãrile ºi dez-baterile, pe diferiteteme, au continuat pânã la 19.30, Bineînþeles,cu pauzele de rigoare. Toate problemele puse îndiscuþie au fost interesante, mai ales pentrumine, ca nespecialist. Cu toate acestea, pechipurile tinerilor specialiºti blazarea era stareacare se vedea cel mai frecvent.

A doua zi activitatea a crescut în dinamism.Am început cu vizitarea celei mai puterniceunitãþi de nave fluviale din lume: Divizionul deNave Fluviale Purtãtoare de Artilerie.

Locþiitorul comandantului divizionului,cãpitanul comandor Petricã COMAN ne-a fãcut

o scurtãprezentarecu privirela locul,rolul, mi-siunile ºii m p o r -t a n þ au n i t ã þ i i ,iar, apoi,am vizitatnavele.

A mdescoperitcã pe naveau fostm o n t a t eturele detanc cutun de 100

mm, mitraliere de 14,5, lansatoare de proiectilereactive, dar m-a impresionat cel mai mult felul

în care cpt. cdr. COMAN vorbea despre subor-donaþii sãi: “Oamenii sunt foarte conºtiincioºi.Nu este nevoie ca cineva sã le spunã ce au de

fãcut. Dacã nusunt bãgaþi înseamã, fiecaregãseºte ceva delucru în intere-sul colectivuluiºi al navei...”. În

zilele noastre, când“imaginea” ºi baniisunt pe primul loc,asemenea oamenisunt pe cale de dis-pariþie. Doar acest tipde oameni ne-a ajutatsã ajungem unde sun-tem acum...

U r m ã t o r u lmoment din program a fost vizitarea Batalionu-lui de Nave Treceri Fluviale al Brigãzii 10Geniu.

Comandantul, locotenentul-colonel IonVASILIU, ne-a prezentat posibilitãþile navelorºi ne-a dat foarte multe date tehnice legate deputerea navelor. Aici l-am reîntâlnit pe plt.maj.ZAMFIR, pe care l-am cunoscut în Irak la AlHillah. A rãmas acelaºi om: mai întâi intereselecolectivului ºi apoi cele personale. Tocmaiieºise din serviciu, dar nu a plecat decât dupãce noi am pãrãsit unitatea.

La Batalionul 72 Treceri ni s-au prezentattehnica de geniu ºi sãlile de pregãtire. Într-unadin sãli mi-am lãmurit câteva dintre problemelepe care nu le-am învãþat la timpul lor cum tre-buie.

Batalionul 528 Cercetare era pregãtit deoaspeþi ºi aºtepta doar semnalul de începere.Dupã prezentarea unitãþii de cãtre locotenentul-colonel Iulian CONSTANTINESCU s-a trecutla activitãþile practice. Echipele au fost mixte.Erau formate din cercetaºi ºi membri aiDetaºamentului de Intervenþie Rapidã al

poliþiei locale. Au fost prezenþi ºi cei de laPoliþia de Frontierã care ne-au prezentat tehni-ca cu termoviziune.

Cercetaºii ºi-au demonstrat, încã o datã,dacã mai era nevoie, mãiestria în ceea ceînseamnã “Acþiunile de cercetare ºi de luptãîmpotriva paraºutiºtilor ºi a elementelor decercetare diversiune ale inamicului”.

Pe timpul acþiunii în comun cu poliþia amobservat cã, totuºi, lucrurile sunt clar delimi-

tate. Militarii asigurã zona, iar specialiºtii lorintervin ºi eliminã “infractorul”.

S-au mai prezentat: armamentul ºi materi-alele necesare intervenþiilor din dotarea cer-cetaºilor ºi trupelor speciale ale poliþiei, pre-cum ºi tehnica de transmisiuni nou-intratã îndotare.

Pe baza sportivã ni s-a arãtat modul în carese pregãtesc grupurile de cercetare alpinã careacþioneazã în sprijinul forþelor care executãacþiuni de cãutare ºi capturare. MembriiD.I.R.P. au fost cei mai impresionaþi de celevãzute ºi, mai ales, de baza materialã.

Activitãþile s-au derulat într-un ritm alert ºifãrã a-þi da posibilitatea mãcar o clipã, sã tegândeºti în altã parte. Desfãºurarea de forþe afost, de asemenea, impresionantã.

La orele 17.00, pe 26 mai, cu regretul cãactivitãþile s-au terminat prea repede, a începutdeplasarea spre garnizoanele de reºedinþã.Sperãm cã toþi au plecat cu idei noi, ºi în limitaposibilitãþilor, cu dorinþa de a le aplica.

Locotenent-colonelIon PAPALEÞ

La BrãilaCercetaºi i d in nou la înãlþ ime

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 7

CMYK

Miercuri, 11 mai. Plouã de dimineaþã ºi pare cã, înloc sã se opreascã, stropii cad tot mai mari ºi mai deºi.Apele Buzãului vin tulburi ºi râul abia îºi mai încape înmatcã. Seara, pe canalele de ºtiri, alãturi de tragedia dinBanat, se mai anunþã o veste proastã: a cedat podul de

peste râul Buzãu, care face legãtura între Muntenia ºiMoldova, pe drumul european E 85. Mãrãcineniul,Vadu Paºii ºi alte localitãþi limitrofe de pe malul stângal râului sunt izolate de oraº. Forþa apei ºi, dupã cum separe, lãcomia iresponsabilã a unor “întreprinzãtori” au“lucrat” cu sârg la pilonii podului. Pe vremea “cealaltã”podul ar fi antrenat în cãdere ºi capetele câtorva respon-sabili. Unii dintre ei, posibil fãrã nici o vinã. Astãzi,vinovat este Dumnezeu cã a ordonat sã plouã prea mult.Este mai simplu aºa, cãci, pe El nu Îl poate trage nimenila rãspundere ºi nici în puºcãrie nu are cum sã intre.Ceilalþi rãmân curaþi – lacrimã.

Pentru locuitori, este începutul unui lung ºir deneplãceri. Ca sã ajungã pe jos din Mãrãcineni la Buzãu,trebuie sã ocoleascã pe la podul de la Vadu Paºii. Undrum de o jumãtate de orã, dureazã acum o orã ºi chiarmai mult. Autotu-rismele trebuie sãocoleascã 50 km, pe la Sãpoca, pe undrum judeþean unde ºi un cãrucior debutelie tras pe dreapta poate provoca ocoloanã de maºini. Acestea au fostcondiþiile în care Bata-lionul 3 Geniu aprimit ordin de acþiune, de la Brigada10 Geniu, pentru executarea unui punctde trecere pe pod jos. “Lucrarea aînceput în condiþii de maximã urgenþã,a fost pregãtitã în pripã, deoarece erampresaþi de situaþia apãrutã în urmaruperii podului rutier de la Mãrãci-neni”, declara ºeful echipei de montaresuprastructurã, Neculai FILON. Cutoate acestea, remarca ºeful de lucrãri,maiorul Florin OBREJA, “am respectatalgoritmul normal, pe care îl urmãm laconstrucþia unui pod, indiferent careeste tipul acestuia. Acest algoritmimplicã cercetarea cursului de apã,transportul materialelor din cazarmã lalocul de construcþie ºi amenajareataberei pentru cã, odatã adus materialulºi începerea lucrãrilor, în zonã rãmânutilaje, maºini ºi oameni pentru pazã”.

Pentru un neavizat, zona unde seconstruieºte podul, seamãnã foartemult cu o tabãrã de instrucþie. Corturimilitare, un parc auto, parcul cu utilaje,o parcare pentru autovehiculele militare; lângã ea mon-tat un cort de la care se înalþã un steag cu crucea roºie,semn cã acolo este punctul medical. Doar douã corturicu emblema firmei “Ursus”, montate, probabil, de cãtreun întreprinzãtor local, ceva mai departe de tabãrã,anunþã vizitatorul cã, totuºi, acolo se desfãºoarã o

“chestie” civilã. În tabãrã, cortul pentru sala de meseeste folosit “în afara programului” ca birou de lucru:acolo se prelucreazã foi de parcurs ºi se întocmesc cele-lalte acte. Totul, în zgomotul continuu al generatoruluide curent electric.

Dincolo de tehnologia constru-irii podului, geniºtii buzoieni autrebuit sã rezolve câteva pro-bleme apãrute în urma condiþiiloratipice în care se desfãºuralucrarea. “Prin definiþie, con-strucþia este un pod jos, metalic”,explicã maiorul OBREJA. “Ca-racteristicile râului Buzãu, înlocul de construcþie, precipitaþiiledin ultimul timp ºi zona inundabilãne-au obligat sã îl facem mai înaltdecât este obiºnuit, trebuind sãrecurgem la înãdituri ale piloþilor,operaþii care au necesitat un volummai mare de muncã”.

La aceasta s-a adãugat ºi de-bitul de apã foarte mare dinprimele trei zile, deoarece a îngre-unat lansarea la apã a completului

pentru baterea piloþilor. “Lansarea la apã se poate real-iza de pe maºini sau cu ajutorul macaralei”, explicãºeful echipei completului de batere piloþi, GheorgheRADU. “Completul este vechi, gurile de vizitare nu maisunt etanºe. Ca atare, nu se mai putea lansa de pemaºini, aºa cã, am ales a doua variantã, lansarea cumacaraua”. În afara debitului mare al râului Buzãu, amai pus probleme ºi fundul albiei. În primul rând, eradiferenþa de adâncime între punctul de plecare ºi cel determinare a podului, iar, în al doilea rând, din cauzaexploatãrilor de pietriº efectuate în anii din urmã, fun-dul râului a devenit neuniform. “A trebuit sã mãsurãmfiecare pilot în parte ºi nu doar palierul, aºa cum ar fifost normal. Din acest motiv, palierele de piloþi au ajunsla înãlþimi diferite ºi a trebuit sã le înnãdim, rezultândastfel un volum mai mare de lucru”. Caporalul Eugen

VOINESCU alucrat la fi-nisareaacestor paliere.Pilotul, dupã ceeste bãtut sedeformeazã acolounde este lovit deberbecul diesel.Echipa din careface parte fasonacapetele piloþilorpentru a le formacapela sau rigla,elemente de carese prind grinzilepodului. “S-a lu-crat foarte atent, înaval erau bãrcilede salvare, pentrua recupera pe ceicare ar fi cãzut înrâu, iar noi purtamîn permanenþã cen-turile de salvare”.C a p o r a l u lVOINESCU esteangajat din 1991,are 39 de ani ºi alucrat numai po-dar, aºa cã ºtia

foarte bine ce are de fãcut. Nu acelaºi lucru se poatespune despre militarii din echipajul completului debatere piloþi care, potrivit domnului Gheorghe RADU,“nu au fost instruiþi pentru aºa ceva, fiind prima datãcând executau o astfel de lucrare”. De aceea, ºeful deechipã a trebuit sã fie mult mai atent, pentru a nu se pro-

duce accidente ºi, în al doilea rând, sã îºi cali-fice oamenii la locurile de muncã.

Pentru cã podul este conceput dupã normelemilitare, însã va fi redat traficului civil, geniºtiibuzoieni au trebuit sã execute ºi unele lucrãri dereamenajare. Spre exemplu, spaþiul dintre cãilepentru roþi trebuia acoperit pentru a se evitaaccidentãrile pietonilor. Acesta a influenþat ºiorganizarea de ºantier, maiorul Florin OBREJAtrebuind sã constituie echipe suplimentare pen-tru prelucrarea materialului lemnos ºi pentruamenajarea accesului la pod. Nivelul de apãfluctuant a fost unul dintre impedimentelesesizate ºi de cãtre ºeful echipei de montare

suprastructurã, domnul Niculai FILON care amintea unalt motiv de întârziere, a fost acela cã “am depins foartemult de materialele de construcþie, pe care ni le furnizasocietatea civilã”.

Caporalul Rãzvan MITREA s-a pregãtit pentru adeveni tehnician laborant analize fizico-chimice, însãacum trei ani, a schimbat maºina de duritãþi Rockwellpe riglele metalice ºi contravântuirile de la pod.“Munca a fost grea, am lucrat în condiþii nefavorabilede stare a vremii, la înãlþime, însã suntem pregãtiþi sãfacem aºa ceva, dovadã cã acum, la sfârºit, totul estebine” cu atât mai mult cu cât astfel de poduri a maiconstruit ºi în aplicaþii, singura diferenþã fiind, în cazulde faþã, termenul scurt de dare în folosinþã.

Pentru respectarea acestui termen, preciza maiorulOBREJA, s-a muncit în ritm susþinut. “La început amavut un program de 10 ore, dupã care am trecut la 12ore, apoi la zi-luminã. La expirarea termenului depredare am lucrat pânã la trei ºi jumãtate dimineaþa”.

Joi, 19 mai, la o sãptãmânã de la dãrâmarea poduluirutier, geniºtii fãceau ultimele retuºuri. Se puneauultimii metri de podinã din lemn, douã echipe vopseaubalustradele în negru ºi galben, în timp ce muncitorii dela o societate civilã întindeau, pe calea de rulare, mate-rialul textil urmând ca, dupã aceea, sã toarne covorulasfaltic. O femeie, însoþitã de patru fetiþe, îi întreba pemilitari dacã se poate trece. Din punctul lor de vedere,nu exista nici o problemã, dar, jandarmii care asiguraupaza podului erau de altã pãrere.

Podul de 110 m lungime a fost dat în folosinþãvineri, 20 mai. El este destinat, în principal, traficuluipietonal ºi autoturismelor care executã servicii deurgenþã. “Suntem, în final, mulþumiþi nu numai cã ne-am îndeplinit misiunea la timp, ci ºi pentru cã suntmulþi oameni care vor beneficia de acest pod, ca osoluþie imediatã ºi utilã de a ajunge în oraºul Buzãu”,spunea domnul Niculai FILON. Pe 23 mai urmau sãînceapã lucrãrile pentru primul dintre cele douã poduridestinate traficului rutier. Acestea vor fi construite la35-40 m în aval de podul pietonal ºi vor suporta osarcinã de 10 tone. “La celelalte poduri, lucrul va mergemai uºor – este de pãrere domnul Gheorghe RADU –deoarece acum militarii ºtiu ce înseamnã un complet debatere piloþi ºi cunosc etapele de lucru. Pot spune cãaceastã activitate a fost, într-un fel, o calificare la loculde muncã ºi cã se va þine cont de militarii care au lucratpe acest complet. Dar, cea mai mare satisfacþie a meaeste cã au reuºit sã înveþe sã lucreze în echipã într-untimp foarte scurt ºi cã nu am avut nici un fel de acci-dent: nu ºi-au julit nici un deget, nu ºi-au strivit nici ounghie!”

La fel, ºeful de lucrãri, domnul maior Florin OBRE-JA sublinia: “Toatã lucrarea s-a desfãºurat când noieram în plinã restructurare. Batalionul 3 Geniu vadeveni, de la 1 iunie, Batalionul 1 Construcþii. În timpulîn care efortul era concentrat pe restructurare, noi a tre-buit sã îndeplinim ºi misiunea asta”. O restructurarecare l-a cam lãsat pe maiorul OBREJA, pe dinafaraunitãþii. Nu a pus-o dumnealui, însã am aflat-o din altesurse. Sper cã, cel puþin bucuria copiilor care vor trecepodul în drum cãtre ºcoalã îi va mai îndulci puþinamãrãciunea, dacã altfel nu se poate.

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

Omului nãpãstuit nu îi mai rãmâne decâtocrotirea divinã ºi ajutorul armatei

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 8

“Cezar Petrescu era trist ca ºi literatura lui” îºiaminteºte Ovidiu Papadima. “N-am întâlnit niciodatã unom mai trist decât Cezar Petrescu ºi poate cã în cazul luise adevereºte cel mai bine un adevãr elementar – anume,cã stãrile sufleteºti ale autorului se transmit în mod directºi în operã. El a fost cãsãtorit cu o femeie frumoasã, carea murit la puþinã vreme dupã cãsãtorie, iar cea de-a douasoþie era de o urâþenie de neînchipuit. Scriitorul suferea –nu ºtiu dacã din aceastã pricinã, ori din altele – ºi, odatã,la o masã a “gândiriºtilor”, l-am vãzut retras într-un colþºi plângând. N-am îndrãznit sã-l întreb de ce plânge, darmi-am dat seama încã o datã cã este un om foarte trist ºiînsingurat...”.

Suferinþele personale tind sã copleºeascã sufletul lipsitde speranþã, când nu-ºi gãseºte alinare în cotidianul alert.O societate unde “pretutindeni slugile au devenit stãpâni,iar plãcerile lor au rãmas brutale, de foste slugi. E durerossã te supravieþuieºti...” (p.209)

Prin fereastra cafenelei privea pe animata Cale a Vic-toriei, pânã în adâncul întinderii sale, cum se plimbau aie-vea, alãturi de oamenii în costume moderne, ºi aceia dedinaintea lor. Printr-o bizarã îngemãnare a timpurilor ºi aspaþiilor, observa cu uºurinþã de unde venea “lustrul occi-dentalizãrii care a schimbat doar Podul Mogoºoaiei înCalea Victoriei”. Aºa a vãzut în urma unei cherhanalecare se miºca anevoios, pe “calemgiul ce cânta serenadecherei Duduca”, redenumitã astãzi “Dolly, Mary sauNina”. Nu departe de locul unde va fi terasa Oteteleºanu-lui, o metarhanea adunase “toatã gura cascã a mãhãlãlei”,cãci “se îmbrãca un nou boier, ºi în poarta curþii domneºtibaºi-bulucbaºa striga numele ºi rangul boieriei. ...Mai jos,era sala de bal a domniþei Ralu, la Ciºmeaua Roºie”, iardincolo de Dâmboviþa, “gloata se mulþumea cu Pris-toleanca, Chindia ºi Zoralia.”

Bucureºtiul a rãmas neschimbat ºi doar costumaþia afost aleasã pe potriva vremurilor ºi a oportunitãþilor. ÎnBucureºti “nimic nu e nou... totul a mai fost. Numai faþaoamenilor e mai vulgarã ºi plãcerile lor mai lacome.”Acei care “danseazã acum shimmy, tango, fox-trot ºi numai ºtiu eu ce... sunt nepoþii ºi strãnepoþii argaþilor caredãnþuiau chindia ºi pristoleanca.” În acest amalgam deimagini ºi personaje amestecate, fãrã sã aibã ºtiinþã unelede altele, “ceva din sângele morþilor a trecut în artereleviilor. Oamenii trec, rasa rãmâne. ...Nume schimbate,porturi schimbate, dar viaþa prelungindu-se aceeaºi, fiind-cã sângele a rãmas acelaºi... Capitalã? ...CetateaBucureºtilor? Ce fel de cetate?... O cetate rezistã inam-icului, suportã asedii, îºi cãleºte sufletul în suferinþã ºiabnegaþiune. Ce suflet sã aibã acest Bucureºti ºi undesã-l aibã? Bãtãliile se desfãºurau aiurea, voievodul ºicurtea o tuleau în vãgãunile munþilor, nãvãlitorii dãdeaufoc caselor pãrãsite, case ºi curþi de bârne, de butuci, delut... Aceastã aºa-zis capitalã, aceastã aºa-zisã cetate fãrã

nimic de cetate în ea a trãit ºi trãieºte într-un veºnic azi,fãrã un ieri, fãrã un mâine. ...E un oraº de ce-am avut ºice-am pierdut!” (pp. 59-60)

Bucureºtiul este oraºul-cetate unde “marele bandit” îiadunã în linie pe “drângãleþii politici, piºichieri ºi pârlaci”ºi le spune nonºalant: “rãmâneþi piºichieri ºi pârlaci, cãasta vã e meseria. Eu, ca mare bandit, am sã fiu întot-deauna mai tare decât toate piºicheriile voastre ºi am sãies întotdeauna deasupra, nu fiindcã oi fi cumva maideºtept decât voi. Ci fiindcã marele bandit are capitalul laspate, ºi capitalul ãsta vã þine pe toþi în mânã. Pe voi toþi,drângãleþii politici.”

Într-un târziu, “drângãleþii” ieºeaula luminã, ºi cu aere de intelectuali

vorbeau mulþimii prostite, desprecoºul zilnic, posibile reduceri detaxe, integrare în ceva din careei nu prea pricep multe etc. ªiprostimea asculta. Apoi dupãterminarea plicticoaselorºedinþe de presã, “piºicherii” seretrãgeau în alcov supurând deidei ºi comisoane: “Mã, dacã

nici în þara asta a nimãnui n-omºti pânã la sfârºit sã le luãm tot

aºa piuitul ãlor care-o conduc,atunci mari idioþi mai suntem!...”.

(p.320)ªi desigur, “pârlacii” nu erau proºti; îl mulþumeau pe

“marele bandit” cu concesionãri ºi depozite acoperite destat, iar ei furau pe lângã tot ce le pica cãci oricum, pros-timea plãtitoare de taxe este supusã ºi blândã.

Cafeneaua era un refugiu neîndestulat în faþa atâtornelegiuiri ºi de acolo a putut reconstitui sufletul oraºului -capitalã. Un suflet de oraº clãdit prin oamenii care aler-gau dinspre lunca Dâmboviþei, spre platourile împãduriteale Bãnesii, pe animata Cale a Victoriei. O stradãdevenitã într-un târziu alee de promenadã, aglomeratãcum a fost mereu în existenþa ei agitatã. O stradã a nãscutun oraº ºi îl defineºte pe deplin, când haotic ºi agresivcând molcom ºi lasciv.

Calea Victoriei era precum “o revãrsare fãrã istov, dintoate ungherele capitalei, din toate cotloanele þãrii.Amestec de glasuri ºi de limbi, de pofte ºi de nerãbdãri.Deputatul din Bãlþi (azi Basarabia n.m.) ºi fabricantul dinTimiºoara; cântãreaþa din Cernãuþi (azi Ucraina n.m.) ºiinginerul din Cluj, exportatorul din Brãila ºi arendaºul dinCraiova, falitul din Iaºi ºi moºtenitorul din Vlaºca, toþi sestrigã, râd, se întrec, se îndeamnã, ...se interpeleazã întoate graiurile ºi dialectele României pestriþe, ºi toþi dis-par, magnetic absorbiþi de uºile luminoase unde se vindeplãcerea de-o noapte...”. (p.207)

Ar fi vrut sã se retragã într-o lume pierdutã, precumaceea de dinaintea “marelui rãzboi”. Dar “niciodatãlumea de acum doisprezece-treisprezece ani în urmã nu is-a pãrut mai bãtrânã, ca din alt veac ºi din altã planetã.”Nu a ºtiut “sã opreascã vremea ºi sã trãiascã numai în ceacare s-a simþit bine”. (p.59)

Adrian MAJURU

CARNETCULTURAL

Cartea din vitrinãFahrenheit 451

Lansare de carteO alegere imposibilã

Cercul Militar BrãilaIunie cu cântec

S-au sãvârºit cele 40 de zile de laÎnvierea Domnului. Dumnezeirea,Întrupatã prin Fiul, încheie acum capi-tolul de jertfã terestrã al LogosuluiÎntrupat.

Venit la plinirea vremii, HristosulDomnului ªi-a sãvârºit în lume toatãporunca Tatãlui întru deplinaascultare. Ebed Iahve (Robul Domnu-lui), ascultãtor fãcându-se pânã lamoarte, ªi, încã moarte pe cruce (Fi-lipeni 2, 8), înviazã dupã trei zile,aducând în lume biruinþa asupra pãca-tului ºi a morþii. Timp de 40 de zile, dela Înviere încoace, Mântuitorul Hristospoposeºte printre ucenici, dându-leultimele învãþãturi, întãrindu-i în cre-dinþã, rânduindu-le misiunea apos-toleascã ºi binecuvântându-i întrudragoste.

Astãzi, Hristos îºi ia ucenicii peMuntele Mãslinilor spre a-i avea camartori ºi mãrturisitori ai ultimei mi-nuni asupra Sa. Înãlþarea la cer a Dom-nului la fel de cutremurãtoare ca toateminunile înfãptuite de El. Acum, FiulDomnului duce în Treime Trupul ome-nesc. De aici înainte, omul este convivcu Treimea cea Sfântã: reîntors laTatãl ºi trimiþând în lume pe DuhulSfânt, Mângâietorul.

Înãlþarea Domnului este, iubiþicredincioºi, ºi înãlþarea noastrã, cãcitoatã strãlucirea Fiului în lume a foststrãlucirea Jertfei pentru om.

Urmaºii lui Hristos, pe calea iubiriide aproapele ºi a jertfelniciei, au truditpretutindeni. Toþi cei care s-au jertfitdin iubire pentru semeni au primitpecetea haricã a Sfinþilor, ori au fostprimiþi în cartea veºniciei. Asemenilor, eroii neamului nostru ºi-au plãtitobolul de jertfe.

Firesc ºiînþelept, Bi-serica nea-mului a rân-duit ca de zi-ua Înãlþãriisã se facãpomenire ºituturor ero-ilor acestuipãmânt, cãcipe osemin-tele ºi sân-gele lor s-auclãdit credinþa, libertatea ºi demnitateanoastrã întru neatârnare.

Poposim deci, iatã, cu multãevlavie, ºi înãlþãm rugãciune laaltarele Bisericilor ºi la monumentelezidite întru cinstirea eroilor. Lepãstrãm în inimã recunoºtinþã, leaprindem lumânãri la cãpãtâi, lesfinþim lãcaºurile de adormire. Eroii nune-au murit. Ei trãiesc în împãrãþiaveºniciei ºi în veºnicia sufletului nos-tru. Ei ne sunt repere ºi reazem lavreme de încercare. Ei ne ajutã sã ne

ridicãm din þãrânã, când greutatea zilene înconvoaie. Ei ne transformã cãde-rile în metanii izbãvitoare. Ei ne sunticoane pentru creºterea fiilor noºtriîntru bãrbãþie ºi demnitate. Biserica seroagã pentru ei nu doar acum, ci lafiecare Sfântã Liturghie.

Astãzi, însã, îi pomenim în modspecial pentru cã, în ziua ÎnãlþãriiDomnului eroii ne învaþã care estecalea înãlþãrii noastre. Ea se aflã îniubirea de neam ºi de þarã, în iubirea deaproapele propovãduitã de Iisus. Aicisãlãºluieºte iubirea noastrã de Hristos.

Astãzi, iubiþi credincioºi, eroii nea-mului au stat la masã cu noi. Prin rugã-ciunile înãlþate am rostit cuvintele “înveci pomenirea lor...” În faþa eroilor,veacurile se dau la o parte, spre a ledeschide porþile veºniciei.

Sã ne rugãm Bunului Dumnezeuca, de acum înainte, eroii care vor venisã fie eroi ai cugetului ºi ai sfinþirii,fãrã sã mai fie nevoie de jertfã desânge. Fie ca ultimii eroi de sânge aiveacului acestuia sã deschidã vremeaeroismului pãcii în care veacurile sã-ºidea mâna pentru aºezarea întru iubire arânduielilor omeneºti ale acestuipãmânt!

Amin. Preot Niculae CONSTANTIN

– Sceptrul ºi candelabrul – Ed. Minis-terului Administraþiei ºi Internelor,Bucureºti 2004, pag. 237-239.

CCããddeerrii llee îînn mmeettaannii ii llee iizzbbããvvii ttooaarree

TTrriisstteeþþeeaa uunnuuii pprroozzaattoorrppee CCaalleeaa VViiccttoorriieeii

Editura “Humanitas” a organizat, împreunã cuAmbasada Suediei, vineri, 20 mai, lansarea romanului“Rãul” de Jan Guillou. La eveniment, care a avut locla librãria bucureºteanã “Cãrturãreºti” au fostprezenþi, împreunã cu autorul, ambasadorul Suediei la

Bucureºti, Liliana Samu-elsson, ºi patronul edi-turii, filosoful GabrielLiiceanu.

Jan Guillou esteziarist ºi romancier, iarcelebritatea i-a venitodatã cu romanul “Rãul”(Ondskan) pe care l-apublicat în 1981. Carteai-a adus celebritatea înFranþa ºi în Germania,întrucât, scriitorul urmã-reºte evoluþia unui ado-lescent (Eric) între 14 ºi17 ani. El este în ultimulan la gimnaziul din

Stockholm, perioadã în care locuieºte cu pãrinþii ºiîndurã bãtãi crunte de la tatãl vitreg. Este exmatricu-lat din colegiu ºi ajunge la internatul de la Stjarnsberg,unde supliciul este deja instituþionalizat.

Curând, adolescentul Eric îºi dã seama cã violenþeinu poate sã îi rãspundã decât în douã feluri: supunân-du-se ºi încasând loviturile – ceea ce ar însemna des-fiinþarea personalitãþii sale ºi cãderea în umilinþã – fierãspunzând violenþei cu violenþã. Nefiind cale demijloc, rezultã cã Binele nu poate triumfa în faþa Rãu-lui decât folosindu-se de armele acestuia.

Romanul este un fragment autobiografic, Janînsuºi fiind supus unei astfel de alegeri în adolescenþã,când a trebuit sã facã faþã unei vieþi pline de violenþã.Romanul a fost transpus ºi pe ecran, în regia luiMikael Hafstorm, nominalizat la Oscar pentru “celmai bun film strãin”, iar, la noi, a rulat anul trecut cutitlul de “Diabolicul”. (D.A.)

CEZAR PETRESCU

CCuuvvâânntt ddee îînnvvããþþããttuurrãã

Cu suma de 170.000 de lei, se poate cumpãra unuldintre romanele de referinþã în literatura SF: “Fahren-heit 451” de Ray Bradbury. Romanul tipãrit la editu-ra “Corint” poate fi încadrat în rândul cãrþilor “decolecþie”. Cu un spirit antici-pativ de facturã jules-verni-anã, Ray Bradbury ima-gineazã un viitor fãrã romane,în care pompierii au princi-pala misiune de a ardecãrþile. Viaþa se desfãºoarã înlumea bidimensionalã aaudio-vizualului ºi a benzilordesenate. Fãrã nici un cuvântscris. Ai zice cã acum pestejumãtate de secol, scriitorulimagina boom-ul mediaticaudio-video ºi Internet deastãzi. Chiar dacã (deocam-datã), cãrþile nu sunt confiscate de la rebeliºi nici nusunt arse în piaþa publicã dupã ritualuri fasciste.

Alãturi de romanele “1984” de George Orwell ºi“Minunata lume nouã” de Aldous Huxley, “Fahren-heit 451” rãmâne una dintre cele mai puternicedistopsii ale literaturii moderne. De altfel, cãrþile luiRay Bradbury reprezintã tot atâtea repere aleevoluþiei literaturii SF în secolul trecut. (D.A.)

Luna lui Cireºar începe, la Cercul Militar dinBrãila, cu un spectacol muzical-coregrafic ce poartãnumele de “Copilãrie”. Protagoniºti vor fi membriicursurilor de muzicã uºoarã ºi modeling careactiveazã la instituþia militarã de pe malul Dunãrii.Sãptãmâna urmãtoare, de Înãlþare, pe data de 9 iunie,va fi organizat un simpozion dedicat Zilei Eroilor. Cuaceastã ocazie vor fi expuse ºi obiecte care auaparþinut unor eroi brãileni cãzuþi în luptele pentruapãrarea patriei. Acestei activitãþi – organizatãîmpreunã cu Arhivele de Stat, filiala Brãila ºi cu Aso-ciaþia Femeilor Ortodoxe – îi va urma, la o distanþã denouã zile, o altã activitate, de aceastã datã – literaturã.Pe 18 iunie vor avea loc douã evenimente importante.Premierea câºtigãtorilor concursului “Laudã lui Emi-nescu” ºi o întâlnire cu scriitori vrânceni, ocazie cucare se vor lansa douã volume: “Tarantula” de Gheo-rghe Neagu ºi poeziile doamnei doctor ªtefaniaOproiescu, strânse între coperþile unei cãrþi ce poartãtitlul “Singurãtatea nisipurilor”. (D.A.)

La 24 iunie 1944, Marele Stat Major român voia o imagineexactã asupra trupelor germane aflate pe teritoriul românesc1.Evident, o asemenea situaþie nu era uºor de realizat ºi nici nuputea fi motivatã ºi explicatã aliatului german, astfel cã, ceiinteresaþi, au optat pentru întocmirea ei printr-o operaþiune dis-cretã, deºi extrem de complexã. Aceastã operaþiune secretã, cunumele de cod “Cosma”, a fost încredinþatã Secþiei a VII-a aMarelui Stat Major (la îndeplinirea ei a contribuit ºi Inspectora-tul General al Jandarmeriei). ªeful secþiei, colonelul NicolaeBãiculescu, se achitã de sarcina primitã, raportând subºefuluiMarelui Stat Major, generalul Ioan Arhip, la sfârºitul lunii iunie1944, cã trupele germane din România însumeazã 647.932 deoameni, dislocaþi astfel: 430.000 în zona operaþiilor, 159.194 înzona etapelor ºi 57.838 în regiunea interioarã2. Generalul Arhipnu se mulþumeºte însã doar cu cifrele care îi sunt aduse lacunoºtinþã ºi cere, la 6 iulie 1944, ca “lucrarea despre efectivelegermane sã fie completatã cu date despre ce fac trupele germanedin zona interioarã (aviaþie, porturi, ateliere etc.)”3.

Care fusese însã scopul acestei operaþiuni secrete?Despre “Operaþiunea Cosma” au ºtiut destul de puþini înainte

de 23 august 1944, aºa cum este firesc pentru o acþiune deasemenea anvergurã, consideratã secretã.

Dupã 23 august 1944, acþiunea întreprinsã de Marele StatMajor nu numai cã nu mai trebuia sã rãmânã secretã, dar noulministru de Rãzboi din cabinetul Petru Groza, generalul Con-stantin Vasiliu Rãºcanu, constituie, la 12 mai 1945, o comisie acãrei principalã sarcinã era aceea de a întocmi documentareanecesarã sprijinirii cauzei României la Conferinþa Pãcii4.

În consecinþã, secþiile Marelui Stat Major au fost angajate înelaborarea unui plan de lucru care conþinea punctele ce trebuiauavute in vedere la elaborarea studiilor cerute.

Secþiei a II-a a M.St.M i-a revenit sarcina analizãriimomentelor premergãtoare actului de ia 23 august 1944 ºi a acþi-unilor armatei române atât înainte, cât ºi dupã 23 august. Toateacestea erau menite sã demonstreze aliaþilor, care aveau sã seîntruneascã prin reprezentanþii lor, la Conferinþa Pãcii, voinþaRomâniei de a se alãtura Naþiunilor Unite, cu mult timp înaintede evenimentele de la 23 august 1944 – printr-un efort de sa-botare a acþiunii militare a partenerilor germani –, astfel încâtintensele pregãtiri anterioare contribuiserã la succesul operaþiu-nii de schimbare a orientãrii politico-militare a României, în be-neficiul aliaþilor. Printre punctele care figurau în planul de lucru

al Secþiei a II-a Informaþii ºi care trebuiau însoþite de documenterelevante5 se numãrau6: ordinul de identificare a forþelor germanede pe teritoriul þãrii, in iunie 1944; sabotarea trimiterii recruþilorcontingent 1946 pe front; camuflarea efectivelor armateiromâne; ordine verbale, date încã de la începutul anului 1943, dea se furniza armatei germane informaþii false cu privire ladotarea materialã a armatei române; întârzierea mobilizãrii ºiconcentrarea forþelor de acoperire din Moldova, la 1 martie1944.

Acribia în elaborarea acestui studiu avea sã se dovedeascã afi o adevãratã piatrã de moarã pentru Secþia a II-a , pentru cãeforturile de identificare a ordinelor care au stat la baza Operaþi-unii “Cosma” au fost zadarnice, deºi trecuse numai un an de laacele evenimente.

Documentele pe care vi le prezentãm aratã cã în arhiveleSecþiilor I, a II-a, a III-a ºi a VII-a nu se pãstrase un ordin precis,semnat de un responsabil militar prin care sã se solicite identifi-carea efectivelor germane aflate pe teritoriul românesc. Dar situ-aþiile privind trupele germane ºi rapoartele înaintate Marelui StatMajor aratã cã un ordin în acest sens existase. O confirmã, înnoiembrie 1945, generalul Constantin Sãnãtescu, fostul mareºalal Palatului7 (iunie 1944) care relateazã cã a fost contactat deºeful Marelui Stat Major, generalul Ilie ªteflea, care i-ar fi comu-nicat “în mod foarte confidenþial” situaþia forþelor germane dinîntreaga þarã, cu scopul de a ajuta “acþiunea noastrã”, adicã aforþelor politice din jurul regelui Mihai I, care pregãteaudesprinderea de Germania nazistã. ªeful Biroului 5 Legãturi dinSecþia a II-a a Marelui Stat Major aratã chiar cã “OperaþiuneaCosma” fusese “minuþios pregãtitã”, la o conferinþã secretã, con-vocatã de regele Mihai I, la care participase ºi subºeful MareluiStat Major, generalul Ioan Arhip, când s-ar fi luat decizii impor-tante in aceastã privinþã. Marele Stat Major aflase, cu sur-prindere, cu prilejul desfãºurãrii acþiunii, cã în diferite zone aleþãrii (mai ales în Arad ºi Timiº) erau dislocate unitãþi germanecare nu aveau aprobarea forului militar superior al armateiromâne de a se stabili În acele locuri8.

În jurnalul sãu9, generalul Sãnãtescu noteazã, la 4 august1944 (spre deosebire de declaraþia din noiembrie 1945), cã ge-neralul ªteflea i-ar fi spus de operaþiunea identificãrii forþelorgermane din România “din ordinul Mareºalului”, pentru a aver-tiza grupul din jurul regelui cã ar fi bine sã renunþe la orice acþi-une de desprindere a României de al III-lea Reich, datoritã efec-

tivelor germane numeroase aflate pe teritoriul þãrii. Este puþinprobabil însã ca mareºalul Ion Antonescu sã fi declanºat oasemenea operaþiune de anvergurã doar pentru a-i speria pe con-spiratorii de la Palatul Regal.

Documentele pãstrate la Secþia a II-a Informaþii aratã cãregele (ºi, probabil, generalul Sãnãtescu, în calitate de mareºal alPalatului, deºi nu lasã sã se înþeleagã aceasta în jurnalul sãu) nuera deloc strãin de conþinutul “Operaþiunii Cosma”, dacã nu fu-sese cumva chiar printre iniþiatorii acesteia.

Chiar dacã pare dificil de stabilit astãzi, cu precizie, cine afost iniþiatorul acþiunii secrete de identificare a trupelor germanedislocate în România, în iunie 1944, este cert cã rezultatul aces-teia era extrem de util atât regelui Mihai I ºi celor din jurul sãu,care pregãteau desprinderea de Germania nazistã, cât ºimareºalului Ion Antonescu, în acelaºi scop, cu toate diferenþele“de calendar” ale celor douã grupuri în privinþa momentului tre-cerii de partea Naþiunilor Unite.

“Operaþiunea Cosma” a ieºit însã “la luminã” mai devremedecât s-ar fi aºteptat mulþi, pentru cã ea pãrea sã fie printre altele,un bun argument la Conferinþa Pãcii pentru a demonstra voinþaRomâniei, cu mult înainte de actul de la 23 august 1944, de a sedesprinde de Germania nazistã pentru a se alãtura aliaþilor.

Colonel dr. Alexandru OªCA

Sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial a fost însoþit deuna din cele mai vaste restructurãri de putere la scarã mondialãdin întreaga istorie universalã, atât sub raportul ariilor de hege-monie cât ºi al sistemelor de guvernare din interiorul acestora.Prãbuºirea celui de-al treilea Reich sub loviturile marii coaliþiiconstituite pentru a înlãtura dominaþia sa asupra Europei, a adusarmatele aliate pânã în centrul continentului, unde s-au întâlnitînvingãtorii din Rãsãrit ºi cei din Apus1. Treptat, zona întâlniriis-a transformat într-o linie despãrþitoare, rigidã, „o cortinã defier” care timp de decenii avea sã opunã nu numai douã sistemede guvernare esenþial diferite dar ºi douã civilizaþii antagoniceprin originile, concepþiile ºi prin formele lor de organizare2.

Deliberat ºi sistematic, din iniþiativa ºi sub supraveghereaconducãtorului puterii sovietice aflatã în rapidã evoluþie sprestatutul de superputere, s-a aºternut, în spatele liniei la care s-auoprit trupele sale, noua ordine a regimurilor comuniste, adaptãrilocale ale tiparului sovietic originar. În decurs de numai câþivaani de la sfârºitul rãzboiului, o sutã de milioane de oameni dinþãrile Europei Centrale ºi Rãsãritene, în aria teritorialã ocupatãde armatele sovietice, au fost efectiv integraþi în sistemul soviet-ic, prin regimuri de fidelitate absolutã ºi prin conducãtori politi-ci selecþionaþi potrivit criteriilor politice riguroase ale centruluide comandã de la Moscova, executanþi servili ai directivelorsale3.

Prãbuºirea regimurilor comuniste dupã aproape jumãtate desecol de existenþã a readus puternic în atenþia cercetãtorilor isto-riei contemporane problematica începuturilor lor. Astfel, istori-ografia Rãzboiului Rece se înnoieºte considerabil prindescoperirea de noi documente ºi, mai ales, prin întrebãrile pecare le declanºeazã analiza ºi interpretarea acestora. Istoriaþãrilor comuniste a fost în mod particular favorizatã de acestdublu punct de vedere. Nu numai cã dizolvarea sistemului comu-nist a permis scoaterea la ivealã a documentelor pânã atunciinterzise cercetãtorilor, dar evenimentele survenite în 1989 înEuropa de Est ºi în 1991 în Uniunea Sovieticã au schimbat pedeplin problematica de bazã a istoricilor Rãzboiului Rece. Dacãpânã atunci se scriau cãrþi pentru a ºti de ce ºi cum aceste statedeveniserã comuniste ºi pentru a cunoaºte principalele etape aledezvoltãrii lor, din acel moment istoricul, silit de contemporaniisãi, doreºte sã înþeleagã profund acest sistem, mai ales în condiþi-ile în care acest model s-a dezintegrat4.

I.V. Stalin – singurul “supravieþuitor”La 12 aprilie 1945, la douã luni dupã Conferinþa de la Yalta,

F.D.Roosevelt murea. Succesorul sãu, Harry Truman, nu posedanici un fel de experienþã în materie de politicã externã. Sosirea sala putere coincidea cu un aflux de probleme internaþionale grave,complexe ºi fãrã precedent. La 25 aprilie 1945 trupele sovieticeºi cele americane au realizat joncþiunea pe malurile Elbei. Ger-mania era împãrþitã în douã ºi doar 13 ani au fost suficienþi pen-tru a duce la prãbuºirea Reich-ului „milenar”. Câteva zile maitârziu, Adolf Hitler s-a sinucis.

La finalul lui iulie 1945, se cunoºteau rezultatele alegerilordin Marea Britanie. Spre stupefacþia multora, Winston Churchillse retrãgea fãrã ceremonie ºi era înlocuit de Clement Attlee,vechi vizitator social al cartierelor de est din Londra, lider al Par-tidului Laburist.

Dintre „Cei Trei Mari” din perioada rãzboiului nu rãmâneadecât Iosif Visarionovici Stalin. În septembrie, el îl primea laKremlin pe senatorul de Florida, Claudiu Pepper. Încã de laînceput, Stalin i-a subliniat un prim adevãr: Marea Alianþã s-anãscut datoritã existenþei unui duºman comun, Adolf Hitler,intrat în rãzboi pentru a-ºi impune hegemonia sa asupra Europei.„Aceastã legãturã nu mai existã - se confesa liderul absolut de laKremlin - ºi va trebui sã ne fondãm relaþiile noastre pe baze noi.Ceea ce nu va fi uºor...”5.

În acel an 1945, moartea, distrugerile, miºcãrile sociale aveausã remodeleze lumea ºi sã influenþeze decisiv evoluþia raporturilorinternaþionale. Germania ºi Japonia, douã dintre statele cele maiputernice ale lumii, au fost învinse ºi ocupate. Cu înfrângerea saudeclinul celei mai mari pãrþi dintre statele europene, vechiul sisteminternaþional se prãbuºea, puterea aparþinând acum numai celor

douã superputeri: Statele Unite ale Americii ºi Uniunea Sovieticã.

O lume împãrþitã în douãLumea a devenit bipolarã, din punct de vedere militar, numai

douã state, S.U.A. ºi U.R.S.S., þãri-continent posedând panopliaputerii strategice. În 1945 lumea se gãsea divizatã în douã blocuripe care pericolul comun le apropiase temporar, dar pe care leseparau diferenþierile de structurã economicã ºi social–politicã,pasiunile ºi interesele. La finele celui de-al doilea rãzboi mondi-al încrederea între aliaþi era departe de a fi totalã. HegemoniaS.U.A., care deþineau în 1946 62% din producþia internaþionalã alumii capitaliste faþã de 40% înainte de rãzboiul mondial,reprezenta un fapt indubitabil. Dar ascendenþa economicã ºipoliticã pe care S.U.A. o deþineau, se vedea, începând cu 1945,limitatã ºi contestatã.

În acest moment, un numãr de chestiuni fundamentale nuprimiserã încã un rãspuns precis ºi statele învingãtoare auînceput, deasupra teritoriilor devastate, sã se confrunte, grijulii sãevalueze câºtigurile ºi pierderile posibile. Marii învingãtori din1945 nu vor gãsi niciodatã legãtura susceptibilã de a menþineunitatea lor. Marea Alianþã va sfârºi într-un antagonism globalîntre douã coaliþii ostile dirijate una de S.U.A., alta de UniuneaSovieticã, douã state în care totul se opunea: structura lor destate-naþiuni, ideologia, sistemul lor economic ºi politic. Dupã1945, cele douã supraputeri se regãsesc aproape în stare de mobi-lizare generalã, care nu va sfârºi, totuºi, într-un alt rãzboi mon-dial.

Locotenent-colonel Sergiu MARIN

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 9

Culise le “Operaþ iuni i Cosma”

Prãbuºirea celui de-al treilea Reich a ridicat “o cortinã de fier”

România ºi Europa postbelicã(1945-11950)

Titlul ºi subtitlurile aparþin redacþiei

Faþa nevãzutã a celui de-aal doilea rãzboi mondial

Note1 Gheorghe Buzatu, România ºi rãzboiul mondial din 1939 – 1945,

Centrul de Istorie ºi Civilizaþie Europeanã, Iaºi, 1995.2 Alexander Werth, Russia at War. 1941 – 1945, Barrie and Rockliff,

London, 1964, p. 517-519.3 Daniel Yergin, La paix saccagée. Les origines de la guerre froide et la

division de l’Europe, Editions Complexes, Paris, 1950, p. 391.4 Eric Hobssawm, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucureºti, 1997,

pp. 557-561.5 Isaac Deutscher, Stalin. A political biography, Oxford University

Press, London, 1970, p. 547; vezi ºi Gh. Buzatu, Mircea Chiriþoiu, Stalincenzurat/necenzurat, Editura Ion Cristoiu, Bucureºti, 1999.

Note1 Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu, August 1944. Repere istorice,

Bucureºti, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1984, p. 106.2 Arhivele Militare Române (în continuare se va cita AMR), fond micro-

filme, rola P II 1. 1442, c. 529.3 Ibidem, c. 5534 Ibidem, rola P II 1.483, cc. 37.1-372.5 În nota Secþiei a II-a se preciza: “Aceste lucrãri de documentare, având

un caracter statistic, trebuie sã fie precise ºi fondate (cifre calculate cu grijã,verificate ºi arãtat numãrul documentului respectiv la observaþiuni sau tnanexã)”. Ibidem, c. 384

6 Ibidem, c. 379.7 Alesandru Duþu, Florica Dobre, Drama generalilor români (1944-

1964), Bucureºti, Editura Endclopedicã, 1997, p. 271. 8 AMR, fond 948, Secþia VII, dosar 380.9 Jurnalu! generalului Sãnãtescu, Bucureºti, Editura Humanitas, 1993,

p. 158.

Preluare din Buletinul Arhivelor Militare Românenr.4 (26) din 2004

Gãina a avut “onoarea” de a fiprima pasãre cãreia i s-a descifratsecvenþele de AND. Harta genomului laGallus gallus, o gãinã sãlbaticã, a fostpublicatã la sfârºitul anului trecut înrevista “Nature” de cãtre mai multeechipe. Cu aceastã premierã, care cons-ta în descrierea unui miliard de perechide baze, cercetãtorii dispun de un nouinstrument pentru a înþelege evoluþiapãsãrilor, pentru ameliorarea speciilordomestice sau pentru a înþelege multmai bine ce diferenþiazã pãsãrile demamifere.

Genomul lui Gallus gallus se repar-

tizeazã în doi cromozomi de sex (XY lafemelã ºi XX la mascul) ºi 38 de cro-mozomi nesexuali. Aceºtia, la rândullor, se împart în douã categorii: macro-cromozomii ºi microcromozomii,foarte rari la mamifere, dar obiºnuiþi lapãsãri. Altã diferenþã notabilã: genomulgãinii reprezintã o treime din cel uman.Genomul aviar numãrã mult mai puþinesecvenþe repetate decât genomul ma-miferelor. AND-ul denumit “pubelã” nureprezintã decât 10% la Gallus gallusfaþã de 50% la noi.

Strãmoºul comun al pãsãrilor ºi alomului ar putea avea o vechime de

peste 310 milioane de ani. Aceastãîndepãrtare furnizeazã cercetãtorilor ungenom suficient de diferit de al omului,o unealtã preþioasã pentru înþelegereastructurilor de reglare a genomului încele mai mici detalii ale sale.

CURIER ªTIINÞIFIC Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 10

P o t r i v i tc o m p a n i e iB o e i n g ,zborul inau-gural alr a c h e t e i“Delta IVHeavy” –v e r s i u n e agrea – ºi-aatins obiec-t i v e l e .Reuºita nueste totuºic o m p l e t ã ,d e o a r e c elansatorul nua plasat peo r b i t a

geostaþionarã macheta de satelit pe care a purtat-o.Succesul acestui transport, se precizeazã în revistafrancezã “Sciences et avenir”, era foarte importantpentru Boeing, care s-a înscris în cursa pentruselecþionarea lansatorului viitorului vehicul detransport al NASA.

Racheta “Delta IV Heavy” a decolat din Florida,a fãcut un zbor în aparenþã perfect, însã nu a pututatinge orbita geostaþionarã (36.000 m altitudine),din cauza carburantului folosit.

Boeing nu a precizat altitudinea exactã la care aplasat macheta “Demosat” de 6 tone. Racheta“Delta IV Heavy” purta, de asemenea, doinanosateliþi de 16 kg fiecare, a cãror soartã este, deasemenea, necunoscutã.

Racheta “Delta IV Heavy” este conceputã ca sãplaseze o încãrcãturã de 13 tone pe orbitã înaltã ºide 23 tone, pe orbitã joasã. Foarte interesatã deacest zbor este armata americanã, care are deja trei

sateliþi mari de plasat pe orbitã ºi nu este dis-pusã sã încredinþeze aceastã misiune unuilansator strãin. Racheta produsã de Boeingeste, de asemenea, principalul candidat pentrua deveni lansatorul viitorului avion spaþial alastronauþilor americani (CEV – Crew Explo-ration Vehicle). Un alt candidat pentru acelaºipost este racheta “Atlas 5” produsã de compa-nia Lockhed Martin.

În ceea ce priveºte producþia în domeniu, pecontinentul european, speranþele se îndreaptãcãtre “Ariane 5-ECA”, capabilã sã ridice peorbitã o greutate de 10 tone.

AA ffoosstt ccaarrttooggrraaff iiaatt ggeennoommuull ggããiinnii ii

Revista “Sciences et avenir” ainformat cã ministrul francez alsãnãtãþii doreºte sã interzicã pre-scrierea antidepresivelor lacopii ºi la adolescenþii sub18 ani. Philippe DOUSTEBLAZY a declarat la radiocã va insista pe lângãAgenþia Francezã de Secu-ritate Sanitarã a Produselorde Sãnãtate (AFSSPS) casã aibã în vedere o astfel deiniþiativã.

Anul trecut, AgenþiaEuropeanã a Medica-mentelor (EMEA) a emisun aviz foarte rezervat înprivinþa prescrierii de anti-depresoare persoanelor cuvârsta sub 18 ani. Totodatã,EMEA a reamintit cã antidepresivede tipul ISRS (inhibitor specific alrecapturãrii de serotoninã) nu esteindicat pentru acest segment devârstã. EMEA subliniazã, dealtfel,riscul crescut al comportamentelor

suicidare legate de administrareaacestui tip de medicamente la tineri.

AFSSPS reaminteºte cã, în

Franþa, depresia copiilor trebuie, înprimul rând, tratatã de un psihote-rapeut ºi cã medicamentele nu tre-buie administrate decâtîn cazuri de depresiimajore.

JJuummããttaatteeaa pplliinnãã aa ppaahhaarruulluuii ppeennttrruu rraacchheettaa BBooeeiinngg

Beijingul îºi continuã programul ambiþios de cucerire a spaþiului. Un aldoilea zbor cu un om la bord este prevãzut pentru luna septembrie 2005.De data aceasta vor fi doi “taikonauþi” (termenul chinezesc pentru “astro-naut”) care se vor îmbarca la bordul modulului orbital Shenzhou VI. Ceidoi piloþi vor rãmâne în spaþiu timp de cinci zile ºi vor efectua experimenteºtiinþifice.

Shenzhou VI va fi realizatã într-o concepþie total diferitã faþã deprimele nave spaþiale ruseºti ºi americane ºi chiar faþã de Shenzhou V,precedenta rachetã. Chiar dacã experþii nu se aºteaptã la o evoluþie spec-

taculoasã în materie decercetare spaþialã, acestzbor constituie o nouãetapã a unui programcare se aflã încã în aniide debut.

La 15 octombrie 2003China a intrat în cercul,foarte restrictiv, al naþiu-nilor care au trimisoameni în spaþiu. Pânãacum, nu mai Rusia ºiStatele Unite au reuºitaceastã performanþã.Yang Liwei, primultaikonaut, a petrecut 21

de ore în imponderabilitate ºi s-a învârtit de 14 ori în jurul Pãmântului,devenind astfel erou naþional.

De atunci, China ºi-a accelerat considerabil dezvoltarea programu-lui spaþial, lansând, anul trecut, satelitul chino-european “Explorer 2”având misiunea de a explora magnetosfera ºi devansând pentru 2006termenul pentru lansarea primei sonde spaþiale selenare, prevãzutiniþial pentru 2007.

CChhiinnaa ppllaanniiffiiccãã uunn aallddooiilleeaa zzbboorr îînn ssppaaþþiiuu

Aplicând aceleaºi procedee care au fãcut dinmotoarele de cãutare cele mai folosite instrumente Web,creatorii celebrului Google au lansat, la sfârºitul anuluitrecut, o versiune destinatã în exclusivitate pentrucãutarea publicaþiilor ºtiinþifice.

Google Scholar cautã printre revistele ºtiinþifice –precum “Nature”, “Science”, PNAS, NEJM, “TheLancet” etc. – printre tezele, articolele, cãrþile saurapoartele tehnice care sunt în faza de preprint, adicã auavizul de a fi publicate ºi urmeazã sã intre în tipografie.

Pentru o aceeaºi temã de cercetare, acest instrumentselectiv afiºeazã numai documentele care provin dinsurse ºtiinþifice. Spre exemplu, pentru cuvintele – cheie“breast cancer” (cancer de sân), motorul Google“obiºnuit” va afiºa 9.680.000 de rezultate, în timp ceGoogle Scholar se va limita la numai 279.000. Ceea ceînseamnã un câºtig de timp important pentru un utiliza-tor interesat doar de lucrãrile ºtiinþifice.

Pentru fiecare articol publicat, motorul de cãutareîntoarce toate articolele care l-au citat ºi afiºeazã URL-urile tuturor paginilor Web unde articolul respectiv saurezumatul acestuia apare online. Cu puþin noroc, anu-mite articole pentru a cãror consultare trebuie sã seplãteascã o taxã, utilizatorul ar putea gãsi o paginã Webcare sã i le ofere gratuit ºi în întregime!

Motor de cãutare 100%pentru ºtiinþã

AAnnttiiddeepprreessiivveellee:: mmeeddiiccaammeennttee nneerreeccoommaannddaattee ppeennttrruu mmiinnoorrii

Paginã realizatã delocotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Un Orfeu printrecetacee

O balenã solitarã brãzdeazã OceanulPacific de nord de peste zece ani, fãrã caapelurile sale sã obþinã vreun rãspuns. MaryAnn Daher ºi colegii sãi, cercetãtori laWoods Hole Oceanographic Institution dinCape Cod (coasta de est a SUA) utilizeazãsemnale înregistrate de cãtre submarineleUS Navy pentru a reface traseele pe care sedeplaseazã balenele din nordul Pacificului.

Aceste date aratã cã, din 1992, în fiecareiarnã ºi în fiecare toamnã, o balenã tra-verseazã oceanul emiþând un “cântec” pefrecvenþa de 52 Hz. Traseul ei este unic, aºacum este ºi cântecul sãu. Frecvenþa sa nucorespunde cu a celorlalte specii cunoscute,chiar dacã ea pare a fi un mamifer marin dinfamilia mysticetelor, adicã a balenelor cufanoane. Acesta este un grup din care maifac parte balena albastrã ºi balena-cu-cocoaºã.

Daher ºi colegii sãi, care ºi-au publicatobservaþiile în revista “Deep-Sea Research”considerã cã ar putea fi mai degrabã obalenã - hibrid, decât o specie necunoscutã.

FABIAN – de la “fabi-anus”, nume latinesc ceînseamnã “crescãtor defasole”.

FELICIA/FELIX – dela “felix”, ce înseamnã“fericit/norocos/fertil.

FILIP – de la “philip-pos”, nume grecesc ceînseamnã “iubitor de cai”.

FLAVIA/FLAVIU – dela expresia latineascã ceînseamnã “galben auriu”.

F L O R I N A / F L O -RENTINA/FLORIN – dela “florentina”, ce înseamnã“înfloritoare” în limba lat-inã.

GABRIELA/GABRIEL– de la “Gowriel”, numeebraic ce înseamnã “Dum-nezeu e puterea mea”.

GEORGIANA/GEORGE/GHEORGHE – de la“georgios”, nume grecesc ceînseamnã “fermier/þãran”.

GLORIA – de la expre-sia latineascã ce înseamnã“glorie”.

GRAÞIELA (lat. “gra-tia”) – “cea graþioasã”

GRIGORE – de la “gre-gorios”, nume grecesc ceînseamnã “vigilent”.

HORAÞIU – de la“Horatiu”, nume latinescpentru “cel slãvit”.

HORIA – de la “Hein-rich”, nume germanic anticce înseamnã “cap de fami-lie”.

HORTENSIA (lat.“hortensia”) – grãd-inãreasã.

IACOB - de la vechiulprenume ebraic Jakob cusemnificaþie necunoscutã.

ILEANA - de la expre-sia ebraicã care înseamnã“rãspunsul Domnului”.

INA - e forma scurtã amultor prenume care se ter-minã în “ina”.

IOANA/ION/IOAN -de la “Yochana”, numeevreiesc însemnând “binecu-vântarea Domnului”.

IRINA - de la “eirene”,nume grecesc pentru“paºnicã”.

Cristina FRATU

P R O V E N I E N Þ AN U M E L O RD E B O T E Z

Cu toate cã nu este un joc de ultimã orã, me-ritã prezentat. Este o poveste în care prima versi-une precede Soul river 2, un joc cu care am intratîn contact graþie amabilitãþii colegei mele,Gabriela. Produs de Crystal Dynamics ºi distribuitde Monosit (www.monosit.ro), “Blood Omen 2”este ultima poveste interactivã a Dynamicilor, careistoriseºte încã o perioadã din viaþa vampiruluiKain.

Învins de lordul suprem al ordinului cu aju-torul sãbiei Soul Reaver, Kain se trezeºte dintr-unsomn care a durat sute de ani, într-un Nosgothaflat sub dominaþia duºmanului. El trebuie sã seadapteze regulilor noii societãþi, ajutat de Ulla, ofemeie-vampir ce aparþine unui grup de disidenþinumit Kabal. Dupã cum este de presupus, pemãsurã ce Kain îºi recapãtã puterile, regulile începsã devinã facultative (pentru el).

Blood Omen 2 este complet independent faþãde restul seriei, legãtura cu “trecutul” fãcându-semai mult informativ-aluziv în clipul de prezentare.Totuºi, el umple un hiatus în istorie, iar trimiterilecãtre celelalte titluri din serie dau un plus deculoare celor care le-au jucat pe toate. Dincolo depoveste însã, Blood Omen 2 este foarte asemãnã-tor cu Soul Reaver 2. Fãrã a face critici în ceea cepriveºte grafica, trebuie remarcat totuºi cã în

Blood Omen 2 primeazã acþiunea, în timp ce laSoul Reaver 2, pe lângã eliminarea inamicilor,jucãtorul trebuie sã rezolve o mulþime de ºaradepentru a parcurge traseul.

În ceea ce priveºte personajul principal, Kainnu ºtie ce este mila, nu îi pasã de nimeni ºi îºiurmãreºte þelul cu consecvenþã. Armele sale deb a z ãs u n tmâinile– cu om a n i -c h i u r ãletalã –dar sep o a t ef o l o s iºi dearmelec a p -turate de la inamicii “eutanasiaþi”. Bãtãlia în sineeste ceva de rutinã, comenzile fiind afiºate înmeniu. Exista ºi o opþiune care blocheazã fiecareatac în parte, însã poate fi privitã doar ca cevaexotic. Cu toate acestea, luptele din Blood Omen 2sunt departe de a fi plictisitoare: Kain poate sã îºiapuce inamicii, sã îi arunce sau sã se dedea lachestii vampireºti, în timp ce aceºtia atârnã

neputincioºi în mâna lui. ªi unele dintre ele suntcam... cu pãtrat roºu, interzise persoanelor careiubesc foarte mult animalele, mai ales când aces-tea sunt chiar oameni.

Una dintre acestea, pe care bunicuþele le-argãsi de-a dreptul oribile, este modul în care Kainîºi reface puterile: suge sângele inamicilordoborâþi. Trupul neînsufleþit al adversarului, aflatla 2 metri de veritabilul aspirator, tresare spas-modic, timp în care Kain exercitã o putere desucþiune remarcabilã, extrãgându-i fluidul încauzã într-un jet drept ºi consistent ce uneºtepieptul victimei cu buzele-i vampireºti.

O diferenþã – în bine – faþã de Soul Reaver 2sunt puterile întunecate (Dark Powers) pe careKain le recâºtigã în timp sau le cucereºte de lainamici, ºi care îi dau forþe supranaturale ºi spec-taculoase: se furiºeazã nevãzut ºi neauzit princeaþã în spatele inamicilor, face salturi uriaºe saupoate controla minþile oamenilor pentru a-i fi deajutor în deschiderea uºilor ce nu pot fi depãºite.

Cam atât despre joc. Existã, bineînþeles, ºicheet-uri, însã, în afarã de viaþã veºnicã, nu arerost sã apelaþi la arme, pentru cã oricum le veþiprocura pe mãsurã ce veþi parcurge jocul. Play thegame, sister!

Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

MOZAICCurierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 11

OO ddaattãã ttee rroogg ººii eeuu cceevvaa!!Aceste cuvinte reprezintã una din-

tre cele mai frumoase figuri de stil dinvocabularul unei femei. Este folositãcu diverse ocazii, cum ar fi: o perechede pantofi de 4 milioane, o trusã defarduri de un milion jumate, o fustiþãde 2 milioane, când i s-a fãcut dor deun kiwi la 12 noaptea sau când vreasã vadã un film cu Ben Stiller pe TVR1, în timp ce pe Pro TV joacã Real cuJuve. Expresia nu este, evident, decâtvarianta prescurtatã a lui: “O datã pezi te rog ºi eu ceva”.

☺☺NNuu iieeii nniicciiooddaattãã ppââiinnee!!

În acest caz, memoria femeiloreste extrem de scurtã. Bineînþeles cãieri ai luat tu pâine ºi, evident, o facicu aceeaºi frecvenþã cu care o face ºiea. Dacã, însã, ieri a cumpãrat eapâine, memoria îi revine în modmiraculos: “ªi ieri tot eu am luat!”.Dupã câteva momente de gândire, teva informa cã ea cumpãrã întotdeau-na pâine. E timpul s-o iei în braþe ºisã-i spui repede ceva siropos, pentrucã altfel va avea, în urmãtoareleminute, câteva revelaþii pe care n-aivrea neapãrat sã le auzi, cum ar fiacelea cã ea cumpãrã întotdeauna tot,ea plãteºte întotdeauna facturile, eaduce întotdeauna gunoiul, ea faceîntotdeauna curat etc., etc. Dupã care,o sã auzi textul cu menajera ºi cu ve-

nitul acasã ca la hotel, porc nesimþitcare nu-i aduci niciodatã o floare. Maideparte, continuaþi dumneavoastrã...

☺☺AAººaa ssppuuii ddee ffiieeccaarree ddaattãã!!

Orice argument, oricât de logic,pãleºte în faþa dezarman-tului “aºa spui de fiecaredatã”. Chiar dacã vã uitaþipe Descovery Science ºivã contraziceþi în privinþafuziunii nucleare, tot “aºaspui de fiecare datã” veiauzi, tu vorbind toatã ziua,evident, doar despre fuzi-unea nuclearã.

☺☺VViiii îînn ffiieeccaarree sseeaarrãã

ttâârrzziiuu!!Aceste cuvinte pot fi

auzite, de regulã, o data pesãptãmânã, respectiv înseara în care ai rãmas sãbei o bere în oraº cucolegii. Printr-o coinci-denþã nefericitã, aceastaeste exact seara în care eavoia sã ieºiþi la un film saula teatru, în celelalte zile,când ai ajuns acasãdevreme, ea neavând chefde nimic.

☺☺NNuu-mmii iieeii fflloorrii ddeeccââtt

ccâânndd vvrreeii cceevvaa!! S-ar putea chiar sã nu

vrei nimic. Nu-þi face

probleme, nu va dezarma: aflã ea înzilele urmãtoare ce voiai tu, de fapt.Dacã, în douã sãptãmâni, nu vreinimic, e clar: ai fãcut tu ceva.

Mulþi ani fericiþi împreunã!

SS HH OO WW BB II ZZLLiinnkkiinn PPaarrkk îii sscchhiimmbbãã

pprroodduuccããttoorruull

IInntteerrzziiss cceelloorr ssllaabbii ddee îînnggeerr,, ppeennttrruu ccãã,, aaiiccii,, ttee jjooccii ccuu ddrraaccuull

CONFUZE

VEªNICI

LUCIOS

URSUZ

GENERALROMÂN

UNEORI

LUCREAZÃ ÎNMOZAIC

CUTIE!

GURÃ DE FOC

GREªIT

FIXAT

CREªTERE

METALPREÞIOS

DORITÃ

CIUCURE

ÞÂNGÃU

PREFIX AVICOL

MOLUªTEMARINE

BOLI DE URECHE

ÎNCONJUR

INSIPIDE

RÃPIÞI

PRODUS DINSTRUGURI

ÞARÃ

PETRE!

ÎNCINSÃ

RARÃCUTERE!

AMORTIZORHIPIC

T r a d u c e r e a e x p r e s i i l o r c a s n i c e

L, F, T, M, S, DEFINITIVÃ, GELATINOS,BANALITÃÞI, LOTURI, UU, MIMICE, AR, TE,AZURIU, RANÃ, IMI, I, TASA, ACUT, NELÃMU-RITÃ.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

1. ªtiþi care sunt considerate ºi cui aparþineau celemai vechi tãbliþe de lut (sunt datate ca având mai bine detrei milenii ºi jumãtate înainte de Cristos)?

2. De la ce distanþã era vizibilã, de pe mare, luminaFarului din Alexandria?

3. Cunoaºteþi anul în care a fost realizat în Europaprimul pod metalic?

4. În ce perioadã a fost Milcovul hotar între Moldovaºi Þara Româneascã?

5. Celebru în toatã Antichitatea, Templul Artemiseidin Efes a fost refãcut ºi reconstruit de ºapte ori, potrivitrelatãrii lui Pliniu cel Bãtrân – fapt confirmat decercetãrile arheologice. ªtiþi când ºi sub conducerea cãruiarhitect au început lucrãrile de construcþie a primuluitemplu?

6. Cine a spus: “Roadele vieþii omeneºti sunt gândulbun ºi faptele pornite din îndemnuri curate”?

Rãspunsurile testului 9 (173)

1. Cea mai îngustã strâmtoare navigabilã este KhaKis ºi mãsoarã 40 m. Ea constituie o parte a Mãrii Egeeºi desparte insula Eubeea de continent (Peninsula Bal-canicã).

2. Construcþia Farului din Alexandria, la intrarea înport, pe insula Pharos (de la care, probabil, a împrumutatºi numele), a fost realizatã la porunca regelui Ptolomeu IIPhiladelphul (285–247 Î.Ch.). Inscripþia montatã înzidãria turnului menþiona: “Momentul a fost consacratde arhitectul Sostrat din Cnid, fiul lui Dexifon, zeilor sal-vatori, pentru cei ce cãlãtoresc pe mare”.

3. În secolul VI, Anthemios din Tales a început con-strucþia bazilicii Sfânta Sofia. În acelaºi secol, sarcinacontinuãrii lucrãrilor i-a revenit lui Isidor din Milet, con-structor, matematician ºi specialist în fizica mecanicã.

4. Primul voievod român care ºi-a stabilit capitala laIaºi a fost Alexandru Lãpuºneanu (1552-1561 ºi 1564-1568).

5. Palatul Cotroceni a fost construit în vremea dom-niei lui ªerban Cantacuzino (1678-1688).

6. I. GHICA, Opere, III, 19.Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Linkin Park a anunþat de curând cã vor sã plece de lacasa de discuri Warner Music. Americanii le reproºeazã

producãtorilor – care, înviitorul apropiat, vor fi cotaþiºi la Bursã – cã nu au fãcutdestule eforturi pentru pro-movarea grupului. “Noiavem datoria sã le oferimfanilor noºtri o muzicã exce-lentã. Însã avem sentimentul

cã, lucrând cu echipa actualã, acest obiectiv rãmâne preaîndepãrtat” a afirmat purtãtorul de cuvânt al grupului,citat de site-ul MCM (www.mcm.net). Potrivit contractu-lui, Linkin Park trebuie sã stea la Warner Music pânã fac4 albume.

Ozzy Osbourne are maladia Parkinson, o boalã incu-rabilã, care i-a fost diagnosticatã într-o clinicã din LosAngeles. Ozzy avea tremurulspecific de mai mult timp ºi maifusese examinat medical cu doiani în urmã, însã, la vremearespectivã, a crezut cã aceasta sedatoreazã consumului excesiv dedroguri. Interpretul va trebui sãurmeze un tratament specific,care sã limiteze efectele bolii. Un caz similar este ºi inter-pretul autohton Cornel Constantiniu, care a fost operat,anul trecut, în Germania.

Pionieri ai muzicii electronice – multe din piesele lorsunt folosite ºi astãzi la generice – Kraftwerk intraserã

într-un con de umbrã. Anul trecutau ieºit din nou la lumina rampei,într-un megaturneu mondial cu 64de concerte. Acest tur de forþã deanul trecut stã la baza unui albumlive, intitulat “Maximum – Maxi-mum”, care va ieºi pe piaþã luni, 6iunie. Dublul album va concentra

cele mai bune compoziþii realizate de Kraftwerk de-alungul carierei. ªi au ce pune, pentru cã ei compun de 35de ani! ªi, pentru a sãrbãtori evenimentul, nemþii vorpleca din nou în turneu!

Pe 18 mai Bjork a scos undublu DVD denumit “Medu-lla”, unde ea prezintã, printrealtele, un documentar în caredescrie modul în care ºi-a con-ceput ultimul album vocal,precum ºi clipurile din “Tri-umph of Heart” realizat deSpike Jonze.

Mai mult, pe 2 mai, Bjork a revenit cu un remix alpiesei “Army of Me”, prezentã pe albumul “Post” din1995. Profilul realizat din vânzarea single-ului va fidonat, în întregime, pentru UNICEF.

Într-un interviu acordat cotidianului englez “DailyTelegraph”, islandeza a dat de înþeles cã lucreazã lacoloana sonorã a filmului “Drawing Restraint 9”, în carenu ar fi exclus sã aibã ºi o scurtã apariþie.

Dupã succesul cu “TheTipping Point” (2003) care afost tras, peste Atlantic, înaproape 400.000 de exem-plare, The Roots a intrat înstudio pentru încã un album.Acesta se va numi “GameTheory” ºi va ieºi pe piaþãanul viitor. La realizareamelodiilor vor colabora ºi cu

vârfuri ale hip-hop-ului, precum Mos Def sau TalibKweli. Potrivit revistei “Rolling Stones”, The Roots, seclaseazã printre primele 20 de formaþii din lume. (D. A.)

Ozzy are Parkinson

Bjork face acte de caritate

KKrraaffttwweerrkk ssccooaattee uunn aallbbuumm lliivvee

TThhee RRoooottss pprreeggããtteesscc uunn nnoouu aallbbuumm

Blood Omen 2

Si s t e m u lp o l i t i camerican

este pe cale de aintra în crizã

Potrivit agenþiei France Presse (AFP),sistemul politic american este în pragulcolapsului, susþin mai mulþi republicani ºidemocraþi, angajaþi într-o confruntare fãrãprecedent pe tema drepturilor opoziþiei, încondiþiile în care administraþia George W.BUSH îºi testeazã din nou limitele influ-enþei în cadrul Congresului.

Potrivit parlamentarilor din ambeletabere, peste 200 de ani de practicã demo-craticã sunt ameninþaþi. Confruntarea afost provocatã de dreptul de veto pe caredemocraþii, minoritari, l-au exercitat dezece ori împotriva candidaþilor pentru pos-turile de judecãtori federali, ceea ce adeterminat pe liderul majoritãþii republi-cane din Senat, Bill FRIST, sã propunãschimbarea regulamentului, prin care sã

fie desfiinþat dreptul de veto.La rândul lor, democraþii ameninþã cu

blocarea activitãþilor Congresului.“Democraþie sau dictaturã. Republicaniidoresc sã acapareze toate puterile, legisla-tivã, executivã, judiciarã”, susþindemocraþii, acuzându-l pe preºedinteleBush cã a propus pentru funcþiile dejudecãtori federali candidaþi ultraconser-vatori. Din partea cealaltã, republicanulBill FRIST susþine cã democraþii îºi folo-sesc dreptul de veto în mod arbitrar, pen-tru a se rãzbuna.

De fapt, este vorba de o crizãdeclanºatã de Casa Albã, la ºase luni dupãce preºedintele BUSH a obþinut al doileamandat. Casa Albã a avut, în februarie,iniþiativa de a înainta spre aprobarea Se-

natului numirea aºapte judecãtori fe-derali, care fuseseblocatã în primulmandat al lui BUSH.

Purtãtorul de cuvânt al Casei Albe, ScottMCCLELLAN, a reiterat de curând cãjudecãtorii ar trebui sã fie învestiþi cu osimplã majoritate parlamentarã.

În prima jumãtate a lunii, Casa Albã aînregistrat un eºec în Congres, prin refuzulComisiei de Afaceri Externe din Senat dea aproba numirea controversatului JohnBolton în funcþia de ambasador la Naþiu-nile Unite.

În prezent, existã din ce în ce maimulte semnale privind o crizã parlamen-tarã, iar Scott MCCLELLAN chiar a evo-cat posibilitatea ca preºedintele sã îºifoloseascã dreptul de veto pentru a blocaproiecte ale Senatului, fapt care ar consti-tui o premierã pentru administraþia Bush.

Ediþia omagialã a revistei “Infanteriaromânã modernã” a apãrut în condiþii graficedeosebite ºi se gãseºte deja pe rafturile bi-bliotecilor din unitãþile militare.

Fiind o apariþie dedicatã împlinirii a 175de ani de la înfiinþarea acestei specialitãþimilitare, revista conþine, pe lângã mesajelede apreciere a diferitelor persoane ºi perso-nalitãþi, o suitã de articole prin care cititorul,chiar dacã nu ar face parte din sistemul mi-litar, poate sã îºi facã o imagine despreevoluþia, rolul, locul ºi perspectivele acesteiarme în viitorul apropiat. Citãm astfel titluriprecum “O posibilã dinamicã a luptei înrãzboiul viitorului” de dl. gl.mr.dr. MihaiPALAGHIA, “Infanteria modernã – acþiuneîntr-un cadru întrunit” de gl.mr.dr. TeodorFRUNZETI, “Prezent ºi perspectiva infan-teriei” de col. Ulisse MIROIU, un grupaj dearticole cu tema “Infanteria românã de-alungul timpului” ºi un altul care are tema“Infanteria românã în teatrele de operaþii”.Consideraþii privind “Instruirea infanterieiîn baze” ºi “Învãþãmântul militar de infan-terie” împreunã cu recenzia lucrãrii col.dr.Virgil BÃLÃCEANU, “Puterea de luptã ainfanteriei” încheie acest numãr al revisteide o înaltã þinutã graficã ºi ºtiinþificã.

Vremea de primãvarã, deºi mai capricioasã în acestan, a fost totuºi favorabilã desfãºurãrii a numeroase între-ceri sportive, atât la nivel M.Ap.N., cât ºi la cel al C.1 A.Trt., paginile ziarului nostru reflectând desfãºurarea lor,în timp ºi spaþiu.

În acest context, între 09 – 13.05.2005, în spaþiul ge-neros ºi atrãgãtor al Cabanei militare PRISLOP, stãpâniionorifici ºi de drept ai plaiurilor carpatine, prin reprezen-tanþii lor, vânãtorii de munte din Bg.2 V.M. “Sarmisege-tusa”, s-au întrecut în faza pe marea unitate a Concursu-lui Sportiv Aplicativ Militar de varã.

Activitatea a fost organizatã ºi condusã de cãpitaniiCãtãlin MATEESCU ºi Petruþ CUMPÃNICI, din coman-damentul brigãzii, sub patronajul comandantului aces-teia, cu sprijinul lt. Florin COARFÃ, ofiþer cu pregãtireafizicã în B.30 V.M. “Dragoslavele”, “sponsorizarea”organizatoricã ºi logisticã fiind asigurate de maiorulOvidiu POP, comandantul acestuia.

S-au întrecut militaro-sportiv, dar s-au ºi cunoscutreciproc, membrii loturilor participante, ce au reprezentattoate structurile acestei mari unitãþi de elitã a corpului ºi

armatei, fãcând dovada bunei lor pregãtiri fizice ºi deluptã.

Dupã epuizarea tuturor probelor -respectiv:triatlonmilitar, duelul de foc, patrula militarã- soldate cu bonifi-caþii în plan profesional, personal ºi, mai ales, moral,clasamentul general arãta astfel: locul I: B.30 V.M. Câm-pulung Muscel (lotul Dâmboviþa); locul II: B.21 V.M.Predeal (lotul Caraiman); lotul III: Divizionul 206 Arti-lerie (lotul Lupii).

Aºa dupã cum spuneam, gazdã bunã a fost coman-dantul B.30 V.M. “Dragoslavele”, împreunã cu întreagalui echipã de conducere, care s-au întrecut pe ei înºiºi,care au contat pe sprijinul, reciproc avantajos, a S.C.PARCOM S.A., sub conducerea atentã a doamnei DanaPOPESCU, care a asigurat hrãnirea efectivelor la stan-darde NATO.

Aºadar, tuturor participanþilor, sincere felicitãri ºisport în pregãtire pentru a reprezenta cu succes brigada lafaza pe corp a concursului.

Colonelªtefan MITINCU

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 10(174) din 31 mai 2005

Pagina 12

CMYK

Suuspiciuuni penaaleprivind restaauuraareaa

coomplexuuluui scuulptuuraal goorjeaanMai mulþi funcþionari din Ministerul

Culturii, printre care directorul PaulaOlteanu, sunt cercetaþi penal de ParchetulTribunalului Gorj pentru modul în care aufost restaurate operele ºi parcurile brân-cuºiene din Târgu-Jiu, a informat agenþiaMediafax, citându-l pe prim-procurorulEmil Moþa. Acesta a confirmat cã, înacelaºi dosar, mai sunt acuzaþi de negli-jenþã în serviciu Viorel Popescu ºi Victo-ria Milea, precum ºi Ioan Botez, expertatestat de Ministerul Culturii, dar ºi ºefulDirecþiei de Culturã Gorj, Ion Sandalã,precum ºi dirigintele de ºantier allucrãrilor efectuate la Tîrgu-Jiu, Auricaªomãnescu.

Prim-procurorul Emil Moþa susþine cãPaula Olteanu a ignorat constant preve-derile legale în privinþa calitãþii în con-strucþii. Reprezentanta Ministerului Cul-turii este acuzatã cã nu a þinut cont deargumentele specialiºtilor cu privire lasoluþiile tehnice, cheltuind nejustificatcirca ºase miliarde de lei pentru realizareapavimentelor din cele douã parcuri brân-cuºiene, în condiþii necorepunzãtoare. Pavi-mentul a fost prezentat de Paula Olteanu cafiind un material ecologic, folosit în Europaºi America. Materialul respectiv, denumit“stabilizer”, s-a transformat iarna trecutã înnãmol, la jumãtatea lunii mai fiind îndepãr-tat parþial din preajma operelor brâncuºienepentru cã, pe scaunele din piatrã, a începutsã creascã un mucegai verde, din cauzaumezelii.

Agenþia Mediafax mai informeazã cãproiectul de amenajare a operelor ºi par-curilor brâncuºiene a început în 1996,fiind finanþat de Banca Mondialã cu sumade cinci milioane de dolari printr-unîmprumut acordat statului român.Lucrãrile s-au derulat foarte greoi ºi nu aufost finalizate niciodatã la timp, din cauzanumeroaselor neînþelegeri apãrute întreautoritãþile locale ºi reprezentanþi ai Mi-nisterului Culturii.

La 9 mai 1950, ministrul francez al AfacerilorExterne, Robert Schuman, propune, pe baza unei idei alui Jean Monnet, punerea în comun a resurselor de cãr-bune ºi oþel ale Franþei ºi Germaniei în cadrul unei orga-nizaþii deschise cãtre celelalte þãri europene. La apel aurãspuns încã patru state, Tratatul de instituire a Comu-nitãþii Economice a Cãrbunelui ºi a Oþelului (CECO)fiind semnat la Paris, la 18 aprilie 1951, de cãtre Franþa,Germania, Belgia, Italia, Luxemburg ºi Olanda. Tratat-ul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952.

La 25 martie 1957, statele membre CECO sem-neazã, la Roma, Tratatele de instituire a ComunitãþiiEcono-mice Europene (CEE) ºi a Comunitãþii Europenea Energiei Atomice (Euratom), denumite, generic,“Tratatele de la Roma”. La cele trei Comunitãþi au ade-rat, în anii urmãtori, nouã state: Danemarca, Irlanda ºiMarea Britanie în 1973, Grecia în 1981, Spania ºi Por-tugalia în 1986, Austria, Finlanda ºi Suedia în 1995.

Prin Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie1992 ºi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, se consti-tuie Uniunea Europeanã, având la bazã cei trei piloni:

- Comunitãþile Europene permit instituþiilor Uniuniisã coordoneze politici comune ºi partajate în diversedomenii (piaþa unicã, transporturi, concurenþã, monedaunicã, ocuparea forþei de muncã, educaþie, culturã,sãnãtate, protecþia consumatorului, cercetare, protecþiamediului, agriculturã etc.) urmând obiectivul de coezi-une economicã ºi socialã;

- Politica externã ºi de securitate comunã reprezintãcadrul acþiunilor comune ale statelor membre ale Uniu-nii Europene în acest domeniu;

- Cooperarea poliþieneascã ºi judiciarã în materiepenalã, este cadrul cooperãrii dintre organele de poliþieºi de justiþie din cele 15 state membre pentru consoli-darea securitãþii interne.

Comandamentul SEEBRIG a fost vizitat de parlamentariitalieni

Repere în istoria UniuniiEuropene (1)

Infanteria românã modernã

Integrare europeanã

VV uu ll tt uu rr ii ii mm uu ss cc ee ll ee nn ii pp ee pp oo dd ii uu mm

SSiisstteemmuull ppoolliittiicc aammeerriiccaann eesstteeppee ccaallee ddee aa iinnttrraa îînn ccrriizzãã

Reglementãriprivind

cimitirele militare

Compartimentul Domenii ºi Infra-structuri din Comandamentul Corpului 1Armatã Teritorial informeazã cã a apãrutD.I.-7 “Regulamentul privind organi-zarea ºi administrarea cimitirelor mi-litare”. Documentul reglementeazã oserie de activitãþi în acest domeniu, pre-cum repartizarea ºi concesionarealocurilor de înhumare, exhumarea, exe-cutarea ºi întreþinerea lucrãrilor funerare,administrarea cimitirelor militare.

Regulamentul stabileºte, la art.4, per-soanele decedate care pot fi înmormân-tate în cimitirele militare specificându-secã, acestea, la data decesului, trebuie “sãfi avut domiciliul în garnizoana pe razacãruia se aflã cimitirul militar”. Suntprezentate, în anexe, lista documentelornecesare pentru repartizarea locurilor deînhumare ºi alte informaþii ºi schiþe utilecelor care se gãsesc în situaþia nefericitãde a apela la acest tip de servicii.

Saddam Hussein în chiloþi, îºi spalã rufeleTabloidul britanic “The Sun” a publicat, vineri, 20 mai, patru fotografii ale lui Saddam Hussein în închisoare, una

dintre ele, arãtându-l pe fostul dictator doar în lenjerie intimã. Potrivit “The Sun”, acestea sunt primele fotografii pu-blicate vreodatã de când Saddam Hussein este în închisoare. O altã fotografie îl prezintã aºezat pe un scaun de plasticpãrând cã îºi spalã pantalonii, în alta stã în picioare ºi are o expresie preocupatã, iar în cea de-a patra pare sã doarmã.

Tabloidul britanic precizeazã cã fotografiile i-au fost înmânate de “surse militare americane”, “în speranþa de a dao loviturã rezistenþei irakiene”. “The Sun” susþine cã fotografiile au fost realizate în locul secret unde Saddam estedeþinut de forþele speciale ºi poliþia militarã. Tabloidul afirmã cã ºtie unde se aflã Saddam, dar cã la cererea guvernu-lui american, nu va face publicã aceastã informaþie.

Armata americanã a anunþat cã va deschide o anchetã pentru a afla de unde au apãrut aceste fotografii. De reþinutcã tabloidul amintit este o publicaþie de scandal, care are obiceiul frecvent de a “fabrica” ºtirile. Acestei publicaþiii-au cãzut victime trei români care, chipurile, ar fi rãpit-o pe Victoria Beckham, precum ºi fotbalistul “de aur” AdrianILIE care ar fi avut o aventurã cu soþia unui poliþist britanic. Ulterior, s-a constatat cã era vorba de o prostituatã anga-jatã pentru a-l atrage în capcanã pe fotbalist, în timp ce justiþia englezã nu a ajuns încã la o concluzie în privinþa celortrei “rãpitori”români.

Paginã realizatã de locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE