peste îngroapã rãzboiul politic · data de 4 februarie 2018 ºi spri-jinirea organizãrii...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 629 . 629 . 629 . 629 . 629 2 2 2 2 24 - 30 ianuarie 204 - 30 ianuarie 204 - 30 ianuarie 204 - 30 ianuarie 204 - 30 ianuarie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

3Amãnunte

în pagina

13Amãnunte

în pagina

OfOfOfOfOfensivensivensivensivensivaaaaaalb-albasalb-albasalb-albasalb-albasalb-albastrătrătrătrătrăse întărse întărse întărse întărse întăreşteşteşteşteşteeeee

















ªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croat

Peste4.500de câinivagabonziterorizeazãRâmnicuVâlcea
















Peste4.500de câinivagabonziterorizeazãRâmnicuVâlcea 2

Amãnunte

în pagina

De drDe drDe drDe drDe dragul muzicii, PSD şiagul muzicii, PSD şiagul muzicii, PSD şiagul muzicii, PSD şiagul muzicii, PSD şiPNL fPNL fPNL fPNL fPNL fac pace la Crac pace la Crac pace la Crac pace la Crac pace la Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

Eurovisionulîngroapãrãzboiulpolitic

















Un medicrural din Olt,

premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã


premiatde Casa

Regalã

6-7Amãnunteîn paginile Un medic

rural din Olt,premiatde Casa

Regalã

24 - 30 ianuarie 2018 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

ªedinþã cu cântec înConsiliul Local Muni-cipal Craiova pe 22decembrie, cu douãzile înaintea celebrãriiUnirii Principatelor.Consilierii localicraioveni s-au reunitpreþ de câteva minuteîn ºedinþã extraordina-rã pentru a da undãverde parteneriatuluicu TVR privind organi-zarea în Bãnie a uneiadintre semifinaleleEurovision. Extraordi-narã nu a fost numaiºedinþa, ci ºi rezultatulvotului, proiectulsupus dezbaterii fiindunul dintre puþineledin istoria ultimilor aniaprobate în unanimi-nate.

de Nicuºor Fota

Dupã ce, preþ de-o zi, aunumãrat pe degete par-ticipanþii la protestul

anti-guvernamental din 20 ia-

nuarie, exagerând sau, dimpo-trivã, minimalizând amploareaevenimentului, politicienii lo-cali s-au unit în cuget ºi-n sim-þiri pentru o ºedinþã extraordi-narã de consiliu local, a doua peanul acesta. Întrunirea aleºilorcraioveni a durat câteva minu-te.

Majoritatea minutelor le-aconsumat strigarea cataloguluiºi alegerea unui preºedinte deºedinþã, proiectul unic de peordinea de zi trecând fluierândde votul consilierilor, care l-auaprobat în unanimitate. În total,opt minute, cu tot cu declaraþiade final a primarului Mihai Ge-noiu. Iat-o: “Astãzi am votatparticiparea municipiului Cra-iova la una dintre semifinaleleEurovision 2018. Fiecare cen-tru teritorial din þarã va fi gazdauneia dintre semifinale în aºa felîncât a venit ºi rândul Craiovei.Noi avem deja experienþã pen-tru cã acum trei ani în urmã amorganizat chiar finala Eurovisi-on ºi este o mândrie pentru noisã participãm la aceastã mani-festare culturalã, deoarece Ro-mânia a avut întotdeauna o pre-zenþã bunã la acest festival ºi

sperãm ca ºi anul acesta parti-cipantul câºtigãtor al etapei na-þionale sã se claseze cât maibine”.

190.000 de leipentru organizareasemifinalei

Potrivit documentaþiei înain-tate consilierilor locali, munici-palitatea va contribui cu aproa-pe 200.000 de lei la organiza-rea evenimentului care va avealoc în 4 februarie, la TeatrulNaþional „Marin Sorescu” dinCraiova. „Prin adresele nr.157945/08.11.2017, 7894/15.01.2018 ºi 7895/15.01.2018,Televiziunea Românã, prinTVR Craiova, a propus asocie-rea în calitate de partener al Pri-mãriei Municipiului Craiova învederea organizãrii uneia din-tre semifinalele concursuluiEurovision 2018, la Craiova, îndata de 4 februarie 2018 ºi spri-jinirea organizãrii evenimentu-lui cu suma de 190.379 lei,sumã echivalentã a 41.000 deeuro, conform devizului depusde SRTv Craiova, ºi calculatãla cursul valutar al BNR din

data de 10.01.2018: 1 euro =4,6434 lei. Semifinala din 4 fe-bruarie 2018 de la Craiova con-stã în realizarea unui show deteleviziune care va fi transmis,în direct, în prime-time, în in-tervalul orar 21.00-23.00 (ore-le se pot modifica), în sistemHD pe mai multe canale ale Te-leviziunii Române (TVR1,TVR Craiova, alte canale apar-þinând SRTV, dar ºi pe facebo-ok), show care va fi pus la dis-poziþia tuturor televiziunilorpublice din Europa prin prelua-rea acestuia de reþeaua EBU(European Broadcasting Uni-on). Semifinala va fi realizatãîn maniera proprie, iar showulva cuprinde douã pãrþi – parteaI (21.00-22.00) – concursul,partea a II-a (22.00-23.00), re-cital vedetã ºi jurizarea celor 12concurenþi, pentru alegerea ce-lor 3 finali’ti. Spectacolul va fiprezentat de vedetele DianaDumitrescu ºi Cezar Ouatu, iarîn Camera Verde, pentru a luapulsul concurenþilor, se va aflavedetea TVR Craiova, Alinaªerban”, se aratã în raportul în-tocmit de funcþionarii PrimãrieiCraiova.

12 semifinaliºti vorcânta la Craiova

Pentru prima datã în istoriaparticipãrii României la Euro-vision, Selecþia Naþionalã vaavea cinci semifinale, organiza-te în cinci oraºe unite în AnulCentenarului de tema alegeriireprezentantului þãrii noastre laetapa internaþionalã a Concur-sului Eurovision 2018. Semifi-nalele vor fi organizate la Foc-ºani (21 ianuarie), Timiºoara(28 ianuarie), Craiova (4 fe-bruarie), Turda (11 februarie) ºiSighiºoara (18 februarie). În fie-care semifinalã urmeazã sã in-tre câte 12 piese, iar la Craiova,în show-ul din 4 februarie, îivom urmãri pe: Erminio Sinni& Titziana Camelin („All TheLove Away”), Zavera („ComeBack To Me”), Mareº Panã(„Daydreamer”), Aurel Dincã(„Fire In The Sky”), Tavi Clon-da („King”), VYROS („La LaLa”), Diana Brãtan („Paint ItRainbow”), Carolina Gorun(„Reach Out For The Stars”),Elena Hasna („Revival”), ElizaChifu („So Good WithoutYou”), Ayona („The Story GoesOn”) ºi XANDRA („Try”).

Aleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala EurooooovisionvisionvisionvisionvisionAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au vAleşii locali au voooootttttat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitat în unanimitatatatatateeeeepentrpentrpentrpentrpentru semifu semifu semifu semifu semifinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurinala Eurooooovisionvisionvisionvisionvision

Mica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM CraiovaMica Uniredin CLM Craiova

24 - 30 ianuarie 2018www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Marielena Popa

Potrivit legii, câiniinerevendicaþi sauneadoptaþi trebuiesã fie eutanasiaþi

Iatã cum ar fi trebuit sã seprocedeze, conform Legii258/2013 pentru modifi-

carea ºi completarea Ordonan-þei de urgenþã a Guvernului nr.155/2001 privind aprobareaprogramului de gestionare acâinilor fãrã stãpân:

”Art. 4. (1) Câinii fãrã stãpânvor fi cazaþi în adãposturile ser-viciilor pentru gestionarea câi-nilor fãrã stãpân, pentru o pe-rioadã de 14 zile lucrãtoare. (…)

Art. 7. (…) (2) Câinii nere-vendicaþi sau neadoptaþi vor fieutanasiaþi, în baza unei deciziiemise de cãtre o persoanã îm-puternicitã în acest sens de cã-tre primar, în termenul stabilitprin aceastã decizie. Termenulva fi stabilit avându-se în vede-re capacitãþile de cazare ºi dis-ponibilitãþile bugetare”. Punct!

Câini aduºi în urmãcu cinci ani laadãpost, hranazilnicã 100 de lei

Aflãm de la primarul Gutãucã medicul de la adãpostul Fe-þeni, care are un salariu de 8.000de lei pe lunã, a eutanasiat anultrecut doar doi câini bolnavi.Hm, cu restul ce-o fi fãcut? Totprimarul spune cã la acest adã-post existã câini aduºi în urmãcu cinci ani. Cât costã hrana zil-nicã pentru fiecare? 100 de lei!Iar în adãpostul de la Feþeni suntacum 477 de câini.

ªi mai spune ceva primarul: cãangajaþii adãpostului dãdeau câi-nii pe þigãri unor aºa-ziºi iubi-tori de animale, care, dupã 50 demetri, îi abandonau. Bine ar fica în acest an sã li se dea ºansade a lucra ºi fuma în altã parte.

În timp ce unii îºi împingcopiii sã protesteze de la 6 di-mineaþa pentru libertatea aces-tor animale, ºi aºa prea libere,familiile celor douã persoaneucise de câini pe câmpul de laCopãcelu cer primãriei daunede 2 milioane de euro. De unde?Evident, din bugetul local. Înparalel, fenomenul prolifereazã:30 de câini în cãlduri la noulmall, câini pe dealul Capela, laGoranu, în Ostroveni, în zonaNord. Pretutindeni, haite peri-culoase.

Adopþiile vor fimonitorizate

În acest context, primarulMircia Gutãu anunþã amenzidrastice pentru persoanelecare adoptã câini de la adãpos-

PrimarPrimarPrimarPrimarPrimarul Mirul Mirul Mirul Mirul Mircia Gutău anunţă amenzi drcia Gutău anunţă amenzi drcia Gutău anunţă amenzi drcia Gutău anunţă amenzi drcia Gutău anunţă amenzi drasasasasastice pentrtice pentrtice pentrtice pentrtice pentru cei caru cei caru cei caru cei caru cei care adope adope adope adope adoptătătătătăcâini de la adăposcâini de la adăposcâini de la adăposcâini de la adăposcâini de la adăpostul Ftul Ftul Ftul Ftul Feţeni, apoi îi elibereţeni, apoi îi elibereţeni, apoi îi elibereţeni, apoi îi elibereţeni, apoi îi eliberează.ează.ează.ează.ează.

tul Feþeni, apoi îi lasã liberipe strãzi.

„Cei care doresc sã adoptecâini o pot face numai dupã cese respectã condiþiile speciale.Cipul câinelui va fi notat, iarcei care adoptã vor semna uncontract. Dacã acel câine va fiprins pe stradã liber, persoana

care l-a adoptat va plãti amen-dã de mii de lei. Noi nu maiputem da bani din bugetul lo-cal pentru a prinde de ºapte oriacelaºi câine”.

În coadã de… câineDacã în ce priveºte adopþia

incorectã Mircia Gutãu a fost

Locul câinilor fãrã stãpân nu este pe stradã,bolnavi, înfometaþi ºi periculoºi. Niciunde!Recent, Primãria Râmnicu Vâlcea a dat publici-tãþii, cu o oarecare sfialã, prevederile legale înce priveºte regimul câinilor fãrã adãpost. Dinvarii motive, acestea nu au fost niciodatãrespectate. În nicio administraþie! Dacã ar fifost, oraºul nu ar fi arãtat ca o imensã haitã,cu peste 4.500 de câini vagabonzi în libertate.

foarte clar, rãmâne incertã pro-blema câinilor sãnãtoºi, rãmaºiîn padocul Feþeni.

”Cei sãnãtoºi vor fi sterili-zaþi” a declarat edilul. Întreba-rea fireascã dupã aceastã decla-raþie: Dacã vor fi sterilizaþi ºiapoi lãsaþi liberi înseamnã cã audevenit mieluºei ºi nu vor muº-ca mai departe? Tot cu o oare-care sfialã, primarul a spus cãva aplica legea întocmai.

Proiecte anunþateLa începutul acestui man-

dat, Mircia Gutãu se angaja cava scãpa oraºul de câini ºianunþa mãsuri precum: recen-sãmântul câinilor din gospo-

dãrii, ciparea acestora cu ci-puri speciale (ce pot da, princitire de la distanþã, informa-þii despre numele proprietaru-lui) ºi introducerea datelor înRECS – Registrul Electronical Câinilor cu Stãpân, precumºi sterilizarea masivã în spe-cial a femelelor, pentru stopa-rea înmulþirii caninelor. Eraanunþat ºi un proiect comun cuConsiliul Judeþean Vâlceapentru un program similarmãcar în comunele limitrofeRâmnicului, de unde suntabandonaþi o bunã parte dincâinii prezenþi pe domeniulpublic al municipiului. Buneidei, nu trebuie uitate.

Peste 4.500 de câinivagabonzi terorizeazãRâmnicu Vâlcea


















Publ

icita

te

4ACTUALITATE

Cosemnatar a 50 de pro-puneri legislative, zeceluãri de cuvânt în plen,

opt declaraþii politice. Aceastaeste sinteza activitãþii deputatu-lui PSD de Vâlcea, VasileCocoº, în 2017. Unul dintre ob-iectivele sale în anul ce a trecuta fost Legea prevenirii, pentrucare a pledat încã din luna mar-tie. Joi, 18 ianuarie, parlamen-tarul social-democrat a fãcutcâteva precizãri în privinþa aces-tei legi:

Legea interzice organelor deinspecþie fiscalã ºi control alestatului sã amendeze la primulcontrol pentru o serie de maimult de 500 de contravenþii.

”Legea prevenirii, care regle-menteazã unele instrumente cetrebuie sã asigure prevenireasãvâr’irii de contravenii, a in-trat în vigoare la 20 de zile dela publicarea în Monitorul Ofi-cial în data de 28.12.2017.

Conform acestei legi, toateautoritãþile, instituþiile cu atri-buþii de control, constatare ºisancþionare a contravenþiilor auobligaþia ca, în trei luni de laintrarea în vigoare a acestei legi,

sã elaboreze ºi sã difuzeze ma-teriale documentare ºi ghiduriºi sã aloce pe pagina de inter-net secþiuni speciale dedicateinformãrii publice privind legis-laþia în vigoare, drepturile ºiobligaþiile în desfãºurarea acti-vitãþilor de constatare a contra-venþiilor ºi de aplicare a sancþi-unilor. Aceste autoritãþi cu atri-buþii de control au obligaþia sãîndrume persoanele interesateîn vederea aplicãrii corecte ºiunitare a prevederilor legale,urmând sã afiºeze pe site-urileproprii speþele cu frecvenþã ri-dicatã ºi soluþiile de îndrumareîn aceste cazuri.În cazul consta-tãrii sãvârºirii uneia dintre con-travenþiile prevãzute în dispo-ziþiile legale, agentul constata-tor încheie un proces-verbal deconstatare a contravenþiei princare se aplicã sancþiunea aver-tismentului ºi la care anexeazãun plan de remediere, cu respec-

tarea prevederilor prezenteilegi. În aceastã situaþie nu seaplicã sancþiuni contravenþiona-le complementare.

Conform acestei legi bine-venite pentru mediul de afaceri,firmele nu vor mai fi sancþio-nate de autoritãþi la primul con-trol, dacã neregulile nu sunt gra-ve, ci vor avea la dispoziþie 90de zile pentru a se conforma.

Legea prevenirii interzice or-ganelor de inspecþie fiscalã ºicontrol ale statului sã amende-ze la primul control pentru oserie de mai mult de 500 de con-travenþii , care nu sunt deosebitde grave sau lucruri care suntpenale sau ceva ce ar pune înpericol sãnãtatea sau siguranþaoamenilor sau munca la negru.Urmãtoarea etapã în aplicareaLegii prevenirii, iniþiatã de Mi-nisterul pentru Mediul de Afa-ceri, Comerþ ºi Antreprenoriat,este dezvoltarea, de cãtre minis-

ter, a portalului dedicat informã-rii publice, pe care autoritãþilecu atribuþii de control, consta-tare ºi sancþionare a contraven-þiilor au obligaþia sã elaborezeºi sã difuzeze materiale docu-mentare ºi ghiduri.De aseme-

nea, aceste autoritãþi au obliga-þia sã aloce, pe pagina de inter-net proprie, secþiuni special de-dicate informãrii publice, carevor cuprinde drepturile ºi obli-gaþiile persoanelor care suntsupuse activitãþilor de control,precum ºi atribuþiile autoritãþi-lor care constatã contravenþiileºi aplicã sancþiunile”, se aratãîn comunicat.Contravenþiile ºimodelul planului de remediere,care se anexeazã procesului-verbal de constatare a contra-venþiei ºi de aplicare a sancþiu-nii, se stabilesc prin Hotãrâre aGuvernului iniþiatã de ministercare va fi supusã spre adoptarede cãtre Executiv în termen de15 zile de la publicarea în Mo-nitorul Oficial al României”, aanunþat deputatul Cocoº.

Parlamentarul vâlcean estemembru al Comisiei pentru bu-get, finanþe ºi bãnci din Came-ra Deputaþilor.

Deputatul Vasile Cocoº: „Legeaprevenirii a intrat în vigoareºi este bine-venitã pentrumediul de afaceri din România”


















5SPECIAL

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

de Cosmin Pretorian

F ederaþia Naþionalã aCrescãtorilor de Porum-bei din România i-a pre-

miat în cadrul Galei Campioni-lor, desfãºuratã la Oradea, înweekendul ce tocmai s-a înche-iat, pe cei mai meritorii colum-bofili români din anul 2017.Într-o atmosferã de vis, sub ba-gheta magicã a „Zânei“ Andre-ea Marin, cei mai buni compe-titori din toate provinciile Ro-mâniei, inclusiv Oltenia, ºi-auprimit binemeritatele aplauzepentru rezultatele extraordina-re obþinute într-un an competi-þional foarte greu din toatepunctele de vedere. Pentru co-lumbofilii doljeni, Gala a avuto însemnãtate aparte deoarecedoi dintre cei mai buni colum-bofili doljeni, multipli campioninaþionali, Gelu Vochin ºi Adri-an Cârciumaru, au primit titlulde Maestru Emerit. Pentru a re-aliza importanþa acestei dis-

tincþii printre iubitorii porum-beilor voiajori, meritã menþio-nat faptul cã în judeþul Dolj maiexistã un singur Maestru Eme-rit, Ion Lungu, un columbofilcu experienþã de peste treizecide ani în creºterea ºi concura-rea porumbeilor voiajori. Spor-tul columbofil doljean cunoaº-te în aceastã perioadã un mo-ment de vârf, în ultimii ani co-lumbofilii doljeni câºtigândnumeroase titluri de campioninaþionali ºi dominând autoritarclasamentele naþionale ale anu-mitor categorii de distanþe dezbor. „Premiul primit de cei doicolumbofili doljeni este o în-cununare a muncii lor depusede-a lungul multor ani. Acestpremiu înseamnã pasiune, su-doare ºi sacrificii imense înplan personal! Îi felicitãm dintoatã inima ºi ne mândrim cuei!“, a declarat avocatul FlorinGãtejescu, preºedintele Aso-ciaþiei Columbofile „Gelu IoanGãtejescu“ Dolj.

Columbofilii doljeni„zdruncinã” podiumurilenaþionale

















de Virgil Dumitrescu

sau un Mihail Kogãlniceanu –istoric ºi publicist, membrufondator al Societãþii Acade-mice Române, prim-ministrual României dupã Unirea Prin-cipatelor Dunãrene – , vã rogsã-l sunaþi pe Dragnea. Ce zici,Daddy, i-ai fi propus în locullui Tudose sau al doamneiDãncilã, pe Brãtianu, pe Ko-gãlniceanu? Cam pe-aici ope-reazã diferenþa de paradigmãºi scalã spaþialã de 159 de anidintre România ºi Românicapiticoatã, cu iertare pentru celde-al doilea toponim în care nestrigãm ofurile ºi ne irosimforþele. Nu doar în 1859 s-aualiniat astrele pentru Româniapropãºirii de apoi, ci ºi la 1 De-cembrie 1918, când (în formu-la completã) a avut loc UnireaTransilvaniei, Banatului, Cri-ºanei ºi Maramureºului cu pa-tria-mamã. Alte vremuri deglorie strãbunã, ºi nu e un di-tiramb, alþi oameni de stat custea în frunte, fãuritori de þarãºi de neam. Spre ruºinea noas-trã, am prefera ca mãritul Cen-tenar sã-ºi punã singur flori lapãlãrie, opunând Unirii istori-ce dezbinarea de astãzi. N-arstrica ºi un dram de reparaþiemoralã pentru figura luminoa-sã a colonelului AlexandruIoan Cuza, nemembru de par-tid, pe care l-am trezit în toiulnopþii, i-am pus la tâmplã pis-toalele ºi l-am luat la ºuturi cufamilie cu tot. Nu s-a mai fã-cut înger, ºi-a dat obºtesculsfârºit în 1873, la Heidelberg.”Monstruoasa Coaliþie” îºi de-sãvârºise opera, dacã nu cum-va, pe alte spirale cronologi-ce, alte monstruoase coaliþiiurzesc la nevoie.

Observãm cu tristeþecum, de la o vreme,trãim, simultan, în

douã þãri: România ºi Româ-nica. Atunci când dãm pe-afa-rã e România. Agitãm tricolo-rul, zgâriem cu acutele imnulnaþional ºi tropãim de se cla-tinã tribuna: Roo-mâ-ni-a!Acasã, unde ne cunoaºtem ºinegrul de sub unghie, Româ-nica e denominaþia restaura-toare a României inflaþionis-te. Se rãsucesc în mormânt ceice, cu mintea ºi sufletul, auscris Constituþia adoptatã la 1iulie 1866, prin care Principa-tele Unite au primit, oficial,botezul României. Într-o ex-presie mai aplicatã, au pusbazele dezvoltãrii moderne aRomâniei. Actul în sine alUnirii, sã ne reamintim, a fostconsfinþit la 24 ianuarie 1859,domnitorul ales (ºi în finalcules) fiind Alexandru IoanCuza. Cititorii de contor ce seînvârte invers spun cã, dacãRomâniei, ca fiinþã statalã, i-alipsit ceva, acest ceva e noro-cul. Dar, la 24 ianuarie 1859,România l-a prins pe Dumne-zeu de ambele picioare: în-frângerea Rusiei în rãzboiulCrimeii ºi hegemonia politicãa Franþei. Pânã la urmã, pe lân-gã Franþa, Italia, Prusia, ºiRusia a recunoscut Unirea.Doar Austria a fost mai cârti-toare. În privinþa oamenilorpolitici, sã subliniem cã I.C.Brãtianu a trebuit sã vândãmoºia, care era de drept a so-þiei, pentru întregirea fonduri-lor necesare demersului unio-nist. Când veþi dibui printreurmaºii lor de astãzi, câtã frun-zã ºi iarbã, un I.C. Brãtianu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6SPECIAL

România ºi Românica de Mihaela Bobaru

Medic de familie încomuna Corbu,Marius Puenea lu-

creazã de peste 15 ani ca vo-luntar la Crucea Roºie Olt.Nu existã acþiune desfãºura-tã fãrã ca el sã nu ia parte. Deceva timp, în prim-planul vo-luntariatului sãu nu sunt doaracþiunile de sprijinire a sãr-manilor, ci ºi acelea prin careîi învaþã pe alþii cum sã sal-veze vieþile semenilor. Pen-tru munca sa din afara cabi-netului medical, Marius Pu-enea a fost decorat de CasaRegalã a României. Viaþa saeste o poveste care transmitemulte mesaje ºi poate oricândsã constituie subiectul prin-cipal al unui scenariu de film.El întruchipeazã cele mai fru-moase trãsãturi umane, fãrãa fi în prim-planul celor inte-resaþi de extraordinar.

Medicdin pasiune

Marius Puenea este un pro-fesionist dedicat muncii sale,de care spune cã este pasio-nat încã din copilãrie.

“Când eram mic, urmã-ream cu mare interes emisiu-nile cu tematicã medicalã, fil-mele în care eroul principalera medic. Mi se pãrea extra-ordinar efortul oamenilor înhalat alb de a salva viaþa unorpersoane care pãreau plecatede pe aceastã lume”, poves-teºte cu nostalgie dr. Pueneadespre primele sale contactecu viitoarea meserie.

„Pot spune cã mi-a schim-

bat viaþa o emisiune de la tele-vizor, la care a participat unmedic, doctor în ºtiinþe medica-le, al cãrui nume, din pãcate, nu-l mai reþin. Mi-au plãcut atât demult atitudinea ºi modul lui dea fi, încât am hotãrât sã practicaceastã meserie. Aºa a începutmarea mea pasiune pentruaceastã nobilã profesie”, a sus-þinut omul care nu ezitã nicio-datã sã-ºi ajute semenii.

A ales sã practice meseria nuîntr-un mare centru universitarºi nici într-un spital judeþean, ciîntr-un cabinet modest, dintr-unsat uitat de lume, pentru cã aºaconsiderã cã se poate realizaacea legãturã specialã dintremedic ºi pacient, care înseam-nã o ºansã în plus pentru sufe-rinzi.

Marius Puenea a susþinut cã,pânã sã ajungã sã-ºi trateze pri-mii pacienþi, dupã terminareafacultãþii, obiºnuia sã aibã grijãde animalele bolnave. “Nu eraanimal pe care sã pot sã-l las înstradã dacã-l vedeam suferind.Îl aduceam acasã, îl îngrijeamºi apoi îi gãseam un stãpân.Aveam grijã ca sã fie un ombun, cu mult suflet, care sã-l tra-teze ca pe un suflet, nu ca pe unobiect de care, la un momentdat, te plictiseºti. Îmi amintesccã în perioada aceea locuiam înzona gãrii Sineºti ºi îmi trans-formasem casa într-un fel decabinet veterinar. Gãseai lamine tot felul de pisici ºi câini”,ne-a mai declarat medicul dintr-un sat uitat de lume, dar al cã-rui suflet mare ar putea cuprin-de o lume.

Începuturile sale ca medicsunt legate mai întâi de Spitalulde Urgenþã Slatina, unde, în1999, a fost, timp de un an, sta-giar. Putea sã rãmânã acolo. Nua fãcut-o ºi a ales sã devinã“medic de þarã” la Corbu, o co-munã sãracã, pentru cã astfelsimþea mai bine suferinþele pa-cienþilor sãi, cu care are o legã-

turã specialã.„Am o legãturã foarte strân-

sã cu pacienþii mei. Mã sunã laorice orã din zi ºi din noaptedacã au nevoie de mine ºi mãbucur foarte mult cã nu vãd înmine doar un doctor, ci un ompe care se pot baza. Sunt 2.600de suflete care îºi pun, la unmoment dat, viaþa în mâinilemele. Mã bucur nespus când potsã le-o salvez ºi mã doare su-fletul când constat cã sunt ne-putincios. Nu de puþine ori amtrãit aceste sentimente care ºi-au lãsat amprenta pe sufletulmeu. Nu este uºor sã vezi cumse stinge o viaþã. Sã vezi cã ori-cât de mult te pregãteºti sã le-osalvezi, nu întotdeauna reu-ºeºti”, a povestit medicul care afãcut o pasiune pentru profesiaaleasã.

Voluntardin vocaþie

Marius Puenea este voluntarla Crucea Roºie din 2001. Prin-cipala lui sarcinã o reprezintãdistribuirea medicamentelorgratuite persoanelor sãrmanecare au nevoie de ele. Tot deatunci, paricipã la numeroaseacþiuni de ajutorare a vârstni-cilor ºi îºi învaþã semenii sãacorde primul ajutor. „Am fã-cut un curs de formatori deprim ajutor în caz de dezastre,iar de atunci predau la elevi,dar ºi la profesori sau angajaþiai instituþiilor mãsurile deacordare a primului ajutor me-dical. Consider cã a ºti sãacorzi primul ajutor face partedin educaþia de bazã a fiecãruiom”, mai spune medicul. Un anmai târziu de la înscrierea cavoluntar al Crucii Roºii, Ma-rius Puenea a înfiinþat o subfi-lialã de Cruce Roºie chiar încomuna Corbu. Prin interme-diul acesteia deruleazã acþiunisociale pentru bãtrânii fãrãsprijin ºi familiile nevoiaºe.


7SPECIAL

Cel mai vechivoluntar

“Doctorul Puenea nu doar cãeste cel mai vechi voluntar alnostru, dar este ºi cel care îºiface întotdeauna timp pentruacþiunile desfãºurate. Este unom extraordinar, dedicat celordin jur. Este extraordinar sã vezide ce este în stare pentru a veniîn sprijinul copiilor, al bãtrâni-lor singuri. Cu siguranþã cã lu-mea ar arãta altfel dacã printrenoi ar exista mai mulþi oameniasemenea doctorului Puenea.Noi ne bucurãm nespus de multcã se numãrã printre noi ºi cãne este alãturi. Domnul doctorse implicã nu doar în acþiunilede ajutorare a celor aflaþi în ne-voi, dar ºi în educarea popula-þiei în ceea ce priveºte acorda-rea primului ajutor, pe care oconsiderã la fel de importantãca acþiunile de voluntariat”, ne-a mãrturisit Simona Capisizu,director Crucea Roºie Olt.

„Corbu magazin”ºi „Minuniletoamnei în Corbu”

Implicarea medicului Pue-nea în viaþa comunitãþii încare a ales sã-ºi facã meserianu se rezumã doar la salva-rea de vieþi. În 2003, el a lan-sat „Corbu magazin”, o revis-tã de informare ºi culturali-zare localã din toate domenii-le. Un an mai târziu, el a lan-sat o expoziþie-concurs inti-tulatã „Minunile toamnei înCorbu”, la care au participatmai toþi elevii din comunã.Marius Puenea spune cã îºiiubeºte profesia ºi cã nici nuse gândeºte sã renunþe vreo-datã la ea. Cu toate acestea,are mai multe pasiuni. Pe lân-gã voluntariat, domnul doc-tor este un pescar împãtimit.Din pãcate, timpul nu-i per-mite sã stea prea mult cu un-diþa în mânã, pentru cã e ne-voie de el peste tot. Când deMarius Puenea nu au nevoieurgentã pacienþii, sunt destuioameni amãrâþi din judeþ lacare trebuie sã ajungã pentrua le duce medicamente saualimente.

Pentru întreaga sa muncãde voluntariat, în 2016, Ma-rius Puenea a fost decorat deCasa Regalã. El este cel maivechi voluntar al Crucii Ro-ºii Olt ºi unul dintre cei maivechi din þarã.

Un medic ruraldin Olt, premiatde Casa Regalã


















8ACTUALITATE

Nimeni nu poate contes-ta faptul cã Ziarul Fi-nanciar (ZF) este cea

mai prestigioasã publicaþie deprofil din România. Analizelesale sunt respectate ºi luate înconsiderare de toþi actorii par-ticipanþi la mediul economic ºifinanciar.

Recenta analizã a celor de laZF aratã clar ºi fãrã echivoc cãeconomia româneascã a cres-cut în 2017 pe baze solide:industrie, investiþiile compa-niilor ºi agriculturã. Nu doarconsum, aºa cum arhangheliiapocalipsei economice propa-gau prin ºtiri false.

”Surpriza pozitivã (legatã deeconomia româneascã) estecreºterea producþiei industria-le ºi a formãrii brute de capi-tal fix”- se aratã în analiza spe-cialiºtilor de la ZF.

Aproximativ un sfert dincreºterea economicã a fostadus prin formare de capitalfix, adicã investiþiile fãcute decompanii în bunuri durabile(maºini, echipamente,º.a.m.d.). Altfel spus, compa-niile româneºti ºi strãine auarãtat încredere mare în per-spectivele de creºtere ale eco-nomiei. Aceastã încredere vaface ca investiþiile din 2017 sã

Adevãruldespre economie

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

fie un fundament solid pentrususþinerea creºterii economiceºi în 2018, ºi anii urmãtori.

Creºterea producþiei indus-triale este cealaltã componen-tã majorã, furnizoare de creº-tere economicã (în special prinindustriile de automobile ºiIT). De asemenea, agriculturaa avut ºi ea o contribuþie im-portantã la creºterea economi-cã.

Acesta este adevãrul desprecreºterea economiei româneºtiîn 2017 ºi sper cã de acum în-colo va fi tratat ca atare.

Conºtienþi de soliditateaacestei creºteri, guvernulPSD-ALDE era firesc sã iadecizii privind regãsirea uneipãrþi din aceastã creºtere eco-nomicã în calitatea vieþii ro-mânilor, lucru pe care l-am ºifãcut prin creºterea veniturilor.

Nu am inventat o mie depretexte pentru a invoca o fal-sã nevoie de austeritate. Amcãutat sã creºtem economiapentru a avea ce distribui. Cuechilibru, cu paºi mici, daraducând un pic mai bine înviaþa familiilor de români.

Aceasta este filosofia pecare o vom aplica ºi în 2018:Progres economic ºi mai mulþibani în buzunarele românilor.

Publ

icita

te

SC APAVIL SA a desfã-ºurat ºi în perioada 15– 19 ianuarie 2018 o

activitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe strã-zile: Dealul Malului II, GibMihãescu PT25, OstroveniPT2.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util, pier-derile de apã potabilã pe stradaDealul Malului II- Staþia depompare.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bulevardul Dem Rãdulescu,Goranu ºi Bogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- S-au finalizat lucrãrile deînlocuire a reþelei de apã pota-bilã ºi branºamente pe stradaDacia nr. 15, Sc. A, B ºi C;

- Au început lucrãrile pentruexecutarea Staþiei de PompareApã Potabilã pe strada IntrareaStãncioiului;

- Au fost verificate ºi curãþa-

SC APAVIL SA, activitatedesfãºuratã în perioada

15 – 19 ianuariete, manual ºi mecanizat, gurilede scurgere ºi cãminele de ca-nalizare;

- Au fost aduse la starea ini-þialã suprafeþele carosabile înzonele în care s-a intervenit;

- Au fost aduse la cotã cãmi-nele de canalizare menajerã ta-sate/deteriorate;

- S-au finalizat lucrãrile deînlocuire branºament apã pota-bilã pe strada Gib Mihãescu -PT 25.

CÃMINE CURÃÞATE. S-a intervenit pentru desfundarea,curãþarea ºi spãlarea mecaniza-tã a reþelelor de canalizare me-najerã la urmãtoarele adrese:Matei Basarab – Bl. 118, Mata-che Temelie – Bl. 72, 73, 74,Dacia – Bl. 84, Bl. 14, sc. A,Aleea Garoafelor – Bl. C32, sc.A+B, Mihai Eminescu – Bl.C21, Bl. A10, Lucian Blaga –Bl. S2, Tineretului – Bl. A18,Aleea Melodiei – Bl. N11, sc.B, Aleea Crinilor – Bl. R13, Bl.R14, Petre Constantinescu nr.11A, Inãteºti nr. 48, Apusuluinr. 2C, Nicolae Iorga – Bl. A27/1, sc. A, Marin Sorescu – Bl.A38/1, sc. B, Bl. A38/2, sc. A ºiB, I.L. Caragiale – Bl. A34/2,sc. A ºi B, Lucian Blaga – Bl.A42/2 sc. A ºi B, Bl. A31/1, Bl.

A42/1, Luceafãrului – Bl. A1,sc. B, Marin Preda – Bl. A28/1,sc. A, Nicolae Labiº – Bl. B4,sc. B, Calea lui Traian – Spita-lul Judeþean de Urgenþe, ªtirbeiVodã nr. 146.

S-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere pe stãzile: 1Mai, Alexandru Sahia, MirceaEliade, George Enescu, AntimIvireanu, Petriºor, Zambilelor,Inãteºti, Independenþei, ‘tirbeiVodã, Republicii, Nicolae Ti-tulescu, Doctor Hacman, Ma-tei Basarab, Libertãþii, Tinere-tului, Tudor Vladimirescu, Ca-lea lui Traian, Carol I, ReginaMaria, General Magheru, Ma-ior V. Popescu, Cerna, Gib Mi-hãescu, Ostroveni, Marin So-rescu, Lucian Blaga ºi NicolaeIorga.

56 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost mon-tate 56 de apometre, dintre care54 verificate ºi înlocuite ºi 2montaje apometre noi. Au fostrealizate 9 lucrãri de interven-þie la contoarele de apã rece,montate în reþea. De asemenea,au fost întocmite 17 avize am-plasament ºi un aviz tehnic debranºare.


9ANALIZÃ

de Cosmin Pretorian

Privit în ansasmblu, ac-tualul Partid Social-Democrat aduce tot mai

mult cu fostul Partid Democrat-Liberal. În ambele cazuri, dar dinmotive diferite, conducerile cen-trale a celor douã formaþiuni po-litice au luat decizia de a suspen-da pe o perioadã neprecizatã de-mocraþia internã a partidului.Dacã în cazul PDL rezultatul afost unul tragic din toate punc-tele de vedere, deocamdatã ni-meni nu poate preciza dacãaceaºi soartã o va avea ºi PSD.Cel puþin situaþia economicã estetotal diferitã între cele douã ca-zuri, pediºtii dovedindu-se demulte ori falimentari, dacã nu lapoliticile economico-financiare,mãcar la cele de comunicare.Acum, economia României esteuna relativ solidã, în timp ce, peplan extern, spre exemplu, ceamai puternicã economie mondia-lã, cea americanã, este într-o pu-ternicã revenire. Acesta ar fi unmotiv mai mult decât suficientpentru ca PSD sã treacã foarteuºor peste cele douã sincope gu-vernamentale, cu minime daunedin punct de vedere electoral.Dar va reuºi stânga româneascãsã pãstreze trendul pozitiv ºi sãîndese în buzunarele bugetarilorºi pensionarilor salariile ºi pen-siile mãrite, aºa cum a promis înprogramul de guvernare?

La centru - furtunã,în teritoriu - liniºte

Au existat numeroase voci în

media centralã care s-au între-bat dacã, la baza sa, în organi-zaþiile locale, formaþiunea po-liticã a înþeles pe deplin care aufost motivele pentru care, îndecurs de numai un an, doi pre-mieri au fost demiºi de condu-cerea centralã a partidului. Eibine, rãspunsul, cel puþin laDolj, este unul clar: nimeni nua înþeles ceva, dar pe majorita-tea chiar nu îi intereseazã atâttimp cât partidul rãmâne la gu-vernare ºi îºi pãstreazã într-omare mãsurã procentele obþi-nute la alegerile parlamentare.„Sincer, nu s-a mai fãcut oºedinþã de vreo trei luni la par-tid. Conducerea noastrã aretreabã la Bucureºti, nu au maiavut timp de ºedinþe. Pânã laurmã, sã-ºi facã ei treaba bineacolo ºi sã aducã prosperitateromânilor, cã trãim noi liniºtiþiºi fãrã ºedinþe“, spunea sãptã-mâna aceasta unul dintre ediliiPSD într-o discuþie cu un omo-log din opoziþie, pe culoareleConsiliului Judeþean. Practic,modul în care partidul este con-dus conteazã mai puþin înaceastã perioadã, importanteste ca rezultatele sã fie celescontate.

Justiþia, unul dintremotivele crizelorguvernamentale

Totuºi, un lucru nu se spunerãspicat: marea masã a PSD pri-veºte cu speranþã la demersuri-le de modificare a legilor justi-þiei. ªi, poate paradoxal, o bunãparte din liberali aºteaptã cu

nerãbdare acest lucru. Demer-surile DNA din ultimii ºase anisunt percepute ca o prigoanã decãtre unii dintre ei, chiar dacãeste absolut indubitabil faptulcã, în România, corupþia ajun-sese la un nivel alarmant dintoate punctele de vedere. Abu-zuri dovedite ale unor ancheta-tori, atâtea câte au fost, au datmuniþie suficientã celor care înprezent pun la îndoialã impar-þialitatea anchetelor ºi celor caresusþin modificãrile legislativeradicale propuse de cãtre PSD.Aceºtia nu sunt deloc puþini ºilegitimizeazã, chiar dacã nupublic, modul absolut brutal încare se încearcã retezarea bra-þului lung, acum, al legii. Cul-mea este cã, privind imparþiallucrurile, tocmai acest mod de-ºãnþat de a modifica legile jus-tiþiei aruncã în derizoriu oriceîncercare de dezbatere obiecti-

Deºi la prima vedere criza guvernamentalã parea se fi dezamorsat, cele douã „execuþii“ politiceale propriilor premieri au lãsat urme adânci înconºtiinþa activului de partid pesedist. Dacã încazul lui Grindeanu lucrurile au fost într-ooarecare mãsurã mai clare, în ceea ce priveºtemazilirea lui Tudose nimeni nu a înþeles cuexactitate care a fost motivul pentru care i s-aretras acestuia sprijinul politic ºi a fost obligatsã demisioneze. Cu toate acestea, au fostfoarte puþine vocile care au îndrãznit sã punã laîndoialã demersul lui Liviu Dragnea, semn cãacesta fie încã se bucurã de sprijinul întregiiconduceri centrale a partidului, fie este sufi-cient de temut ca nimeni sã nu îndrãzneascã sãiasã din front. Interesant de precizat este faptulcã decizia luatã la vârful partidului nu a fostdezbãtutã deloc în forurile statutare de pe planlocal. Acest tip de comportament politic amin-teºte de perioada în care Traian Bãsescu, dinipostaza de preºedinte al României, a condusdestinele defunctului Partid Democrat-Liberal.

vã a întregului proces de refor-mã a celor douã coduri penale,un lucru absolut regretabil într-o societate democraticã ce seviseazã maturã din punct devedere civic. Este nevoie de cre-dibilitate pentru a sancþiona,acolo unde este nevoie, respec-tivele prevederi legislative ºi,slavã Domnului, sunt destulelucruri de schimbat pentru a daºi mai multã credibilitate justi-þiei româneºti.

A fi sau a nu fi!La acest moment, PSD se

aflã la o rãscruce de drumuriîn ceea ce priveºte viaþa inter-nã a partidului ºi perspectiveleelectorale în acest an ce prece-de douã scrutine importante:europarlamentarele ºi prezi-denþialele. Dacã va reuºi sã-ºiducã la îndeplinire o parte dinprogramul electoral, în special

PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?PSD, încotro?

cel care prevede creºteri halu-cinante de salarii ºi pensii,atunci stânga poate visa frumosla un nou preºedinte social-de-mocrat. Dacã însã lucrurile vormerge rãu, atunci consecinþeleasaltului asupra legilor penalevor fi potenþate de pierdereasprijinului bazinului electoraltradiþional social-democrat, lu-cru ce va determina un colapscare va zdruncina din temeliipartidul. ªi nimeni nu va maiapleca urechea la poveºtile cufundaþiile soroºiste care vor sãîngroape România! Dragnea vafi izgonit cu pietre din partid,aºa cum s-a întâmplat cu aproa-pe toþi liderii care au pierdut laun moment dat o batãlie elec-toralã importantã, însã acestlucru nu va îndepãrta etichetade mincinos care va atârna decoada celui mai mare partid alRomâniei.

Haosul existent în actulde guvernare a ºubre-zit evoluþia leului din

perioada analizatã, euro reu-ºind în doar cinci zile sã atin-gã trei noi maxime istorice.

Odatã cu înlãturarea lui Mi-hai Tudose, media euro a cres-cut la 4,6599 lei. Au urmat douãºedinþe mai calme, la care aucontribuit alegerea unui noupremier ºi acceptarea nomina-lizãrii de cãtre preºedintele Io-hannis, însã la finalul perioadei,pe fondul creºterii aversiuniifaþã de risc pe plan regional,moneda unicã a atins douã noimaxime istorice de 4,6614 leiºi, apoi, pe cel de 4,6656 lei.

Tranzacþiile din ultimaºedinþã a intervalului s-au rea-lizat între 4,661 ºi 4,669 lei, cuînchiderea la 4,667 – 4,67 lei,semn cã euro îºi pregãteºte par-cursul pentru atingerea cotei de4,7 lei, pe fondul turbulenþelorpolitice, al creºterii rapide a in-flaþiei, dar ºi în contextul încare balanþa comercialã ºi ceade plãþi înregistreazã deficitetot mai mari.

Guvernatorul BNR a repetatîn ultimele luni ideea cã leulva avea o evoluþie mult maivolatilã cu o tendinþã de depre-ciere, în condiþiile în care aten-þia va fi îndreptatã, mai ales,cãtre piaþa monetarã.

În opinia lui Liviu Voinea,viceguvernator BNR, limitareavolatilitãþii dobânzilor la lei arputea sã însemne o fluctuaþiemai mare a cursului leu/euro,care nu va însemna „o stradãcu un singur sens, adicã o sãvedem numai o depreciere acursului”.

Cursul dolarului american afluctuat între 3,7984 ºi 3,8182lei. La finalul intervalului,când cotaþiile au fluctuat între3,802 ºi 3,816 lei, media a foststabilitã la 3,8059 lei.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

1,171 ºi 1,182 franci/euro, iarmedia s-a miºcat între 3,9531ºi 3,9727 lei. Cursul stabilit lasfârºitul perioadei a fost de3,9621 lei

Miºcarea ascendentã a pre-þului banilor în piaþã moneta-rã s-a temperat, astfel cã indi-cele ROBOR la trei luni, înfuncþie de care sunt calculatedobânzile la majoritatea cre-ditelor în lei, a încheiat perioa-da la 1,98%, iar cel la ºase lunila 2,22%.

Perechea euro/dolar a cres-cut la jumãtatea perioadei la1,2323 dolari, maxim al ulti-milor trei ani, investitorii an-ticipând sfârºitul politicii mo-netare acomodative în zonaeuro, dupã ce mai mulþi ofi-ciali ai BCE au afirmat cã estenecesarã încheierea progra-mului de achiziþii de active.

La finalul perioadei, tranz-acþiile pe pieþele internaþiona-le s-au realizat între 1,2214 ºi1,2296 dolari.

Investitorii de pe marile pie-þe financiare se arãtau pru-denþi, în condiþiile în care joiva avea loc întrunirea condu-cerii BCE, iar guvernul SUAeste paralizat de lipsa unuiacord privind bugetul sãu dinurmãtoarea perioadã. Pe dealtã parte, Germania ar puteaavea un nou guvern abia înmartie, dupã ce conservatoriiconduºi de Angela Merkel auînceput negocierile cu social-democraþii.

Înãsprirea reglementãrilorla nivel global au provocatscãderea bitcoin, la jumãtateaperioadei, la aproape 10.000de dolari, conform Bloom-berg, dupã ce în preajma Crã-ciunului era testat pragul de20.000 de dolari. La finalulintervalului, valoarea cripto-monedei se situa la 11.675dolari.

Analiza cuprinde perioada16 – 22 ianuarie 2018

Publ

icita

te

Euro a început urcuºulspre 4,7 lei

















Proiect Buget propriu aljudeþului Dolj pe anul 2018


11ACTUALITATE

Evenimentul va avealoc la Centrul Multi-funcþional Craiova ºise va desfãºura înparalel cu ediþia a III-aa Târgului de Turismal Olteniei. HorecaExpo Oltenia esteorganizat de PS Multi-services în parteneriatcu Primãria Craiova,Consiliile JudeþeneDolj, Gorj, Olt, Vâlceaºi Mehedinþi.

Târgul reprezintã platfor-ma idealã pentru expu-nerea, în condiþii profe-

sioniste, a noutãþilor ºi tendin-þelor unei pieþe în continuãschimbare, aºa cum este indus-tria ospitalitãþii româneºti. Acesteveniment este dedicat furnizo-rilor de echipamente, produse,accesorii ºi servicii care suntfolosite în aceastã industrie, dela alimente, echipamente, mo-bilier, articole textile, la utilajeºi software, dar ºi hotelurilor,restaurantelor, barurilor, cafene-lelor ºi firmelor de catering,bucãtarilor profesioniºti ce îºidesfãºoarã activitatea prepon-derent în aceastã regiune a Ro-mâniei.

Puteþi vizualiza filmul de laediþia anterioarã, accesând:

https://www.youtube.com/watch?v=v5X1kKQayoU#ac-tion=share

Noutatea acestei ediþii esteincluderea unei secþiuni noi de-dicate producãtorilor din seg-mentul panificaþie, patiserie ºicofetãrie.

HoReCa Expo Oltenialanseazã concursulanului!

Intrã cu produsele tale în cur-sa pentru titlul de:

- Tortul anului 2018,- Pâinea anului 2018,- Cel mai bun produs de pati-

serie.Se pot înscrie cofetãrii, pati-

serii ºi brutãrii din toatã regiu-nea Olteniei.

Pe lângã premiile ce se acor-dã de cãtre organizatori, concu-renþii vor putea beneficia deexpunere pe toatã perioada târ-gului într-un spaþiu special ame-

În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-1În perioada 9-11 mar1 mar1 mar1 mar1 martie, la Crtie, la Crtie, la Crtie, la Crtie, la Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

najat.Mass media prezentã va asi-

gura o bunã reclamã serviciilordesfãºurate de cãtre expozanþiiparticipanþi la târg.

Concursul va fi jurizat de ChefCezar Munteanu, unul dintre ceimai cunoscuþi bucãtari din Ro-mânia, o prezenþã constantã laemisiunea Arena Bucãtarilor,Chef Ciprian Nicolescu, BrandExecutive Chef al TrattoriilorBuongiorno ºi Chef CristianDumitru- Horeca School.

Detalii privind regulamentulconcursului: http://horecaexpo-oltenia.ro/concurs/

De asemenea, pe durata ex-poziþiei sunt organizate confe-rinþe care abordeazã subiecte deinteres pentru domeniul horeca,dar ºi competiþii de barista, co-oking show-uri organizate dechefi celebri, demonstraþii deservire ºi degustare a vinului,bartending ºi barista.

Tematica evenimentului:Echipamente specifice, do-

tãri, mobilier ºi accesorii pen-tru structurile de primire, uni-tãþile de alimentaþie publicã,catering, fast-food;

Produse, echipamente ºi ac-cesorii pentru întreþinerea curã-þeniei ºi igienei pentru hoteluriºi restaurante;

Siguranþã, securitate ºi echi-pamente electronice pentrustructurile de primire ºi unitãþi-le de alimentaþie publicã;

Vestimentaþie ºi dotãri speci-fice pentru personal;

Materiale pentru finisare ºidecorare interioarã;

Hoteluri;Restaurante;Baruri;Cafenele;Firme de catering;Bucãtari profesioniºti;ªcoli de formare profesioniºti

horeca.Se estimeaza un numar de

7.000 de vizitatori, în creºterecu peste 30% faþã de ediþia an-terioarã.

Sponsor al Horeca Expo Ol-tenia este PPD România, iarpartenerul principal al celordouã evenimente este SelgrosRomânia – „Club pentru profe-sioniºti ºi pasionaþi. De bunãtã-þuri“.

Mai multe detalii despre târgºi despre înscrieri gãsiþi pe site-ul evenimentului: www.horeca-expooltenia.ro, pe pagina defacebook a târgului: HorecaEXPO Oltenia sau la tel:0723.183.909.

HoReCa EXPO Oltenia –cel mai mare eveniment dedicatindustriei horeca din Oltenia


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Muzeul Olteniei Craio-va, Secþia de Istorie-Arheologie, lansea-

zã, începând cu data de25.01.2018, Campania “Copi-lãria în comunism”, prin inter-mediul cãreia invitã doljenii sãdoneze sau sã împrumute tem-porar instituþiei muzeale obiec-te din perioada comunistã(1948-1989), în scopul îmbo-gãþirii patrimoniului culturalmuzeal local cu piese relevan-te ºi amenajãrii unei expoziþiitemporare în care sã fie recon-stituitã, într-o manierã cât maifidelã, atmosfera copilãriei dinperioada comunistã.

De la pãpuºile „Arãdeana”,la discurile ºi casetele cu mu-zicã pioniereascã, Revistele„ªoimii patriei”, „Cutezãto-

rii”, gazete de perete, unifor-me elevi, pionieri, cãrþi, caie-te, la jocurile „Nu te supãra,frate!”, fotografii ºi imaginivideo din concedii (la munte,la mare), fanioane, insigne toa-te vor deveni obiecte de mu-zeu cu valoare istoricã certã.

Muzeul Olteniei Craiovaanunþã cã procedura de dona-þie cãtre instituþie este extremde simplã, implicând doar pre-zenþa donatorului (având obli-gatoriu asupra sa Cartea deIdentitate) ºi semnarea uneideclaraþii de donaþie.

Pentru detalii suplimentare,doritorii sunt rugaþi sã ne con-tacteze la nr. de tel: 0251/417.756 sau prin email: [email protected].

Campania “Copilãriaîn comunism”, la Muzeul

Olteniei Craiova


Clubul UniversitateaCraiova anunþã faptulcã l-a transferat peatacantul croat Domi-nik Glavina, urmândca acesta sã îmbracetricoul alb-albastrupentru cel puþin patruluni, cu opþiune deprelungire a con-tractului pe trei ani.

Nãscut pe data de 6 decembrie 1992 în localitatea croatã Cakovec,

noul vârf al ªtiinþei a mai fostutilizat în trecut ºi ca mijlocaºofensiv sau extremã. Înalt de1,82 m, Dominik ºi-a începutcariera de fotbalist profesionistla NK Varazdin (45 de meciuri,10 goluri ºi douã pase decisi-ve), apoi s-a dus la Beitar Jeru-salem (26 de meciuri, 3 goluri),Slaven Belupo (36 de meciuri,7 goluri ºi 3 pase decisive), NKInter Zapresic (39 de meciuri,3 goluri ºi 5 pase decisive), iar

OfOfOfOfOfensivensivensivensivensiva alb-albasa alb-albasa alb-albasa alb-albasa alb-albastră se întărtră se întărtră se întărtră se întărtră se întăreşteşteşteşteşteeeee

în final la NK Rudar Velenje (39de meciuri, 17 goluri). Nu esteprimul contact pe care noul vârfalb-albastru îl are cu România.Aflat în echipa celor de la Va-razdin, acesta a jucat în anul2011 în „dubla” din UEFA Eu-ropa League contra celor de laDinamo Bucureºti.

De asemenea, atacantul cen-tral are ºi 11 selecþii în cadrulNaþionalelor de tineret ale Croa-þiei ºi un gol marcat pentru echi-pa Under-19 a þãrii sale.

Se vând biletepentru primul mecioficial din 2018

Universitatea Craiova a pusîn vânzare de luni, 22 ianuarie2018, bilete la meciul cu SepsiOSK Sf. Gheorghe, preþurileplecând de la 10 lei! Biletelepentru revederea dintre leii dinteren ºi cei din tribune s-au pusdeja în vânzare online (http://www.eventim.ro/ro/bilete/uni-versitatea-craiova-sezon-2017-

2018-stadionul-ion-oblemenco-1022978/performance.html), lacasele de bilete de la Sala Poli-valentã, dar ºi la magazinulmobil al ªtiinþei, situat în Piaþa„Mihai Viteazul” din Craiova.Alte variante pentru achiziþiabiletelor:

1) On-line, prin platformaEventim.ro, accesând link-ul http://www.eventim.ro/ro/bi-lete/universitatea-craiova-se-zon-2017-2018-stadionul-ion-oblemenco-1022978/perfor-mance.html.

2) Tot on-line, prin platformaEventim.ro, dar pe loc, cu func-þia Print-At-Home.

3) De la partenerii Eventim-.ro: ORICE staþie OMV ºiORICE magazin Orange, Vo-dafone, Carrefour sau Altex, deoriunde din þarã, inclusiv dinCraiova.

Preþurile biletelor:Peluze = 10 leiTribuna 2 = 20 leiTribuna 1 = 25 leiVIP = 70 lei

ªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croatªtiinþa a adusun vârf croat

Anul 2018, atât de încãr-cat în semnificaþii pen-tru România, a început

la Asociaþia Liga Albanezilordin România prin organizareaunei expoziþii de picturã inti-tulatã „Artiºti români ºi alba-nezi pe simezele Capitalei”.Vernisajul expoziþiei a avut locmiercuri, 17 ianuarie 2018, laGaleria „Simeza” din Bucu-reºti, partener al organizaþieinoastre fiind Uniunea Artiºti-lor Plastici din România. Lu-crãrile expuse aparþin artiºti-lor români Aurel Acasandrei ºiNicolae Ionescu, precum ºiartistului albanez GentianZeka.

Am participat la vernisajulexpoziþiei alãturi de conduce-rea Asociaþiei Liga Albanezi-lor din România ºi de domnulAledin Amet, subsecretar destat în cadrul Departamentu-lui pentru Relaþii Interetnice alGuvernului României, ºi amfost extrem de bucuros sãconstat interesul deosebit ma-nifestat de publicul larg, indi-ferent de apartenenþa etnicã.Consider cã acest lucru repre-zintã un argument în plus pen-tru încurajarea ºi sprijinireaactivitãþilor culturale în anul

Activitãþi ºi proiecteculturale la început de an

pentru Asociaþia LigaAlbanezilor din România

Centenarului, o dovadã a fap-tului cã limbajul artistic faci-liteazã înþelegerea, convieþui-rea armonioasã ºi prosperita-tea. În contrast, limbajul poli-tic – mai ales când devineagresiv ºi emoþional – poatefi mai degrabã dãunãtor. Ver-nisajul s-a încheiat cu un micconcert de muzicã tradiþiona-lã albanezã, susþinut de Gru-pul vocal-instrumental „Sere-nada”, concert foarte apreciatde cãtre toþi cei prezenþi.

Am precizat, în cadrul ver-nisajului de la Bucureºti, cãunul dintre obiectivele activi-tãþii noastre parlamentare înanul 2018 este reprezentat desprijinirea iniþiativelor legisla-tive dedicate culturii naþiona-le, începând de la infrastruc-turã ºi pânã la evenimentele ºiacþiunile care vor marca Cen-tenarul Marii Uniri. În totacest context, Asociaþia LigaAlbanezilor din România seva implica ºi ea prin organi-zarea de activitãþi menite sãsublinieze contribuþia etnieialbaneze la construirea statu-lui român, precum ºi buna în-þelegere sub semnul cãreia austat, dintotdeauna, relaþiiledintre albanezi ºi români.

de Bogdan-Alin Stoica,Deputat,

Asociaþia LigaAlbanezilor din România

pag. 13


14ACTUALITATE

La împlinirea a 600 de anide la trecerea la cele veº-nice a voievodului Mir-

cea cel Bãtrân, ArhiepiscopiaRâmnicului a organizat o seriede manifestãri spiritual-cultura-le care au fost inaugurate în ca-drul Simpozionului Naþional„Voievodul Mircea cel Bãtrân,apãrãtor al dreptei credinþe ºictitor de lãcaºuri sfinte”, desfã-ºurat sâmbãtã, 20 ianuarie, înprezenþa Înaltpreasfinþitului Pã-rinte Arhiepiscop Varsanufie, laSala Iosif Episcopul a CaseiSfântul Ierarh Calinic.

La eveniment au participatacademicieni, cercetãtori, pre-oþi, profesori, oameni de cultu-rã ºi elevi ai Seminarului Teo-logic „Sfântul Nicolae”.

În cuvântul adresat partici-panþilor, intitulat „Mircea celBãtrân - voievodul care a întã-rit unitatea de neam ºi de cre-dinþã a românilor”, Înaltprea-sfinþitul Pãrinte Varsanufie aprecizat cã «Anul 2018, an de-clarat de cãtre Sfântul Sinod alBisericii Ortodoxe Române caAn Omagial al unitãþii de cre-dinþã ºi de neam ºi An come-morativ al Fãuritorilor MariiUniri din 1918, prin rânduialalui Dumnezeu ne oferã ºi posi-bilitatea de a-l comemora la ºase

sute de ani de la mutarea sa înÎmpãrãþia lui Dumnezeu pe unuldintre cei care au luptat cel maimult pentru unitatea neamuluiromânesc, pe binecredinciosulvoievod Mircea cel Bãtrân.Acum 100 de ani, când visultuturor românilor s-a realizat,înfãptuindu-se România Mare,tocmai se împlinise o jumãtatede mileniu, de când voievodulMircea I Basarab a fost aºezatîn mormântul sãu de la Cozia.

Mircea cel Bãtrân, voievodbinecredincios ºi înþelept al nea-mului românesc, s-a îngrijitdeopotrivã de bunãstarea mate-rialã ºi spiritualã a poporuluisãu, tinzând cãtre idealul unitã-þii naþionale.

A pus un accent deosebit nudoar pe zidirea de lãcaºuri sfin-te, ci ºi pe sfinþirea proprieivieþi. În ceea ce priveºte activi-tatea desfãºuratã în sprijinulBisericii, putem spune cã voie-vodul Mircea cel Mare a fostunul dintre marii ctitori de bi-serici ºi restauratori de sfintelãcaºuri ai perioadei medieva-le. Trebuie sã facem precizareacã în timp ce el a ocupat scau-nul domnesc, în Þara Româ-neascã exista o Mitropolie, ceaa Ungrovlahiei, cu sediul laCurtea de Argeº, întemeiatã îna-

inte de 1359, când a fost recu-noscutã de cãtre Patriarhia Ecu-menicã, ºi o nouã Mitropolie, aSeverinului, cu o existenþã maiscurtã, de aproximativ trei de-cenii. Împreunã cu ierarhii careau pãstorit în aceste douã mi-tropolii, voievodul Mircea celBãtrân a lucrat pentru promo-varea vieþii bisericeºti.

Mãnãstirea Cozia, locul undebinecredinciosul voievod seodihneºte de ºase secole, esteuna dintre cele mai frumoase ºimai reuºite realizãri arhitectu-rale din Þara Româneascã, dina doua jumãtate a secolului alXIV-lea.

În biserica acestei sfinte mã-nãstiri, Mircea cel Mare ºi-a aleslocul de odihnã veºnicã, precumºi loc pentru portretul votiv de„mare voievod ºi domn”, pictatîn partea dreaptã a naosului.Într-un document din 20 mai1388, voievodul Mircea spune:“De aceia, am binevoit domniamea sã ridic din temelie o mã-nãstire în numele Sfintei ºi deviaþã începãtoarei ºi nedespãr-þite Troiþe, dumnezeire nezidi-tã... la locul numit Nucet pe Olt,adicã Cozia”.

Cel care l-a sfãtuit pe Mirceasã ridice ctitoria de la Cozia pelocul unde se aflã astãzi, a fost,

cu siguranþã, Sfântul Nicodimde la Tismana, cãlugãr cãrturarºi „sfetnic al lui Mircea întrucele dumnezeieºti”. Se cunoaº-te din izvoare sigure cã “Nico-dim sfinþitul” a fost duhovnicullui Mircea încã din tinereþe ºicã mai târziu, când Mircea aajuns domn, acesta „îl lua ade-sea pe Nicodim cu dânsul”».

În continuare, au susþinut co-municãri:

- Acad. Prof. Univ. Dr. Rãz-van Theodorescu – AcademiaRomânã

- Prof. Univ. Dr. Radu-ªtefanVergatti, membru titular alAOSR, Dobrogea lui Mircea celBãtrân;

- Prof. Univ. Dr. Nae Geor-gescu, Mircea cel Bãtrân în ope-ra lui Mihai Eminescu;

- Prof. Univ. Dr. ValentinCiorbea, membru asosciatAOSR, director al Centrului decercetare a Conlucrarii Biseri-cii Ortodoxe cu Armata Româ-niei “General Paul Teodorescu“, Politica lui Mircea cel Bãtrânla Dunãrea de Jos ºi Marea ceaMare.

- Cercet. Dr. Mircea Gheor-ghe Abrudan – Institutul de Is-torie „George Bariþiu” al Acade-miei Române, Cluj-Napoca,Mãnãstirea Cozia în cartografii-

le ºi descrierile austriece dinsecolul al XVIII-lea;

- Pr. Dr. Laurenþiu Rãdoi,Râmnicu Vâlcea, Mircea celBãtrân ºi Biserica Neamului;

- Conf. Univ. Dr. Ioan ‘t. La-zãr, Râmnicu Vâlcea, Conside-raþii privind dimensiunea spiri-tualã a personalitãþii lui Mirceacel Mare;

- Arh. Drd. Anca MihaelaCoºa - ªcoala Doctoralã de Ur-banism a Universitãþii de Arhi-tecturã ”Ion Mincu” Bucureºti,Cercetare folosind imagini dinsatelit asupra ctitoriilor sfântu-lui Nicodim de la Tismana;

- Dumitru Garoafã, Inspec-tor Arhivele Naþionale – Vâlcea,31 ianuarie / 13 februarie 1918:comemorarea a 500 de ani de latrecerea în veºnicie a Domnu-lui Mircea cel Mare;

- Pr. Drd. Constantin Mãnes-cu, Urºani – Vâlcea, Scrierile luiNicolae Iorga despre Mircea celBãtrân.

Manifestãrile au continuatduminicã, 21 ianuarie, la Mã-nãstirea Cozia, unde Înaltprea-sfinþitul Pãrinte Varsanufie asãvârºit Sfânta Liturghie ºi Sluj-ba de parastas pentru voievodulMircea cel Bãtrân.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

Arhiepiscopia Râmnicului, manifestãrispiritual-culturale închinatevoievodului Mircea cel Bãtrân


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

le Cupei EHF; Craiova în Gru-pa A, cu Brest (Franþa), Randers(Danemarca) ºi Kuban Krasno-dar (Rusia). Performanþa a fostposibilã dupã ”dubla” din cali-ficãri cu DVSC Debrecen. Întur, la Craiova: 24-19 ºi ne amin-tim câtã presiune au pus atuncisuporterii oaspeþi prezenþi laCiupercã. Se cunoaºte starea despirit din sãlile maghiare cândau de-a face cu echipe româ-neºti, iar ”Hodos Imre” nu a în-semnat excepþia, þinând sã afi-ºeze ”Welcome to hell!”, însãînfernul local avea sã se mulþu-meascã doar cu o victorie depalmares (26-24). Astfel cã Du-manska, Florianu, Nikolic, Pri-copi, Klikovac etc. au mers maideparte. În etapa inauguralã aCupei EHF, Brest Bretagne –SCM Craiova: 25-22. De alt-minteri, handbalistele pregãtitede L. Bezeau s-au impus, laKrasnodar, ºi în faþa rusoaice-lor de la Kuban (antrenor Ev-gheni Trefilov): 28-22. Învinsela Brest, Cristina Florianu & Cos-au revanºat, într-un fel, la Po-livalentã, unde au trecut cu 23-17 de Randers HK, fostã cam-pioanã a Danemarcei. Dumini-cã, s-a disputat Kuban Krasno-dar – SCM Craiova 28-26, ne-televizat. Nu s-a televizat niciBanik Most – HC Zalãu, ca ºicum Cupa EHF, în care echipe-le româneºti întâlnesc adversa-re din Franþa, Danemarca, Ru-sia, Norvegia, Cehia etc., e fumºi ceaþã. ªi totuºi, în week-end-ul ce vine se va disputa SCMCraiova – Kuban, victoria gaz-delor devenind obligatorie înperspectiva calificãrii în sferturi.

Dupã ce floarea cea ves-titã a handbalului femi-nin ”s-a plimbat” pe la

Râmnicu Vâlcea ºi Baia Mare,iat-o bine înfiptã la Bucureºti.În urmã cu douã ediþii, ”tigroai-cele” pregãtite de danezul KimRasmussen au câºtigat LigaCampionilor EHF în finala dela Budapesta cu Gyor. În pre-zent, având-o pe Cristina Nea-gu, jucãtoarea nr.1 a lumii, darºi alte nume de elitã în rânduri-le sale, CSM Bucureºti atacãdin nou Everestul. În Liga Flo-rilor, ”felinele” danezei HelleThomsen ocupã prima poziþie(39 p.), iar pe locurile urmãtoa-re se situeazã HCM RâmnicuVâlcea (30 p.) ºi SCM Craiova(26 p., un meci mai puþin). Ade-vãrat, mai e foarte mult pânãdeparte, campioana României,pânã de curând ºi a Europei,arogându-ºi pe merit ”partea ti-grului”. În actuala ediþie decampionat, ca ºi în cea prece-dentã, jucãtoarele din Capitalã,spre neºansa lor, fac mai multact de prezenþã, învingându-leatât pe vâlcence (27-24), cât ºipe craiovence (35-23). În parti-da regio, din sala ”Traian”, s-au impus handbalistele pregãti-te de Bogdan Burcea (28-24).De curând, SCM Craiova a în-genuncheat Corona, chiar lapoalele Tâmpei, ceea ce a dusla demiterea lui Costicã Buces-chi. Sunt semne cã Olteniahandbalisticã (mai puþin Slati-na) tinde spre piscul unei disci-pline sportive atât de iubite înRomânia. Dovadã ºi participa-rea formaþiei din Bãnie, alãturide nordica HC Zalãu, în grupe-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Oltenia handbalisticãnu se lasã

Tânãra echipã de hand-bal feminin HCMRâmnicu Vâlcea a în-

cheiat cea de-a 13-a etapã aLigii Naþionale pe locul doi,dupã un meci pe care, sâm-bãtã, l-a câºtigat detaºat cuRapid Bucureºti 31- 21 (13-9). Cea mai bunã marcatoa-re a partidei, care s-a desfã-ºurat în Sala Sporturilor”Traian” din Râmnicu Vâl-cea, a fost jucãtoarea IrinaGlibko, de la HCM, cu zecegoluri.

“Avem 10 victorii în ulti-mele 11 etape! Sala Sportu-rilor «Traian» a fost din nouplinã ºi ne-a purtat spre onouã victorie! Felicitãri tu-turor!”, au anunþat reprezen-tanþii HCM, imediat dupãmeci. Antrenorul principal,Aurelian Roºca, ºi-a felici-

tat echipa pentru victoria con-cludentã din jocul cu Rapid ºis-a declarat foarte mulþumit cãSala Sporturilor ”Traian” a fostdin nou plinã. ”La final a fosto diferenþã liniºtitoare, dar sãnu uitãm cã nu am început foar-te bine jocul, Rapidul nu esteo echipã oarecare. Noi avemobiectiv calificarea în cupeleeuropene, ne dorim enormacest lucru, fiecare joc este im-portant, ca sã ne putem atingeobiectivul propus. Ne bucurãmde succesul cu Rapid, felicit ju-cãtoarele pentru aceastã victo-rie, pentru faptul cã au luptatºi sunt foarte încântat cã amjucat cu sala plinã, aºa cum îistã bine unei sãli de sport. Nebucurãm pentru aceºti fani mi-nunaþi, care vin alãturi de noila fiecare meci ºi ne susþin ºi labine ºi la greu”, a spus Aure-

lian Roºca. TehnicianulHCM s-a referit ºi la joculcare urmeazã, duminicã, 28ianuarie (ora 16.30), în Sala”Traian”, cu Corona Braºov.”Urmeazã un joc greu cuBraºovul, Corona nu este oechipã oarecare, dar eu ammare încredere în jucãtoare-le mele. Mai avem o sãptã-mânã pânã la derby-ul cuCorona, ne vom pregãtibine, este un meci foarte im-portant pentru noi în econo-mia campionatului”.

HCM: Blazek, Razum,Ciucã - Glibko 10, Krnic 6,Bãcãoanu 3, Vasileuskaya 3,Badea 3, Craiu 2, Gavrilã 1,Fernandez 1, Vukcevic 1,Adespii 1, Lopez, Mitrache.

Antrenori: Aurelian Roºca(principal), Gheorghe Sbora,Ionel Gheorghe

HCM Râmnicu Vâlcea –victorie cu Rapidul,

urmeazã un meci greucu Corona Braºov

































pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Din nou!Poliþia Vâlcea anunþã cã l-

a identificat pe cel care, re-cent, a scris pe faþadele Pri-mãriei Râmnicu Vâlcea ºiPrefecturii Vâlcea. Este ace-laºi bãrbat depistat cã a mâz-gãlit de douã ori faþada Ca-tedralei din cartierul Ostro-veni. Omul are grave proble-me de ordin psihic ºi este unpericol public lãsat în liber-tate. Conducerea primãrieibãnuieºte cã acest deranjatmintal ar fi fost manipulat,totuºi, de niºte „prieteni”.

Speranþe…Zona dintre Primãria

Râmnicu Vâlcea ºi ªcoalacu Ceas este modernizatã defirma unui tânãr om de afa-ceri bucureºtean. Având învedere educaþia din familiea acestuia, este de aºteptatsã fie amenajate multe spa-þii verzi (!). Aceleaºi speran-

þe ºi pentru Arenele Traian.

AventuraUmblã vorba cã nevasta

unui primar din zona denord a judeþului Vâlcea ar fisunat la partid din cauzã cãbãrbatul ei s-ar fi închis înprimãrie împreunã cu o an-gajatã. ”Veniþi, sunt închiºiacolo, amândoi, sã iasã deacolo!”, striga femeia.Acum, domnul în cauzã numai este primar, dar întâm-plarea încã stârneºte râsete.

Se deschidepârtia de laObârºia!!!!

Dupã bâlbâieli inadmisi-bile, se deschide, în sfârºit,pârtia de schi de la ObârºiaLotrului. Evenimentul (cu-vânt potrivit, având în vede-re contextul) va avea loc pe26 ianuarie, începând cu ora9.00.

Publ

icita

te

SC Salubritate Craio-va SRL, în partene-riat cu Regia Auto-

nomã de Administrare aDomeniului Public ºi Fon-dului Locativ (RAADPFL)Craiova, Asociaþia RoRec,Primãria Municipiului Cra-iova ºi Junior Chamber In-ternational (JCI) Craiova,desfãºoarã, în perioada22.01.2018-15.05.2018,proiectul “Vrei un oraº cu-rat? Nu abandona deºeu-rile în spaþiul public!”Timp de aproape patru luni,cei 80 de voluntari ai cam-paniei vor distribui în cen-tre comerciale din Craiova,în spaþii publice intens cir-culate (parcuri, zone deagrement, Centrul istoric almunicipiului), precum ºi launele asociaþii de proprie-tari, unde sunt depozitate

Perioada Tipul activitãþii ºi locul de desfãºurare22.01.-23.02.2018, luni-vineri,orele 18.00-20.00 Distribuire broºuri în Electroputere Parc, Mercur Center26.02.-30.03.2018 Distribuire broºuri la asociaþii de proprietari02.04- 15.05.2018 Distribuire broºuri în parcuri, grãdini publice, Centrul istoric

frecvent deºeuri pe lângã reci-pientele de precolectare, broºuriîn care se regãsesc informaþiireferitoare la modalitatea corec-tã de precolectare a deºeurilor,reguli de convieþuire socialã ºiamenzile prevãzute pentru în-cãlcarea acestora.

ObiectiveCampania vizeazã creºterea

gradului de conºtientizare a im-portanþei colectãrii selective înrândul locuitorilor Craiovei ºiinformarea cetãþenilor cu privi-re la obligaþiile legale ºi reguli-le prevãzute de legislaþie ºi deRegulamentul privind stabilireaunor mãsuri pentru gospodãri-rea municipiului Craiova, pre-cum ºi stabilirea, constatarea ºisancþionarea faptelor care con-stituie contravenþii, aprobat prinHCL nr. 319/2009, cum suntobligaþiile proprietarilor de ani-

male de companie ºi cele pre-vãzute pentru proprietarii deimobile.

“Ne dorim cu toþii sã trãimîntr-un oraº curat, însã este im-portant sã ºtim sã pãstrãmaceastã curãþenie. Campanianoastrã are tocmai scopul de ale transmite locuitorilor Craio-vei cã este important sã respec-tãm mediul, dar ºi pe cei de lân-gã noi: sã nu aruncãm deºeurila întâmplare, sã curãþãm înurma animalului de companiepe care l-am scos la plimbare,sã ne bucurãm de flori fãrã sãle rupem, sã sortãm deºeurileîncã de acasã astfel încât o par-te dintre acestea sã poatã fi re-folosite”, a declarat Mihai Bu-tari, director general al SC Sa-lubritate Craiova SRL.

Programulcampaniei:

SC Salubritate Craiova SRL lanseazãghidul “Vrei un oraº curat?Nu abandona deºeurile în spaþiul public!”

















peste îngroapã rãzboiul politic · data de 4 februarie 2018 ºi spri-jinirea organizãrii...

Documents