gastrita si ulcer

7/30/2019 Gastrita si ulcer

1/5

Ce este gastrita

Gastrita este inflamatia mucoasei carecaptuseste stomacul. Ca efect al inflamatiei,

mucoasa se congestioneaza, poate singera, secreta mult mucus, iar musculatura stomacului sepoate contracta prelungit si frecvent, provocind dureri si varsaturi. Tulburarile de secretie gastricase datoresc formarii excesive de acid clorhidric si de enzime necesare digestiei. Secretia acidacrescuta nu este inofensiva pentru mucoasa gastrica inflamata si ea este de obicei resimtita debolnav sub forma arsurilor in capul pieptului si a regurgitatiilor (rigiielilor) acide.

Cauza gastritelor hiperacide

Cauza gastritelor hiperacide rezida in general in greselile de igiena alimentara. Abuzul decondimente (piper, otet, mustar, hrean etc.) si de alimente prajite in grasime reprezinta oagresiune adusa continuu mucoasei gastrice, care sfirseste printr-o iritatie permanenta, ce ducela gastrita. Se stie ca grasimea se descompune prin prajire in unele substante iritante careprovoaca tuse sau lacrimarea ochilor. Acelasi efect iritant il are grasimea prajita si asuprastomacului, cu deosebirea ca aici efectul se prelungeste de-a lungul duratei sederii alimentelor instomac, adica 4-5 ore.

Ce mai poate provoca gastrita

Alt obicei neigienic pentru stomac este acela de a consuma alimente prea reci sau prea fierbinti,ca si obiceiul de a minca prea repede. In acest din urma caz, alimentele, insuficient mestecate,ajung in stomac in bucati prea mari, a caror digestie este astfel prea prelungita si de aceeairitanta pentru stomac. De aici rezulta importanta mestecatului metodic al alimentelor, pentru careeste nevoie de o dantura buna, reparata la vreme, sau acolo unde este necesar, de folosirea uneiproteze dentare.

Alcoolul - un alt factor de iritatie

Bauturile alcoolice, mai ales cele distilate si mai cu seama luate pe stomacul gol sau in cantitateprea mare ori prea des repetate, constituie alt factor de iritatie gastrica ce poate duce la aparitiagastritei hiperacide. In aceeasi ordine de idei este de amintit tutunul, cu efecte de stimulare inutilasi chiar daunatoare a secretiei si contractilitatii stomacului.Mincatul la ore neregulate e daunatorIn sfirsit, obiceiul nesanatos de a minca la ore neregulate sau de a provoca la masa discutiiviolente si enervari, poate, prin repetarea lui, duce la dezorganizarea mecanismului nervos caredeclanseaza secretia gastrica, ceea ce da loc la tulburari ale procesului de digestie gastrica si lafavorizarea aparitiei unei gastrite.

Care sint simptomele

Boala ulceroasa, a carei aparitie este favorizata de factorii daunatori enumerati mai sus, constadin tulburari de secretie si mobilitate a stomacului si a primei portiuni a intestinului subtire, ce ducla constituirea unei ulceratii care intereseaza una sau mai multe din tunicile stomacului sauduodenului. Boala ulceroasa este urmarea unor tulburari in echilibrul proceselor nervoase de lanivelul scoartei cerebrale, provocate de stari prea intense sau prea prelungite de incordarenervoasa, asa cum este cazul indivizilor surmenati sau supusi continuu unei tensiuni psihice

(frica, ingrijorare etc.)Ulcerul si dietaIn cazul bolii ulceroase, desigur ca tratamentul nu se poate reduce numai la o anume dieta, darnu se poate obtine vindecarea fara masuri alimentare speciale, care au scopul, ca si in gastritahiperacida, sa neutralizeze secretia gastrica in exces si sa calmeze stomacul iritat, punind inrepaus terminatiile nervoase din peretii gastro-duodenului, cuprinse si ele in procesul inflamatorpropriu gastritelor, proces care insoteste de obicei si boala ulceroasa.

Puseele de ulcer


2/5

Gastritele se pot vindeca definitiv printr-un bun tratament dietetic si medicamentos. Despre boalaulceroasa se poate spune acelasi lucru, cu rezerva insa ca vindecarea ei este de cele mai multeori aparenta. Este intr-adevar o caracteristica a bolii ulceroase de a evolua in crize legate deanotimp. Astfel, crizele sau puseele acute de boala ulceroasa survin mai ales primavara sitoamna. Un asemenea puseu are tendinta spontana de a se vindeca, pentru a reveni insa inprimavara sau toamna urmatoare, atunci cind bolnavul, care nu mai suferise intre timp, se credeavindecat. Cunoscind aceasta particularitate a bolii ulceroase, bolnavul va trebui sa urmezetratamentul si, in primul rind dieta, cel putin timp de un an dupa primul puseu acut, renuntind inrest definitiv la unele obiceiuri neigienice (mincatul grabit, la ore neregulate, abuzul decondimente iritante, alcool sau tutun etc.). Mai mult chiar, pentru a preintimpina revenirea boliiulceroase, in fiecare toamna sau primavara, va reveni la regimul de viata si cel alimentarrecomandat de medic, pe durata de cel putin o luna, in scopul evitarii unui nou puseu acut. Numaiin acest mod se va putea obtine o vindecare durabila in boala ulceroasa.

Despre alimentatia bolnavului de ulcer

Alimentatia ulcerosului trebuie fractionata in 4-5 sau chiar 6 mese pe zi pentru a nu incarcastomacul cu o cantitate mare de alimente, ceea ce ar intirzia digestia si evacuarea.Bolnavul trebuie sa respecte un program de mese, cu ore regulate, sa manince incet cantitatimoderate de alimente dintr-o data, sa mestece bine, sa evite sa bea in timpul mesei.Mincarurile se recomanda sa aiba o temperatura moderata. Crize dureroase pot declansadeopotriva o supa sau un ceai fierbinte, ca si o inghetata sau o halba de bere de la gheata.

Ulcerul si laptele

Cel mai indicat aliment este laptele, care are acest efect, chiar administrat in plina criza. El leagaacidul clorhidric in exces din sucul gastric, ferind peretii stomacului de efectul daunator alacestuia. Pentru acest motiv se recomanda ca, intre mese, bolnavul sa bea in mod repetat laptein portii de cite 150 ml. Nu toti bolnavii suporta insa laptele. In unele cazuri reintroducerea bruscaa acestuia in alimentatie poate da tulburari intestinale (diaree, constipatie). Ulcerosul nu trebuiesa renunte insa nici in aceste cazuri la lapte. Incidentele acestea de intoleranta pot fi indepartatedaca laptele se ia taiat cu ceai, cu o apa alcalina sau daca la fiecare ceasca de lapte se adauga olingurita de praf de carbonat de calciu. O alta metoda este aceea de a consuma laptele inpreparate cu fainoase (gris, orez, taitei cu lapte).

Alimente indicate pentru bolnavii cu gastrita cronica hiperacida si boala ulceroasa in fazade liniste

Bauturi: lapte dulce sau lapte preparat din lapte praf sau lapte taiat cu cai de tei, de maces, demusetel, cu cafea de orz sau cu apa minerala alcalina; suc de fructe dulci, chisel din fructe dulcipreparat cu lapte; toate bauturile trebuie servite la temperatura camerei.Fainoase: fainoase albe, de buna calitate, bine fierte (gris, orez, taitei, macaroane), mai ales subforma de sufleuri sau budinci (cu lapte sau fierte in zeama de zarzavat), garnituri linga friptura(casa), spume din fainoase, mamaliguta moale pripita, bine fiarta, creme (deserturi), biscuiti saupesmeti pentru ulcer.Carne slaba de vaca, vitel, gaina, pui sau porc slab sub forma de rasol, tocatura dietetica,sufleuri, budinci, mincari cu carne.Peste alb: salau, crap, fierte ca rasol.Brinzeturi: brinza dulce de vaci, urda, cas nesarat.Oua: oua fierte moi, omleta pe aburi, ochiuri romanesti, sodou, creme de ou, gelatina de ou saulapte de pasare; in sufleuri sau budinci din fainoase fierte, piureuri de legume cu brinza sau carnetocata.

Legume cu celuloza (partea lemnoasa) mai fina ca: dovlecei, cartofi, morcovi, mazare verdefrageda, fierte, trecute apoi prin sita (supe-creme, piureuri, sufleuri).Fructe: sucuri de fructe dulci, de preferinta sub forma de chisel sau ca gelatina, piureu de fructecoapte sau spume din piureuri de fructe coapte, compot preparat din fructe, fierte, trecute prinsita.


3/5

Grasimi: smintina dulce, unt proaspat, frisca, untdelemen rafinat (fiert in sosul mincarii), galbenusde ou, margarina foarte putin sarata.Supe de lapte cu fainuri de cereale, supe din fainoase (gris, orez, franzela etc.) ca supe limpezicu adaos de fainoase si mai tirziu supe-creme preparate din legume pasate.Sosuri dietetice preparate pe baza de lapte sau din supa limpede de zarzavat, ingrosate cu faina,amidon, smintina, galbenus.

Dulciuri: creme preparate cu amidon din lapte, frisca, sucuri de fructe, zeama de compot, ou;gelatine din sucuri de fructe sau din piureu de fructe coapte, din brinza de vaci, sodou; fainoasefierte cu lapte, spuma din fainoase, lapte de pasare; budinci din fainoase, sufleuri indulcite dinbrinza de vaci, franzela, amidon etc.

Aluaturi: aluat fiert (ecler), tarte cu frisca, cu crema de vanilie, cu peltea, aluat uscat de biscuiti,prajitura cu brinza de vaci, prajitura cu piureu de mere.

Zahar cu masura.Peltea, miere amestecata cu unt.Condimente: sare cu masura, putina vanilie, zeama de lamiie indoita cu apa si, exceptional si incantitate foarte mica, putin cimbru in tocatura.

Alimente ce nu trebuie consumate

Bauturi: tuica, rachiuri, lichioruri, ceai rusesc tare, ceai de esenta, ceai de zahar ars, cafeaneagra naturala, sifon, ape minerale sarate, gazoase, siropuri, bauturi reci sau prea fierbinti.

Piine: calda, proaspata, neagra, de tarite.Fainoase: insuficient fierte, preparate cu grasimi prajite la cuptor, mamaliguta insuficient fiarta,prea consistenta.Carne: grasa, sarata, afumata, vinat, mezeluri, conserve de carne in suc propriu, preparate cugrasime prajita si condimente iritante, snitel, tocaturi prajite si piperate, piftie de carne (aspic),mincaruri de carne si legume cu sosuri picante si grasime prajitaPeste gras, aspic (piftie) de peste, peste prajit, marinat, sarat, afumat, conservat, congelat.Brinzeturi fermentate, sarate, conservate.

Oua prajite, fierte tari.Legume tari si crude: ridichi, castraveti, varza, gulii, conopida, ardei gras, ardei iute, ceapa,usturoi; legume prajite gratinate: legume in mincaruri cu rintas.Muraturi: varza acra, murata.

Legume uscate: fasole alba, linte, mazare uscata.Fructe crude nepirguite, acre, cu coaja (visine, zarzare).Fructe oleaginoase: nuci, migdale, alune.Grasimi: untura, slanina, seu, unt sarat, untdelemn nerafinat, smintina acra, margarina sarata,orice grasime prajita.Supe de carne sau de peste, cu zarzavatul taiat mare, din fructe acre, preparate cu rintas, cuzarzavatul taiat mare, din fructe acre, preparate cu rintas, acrite cu zeama de varza, bors, sare delamiie, colorate cu boia.Sosuri nedietetice: cu grasime incinsa si rintas, de mustar, condimente cu boia, piper, foi dedafin, usturoi.Dulciuri: zaharicale, aluaturi dospite, aluaturi calde, aluat prajit (gogosi, clatite), foietaj, inghetata,prajituri preparate cu fructe acre sau simburi, cu rom, gem, dulceata.Condimente: mustar, piper, boia, ardei iute, scortisoara, sare peste cantitatea permisa, cafea,ciocolata, cacao.


4/5

Afeciunile stomacului i regimul alimentar

Primele reguli foarte importante sunt legate de programul de mas. Numrul de mese,modul n care mnnci, n grab sau dimpotriv, ncet, mestecnd cu atenie, pot avea oinfluen major asupra strii tale de sntate. Bolnavilor de gastrit sau ulcer le suntrecomandate mese foarte dese, de patru cinci ori pe zi, dar nu foarte bogate, ci redusecantitativ. Dac te confruni cu una dintre aceste afeciuni va trebui s mnnci ncet i s

mesteci cu atenie, ncercnd s nu te grbeti.

Alimente permise n ulcer i gastrit

Alimentele indicate sunt cele care au un impact benefic asupra stomacului i care nuproduc, n vreun fel, iritaia mucoasei gastrice. Dintre acestea amintim produsele lactate,carnea slab, de pui, vit sau pete, legumele i finoasele foarte bine fierte, oule fiertemoi, fructele dulci care nu prezint riscul de a crea aciditate la nivel gastric, prjituri saudulciuri sub form de aluat bine copt, uscat, etc. n cazul gastritei, consumul anumitor

alimente permite chiar diminuarea durerilor i a arsurilor la stomac din timpul unor crize.Orezul, de exemplu, sucul de cartofi sau nucile de cocos i pot relaxa stomacul,asigurnd vitaminele i mineralele de care acesta are nevoie.

Alimente nepermise n ulcer i gastrit

Alimentele nepermise n cazul n care eti o victim a acestor afeciuni gastrice sunt celefoarte condimentate, piperate, picante sau srate, care ar putea agrava i irita zonastomacului. Este important s evii i produsele mbogite cu foarte muli aditivisintetici, E-uri, sau care sunt foarte fierbini sau reci. Gusturile puternice sunt, deasemenea, nerecomandate, deoarece pot spori secreia de sucuri gastrice. Carnea gras, de

porc n special, conservele nedietetice i legumele bogate n celuloz pot reprezenta i elefactori de risc pentru evoluia ulterioar a bolii. Extrem de agresive pentru stomac sunt irntaurile, buturile carbogazoase, fructele acre precum citricele, alcoolul sau cafeua.Dac suferi de gastrit sau ulcer i eti fumtor, este important s renununi la tutun.

Prepararea alimentelor pentru bolnavii de ulcer i gastrit


5/5

Diagnosticarea cu gastrit sau ulcer impune reguli i n modul de preparare aalimentelor. Indicat ar fi s gteti alimentele la gratar, prin nbuire sau fierbere i nu sle prjeti. Rntaurile i prjelile sunt contraindicate, alimentele obinute astfel fiindadevrai inamici ai vindecrii.

Regimul alimentareste esenial n ncercarea de a trata gastrita sau ulcerul, din acestmotiv nu trebuie s neglijezi aspectele legate de diet i nainte de ncepe orice programalimentar ar trebui s apelezi la consultul unui medic specialist.

gastrita si ulcer

Documents