gastrita proiect de absolvire

7/18/2019 Gastrita Proiect de Absolvire

1/55

PROIECT DE ABSOLVIRE

2015


2/55

INGRIJIREA PACIENTULUI CU

GASTRITA


3/55

Argument

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoanelebolnave, sntoase i s rectige sntatea sau s-l ajute pn n ultimelesale clipe, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dacar fi avut voin, putere i cunotinele necesare s ndeplineasc acestefuncii, astfel nct acesta s-i recapete independena ct mai repede

posibil.Asistenta medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice

ale medicului. a este contiina celui lipsit de contiin, dorina de a tripentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat,

oc!i pentru cel ce a orbit de curnd, mijloc de locomoie pentru copilul mic,ncrederea pentru tnra mam, vocea celor slabi pentru a se puteae"prima.#


4/55

CUPRINS

Argument

Capitolul I. Anatomia si fi$iologia aparatului digestiv

Capitolul II. %astrita acuta

&efinitie

tiologie

'actori de risc

tiopatogenie

(ablou clinic

)impotomatologie

&iagnostic

volutie

*rofila"ie

(ratament

Capitolul III. Rolul asistentei medicale in e"amenele clinice si paraclinice

Capitolul I. +ngrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita

Capitolul . *re$entarea ca$urilor

Capitolul I. ducatie sanitara

!i"liogra#ie


5/55

CAP. I$ Notiuni %e anatomie &i #i'iologie

Anatomia aparatului %ige&it(


6/55

Aparatul digestiv i sistemul alimentar este ansamblul de organeresponsabil

cu digestiaalimentelor i eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate. Aparatul

digestiv se compune din tubul digestivcavitatea bucal/, faringele, esofagul,stomacul, intestinul sub ire, intestinul gros, anusul i ane"ele acestui tub

pancreasul, ficatul, c/ile biliare.

Aparatul %ige&ti( e&te al)atuit %in *

Tu"ul %ige&ti(

Glan%ele ane+e

0. Tra)tul ga&trointe&tinal &uperior tubul digestiv este format din

- )a(itatea "u)ala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii

si sunt amestecate cu saliva. 1avitatea bucala este delimitata de 2 pereti

unul anterior 3 bu$ele, doi laterali 3 obrajii, unul inferior 3 planseul bucal si

unul superior 3 bolta sau valul palatin4

- #aringe3ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta ,

sfenopalatina si cidiana4

- e&o#ag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung

de 52-67 cm cu funcia de transport a !ranei si care leaga faringele de

stomac. *ereii s/i musculari produc contracii ondulatorii, care ajut/ la

transportarea alimentelor.

- stomac-aici !rana este transformata in pasta, cu ajutorul aci$ilor e"istenti la

nivelul stomacului

5. Tra)tul ga&trointe&tinal in#erior este format din

- inte&tinul &u"tire - repre$int/ segmentul aparatului digestiv, situat ntre

stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lic!idelor si

mineralelor din mancare. *re$inta o serie de infle"iuni, numite anse

intestinale si este format din 6 parti
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Digestiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tubul_digestivhttp://www.medipedia.ro/Anatomie/tabid/96/articleType/ArticleView/articleId/220/Stomac.aspxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Digestiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tubul_digestivhttp://www.medipedia.ro/Anatomie/tabid/96/articleType/ArticleView/articleId/220/Stomac.aspxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organ


7/55

- %uo%en - segment iniial al intestinului subire cu lungime de 52 3 67 de cm

si forma de potcoava desc!isa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe

procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a

neutrali$a aciditatea din !rana.

-,e,un - partea central/ a intestinului subire, fiind situat ntre duoden i ileon.

rolul lui este de a absorbi substantele nutritive

- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia nutrienilor

re$ultai n urma digestiei.

- inte&tinul gro& - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subire i

anus. Aici are loc absorbia apei si a mineralelor neabsorbite. +ntestinul

gros este format din

- )e)um cecul - prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon i colon. &e

cecum este ataat apendicele. 8n cecum se afl/ flora intestinal/.

- )olon colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid -aici este absorbita apa ramasa in alimente

- re)t - canal cu pereti musculosi unde sunt depo$itate materiile fecale

- anu& - partea final/ a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale

6. -rgane ane+e

- glan%ele &ali(are

%lande salivaremici ale mucoasei bucale 07 9 din secretie

%lande salivaremari perec!i

o sublinguale

o submandibulare


8/55

o parotide

- #i)at - produce bila, neutrali$ea$a to"inele din organism, prelucrea$a si

depo$itea$/ numeroase vitamine i o serie de microelemente eseniale4

- (e'i)a "iliara )ole)i&tul/ - re$ervor temporar al bilei. ste unit/ cu ficatul,

de unde primete bila, i cu duodenul, unde eliberea$/ bila, necesara digestiei

grasimilor

- pan)rea& - organ care ndeplinete dou/ funcii majore e"ocrin/ produce

sucul pancreatic care conine en$ime digestive i endocrin/ produce muli

!ormoni importani,inclu$nd i insulina.

S T - A CUL $ repre$inta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si

toracica situat in etajul suprame$ocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un

organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera j# , $ona cea mai dilatata a

tubului digestiv cu rol de depo$itare si digestie a alimentelor

*redigestia bolului alimentar, n special al proteinelor, care este

continuat/ la nivel intestinal.

+n stomac, prin p:-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea

majoritatii bacteriilor cu e"cepia anumitor bacterii caHelicobacter

pylori care se de$volt/ n mucoasa gastric/ fiind n mod frecventr/spun$/tor de ulcerul gastric

un)tionare

:rana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, va

fi amestecat/ n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric compus din

acid clorhidric i en$ime pepsina care descompun moleculele mai mari, nspecial proteinele.


9/55

*entru digestie este stimulat/ secretia perstaltismului i a sucului gastric. *rin

masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 07 ml;or/ n

stare de repaus stomacal, pn/ la 0777 ml;or/. *entru a reali$a digestia, !rana

este oprit/ timp de 5-< orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de

continuare a stomacului cu duodenul.

imen&iuni

&imensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt

- lungime totala 52 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului

=,2 - 07 cm

- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric 6 cm

- diametrul anteroposterior = cm

- inaltimea fundului stomacului < cm

- lungimea vestibulului piloric > cm

- lungimea canalului piloric 6 cm

- capacitatea stomacului varia$a intre ?77 3 5777 ml, in functie de varsta,

se", regimurile alimentare si starile patologice.

Po'itionare

)tomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga,

in loja gastrica, imediat sub diafragma. @a omul viu are

po$itia verticala, iar la cadavru este aproape ori$ontal.


10/55

)tomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, cone"iunilor cu

ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Stru)tura

*/rile anatomice a stomacului

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea n stomac din esofag.

+mportanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura

trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si

impiedicarea reflu"ului gastroesofagian, pe de alta parte.

Mica curbura3 este concava, groasa, cu o lungime apro"imativa de

02 cm. +ncepe de la cardia, pre$inta o portiune verticala apoi un ung!i

3 inci$ura gastrica si devinde ori$ontala spre pilor.

Marea curbura3 este conve"a, subtire, cu o lungime apro"imativa

de


11/55

Fundul so!acului $ona fundica 3 repre$inta partea cea mai larga

si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat

sub diafragm. &e obicei este plin cu ga$e si aerul ing!itit in timpul

deglutitiei. )e mai numeste si ca!era cu aer a so!acului.

Cor"ul #asric - este partea cea mai mare a stomacului.

Orificiul "iloric ("ilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face

leg/tura intre corpul gastric si o $on/ mai dilatat/ - anrul "iloric3

continuat cu o poriune ngustat/ - canalul "iloric - care se termin/

inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincer "iloric.

&in punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tuni)i.


12/55

0. Tunica seroasa - este repre$entata de peritoneul visceral care

acopera stomacul aproape in intregime

5. Tunica !usculara 3 este formata din fibre musculare netede,

dispuse in 6 straturi concentrice stratul longitudinal, stratul

circular, fibrele oblice.

6. Tunica sub!ucoasa 3 este formata dintr-un tesut conjuctiv la",

vase de sange si limfatice si nervi care constituie un ple" secretor

pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si

a ajuta la alunecarea mucoasei.


13/55

Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile

arteriale, si se varsa in vena porta.

6. $er%ii so!acului - sunt nervi vegetativi de origine -simpatica

-parasimpatica

a s is temul s impatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor

nervoase, plecate din ple"ul celiac, pe calea ramurilor arteriale 4

b s is temul pa r a s impatic este repre$entat de nervul vag drept si stang.

i'iologia aparatului %ige&ti(

(ractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si

substante nutritive necesare organismului. in vederea reali$arii acestor

functii, este necesara

0. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar4

5. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor4

6. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor4


14/55

specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei

intestinale

ige&tia repre$inta decompunerea alimentelor si transformarelor fi$io-

c!imice in elemente in stare de afi absorbite. *oate fi

B0 &igestia bucala

pr elucr ar ea mecanica prin actul masticatiei cu r ol de

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei

- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al

glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului sub

actiunea amila$ei salivare

- asigurarea contactului cu receptorii gustative

impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent pentru perceptie de catre receptori

- curatirea mecanica a mucoasei bucale

- digestiv

- in vorbirea articulate

- e"cretor

- in mentinearea ec!ilibrului !idric

deglutitia cuprinde 6 timpi


15/55

- "u)al in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi ing!itite,ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii

pe care o e"ercita limba prin miscarea ei in sus si posteriorasupra palatului moale. &e acum incolo, procesul deglutitiei

devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in modobisnuit nu mai poate fi oprit 4

- #aringian la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la

acest nivel. +mpulsurile de la acest nivel ajung la trunc!iul

cerebral si initia$a o serie de contractii faringiene musculare

automate 4

- e&o#agian esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele

din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organi$ate specific

in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul pre$inta

doua tipuri de miscari peristaltice peristaltism primar si

peristaltism secundar

B5 &igestia gastrica

a- functia secretorie a stomacului )ecretiile gastrice continus procesele

digestive incepute in cavitatea bucala4 cantitatea secretata $ilnic este de

apro"imativ 5 l

'a$ele secretei gastrice sunt urmatoarele

fa$a cefalica refle"e neconditionate si conditionate -declansate

de vederea sau mirosirea alimentelor 4

fa$a gastrica distensia mecanica a stomacului 3mecanism

ne r vos si mecani s m u mo r a l- gastrina , !istamine 4

fa$a intestinala efecte stimulatoare si in!ibitorii la patrunderea

c!imului in duoden 4

b functia motorie a stomacului mecanism intragastric


16/55

varsatura C act refle" prin care continutul gastric este evacuat fortat pe

gura rela"area portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a

cardiei si esofagului i contractie la nivelul inci$urii angulare a

stomacului D contractia diafragmului si musculaturii abdominale

anterioareDevacuarea continutului gastric cu epiglota inc!isa Dla

sfarsit diafragmul se rela"ea$a si se contracta muculatura e"piratorie si

bdominala anterioara , re$ulatand evacuarea continutului restant al

esofagului

B6 &igestia intestinala si f unctia de absorbtie

a secretia pancreatica

b secretia biliara

o parasimpaticul C e"citosecretor si e"citomotor

o simpaticul C in!ibitor al secretiei si motilitatii

o umoral prin descarcarea de secretina , !epatocrinina , glucagon,

gastrina

b secretia intestinala

c functia motorie a intestinului

3 miscarile intestinului EDde amestec segmentare , pendulare

EDperistaltice


17/55

Capitolul II

Ga&trita a)uta

Ga&trita a)uta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. ucoasa

gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei

mucoasei apar ero$iuni !emoragice si c!iar ulcere acute.

%astrita acuta este cau$ata frecvent de

o -ingestia unor medicamente aspirina, antiinflamatorii - ga s tr ita

po s tcon s um de antii n f lamatoa r e ne s te r oidiene

o de abu$ul de bauturi alcoolice ga s tr ita etanolic a meselor copioase,

condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

o +n unele ca$uri se instalea$a secundar ingestiei de substante caustice

precum acidul sulfuric, clor!idric, acetic, substante care provoaca rani

pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta

po s tinge s tional a .

o +n alte ca$uri poate fi provocata de reflu"ul bilei din duoden in

stomac, in special dupa anumite interventii c!irurgicale la nivelul

stomacului ce favori$ea$a reflu"ul bilios.

%a s tr itele acute pot fi clasificate in

gastrita acuta simpla,

gastrita acuta coro$iva

gastrita acuta alergica.

volutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre

vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa
http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita-acuta_3924http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita-acuta_3924


18/55

indepartarea cau$elor. Feglijarea gastritei acute poate duce la

cronici$are sau complicatii severe.

Etiologie

- Agentii infectiosi

- Gacterii :elicobacter pHlori :* 3 cea nai frecventa cau$a4 )treptococ I-

!emolitic, stafilococ, clostridium Jelc!ii4 *roteus4 .coli4 Gacilul Koc!4

(reponema pallidum.

- Lirusuri 1itomegalovirus si !erpes virus.

- 'ungi 1andida, :istoplasma capsulatum, 1riptococcus.

- *ara$iti si nematode )trongiloide, (o"oplasma, 1ritosporidium, @eis!mania

etc.

- 1au$e autoimune gastrita atrofica cu anemia Giermer.

- Agentii medicamentosi antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.

- Agentii fi$ico-c!imici cu potential ero$iv alcool, produse picante etc..

- &ereglari motorii n ca$ de stres si patologii ale organelor adiacente

manifestate prin reflu" duodenal-gastric.

- )tresul !ipovolemic sau !ipo"ic.

- :ipertensiunea portala 4

-into"icatii alimentare

a)torii %e ri&)

- alimentarea !aotica si irationala4- vrsta peste ?7 ani4

- fumatul4

- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti c!imici4

- factorii profesionali nocivi4

- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior4

- !ipovolemie4


19/55

- !ipo"ie n starile de soc, combustii4

- insuficienta renala.

Etiopatogenie

'actorii etiologici variati actionea$a direct asupra mucoasei gastrice sau

indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin isc!emia mucosala.

1ele mai frecvente cau$e de gastrita acuta sunt medicamentele acidul

acetilsalicilic si alte A+F), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii

patogeni.

Ta"loul )lini)

anifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt

repre$entate, n majoritatea ca$urilor de sindrom dispeptic discomfort

abdominal, sen$atie de plenititudine postprandiala, sen$atie de greata, varsaturi,

balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, piro$is, regurgitatii si de

durere epigastrica acuta uneori severa4 pacienti sunt afebrili.

- !emoragiile digestive n gastrita !emoragica si ero$iva4

- )indrom anemic anemie megaloblastica digestiv si neurologic n gastrita

atrofica autoimuna

Simptomatologie

(ran$itul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.

1a semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispo$itie,

inapetenta si c!iar repulsia pentru mancare.

)imptomele in gastrita acuta sunt repre$entate de

stare generala alterata4

dureri epigastrice in $ona dintre ple"ul solar si ombilic, cu caracter

colicativ4


20/55

sen$atia de plenitudine4

greata4

sialoree

varsaturi mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase

diaree4

ta!icardie4

!ipotensiune arteriala mai rar4

in ca$urile grave, !emoragii digestive superioare

iagno&ti) po'iti(

&iagnosticul po$itiv se ba$ea$a pe datele clinice, tinand seama de aparitia

brusca a simptomelor curand dupa cau$a provocatoare.

iagno&ti) %i#erential

&iagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din

bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei

!epatite epidemice, cu unele into"icatii, cu varsaturile de natura central-

nervoasa. Mneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa

imbrace aspectul gastritei acute. &e asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care

le poate avea sarcina in primele saptamani.

E(olutie

volutia gastritei acute simple durea$a 5-2 $ile, mergand spre vindecare.

%astritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronici$are.

Tratament pro#ilati)

(ratamentul profilactic consta in evitarea cau$elor care provoaca boala.

(ratamentul gastritei acute depinde de cau$a sa. Atunci cand simptomele semanifesta, medicul poate recomanda o dieta lic!ida pentru o scurta perioada de


21/55

timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese

ec!ilibrate pe $i.

&ieta lic!ida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmatamult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. &upa disparitia

simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, e"clu$and toate alimentele ce

pot provoca arsuri la stomac. Mnele medicamente - antiacide - sunt uneori

esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt

inter$ise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. 8n general, gastrita

acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament me%i)al

(ratamentul medical in gastrita acuta are la ba$a, in primul rand, regimul

dietetic4 in primele $ile se va prescrie un regim !idric cu ceaiuri de menta,

musetel, tei si supe de $ar$avat, strecurate. &upa doua $ile se pot introduce

piureuri de legume, gris, ore$, paste fainoase, lic!ide nu prea dulci, mere rase4

ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta,perisoare in aburi, budinci.

(ratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru

evacuarea stomacului. &urerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese

umede alcooli$ate si prin injectii cu papaverina sau atropine4 in ca$ de

des!idratare se recomanda solutie clorurosodica i$otonica, subcutanat, sau

solutii clorurate si gluco$ate in perfu$ii intravenoase. @a nevoie, in starile maigrave, cu !ipotensiune, se vor administra analeptice.

(ratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. +n ca$ul unei

gastrite acute !iperacide vor fi utili$ate pentru tratament medicamente din

clasele

- antiacide amestecuri de substante alcaline cu rol in neutrali$area secretiei

acide Almagel A , &icarbocalm , Fovalo" , Rennie


22/55

- antisecretorii substante ce au rolul de a in!iba secretia acida actionind

asupra receptorilor !istaminici - ranitidina,famotidina, etc. si asupra pompelor

de protoni - omepra$olul )cobutil , F-prednison , Mscosin , *riamide ,

N"ifenoniu- pansamente gastrice medicamente ce au rolul de a forma la nivelul

mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia4

-antispastice e"ercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta

asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar

Guscopan , Mlcogastrin . &igest &uo . Fo-)pa forte

- antiemetice- antialgice

1ind se va evidentia e"istenta germenului :elicobacter pilorH in mucoasa

gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii

amo+i)ilina asociata cu metroni%a'ol.

1u toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic

adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici alcoolul, tutunul,condimentele, etc..
http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/omeprazol-capsule_8495http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/omeprazol-capsule_8495


23/55

CAPIT-LUL III


24/55

Rolul a&i&tentului me%i)al in pregatirea pentru e+plorari

)lini)e &i para)lini)eAnamne'a -este metoda prin care asistentul va

obtine date de la pacientanturaj sau apartinatori cu privire la starea de

sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evoluea$a acesta.

Asistenta va permite pacintului sa-si e"prime suferintele si il va asculta fara sa

il intrerupa, apoi va pune intrebariinc!ise si desc!ise si in tot acest timp va

observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului varsta, se"ul, locul

nasterii, conditii de viata si munca, motivele inernarii 5-6 simptome de ordin

general sau local, A*'antecedente personale fi$iologice se face la femei si se

va urmari menar!a, succesiune si durata ciclului menstrual, durata flu"ului, nr.

de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopau$a.

A**antecedente personale patologice va urmari boli infectioase, G() si

boli organice.

A:&antecedente !eredo-colaterale boli de care au suferit rude de gr. +,

decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si

a!d semnificative. +ar la final se va inc!eia cu interbari legate de conditiile de

viata si munca.

E+amenul )lini) general

)e reali$ea$a de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de

observatie, instrumentrul necesar, re$ultatele de la investicatii si ajuta pacientul

sa se de$brace si ase$area acestuia in po$itiile cerute de catre medic. Acesta vacuprinde

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar

fi ridicatul din pat si mersul

- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea

si mobilitatea unor organe piele, strat adipos, musc!i, ggl.limfatici, sistem

osteo-articular si organe abdominale observandu-se mimica pacientului


25/55

- percutia anumitor $one obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,

tonalitate si timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

E+amene %e la"orator

Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup/ un

mic dejun care s/ nu fi cuprins nici o form/ de gr/sime animal/ sau vegetal/

lapte ,unt, ou/, ciocolat/, margarin/, etc.

&e asemenea, cina din seara precedent/ trebuie s/ fi fost lipsit/ de gr/simi.

Asistenta medical/ preg/tete materialele necesare pentru manevrelemedicale, preg/tete psi!ic pacientul, preg/tete locul de elecie, i se e"plic/

pacientului te!nica i necesitatea ei, se recoltea$/ produsul patologic, se

etic!etea$/ produsul, se trimite la laborator si se notea$/ n foaia de observaie.

Recoltarea !emoleucogramei, se reali$ea$a prin punctie venoasa sau prin

inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou/ pic/turi de

anticoagulant cu 7,0 ml &(A, recoltndu-se 5-6 ml n funcie de eprubet/.)e poate evidenia !emoglobina, !ematocritul, globulele albe, globulele roii,

trombocitele, formula leucocitar/ i indicii !ematologici L,1:.

Lalori

O :ematiiC


26/55

O monocite C23=9

O limfocite C5735>9

Hemoglobina3 se recoltea$/ 5 ml snge pe citrat de sodiu sau &(A

Lalori 05 3 02 9 - femei

Glicemia3 se recoltea$/ prin puncie venoas/ aspirnd 5 ml snge, avnd ca

anticoagulant,fluoruradesodiu3


27/55

Lalori normale 5 3 06mm;0!

Rolul a&i&tentului me%i)al in e+amene %e la"orator

- pregateste materialele necesare manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,

tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii

de$infectante 3 alcool Q7, pernite si musama

- pregateste psi!ic pacientul ii e"plica scopul si necesitatea te!nicii

- pregateste fi$ic pacientul se asea$a pacientul in po$itie confortabila si se

e"aminea$a calitatea si starea venelor, se asea$a bratul pe pernita si musama in

aductie si e"tensie ma"ima, de$infectea$a tegumentele, aplica garoul la odistanta de >-= cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca

circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul

E+e)utie*

- asistentul se spal/ pe mini cu ap/ si s/pun, mbrac/ m/nuile sterile4

- se fi"ea$/ vena cu policele mnii stngi la


28/55

+ngrijirea ulterioara se face toaleta local/ a tegumentului, se sc!imb/ lenjeria

dac/ este murdar/, se asigur/ o po$iie comod/ n pat, se supraveg!ea$/

pacienta.

*reg/titrea produsului recoltat eprubetele se etic!etea$/, se completea$/

formularele de trimitere, se masoar/ cantitatea.

Reorgani$are materialele refolosibile se de$infectea$/, se spal/, se pregatesc

pentru o noua sterli$are 4 deeurile se ndepartea$/.

A))i%ente &i inter(entii

- !ematom prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos ;se retrage acul i secomprim/ locul punciei 0-6 minute 4

- str/pungerea venei perforarea peretelui opus ;se retage acul n lumenul venei

- ameeli, paloare, lipotimie ;se ntrerupe puncia, pacienta se asea$/ n decubit

dorsal f/r/ pern/, se anun/ medicul.

E+amene %e urin6 $ &umar urin6

Sumar urin 3 recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute

curatesterile

- albumina cu apreciere cantitativ S, SS, SSS

- gluco$a

Formal abumina, gluco$a- absent

- sediment urinar rare leucocite, rare epitelii

Rolul a&i&tentei me%i)ale


29/55

- preg/tete materialele necesare urinar ba$inet, muama, ale$/, materiale

pentru toaleta organelor genitale e"terne, eprubete sterile sau alte recipiente n

funcie de e"amenul cerut4

- preg/tete psi!ic pacienta se anun/ i se instruiete privind folosirea

ba$inetului, s/ foloseasc/ numai recipientul gol i curat, s/ urine$e f/r/

defecaie, s/ verse imediat urina n vasul colector, s/ nu urine$e n timpul

toaletei4

- preg/tete fi$ic pacienta se protejea$/ patul cu muama i ale$/, se asea$/

ba$inetul sub pacient/, se face toaleta organelor genitale e"terne, se ndepartea$/ba$inetul i se nlocuiete cu altul curat.

"ecutie

- recoltarea urinei pentru e"amen sumar din urina obinut/ se trimite un

eantion de 077-027 ml la laborator4

- se recoltea$/ prima urin/ de diminea/ sau dup/ cel puin patru ore de lamiciunea anterioar/4

- recipientul se nc!ide cu capac ermetic, se etic!etea$/ i se trimite c/tre

laborator n ma"im o or/ de la recoltare.

E+amene e)7ogra#i)e3 ec!ografia abdominala

c!ografia este o metod/ de diagnosticare ultrasonografic/ 3 prin folosireaultrasunetelor. Aparatul folosit se numete ec!ograf. etoda se ba$ea$/ pe

proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formea$/ imagini

alb-negru pe ecranului ec!ografului. c!ograful asigur/ o bun/ evaluare a st/rii

de s/n/tate a organelor interne.

Echografia abdominal repre$int/ metoda prin care se permite e"aminarea

vi$ual/ a organelor interne pline.


30/55

Rolul a&i&tentei me%i)ale

se preg/tete pacientul psi!ic, i se e"plic/ necesitatea te!nicii, respectarea unor

reguli de e"aminare s/ nu m/nnce cu ? ore naintea e"amin/rii, trebuie s/ bea

277 ml de lic!id neacidulat i nendulcit, nu trebuie s/ mearg/ la toalet/ cu o or/

naintea e"amin/rii, etc..

EN-SC-PIA IGESTIA SUPERI-ARA

ndoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite

medicului sa e"plore$e interiorul esofagului, s tomacului si a primei parti a

intestinului subtire duodenul prin intermediul unui instrument subtire si

fle"ibil, preva$ut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.

1u ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile,

infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. )e pot preleva

tesuturi biop s ie , pot fi indepartati polipii si se pot trata !emoragiile de la acest

nivel al tubului digestiv.

Roulul a&i&tentei me%i)ale

+nainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca

- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele aneste$ice

- urmea$a un tratament medicamentos

- are probleme cu sangerarea sau daca urmea$a un tratament cu

anticoagulante

- are a f ectiuni car d iace

- e"ista posibilitatea unei sa r cini

-este diabetic si urmea$a un tratament cu insulina.

- pregateste psi!ic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau

citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a !emoragiei cu cateva
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biopsie_569http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biopsie_569http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894


31/55

$ile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele

antii n f lamatoa r e ne s te r oidieneiar daca pacientul urmea$a un tratament cu

anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea e"aminarii.

- pregateste fi$ic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu ?-= ore

inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor

- se indepartea$a orice obiecteoc!elari, bijuterii sau paca dentara si se imbraca

cu un !alat si este sfatuit sa urine$e inainte de procedeura

-pregateste materialele necesare lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative,

spraH aneste$ic; lic!id aneste$ic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente

c!irurgicale sterile in ca$ de prelevarea de tesut, eprubete.

"ecutie

- inaintea e"aminarii gatul pacientului va fi amortit cu un spraH aneste$ic, prin

administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lic!id aneste$ic, pentru a usura

patrunderea endoscopului,- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului

- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre

inainte. N piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii

pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.

*acientul va fi rugat sa ing!ita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a

endoscopului.- in momentul in care endoscopul este in e s o f agpacientul isi va tine capul drept

pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.

- in timpul e"aminarii pacientul nu trebuie sa ing!ita decat atunci cand i se cere.

-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului

i se va permite sa salive$e pe laterala gurii.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926


32/55

- dupa finali$are asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de

5< de ore

CAPIT-LUL I

Ingri,iri &pe)i#i)e a)or%ate pa)ientului )u ga&trita a)uta

Internarea


33/55

+nternarea in spital se face pe ba$a documentelor de identitate ale bolnavului,

biletul de trimitere;internare de la medicul de familie, dovada calitatii de

asigurat;neasigurat pe ba$a carora se intocmeste foaia de observatie. &e la biroul

de internari bolnavul este insotit la garderoba;baie;dus pentru predarea !ainelorsi pentru imbaiere, apoi se va sc!imba in !ainele de spital. &upa prevenirea

masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va

merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul au"iliar si cu

foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va

informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie

sanitara.

A&igurarea )on%itiilor %e me%iu

)aloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate

cu mobilierul stric necesar. )e vor inlatura toti e"citantii auditivi, vi$uali,

olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta

verifica si e"plica pacientului cea mai buna po$itie pe care trebuie sa o adopte in

pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va

urmari pacientul sa nu apara complicatii.

A&igurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in

mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei le$iunilor

cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia "olna(ului

&isciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie

sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un


34/55

regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina

cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.

Alimente permise

1arne 3 sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata

pe gratar carne de pasare fara pielita si majoritatea tipurilor de peste proaspat

sau la conserva

Nua 3 cu e"ceptia omletelor si a oc!iurilor prajite in ulei

*roduse lactate 3 lapte, smantana, iaurt fara fructe, bran$a de vaci, cas de vaca

sau de oaie

*aine alba 3 de grau sau de secara, eventual vec!e de o $i

1ereale 3 gris, arpacas, ore$, fulgi de ova$, paste fainoase, biscuiti

@egume 3 de preferinta, fierte sau conservate sparang!el, morcovi, ciuperci,

spanac, fasole, ma$are, cartofi nu prajitiT

'ructe 3 fierte sau conservate si banane coapte

%rasimi 3 unt proaspat, ulei 27 3 ?7 grame;$i

Alimente interzise

ajoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagnea$a

in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta

persoanei

U supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata

U pestele gras, afumat sau marinat

U me$elurileU ouale prajite

U bran$eturile fermentate, sarate, afumate

U alimentele bogate in fibre painea multicereale, leguminoasele si legumele

crude brocoli, var$a, var$a de Gru"elles, castravete, porumb, ceapa, pra$, nap,

ridic!i, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, ma$are uscata, linte, vinete, rosii

U fructele cu coaja si cele care contin seminte 3 in special strugurii

U fructele uscate smoc!ine, stafide, curmale,


35/55

U condimentele piper, boia, ardei iute, mustar, !rean, otet, muraturi

U grasimi untura, slanina, maione$a

A%mini&trarea tratamentului

(ratarea gastritei necesit/ att respectarea unui tr atament medicametos ct i

adoptarea unui regim alimentar corespun$/tor. edicametele care pot fi indicate

au ca principal scop stoparea secreiei acide sau in!ibarea acesteia. &in clasa

acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. 'oarte des utili$ate sunt i

pansamentele gastrice, e"ista si sc!ema de antibiotice recunoscuta in toata

lumea daca gastrita este provocata de infectia :elicobacter *Hlori.

Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa

ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de e"pirare,

in tot acest timp supraveg!ind pacientul de eventualele reactii adverse.

Pre(enirea ga&tritei

*entru a preveni mbolnavirea de gastrit/ va trebui sa se respecte un r egim

alimentar s /n/tos i regulat, din care sa se e"cluda produsele care pot repre$enta

factori de risc alcool, aditivi sintetici, condimete, b/uturi acidulate, tutun, $a!/r,

si stresul. (otodat/, va trebui sa se evite utili$area n e"ces a unor medicamente

de tipul aspirinei , analgeticelor sau oric/ror altor produse farmaceutice

similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPIT-LUL

Pre'entarea )a'urilor

Ca'ul 1
http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/


36/55

Fume si prenume G..

Lrst/ ?5 ani

)e"ul 'eminin

)tare civil/ c/s/torit/

Religie ortodo"/

Faionalitate romn/

Ncupaia pensionar/

%reutate >0 Vg

8n/lime 0,?= m

&ata intern/rii 07.76.5707

&iagnostic de trimitere gastrita acuta

&iagnostic la internare gastrita acuta neiro$iva

Anamne'a

otivele intern/rii sen$atie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea

superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.

Antecedente !eredo-colaterale mama- :.(.A.

Antecedente personale, fi$iologice si patologice

enar!a 0< ani, Mltima enstruatie 20 ani, )arcini 5, Avorturi 0

1onditii de viata si munca locuieste cu sotul intr-un apartament.

1omportamentfumat, alcool nu fumea$a si nu consuma alcool.

- +storicul bolii pacienta, in varsta de ?5 de ani acu$a debutul insidios al boli,

aceasta pre$entand sen$atie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,


37/55

balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

E+amen )lini) general )tare

general/ relativ bun/, )tare de

nutriie precar/, (egumente i

mucoase palide, 'acies

normal

)istem ganglionar superficial nepalpabil

)istem osteo-articular liber, mobil, morfofunctional

Aparat respirator normal

Aparat cardiovascular cord in limite normale, $gomote cardiace ritmice, soc

ape"ian in spatiul L intercostal, (AC027;>2 mm:%

Aparat digestiv sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan )u ne(oile #un%amentale ale "olna(ului %up6 )on)eptul irginiei

8en%er&on

r. evoia fundamental/ anifest/ri de )ursa de


38/55

crt. dependen/ dificultate

0. A respira, a avea o bun/circulaie

+ndependenta -

5. A bea i a mnca +napeten/,greuri,v/rs/turi

%astrita

6. A elimina (ran$itintestinalabsent sauncetinit

Galonare

. A menine temperaturacorpului constant/

+ndependenta -

=. A menine tegumentelecurate i integre

+ndependenta -

Q. A evita pericolele An"ietate &urerea

07. A comunica +ndependenta -

00. A aciona conformpropriilor credine i

valori

+ndependenta -

05. A te reali$a *ensionar/ -

06. A te recrea Nboseala )pitali$area

0


39/55

PLAN E INGRIJIRE

Pro"lema -"ie)ti(e Inter(entii

autonome &i

%elegate

E(aluare

+napetenta )timularea pofteide mancare

Administrarea demedicamente lacererea medicului

*acienta a inceputsa se alimente$e


40/55

pentru stimulareapoftei de mancare

%returi, varsaturi 1ombaterea lor si!idratarecorespun$atoare

Regim alimentarcorespun$ator,

administrarea demedicamente la

cererea medicului,

!idratare cu serfi$iologic si ser

gluco$at 0277 ml.

&iminuareagreturilor sivarsaturilor custare generalarelativ buna

Galonare )a pre$inte untran$it intestinalnormal

fectuarea demasaj usor lanivelulabdomenului,administreamedicamentelor

prescrise de medic

Galonarediminuata, tran$itintestinal incetinit

Ameteli )a pre$inte o bunapostura

Repaus la pat cuadministrarea

tratamentuluiprescris de medic

*acienta nu maiameteste

&urere 1ombaterea sidiminuarea ei

Administrarea deantalgice lacererea medicului,as$area in po$itieantalgica pentrudiminuarea durerii

&iminuareadurerii

An"ietate 1ombatereaacesteia

Asigurarea linistiisi repausului,educatie sanitara

privind boala sifactorii daunatoridin viata de $i cu$i

*acienta nu maipre$inta starian"ioase cu ostare generala

buna si valori alefunctiilor vitle inlimite normale

&ificultate in

recreere

'acilitarea

mediului

Asigurarea linistii

in salon, punerea

*acienta se

recreea$a si se


41/55

spitalicesc la dispo$itie decarti, radio si tv

odi!nesteacceptabil

Ca'ul 2

Fume si prenume ). A.

Lrst/


42/55

Religie ortodo"/

Faionalitate romn/

Ncupaia salariat

%reutate ?= Vg

8n/lime 0,?6 m

&ata intern/rii 0Q.76.5707

&iagnostic de trimitere gastrita !emoragica

&iagnostic la internare gastrita ero$iva !emoragica, ciro$a !epatica, sindrom

anemic

Anamne'a

otivele intern/rii durere in epigastru, !emateme$a usoara, palpitatii, dispnee,

an"ietate, greta, varasatura in W$at de cafea#, paliditate, anemie

Antecedente !eredo-colaterale mama- :.(.A.

tatal- &$

577= 1iro$a !epatica

1omportamentfumat, alcool fost fumator apro"imativ 67 tigarete pe $i,

consuma alcool doar oca$ional

- +storicul bolii pacientul in varsta de


43/55

)tare general/ relativ bun/,

)tare de nutriie precara

(egumente i mucoasepalide

'acies palid


)istem osteo-articular usor rigid, fara modificari importante

Aparat respirator pacientul pre$inta o usoara jena toracica si dispnee


ape"ian in spatiul L intercostal, (AC027;27 mm:%

Aparat digestiv durere la palparea abdomenului, usoara !emateme$a

Plan )u ne(oile #un%amentale ale "olna(ului %up6 )on)eptul irginiei

8en%er&on

Fr.crt.

Fevoia fundamental/ anifest/ri dedependen/

)ursa dedificultate

0. A respira, a avea o bun/circulaie

&ispnee sipalpitatii

&urereaepigastrica

5. A bea i a mnca +napetenta,greuri,

v/rs/turi

%astrita


44/55

6. A elimina :emateme$a %astrita

. A menine temperaturacorpului constant/

Afebril %astrita


+ndependent -


07. A comunica &ificultate incomunicare

An"ietatea

00. A aciona conformpropriilor credine ivalori

+ndependenta -

05. A te reali$a +ndependent -06. A te recrea +ndependent -

0


45/55

PLAN E INGRIJIRE


autonome &i

%elegate

E(aluare

&ispnee Ameliorareadispneei

+nternare curepaus la pat,

ase$areapacientului in po$.

semise$andapentru favori$area

respiratiei,invatarea

pacientului cum sa

*acientul pre$intao respiratie inlimite normale


46/55

respire

*alpitaii )a aiba un ritmcardiac in limite

normale

Nbservarea simasurarea

functilor vitale,administrrea demedicamente la

indicatiamedicului

*uls ta!icardic

+napetenta )a aiba pofta demancare

)timularea pofteide mancare

*acientul ainceput sa sealimente$e

%returi sivarsaturi

1ombaterea lor si!idratare

corespun$atoare

Administrea demedicamente si

!idratareparenterala cu cu

ser fi$iologic siser gluco$at 0277

ml la cerereamedicului, regim

alimentar

*acientul pre$intao stre genrealarelativ buna cu

scadereanumarului de

varsaturi

:emateme$a 1ombatereaacesteia Administrea demedicamente laindicatia

medicului,aplicarea de pungicu g!eta in $ona

epigastrica,as$area in po$itie

antalgica

)tare generalabuna fara pre$enta!emateme$ei

Ameteli 1ombaterea lor Repaus la pat *acientul nu maipre$inta ameteli

&urere epigastrica 1ombatereaacesteia

Administrarea deantalgice la

cererea medicului

&urere diminuata

An"ietate 1ombaterea ei Asigurarea linistiisi repausului,

educatie sanitaraprivind boala si

*acientul nu maieste an"ios


47/55

factorii daunatori

Ca'ul 9

Fume si prenume :. +.

Lrst/ >7 ani

)e"ul masculuin

)tare civil/ c/s/torit

Religie ortodo"/

Faionalitate romn/


48/55

Ncupaia pensionar

%reutate >= Vg

8n/lime 0,?6 m

&ata intern/rii 52.76.5707

&iagnostic de trimitere gastrita

&iagnostic la internare gastrita acida

Anamne'a

otivele intern/rii durere in epigastru, piro$is, greata, varsaturi, cefalee,

inapetenta, constipatie

Antecedente !eredo-colaterale mama- neaga4 tatal- neaga

1omportamentfumat, alcool fumator apro"imativ 67 tigarete pe $i, consuma

alcool doar oca$ional

- +storicul bolii pacientul in varsta de >7 de ani acu$/ debutul relativ brusc al

bolii, cu durere in epigstru, piro$is, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si

inapetenta

E+amen )lini) general )tare

general/ relativ bun/, )tare de

nutriie buna (egumente i

mucoase normale 'acies

normal


)istem osteo-articular usor rigid, fara modificari importante


49/55

Aparat respirator normal


ape"ian in spatiul L intercostal, (AC0


50/55

?. A se mbr/ca, a sede$br/ca

+ndependent -

>. A menine temperatura

corpului constant/

+ndependent -


+ndependent -


07. A comunica &ificultate incomunicare

An"ietatea

00. A aciona conform

propriilor credine ivalori

+ndependent -

05. A te reali$a +ndependent -

06. A te recrea &ificultate inrecreere

)pitali$area

0


51/55

PLAN E INGRIJIRE


autonome &i

%elegate

E(aluare

+napetenta )a aiba pofta demancare

)timularea pofteide mancare,

administrare demedicamente la

indicatia

medicului

*acientul ainceput sa sealimente$e

%returi, varsaturi 1ombaterea lor Regim alimentar,administrarea

medicamentelor lacererea medicului

si !idratareparenterala

*acientul nu maipre$inta greturi si

varsaturi

1onstipatie 1ombaterea ei asaj abdominal,

miscare subsupraveg!ere si

)tare generala

buna cu reluareatran$itului


52/55

administrarea dela"ative laindicatia

medicului

intestinal

1efalee 1ombaterea ei Administreatratamentului

prescris de medic

*acientul nu maiacu$a cefalee

&urere epigastrica &iminuareaacesteia

Ase$area inpo$itie

confortabila cediminuia$a

durerea,

administrarea deantalgice lacererea medicului

*acientul acu$adureri epigastrice

diminuate cu ostare generalabuna, afebril

An"ietate 1ombaterea ei Administrarea decalmante la

cererea mediculuisi evitarea

factorilor e"citanti

An"ietate redusa

&ificultate incomunicare )a comunice cupersonalulmedical

1omunicare cupacientul privindboala, incurajarea

pacientului sacomunice cupersonalul

medical,e"plicarea

necesitatii de

comunicare inbuna vindecare abolii

*acintul a inceputsa comunice

&ificultate inrecreere

)a se poatarecreea

Asigurarea linistiisi repausului,punerea ladispo$itie a

radioului, tv, carti

*acientul ainceput sa se

recree$e

@ipsa deinformatii legata )a aiba cunostinte ducatie sanitaraprivind boala si *acientul adobandit


53/55

de boala suficiente legatede boala

factorii daunatori,oferirea de pliante

legate de boala

informatii legatede boala

CAPIT-LUL I

E%u)atia &anitara a pa)ientului )u ga&trita a)uta

Asistentamedicalava informasi va educa pacientul cu

gastritaacuta sa respecte urmatoarele

- )a aiba un regim alimentar ec!ilibrat i complet, bogat

n carne, n verdeuri, ou/, lactate,fructe4

- )a evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice

- )a evite administrea de medicamente in surplus

- )a aiba o igiena orala corecta

- )a evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos

- Regim alimentar complet i bogat, alimentaie variat/ i

ec!ilibrat/,cu mese fracionate,coninnd toateprincipiile

alimentare4


54/55

- *acientul cu gastrita acuta va fi dispensari$at, urmand

tratamentul medicamentos recomandat si pre$entandu-se

lacontroaleclinice si de laborator.

- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitareaeforutlui fi$ic

- vitarea consumului de bauturi carboga$oase, cafea,alcool

- vitareafumatului si a alimentelorafumate

!I!LI-GRAIE

0. Albu R..,# Anatomia i fi$iologia omului# 0Q=>

5. Gelacu ., W(ratamentul bolilor cronice n medicina intern/#, vol. +,

ditura &acia 1luj-Fapoca, 0Q=2

6. Gerceanu Xt.,# :ematologie# 0Q=?

Q

2. GrucVner +., Wedicin/ interna# 0Q=7

?. 'odor N.,# edicin/ intern/# , vol. +, ditura &acia, 1luj-Fapoca,0Q>. 1. o$es, WAnatomia i fi$iologia omului# , ditura 1orint, Gucureti

5770


55/55

=.(itirc/ @.,%al %.,)euc!ea .,&dorobanu .,Galt/ %.,Yamfir .,+van

.,Ardeleanu .,*eseV ., W(e!nici de evaluare si ngrijiri acordate de

asistenii medicali#, ditura Liaa Romneasc/,Gucureti, 5770

Q.Loiculescu ., Wedicin/ generala# 577

gastrita proiect de absolvire

Documents