ulcer varicos

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’

DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR,

Dr. Jireghie Iuliana

Asist. Barbarasa Gina

ABSOLVENT,

CURSARU IOAN

-GALAŢI-

2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

ULCER VARICOS

MOTTO :

« Omul are varsta arterelor lui »

Prof. Leriche

Cuprins

Motto………………………………………………………………………...………………3

Cuprins……………………………………………………………………..……………… 4

Argument……………………………………………………………..…………………….6

Capitolul I. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….……………...…12

I.1. Descrierea aparatului circulator……………………………………………..12

I.2. Inima…………………………………………………………………………....14

I.3. Mica si marea circulatie………………………………………………………19

Capitolul II. Ulcerul varicos…………………………………………………………..…..31

1. Definitie……………………………………………………………….………….31

2. Date de identitate………………………………………………………………31

3. Motivele internarii………………………………………………………………32

4. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32

5. Istoric……………………………………………………………………………..32

6. Examenul general al bolnavului…………………………………………...….32

7. Examenul local al bolnavului……………………………………...…………..33

8. Examene de laborator si exploorari………………………………….……….35

9. Diadnostic pozitiv……………………………………………………………….42

10. Diagnostic diferential………………………………………..………………..42

11. Etiopatogenie………………………………………………………….………42

12. Evolutie, complicatii, prognostic……………………………………..………44

13. Tratament…………………………………………………………..…………..46

Capitolul III. Studii de caz……………………………………………………………..…48

Cazul nr. 1…………………………………………………………………………48

Cazul nr. 2……………………………………………………………….…..……57

Cazul nr.3……………………………………………………………………..…..66

Capitolul IV. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a

membrelor inferioare…………………………………………..……………….........76

Educatie pentru sanatate- insuficienta venoasa cronica…………………...……..….81

Bibliografie…………………………………………………………………………….…. 87

ARGUMENT

1. Introducere

Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va

centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a

pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala

ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul

medical ramane in cazul pacientilor cronici.

In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :

reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine

avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adfevarat process

de judecata, deci de nursing

Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au

determinat dezvoltarea si influentarea lor.

Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea

religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul

ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei

intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare “Notite despre

munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.

Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici

chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta nu

vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure

bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera”

Gratie lucrarilor Virginiei Henderson, care a descris necesitatile fundamentale ale

omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care

ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana

ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt

privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,

repartizam ingrijiri.

Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei

asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.

2. Scopul si motivatia

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din

literatura de specialitate. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte

necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui

pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in

scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.

Astfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de

asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca

este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva a

bolii sa fie cat mai scazut.

Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor

sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra

sanatatii individului

3. Notiuni despre boala

Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica, situata sub nivelul

genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca.

Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea tesutului

subiacent. Pot fi de forme, marimi si culori diferite

Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste 80-80 % dintre

ulcerele de gamba sunt ulcere venoase, dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la

nivelul membrelor inferioare. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale, ce rezulta

datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi

rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand usturimi, pruurit si tumefiere la

nivelul membrului afectat.

4. Nursingul

O.M.S. şi I.C.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii

cuprinzând:

- promovarea sănătăţii

- prevenirea bolii

- îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, personae cu nevoi

speciale) de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în toate formele de

asistenţă socială

Nursingul :

se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii, deoarece

acestea afectează sănătatea, boala şi moarte

utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice, sociale, medicale şi

umaniste

contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi

Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către

Florence Nightingale (1820-1910)

a. Nursa :

Este pregatită printr-un program de studiu incluzând:

- promovarea sănătăţii

- prevenirea îmbolnăvirilor

- îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental

Obiectivele nursei:

A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi

A oferi îngrijiri:

–mai bune

–individualizate

–complete

–continue

Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru

menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe

care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia

Henderson).

Funcţiile nursei

Asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv, în:

–asigurarea confortului

–stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii, cărora le transmite

informaţii şi învăţăminte

–ascultarea şi susţinerea pacientului

promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate

- Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului

- Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului

Activităţi interdisciplinare:

–acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic, social

–acţiuni de educaţie pentru sănătate

–acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire

Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei

–promovarea şi menţinerea sănătăţii

–prevenirea îmbolnăvirilor

– îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea

Funcţia educativă: educare pentru sănătate

Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic

Funcţia de cercetare

Codul pentru asistente medicale

Descrie patru responsabilităţi:

–Promovarea sănătăţii

–Prevenirea îmbolnăvirilor

–Restabilirea sănătăţii

–Înlăturarea suferinţei

Cerinţe profesionale pentru nursă

- Să aibă pregatire pluridisciplinară

- Să-şi însuşească competenţele de bază

- Să aibă cunoştinţe de psihologie

- Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa

- Să fie capabilă de empatie

Nursa urmăreşte reacţiile individuale, familiale, de grup la problemele

actuale sau potenţiale de sănătate

Procesul de îngrijire

- Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate,

adaptate fiecărui pacient

- Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific, situaţiile sunt analizate iar

îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei

- Este un proces conştient, planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii

individului şi a comunităţii

- Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan bio-

psiho-social, cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete

autonomia

Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele

din echipa de îngrijire

Etapele procesului de îngrijire

1. Culegerea de date

2. Analiza şi interpretarea lor

3. Planificarea îngrijirilor

4. Realizarea intervenţiilor

5. Evaluarea

CAPITOLUL I.

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I.1. Descrierea aparatului circulator

Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central, inima sau cordul, şi un

sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinzând arterele şi venele, iar între ele o

bogată reţea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol

considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor, în cadrul metabolismului

celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora, spre organele de

excreţie. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului,

după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. În mod special procesele de scleroză cu

calcificări ale aparatului vascular, generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor. Pe

drept cuvânt, prof. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui".

În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite, deosebite ca funcţionalitate:

unul între cord şi pulmon, care asigură oxigenarea sângelui, reprezentând mica circulaţie - sau

circulaţia pulmonară - şi altul între cord, viscere şi periferia organismului, reprezentând marea

circulaţie - sau circulaţia generală.

La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice, vase şi ganglioni

limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet, prin două

trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaţii.

I.2.Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce

impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.

Inima face partee din aparatul cardiovascular.

Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără intrerupere, din viaţa

embrionară până la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul

sinusal), de la care porneşte stimulul cardiac.

a) Functionare

Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. De aici, prin valva

tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in

plamani, pentru reoxigenare (mica circulatie). Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani,

sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin

valva mitrala, in ventriculul stang. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul

organism (marea circulatie).

Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada

de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola).

b) Dimensiuni

- lungime: aproximativ 15 cm (la adulti)

- diametru: 11 - 12 cm

- greutate: intre 250 – 300 gr. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi.

- capacitate medie: 500 – 600 ml

- frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut

- volum de sânge pompat: 100 l/minut.

- presiunea normala: sistolică - 120 mm Hg, diastolică - 80 mm Hg.

c) Pozitionare

Inima este pozitionata in

cutia toracica, intre plamani, in spatele

sternului si se sprijina pe

diafragma.

d) Structura

Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre stanga,

invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul (sacul pericardic). Pericardul este format din 2

straturi, pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:

miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea

mai groasă a peretelui cardic. Este format din tesut muscular.

endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii

epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul

Morfologic inima este impartita:

de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele

arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima

dreapta (contine sangele venos - sarac in oxigen - pe care il trimite in mica circulatie).

de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala, situata in

partea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara, situata spre

varful inimii, cu pereti mai grosi.

La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,

fiecare prevazut cu cate o valva:

-valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din

atriulul stang in ventriculul stang.

- valva tricuspida cu 3 valvule - permite sangelui venos sa treaca unidirectional, din

atriul drept in ventriculul drept.

ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita valva

aortica

ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva numita

valva pulmonara

Valvele inimii:

I.3. Mica si marea circulatie

Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si

denumirea de sistem aortic.

Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume:

aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.

1.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului

brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta

ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si

stânga, care hranesc inima.

2.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul

arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari:

-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita

-artera carotida comuna stânga

-artera subclavie stânga.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera

subclavie dreapta.

a. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a

cartilajului tiroid, unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. La

locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus

carotidian, în peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol în reglarea

presiunii arteriale.

b.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la

nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala

superficiala si artera maxilara. Înainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri colaterale si

anume arterele tiroidiana superioara, linguala, faciala, occipitala,

sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera carotida

externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare

parte din organele gâtului si capului, inclusiv dura mater, în afara de encefal si ochi.

c.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde în craniu prin

canalul carotidian, dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala

anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara. Prin

ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului,

globul ocular si anexele sale.

d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stânga direct din

arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare.

Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula, unde se continua

cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica

interna, tireocervicala si costocervicala.

e.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra

apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formând artera bazilara. Ramurile

arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul

si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile

cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis, asezat la baza

creierului, în jurul seii turcesti.

f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si

terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.

g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele,

esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.

h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale.

Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.

i. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea

inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da

urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa),

subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o

mare parte din regiunile trunchiului.

j. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de

flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara.

Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea iriga

bratul.

k. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana, în dreptul degetului mare,

unde se continua cu arterele mâinii. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea

carpiana, de unde se continua cu arterele mâinii. Prin ramurile lor colaterale, arterele

radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mâna. Arterele mâinii

rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele

arcade palmara superficiala si palmara profunda.

3. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. Din ea

pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de

arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de

arterele bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele

frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt în numar de 10 perechi

si care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul

intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla în santul costal

din marginea inferioara a coastei.

4. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace

comune, la nivelul vertebrei L4. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri:

- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,

suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana

- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare

- terminale: arterele iliace comune.

a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga,

hepatica si splenica, ce iriga organele respective.

b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si

ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica

superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.

c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului

prin arterele colica stânga, sigmoidiene si rectala superioara.

d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul

e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.

Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si

muschii lati ai abdomenului.

Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale, numite

arterele liace comune. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la

articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa.

Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile

viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara

si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina,

ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential,

de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna,

care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt

reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga

cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de

artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.

Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna

pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal), unde se continua cu artera femurala. De

pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati

ai abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.

Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul

inelului tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee.

De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera

epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului

inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului

inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia coxofemurala si o parte din

muschii coapsei.

Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului),

întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al

muschiului solear, unde se împarte în 2 ramuri terminale, si anume în arterele tibiala

anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si

o parte din muschii coapsei.

Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la

ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin

ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.

Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la

santul retromaleolar intern, unde se bifurca în arterele plantare. Ramurile ei colaterale

iriga regiunea posterioara a gambei.

Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se

termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a

piciorului.

Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale

posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele

metatarsiene plantare care, la rândul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.

Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din

ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se

împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta.

1.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri.

Dupa ce patrunde în plamân, ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi

pulmonari. Acestea, la rândul lor, se divid în ramuri din ce în ce mai mici, terminându-se

în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Artera pulmonara stânga e legata de

aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul

arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari).

2.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6

centimetri. Dupa ce patrunde în plamân, ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi

pulmonari.

Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele

în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept.

Vena cava superioara si afluentii ei.

Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice, al

membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava

superioara este asezata în mediastinul anterior, are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la

cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice

iar ca afluent marea vena azygos.

a.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei

vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde în torace si

devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele

intercostale si prin vena hemiazygos, situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale.

b.Venele brahiocefalice dreapta si stânga, numite si vene anonime, sunt 2 trunchiuri

venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.

Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale

si toracice interne. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime.

c. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea

formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos

al gâtului. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare,

faringiene, linguale, oftalmice si faciale. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si

organele sinonime. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului, format

din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei

membrane captusite cu un endoteliu. În aceste sinusuri este colectat, prin venele

encefalice superficiale si profunde, sângele din encefal. Dintre sinusurile durei mater le

amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital inferior

si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care

sunt pereche.

d. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului, fata si gât. Ea aer un

diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale

regiunii laterale a gâtului. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara

interna si vena subclavie.

e. Vena subclavie continua vena axilara. Ea se întinde de la marginea externa a primei

coaste pâna la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,

formând trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara,

care aduna o parte din sângel fetei, gâtului si cefei, precum si venele toracoacromiale si

transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective.

f. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a

muschiului marele pectoral. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste, unde

se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al

toracelui si vena cefalica.

g. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu

urmeaza traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. La nivelul mâinii, venele

superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a

mâinii. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena

radiala superficiala sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a

antebratului. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume

vena cefalica, care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe

partea interna a bratului pâna la mijlocul lui, unde patrunde în profunzime, drenând

sângele în vena brahiala. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare

superficiala si profunda, care constituie originea venelor profunde. Fiecare artera este

însotita de 2 vene. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care

primesc afluenti. Acestea se unesc la nivelul cotului, formând venele brahiale sau

humerale, care rpin confluenta lor formeaza vena axilara.

Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene,

din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în

atriul drept. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea

coloanei vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. În drumul sau este acoperita de

duoden, pancreas si ficat. Vena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi

în pericard si se varsa în atriul drept. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii

de vene afluente: viscerale, care aduc sângele din viscerele abdominale si

pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali.

a. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena

suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale, venele

renale, venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale

începând de la cardia si pâna la rect. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta

la ficat.

b. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce

aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena splenica colecteaza

sângele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. Vena mezenterica

superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.

Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a

colonului. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. Vena porta astfel

formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera

hepatica. Ajunsa în hilul hepatic, ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung

în spatiile dintre lobulii hepatici. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii

în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Din capilarele sinusoide iau nastere venele

centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare, formând în cele din

urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava

inferioara. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt

venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care

colecteaza sânge de la peretii abdominali.

c. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2

vene: iliaca interna si iliaca externa. Aceasta vena nu are afluenti.

d. Vena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza

sângele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si organele genitale externe, iar prin

afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare

aduna sângele de la peretii bazinului.

e. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale, se întinde de la ligamentul inghinal

pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul ei

primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care

colecteaza sânge din peretele abdominal inferior.

f. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Venele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. La nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse

în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Din aceste retele se

formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Vena safena mare ia nastere

de pe fata dorsala a piciorului, trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a

gambei, apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa în vena

femurala. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece înapoia

maleolei externe, urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee, unde

strabate fascia si muschii acestei regiuni, varsându-se în vena poplitee. Venele

superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite

nivele. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se

continua cu venele interosoase plantare, care se varsa în arcada venoasa plantara. Din

aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.

Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua

cu vena femurala.

g. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, întinzându-se de la inelul muschioului

adductor mare pâna la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca externa. Pe

traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea

abdominala inferioara.

Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia

nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng.

Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele

alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare,

formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Dupa ce strabat

pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct în atriul stâng, ducând sânge îmbogatit în

oxigen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului

CAPITOLUL II. ULCERUL VARICOS

(ULCERUL DE GAMBA)

1. Definitie:

Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica, situat sub nivelul

genunchilor sau la nivelul labei piciorului, care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se

vindeca. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater, cu expunerea

tesutului subiacent. Pot fi de forme, marimi si culori diferite.

2. Date de identitate:

Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste 80-85% dintre

ulcerele de gamba sunt ulcere venoase, dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de

la nivelul membrelor inferioare. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale, ce

rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial, si piciorul diabetic (cu ulceratie), ce

poate fi un rezultat al diabetului. Ulcerele venoase pot fi dureroase, cauzand usturimi, prurit si

tumefiere la nivelul membrului afectat.

Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta, fiind foarte rare in randul persoanelor

de sub 45 de ani. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani, 1 din 50 de persoane

sunt afectate de ulcer de gamba. De asemenea, frecventa este crescuta in randul persoanelor

obeze sau imobilizate la pat.

Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii, precum si aplicarea

unor pansamente compresive la acel nivel. Cu toate acestea, vindecarea leziunilor necesita o

perioada indelungata, putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. Ulcerele

venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii.

3. Motivele internarii:

Pierdere de substanţă pe gambe, edeme şi eritem, plăci de aspect

eczematiform (sau nu), plăci ocre sau pigmentare, pachete vasculare, leziuni atrofice,

lipodermatoscleroză.

4. Antecedente personale si hederocolaterale:

Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie.

La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a

statului prelungit în picioare.

5. Istoric:

data debutului;

circumstanţele de debut (avort, sarcină, operaţii pe micul bazin);

modalitatea de debut: postflebitic (trombotic), postvaricos;

data apariţiei ulcerului;

tratamente efectuate;

complicaţii: inflamatorii, hemoragice, intoleranţă la topice;

terapiile chirurgicale.

6. Examenul general al bolnavului:

Trebuie să evidenţieze:

afecţiuni vasculare (ATS, TAO, LES, SS, M.Behcet, ş.a.);

diabetul zaharat;

afecţiuni hematologice (talasemia, policitemie, leucemii, crioglobulinemii,

macroglobulinemii);

neoplazii;

infecţii bacteriene, fungice, leishmania;

paniculite ş.a.

7. Examenul local :

Din punct de vedere clinic, insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade

de severitate:

Gradul I.Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară, gleznă,

arcul plantar + edem maleolar vesperal.

Gradul II. Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară); hipopigmentări,

edem, dermatoscleroză şi liposcleroză.

Gradul III.Ulcerul venos (florid sau vindecat).

Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:

Edemul (flebederm, edem venos), alb, moale, nedureros, care se accentuează în

ortostatism şi la căldură, evident seara, dispărând după,repaosul nocturn; localizat

perimaleolar, apoi în treimea inferioară a gambei; netratat, are tendinţa de cronicizare

şi organizare fibroasă, datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide.

Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde; care se

datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină, precum şi a

creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei.

Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională, eczema varicoasă,

dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau

topice (la neomicină, bacitracină, oxiquinoleine, lanolină, cauciucul de bandaj) sau datorită

secreţiilor din ulcer. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme, se localizează periulceros sau de-a

lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor.

Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza, dermoscleroza,

hipodermita sclerodermiformă, calulita îndurativă):

- se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de

fluide şi proteine, ca şi prin alterări metabolice;

-în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic;

-treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros, cu induraţie lemnoasă - aspect de

"sticlă de şampanie răsturnată";

-precede ulcerul varicos.

Atrofia albă (Milian):

-Mici cicatrici atrofice care pot conflua;

-Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide); -se întâlneşte mai

frecvent la cei cu HTA şi diabet.

Ulcerul venos:

- localizat de obicei în regiunea maleolară internă;

- pe un fond de limfedem cronic;

- membrele inferioare devin elefantiazice;

- papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului

limfatic;

- fibroza sau anchiloza gambei;

- ulcere unice sau multiple;

- profunzimea, de la câţiva mm la zeci de cm; -marginile sunt neregulate, caloase;

-suprafaţa: curată, granulată (cu tendinţe la vindecare); scleroasă (fărătendinţe la vindecare);

-rar dureros; -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A).

Investigaţia clinică a funcţiei venoase:

Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism.

Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor.

Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească, în cazul unei

insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos, pe vena dilatată.

TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă

superficială a gambei. se invită bolnavul să umble. În caz de obliterare a venelor

profunde, după 8-10 minute, bolnavul acuză jenă şi durere în gambă, care îl obligă să

suprime contenţia. Dimpotrivă, când venele profunde sunt permeabile, bolnavul

suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare.

TestulTrendelemburg. Bolnavul în decubit dorsal, cu membrul inferior la zenit. Se

aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policele crosa safenei interne.

Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. Se ridică garoul sau policele. Dacă vena

safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci, reflux

patologic vertical. Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite

niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor

insuficiente. (Testul Mahorner-Ochsner).

Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg, dar garoul nu se ridică. În

cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia

profundă, prin venele comunicante, spre sistemul superficial (varice post trombotice).

Testul celor trei garouri. Cu pacientul în ortostatism, se aplică un garou la rădăcina

coapsei, unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a

gambei. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale

dintre garouri.

8. Examene de laborator si explorari .

Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice.

Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat.

Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava

inferioara, deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor

venoase.

Ultrasonografia Doppler.- este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas

sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul.

Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din

plexurile venoase dermice. Când presiunea venoasă este crescută, plexurile venoase

sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa. Este util ca test de screening

îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

Pletismografia cu aer (APG).

Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom).

Radiogrefia

zonei ulcerate

(osteomielita).

Tomografie osoasă, biopsie, scintigrafie cu galium.

Patch test (antibiotice, excipienţi).

Alte investigaţii de laborator:

♦Hemoleucograma (anemie, policitemie, leucemie);

♦Trombocite, TS, TC, VSH;

♦Glicemie, probe hepatice, uree, creatinină;

♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie);

♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii);

♦Crioglobulinemie, macroglobulinemie;

♦Celule lupice, AAN, VDRL, test HIV;

♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă.

9. Diagnosticul pozitiv:

Anamneza, aspectul clinic, examenele de laborator şi alte explorări.

Formulare: ulcer cronic de gambă (venos), ulcer post trombotic sau ulcer

varicos.

Localizarea, dimensiunile, profunzimea, aspectul marginilor, numărul,

fenomenele subiective

♦Ulcerul venos:

-localizat de obicei în regiunea maleolară internă;

10. Diagnosticul diferential:

♦ Ectimele streptococice: sunt multiple, au aspect inflamator şi evoluţie acută;

♦ Gomele luetice: evoluţie subacută, anamneza, examene serologice pozitive pentru

lues;

♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson);

♦ Ulcere de gambă de origine arterială: ATS, diabet, HTA (Martorell); TAO

bilateral, durere;

♦ Ulcere hematologice; poicitemia vera, anemie neurolitică pe fond neuropat, mal

perforant;

♦ De origine limfatică. congenitală, boala Milroz, limfangiomul congenital sau

căpătată - filarioza;

♦ De alte cauze: tumori benigne sau maligne; sclerodermie, LES; fistule

(osteomielita); vechi cicatrici de arsură sau iradiere;

♦ Cancere cutanate, epiteliom bazocelular, spinocelular, sarcoame.

11. Etiopatogenie

Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde

şi/sau comunicante. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă

profundă, cauzată de incompetenţa valvulară, care determină creşterea presiunii venoase, cu

efecte secundare asupra microcirculaţiei şi, în consecinţă, asupra troficităţii locale.

Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice)

determină mai rar ulcere de gambă (20%). Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri.

Cauzele ulcerului de gambă:

1. afecţiuni vasculare:

venoase;

arteriale: ATS, embolii de colesterol, TAO, malformaţii atrioventriculare;

vasculite (vasculite alergice, LES, boala Behçet, atrofia albă, poliarterita

nodoasă, granulomatoza Wegener);

limfatice.

2. Neuropatii (diabet, tabes dorsalis, siringomielie).

3. Afecţiuni metabolice (diabet zaharat, gută).

4. Afecţiuni hematologice:

-eritrocitare (talasemie, policitemia rubra vera),

-leucocitare (leucemii),

-disproteinemii (crioglobulinemii, macroglobulinemii).

5. Traumatisme (presiune, iradiere, frig, arsuri, facticială).

6. Neoplazii (epitelioame, sarcoame, limfoame, tumori metastatice).

7. Infecţii:

-bacteriene (ectima, embolii septice, inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi,

mycobacteriozite tipice şi atipice);

-fungice (inflamaţii fungice profunde, granulomul Majocci);

-protozoare (leishmania);

-înţepături şi muşcături de insecte.

8. Paniculite (boala Weber-Cristian, necrobioza lipoidică).

9. Pyodermagangrenosum.

Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie:

♦ Ipoteza manşonului de fibrină, (propusă de Browse&Burnard în 1982).

Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului, care

formează un manşon pericapilar de fibrină, care împiedică schimburile vitale. În realitate,

persistenţa acestor manşoane, după vindecare, sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu

cauza ulceraţiei.

♦ Ipoteza "dopului leucocitar", (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi

colab.). Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari, care vor fi

activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei, responsabili de alterările capilare.

♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga), ca

urmare a hipertensiunii venoase, şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul

matricei, necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare.

12. Evolutie, complicatii, prognostic

Sunt legate de:

a) Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale, ulcerele

posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. Ulcerele iniţiale se vindecă

dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă, având un

caracter cronic, recidivant.

b) De gradul de edem cronic inflamator.

c) De modul de aplicare al tratamentului.

Complicaţii:

1. Ruptura varicelor de cauză traumatică, datorită instalării dermitei de stază, în urma

unui efort fizic deosebit.

2. Tromboflebita superficială favorizată de:

- factori infecţioşi;

- stări septicemice;

- boli metabolice, boala Vaquez;

- leucemii, tulburări de coagulare;

- cancer gastric, alergii postmedicamentoase;

- afecţiuni arteriale.

3. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba

edematoasă, cu edem moale, depresibil, dureros, roşu vineţiu, cald. pielea este netedă, întinsă, cu

fisuri şi limforagii. Plăci de limfangită până la coapsă, flictewne şi cruste melicerice. În general

se opresc brusc în treimea superioară a gambei, realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează

o îngustare cilindrică, cu tendinţă la scleroză. Există şi o limfangită subacută, pe fond de blocaj

parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică, dermatoscleroză, limfangită), din cauza

suprasolicitării poziţiei verticale, căldură, umiditate, suprainfecţii microbiene, neglijarea

tratamentului.

4. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului, stafilococului, germenilor Gram-

negativi. Clinic: dureri vii, pulsatile, edem periulceros, eritem; ulcerul poate devenii gangrenos.

Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. apare dermita de tip erizipeloid,

treneuri de limfangită, adenopatii regionale de tip inflamator, flebite şi periflebite, arterite.

5. Leziuni osteoarticulare (periostita, osteoporoza).

6. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante, cresc exuberant

iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare.

7. Calcificări subcutanate.

.13. Tratament

Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea

întoarcerii venoase prin:

a) Clinostatism prelungit, care reduce presiunea, edemul şi duritatea.

b) Contenţia elastică. Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. Se aplică

dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. Sunt utile atât pentru profilaxie

cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. Mecanism: scade presiunea în venele

superficiale, cu reducerea exudaţiei plasmatice.

c) Scleroterapia. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant, se produce o

tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. Uneori trombusul se poate

canaliza.

d) Tratamentul chirurgical.

e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice, diuretice, evitarea căldurii,

duşuri reci, scăderea în greutate.

Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate:

Local:

a) Combaterea infecţiei:

- antibiotice: mupiricinul şi bacitracina;

- antiseptice. nitrat de Ag 0,5%, cloramină, clorhexidină;

- ser fiziologic;

- violetul de genţiană, fucsina.

b) Îndepărtarea detritusurilor celulare:

-comprese umede;

-debridare chirurgicală;

-chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice).

c) Stimularea granulării.

-nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz);

-soluţie hipertonă de NaCl;

-soluţii de glucoză, dextran, soluţii hidrocoloide;

-granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi.

d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii;

e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase:

-pastă zincată.

f) Grefarea:

-ulcer curat, granulat;

-grefa "în pastile" sau totală.

Sistemic:

-Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate.

-Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza).

-Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină,

inhibă agregarea plachetară, creşte deformabilitatea hematiilor.

-Alte medicamente: diuretice, AINS.

CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ

Cazul nr.1

I. Culegerea datelor:

Numele şi prenumele :T.C.

Sex : Masculin ;

Vârsta : 61 ani ;

Localitatea : Galati ;

Ocupaţia : Pensionar ;

Religia : Ortodox ;

Naţionalitatea : Română ;

Diagnosticul la internare : - Ulcer cronic de gambă suprainfectat , gamba stângă.

- Insuficienţa venoasă cronică ;

Diagnosticul la 72 de ore : - Ulcer cronic de gambă suprainfectat , gamba stângă.

- Insuficienţă venoasă cronică.

- Diabet zaharat tip 2;

Motivele internării : - Ulceraţii masive, însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei

stângi ;

Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani, cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani, diabet

zaharat tip 2 (2002), fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. Se internează pentru

prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive, cu marginile neregulate, pe fundul lor

cu sfaceluri purulente cu miros fetid, însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri

intense, tulburări trofice perilezionale.

Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi

venotonică.

Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de

specialitate

Antecedente heredo-colaterale :

- Nu cunoaşte

Antecedente personale, fiziologice şi patologice:

- 1982 - apendicectomie ;

- 1992 - ulcer cronic gamba stângă ;

- 2002 - diabet zaharat, echilibrat prin dietă şi A.D.O. ;

- 2005 - cardiopatie ischemică ;

Condiţii de viaţă şi muncă :

- Condiţii corespunzătoare de viaţă ;

Comportamente (fumat, alcool) :

- nefumător ;

- consumă ocazional alcool ;

- alimentaţie hipercalorică ;

Medicaţie adminstrată înaintea internării :

- a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale ;

- fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni ;

II. Examenul obiectiv- Tip constituţional hipostenic

•Greutate= 117 kg ,

•Talie = 177 cm ,

•Temperatură = 36,8 º C ;

•Starea generală : influenţată ;

•Starea de nutriţie : supraponderală ;

•Starea de conştienţă : păstrată ;

•Facies : suferind, zone depigmentate la nivelul pomeţilor ;

•Tegumente : Ulceraţii masive, însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi;

•Mucoase : normal colorate ;

•Fanere : unghi deformate, cu striaţiuni la nivelul picioarelor ;

•Ţesut conjunctiv - adipos : foarte bine reprezentat ;

•Sistem ganglionar : superficial, nepalpabil ;

•Sistem muscular : normoton, normotrof, normokinetic ;

•Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional ;

•Aparat respirator : torace uşor emfizematos, murmur vezicular normal transmis bilateral, uşor

estompat, fără raluri. F.R. =20 respiraţii /minut ;

•Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal, şoc apexian în spaţiul V, IC pe

LMC stâng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. AV = 62 bătăi /minut, TA =

130/70mmHg, fără sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioasă ;

•Aparat digestiv : abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan şi la palpare.

Tranzit intestinal absent (constipaţie) ;

•Ficat , căi biliare , splină : ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal, splină nepalpabilă ;

•Aparat uro-genital : loje renale libere, manevra Giordano bilateral, micţiuni frecvente, poliurie

şi nicturie, usturimi la urinare;

•Sistem nervos , endocrin , organe de simţ : ROT prezente bilateral , fără semne de iritaţie

meningeală ;

III. Analiza şi interpretarea datelor

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie :

A. Respiraţia :

-Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal ;

-Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii ;

B. Circulaţia :

- Prezintă insuficienţă venoasă cronică .

2. Nevoia de a bea şi a mânca :

- Gust : da ;

- Ajutor pentru a mânca : nu ;

- Regim : da , din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie ;

- Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă ;

- Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .

3. Nevoia de a elimina :

A. Urina :

- Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie ;

- Micţiuni nocturne : prezintă nicturie ;

- Incontinenţă : nu prezintă ;

B. Scaun :

- Dificultăţi : nu prezintă ;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură :

-Se deplasează singur , fără ajutor ;

-Activitate psihică : bună .

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni :

- Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore ;

- Ajutor pentru a adormi: nu ;

- Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură ;

- Somnifere : nu sunt necesare ;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca :

-Îşi satisface independent nevoia .

7. Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale :

- Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate .

8. Nevoia de a fi curat , îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele :

- Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână ;

- Se spală singur, nu are nevoie de ajutor ;

- Semne particulare : nu are ;

- Tegumentele prezintă ulceraţii masive, însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi

iar mucoase sunt normal colorate .

9. Nevoia de a evita pericolele :

- Temperaturile crescute îi crează problem .

10. Nevoia de a comunica :

- Este o persoană puţin comunicativă ;

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori , de a practica religia :

-Practică religia : ortodoxă ;

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :

-Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului ;

13. Nevoia de a se recrea :

-Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite ;

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :

-Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale, de

asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.

IV. Plan de ingrijire

Ziua 1

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei

Interventiile asistentei Evaluare

-stare de rau

generala

-supravegherea

functiilor vitale

-masurarea tensiunii

arteriale, a pulsului, a

respiratiei si notarea in

foaia de abservatie

-puls:62 batai /minut

-reaspiratie:20

resp/min

-TA: 130/70 mmHg

-investigatii de

laborator

-recoltarea

probelor pt

laborator

-s-a recoltat sange prin

punctia venoasa pentru

determinarea

urmatoarelor examene de

laborastor: VSH,

hemoglobin, glicemie,

uree, creatinina,

transaminaze.

Rezultate de

laborator.

-VSH: mm/h;

-Hb:10.4 g %;

-leucocite:

9300/mm3

-EO:1%;

-segmentate:78 %;

limfocite mici;

-glicemie: 239 mg%;

-creatinita: 0.6

mg/dL; ASLAT: 16

U/L; ASLAT: 18 U/L;

-toaleta si

pansarea plagii

Indepartarea

sfacelelor

purulente si

dezinfectarea

plagii

-toaleta plagii cu apa

oxigenata;

-pe zonele infectate se

aplica unguient cu

antibiotic sau fase

betadine solutie;

-in urma toaletei

plagii si aplicarea

solutiei de betadine

dispare mirosul fetid,

dar infectia inca

persista;

Ziua 2

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


investigatii de

laborator

-recoltarea

analizelor de

laborator

-urocultura cu antibiograma

-recoltare secretii din plaga

Rezultate de

laborator: -

urocultura negativa

(sterile); -cultura din

plaga: pseudomonas,

sesibil la

Gentamicina, Acid

Clavulanic si

Ciprofloxacin;

-toaleta si

pansarea plagii

-eliminarea

riscului de

infectie si de

extindere a

plagii;

-se face toaleta cu apa

oxigenata

-aplicarea de antibiotic

unguient pe plaga

-infectia persista

administrar ea

tratamentul ui

medicamentos

-indepartarea

riscului de

suprainfectare;

-imbunatatirea

circulatiei

venoase;

-tratarea plagii

Administrarea de antibiotic

injectabil:

-Gentamicina 80 mg/2x pe

zi;

-Vasseldue: 1 fiola/zi;

-Detralex: 2 tb/zi;

-repaos in pozitia

Trendelenburg; -Tador: 3

tb/zi;

-starea generala se

imbunatateste;

-edemul persista; -

reducerea durerii in

ortostatism;

Ziua 3

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


consult la

clinica de boi

de nutritive si

diabet

eevaluarea

valorilor

glicemiei si

stabiliirea

regimului si a

conduitei

terapeutice;

-s-a recoltat sange pt

determinarea glicemiei; -se

face toaleta plagilor cu apa

oxigenata

Rezultatele

examenelor de

laborator:

-glicemie:270 mg%;

toaleta si

pansarea plagii

- eliminarea

riscului

infectiei si de

extindere a

plagii;

-pe zonele infectate se aplica

unguient cu antibiotic;

Infectia persista dar

plaga devine ma

curate, fara secretii.

administrarea

tratamentului

medicamentos;

indepartarea

riscului de

suprainfectare;

-tratarea

insuficientei

venoase;

-tratarea

durerii;

- tratarea

diabetului;

Administrarea de antibiotic

injectabil:

-Gentamicina 80 mg/2x pe

zi;

-Vasseldue: 1 fiola/zi;

-Detralex: 2 tb/zi;

-repaos in pozitia

Trendelenburg;

-Tador: 3 tb/zi;

-stare generala buna;

-regresie usoara a

edeimului;

-reducerea durerii in

ortostatism prelungit;

-nu prezinta

intolerant;

Ziua 5

Probleme

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si

pansare plagii

-indepartare

riscului de

suprainfectie;

-imbunatatirea

circuiatiei

venoase;

-se face toaleta locala cu ser

fiziologic apoi se aplica

Curison picaturi

-apar muguri de

apitelizare;

-administrarea

tratamentului

mjedicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie;

-imbunatatirea

circuiatiei

venoase;

-Administrare de antibiotic:

Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

-Pentoxifilin retard 400mgx

2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

-clinostatism prelungit si

contentia elastic extrema a

gambei;

In urma tratamentului cu

flebotonice si

venotonice, starea

vasculara este mult

imbunatatita;

Cazul nr 2

1. Culegerea datelor:

Numele şi prenumele :V.I.

Sex : Masculin ;

Vârsta : 71 ani ;

Localitatea : Sendreni (Galati) ;


Religia : Ortodox ;


Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic, 1/3 inferioară a gambei drepte,

faţa internă ;

Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic, 1/3 inferioară a gambei drepte,

faţa internă ;

Motivele internării : - Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm, acoperită de

secreţii sero-purulente, înconjurată de un placard eritematos, discret pruriginos ;

Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de

aproximativ 20 de ani, a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru

redeschiderea ulcerului, intercalate de perioade de vindecare postterapeutică. Se reinternează în

Clinica D.V. pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate, prezentând în 1/3

inferioară a gambei drepte, pe faţa internă, o ulceraţie rotund ovalară, înconjurată de un placard

eritematos, periulceros.


- Mama – insuficienţă venoasă, diabet zaharat ;

- Tatăl – H.T.A.;

Antecedente personale fiziologice :

- Bolile copilăriei ;

Antecedente personale patologice :

- 1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept;

- 1989: Safenectomie;

- Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani, localizat la gamba dreaptă ;

- Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;

- H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);


- Enap - 5mg.x2/zi;

- Furosemid - 1 tabletă pe zi

- Detralex - 2 tablete pe zi

II. Examenul obiectiv

• Greutate= 80 kg , Talie = 175 cm , Temperatură = 36 º C ;

• Starea generală : bună ;

• Starea de nutriţie : bună ;

• Starea de conştienţă : păstrată ;

• Facies : fără modificări fenotipice ;

• Tegumente : normal colorate , cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte, pe faţa

internă, a unei ulceraţie rotund ovalară, înconjurată de un placard eritematos, periulceros ;

• Mucoase : normal colorate ;

• Fanere : normale ;

• Ţesut conjunctiv - adipos : normal reprezentat ;

• Sistem ganglionar : normal ;

• Sistem muscular : normoton , normotroftrof , normokinetic ;

• Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional ;

• Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral ;

• Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice , TA =170/80 mm/Hg (H.T.A, insuficienţă

venoasă cronică) ;

• Aparat digestiv : abdomen suplu , elastic , cu respiraţia TI prezentă ;

• Ficat , căi biliare , splină : ficat , splină - în limite fiziologice ;

• Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice ;

• Sistem nervos , endocrin , organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană .

III. Analiza şi interpretare datelor


A. Respiraţia :

-Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta ;


B. Circulaţia :

-Prezintă insuficienţă venoasă cronică .


- Gust : da ;

-Ajutor pentru a mânca : nu ;

-Regim : da , din cauza bolii : hiposodat ;

-Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă ;

-Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .


A. Urina :

-Dificultăţi la eliminare : nu prezintă ;

-Micţiuni nocturne : în limite normale ;

-Incontinenţă : nu prezintă ;

B. Scaun :

-Dificultăţi : nu prezintă ;

-Constipaţie : nu ;

-Diaree : nu ;

-Transpiraţie : în cantitate ormal .


-Se deplasează singur , fără ajutor ;



-Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore ;

-Ajutor : nu ;

-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă ;

-Somnifere : nu sunt necesare ;



7. Nevoia de a menţine emperature corpului în limite normale :

-Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate .


-Obiceiuri : baie şi duş ;

-Se spală singur, nu are nevoie de ajutor ;

-Semne particulare : nu are ;

-Tegumente şi mucoase normal colorate, prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte, pe

faţa internă, a unei ulceraţie rotund ovalară, înconjurată de un placard eritematos, periulceros


-Temperaturile crescute îi crează roblem .


-Este o persoană comunicativă, îi plac glumele .




-Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil ;


-Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi

joacă şah .


-Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale, de

asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos .


Ziua 1

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-stare

generate

relative buna;

-

supravegherea

functiilor

vitale;

-masurarea tensiunii arteriale,

puisului si a respiratiei si

notarea lor in foaia de

observatii;

-pulsul: 70

batai/minut;

-respiratia:20

respiratii/minut

-TA: 130/70 mmHg;

-investigatii

de laborator

-recoltarea

probelor

pentru

laborator

S-a recoltat sange prin

punctia venoasa pentru

determinarea

urmatoarelor analize de

laborator:

-VSH;

-hemoglobina;

- -leucocite;

-glicemie;

-uree;

-creatinina;

-transaminaze: TGO,

TGP;

Ssumarul de urina;

-VSH:45mm/h;

-Hb:13.4 g %

-leucocite: 4300 mm3;

-glicemie:98 mg %;

-creatinina: 0.6mg/dL;

-TGO: 18 I.;

-TGP: 15 U.I

-albumina,glucoza-

absent

-Ubg normal;

-pH: 5

-sediment urinarar:

-rare cellule-

epiteliale;

-densitate: 1025;

-urocultura- sterila

-toaleta si

pansarea

plagii

-aseptizarea

plagii

Se efectuiaza:

-toaleta plagii;

-se aplica unguent cu

antibiotic( Gentamicina);

-toleranta buna la

antibiotic;

-in urma aplicarii

unguentului cu

antibiotic se reduce

riscul de infectie si de

extindere a plagii.

Ziua 2

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si

pansare plagii

-indepartarea

riscului de

infectie si de

extindere a

plagii;

-se face toaleta plagii cu apa

oxigenata; -pe zonele infectate se

aplica Curison gel (Hialuronat de

Zb);

-infectia

persista; -

extinderea

plagii este

oprita;

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie;

-imbunatatirea

circuiatiei

venoase;



-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi;

Endoteon:2 tb/zi;

-clinostatism prelungit si contentia

elastic extrema a gambei;

-stare generala

buna;

-diminuarea

senzatiei de

"piceor greu”

Ziua 3

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si

pansare plagii

-indepartarea

riscului de

infectie si de

extindere a

plagii;




Zb);

-Plaga fara

secretii

seropurulente

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie;

-imbunatatirea

circuiatiei

venoase;




Endoteon:2 tb/zi;

-clinostatism prelungit si contentia

elastic extrema a gambei;

-stare generala

buna;

-diminuarea

senzatiei de

"piceor greu”;

Ziua 4

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si

pansare plagii

-indepartarea

riscului de

infectie si de

extindere a

plagii;




Zb);

-apar muguri de

apitelizare;

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie;

-

imbunatatirea

circuiatiei

venoase;




Endoteon:2 tb/zi;

-clinostatism prelungit si

contentia elastic extrema a

gambei;

- evolutie

favorabila;

-imbunatatirea

circulatiei venoase

Ziua 5

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si

pansare plagii

-indepartarea

riscului de

infectie si de

extindere a

plagii;


oxigenata; -pe zonele infectate

se aplica Curison gel .

-apar muguri de

apitelizare;

administrarea

tratamentului

medicamentos

-indepartare

riscului de

suprainfectie;

-imbunatatirea

circuiatiei

venoase;

-Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi;

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi; Endoteon:2 tb/zi;

-clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei;

In urma

tratamentului cu

flebotonice si

venotonice, starea

vasculara este mult

imbunatatita

Cazul nr.3

I. Culegerea datelor:

Numele şi prenumele : M.G. ;

Sex : Feminin ;

Vârsta : 53 ani ;

Localitatea : Bulgăruş (Timiş) ;


Religia : Ortodox ;


Diagnosticul la internare : Ulcer cronic , gamba stângă. Dermită eczematiformă minoliană.

Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior ;

Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic , gamba stângă. Dermită eczematiformă minoliană.

Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior ;

Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng, durere locală, edem

perilezional ;

Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani, internată în repetate rânduri în clinica D.V.pentru

ulcer cronic gambă stângă. Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă, fără tendinţe

la epitelizare, durere locală, greutate în deplasare.


- Nu cunoaşte ;

Antecedente personale, fiziologice şi patologice:

- 1990 - Colecistectomie ;

Condiţii de viaţă şi muncă :

- casnică, trăieşte în condiţii corespunzătoare ;

Comportamente (fumat, alcool) :

- nefumătoare ;

- nu consumă alcool;

- alimentaţie normală;


- Detralex ;

II.Examenul obiectiv

• Greutate = 80 kg , Talie = 170 cm , Temperatură = 36,5 º C ;

• Starea generală : bună ;

• Starea de nutriţie :supraponderală ;

• Starea de conştienţă : păstrată ;

• Facies : normal ;

• Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi ,

• Mucoase : normal colorate ;

• Fanere : normale ;

• Ţesut conjunctiv - adipos : bine reprezentat ;

• Sistem ganglionar : nepalpabil ;

• Sistem muscular : tonus normal ;

• Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional ;

• Aparat respirator : torace normal conformat. Sonorizare pulmonară în limite normale.

• Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. Matitate

cardiacă în limite normale.Zgomote cardiace rotunde, bine bătute ;

• Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;

• Ficat , căi biliare , splină : În limite normale ;

• Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. Loje renale libere. Manevra Giordani

bilateral nrgativa;

• Sistem nervos , endocrin , organe de simţ : ROT prezente, orientată temporospaţial;

III.Analiza şi interpretare datelor


A. Respiraţia :

-Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal ;


B. Circulaţia :

-Prezintă insuficienţă venoasă cronică .


-Gust : da ;

-Dezgust : nu ;

-Ajutor pentru a mânca : nu ;

-Regim : nu ;

-Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă ;

-Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .


A. Urina :

-Dificultăţi la eliminare : nu prezintă ;

-Micţiuni nocturne : nu prezintă ;

-Incontinenţă : nu prezintă ;

B. Scaun :

-Dificultăţi : nu prezintă ;

-Constipaţie : nu ;

-Laxative : nu ;

-Transpiraţie : în cantitate normală .


-Se deplasează singură , fără ajutor ;



-Numărul orelor de somn : aproximativ 6 - 7 ore ;

-Ajutor : nu ;

-Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic ;

-Somnifere : nu sunt necesare ;



7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale :

-Nu prezintă dificultăţi ;


-Obiceiuri : baie ;

-Se spală singură, nu are nevoie de ajutor ;

-Semne particulare : nu are ;

-Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă

la nivelul gambei stângi .


-Fulgerele îi provoacă teamă ;


-Este satisfacuta




-Se reduce la activitatea din gospodărie ;


-Obiceiuri : se uită la televizor, atunci când activitatea din gospodărie îi permite ;


-Tratându-şi boala cu superficialitate, a obţinut un rezultat care a speriat-o, pe viitor fiind

hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii.


Ziua 1

Problemele Obiectivele Interventiile asistentei Evaluare

Pacientului asistentei

-stare generate -supravegherea -masurarea tensiunii -pulsul: 70 batai/minut;

relative buna; functiilor vitale; arteriale, puisului si a -respiratia:20

respiratii/minutrespiratiei si notarea lor

in foaia de observatii; -TA: 130/70 mmHg;

-investigatii de -recoltarea S-a recoltat sange prin -VSH:45mm/h;

laborator probelor pentru punctia venoasa pentru -Hb:13.4 g %;

laborator determinarea

urmatoarelor analize de -leucocite: 4300 mm3;

laborator: -glicemie: 98 mg %

-VSH; -creatinina: 0.6mg/dL;

-hemoglobina; -TGO: 18 U.I.;

-leucocite; -TGP: 15 U.I.;

-transaminaze: TGO, -pH: 5

TGP; -sediment urinar cellule

Sumarul de urina; epiteliale;

-densitate: 1025;

-urocultura- sterila

-toaleta plagii -indepartarea

sfacelelor

purulente si

dezinfectia plagii

-se face toaleta cu apa oxigenata;

- -pe zona ulceroasa se aplica un

unguient cu antibiotic

Cloramfenicol 5%.

-Periulceros- Fugicard

(corticoid)

Ziua 2

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si pansarea

plagii;

-indepartarea

sfacelelor purulente

si dezinfectia plagii;


oxigenata;

-pe zona ulceroasa se aplica

un unguient cu antibiotic

Cloramfenicol 5%.

Periulceros unguient

corticoid (Fugicard);

-infectia persista;

-administrarea

tratamentului

medicamentos;

-indepartarea riscului

de suprainfectare;

-ibunatatirea

circulatiei

venoasae;

-tratarea durerii;

-tratarea pruuritului;

-administrarea tratamentui

injectabil: Ceftamil 1g x

2/zi; -Detralex: 2 tb/zi; -

Pentoxifilin: 400 mg- 1 tb/zi

-Repaos in pozitia

Trendelemburg

-contentie elastica;

-Ketonal (supozitoare): 2

supozitoare/zi;

-Aerius: 1 tb/zi;

-starea generala se

imbunatateste;

-edemul persista;


ortostatism;

-reducerea pruuritului;

Ziua 3

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei


-toaleta si

pansarea plagii;

-indepartarea

riscului de

suprainfectare;

-ibunatatirea

circulatiei

venoasae;

-tratarea durerii;

-tratarea

pruuritului;


oxigenata;


un unguient cu heparinoizi-

Lioton;

-infectia persista dar

plaga devine curate,

fara secretii;

-reducerea senzatiei

de greutate a

piceorului;

-administrarea

tratamentului

medicamentos;

-indepartarea

riscului de

suprainfectare;

-ibunatatirea

circulatiei

venoasae;

-tratarea durerii;

-tratarea

pruuritului;


injectabil: Ceftamil 1g x

2/zi; -Detralex: 2 tb/zi; -

Pentoxifilin: 400 mg- 1

tb/zi

-Repaos in pozitia

Trendelemburg



supozitoare/zi;

-Aerius: 1 tb/zi;

-starea generala se

imbunatateste;

-edemul este redus;


ortostatism;

-reducera pruuritului;

Ziua 4

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei



plagii;


infectiei si de

extindere a plagii;


oxigenata;


unguent cu antibiotic-

Funcid;

-infectia persista dar

plaga devine curate,

fara secretii;

-ingrijirea zonei

periulceroase

-ibunatatirea

circuiatiei venoasae

(tratament local);

-aplicatii locale de unguent

Lioton;

-senzatia de greutate a

piceorului cu mult

redusa;

-administrarea

tratamentului

medicamentos;


de suprainfectare;

-tratarea durerii;


-ibunatatirea

circuiatiei venoasae

(tratament local);


injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi;

-Detralex: 2 tb/zi; -

Pentoxifilin: 400 mg- 1 tb/zi

-Repaos in pozitia

Trendelemburg -contentie

elastica; -Ketonal

(supozitoare): 2

supozitoare/zi; -Aerius: 1

tb/zi;

-stare generala mult

ibunatatita;

-edemul este redus;

-durerea este redusa in

ortostatism

-pruuritus este mai

redus;

Ziua 5

Problemele

pacientului

Obiectivele

asistentei



plagii;


infectiei si de

extindere a plagii;


oxigenata;


unguent cu antibiotic-

Funcid;

-recoltare de probe pt

laborator (sange) pt

determinarea glicemiei

- glicemie : 130 mg %

-ingrijirea zonei

periulceroase;

-ibunatatirea circuiatiei

venoasae (tratament

local);

-aplicatii locale de unguent

Lioton;

-senzatia de greutate a

piceorului se mentine dar

este foarte redusa;

-administrarea

tratamentului

medicamentos;

- indepartarea

riscului de

suprainfectare;

- tratarea durerii;


injectabil:

Ceftamil 1g x 2/zi;

-Detralex: 2 tb/zi;

-stare generate buna;

-represie marcata a

edemului gambier;

-tendinta la epitelizare;

-ibunatatirea

circulatiei venoasae

(tratament local);


-Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi

-Repaos in pozitia

Trendelemburg



supozitoare/zi;

-Aerius: 1 tb/zi;

-durere mult redusa in

ortostatism;

-pruurit diminuat pana la

disparitie;

CAPITOLUL IV.

UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA

VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE

Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează

un procent important al populaţiei pe plan mondial.

Tabel 1.

Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria

C Semne clinice (grad 0-6)

A Pentru aspectele asimptomatice

S Pentru formele cu semen clinice evidente

E Pentru clasificare etiologica (congenitale, primare, secundare)

A Pentru distributia anatomica (superficial, profunde, performante, isolate sau in combinative)

P Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux, obstructive, ambele)

Tabel 2.

Clasificarea clinica

Clasa 0 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa

Clasa 1 Talangiectazii sau vene reticulate

Clasa 2 Vene varicoase

Clasa 3 Edeme

Clasa 4 Modificari cutanate: pigmentare, egzeme, lipodermatoscleroza

Clasa 5 Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat

Clasa 6 Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ

Tabel 3.

Clasificarea etiologica

1. Congenital (EC)

2. Primar (EP) de cauza necunoscuta

3. Secundar (ES) postrombotic, postraumatic, altele/

Tabel 4.

Clasificare anatomica

I. Vene superficial

1. Talangiectazii/ Vene reticulare

2. Savena mare Deasupra genunchiului

Sub genunchi

3. Safena mica

4. Vene monosafenoase

II. Vene profunde

1. Vena cava inferioara

2.

Vena iliaca

Comuna

Interna

Externa

3. Pelvi-gonadele, venele ligamentului larg, altele.

4. Popliteee

5. Tibiale

6. Musculare-gastocnemiana, solara, altele.

III. Vene perforante

1. Coapsa

2. Gamba

Tabel 5.

Clasificarea fiziopatologica

Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR), obstructiei (PO), ambele (PRO)

1. Reflux (PR)

2. Obstructie (PO)

3. Reflux + obstructive (PRO)

Tabel 6.

Scor clinic

1. Durere 0 Absent

1 Moderata, nu necesita analgezice

2 Severa, necesita analgezice

2. Edem 0 Absent

1 Usor/ moderat

2 Sever

3. Claudicatie venoasa 0 Absent

1 Usor/ moderat

2 Sever

4. Pigmentatie 0 Absent

1 Localizata

2 Extinsa

5. Lipostermatoscleroza 0 Absent

1 Localizata

2 Extinsa

6. Marimea ulcerului 0 Absent

1 2 cm diametru

2 > 2 cm diametru

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

- INSUFICIENŢA VENOASĂ

Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase :

a) Ce trebuie să faceţi:

În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale

gambelor.

Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri, în timpul unei activităţi statice prelungite.

Preferaţi îmbrăcămintea amplă.

Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 - 5 cm. Corijaţi toate deformările

piciorului.

Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus).

Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil, mai ales în timpul

sarcinii.

Practicaţi nataţia, joggingul, dansul, golful, mersul pe bicicletă…

Preveniţi constipaţia.

b) Ce nu trebuie să faceţi:

Evitaţi imobilizarea prelungită.

Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari.

Evitaţi activităţile statice.

Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans, şosete,…).

Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm.

Evitaţi băile calde, saunele, băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la

nivelul gambelor.

Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare.

Evitaţi tenisul, gimnastica aerobică, echitaţia.

Atenţie la celulele contraceptive.

c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat.

BIBLIOGRAFIE

1. Dem Theodorescu - Mic atlas de anatomia omului.

2. Ortansa şi Ioan Macovei - Dermato - Venerologie.

3. Virgil Feier - Dermato-venerologie.

4. Angiologia azi, No. 1.

5. www.sfatul-medicului.ro

ulcer varicos

Documents