gandhi şi papini - Întrevederile lui gog

8/3/2019 Gandhi şi Papini - Întrevederile lui Gog

http://slidepdf.com/reader/full/gandhi-si-papini-intrevederile-lui-gog 1/3

GIOVANNI PAPINIÎntrevederile lui GOG

2. GANDHI

Nu vroiam să părăsesc India fără a-l fi văzut pe cel maicelebru indian în viaţă şi, acum două zile, am plecat spreSatyagraha-Ashram, domiciliul lui Gandhi.

Mahatma m-a primit într-o cameră aproape goală, undemedita stînd pe pămînt, lîngă o vîrtelniţă aflată în repaus. Mi-apărut mult mai urît şi mai descărnat decît imaginea mea despreel, imagine ce nu poate fi desprinsă din fotografii.

__Vreţi să aflaţi, îmi spuse printre altele, de ce dorim noi să-ialungăm pe englezi din India. Motivul e foarte simplu: chiar ei,englezii sînt aceia care mi-au sugerat această idee pur europeană.Gîndirea mea s-a format în timpul unei lungi şederi la Londra. Mi-am dat seama că nici un popor european n-ar suporta să fieadministrat şi condus de oamenii unui alt popor. Mai ales laenglezi, acest simţ al demnităţii şi al autonomiei naţionale estefoarte dezvoltat. Nu mai vreau englezi în casa mea, tocmai pentrucă le semăn prea mult. Vechii indieni se sinchiseau prea puţin detreburile pămînteşti şi cu atît mai puţin de politică. Cufundaţi încontemplarea lui Atman, Brahman, a Absolutului, ei îşi doreaudoar să se contopească cu Principiul Vital al universului. Pentruei, viaţa obişnuită, din afara lor, era o ţesătură de iluzii şiimportant era să se elibereze de acestea cît mai repede – mai întîi

prin extaz, apoi prin moarte. Cultura engleză şi în general ceaoccidentală – a schimbat concepţia noastră despre viaţă. Spunăce-or vrea acei intelectuali cum că mulţimea a rămas timp desecole refractară la mesajul european al libertăţii politice. Primulpătruns în întregime de ideile occidentale am fost eu – şi amdevenit călăuza poporului indian tocmai pentru că-l tratez frăţeştepe indianul de orişiunde.

“Dacă veţi citi operele mele şi veţi urmări propaganda meavă va fi limpede că patru cincimi din cultura şi educaţia measpirituală şi politică sînt de origine europeană. Tolstoi şi Ruskinsînt adevăraţii mei maeştri. Creştinismul şi apoi jainismul au statla baza teoriei mele despre non-rezistenţă. Am tradus Platon, îladmir pe Mazzini, am reflectat asupra lui Bacon, Carlyle, Böhme, l-am întrebuinţat pe Emerson şi pe Carpenter. Ideile mele desprenecesitatea nesupunerii sînt de la Thoreau, solitarul înţelept dinConcord; iar campania mea împotriva maşinilor este repetareaaceleia pe care ludiţii, adică urmaşii lui Ned Lud, o făcură din 1811pînă în 1811. Pînă chiar şi poezia vîrtelniţei mi se dezvălui citind,

în Faustul lui Goethe, episodul Margaretei. După cum vedeţiteoriile mele nu datorează nimic Indiei dar datorează totul Europeişi în special scriitorilor de limba engleză. Închipuiţi-vă că doar la

Londra, în 1890, cercetai Bhagavad Gîtâ la sugestia Mrs. Besant, oenglezoaică!



Şi dacă astăzi propun uniune între hinduşi, mahomedani,zoroastrişti şi creştini, nu fac decît să urmez principiul unităţiireligioase, proclamat de Teosofie, concepţie pur europeană. Şieste de prisos să adaug că dezaprobarea mea în privinţa castelorprovine din principiile de egalitate ale Revoluţiei franceze.”

„Istoria Europei secolului XIX avu asupra mea o influenţăhotărîtoare. Luptele grecilor, italienilor, polonezilor, ungurilor,slavilor din sud, pentru a se sustrage dominaţiei străine, mi-audeschis ochii. Mazzini a fost profetul meu. Teoria Home Rule aIrlandei este modelul mişcării pe care eu am numit-o aici HindSwarai. Adică am introdus în India un principiu absolut străin dementalitatea indiană. Indienii, oameni metafizici şi resemnaţi, auconsiderat politica întotdeauna ca fiind o activitate inferioară:dacă puterea este necesară şi dacă există oamenii care să vrea s-o exercite, gîndeau ei, atunci s-o facă: este o bătaie de cap maipuţin pentru noi. Indianul trăieşte în spiritul pur, aspiră întruveşnicie. Ce contează cine guvernează, rajahii locali sau împăraţiistrăini? De aceea am îndurat timp de secole stăpînirea mongolă şicea mahomedană. Apoi au venit francezii, olandezii, portughezii,englezii, au înfiinţat factorii de-a lungul coastelor, au pătruns îninterior – şi i-am lăsat s-o facă. Europenii şi numai europenii sîntrăspunzători de dorinţa noastră din prezent de a-i goni peeuropeni. Ideile lor s-au schimbat, adică ei s-au des–indianizat şiatunci, deveniţi elevi ai stăpînilor noştri, s-a născut dorinţa de-anu mai vrea stăpîni. Cel mai sătul de gîndirea engleză sînt eu şiaceasta deoarece eram destinat să fiu şeful cruciadei anti–

engleze. Nu este vorba aici, cum delirează ziariştii europeni, delupta între Occident şi Orient. Dimpotrivă: europenismul aimpregnat India într-o asemenea măsură încât am fost constrînşisă ne ridicăm împotriva Europei. Dacă India ar fi rămas purindiană, adică adevărat Orient, pe de-a întregul contemplativă şifatalistă, nimeni dintre noi nu s-ar fi gîndit să scuture jugulenglez. Pe cît fusei trădătorul spiritului antic al patriei mele peatît apărui ca eliberator al Indiei. Ideile europene – datorităprozelitismului meu, pregătit în mod optim de cultura englezădifuzată în şcolile noastre – au pătruns astăzi în popor şi nu maiexistă leac. Un indian adevărat poate suporta să fie sclav; unindian britanizat vrea să fie stăpîn în India precum englezii înAnglia. Cei mai anglomani – aşa cum eram eu spre sfîrşitul anilor1920 – sînt în mod obligatoriu antibritanici.”

„Acesta este adevăratul secret al celei ce se numeşte“mişcare gandhistă” dar care ar trebui efectiv să se numeascămişcarea indienilor convertiţi la europenism împotriva europenilorrenegaţi – adică împotriva acestor englezi care ar muri de ruşinedacă în ţara lor ar veni să comande francezii sau nemţii şi careapoi pretind să guverneze, avînd scuza filantropiei, o ţară ce nu leaparţine.

Ne-am schimbat sufletul şi nu vrem să mai ştim nimic deprezenţa voastră! Vă amintiţi Ucenicul vrăjitor al lui Goethe?Englezii au trezit în noi demonul politicii, acela care dormea în



adîncul spiritului nostru de asceţi dezinteresaţi, iar acum nu maiştiu cum să-l vîre din nou înăuntru. Şi mai rău pentru ei!

Un discipol intrase deja de cîteva minute şi-i făcuse luiMahatma un semn tăcut. Îndată ce termină de vorbit, mă sculaispre a-l lăsa liber şi, după ce-i mulţumii pentru neaşteptateleinformaţii, mă întoarsei cu automobilul la Ahmedabad.

gandhi şi papini - Întrevederile lui gog

Documents