Blaj, Joi 30 Decemvrie 1915.

ABONAMENTUL

P e n t r u m o n a r h i c ;

P e a u 18 cor. ' / i £ î !

a cor. 1 , 4-55 fii.

P e n t r u s t r ă i n ă t a t e :

P e u n a n 2 4 c o r o a n ? V 3 a n 1 2 c o r . a i

6 c o r o a n e .

Numai r a i 129.

1NSERT1UN1.

U n ş i r g a r m o n d :

o d a t ă 1 4 f i i . , a d o u a o a r ă 1 2 f i i . , a t r e i a

o a r ă 1 0 fii.

T o ' ce p r i v e ş t e f c a i s să s e a d r e s e z e l a : Î R î ' d a c ţ i u n e a ş i a d m i n i ^ g tra ţ i u n e a „ U n i r e i "

î n B l a i .

Foaie biseiiccasca^politicà. — Apare : Matta, J o i a j i Sâmbăta.

Ş c o a i a noastră şi răsboiul.

Sub ajr>st titlu & Ori I. Mateiu, referent şcolar în Sibiiu, publică o broşură foarte interesantă. Toţi în­văţătorii mobilizaţi, aparţinători ar-hidiecezei ortodoxe a Transilvaniei, sunt amintiţi cu numele, într'un lung registru, după tractele protopopeşti, dâitdu-ni-se şi comuna unde serviau ca învăţători; regimentul, observări cu privire la cei răniţi, prisonieri, sau morţi pe câmpul de luptă, apoi la cei scutiţi dela armată, pe timp nedeterminat, la intervenţia consis-torului.

După ce se î n c h e i e r e g i s t r u l ,

storul conclude: „De încheiere să facem pu­

ţină socoteală. Conform statisticei oficioase, la sfârşitul anului şcolar 1913/14, deci când a izbucnit răs­boiul, arhidieceza noastră avea 652 de şcoli cu 808 puteri didac­tice. Dintre acestea 45 sunt în­văţătoare. La începutul răsboiului au fost mobilizaţi 357 de învăţători. La asentârile făcute în cursul răs­boiului, au mai fost găsiţi apţi încă 158 de învăţători. Consistorul având în vedere, că aceştia sunt indispensabili pentru învăţământ, care în lipsa lor ar fi trebuit să se sisteze, a intervenit la ministerul de culte şi instrucţiune publică, şi acesta a şi scutit pe timp ne­determinat 148 dintre ei. Aceştia au rămas deocamdată în posturile lor de educatori. Tabloul se prezintă astfel:

învăţători mobilizaţi . . . 357 Învăţători dispenzaţi . . . 1 4 8 învăţători refuzaţi . . . . 2 înv propuşi dar tncănedispenzaţi 8

Total . 515 Socotind in procente numărul

învăţătorilor, cari au îndatoriri militare, obţinem cifra de 6361

Dacă din numărul total al pute­rilor didactice, scădem cele 45 de "învăţătoare, cari supt raport mi­litar nu pot veni în combinaţie, ar rămânea 763 de învăţători. Raportând la aceştia numărul de j 515, rezultă un procent de 67'36. \

Ceeace înseamnă, că nu­mărul învăţătorilor - soldaţi, trece peste două treimi ale cor­pului didactic primar din ar­hidieceza ortodoxă a Transil­vaniei.

Când scriem aceste rânduri, nu ştim dacă s'a alcătuit şi la noi un registru corespunzător. Dacă este un atare registru, ar trebui dat publicităţii, ca un document de valoare, al acestor grele vremuri istorice.

Darea lor în publicitate ne ori­entează asupra numărului învăţăto­rilor noştri chemaţi sub drapel; îndemnând toate centrele bisericeşti să purceadă similar.

Având adunate la un loc re­gistrul complet al tuturor învăţăto­rilor noştri întraţi sub arme — în­ţelegem învăţătorii ambelor biserici româneşti -— vom avea oglinda fidelă a jertfei, ce a adus-o, şi sub acest raport, învâţătorimea noastră.

Şi, la timpul său, vom avea un document foarte grăitor despre pa­triotismul, adeseori tras ia îndoială, al învăţătorului român.

Toate corporaţiunile se îngrijesc să urmărească, cu mare atenţiune, partea de jertfă a membrilor lor; învăţătorii noştri alcătuesc o cor-potaţiune destul de numâroasă, şi numărul lor — cum se vede din citatele de mai sus, relative la bi­serica ortodoxă din Transilvania —

este reprezentat cu 67 36 % şi pe câmpul de luptă.

Jertfele aduse de ei azi, trebue

să producă mane, r o a d e î m b e l S u -gate, pentru cei-ce se vor mai re­întoarce la catedre, şi pentru cei-ce vor veni, în urma celor ce nu vor mai veni la postul lor de luminător al neamului.

M e s a g i u l r e g e l u i F e r d i n a n d l a d e s c h i d e r e a S o b r a n i c i b u l g a r e . — L u n i , 2 7 c r t . a a v u t i o c l a S o ţ i a d e s c h i d e r e a ş e d i n ţ e l o r d i n S o b r a n i a b u l g a r ă . A u l u a t p a r t e l a a c e s t a c t î u n u m ă r c o m p l e t t o a t e p a r t i d e l e p a r l a m e n t a r e . P r e z e n t a r e a r e g e l u i F e r d i n a n d î n s o ţ i t d e c e i d o i f i i a i l u i d e m a r e ş a l u l c u r ţ i i r e g a l e ş i d e m i n i s t r u l d e r ă s b o i u , a f o s t p r i m i t ă c u a p l a u d e f u r t u n o a s e . P e u n i f o r m a r e g e l u i a t â r n a u m a r i l e d e c o r a ţ i i p r i m i t e d e l a a l i a ţ i . I n t ă c e r e s o l e m n ă r e g e l e ş i - a r o s t i t m e s a g i u l d e d e s c h i d e r e , î n c a r e a m i n t e ş t e d e n i z u i n ţ e l e d e p u s e d i n p a r t e a g u v e r n u l u i b u l g a r i n d e c u r s d e u n a n d e l a i s b u c n i r e a a c t u a l u l u i r ă s b o i u , p e l â n g ă g u ­v e r n u l S â r b i e i , c u c a r e a m v r u t p e c a l e p a ş n i c ă să f i m t n a l i a n ţ ă , p r i n c o n c e d a r e a t e r i t o r u l u i l u a t d e l a n o i p e n e d r e p t u l . D a r o p i n t i r i l e g u v e r n u l u i n o s t r u n u a u a v u t r e ­z u l t a t u l d o r i t , d a a c e e a a m f o s t n e c e s i t a ţ i s ă o r d o n ă m m o b i l i z a r e a a r m a t e i ş i se d e ­c l a r ă m r ă s b o i u S â r b i e i ca a s t f e l să o c o n ­s t r â n g e m să r e d e i e l i b e r t a t e f r a ţ i l o r d e t t t b s t ă p â n i r e a s â r b e a s c ă ş i se Î n f ă p t u i m i d e a l u l m a r e a i n t e g r i t ă ţ i i t e r i t o r i a l e . C o n s t a t cn s a t i s f a c ţ i e , că t r u p e l e n o a s t r e a l ă t u r i d e a r m a t e l e a l i a t e g e r m a n e ş i aus t . r o u n g a r e s ' a u l u p t a t c u u n e r o i s m f ă r i p ă r e c h e . I n d e c u r s d e d o u ă l u n i , a u z d r o b i t a r m a t e l e i n a m i c u l u i p e r f i d ş i l e - a : i s i l i t s ă - ş i p ă r ă ­s e a s c ă p a t r i a . A n g l i a ş i F r a n ţ a Î n c ă n « - a u a t a c a t , t r u p e l e l o r a u f o s t r e s p i n s e de p e t e r i t o r u l M a c e d o n i e i , p ă m â n t u l » o t i m p a l B u l g a r i e i . D e î n c h e i e r e r e g e l e d e c l a r ă , c i d e p u t a ţ i i p ă t r u n ş i d e m o m e c t u o s i t a t e a t i m ­p u l u i , p r i n c a r e t r e c e r e g a t u l b u l g a r , v o r s p r i j i n i ş i în v i i t o r a c ţ i u n i l e g u v e r n u l u i f i v o r a c c e p t a p r o i e c t e l e d e l e g e , p r i n c a r e se a s i g u r ă m e r s u l f a v o r a b i l a l r ă s b o i u l u i .

G r e c i a p e r m i t e t r u p e l o r b u l ­g a r * t r e c e r e a p e t e r i t o r u l s ă u . — O f i c i o s u l g u v e r n u l u i b u l g a r „ N a r o d n i P r a v a " c o m u n i c ă : G u v e r n u l g r e c e s c a c o m u n i c a t g u v e r n u l u i b u l g a r p r i n r e p r e z e n t a n t u l s ă u l a S o f i a , c ă G r e c i a n u v a p r o t e s t a c o n t r a

păşirei trupelor bulgare pe ter i tor grecesc dacă aceasta e impusă de interesul apărării comune a puteri lor centrale. Prim-ministrul Radoslavov a luat la cunoştinţă cu mulţâ-mită acest comunicat şi a accentuat, că pă­t runderea trupelor bulgare pe teritorul Gre­ciei nu va periclita interesele Greciei, ci din contră vor servi la apărarea Atenei.

A t a c u r i l e R u s i e i I a f r o n t i e r a B a s a r a b i e i . — „Az Est" primeşte dela corespondentul «au următoare le : Inamicul Luni a dat atacuri vehemente contra pozi­ţiilor noastre deia frontiera Basarabiei. După puternice canonade de arti lerie, cari aa durat până seara, ruşii au dat asalturi , cari însă s'au înfrânt de ţ inuta fără păreche a tru­pelor noastre. Ruşii mai multe ore au bom­bardat poziţiile noastre, asupra căr^— nelele cădeau cu ssroP'Ct turile

^,i ii oameni, roşilor n u intui. Coloanelor

.ri iuamtau în rânduri de zece, ie-a succes să se apropie de poziţiile noastre, dar tot do atâtea ori au fost siliţi să se r e t r agă . Până acum trupele noastră au respins opt atacuri .

U n d e s u n t i n t e r n a ţ i p r i n s o n e r i i d i n a r m a t a a u s t r o - u n g a r ă . — Ziarul „Daily Telegraph" anunţă, că pe insula Al inară au losit mulţi prinsoneri din armata austro-uugară, pe cari sârbii i-au trimis în Italia.

După depeşa adresată ziarului „Buda-pa».ţ,i Tudositó" din Atena o par te dintre J prinionerii armatei aust ro-ungare lun t inter- i naţi în Durazio, Valona şi tu comunele j Kabaia , Lazna şi Fieri la o d i s tan ţ i de 20 kilowetri de mare.

P i e t e n s i u n i l e I t a l i e i a s u p r a \ A l b a n i e i s u d i c e . ~ „Secole în legătură |

cu acţiunea balcanica a Italiei serio urm toare le : Trupele italiene, dacă intenţioceflză lă salveze armata sârbească, t rebue să ope­reze pe o secţiune din teri torul nouei Grecii. Nu trebue uitat, că coaferenţa din Londra nu a declarat terilorui acesta de aparţ inător Gre ' ie i , cu toace acestea C ecia 1-a ot ffii cu bandele ei. Italia nu a violat dreptul ginţilor; ea are drept să opereze In t e r i t ^ I amintit . Dacii Grecia hi ţine de latorinţă să şi apere i terer»'? "lunci şi Italia va purcede just . ' ac i -a -duce Grecia î-.tr'o si tuaţie favorabila Italiei, care bine pregăti tă pent ru orice eventualitate, va a r ă t a - e a . ş t i e să şi apere drepturi le.

P r o t e s t - ' " C O » ' * "

depenr 1;' • • Ro

o n s t a n t i n

, e c : e în declaraţiile aut, comunicat următoarele: Mi-am dat cuvântui, că t rupele greceşti nu vor a t i c a armatele anglo-franceze diu Macedonia. Aceasta am declarat-o ca lă delătur neîncrederea alia­ţilor. Pent ru ati tudinea noastră binevoitoare faţă de enteotă am dat a tâ tea garanţi i , încât ne este imposibil să înţelegem de ce păşeşte aşa de brusc faţă de noi, de ce pret ind ca pi supuşii greci din Macedonia noastră . n e supuşi invaziei bulgare şi astfel ..-' a t i ngem soartea Belgiei, dacă luptele s'ar u» peste frontierele noastre . Procedura ententei e asemenea pretensiunei, ce ar ridica-o Germania faţă de Statele-Unite , ca să conceadă Bostonul, sau Saetleul ca bază la operaţiile s t rategice contra Ca­nadei.

G<«. o AnierTcs ca &LUuuiue ar fi ob­servat? Ce ar face guvernul american In cazul când trupele engleze In re t ragerea din Canada ar depăşi pe teri torul Statelor-Uni te? După răsboiu Grecia va primi ve­chile frontiere, ceeace nu ar recompensa

satisfacţie tndestulitoare popoi a. fost silit să-şi părăsească p

Ententa tratea*" j^^nine ea şi cu un şef d « > - - ' 1 9 " . ~ Oj iH, Africa meri-- Bed'.n pe 1915. — , '«« ,

1915 — 7 > » - d c % - d e B y s n * w-rutuî sau. Tratează cu ruine nu aş cunoaşte ravagiile răst ! ori mi aş vrea să încunju" răsboio! acea |a neştirbind cinstea statului . Poporul meu Împreună cu raine nu d. i t v - _ ;boiu. Sunt convins, că politica urmată de Yenizelos nu corăspunde aspiraţiilor poporului,

O j u s t i f i c u r e a p o l i t i c e i d e p r u ­d e n ţ ă a g u v e r n u l u i r o m â n , a fost dis­cursul ce i-a ţinut în Camera română depu­tatul guvernamental Emil Dan In şedinţa de

' îtiS la discuţia Adresei: "—«derat insuccesul com-

Dolitice — nu » 4 U opoaitiei. C a m p S H B opoxiţiei tn fond n'au fost partid. Atitudinea aceasta consin,..

Este o impietate să se Intrebuinţe»v idealul naţional la asemenea agitaţiuni.

Ţara urmăreşte cu atenţie activitatea politică a fiecăruia din partide, cu o jude­cată dreaptă. Nu o vorba de sentimenta­lism, ci numai de apărarea itereselor ro mâneşti, şi tn această privinţa guvernul se bucură de încrederea ţării.

Oratorul relevă atacurile p ă t i m a ş e ş i nedrepte, pe care dl Delavra i :ea !e-a aciuî prin Epoca majorităţilor parlamentare,, car», din cauza unei discipline sev e partid, n'ar mai avea destulă indeper

Aţi avut curajui de a noastră In acţinne chiar de'as» fi sdrobn. D-v. numiţi aceasta patriotism? Eu o numesc aberaţiune.

Dacă ar fi fost după concepţia dv Statul nostru ar fi fost azi o r . . " arc

F O I Ţ A . Scrisoarea 111-a.

(Din spital).

E lungă vremea ce-a trecut De când am foţi rănit, Şi earte încă maica mea, Nici attăzi n'am primit!

Şi nu ştiu cum dt multeori Gândac că tu eşti moartă! O! Tot nu cred aşa de crud Să fiu lovit de toartă!

S'o fi 'ntămplat de teritul meu Să nu H /î primit; Ori poate tnult năcaz având, Să-mi terii nu te-ai gândit!

Eu ttau privind în gol prin geam, Cu gândul dut departe, Şt cu lacrimi calde 'n ochi J-fi teriu aceatta carte.

Nu doar eă rane m'ar durea, Ci plâng măicuţă dragă De bucurie eă 'ncurind Voi fi tn lumea largat

lu roagăte lui Dumnezeu Ca grija ta mi-o poarte! Şi mulţămeşte lui Isus, Că m'a scăpat de moarte! 11

Sabin.

O d r a m ă s u b n e a u a .

(Din italieneşte).

(Fine).

Apucându-ie cu toţii de lucra, cătră orele 10 din ziua aceea, au dat de caia lui Rochia. Apoi s'au întors in direc­ţiunea aceea, unde era poiata, şi iati , că la miaiăzi, din o strungă îngustă, făcută tn căpadă prin o rudă lungă, li-se păru de a auzi din adâncime sosind o voace debilă... eare striga: „Ajutor! ajutor dragul meu iot şi fraţii mei! Nu mă l i saţ i !" . . .

Ne putem Închipui, cu câtă sîrguinţi s'au pus eu toţii pe lucru şi iată că lărgind strunga, Antoniu se coboară tn adâncime, şi pe câteva momente cu toţii se opresc. . . ascultă. . . şi ia t i c i le soseşte la urechi strif i tul de bucurie a lui Antoniu: „Măria e tuvieaţă"! „Mărire Ţie Doamne!* strigară atunci cn cea mai mare bueurie Rochia şi toţi cei presanţi. Victimile la Început nici striga nu puteau de spaimi. Mai târziu au Început lă strige ca nişte fiinţe desperate, Insă

tot înzadar, deoarece s t r igăte echou se perdeau tn mormântul acela Întu­necos!. ..

O parte a poieţii s'a cutropit sub greu­ta tea aeeea enormă, iar spre norocirea lor partea dinspre uşe a rezistat şi nu s'a urnit pe ei. In mormântul nefeoicirii erau o azinâ, şasă capre, un cocoş şi t rei găini. Pa t ru capre au dispărut între ruinele poieţii, şi au rămas numai două. Cei doi s m u c i osteniţi de plânsul amar , s 'au culcat In iesle ş i a u adormit , dar Măria, maica lor, Închide ochii de spa imi , «i toată n o a p t e între lacrimi şi suspine se ru Dumnezeu!

Dimineaţa se trezese pruncii ş i strigi: „Mamă, sunt flămând"! Marii ut în bu­zunar 15 aghiatine fript*. Câte 6 a dat p r u n * cilor, iar 3 Ie-a ţ inut pentru sine. Ar murit de foame, da r a avut noroc ca caprele dintre cari una avea puţin .»••• laltă era a făta. Fân aveau In pod, J Măria cu m u l ţ i trudă putea buia la capre. Se nu t reau < apă de neaua topită. La tncept, I 2 săptimini nu se ştiau orie deoarece cocoşul tn toata dimineaţa priu căutatul s i u le vestea I n c e r t u l i noue, da r peste 14 sula a perit cocoşul, a-: perit găinile de foame, şi mai mult n u s t ştiau orienta asupra timpul!

Nr. 1 2 9 . U N I R E A

p'ar ti înmormăntat peirtru totdeauna idealul nesirn naţional, pe etfnd noi, tocmai pentru realizarea unei Români i mai mari , am pă­s t ra t intacte f-T->e!e naţiunei . De sigur că asupra tn/i/, A l i 1 ÉM s '^formaţiuni le

| stră, ŞUTernulu!. cari la ! tnclt n i ţării . A • cari aţi la guvr-r

d e v'aţi ' r e f o r m e i '

Am ţărani lor

•ţi nenorocirea ce se p u gă tea de ceaautJJB grele , pri*^

: ! 912 ; r > ° - * " 4 . d a r m i a ţ i ffeci era ize).

irit .• aveţ ;

cu a tăi-.. . • sunare L ;te de guvernul l ibera l? Mm pământ şi d reptur i

BtiŞj r. In tău ţ * r a . ; Cine a avut i m u u - s i m ţ de p r e v e d e r e , noi sau d-v.?

Oratorul just ficâ polit ica de prudenţă şi de expsc ta t ivă a guvernulu i , care do - ' -a avut in i jrmaţ inni ma'1 " :" o lee te *•»**• oj

\ . - t i i e ^uuâioare.

. - fondul discuţie i d intre no i? Aveţi v -a 0 'nd ;iai asupra patr iot ismului guvernu i? Nici l v . nu susţ ineţ i aceasta .

Dar poate credeţ i că guvernul face o poli t ică centrară i i u e r e s e l o r neamulu i? Cum puteţs . ta, când nu cunoaşteţ i nimic din polit ica g u v e r n u l u i ?

lovanu vorbea eri de momentu l favorabil al bătă tei de la Marna, pentru o in terven i • i României . P e n t r u mine bătălia d e l a Ma ¡1 n'a fost a l t ceva decâ t oprirea ,

o fens ive ' ;:<>rmrne in Franţa , şi nici de cum , care după această bă­

tăl ie , a r< i l i s a t puternica ofens ivă din Rusia. fapt po&t* H Tăiut prin

prisme debite. . fost momentul Intrării

Ital iei ta acţiune. Aţi erezut eă va Intra prin

| Va lona în Serbia şi va ataca Austria , dar ! nu s'a Întâmplat aces t lucru.

U l t imul „ m o m e n t * acela al atacării j Serb ie i , era to t aşa de neprie lnic , căci dacă I România ar fi Intrat în Banat, ar fi fost j atacată de Bulgari , şi nu a v e m s iguranţa ;.< că 'Grecia-;fes a t « * s - r M * a r i a .

D./Moldovaiiu vorbea, mişcător despre - Ardeal. Şi net ie iubim. D a r pentru putem năzui ia în treg irea neamulu i si-p^t'Tw-.sui Întâi c e e a ce a v e m .

„ . .uze). ••».* # -ii

D e c e r ă s b o i u t e i i st'au c a l m a t . - Directorul „Adevărului" d. Miile explică

i asttoi moderaţiune -^enită acum în urmă IU ctcii: i ~A OpOZ

,Da<>« ca

¡0 ţi O u ; e r o u l u i n i s e arată as ta . . ,

Intrarea în acţ iune , acum când suntem îucunjuraţ i , când Serbia e s t e sdrobită şi aliaţii ţârcuiţ i la Salonic, iar d e s p r e armate l e ruseş t i nu mai ştim nimic, a cere Intrarea In ac ţ iune , ar fi să nu-ţi dai s eama de îm­prejurări . Astăzi o altă preocupare ne stă­pâneş te , aceea ca sâ nu fim atacaţi ori somaţi să dezer tăm sub ameninţarea de a fi atacaţi.. . Răsboiul nu mai atârnă ue ' î i , de Rusia şi armatele a l iate . Dacă Fof,en« iCdonează Balcanol , noi suntem percuţK'-.

S i t u a ţ i a î n B u c o v i n a . — V i c e -guvernorul Bucovine i , conte le Ezdorff, în drumul său spre Viena a trecut prin Cluj, venind cu automobi lul de la V a t r a Dornei . Conte le nu e oui nou ir.-' c m j , pentrucâ pe­trecuse în iarna trecută patru luni în a c e s t oraş, atunci , când Bucovina era ocupată de Ruşi şi toate oficiile publ ice s'au fost m u t a t e

Era" Într'o s laţi© groaznică. Poarta r eţii acesteia era Închisă, iar porţile cele-ialalte v.e'i • încă nu erau deschise pe seama

i u c a futf'o noapte fără de zori, u i de stele. . .

• ) t r d cu toate- că era greoiu aerul respirau In acela mormânt In­

imii los internul conştiinţii lor... veau nădejde în ajutorul

lui n v m c e z e u ! A 3 a s ă p t ă m â n ă i-a ajuns o mare su-

părave. Pruncuţul l i t o n i u a devenit morbos. S'a căit d.> derere de stomac. Maica sa îl s tr tngea pe braţele sale, ¡1 săruta şi-1 mân* g a i a , cum numai o maică ştie să o facă, da r . , toate au fost zadarnice: după câteva z i l e au deveni* vi. di picioarele pruncului, manile, capul, şi apoi lu bra ţe le mamei sale n repausat. . .

D u p ă ac*ast* vizită dureroasă a morţii, . .ului le părea mai gros

şi aerul mai insuportabi l . . . O surprindere tncâtva mângâietoare şi

p l ă c u t » i-a ajun* atunci, când cap™, i a . t

f ă t a t un ied De atunci , având un etant de iapt6 a a i laasstuj i tor , s e puteau nutft mai bit>e. Şi pentru aceas ta s'au rugat ferbute aducând mul ţămi tă lai Dumnezeu.

att • ** părea, t ă aud ceva e g e m o t d e a s u p r a lor. Sgomotnl din ce In ce d e v e n i m a i tare , când deodată numai simţesc $ovindu-S8 e ev» *Ia acoperişul poieţei... era

er a\ni Antoniu... carele

făcând o strungă prin neaua şl prn coperiş, a făcut să străbată câteva raze de lumină dătă toare de v iea ţă . . .

Strunga se lărgi repede, pânăce Antoniu fratele Măriei lăsându-se în jos, ca să mân­tuiască de perire pe sora sa, spiritul căreia misterios i-s'a ară ta t şi vorbit în vis. A fost aceasta un moment de bucurie, care nu se poate descrie. In câteva clipite a s t răbătut printre toţi locuitorii vestea aceasta îmbu­curătoare şi r.u toţii alergând să ajute, peste câteva ore poiata a fost desgropată. Au scos afară pe cele 2 capre, cari au ţ inut tn vieaţă pe stăpânii lor, d intre cari una abia a eşit la aer, a căzut la pământ şi a perit, până când cee&laltă Îndată a Început să caute eeva verdeaţă prin ocol, ca să pască. Măria, când an scos-o afară, de aer şi de lumină, a căzut ameţi tă la pământ , şi era atât de slabă, Încât era tă moară.

Margareta era mai In putere , fi numai de dureri de stomac s'a căit.

Atât Măria, cât şi fiica ei Margare ta , sub îngrijirea medicului, care le-a oprit să mănânce câteva zile decât afară de tupă, lapte şi ouă, — spre cea mai mare bucurie alui loan Rochia, s'au lc tănătoşat .

Aşa a mântuit pronia dumnezeească de per i re o familie, membrii căreia totdeauna tn t re orice Împrejurări ori cât de t r i s t e . . . nu şi-au u i ta t a-şi pune toată încrederea, toată nădejdea tn ajutorul lui Dumnezeu!

Dr. Paul LaurWb,

din Cernăuţ la Cluj. U n redactor al ziarului „Ujsâg" a căutat se convină cu cont« le şi să-I întrebe, că acum care e s i tuaţia în Bu­covina , primind la întrebare răspunsul ur­m ă t o r :

„In Bucovina, a spus conte l e Ezdorff, d o m n e s c acum ce le mai normale s tări d e lucruri. Munca făcută cu s irguinţă a aco­perit de tot urmele inraz iune i ruseşt i . B a s i tuaţ ia s'a îmbunătăţ i t în Bucovina In urma răsboiului , în trucât a d e c ă s'au făcut drumuri noue , frumoase , iar ce le vechi , s t r i ca te , au fost aduse In ord ine din partea soldaţ i lor noştr i . Secer i şu l a decurs In regu lă şi r e -su l ta tu l a fost destul de bun. Pot să declar, că Bucovina e provăxută în abundanţă cu a l imente . Sunt de toa te : făină, carne, u n ­soare, ouă, şi în proporţie cu preţurile din r l u j în Bucovina preţuri le sunt des tu l d e

L o c o t e n e n t a a purtat de grije, ca "firronomice să fie e s c o r t a t

^ v ă r a t de prisos, şi a pro. . . " ^ » o r t s r e a de a l i m e n t e din LI

La Întrebarea vor onora Bucovina încă odan . baronul Ezdorff a răspuns u r m ă t o a r e a

„Lucrul aces ta e exc lus . La Cerflfinţ stă strajă colonelul Pap, cu trupe le sa le admi-"* rabile. Eu am văzut poziţ i i le pe cari Ie-a făcut colonelul P o p In jurul Cernăuţ i lor şi pot să spun, că acela Sntr'adevăr nu pot fi cu­cer i te . Ofiţeri g e r m a n i , austriaei , ungari vin să s tud ieze aces t e poziţ i i art is t ice de răsboiu şi s e pronunţă cu mul tă edmiraţ ie asupra genia l i tăţ i i colonelului Pap .

Răsboiul european. Raportul oficial ne anunţă,

frontiera Basarabiei şi cursu1

Nistru, spre nord-ost de Zale au început ofensiva. Atact-fost respinse. Armatele, conţi, ra se dă ofensiva rusească, stau sul co­manda lui Pflanzer-Baltin. Trupele ruseşti, cari atacă, au fost concentrate la Reni, având destinaţia de a ataca trupele bulgare. Numărul lor după di­ferite comunicate e de 80—100,000 ostaşi, estenziunea frontului, pe care se dă ofensiva e de 70 kilometri. Desele canonade de artilerie cu diferit calibru evidenţiază că ruşii dispun de multă muniţie. Ruşii au atacat, cu

f o r ţ e m a r i , p ă d u r i l e c e se e s t i n d s p r e n o r d d e P r u t şi T o p o r a u c , u n d e a m r e s p i n s c i n c i a t a c u r i d e i n f a n t e r i e .

a b o n e i i ţ i !

D ; .n res tanţ i i le ani lor t recu ţ i a v e m p e afa^ă o s u m ă de t o t m a r e . N e es te şi greu să o a m i n t i m . D e al tă p a r t e dator i i le cu edi tarea foii cresc în m o d î n s e m n a t .

R u g ă m deci cu t o t dead insu l p e P . T . d o m n i şi fraţi abonen ţ i , să iee în d r eap t ă soco t in ţ ă s tarea aceas ta şi să n e t r i m i t ă p r e ţ u l foii, cu carele n e da toresc .

Red. şi Administraţia.

tjiverse. l o a n M u h a n . Un ttttăr erou român.

aromânul" primeşte următoare '* rânduri dela un sublocotenent .oman de pe câmpul Ji) luptă:

loan Mohan feciorul frutaşului econom Simeon Mohan din Sân-Mihai (comitatul Torontal) în vrăstă de 14 ani, în luna Maiu a. c. a înt ra t voluntar la regimentul de honvezi Nr. 7 din Vârşeţ, unde a fost aplicat în cancelaria regimentului ta servitor până In luna August.

In luna August a plecat o companie a regimentului pe câmpul de luptă. Tînărul I. Mohan a plecat şi el eu compania.

Trei luni de aile a luptat în tranşee Împreună cu ceialalţi soldaţi bătrâni, cari l'au îngrijit ca pe copilul loi. La lupta din 23 Octomvrin 1915 de!a Novo Alexandro a fost uşor răni t la mâna dreaptă.

Tinărul nostru, prin purtarea sa şi prin inteligenţa sa rară a câştigat iubirea supe­riorilor săi, cari se mândreau la toată ocaziunea cu el. Aşa când moştenitorul t ro­nului a vizitat frontul, tinărul Mohan a fost prezentat moştenitorului de tron, căruia în t r 'a tâ ta i-a plăcut de înfăţişarea frumoasă, răspunsul inteligent şi pur tarea eroică a ti-nărului, — că l'a fotografiat, i-a Însemnat numele şi i-a făcut un dar frumos.

Pent ru purtarea sa eroică Mohan a fost numit de fruntaş (gefreiter) şi e propus spre dist ingeie.

Iată o nouă dovadă a patriotismului şi eroismului român.

Daruri de Crăciun pentru prinsonerii ruşi din Aurtro-l 'ngarla. Diu Bucureşti se anunţă : Guvernul :-omâa ia cererea guvernul rus a permis să treacă prin ţară spre Austro-Ungaria 16 vagoane ruseşti cu daruri de Crăciun pentru p-insone-ii de răsboiu ruşi aflaţi in P. ••' ,-. "

In ' Dec. au sosit, la graniţa ruso-romftnă 7 v--goane-tari ş i-tu continuat drumul spre Pre<

"~' iXQyindftrul B#;a Cluj pe anul vis t | n ed i tu 'a tipografiei „Ca rmen 8 Petru . Bari ţ in 'd-n Cluj A :•.;-*! ut un frumos călindar întocmit peanu). p r inde ' articole dedicate parte memoriei fostului prepozit iosn Micu Moiuovanu şi ostaşilor noştri eioi morţi pe câmpul de luptă. Ae şi un scurt, buletin *1 actualului ră&O'u. Preţul 30 fileri. Se afla de vânzare la toate librăriile ••omâneşti.

Subvenţie ar-uală de 1200 cor . pentru ostaşi i lipsiţi de vedere . Viceprezidentul Camerei ungare raportând despre rezultatul colectei iniţiată In favorul ostaşilor lipsiţi de vedere, a tăcut următoarea declaraţ ie: Suma de 2 milioane coroane câştigată din con-tribuiri publice vrem să o-ridicăm până la un capital prin care să putem asigura osta­şilor lipsiţi de lumina ochilor o "subvenţie anuslă de 1200 et \

Prezintarea la se'rviciul de arme. Re­centa ordinaţiune a ministrului de honvezi dispure ca toţi g b « ş i i aflaţi de apţi pentru serviciul militar la cele mai noui asentări şi sunt născuţi în ani: 1873, 1874, 1875, 1876,

i ¡ 5 7 7 , apoi 1891 1 ^5 ai i£t&& «ă m fr"M\t\tr. cu datul de 17 Ianuarie 1916 la serviciul do arme.

Ministrul honvezimi dispune ţi-aerea de noui asentări pentru glotaşii dela 43—50. Ele vor avea loc prin luna Ianuarie.

0 divizie engleză din surdomuţi . „Paris-Midi" comunică, că in apropiere de Londra 8'a format o divizie din surdo-rnuţi, cari, ca şi ceialalţi ostaşi, fac exerciţii militare. Ofi­ţerii instructori încă sunt su rdomuţ i . In-struarea se faee cu semnele pentru surdo­muţi. Nu se ştie sigur, dacă şi această divizie va fi dusa pe front. Ziarul amintit, crede că englezii sunt capabili să-i ducă şi pe aceştia în front, care divizie după cum observă zial „Paris-Midi" d sigur nu va re­zolvi mare problemă dela Salonic şi Egipt .

Descoperirea unei limbi uitate. Friedrich Hrozny, profesor la Universitatea din Viena a aflat limba poporului Hethier, care a trăit prin a doua mie înainte de Hrisios. Poporui Hethier locuia In Azia anterioară. Amintire despre ei se face numai in cartea primă a sf. Scripturi. Limba acestora *re multe par­ticularităţi din limbile indo-germauă, grecă şi latină, cu ajutorul ei se vor face studii

"amănuţ i te tn filologia acestor limbi.

Holera. „BudapestiTudosito" comunică, că tn intervalul dela 6—12 a lunei crt. pe teri torul ungar au obvenit 72 cazuri de holeră aziaticâ, dintre cari 42 au fost mortale.

Preţul maximal al petrolului. Ordina-ţiunea ministerială statoreşte pe teritorul ungar, un preţ de 48 fii. după litru de petrol, ! Jinderea tn detail. Aceasta ordinaţiune tntră In vigoare cu datul de 2 Ianuarie 1916.

Scumpirea clgirelelor . Prii ta te a lui Ianuarie ^vcistrul de fi£&e&> Jfcs." da o ordinaţiune prin care se • : •, na nou preţ pentru eigaretp. Motivul' e, că fa­bricile cari se oeupau cu cultivarea tutunului s'an înt rerupt lucrările din lipsa du lucrători. Enormele cantităţi de— •

^ . ^ ^ i n , producerea Ia miliţie nu pot fi redusă a tutunului

In * ^urinai orcL-program: rsffeffper" i

i, ('calvarul n» •••» 3.Ir. Ic.dt«rfte«ţ;"'

rftdlH, umor.

ce mă

Am primit şi c k i t m i b a & a ^ ' â t t i e dela Tituşul român până la ii 12, <••*!•. — Cu e-rdea română pe 1914 sem. 2-it'a. — Dates până tu l / i ff9lt:. — Luna de Aritş pe 1§Q9 şi 1910 im I•' ,-z. — Sajó (Mar;»n)ursţ) p< t b a ea. -Urisiul de jos pe 1/7 19 "'_ I 3. — Sueiag pe 1915. — Dittnbrăt p t J O ' l ; . 1913-31/12 1914. — CU ce 1908' şi - ! JOB - - " Alsohagymâs p» 1915 »ra. : -iea * ~T. sârmăs pe 1/4 1 9 0 5 - JA ÎS 8.

, .Krrr, ,

frumns cadou dejrftrbăîorfik** • v . - r - -

Alexandru Ciura: In 4 * • • 1 *• 2

Oct. Pr ie : Jertfe piesă d m. In 4 acti 1 Cor, „ Oviişoară piesă pop In 3 aţte 60 fiL

Se află de vămi din Blaj precum şi la toate L i ro­

ts, a p ă r u t :

A t l e v â r a i i » e £ e " r t ; e . Meditaţii, predici, conferenjş, şuvâ»t:iri l cr. sionaie, de D r . A . W i e o i e s c u , »ecr. mit.-

Preţul unui exi ar et-te or. 3 2 0 4 - 20 fii, porto; S e ană de vâazar« i E

Librăţia sem: teol. di» Blaj—BaMs.g/aba. .

Cărticica Fiecare învăţâl *._s*#oa'

competinţele, nui aawf -« i taJ^N^t prezint* "Sarti cica de chitanţa în regulî

plată. La fiecare cărffcfcă de plată

se alătură şi „l'isetesi jezyzc'k"? care în confo mitate cu dis-pozitiunile ordinului Ministerial Nr. 76.000—1907, §. 10. la finea flecarii an civil, trebuie >:. t|ptafaf , inspectorului şcolat A^raenea*" şi atunci, câni s ^jrr \ ţintele rest^ite. , - *'

In acest „Fizetesi jegv3e^'% plătirile se vor însemna din căr­ticica de plată.

Se află la Librăria Seminuială di« Blaj—Balâzsfalva. — Un evem-plar împreună cu 2 consemnări costă 1 C.

Proprietar , edUor şi Rtsàactm r«apotv8ai>il : l o a n S u u i n .

Tip o jrsfia «< Llkrtrla 6«m*r_Ti«l. «r.«*(. MéMMv«-BHa].