8/17/2019 Furajarea Animalelor Cu Carne Rosie

1/3

Furajarea animalelor cu carne rosie

Articol scris vineri, 25 februarie 2011, de catre Catalin Mazilu

Consumatorii incep sa acorde o atentie sporita carnii rosii, in speta carnii de vita,atât din punct de vedere al compozitiei, cât si al aspectului, in incercarea de a

gasi surse de alimente tot mai sanatoase. Carnea de bovine este una dintrepreferate pe segmentul carnii rosii, datorita compozitiei zico c!imice,bioc!imice, morfologice si microbiologice. "rincipala provocare pentru unproducator de animale ramâne obtinerea unei carni fragede, reducând in acelasitimp grasimea in e#ces fara a afecta depozitele intramusculare de grasime.$utritia si genetica sunt doi dintre factorii ma%ori care contribuie la imbunatatireaacestor aspecte. &laborarea unor strategii de management pentru a producecarne bine marmorata si frageda este critica pentru dezvoltarea industriei carnii.

'Cele mai apreciate insusiri sunt fragezimea, suculenta, aroma si gustul, te#tura,marmorarea, culoarea si consistenta, care de fapt dau valoarea senzoriala carnii.

(ragezimea este in)uentata de particularitatile de structura morfologica a breimusculare si de tesutul adipos intramuscular. *pusul notiunii de fragezime estereprezentat de rezistenta carnii la taiere, la forfecare, la strivire si rezistenta laintindere a brei musculare. Aceste caracteristici in mare parte sunt in)uentatede tipul de rasa, respectiv, in cazul bovinelor, de rasa mi#ta +immet!al, rasa decarne C!arolais, imusine, ---, Angus si, de asemenea, de vârsta, se#, sistemulde ingrasare si starea de intretinere. Marmorarea este de nita de marimeapunctelor de depozitare a grasimilor intermuscular. +e prefera o marmorare degrad mi%lociu, ceea ce inseamna puncte ne de grasime intramusculara,repartizata uniform pe suprafata musc!iului , e#plica dr. ing. /ianina Costac!e,consultant te!nic pentru nutritia rumegatoarelor in cadrul companiei itfoss

omânia.e obicei, efectivele de bovine crescute pentru carne au, in perioada de dinaintea

sacri carii o dieta speci ca pentru o perioada de 30 pâna la 230 de zile inaintede sacri care. olul acestei diete este de a permite dezvoltarea mai rapida sie cienta a depozitelor de grasime intramusculara, astfel incât carcasele sacorespunda unor anumite norme de clasi care. 4n general, tesuturile sedepoziteaza dupa o anumita ordine creier, os, musc!i si grasime. 6otusi, unanimal tânar, in crestere, care este intr o faza lineara de dezvoltare, va depozitamai mult tesut osos si muscular. 4nsa, pe masura ce animalul avanseaza invârsta, iar predispozitia genetica pentru acumulare de test muscular se reduce,

animalul va acumula tesut adipos.in punctul de vedere al ingrasarii viteilor pentru carne, e#ista mai multe metode

in functie de arealul unde se gasesc animalele 7in Marea -ritanie, 4rlanda,anemarca, pe pasune, in estul &uropei se practica fura%area din stoc tot timpul

anului8, in functie de tipul de carne pe care dorim sa il obtinem 7ingrasare bab9beef : asa numita carne alba si ingrasare intensiva pentru carne rosie8 s.a.m.d. 4ngeneral, se practica trei tipuri de fura%ari, e#plica /ianina Costac!e, consultantulin nutritia rumegatoarelor al companiei itfoss omânia. '6ipul lactat e#clusiv culapte si inlocuitor de lapte : te!nologia de producere a carnii albe, tipulconcentrat : 50 ;0< din ratie, si tipul voluminos, cu recomandare ;0< fura% de

volum si =0< fura% concentrat. asele recomandate pentru sistemul de ingrasaresemi intensiva si intensiva sunt rasele de carne 7Angus, >ereford, C!arolais,

8/17/2019 Furajarea Animalelor Cu Carne Rosie

2/3

imusine, ---, ?ag9u8 si cele mi#te 7Montb@liard, etc.8 , mai e#plica specialistulin nutritie, precizând ca, in ultimul an, in omânia, s a introdus conceptul demontare a vacilor din rase de lapte, a)ate spre sfârsitul vietii productive, cumaterial seminal de carne sau rasa mi#ta, pentru a rezulta produs cross breed.'4n acest mod, au rezultat produsi cu caracteristici de carne, un spor mediu zilnic

apreciabil 1 1,=; gBzi si o calitate a carnii net superioara reformelor de lapte ,mai spune reprezentantul itfoss in omânia.

$utritia bovinelor la ingrasat, in speta a viteilor supusi ingrasarii, datorita faptuluica este un rumegator, trebuie sa acorde o atentie deosebita dezvoltarii unuirumen sanatos. +tabilirea unei ratii va tine cont intotdeauna de urmatorelenecesarul de energie 7sub diferite forme $C, $&g, Dcal, M%8 necesarul deproteina 7" , " 4$, " 4&8, minerale, vitamine, de capacitatea de a ingesta,valoarea de satietatea, timp de rumegare si caracteristicile nutreturilor carecompun ratia.

*biectivul principal al intocmirii unei ratii cât mai e ciente economic si biologiceste de a se administra o cantitate cât mai mare de nutreturi de volum. * cialul

itfoss spune ca se recomanda, atât masa verde acolo unde sunt disponibilepasuni naturale sau cultivate, cât si nutreturi insilozate, silozuri si semisilozuri,dar si nutreturi broase si subproduse de la fabricile de pani catie, za!ar sialtele. "entru o valori care superioara a nutreturilor broase se pot aplica diferitemetode de maruntire, tocare, iar in 6M 7total mi#ed ration8, pentru a crestepalatabilitatea, se recomanda adaugarea melasei, zarei sau zer proaspat, si c!iarapa cu sare, cu conditia ca sarea sa nu depaseasca cantitatea necesara.

(ura%ul granulat, amestecul de ferma sau cerealele si sroturile trebuie sa e de odigestibilitate ridicata, mai ales in primele trei luni ale ingrasarii, ind una dintre

perioadele cele mai critice, când trebuie sa se acorde o atentie deosebitavitelului.

n e#emplu de fura% starter, folosit in fermele daneze pentru ingrasarea viteilorconform conceptului ' itelul danez , contine urmatoarele toast din srot de soia,srot din seminte de in, orz e#pandat, melasa din sfecla de za!ar, concentratpeletizat din pasune e#tra, grasime de palmier, porumb, ovaz, carbonat de calciu,fosfat de calciu, sare, Dalve it ;35. Dalve it ;35 reprezinta un premi# vitaminomineral ec!ilibrat pentru perioada de starter a viteilor supusi ingrasarii.

Atât mineralele, cât si vitaminele sunt foarte importante pentru ingrasareabovinelor. Atât subdozarile, cât si supradozarile nu sunt dorite, deoareceprovoaca tulburari metabolice 7altereaza procesele enzimatice, procesele!ormonale, permeabilitatea celulara musculara si regimul !idric8, cu efectenegative asupra cresterii si ingrasarii bovinelor 7formarea tesutului osos,depunerea tesutului muscular etc.8, e#plica /ianina Costac!e.

itaminele sunt indispensabile procesului de crestere si dezvoltare, precumvitamina A, ce intervine in metabolismul grasimilor, intervine in procesele deo#ido reducere in !ematopoeza etc., vitamina , cu rol in reglarea procesului deosi care si nu numai, vitamina &, cu rol puternic antio#idantE vitamina C,comple#ul de vitamine -.

Conceptul de carne rosie danezaanemarca a dezvoltat propriul concept in ceea ce priveste ingrasarea taurasilor,

8/17/2019 Furajarea Animalelor Cu Carne Rosie

3/3

pentru a se obtine carne rosie cu o valoare nutritiva cât mai ridicata, e cient dinpunct de vedere economic si 'enviromental friendl9 .

Acest concept include urmatoarele1. sacri carea vitelor la =05 zile2. greutatea vie medie =30 g=. conversia fura%ului F,== (+G B g sporF. sporul mediu zilnic 1,2 g

"entru a se obtine aceste rezultate se recomanda urmatorii parametri de acoperitprin ec!ilibrarea ratiei fura%ere1. greutatea medie vie 110 g pentru un spor mediu de 1 gBzi, urmatoarearecomandare zilnica 2F,= MH, 5F1 g " GG, 2I g Ca, 13 g", Mg IgB, $a F gB, vit. A10 000 15 000 .4, it. 1000 1500 4, it.& ;5 mg, capacitatea de ingestie 1,=;E2. greutatea medie vie 2;5 g, pentru un spor mediu de 1,=; gBzi, urmatoarearecomandare zilnica F5,= MH, I31 g " , F1, Ca F1 g, " 25 g, Mg Jg, $a 3g, vit. A25000 =0000 4, vit. 2000 =000 4, vit. & 125 150 mg. 7dr. ing. /ianinaCostac!e8.