functii vitale

7
Fişa tehnică Tehnici de evaluare şi îngrijire asociate nevoilor fundamentale Funcţiile vitale Definiţie funcţiile vitale sunt indicatori ai stării de sănătate sau de boală. Funcţii vitale: - Respiraţia - Pulsul - Tensiunea arterială - Temperatura Condiţii de măsurare: - Când survin modificări în starea de sănătate. - La internare în spital. - Pe parcursul spitalizării. - La externare. - Înainte sau după tehnici de diagnosticare invazive. - Înainte şi după intervenţii chirurgicale. - Înainte şi după administrarea unor medicamente cu efect asupra aparatului respirator sau a aparatului cardiovascular (ex. digitala). - Înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire cu influenţă asupra funcţiilor vitale (ex. mobilizarea bolnavilor imobilizaţi timp îndelungat). Rolul asistentei medicale în măsurarea funcţiilor vitale: - Pregătirea materialului necesar corespunzător, în stare de funcţionare. - Pregătirea psihică a pacientului – explică tehnica, convinge pacientul de necesitatea tehnicii, solicită ajutorul şi cooperarea pacientului. - Pregătirea fizică a pacientului – aşezarea pacientului în poziţia corespunzătoare, cât mai comod. - Asigurarea condiţiilor de microclimat care să nu influenţeze funcţiile vitale linişte, temperatură şi umiditate optime, luminozitate, protecţie, izolare. - Să cunoască variaţiile normale ale funcţiilor vitale, funcţie de sex şi vârstă. - Să cunoască antecedentele medicale ale pacientului şi tratamentele prescrise – unele tratamente pot modifica funcţiile vitale. - Să cunoască şi să respecte frecvenţa evaluărilor funcţiilor vitale în raport cu starea pacientului. - Să comunice medicului modificările semnificative ale funcţiilor vitale. BUCĂTARU MIHAELA 1

Upload: andreeanicole

Post on 24-Nov-2015

18 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

=

TRANSCRIPT

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    Funciile vitale

    Definiie funciile vitale sunt indicatori ai strii de sntate sau de boal.

    Funcii vitale:- Respiraia- Pulsul- Tensiunea arterial- Temperatura

    Condiii de msurare:- Cnd survin modificri n starea de sntate.- La internare n spital.- Pe parcursul spitalizrii.- La externare.- nainte sau dup tehnici de diagnosticare invazive.- nainte i dup intervenii chirurgicale.- nainte i dup administrarea unor medicamente cu efect asupra aparatului

    respirator sau a aparatului cardiovascular (ex. digitala).- nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire cu influen asupra

    funciilor vitale (ex. mobilizarea bolnavilor imobilizai timp ndelungat).

    Rolul asistentei medicale n msurarea funciilor vitale:- Pregtirea materialului necesar corespunztor, n stare de funcionare.- Pregtirea psihic a pacientului explic tehnica, convinge pacientul de

    necesitatea tehnicii, solicit ajutorul i cooperarea pacientului.- Pregtirea fizic a pacientului aezarea pacientului n poziia

    corespunztoare, ct mai comod.- Asigurarea condiiilor de microclimat care s nu influeneze funciile vitale

    linite, temperatur i umiditate optime, luminozitate, protecie, izolare.- S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, funcie de sex i vrst.- S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele

    prescrise unele tratamente pot modifica funciile vitale.- S cunoasc i s respecte frecvena evalurilor funciilor vitale n raport

    cu starea pacientului.- S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale.

    BUCTARU MIHAELA 1

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    Observarea i msurarea respiraiei

    Obiective Intervenii Observaii

    Scop

    - Evaluarea funciei respiratorii.- Evaluarea evoluiei bolii.- Recunoaterea complicaiilor.- Stabilirea prognosticului.

    Caractere

    - Tip respirator- Amplitudinea micrilor respiratorii.- Ritm.- Frecven.

    Materiale necesare

    - Ceas cu secundar sau cronometru.- Creion sau pix de culoare verde.- Foaie de temperatur.

    Interveniile asistentei

    - Nu se anun li nu se explic tehnica.- Se aeaz pacientului n decubit dorsal.- Mna se aeaz cu palma pe suprafaa

    toracelui.- Se numr inspiraiile timp de un minut.- Se noteaz valoarea obinut pe foaia de

    temperatur pentru fiecare linie orizontal o valoare de respiraie.

    - Prin unirea punctelor succesive se obine curba respiraiei.

    - n unele documente medicale se noteaz valoarea cifric nsoit i de caracteristicile respiraiei:

    RS = 20 respiraii /minut.RD = 18 respiraii /minut.Amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat.

    Atenie! - Aprecierea celorlalte elemente ale funcie respiratorii se face prin simpla observare.

    BUCTARU MIHAELA 2

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    Msurarea pulsuluiObiective Intervenii Observaii

    Scop

    - Evaluarea funciei cardio-vasculare.- Evaluarea evoluiei bolii.- Recunoaterea complicaiilor.- Stabilirea prognosticului.

    Caractere

    - Ritmicitate.- Frecven.- Celeritate.- Amplitudine.

    Locuri de msurare

    - Orice arter accesibil palprii ce poate fi comprimat pe un plan osos sau apical vrful inimii.

    - Artera temporal superficial.- Artera carotid.- Artera humeral.- Artera radial.- Artera femural.- Artera poplitee.- Artera tibial.- Artera pedioas.

    Materiale necesare

    - Ceas cu secundar sau cronometru.- Creion sau pix de culoare roie.- Foaie de temperatur.

    Interveniile asistentei

    - Se anun i se explic tehnica.- Se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute.- Se spal minile.- Se repereaz artera i se fixeaz degetele palpatoriu

    pe traiectul arterei, exercitnd o presiune asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.

    - Se numr pulsaiile timp de , sau 1 minut.- Se noteaz valoarea obinut pe foaia de

    temperatur printr-un punct pentru fiecare linie orizontal 4 pulsaii.

    - Prin unirea punctelor succesive se obine curba pulsului.

    - n unele documente medicale se noteaz valoarea cifric nsoit i de caracteristicile pulsului.

    BUCTARU MIHAELA 3

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    PS = 80 pulsaii /minut.PD = 90 pulsaii /minut.

    BUCTARU MIHAELA 4

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    Msurarea tensiunii arteriale

    Obiective Intervenii Observaii

    Scop

    - Evaluarea funciei cardio-vasculare funciei de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor.

    - Evaluarea evoluiei bolii.- Recunoaterea complicaiilor.- Stabilirea prognosticului.

    Caractere- Tensiune arterial sistolic maxima.- Tensiune arterial diastolic minima.- Tensiune diferenial.

    Metode de determinare

    - Metoda palpatorie.- Metoda auscultatorie.- Metoda oscilometric.

    Materiale necesare

    - Tensiometru: Cu mercur Riva-Rocci. Cu manometru. Oscilometru Pachon format dintr-un

    cadran gradat, manet pneumatic cu dou camere i par de cauciuc.

    - Stetoscop biauricular.- Tampon de vat.- Alcool.- Creion sau pix de culoare roie.- Foaie de temperatur.

    Interveniile asistentei

    Metoda auscultatorie:- Se anun i se explic tehnica.- Se aeaz pacientul n repaus fizic i psihic 15

    minute.- Se spal minile.- Se aplic maneta pneumatic pe braul

    pacientului, sprijinit i n extensie.- Se fixeaz membrana stetoscopului pe artera

    humeral, sub marginea inferioar a manetei.- Se introduc olivele stetoscopului n urechi.- Se pompeaz aer n maneta pneumatic.- Se decomprim progresiv aerul din manet

    prin deschiderea supapei pn se percepe primul zgomot arterial care reprezint

    BUCTARU MIHAELA 5

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    valoarea tensiunii arteriale maxime.- Se reine valoarea i se continu

    decomprimarea reinnd valoarea indicat de acul manometrului n care zgomotele dispar tensiune arterial minim.

    - Se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute o linie orizontal de culoare roie socotind pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur.

    - Se unesc liniile orizontale cu inii verticale i se haureaz spaiul rezultat.

    - n unele documente medicale se noteaz valoarea cifric:

    TA max = 150 mmHgTA min = 75 mmHg

    sau TA = 150/75 mmHg

    - se dezinfecteaz olivele i membrana stetoscopului.

    Metoda palpatorie:- Determinarea se face prin palparea arterei

    radiale.- Nu se folosete stetoscopul biauricular.- Etapele msurrii sunt identice metodei

    auscultatorii.- Are dezavantajul obinerii unor valori mai

    mici dect n realitate, palparea pulsului periferic fiind posibil numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare.

    Metoda oscilometric:- Evideniaz amplitudinea oscilaiilor arteriale

    ce se observ pe cadranul gradat al oscilometrului Pachon.

    - Se descoper membrele superioare i inferioare mbrcmintea nu trebuie s fie strmt.

    - Maneta se fixeaz la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de unde pulsaiile se

    BUCTARU MIHAELA 6

  • Fia tehnic

    T e h n i c i d e e v a l u a r e i n g r i j i r e a s o c i a t e n e v o i l o r f u n d a m e n t a l e

    transmit la manometru.- Se pompeaz aer n manet pn la dispariia

    pulsului periferic cnd presiunea depete tensiunea arterial maxim.

    - Se citete oscilaiilor pe cadranul manometrului.

    - Se scade presiunea din manet cu 10 mmHg i se citete din nou valoarea oscilaiilor arteriale.

    - Se fac scderi i citiri succesive pn se gsete valoarea maxim a amplitudinii, ceea ce se numete indice oscilometric.

    Se apreciaz valorile normale n limite foarte largi variabile de la individ la individ. Valori normale: 3-6 diviziuni la coaps. 2-4 diviziuni n 1/3 superioar gamb. 1,5-2 diviziuni n 1/3 inferioar gamb. 3-4 diviziuni la membrele superioare.

    - Nu este important valoarea absolut a cifrelor, ci diferena dintre dou regiuni simetrice.

    - Se consider patologic diferena mai mare de dou uniti la acelai nivel indic leziune a trunchiului principal sau obstrucii vasculare.

    Atenie!

    - Maneta pneumatic va fi fixat pe braul pacientului.

    - Manometrul se fixeaz la nivelul arterei la care se face determinarea.

    - Msurarea este precedat de linitirea pacientului.

    - n caz de suspiciune se repet msurarea fr a scoate maneta de pe braul pacientului.

    - La indicaia medicului se pot face msurtori comparative la ambele brae.

    - Regiunile obinuite de msurare a oscilometriei sunt 1/3 inferioar i superioar a gambei, 1/3 inferioar a coapsei, antebraului i braului totdeauna se fac msurri comparative la cele dou membre.

    BUCTARU MIHAELA 7

    RespiraiaTemperatura

    ScopScopScop