funcţionarea sistemului osos - abc-darul sanatatii...aceea noi creştem. la maturitate, şi mai...
TRANSCRIPT
Modul III
Nr.3
Funcţionarea
sistemului
osos
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Vă mai aduceţi aminte de vizita noastră la Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, unul dintre cele mai importante muzee din România şi Europa de Est, ce adăposteşte peste 2.000.000 de exponate?
Sper că da, pentru că a fost foarte interesantă. Am învăţat împreună o mulţime de lucruri captivante despre corpul uman şi în special despre oase. De aceea, astăzi o să vă povestesc despre rolul oaselor în organismul nostru şi sper să vă placă la fel de mult!
Salut, prieteni! Bine v-am regăsit!
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Ştiaţi că oasele determină forma corpului nostru şi că ele asigură, împreună cu articulaţiile, suportul parţilor moi ale corpului?
Ştiaţi, de asemenea, că oasele protejează organele corpului? De exemplu, cutia craniană protejează creierul, iar cutia toracică ne protejează inima şi organele care ne ajută să respirăm (plămânii, bronhiile etc). Mai au însă şi alte roluri. În oase se formează celulele albe şi roşii ale sângelui. Şi cu ce viteză! 8 milioane de celule noi pentru sânge în fiecare secundă. Sunt convins că nu ştiaţi toate acestea şi mă bucur să vi le pot spune eu!
Cutia craniană protejează creierul
Cutia toracică protejeazăinima şi plămânii
Coloana vertebrală protejezămăduva spinării
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Oasele sunt alcătuite dintr-o în interiorul cărora se găsesc
. Fibrele dau flexibilitate oaselor, iar
sărurile de calciu le conferă duritate şi rezistenţă. Oasele nu folosesc calciul numai pentru rezistentă, ele păstrează anumite rezerve de calciu pe care le pot folosi la nevoie.
Tot la muzeu am învăţat că toate oasele corpului nostru au o structură asemănătoare.
La suprafaţă ele au o membrană foarte subţire, care nu se vede cu ochiul liber. Se numeşte . Această membrană reprezintă de fapt un ţesut ce conţine nervi şi vase de sânge. Cu ochiul liber noi vedem numai stratul următor, care este compact. E vorba despre un , care determină rezistenţa osului. În centrul osului şi prin spaţiile din ţesutul spongios (un ţesut care are aspect de burete) se gaseşte . Aceasta produce celule osoase dar şi celulele albe şi roşii din sânge.
reţea de fibresăruri de calciu
periost
ţesut neted şi dur
măduva osoasă
Vă mai aduceti aminte din ce sunt alcătuite oasele noastre?
Scheletul uman este un ansamblu de oase care
ţine corpul în picioare şi îl ajută să meargă.
Periost
Măduva osoasă
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
La început, când eram în burtica mamei, corpul nostru nu conţinea oase, ci nişte cartilaje. Încă mai avem cartilaje, de exemplu în vârful nasului sau la urechi! Cu timpul, prin acumularile de calciu, cartilajele s-au transformat în oase.
Între capătul osului şi corpul acestuia există o zonă cartilaginoasă care contribuie la creşterea în lungime a osului. Pe masură ce se formează mai mult ţesut osos şi noi creştem în înalţime.
Creşterea în grosime este produsă de periost (membrana ce acoperă osul).
Este un proces foarte complicat. Până la varsta de 25 de ani procesul de formare a oaselor noastre este foarte intens. După 25 de ani, el scade în intensitate.
Dar cum cresc oasele noastre în lungime şi în grosime?
Cum ajungem de la stadiul de bebeluş la cel de om mare şi ce schimbări se petrec cu oasele noastre în acest răstimp?
V-aţi întrebat
vreodată cum
creştem noi mari?
Creşterea şi evoluţia osului
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Există 2 tipuri de celule care se găsesc în interiorul oaselor: unele care au ro lu l de formare a osulu i ( ) şi altele care iau calciul d in oase ş i î l duc în sânge ( ). Este foarte important să avem calciu şi în sânge, nu numai în oase. Fără acest calciu, muşchii nu se pot contracta iar noi nu am putea trăi.
Până la 25 de ani, osteblastele (celulele formatoare de os) sunt mult mai active decât osteoclastele. De aceea noi creştem. La maturitate, şi mai ales după 50-60 de ani, oasele nu mai cresc, şi osteoclastele sunt mult mai active, folosind rezervele de calciu din oase. De aceea, la batrâneţe apar unele boli ale oaselor cum ar fi osteoporoza.
osteoblaste
osteoclaste
Este foarte important să mâncăm produse bogate în
calciu, precum iaurt şi brânză, pentru a putea preveni
eventualele boli ale oaselor. Ţineţi minte: oasele devin
mult mai rezistente dacă le hrănim sănătos.
Să vă explic un pic procesul:
Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Descarcă jocul de pe www.abc-darulsanatatii.ro/intra-in-aventura/, secţiunea Downloads
Pe înţelesul tuturor
Măduva osoasă: ţesut ce se găseste în interiorul oaselor.Cartilaj: ţesut rezistent şi elastic, un fel de zgârci.Osteoblaste: celule osoase ce au rolul de a forma oasele.Osteoclaste: celule osoase ce iau calciul din oase şi îl duc în sânge.
Să ne jucăm şi să învăţăm!
Ce ar trebui să mănânce Dani pentru a creşte mare şi sănătos şi pentru a avea oase puternice?
Intră în aventură pe site-ul
www.abc-darulsanatatii.ro
Învaţă despre universul corpului uman,
joacă-te şi câştigă premii!
www.facebook.com/AbcDarulSanatatii
Modulul I Modulul II
Modulul III
Modulul IV
Igiena şi alimentaţiasănătoasă
Structura corpului uman
Funcţionarea corpului uman
Menţinerea sănătăţii
Publisher: Farmaciile DONA, S.C SIEPCOFAR S.A
Project Manager „ABC-Darul Sănătăţii”:
Farm. drd. Georgeta Ionică
Adresa redacţiei: Str. Şcolii nr. 7, Popeşti Leordeni,
Jud. Ilfov, tel.: 021-361.46.90, [email protected]
www.farmaciiledona.ro