Un studiu realizat de In-stitutul de Cercetare aCalitãþii Vieþii spune cãîn România peste jumã-tate din populaþie credecã un om cu problemede sãnãtate mintalã nutrebuie acceptat ca pri-eten apropiat. Prilej depoveste cu Mircea Tomacare s-a implicat în cam-pania „Ai încredere înmintea lor!”; o cam-panie care ar încerca sãschimbe un pic din ne-bunia sãnãtoºilor. Binepusã la punct pe hîrtie,campania e pînã în a-cest moment timidã, da-cã nu cvasiinexistentã.Ar trebui încheiatã îndecembrie 2007. Cu con-diþia sã ºi înceapã.

ANCA GEORGESCUgeorgescu@ftr.ro

Ideea proiectului acestuias-a nãscut dinspre beneficiarcãtre noi pentru cã noi, Agen-þia de Monitorizare a Presei, a-vem mereu o uºã deschisãcãtre grupurile vulnerabile.Sau expuse discriminãrii, înspecial prin discursul public.Pentru noi subiectul este co-municarea în spaþiul public pecare încercãm sã o asistãm ºisã o aducem cît mai aproape deagenda publicului. De fapt,încercãm sã facem aceastã co-municare mai responsabilã.Numai responsabil nu e dis-cursul public cînd e vorba deoameni cu probleme de sãnã-tate mintalã. (Mircea Toma)

Cum se manifestã iresponsa-bilitatea?Prin considerarea acestei

categorii de persoane ca fiindnonpersoane. Adicã ele nusimt, nu le doare. Prin faptulcã noi ne batem aºa: eu, minis-trul sãnãtãþii cu tine, preºedin-tele þãrii ne lovim unul pe altulfolosind drept ciomag nebunul.Victima este ciomagul. Nici peBãsescu nu l-a durut foartetare sã primeascã o sudalmãde la un adversar politic, nicipe ministru nu l-a durut.Nimeni n-a þinut cont deloc deefectul pe care forma conflictu-lui îl are asupra participantu-lui absent la pãruialã, respec-tiv o categorie de persoane decare în mod normal trebuie sãai grijã, în loc sã o stigmatizezi.Cînd spui cã Bãsescu e nebunnu-i faci rãu lui Bãsescu, ci ca-tegoriei care e împachetatã cueticheta asta.

Pachetul e bine legat ºi eti-cheta de nedezlipit?Nu sperãm atît de repede în

schimbarea comportamentului.Campania noastrã abordeazãun stereotip vechi, dintotdeau-na. Nebunii sînt scoºi din cir-cuit, nu mai avem ce face cu ei.Asta e convingerea. Mã rog, nuîi mai punem pe o plutã ca sã-itrimitem în larg, sã moarã na-tural - de unde ºi expresia «duscu pluta». Dar cercetãrile aratãcã azi cei mai mulþi oameni credcã locul potrivit e spitalul saufamilia, deci oamenii cu pro-bleme trebuie ascunºi. Nu poþischimba deodatã mentalitatea

asta. Drumul pînã la schim-barea unui comportament treceprin modificarea atitudiniii ºipînã la atitudine, treci prin per-cepþie. Deci mãcar putem ajutaoamenii sã-ºi reformuleze ima-ginea pe care o au ei despre a-ceste persoane. Asta se poateface.

Exemplul cu Bãsescu ºi Nico-lãescu e doar cel mai cunos-cut ºi evident. Da, e adevãrat, boala e

mult mai adîncã. O avem toþi,ni se întîmplã tuturor, toþi sîn-tem la fel de culpabili. ªi eu, înpublicaþia în care mai scriu caziarist, nu o datã am folosit a-tribute gen «rudotel», «elec-trozi», cînd m-am referit la per-soane pe care vroiam sã leprezint critic. Deci am comisexact acelaºi tip de eroare. Numi-am pus problema cuvintelorpînã la momentul acestei cam-panii deºi, culmea, am lucratmulþi ani ca psiholog. M-amtrezit cã, Doamne, cu cîtã sen-inãtate am fãcut greºeala asta

ºi de cîte ori. Vinovaþi sîntemtoþi. Moºtenim un stereotippentru care e nevoie de deceniica sã-l urnim, sã-l diluãm ºi sãfacem loc altei mentalitãþi.

E mai rãu la noi decît la alþii? Noi am trimis invitaþii an-

gajatorilor despre o potenþialãnouã forþã de muncã. Românianu e bîntuitã de ºomaj, dim-potrivã, iar un procent conside-rabil din oamenii cu problemede sãnãtate mintalã pot sã lu-creze ca toþi ceilalþi. Din pãcatenoi preferãm sã-i scoatem lapensie ºi sã ne temem de ei.Aºa cã o parte a campaniei seadreseazã angajatorilor ºi defapt ãsta ar fi semnul cã amreuºit sã modificãm ºi compor-tamente, nu doar percepþii. Di-mensiunea obstacolului pecare îl avem de înfruntat e vizi-bilã încã de la nivelul rãspun-sului pe care l-am primit la in-vitaþii. Au venit foarte puþini.ªi în special responsabili de ladepartamentele de resurseumane ale corporaþiilor strãi-

ne. Acolo cultura institituþio-nalã a depãsit nivelul pe care îlare angajatorul de la noi. Înstrãinãtate responsabilizareasocialã a corporaþiilor este maimare. Dar nici acolo disponi-bilitatea nu e maximã. De e-xemplu, foarte puþine com-panii sponsorizeazã acest gende campanii. Poate cîþiva pro-ducãtori de medicamente. Toþine temem sã nu ni se pãtezeimaginea dacã ne asociem cuboala, cu anormalitatea.

Te gîndeºti cã e o campanieeºuatã?Nu, cel puþin am strîns in-

formaþie pentru cercetare. Amaflat care sînt motivele invo-cate. Titlul invitaþiei era fãcutîn aºa fel încît sã atragã a-tenþia: „Nu mã-nnebuni, pa-troane!”. De forþã de muncã enevoie sigur. ªi atunci te aº-tepþi sã vinã oamenii puhoi. LaTimiºoara au venit destui, laBucureºti am trimis 15 invi-taþii, au venit trei companii.Oamenii nu riscã. «Nu mã leg

la cap.», «Nu mã risc.» Dar aºasînt toate începuturile. Ori-cum, nu pornim de la zero. Înmediul medical se ºtie cã a-proximativ o treime din sufe-rinzii de schizofrenie au de faptdoar o crizã în viaþã. ªi atît. Înschimb, poartã toatã viaþa stig-matul acelei crize. Reintegra-rea în muncã e foarte dificilãcînd celãlat aflã cã tu ai un di-agnostic care pe el îl sperie.Încã o treime din bolnavi sedescurcã bine dacã sînt luateîn calcul niºte precauþii. Sis-temul sanitar se pregãteºtepentru o formã care sã ajuteaceastã a doua treime sã sereintegreze mult mai eficient.

Cum îi convingem pe oamenicã ruºinea ºi comoditatea nufac casã bunã cu sãnãtateamintalã?Am lucrat ca terapeut ºase,

ºapte ani. Oamenii categoricnu vin uºor la psiholog cînd auo problemã, cu condiþia sã-ºi ºidea seama cã o au. Pentru astaar trebui o campanie de sinestãtãtoare. Oricum problemelesînt în relaþie directã. Dacã n-ar fi stigma, n-ar exista ruºi-nea. Eu l-aº întreba pe omulcare se gîndeºte cã ceva nu-i înregulã, dar nu merge la psi-holog de ruºine, cît timp ºi e-fort crede cã îi ia sã-ºi zugrã-veascã singur casa ºi cum ar fidacã ar chema un zugrav caresã se ocupe de tot.

Dar fetiþei tale, care are patruani ºi jumãtate, cum îi descriiun om cu astfel de probleme? Îi spun cã aºa cum pe ea o

doare burta ºi trebuie sã iamedicamente ºi vomitã ºi tre-buie sã meargã la spital sã setrateze, sînt alþii pe care nu-idoare burta, ci li se întîmplãceva în altã parte a corpului,care îi tulburã. Deci trebuie sãaducem suferinþa asta în rîn-dul tuturor celorlalte suferinþe.

Vinovaþi sîntem toþi. Moºte-nim un stereotip, iar ca sã-l ur-neºti, sã-l diluezi ºi sã faci loc al-tei mentalitãþi dureazã decenii.

12 TERAPIE INTENSIVÃ FOAIA TRANSILVANÃ ANUL 2 NR. 52 22 NOIEMBRIE 2007

27% dintre adulþii þãrilor din Uniunea Europeanã au problememintale, ele fiind responsabile pentru numãrul mare de sinucideri:58.000 de persoane decedate anual, adica de douã ori mai multe victimedecît cele provocate de accidentele rutiere. Cele mai obiºnuite pro-bleme sînt depresiile ºi stãrile de anxietate.

Se prognozeazã cã pînã în 2020 depresiile vor fi cauza principalã abolilor în lumea dezvoltatã. Exista diferenþe mari între þãrile membre UE

în ceea ce priveºte sãnãtatea mintalã a cetãþenilorlor. Rata sinuciderilor variazã de la 44 la suta de miide oameni în Lituania la 3,6 în Grecia.

Rata cheltuielilor pentru bolile mintale înregis-treazã ºi ea foarte mari diferenþe în UE: de la 13%din bugetul sãnãtãþii în Luxembourg la 2% înSlovacia.

Campania pentru integrarea socialã a per-soanelor cu probleme de sãnãtate mintalã afost lansatã în octombrie de Agenþia deMonitorizare a Presei, condusã de MirceaToma. Proiectul urmãreºte conºtientizareaopiniei publice cu privire la existenþa a350.000 de persoane cu afecþiuni mintale,din care peste jumãtate sînt perfect capabilesã lucreze. Campania se va desfãºura pînãla sfîrºitul lui decembrie ºi va cuprinde unspot radio, bannere web ºi un site cu totconþinutul informaþional al campaniei:www.mintealor.ro. Pentru realizarea proiec-tului s-a recurs la un studiu naþional care a

mãsurat fenomenul stigmatizãrii ºi discri-minãrii persoanelor cu probleme severe desãnãtate mintalã, pentru prima oarã înRomânia. Cercetarea realizatã de Institutulde Cercetare a Calitãþii Vieþii (ICCV) a rele-vat cã peste jumãtate din populaþie crede cão persoanã cu astfel de probleme nu trebuieacceptatã ca prieten apropiat, iar un pro-cent de 85% dintre intervievaþi considerã cãbolnavii mintali pot primi ajutor în rîndulfamiliei sau al prietenilor. Proiectul «Ai în-credere în mintea lor» a fost finanþat prinprogramul PHARE - Societatea Civilã ºi areun buget de 133.000 de euro.

„Ai încredere în mintea lor!”

Ordinul Asistenþilor Medicalidin România e îngrijorat devalul de xenofobie antiromâ-neascã din Italia. Sîntem în-grijoraþi de evenimentele dinItalia, deoarece acolo se aflãpeste 5.000 de asistenþi me-dicali români. Colegii noºtrilucreazã în spitale, în serviciide urgenþã sau cãmine debãtrîni. S-a creat deja un pre-cedent periculos care îipoate afecta pe toþi româniide acolo, inclusiv pe colegiinoºtri, spune Liliana Ior-dache, preºedinta OAMMR.Ea adaugã cã asistenþii medi-cali care doresc sã plece înItalia ºi nu au asigurat uncontract de muncã, ar trebuisã mai aºtepte pînã la calma-rea situaþiei. Unii dintre asis-tenþii medicali români se bu-curã de sprijin din partea co-legilor. „Eu lucrez în serviciilede urgenþã. A venit la mineun medic anestezist care mi-a spus cã ºtie cã sîntromâncã ºi cã am tot sprijinullui. Nu mã aºteptam la aºaceva. Pînã acum, cel puþin înpartea de Nord, atitudineapopulaþiei faþã de asistenþiimedicali români nu s-aschimbat. Nu ºtiu însã dacãacelaºi lucru se întîmplã înalte zone unde lucreazã co-legii mei’’, spune o asistentãmedicalã româncã. Italia estedestinaþia prioritarã a asis-tenþilor medicali care pãrã-sesc România.

Societatea Românã de Cancerorganizeazã în parteneriat cuInstitutul Oncologic „Prof.Dr. Ioan Chiricuþã” din Cluj-Napoca un ciclu de conferin-þe lunare pe teme oncologi-ce, de la prevenþie ºi depis-tare timpurie pînã la trata-ment. Conferinþele au loc însala „Ioan Muºlea” a Biblio-tecii Centrale Universitare„Lucian Blaga” de pe stradaClinicilor nr. 2 în fiecare adoua miercuri din lunã, întreorele 18.00 – 19.00. Mier-curi, 14 noiembrie 2007, afost prezentã conferinþa cutema „Cancerul tractului ge-nito-urinar”. Publicul a avutocazia nu numai sã asiste ci ºisã punã întrebãri mediculuioncolog Kacso Gabriel. Prof.dr. Nicolae Ghilezan, preºe-dintele Societãþii Române deCancer a declarat: „Sîntemdeschiºi la opiniile societãþii,vom cãuta sã rãspundem laîntrebãrile dvs. pe care leaºteptãm cît mai numeroase,dar mai ales vã aºteptãm caîmpreunã sã facem cît maimult pentru cei sãnãtoºi ca sãrãmînã sãnãtoºi, ºi sã-i aju-tãm pe cei bolnavi ºi familiilelor sã-ºi înfrunte boala ºi sã lealinãm suferinþele.” Prezen-tãrile sînt însoþite de proiec-þii. Intrarea publicului estegratuitã.

EsenþialForþã de muncã ignoratã ºi ignoranþã contraproductivã

«Nu mã-nnebuni, patroane!»

ªi eu, ca ziarist, am folosit atribute gen «rudo-tel», «electrozi», cînd m-am referit la persoanepe care vroiam sã le critic. Nu mi-am pus pro-blema cuvintelor pînã la momentul acesteicampanii deºi, culmea, am lucrat mulþi ani capsiholog. M-am trezit cã, Doamne, cu cîtã sen-inãtate am fãcut greºeala asta ºi de cîte ori.Vinovaþi sîntem toþi.

Mircea Toma

«