Pnoroc

Anglia, 1820John Nathaniel Beresford, al Saselea marchiz de Witam,

s-a uitat la intdiul lui ndscut cu adevdratd ingrijorare inochii albastru deschis. Atitudinea tdndrului era de autenticdsfidare a autoritd{ii sale, dar el nu-si spusese ultimul cuvdntin disculia pe care o purtau.

- Este hotdrarea mea! aproape a lipat Cristopher Si nu aclipit cdnd $i-a mdrturisit simldmintele de bdrbatindrdgostit. An nobila intenlie sd md insor cu ea orice arfi,a rostit cu glas hotdrat.

John a inghilit :;aliva densd care i se strdnsese pe cerulgurii. isi amintea limpetle simldmintele despre care vorbea/iul ,;uu; el in.su,yi lc trtii,ye la vdrsta lui, dar pentru asta nutrebuiu sd 'tc uburd cla lu otitudineq sa de tatd protector sineincrezdtor.

- E,sti trt:u ltitrtir. t,u ,sa te gdndeSti la un pas atdt deinsemnat prc(ut, t'it,stirttt'iu, l-a infruntat John cu duritate,insd o c'lipti ttrui ttir.:iu

'-a cdit pentru tonul pe care il./blosise. Nu a,sti pt.agitit.

- Am douitzct,i dc uni. $tiu ce vreau.John s-a gtintlit

Arunrru GtNnwlui Napoleon Si acum nu Stia t'u,t ';ti

indn1tlt, relalia care illega pe viald de fiii lui. Era c:onsticnt tlc lip,sa unei femei ineducalia bdie{ilor sdi, dar era tdrziu ltt,ntru lamentdri.

NiSte bdtai u$oare in uSd l-au smuls clin gdndurile sale.- imi pare rdu cd te intrerup, tatd, dar Cris,topher a plecat

Jurios Jbc Si nu Stiu incotro se duce.Glasul lui Arthur fiul lui cel mijlociu, l-a./dcut sd ridice

capul deodatd. Stdtea in picioare in spaliul care despdrleasalonul de bibliotecd. John a oftat lnainte sd-i rdspundd.

- Femeia aia nu poate sd il facd./bricit, sunt intru totulincredinlat, Si n-am de gdnd sd contribui la nefericirea lui, aspus cu o oarecqre Sovdiald in glas, ca Si cum cearta cuCristopher l-ar.fi afectat profund. Arthur Si Andrew cunoSteau

.fascinalia pe cqre o sim(ea Cristopher pentru vdduvaO'Sullivan, dar se abtrineau sd se amestece sau sd adopte oatitudine pro sau contra, amdnunt pentru care John le erarecunoscdtor Arthur s-a uitat gdnditor la tatdl sdu. credeacd.fratele lui nu erq cu adevdrat indrdgostit de femeie, ilzdpdcise cu figdduielile ei oferite atdt de uSor unui bdiatneexperimentat precum Cristopher Lordul Beresford a oftataddnc infatra acestui necaz suferit. Ophelia O,sullivan eracunoscutd pentrufirea ei uSuraticd. Lista de amanli de cdndrdmdsese vdduvd /usese nesfarSitd, ca Si cea a defectelor.Blestematd sd fie! Chiar el ii fusese amant cu luni in urmd,dar nu avea destul curaj ca sd-i spund.fiului lui, deSi iSiinchipuia cd acest amdnunt nu ar fi de insemndtate, crezdn-du-se Cristopher indrdgostit cum se credea. Era atdt deincdpdtrdnat, de hotdrdt si de neclintit incdt aceste insusiri ilfdceau sd ia hotdrdri grcsite. Fratele tdu se indreaptd spredezastru si nu pot sit./itc nimic ca sd-l impiedic. situalia astamd umple de o enrtrmd.fi-ustrare, a mormdit el.

Arthur a trecut pragul Si s-a indreptat cu pas hotdriltpand in locul unde stdtea tatdl sdu in picioare. S-a uitat6

Iunqrn-uAdrept la el Si a observat fngrijorarea care ii umbrea prittirea.A remarcat mandibula incordatd Si rictusul de supdrare pecare nu izbutea sd-l ascundd.

- Cristopher iSi va schimba hotdrdrea.John aJdcut un gest de surprizd auzind vorhele.fiului siru

mijlociu: la cei Saptesprezece ani ai lui, Arthttr era mult maimatur decdt intaiul ndscut. S-a uitat la silueta lui un pic,slabula Si la obrajii care incd nu-Si pierdttserd prospe{imeat'opildriei, dar se putea intrezdri deja in el bdrbatul care vatleveni in viitor.

- E surd si orb la s.faturile mele. $i nu am la indemdndlccdt ameninldri ca sd-l determin sd se mai gdndeascd.

- Dd-i timp. iSi va da seama de nesdbuinla lui ,yi se vat'ri:gandi.

John s-a gdndit cd dacd il caracteriza ceva pe Cristopherr't'tt tocmai tenacitatea de a-Si duce la capdt idealurile Si inrtt'cl moment, in ochii lui, el devenise cel mai mare duSmanrtl ,:'du.

Cristopher a Sovdit o clipd in.fala uSii de la intrare. Nut't tt incuiatd, Si acest.fapt neobiSnuit l-aJdcut sd-Si mijeascd,', lrii gdnditor. $tia cd personalul avea dupd-cuniaza liberd,tt ,\'pusese Ophelia dupd ce /dcuserd dragctste noapteatr r'r'trtd, cu pasiune Si lascivitate, dar ea nu il astepta la orartr't't'u gi din aceastd pricind a Sovdit inainte sd deschidd u;ayr ,rtl treacd pragul in penumbrd. Vestibulul.frumos era bogatttttlt xlobit cu tablouri cu reme aurite Si vaze chinezesti de ot'rrlttttrc incalculabild; mai eraLt un suport pentru umbreleyt rrrt t'uie4 amdndoud goale. A observat uSile inchise careIrtr r'tttt uccesul in salon Si bibliotecd. $i-a ldsat umbrela Sit ttl,tt u{dtate in cuier Si mdnuSile din piele pe mttsa dint ''ttiltttl, l6nga alte mdnuSi din piele, mai luxoase decdt aleIrtt rttttdnunt care l-a./dcut sd se intrebe cui apar{ineau dar

7

,Lrunrru GtttBwa uitat asta de indatd. Discu(ia avutd cu tatdl lui il tulburasefoarte mult si simlea nevoia sd audd vorbele drdgdstoaseale Opheliei, sd se bucure de zdmbetul cald pe care i_l qfereaea cu drdgdldsenie. ii adora gura, ar putea sd o sdrute oreintrcgi. Cum indrdznea pdrintele lui sd-i pund la indoialdsimldmintele? o iubea! $i din aceastd pricind inaltd nu aveade gdnd sd ingdduie ca niSte prejudecdli absurde sd_idespartd, chiar dacd ameninlarea de a fi dezmoStenit tiotdrna deasupra capului ca o spadd asculitd, cdci marchizulnu ameninla tn van. Dar lui nu-i pdsa, dreptul intdiuluindscut putea sd se ducd dracului. Nu ii lipsea puterea de aincerca sd cdstige existenla pentru amdndoi si chiar dacd, lainceput, nu va putea sd-i ofere Opheliei luxul cu care eraobisnuitd, iubirea pe care i-o purta vafi mai mult decdt deajuns. O secundd mai tdrziu, Cristopher a rdmas lintuitlocului, gata sd urce prima treaptd spre etajul superiorAuzea glasul ei dulce, dar cu cine vorbea? Fdrd indoiald, nucu el, cdci Ophelia nu Stia cd avea de gdnd s-o viziteze dupd_amiaza. Cdnd a auzit rdsul unui bdrbat, inima i s_a oprit lnpiept, .fiindcd acesta tocmai ii pomenise numele. IarCristopher aficut ceea ce un domn nu arfoce niciotlatd, aasc'ultat in tntuneric, ca Si cum ar.fifost un rdufdcdtor.

Minutele care au urmqt au devenit agonice tlin pricinadurerii, afuriei Si a dezamdgirii. Cristopher a o/iat adanc Sia inchis ochii inainte de a lua o hotdrdre care avea sd-ischimbe sensul existenfei. S-a intors Si a ieSit din casd;trebuia sd.facd rost de o armd Si sd rdzbune o jignire.

Sunt un soi aparte de birbat, care nu are nevoie sdrosteascd anumite vorbe pentru ca o femeie s[-gi dea seamace simte pentru ea.

CRI STOPHER GEORGE BERESFORD

PenrEA iNrTArw.uttlvt Hen, AxGLIA

,Arutrru GrNrvn,

Pqlatul Westminster I g3 0Cristopher George Beresford il privea pe Robert

Jenkinsonr fErI sd clipeascd. Documentele pe care i leinmdnase erau prea insemnate gi poate de aceea Robert aveachipul umbrit de ingri.jorare.- Daci semniturile astea sunt autentice, ne confruntdm

cu o problemd de o anvergurd imens5. Robert a fEcut cdlivapagi care l-au dus, firI si-gi dea seama, spre biroul s5u. Estenecesar sd fie convocati de urgenfd o gedinli cu caracterurgent cu Arthur Wellesley2 .

Cristopher a incl nat ugor din cap. prieten ia careii lega peRobert qi pe John, tatdl lui, fusese

""u "ur"il determinase sdii ceard ajutorul. De c6nd vdrul surorii sale vitrege, Aurora,1 1,1I.r"

hdrtiile din Spania, abia dacd mai putuse siooarTna.

- \,bi cere sd fie urmdrit un posibil spion francez,i_a spusdeodatS pe un ton stdp,nit. Individur avea documenteleasupra sa' Un prieten ar fam,iei mele re-a recuperat in oraqulspaniol C6rdoba.

Robert s-a agezat pe fotoliul moale, capitonat.- Nu m-ar deranja deloc sd fie inl[turat monarhul spaniol,

I

rirn-rrinistru al Regatului Unit de la g iuniel

-ministru al Regatului Unit de la22 ianuarien.a. )

l0

1

Iwr;re-uAa rostit cu glas hot[rdt, dar sunt oameni politici englezi careconspir[ pentru aface acest lucru realitate gi asta ne poateduce la un conflict de interese cu aliatul nostru.

Cristopher s-a gdndit un moment la vorbele contelui deLiverpool. Dacd spaniolii descopereau c[ nobili engleziconspirau in Spania ca s6-1 dea jos pe regele Fernando,relafia dintre cele doud [dri ar putea sd se rup[ qi sd devindfoarte fragrldpentru viitoare alianle. Angliei ii convenea simen(in[ pactele gi acordurile cu Coroana spaniol[, dar totulse putea duce de rdpd dacd susfin[torii lui Carlos igi atingeauscopul: sd-l inliture pe Fernando. in luna mai a aceluiaqi an,regele Spaniei publicase Sanc(iunea Pragmaticd, ce anulaLegea Salicd gi le ingdduia femeilor sd acceadd la tronulspaniol, in absenla mogtenitorilor b[iefi. Decretul fuseseaprobat mai int6i in 1789, dar nu se promulgase niciodatdoficial pind la dataaceasta. Pricina era foarte limpede, MariaCristina de Bourbon, apatra sofie a lui Fernando, ?i ddruiseo fiicd, Isabel, gi prin naqterea fetitei, Carlos Maria Isidro deBourbon fusese indepdrtat pe linia de succesiune de la tron,dar apostolicii continuau sI sprijine drepturile de succesiuneale lui Carlos in detrimentul infantei Isabel, consider0ndilegald Sancfiunea Pragmatici. insi cel mai ingrijor[tordintre toate era faptul cI incepeau s[ conspire in favoarealui Carlos 9i sd oblind rentltate multrumitoare.

- Crede{i cu putin(5 s[ ia carliqtii armele impotrivaregelui Fernando?

intrebarea lui Cristopher l-a frcut pe Robert sd ilpriveascd drept in fa15.

- Spania incd se resimte dupd conflictul armat pe carel-a avut cu Fran(a cu ani in urm6, in niciun caz nu esteinteresati de o noud disputd intre sustindtorii lui Fernando gi

cei ai lui Carlos, a rdspuns Robert in timp ce gi-a plecatprivirca ca sI examineze documentele.

ll

,4arcnz GeNrw

Cristopher, trebuie sd ddm de ei.

Intorce

- Dacdorn*I.^_ e__, obili implicafi, a comentat- Dar trebuie s_o facem din Spania. Acolo avem destuiagenli care sd le ia urma conspiratorilor, dar ne trebuie unconducltor de echip5. t,-u p.iuit pdtrunzdtor. in cAtevasdptdm6ni vei pleca spre C6rdoba.Cristopher a refuzat categoric sd indeplineascd poruncaprimita.

- Nu sunt calificat ca s6 duc la bun sfdrqit aceastdmisiune, a spus.De c6te ori se gdndea sd cdlitoreascd in Spania, i se ficeapirul mdciucd.- A trecut prea multi vreme, sunt congtient de asta, arlspuns Robert. Dar ai leg5turi iiatetti cu spaniolii qi astapoate fi in folosul nostru. Vei putea sI te migti cu ugurinfdprintre ei fird sd trezegti Uanuieti.cristopher a idicat o sprAncean d, auzind comentariur.Dacd impdrtdgea ceva cu spaniorii, era aversiunea reciproc,pe care gi-o nutreau.

eAurora locuiegte in Miilaga,frdfeqti de care po_"n11i

mea acolo ar stdrni banuieli.

s - a intrebat dac r n ica r, i r"h, l-::XTlJ; :jXf ;:lHf :,#sI se deplaseze prin C6rdoba Are ,aa"u de bdnuit.- Ai fost cel mai bun agent al Coroanei..., a continuatcontele in dorin{a sa de a incerca sd_l convin gd,, dart0ndrull-a intrerupt.- Imi lipsegte antrenamenful, a precizat el.$i era adevdrat. Dupi ce, cu aoi

"ri i, urmd, implinisedoudzeci gi opt, incetase sd mai lucreze sub comanda luiRobert. Sd fre mogtenitorul de la Wtritu_ Hall fusese12

Iweyrn-*tAhotdrdtor. Cristopher nu qtia cd John Beresford, tatil lui erain spatele acestui fapt. Marchizul nu putea ingldui ca intAiulsdu ndscut sd fie in continuare amestecat in misiuni riscantecare puteau pune in primejdie obliga[ia sa ca mogtenitorWhitam.

- Pofi sd te antrenezi din nou, a st5ruit Robert cuincdpdfinare. Cristopher l-a privit in fate. Dacd doregti, voivorbi cu John despre asta. Poate ne oferi o alternativd decare sd {inem seama.

,,Cu tatdl lui? Robert avea de gAnd sI vorbeascd cumarchizul de Whitam?" s-a intrebat gi imediat a gtiut cdtrebuia si-l tini se p[rintele sdu deoparte; nu putea ingiduisd se amestece in treburile lui, fie ele de stat sau nu.

- Nu va fi nevoie, i-a spus brusc. intr-o fracfiune desecund[ pe hotdrdse sd-gi reia munca de agent. Voi cdldtoriin Spania cdnd va fi nevoie qi voi ingtiinla Coroana inlegdturl cu conspiratorii, chiar daci va trebui s-o fac dinRonda, a addugat. Lady Penword are acolo o fermd, cred cdpot s[ profit de tArgurile de vite care au loc in sudul Spaniei.

Lui Robert i-a pl[cut sugestia. Sd se foloseascd det6rgurile de vite i s-a pdrut foarte interesant. Ar putea sdtreac[ drept cumpilrdtor, fird sI stArneasc[ blnuieli.

- Spania trebuie sd fie o fard frumoas[ pentru cineva careo viziteazd, prima oard.

Cristopher nu putea fi mai in dezacord.-Am mai fost acolo in urmd cu mulli ani.El gi fratele lui, Andrew cdl[toriserd p0ni laMiiaga ca

s-o aduci pe Aurora in Anglia, la cerea tatilui lor, caretocmai suferise un infarct. Iar amintirea a redevenitdureroasl ca odinioard, nu pentru cdaveao sord pe jumdtatespanioloaicd, ci din pricina intdmpldrilor care avuseserd caurrnare o fiicd nelegitimS. John Nathaniel Beresford igi

13

Arutnz GsNswIisase inAnglis[ meargd sdOclati rirr.o ^o *x*^--r .,

Iwn;rn-uAoragul sudic Granada.

Cristopher aintdrziat cAteva secunde pdn[ sd rdspundd.

- A$a este, a rostit cu un fir de glas. Amintirile ii ldsaserdinima expusd sim(dmintelor de abandon pe care nu izbutises[ le dep[qeascd, nici cu v6rsta, nici cu tdcerea. Tata adorilocul acela gi nu izbutesc sd infeleg pricina. ,,$i de aceea euurdsc p[mAntul ila", gi-a spus. Robert a r6mas gdndindu-sela vorbele lui disprefuitoare. Spania este un iad potrivit doarpentru nesibuili, a incheiat Cristopher.

$tia ci vorbele lui sunaserd.prea dur dar nu s-a corectat.- Chiar dacd serveqte planurilor noastre, i-a spus Robert,

gederea ta acolo nu va da de bdnuit. Vei putea sd te migtiprintre prieteni qi si afli p6nd unde merg interesele unornobili englezi care au hotdrit sd strdngd legdturile financiarecu afacerigti spanioli.

Richard Moore, conte de Cray era cel care il ingrijora celmai mult pe Robert. Era un birbat foarte influent gi puterniciar Cristopher s-a intrebat ce interes putea avea Moore inconspiraJia spaniold ca sd se alieze cu bonapartiqtii. in plus,lista dat[ de Brandon McGregor conJinea numele mai multorspanioli influen{i, printre care Carlos de Lucena, consilieral secretarului de stat spaniol; de asemena pe cel al luiAdolphe Basile, un important armator francez, qi pe cel albaronului Claude Benoit.

- CAnd trebuie sd plec?

Cina de la Whitam Hall s-a dovedit stinjenitoare giincordatd, ca de obicei. Andrew se strdduia ca discu{ia sd nucadi in acelagi mutism de fiecare zi dar era in zadat Privirilepe care gi le adresau John gi Cristopher era foarte grditoare.Arthur rdmAnea intr-o tdcerea suspectd; dintre cei trei frafi,el era cel care ayea cea mai bund stare de spirit, abia dacd sesupdra din ceva gi igi pdstra atitudinea senin6, frrd s5-qi

l5

Odati ajuns pe pdmdnt ibenc Ar dupd mai multe luptesdngeroase, a fost rdnit grav in ujtauu de la Ba,6n, in careaproape gi-a pierdut viafa, dar in timpul ..";;;;;i ;cunoscut o spanioloaici de care s_a inJrlgostit i."n_d.Iubirea pentru ea l-a fEcut si luptecu invergunare ca sd serefac,' O iubea intr-atdtinc,t s-a g6nd; chiar si abandonezetotul, inctusiv ceea ce ldsase h A;ii;, pe fiii lui.Cristopher cres:u:e^ fbra mamali cu indiferenfa tatdluifafd de el ei de cei doi frafi mai _i.irilriii;;;;;,;;;;dupd dragostea unei remei

""* ; ii;.efuise indeajuns cas5-qi lege viafa de ^a

lui, fiindci,'in cele din urmd,spanioloaica nu l_a insofit la intoarcerea in Anglia. $iranchiuna a inceput sd i se nascl in ,rfl.t pentru abandonul,indiferen{a gi uitarea tatdlui.Marchiz

dupd ce s-amigcdtoare,schimbat inde cltre Inso fiic,, o bastardd blestematd! John Nathaniel Beresfordiegise din izolarea sa, in care se menfinuse de bunlvoie,nesocotind faptul cd fiii lui aveau nevoie de el.De atunci, relafia her giimbunltd{ise indeajuns cu poli

dacd qi cu dispref rece. i lui nuuite cd o femeie intervenisetat{ll lor, ci il transformase in

pe care

de familie. Cristopher ii uraJohn departe de familia lui,acum trebuia sd se intoarcl in

- $tiu cd'tatdrdumitare petrece vreme inderungatd vara in14

Anurzz GeNpwpiardd cumpltul, infamiliale.

Iunr$re-uAcarmenr din Granada, impreund cu soful ei Justin gi copiiilor.

- CuAurora mereu sunt probleme, a rdspuns Cristopherpe un ton detagat.

incruntarea lui l-a frcut pe John sd ridice o sprinceand. Ise p6rea de neinfeles pdrerea dur[ pe care o avea int6iul luindscut despre sora sa Aurora qi despre spanioli in general.

- Cristopher nu a trecut, cred, peste faptul c[ surioaranoastr[ s-a mdritat cu cel mai bun prieten al lui, a spusdeodatdAndrew, cu scopul de a-l stinjeni, dar frrd succes.

Era limpede c6 fratele lui mai mare avea ghea([ in vene.Cristopher a recunoscut in sinea lui c[ Andrew avea

dreptate. Cel mai bun prieten al lui, Justin Clayton Penworddevenise un laq de cflnd pusese ochii pe sora lui. $i dupdnuntd starea de prosteal[ in care se afla nu se imbun6t[(isecituqi de pufin. Continua s[ fie c[lelugul ei. Oare tofi b[rbafiise prosteau cdnd se insurau? ,,Nu cAnd se insurau, cAnd seindrdgosteau", $i-o spus, dar el nu va ingddui ca unsim{Emdnt atAt de ddundtor s[ se nasci in pieptul sdu. Niciofemeie nu-l merita, Cristopher gtia mai bine decit oricine.

John il privea in continuare fix. Atitudinea lui distantd 9irece il ingrijora mult. De cdnd se crezuse indr[gostit deOphelia O'sullivan nu mai avusese nicio rela(ie cu altdfemeie gi asta il nedumerea. Avea aproape treizeci de ani giniciun interes s[-qi intemeieze o familie gi s[ aibd unmoqtenitor care sd-i ducd succesiunea mai departe. Vremede ani s-a intrebat ce i-o fi spus ea de se intorsese hotlrAt sdfacd rost de-o armd. Veselia ii fusese inlocuiti de nevoia derdzbunare care inc[ ii dddea fiori pe qira spindrii. Cristopherse transformase dintr-un bdiat plin de via{d gi bucurie intr-unb[rbat inchis in el. Dispre{ul pe care il oglindeau ochii lui

- Cildtoria la Londra a fost mulfumitoar e? l_aintrebatJohn pe Cristopher-in vreme ce igi ducea labuzepaharul cuvin rogu' incercdrile l_ui de u in."p"-o conversatie de celemai multe ori erau zdddmicite de atitudineu lrt*rrlg*ia uint6iului sdu ndscut.

- Trebuie si md intorc in cdteva zile.John a clipit de cdteva ori auzindvestea. Cristopher ar fiputut sd dea ldmuriri mai amdnunfite, dar continuu ,e-r"poarte cu deosebitd rdceald- Blnuiesc cI vei putea

Martin din portul Dover. Andr e domniqoara

lT, f-oarte irt"r"*t, de rdspunsut lui. Laird r"d:lXl1.t:i;s6mbita viitoare, a_ continuat John, are de gAnd sd o ia laRuthvencastle. Va fi musafira lui in urmatoarele sdptdmAni.Cristopher $i_a ascultat tatdl fdrlt sd facd, niciuncomentariu. Nu putea sd refuze sE o ia p. Oo_riqou;;Martin, artfel tatdr rui ar putea s5 b'nuiasc[ adevdraterepricini ale intoarcerii ra Londra iar er Jo..u ca revenirea saca agent al Coroanei sd rdmdn5 secretd, ca gi rapoart.t. ginumele posibililor conspiratori.. Nu am nicio problemd sd iau pachetul 9i s5_l duc undetrebuie' De obicei sunt destul de eficient in asemenea soi deinsdrcindri, a rdspuns pragmatic.Andrew a fluierat inainte de a_gi duce la gurd o bucati defripturd' Amestecat-o neincet,na ,a-qi ;riveascd fratere mai

pe farfurie,zitatea.u un pachet?

maldrein furculi1,, sau vei avea o problem' r..nS'J':::Din fericire, Aurora nu se afla la Whitam Hall, ci in a sat6

I Locuin!6 izolatd cu turn, cu pepinieri, inconjuratd de un zid (n.a.)

t7

,4aurru GpNBw Iwr;rn-*tAaventurd nemaipomenitS. Avea ocazia sd cunoascd o tard ur6tide cdtre francezi, dar care ei ii st6rnea multd curiozitate, degi aregretat,prej de o clip6, minciuna pe care i-o spusese tatllui eica s-o lase sI plece; o chinuia, pentru cd niciodatd nu il minfisein mod deliberat. Jean Michel Martin credea cu tdrie cd se aflain drum spre C6rdoba, ca sd-gi viziteze bunicul matern, peGin6s de Lucena. Dar ea schimbase toate planurile gi, odatdajunsi in Paris, a putut sd schimbe ruta gi s6-gi continuecilStoria in Anglia. Sd glseascd un bilet pe Sfdnta Elena nufusese greu, dar scump da. Aproape igi epuizase resurselebdnegti pe care le avea dar nu ii pdrea rdu, avea s[-gi vaddprietena de suflet! Cu toate acestea, cind vaporul a ajuns inport, persoanacare o agtepta nu era Marina, ci un englez infepatgi arogant care a fEcut-o sd regrete pomirea de a cdlitorisingur[ intr-o {ard strdind gi despre care auzise o infinitate depovegti ingrozitoare.

Cristopher era furibund. Niciodatd in via{a lui nu sesim(ise atit de supdrat gi furios pe o femeie - s-a corectat -nu femeie, viper[ veninoasi. $i-a intors privirea reci sprepersoana care il scotea din sdrite cu fiecare vorbd care iiiegea din gur6. Cum putuse sI accepte cu supunere sd o iadin Dover ca s-o ducd la Whitam Hall? Ei bine, pentru cdfusese singurul care era disponibil qi, in plus, avea derezolvat nigte treburi insemnate pe care nu putea sd leamdne, dar, chiar in momenful in care femeia aaflat cd nu seduceau direct la intilnirea cu Marina, ci in tumultuosul oragLondra, iqi ardtase firea peste mdsurd de rdzboinic[.Caracterul acela spaniolesc indisciplinat il deranja foartemult, iar ostilitatea cu care il privea il inverguna.

intoarcerea la Whitam Hall se dovedea prea lungi. AgataMartin s-a uitat cu dugm6nie la englezul infepat care o luase

t9

cind se uita la femei ii dddea -"ft a. ganait, i.. ptirafional. At6ta indiferenfd era de neexplicat. Nicio femeienu il tulbura cAtugi de pufin, nici nu-i trezea interesulmasculin gi erau multe cele care incercaserd ldrd succes.John a ldsat ochii in farfurie gi a incercat sd se concentrezeasupra cinei, cu un nod apdsdtor in stomac. igi iubea nrl Oa.Cristopher nu-i ingdduia sd ajungl p6nd la el.

)4

in fut, pldcerii neagteptate pezd, maind,. Ancorau in portul

a. Drumul de la Le Hawe fusesegreu' Marea se dovedise agitatr in timpul zilerorde navigaregi majoritatea pasagerilor suferiserr urmdrile, dar asta nu acontribuit la micaorarea stdrii ei de bine, chiar dacd se sim{eaistovitd. $i-a pus ochii.intuneca{i pe pasagerii care ," up.opiuude balustrada de la tribord

"u .a p.irr"ascd f69ia de pdmdnt

englezesc ce se zlrea in depdrtare. Cdteva femei igi lineaupilariile voluminoase cu amAndoui mAinile, temdto are cdy6ntul le va smulge din acele cu care erau prinse gi le va aruncain mare, unde se vor pierde dar nu dldeau atenfie poalelor careli se.umflau injurul picioarelor, pdr0nd cd in orice moment igivor lua zborul l[s6nd la vedere rufrria de corp. Agatasi

" i"t".,

atenfia c,,.e Anglia , care eratot mar aproape. Era nerdbddtoares-o_imbrdfigeze pe prietena ei Marina qi sd_i povesteascd omullime de lucruri. Fusese o adevrrati surprize sd primeascdscrisoarea ei, in care o ingtiinfa ci se clsitorise cu un scotriangi c[ locuia la capItul lumii, dar Agatei totul i se pdrea ot8

Anurrn GBNpvzdin port ca s-o insofeascl in cdldtoria cdtre portsmouth. Eracontrariul a ceea ce trebuia sd fie un domn, cdci se pufta caun om al cavemelor, morocinos, iritabil gi de o arogintrdfrrdmargini. in sorisoarea pe care i-o trimisese prietena Marinanu se spunea cine urrna s_o ducl p6n6 la ea. Odiseea ei de amerge de la paris p6nd in Anglia fusese ingrozitor deobositoare qi simlea o nevoie uriagd sd se scufunde intr_obaie caldd vreme de ceasuri. Oasele o dureau gi mugchii iierau in{epeni{i; traversarea cu vaporul se dovedise oexperienf5 pe care nu dorea s_o mai repete. Din nou gi_atrecut privirea intunecati peste chipul bdrbaturui, peste ochiilui precum cerul, carc ardtato strElucire dispreguitoare ce atulburat-o de tot. Avea buzele fine stranse intr-o rinie careardta nepldcerea ce il stdpdnea gi un rictus de plictiseald, cagi cum nu ar fi putut sd ?ndure prezenfaei in trlsura strAmtd;dar era tocmai ce simfea gi ea.

Iwr;rn-uAghefarul cel mai dur 9i mai rece dintre tofi. Salutul trufag peoare i l-a acordat domnul'Beresford de indatd ce-a pus ochiipe ea a frcut-o sd se simtd ca ultimul om gi, ca gi cum asta nuar fi fost de ajuns, o purtase prin Londra de parci ar fi fost unbagaj st6njenitor. Agata putea sd treacd peste asta, dar ceea ce

umpluse paharul antipatiei era cd pe drum, pierduse valizaincare se afla darul pentru Marina, ca gi lucruri personale de ovaloare incalculabild gi pulinii bani care ii rdmineau. Nu qtiacdnd o pierduse dar intr-una dintre opririle pe care le-au fdcutca sd rezolve el niqte treburi intr-unul dintre cele mai sdracecartiere din Londra, a vdntt cd mica valizd dispdruse. Lainceput lord Beresfordarefuzat s[ o caute, argument0nd ci vafi cu neputin!5 s-o recupereze, c[ poate cdzuse pe drum saufusese furatd de ho{i dar pdnd la urm[ a acceptat sI facddrumul inapoi, in incercarea de a da de ea.

Lord Beresford nu diduse importan{d pierderii dar Agatada. El nu putea sd-gi inchipuie nenorocirea pe care opresupunea pierderea aceasta. Totuqi, chiar dac[ pierduserdmultd vreme intorcdndu-se in fiecare dintre locurile vizitate,valiza nu a ap5rut. Agatei ii venea sd plingi din pricinapierderii dar qi-a frcut curaj ca s[ se stdp6neasc5. S-a folositde sup[rare ca de un aliat pentru ca el sd nu vadd cAt deaddnc afectatd se sim(ea.

- Asta a fost un comentariu dintre cele mai grosolane,venind din partea unui presupts domn englez, i-a spusindureratd qi pe un ton exagerat.

Cristopher a bombdnit din nou in sinea lui. Uitasenum5rul de plAngeri pe care le primise de-a lungul vremiipetrecute impreund gi s-a temut cd nu se va putea st[pdnidacd tdndra va continua cu atitudinea aceea ofensiv5. Nuputea s[ mai piardd vreme ciutAnd o geant[ pe care ea opierduse din neatenJie. Londra era un ora$ prea mare iarinfractorii umblau in largul lor cdutdnd victime ugoare.

21

ARrE:tzT GtNrw Iwryrr-uAnunAnd la ei pentru multS vreme, altminteri va sflirgi prinrr-i suci gdtul. Daci Brandon gi Marina vor intdrzia si vinds-o ia, o va arunca in mare, inapoi in Spania sau in Fran(a,tlar a continuat s-o priveascd pe furig, ca in ultimele patru,,ro. in ciuda acelui miros aparte trebuia sd admitd cd eratlcstul de interesant5, chiar daci intratabil5. Avea cei maincgri ochi pe care ii vdzuse vreodat[, intr-atdt de negri incAtnLr era in stare s[ deosebeascd pupilele de iris qi flceau uncontrast foarte ciudat cu pdrul, atdt de blond incdt pdrea derrrgint topit, moqtenire fdr[ indoiald de la tat[l francez. Erapu(in mai inaltd dec6t cele mai multe fete spaniole dar chiar

5i aga pdrea micufd, bine propo(ionat6; fteardzboinicd gilbcul din ochi trebuie sd fi fost mogtenire din partea mameispanioloaice. Hispanicii dovediserd vreme de veacuri cItriiau prin gi pentru a cuceri lumea, chiar de-ar pieri inincercare. Iar el ii ura! Orgoliul gi pornirea aceea care iim6na de cele mai multe ori spre dezastru. $i datoritd acesteireguli, domniqoara Martin, fiind pe jumitate spanioloaicd,era inclusd in aversiunea lui.

$i-a fixat din nou privirea pe peisaj, dar s-a g6ndit maibine, se va preface cI doarme, a$a nu va mai trebui sd ascultenicio vorbd a... S-a mustrat. El era un domn, nu putea s6-iplSteascd cu aceeagi monedl a insultei. Deqi credea ciizbutise sd-i inchid[ gura pentru restul drumului gi in pluscur0nd vor ajunge la Whitam Hall. A oftat gi gi-a aplecatcapul pdni l-arezemat de peretele trdsurii, gi-a pus pdlSria pefa(E 9i a inchis ochii.

O impuqc[turd l-a ficut si tresard. A deschis ochiidezorientat qi a vdzut ingrozit cd adormise cu adevdrat.Trisura se oprise, iar fata dispdruse de pe locul ei ca si facd"...Dumnezeu qtia ce! $i-a cdutat pistolul in hain6. Mereu il luacu el c6nd cilStorea, fiindcd drumurile erau pline derdufrcitori, dar a observat stupefiat c[ nu-l avea. A atzit altd

23

4 .)rcpr d va putea si se intoarcd s_o. Nu i_a- fi inghif n#rlu"u

aceastd intenfie; mai

- Predispozisia de a te pune in evidenfd continud sd mIsurprindi, mai cu rdumitale, i-u ,arpur"rlmd

cd md deranje azd pdnd' 9i -i'o,uiAgata a scos o exclama{ie de surprizd. Comentariulfusese culmea grosoldniei. Ni

- Niciodatd n_ar trebui sE spui a$a ceva unei doamne.Cristopher s_a uitat in stdnga gi_n Ar"uptr, ca gi cum ar ficdutat ceva. ingustimea treslurii ;;;l;;::r::,"y::- _exagerat. rr@Durrr taaea ca gestul sd pard- O doamnd! Unde? Unde este?

_ Agata qi-a inibugit o,,r+^ -^__cristopher g..r;.0 . 1'lta neruginati.-NEr -ri mai ,ti:'il:""'

ostilita ugurat auzind_o, ceea ce a sporit- Dumnezeu existl!vorbele' rostite spre tavanul trdsurii, au ficut ca tdcercacare a urmat sA devjnl. jnlbugitoare, dar niciunul dintre einu a dat inapoi in atitudinea l;i rd;;lce.

a lui. intotdeauna gtiuseinsulta primitd ar fi fost

a atotgtiutoare il scotea din22 na ca micufa vrljitoare sI nu

-

Anurru GnNewimpugclturd gi cai care plgi a inceput sd deschidi trdsurii dar chier canrt ^,,-o^ni^i^-'l -^ r-^ - r v

Iwr;rr-*tApentru cd altfel nu-gi explica schimbarea pdrerii in privin(ainfr(iglrii fetei.

- Pentru cd dumneata dormeai, mi-am permis sd-(ifolosesc arma qi sd ii infrunt pe r[uflcltori. Vizitiul a fost demare ajutor, de bund seamd. AmAndoi tilharii au fugitinsp[iminta[i,pdcat c[ unul dintre ei, drept rlzbunare, a trasasupra tr[surii qi te-a nimerit pe dumneata.Ea continua sd seocupe de ran[. Vizitiul s-a dus dup5 ajutor, cred cI nu va maiintirziamult. S-a speriat destul de rdu cAnd te-a vdnlit intinsla pdmAnt ca un pre$. Cristopher era suplrat. Adormise gi nuigi d[duse seama de primejdia reprezentatd de atacatori.intr-adevdr igi pierdea iscusinJa gi ruginea l-a fEcut sd fie gimai brutal. A incercat s[ se ridice, dar mdna ei l-a oprit finin-du-l la pdmdnt. Nu te migca.

- N-am sd stau intins aici. S[ ne intoarcem la WhitamHall gi md va vedea doctorul Harry. Daci te las sd continuipo{i s6-mi provoci gi alte rlni in plus fafl de cele pe caredeja le am, pe ling[ un rdu ireversibil, a addugat.

Agata a r0s cu glas melodios auzindu-i vorbele, darCristopher a stat cuminte sub m6na ei.

- Te ingrijeqte deja un medic. Cristopher s-a uitat intr-oparte gi-ntr-alta, dar nu.avdzttt niciun bdrbat. Ea a in(eles deindatS. Surpriz[! El a oftat sim{indu-se din nou injunghiat.Fac o treabd bun5.

- Femeile nu pot fi medici, nu sunt in stare de aga ceva.Vorbele lui au flcut-o pe Agata sd se opreasci. $i-a

indreptat trufaq[ umerii, dar nu i-a rdspuns cum se agtepta el.inlep6tura o duruse cu adevdrat, insd a reuqit sd sestdpAneascd, spre marea sa satisfacfie.

- Glontrul nu a atins niciun organ vital, totugi trebuie sIscot agchiile gi parte din {esutul care a pdtruns odatl cuglonful. Acum ili acord doar primul ajutor, cdnd vom ajungeIa...

piciorul pe treaptl, sticlasimfit o durere ascufitd incapul i s-a izbit brusc de ramcum haina albastrl i se pdta de s6nge la indlfimeaomoplatului; era ca gi cum un c.rbune incins i-ar fi intrat incarne gi ar arde-o. A simtrit o ugoarl amefeal[ gi chiar dacd, aizbutit sd se find de clanfd, a cdzutla pamant cu un sunet surd.

A deschis ochii gi a privit cerul albastru. pentru o clipl s_asimtrit confuz. Arsura de la umrr , frceasr injure gi atunci afost congtient cd nigte m6ini se migcau pe er. oare voia sd-lomoare? Ea il impugcase? Cu o migcare bruscd, i_a oprit mlnain momentul in care il iryunghia din nou dar nu a putut sdopreascd un geamdt care i_aiegit din g0tul uscat.- Ajunge! DacI voiai sI mi o-o.i, ar fi trebuit s_o facicdnd eram incd in nesimfire, i_a spus. Lasd incet culitul lbssauam sd-fi rup mdna.

.Agata s-a oprit un moment auzindu_i vorbele gi deodatlochii i-au cdzutpe cufit, neinfelegdnd. O clipd dupd aceea azambit gi cristopher a inchis o.iii din pricina durerii carei-a strdpuns mdruntaiele. chipul tinerei se transformasecomplet, datoritd zdmbetului; per"uun inger, nu un demonbdtdug.

- - incerc sd-fi scot glonfur din umir cu cufitur. S_a uitat rael gi a continuat sd-r ldmureascd. Ne-au atacatdoi bandifi,dar nu trebuie sd te ingrijo rezi, noidoi le_am dat ce meritau.Cristopher,.a oftat din nou.- Noi...? a incercat sd intrebe.

. Ea a zdnbit iar gi el a putut sd_i vadd girul de dinfi albi 9idesdvdrgili' Soarele arunca reflexe aurii in prrul ei brondciufulit. FdrI indoiald, lovitura la capii incefogase gAndirea24

25

,4ntorru GzNrvB- Whitam Hall, a spus el fErd sd_qi desprindd p^,ir-." d.

pe chipul ei.

- CAnd vom ajunge acas[, voi coase rana qi o voi bandaja.Cristopher a dat din cap doar, cdci se simfea pulin ameit.- Ce mi-ai dat? aintrebat_o deodatd.Agata l-a privit surprinsd.- Cum \i-ai dat seama?El a cldtinat din cap neincrezdtor. Gustul rAnced gi pdstos

din guri era o dovadd limpede c[ ii ddduse un tonic ca sd-ialine durerea gi sd-l adoarm[.

- Ndddjduiesc c[ nu e cianurd, a spus pe un ton sarcastic.Ea a plesciit din limbd, nevenindu-i sr creadd vorbere lui.

Englezul era chiar insuportabil. ii salva via(a 9i el iimulqumea cu insulte. Agtepta momentul si i_o ptateasca.

- Mi jigneqti, l-a mustrat acri. Niciun pacient de_al meunu s-a pl6ns pdn[ acum de ingrijiirile mele. El a gemut iardgidin pricina durerii provocate de degetul ei ap[sal pe ,unu dela umdr. fi-am dat pufin laudanum.

,,De ce simt nevoia s-o intdrdt?,,, s_a intrebat qi a qtiut deindatd r[spunsul, chiar dacd nu voia sd-l recunour.a, r ,.pirea de necrezut cd ea ii speriase pe atacatori in weme ceel dormea ca un prunc. Lovitura suferitd de mdndria lui eraprea mare ca si-qi fini gura inchisd.

- Nu cred nicio clip6 cd ai pierdut prilejul sI md faci sdplStesc pentru lipsa mea de cavaleri.-, .u sd te citez.

Agata a oftat,jignitd p6nd in mdduva oaselor. Ea seardtase iritatd, gi obositd, e adevirat, dar englezal nu trebuiasd-i rdspundd cu bruschete qi exces de egocentrism.

- O recompensd meritatd pentru o purtare grosoland, i_aspus ea trufaqa.

Unele vorbe ale lui incd o dureau.- Fdrd indoiall, vorbegte bl0nde{ea intruchipati, a replicat

Cristopher, dar frrd,intenfia s-o supere.26

Iunnsrn-tvtASe simlea cam ame{it gi a gtiut cd multe dintre vorbele

care ii iegeau pe gurd se datorau laudanumului.- Aveam pricinile mele sd md simt iritatd, i-a mdrturisit.

A fost o dezamdgire cd prietena Marina nu a venit sd md iadin port. Nu dorm de mai bine de trei zile; nici nu-!i inchipuicAt de riu se pot imboln[vi oamenii pe mare cAnd sunt valuriputernice. Am mers printre vomismente gi am curd[atregurgitdri, in plus m-am ocupat de amefeli gi leqinuri, toate

astea f6rd sd pot s[ md odihnesc Ai, drept bomboana de pecolivd, dumneata m-ai purtat ca pe un bagaj stdnjenitor din-tr-o parte intr-alta Londrei.

O scurtd tdcere -a l5sat intre ei. Cristopher a fost primulcate a rupt-o.

- Nu gtiu ce m[ deraryeazd mai mult, rana de glon{ saumirosul dumitale.

Ea a frc;r;/" o migcare brusc[ gi Cristopher a gemut dinnou. O merita, pentru ci nu se stdpAnise.

- Ceea ce miroase este un amestec de ardei iute gigrozamd,. Pus pe piele sub form[ de alifie alungd cele maimulte lighioane gi, crede-md, pe vapor erau cu zecile.Cristopher trebuia sI fi binuit. Ea nu avea sd mirhrriseasc[cI singurul bilet pe care il putuse gdsi qi plSti era pentru ocugetd in partea cea mai joas[ a vaporului, concret in zona deincdrcdmdnt. Nu mai am nicio rochie nepdtatd de vomd, agacd poti fi recunoscdtor cd. miros a grozamd qi nu a altceva.

- Atunci ili dato ez o scuzd. Agata a ap[sat bandajul cuputere ca sd opreascd hemoragia p6ni vor ajunge ladestina{ie. Avea incredere cd strAnsoarea aplicatdrdnii va finepdn[ vor ajunge la Whitam Hall. Cristopher a inchis ochii oclipd, in vreme ce ea continua sd-qi vadd de treabi. imi va figreu sd te iert cd mi-ai folosit arma frrd sd-mi ceripermisiunea.

27

,4runnz GrNrwAgata a rds diing.ijo.u

englez, mai pdrea gi ingdmfat.-Arma dumitare a fost bine folositd in m^inile mele, sunto Tata a foin fost destupi er a dat di

arAcumsrneintoarce-,:ff lJ#i,".fll[,t[Hi:",?#,1,:VreSu sI ajungem 1a...

Agata a ldsat fraza neterminatl. I se pdrea cu neputinfdsd-gi aminteascd numele.

- Whitam Hall, a completat Cristopher in vreme ce seridica.' a$a gi acum nu putea si serul ei. Cdnd s_a ridicat in toatdifit saliva cu greu, cu tofulmasculin. A privit pieptul golfirI sI clipeascd. in weme ce il dezbrdca, nu observase c6t deputemic qi viril era dar acum, cu fiecare migcare pe .*. o Ar.u

ca s,-gi pund din nou crmaga, mugchii i se vedeau gi ir arltauca pe un brrbat foarte atrdgdtorgi primejdios. A gtiut cE d*-;ipAnd acasl o sd i se parl foarte lung; imaginea trupului v6nosi se intiplrise pe retinl gi se ruga in"' nu_gi fi dat seama de interesul trupesc Nuera singurul bdrbat pe care il vdzuse darcel mai spectaculos, da. Din fericire, cdnd vor ajunge la,d:r:,Ifr",

va displrea din viafa ei pentru totdea,na. Acest gdndr-a provocat o senzafie de addncd.u$urare.

Iwryra-*tA

3

Agata era fascinat[ de John Beresford. Dincolo deaspectului lui serios qi matur, se ghicea un blrbat fermecltorgi atent. Radia gentilele qi un aer nelinigtit qi tainic ce izblteas5-i a[A]e curiozitatea femeiascl. Strdlucirea din ochii albagtrinu i se stingea niciodatd gi nu putea sd nu-l mai priveascdprostit[. Tdmplele ii erau pufin argintii dar asta nu fEcea sdpar[ mai in virst[, dimpotrivd, ii dddea o infEJigare distinsd.

Singurul bdrbat distins pe care il cunogtea gi putea s[-legaleze era contele de Zambra, Alvaro del Valle, ca gi fiulacestuia Lorenzo, dar ei nu dovedeau elegan(a aceeainnscut[pe care o aveau unii b[rba]ii privilegia{i, printre care qi gazdaei. John a intors fila ziarului frrd sd-gi ia ochii din el qi, prinacest gest, a atras din nou aten{ia Agate| Gesturile ii eraublinde iar felul de a da din cap, elegant, ca gi cum totul lael ar fi fost m[surat dar nu studiat. Amdndoi se aflau insufrageria ampld, impodobitd in culori vesele. Prima impresiea Agatei,dupd ce avdztttcasa, a fost cd nu pdrea o regedin{[englezeascd. in spatele culorilor frumoase, se aflau niqtem6ini de femeie nebritanice, putea sd jure. S-a uitat la ceagcape care o finea in mdini gi i s-a pdrut superb6. Desenul cuflori galbene se arrnonizaperfect cu frunzele verzi. Totul incasd radia elegan(i qi bog5(ie. A qtiut, f[rd sI-i spund nimeni,c[ familia Beresford era foarte instdritl gi de neam la fel devechi ca al prietenei sale Marina. Aceasti descoperire a fEcu-t-o si ridice o spr6nceand; ea era un amestec destul de ciudat

2928

,4runnz GnNswdatorit[ imprejurdriror care au dus ra na$terea sa. Fiicd a unuitatd franccz, care lupta impotriva spaniolilor gi a unei

Iwr;ra-uAirllat cd doctorul Harry ii cususe rana gi ii bandajase um[rultlar acum, imbrbcat impecabil, nu plrea defel rdnit. Agata arcgretat cd nu purta braful susfinut cu o egarfi de g6t, ca sd-i

lina umdrul imobilizat; astfel, vindecarea ar fi mult mai iute.Cristopher s-a uitat lafata care tinea in mAini o ceagcd de

cafea qi care il privea cu sprdncenele ridicate, cu o expresieirrtrebdtoare. Purta o rochie cu flori de culoare purpuriuintens gi foarte pufin potrivitd pentru vdrsta ei qi pdrul prinsirrtr-un coc la ceafi dar atAt de strdns inc6t Cristopher s-agdndit cdva avea o durere de cap groaznicd dacd nu sllbeaircele. Fdri s[ vrea, a schilat un gest badocoritor ca rdspunsla privirea ei, ceea ce a fEcut-o sd-l fulgere cu privirea.

John a observat uluit schimbul de priviri dintretlomnigoara Martin gi fiul lui cel mare. Exprima amuzamentdin partea lui gi ofensd din partea ei. Era pentru prima oar[in mulfi ani cind fiul lui ardta o atitudine alta decAtindiferentd in prezenla unei femei gi acest amdnunt l-aumplut de un adevdrat interes.

Intrarea intempestivi a lui Arthur qi Andrew l-a fEcut peCristopher sd ia loc in dreapta tatllui s5u. Arthur s-a agezatchiar in fali iarAndrew aldturi de Agata. John s-a uitat la fiiilui mai mici gi s-a intrebat cum puteau sd fie atdt de diferiliunul de altul. Chiar dacl aveau o infd(igare foarte asem6-ndtoare ca inillime gi constituJie, la fire gi purtare erau foartediferiti.

-Ai dormit bine, domnigoar[ Martin?Agata s-a intors cdtre Andrew, care ii pusese intrebarea,

cu un zdmbet pe buze, in vreme ce finea cea$ca de porfelanpentru ca lacheul sd i-o umple cu lichidul intunecat. Osecund[ dupd aceea, au adus de la bucdtlrie o tavd plind cucroasante, gogogi gi biscui{i proaspdt copti. Aroma dulce eradelicioasd gi a frcut-o s6-gi lingd buzele, era intr-adevlrl'lamdndd.

spanioloaice care se rdzboia cu francezii. ,,putea o nugt".. .efie mai extravagantd?,,. Acest g0nd a ftcut_o ap.oape ,dizbucneascl in r6s. Dar s-a.or..tut, nu era un amestec ciudatci o femeie cu un pdrinte destul de neobignuit iar tatdl ei nuaccepta si renun{e lapartea galicd,ce ?i revenea, fiindc6 ea sesimfea cordobezd din cap p6nd_n picioare dar era foarte greusd te simfi adevdratcdnd toli ceiralfi te socotesc o ciudr{enie.

sunetul hohotului refinut r-a frcut pe John sd ridice ochiipeste marginea filei de ziar, ca sd se uite ra ea. Agatazatmbeacu privirea fintitd pe cea$ca pe care o finea in m6ini, dar frrdsI bea din ea gi imaginea fetei i s-a p6rut peste mdsurl defermecltoare. A impdturit ziarul gi I_a ldsat pe colful meseilargi ca s-o priveascl mai bine.

- Cafeaua e bund, te incredin[ez. Ea a tresdrit la auzulvocii lui John. intotdeauna aduc din Spania o cantitateindestuldto are ca sd nu lipseascd la Whitam Hall.

-Vzitali des fara mea?Intrebarea fusese rostitl cu un real interes. John a vdnfi_o

duc,ndu-gi cea$ca labuze,f,rd sd inceteze sd_l priveascl. Darnu a putut s5-i rdspundd din cauza apariliei in sufragerie aintdiului sdu ndscut. Cristopher s_a oprii in prag, ca qi cum s_arfi indoit dacr sd intre sau nu in incdpere. A scrutat-o cu privireape Agata. Ea s-a sim{it priviti de parca ar fi fost o cat6rcd scoasdlavdnzare in pia{d. A ldsat cea$ca pe masd qi gi_a privit finuta,sd vadd dacl nu era pdtatA sau gifonatl, dar infr1ig area'ei eraimaculati; mI rog, a recunoscut cd nu la fel ca a lui.

Cind in sfhrqit au ajuns la regedin{d, in dup[_a miaza dedinainte, Cristopher o ldsase impreun[cu bagajul pe treptelede la intrarea conacului qi dupd un salut poriticos gi deosebitde rece, plecase gi dispdruse din fa{a privirii .i para i,dimineafa aceea in sufrageria familial5. pufin dupA aceea, a30

3l

Arutnz GBNnw- Foarte bine, lord Beresford, i-a r[spuns politicoasd.RAsul indbugit al lui Arthur a frcut-o sd-gi indrepte atenfia

spre el. Spusese ceva amrrzant? Nu gtia.

- S5-i spui lord lui Andrew e ca gi cum ai spune domnunui porc.

Dar cel pomenit nu s-a supdrat din pricina comparafiei,era prea ocupat s[ mestece jumitatea de gogoaq[ caldd pecare gi-o vdrdse in gurd; cdteva fire de zahdr i se lipiser[ debtza de sus, dar el se ocupa deja de ele. Agata l-a imitat 9i,sim{ind gustul pl6cut gi suav pe cerul gurii, a inchis ochiiincintati. Croasantele erau aproape la fel de bune ca aceleade la Paris.

Cristopher stdtea incruntat. Fiecare miqcare pe care oflcea domnigoara Martin era urmdritd de el, abia conqtientde asta. Eafrcea gesturi iufi gi deloc elegante cu miinile dec6te ori vorbea, ca gi cum ar fi incercat sI int[reascd inlelesulvorbelor.

- Astdzi sunt foarte binedispus gi te asigur cd nimic din cespui nu va putea s[ schimbe asta, pot sd te incredin[ez,i-a rdspuns Andrew lui Arthur.

- S-ar cuveni s[ o inso(i(i pe domnigoara Martin laPortsmouth. Poate vrea sd cumpere citeva suveniruri inaintesi plece spre Ruthvencastle.

Agata a ridicat brusc privirea auzind sugestia lui John.Ea nu putea si cumpere nimic, banii i se pierduserd pe drum,la fel gi obiectele personale. $i totul din pricina unui englezin{epat gi prea arogant ca sd-gi piardd vremea incercind sI lerecupereze. Privirea i-a zbwat de la chipul lui John la cel allui Cristopher apoi a strdns buzele de suplrareacare inc[ nuii trecuse. Sd-gi aminteascl de colierul de perle al mameisale, pe care nu va mai putea s5-l poarte, ii smulgea gemetedin inim5. Ca gi de cameea in care pdstra porhetul p6rinJilorei, fEcut la pufind vreme dupd nunta lor.32

IwZsTE L,IA

- Mul1ume.", lo'J-B"'"'ford' dar nu va fi nevoie' Prefer

sir md odihnesc la Whitam Halt pind vine prietena mea

Marina, a rdspuns cu glas tremur[tor'

John a priviro cu neobignuit interes'

- Dar lord McGregor 9i sofia sa vor sosi peste o

siptdmind, i-a spus et uimit' Va trebui sd i1i c[utdm vreo

tlistrac[ie pind atunci' pe cristopher, care igi pdstra

o ul s[u atrdgltor' Continua s[

rn gurilei aizbutit s-o enerveze'Clu* prrt.u sd stea la masd de stat pe un tron

qt

clemonstrAn d a$rta indiferenld

- Mi-ar pldcea sd md intorc a sd caut ceva"'

Nu a terminat propozilia; nodul din git crescuse p6n6

ajunsese de mdrimea unei nuci' John i-a privit chipul mihnit

ffietegAnd pricina' Trecuse de la veselie la tristefe cu

iuleala fulgerului.

- Cristopher trebuie sd se intoarcd la Londra' John nu

pierdea niciun amf,nunt din expresia intAiului sdu ndscut

cind a ftcut sugestia' iml inchipui cd nu va avea nicio

pricind sd nu te insofeascd'

Cristopher deja iegaauiu dind din cap' cAnd Arthur a

spus:

- Te voi insoii eu, domnigoard Marttn'

Oferta lui a fdcut ca ochii lui John qi ai Agatei sd se

indrepte spre el, cu surprindere' :-- r-r,-..-^+x- Mulfumesc, a izbutit sd spun6' cu

desdvirqire tulburat['

Tdcereas-a l6sat deodatd in sufrageria confortabild'

- Te-ai speriat cand a1i fost atacafi? Nu este ceva obignuit

sd dai peste rdufd"aioti pe clrumul principal dintre Londra 9i

Portsmouth, dar uneoii se intimpld' Bine ci te insolea

Cristopher.

,,Putea intrebarea lui Andrew sdfie mai nePotrivit6?"

'J

Antertz GeNrwqi-a spus Agata. ii enici nu.voia sd exag tarea unui englezin{epat care

IwrSrn-*ila gteaptd pr ezen\a dumitale.

Trebuia sd refuze de indat6.

- Ar fi foarte nepoliticos sd nu rlspund la o invitaliellcut[ intr-un chip atit de binevoitor? s-a aventurat sd?ntrebe, neludndu-gi privirea de pe chipul gazdei ei.

Nu avea nicio rochie potrivit5, in afard de una.

- Foarte nepoliticos, i-a r[spuns John cu un zdmbet incolqul buzelor fine. Agata s-a gdndit ce scuzi si invoce ca sifie scutitd deprezenlalaacea ilustrd cin6. Vei merge insofitdde Arthur. Andrew a ridicat cu interes o sprAnceand, auzin-du-l pe tatil lui. S-a gAndit cd domniqoara Martin va muri deplictiseal5 in compania fratelui s6u. Nu trebuie sd ui(i c[ egtio tAndr5 debutantS. Ea nu inlelegea vorbele lui John. Otdndrd debutantd? Chipul i-a ardtat nedumerirea pe care osim[ea, dar marchintl aincercat s5-i l[mureascd indoielile.FiecSrui invitat i se acorda un inso(itor, in cazul uneidoamne, sau o insolitoare in cantl unui domn. Pentru cd nucunogti regulile noastre englezegti, am socotit nimerit sa i1idau dinainte un insotitor care sd nu-ti fie strdin gi care sdpoatd s[ te conducd cu succes pe durata serii.

Acum inlelesese. Agatas-a uitat laArthur, care s-a inrogitsub privirea ei. I s-a p6rut un aminunt incAntdtor, nu maivdzuse niciodat[ rogeatd pe chipul unui bdrbat. S[ creascdinconjurat[ de veri, cei mai mul{i dintre ei tdlhari, ii ddduseo imagine asupra birba(ilor foarte destins[ gi diferitl gi deaceea i se pdrea foarte greu sI gi-i inchipuie pe v[ru] Lucassau pe guralivul de Felipe inrogindu-se din pricina priviriiunei femei.

- Onoarea ar fi trebuit si ii revinl lui Cristopher, pentrucd este cel mai mare.

Andrew a ldsat vorbele s[ cadi ca din intdmplare. Celpo-errit gi-a fulgerat fratele mai mic cu privirea, din pricinaindrdznelli lui. Ultimul lucru pe care il dorea la o cind

35

nu merita asta. Tofugi, a ldsat ca intelepciunea sd vorbeascdprin gura ei, chiar dacd eramanipuiatd de diavol.- Din fericire mi inso{ea lorJ Beresford gi m_am simlitpermanent apdratd, de el, a spus fErd si_gi ia privirea de iaAndrew. Doar Cristopher a- simtrit batjocura din vorbelerostite de spaniolo aicd' dar chipur nu i-a tr'dat nicio emofie.A dovedit un curaj nemaipomenit infruntdndu_i pe bandili,

a continuat ea. Este visul oricdrei fete de cincispr "r""* u^',sr se simtd in siguranfd in compania unui adevrrat domnenglez, a incheiat Agata., u."u.te frazd sarcasticd.

John gi-a privit fiul, care continua s5_gi menfi nd aten[iaasupra cegtii de ceai, strlin de comentariile fals _dgril;;;ale domniqoarei Martin, dar zvAcnetul uqor din ochiul sdudrept ardta c6 nu se sim{ea la fel de nepdsdtor precum pireaqi tatdl lui s-a intrebat ce naiba s-o fi petrecut intre ei, caresd justifice acea aparentd ostilitate gi frazele cu indoit *f"i;;ale tinerei.

-Dacd e cineva in stare sd pund pe fug[ nigte rlufrcitoripur gi simplu doar cu o privire, acesta este Cristopher alnostru, a rdspuns Andrew in glumi. Nu_i aqa, frate?Agata era foarte nedumeritd; infepdturile ei nu ar.useseri

urmdrile 7a care ndddjduise. pesemne, englezului ii curgeaolet prin vene.- Diseari vom cina la palatul Casterham, i_a inqtiin{at

John. Am incredere cd vef fi punctuali. Atenfionarea citrecei trei fii nu admitea discufie. Agata a fdcutochii mari,ingrozitd" Ea nu putea sd asiste ra o cini atdt deinsemnatr.Sau da? De buni seamd ci nu! Era un musafir impus, cuniciun chip nu putea sd_i pun[ pe Beresforzi intr_o asemeneasitualie. Se in{elege, domnigoard Martin, dumneata ne veiinsofi in calitate de oaspete special. contere casterham34

Aaurru GnNawera sd_i finata nu vo'ta uie ca sugestia lui Andrew sd

patriarhului Beresford.

- \6. fi o pldcere, lord Arthur. Ndddjduiesc cd voi fi ocompanie potrivitl Ia masd.- Domnigoard Martin, pllcerea va fi a mea, ardspunstdn5rul cu timiditate.

. Glasul ii sunase prea trist dar nimeni nu a dat insemnitateqi au continuat micul dejun vorbind despre lucruri banale.

Iun6"rn-uAAvca p[rul strdns la jumdtatea capului gi l5sase cAteva buclelrbcre pe umeri. Agataa considerat potrivit sd nu-qi facd giji1lcntru pierderea unor ace de pir in timpul cinei, dar t[cereatlin interiorul tresurii o flcea s[ fie gi mai nervoasd decdt voiasii admitd.

Cristopher era conqtient de stdnjeneala fetei. Stdtea chiarin fafa lui gi era imbr[catd nepotrivit pentru o cini de gal5,rlar niciunul dintre Beresforzi nu i-a ardtat-o, ca sd nu seluEineze. Lumina felinarului trdsurii smulgea scAnteierip[rului ei blond care, pentru o c1ip6, i-a amintit de unduiriledunelor de pe o plaj[. Buclele se loveau de urechile mici,lirrd cercei. Singura bijuterie pe care o purta, in afard de unrnic pieptene din sidef gi perle pe care qi-l pusese intr-o parteir cocului, era un crucifix simplu din aur agd\ath gi.l cu unlanj fin. $i-a frgdduit sd se intereseze de valiza care sepierduse cu cdteva zile in urmd, c6nd se va intoarce inagitatul oraq; mdcar acest mic gest de compensare ii datora.

Andrew se uita cu mare interes lafran\uzoaic[ sau trebuias[ spund spanioloaicd? Avea galul strdns peste piept ca gicum ar fi fost un scut de apdrare. Pentru c[ in vehicul nuincdpeau decAt patru persoane, John hotdrdse sd meargd cuDevlin Penword in tr[sura acestuia. Cei doi b[rba[i erau, pelAng[ prieteni, rude gi profitau de orice ocazie ca sdvorbeasc[ despre nepofii lor, pe care ii adorau.

- Nu ai de ce sI fri agitatd' Glasul lui Andrew a risunatin t[cerea din trdsurd ca un aleluia de speran{[. SirArthur teva apdra de orice rdu.

Agata a incetat sd mai priveascd peisajul ca s[-gi punlochii pe el dar pe drum s-au intAlnit cu cei ai lui Cristopher.Avind spatele rezemat de spitarul din catifea, o parte dinchipul acestuia era in penumbrd dar a putut si ii vadd ochiistrdlucitori care o priveau indescifrabil.

Trlsura i se pdrea prea micd. ii lipsea aerul din pricinanervozitdlii care o st'p'nea. iqi petrecuse toatS ziua aleg,ndu-qi toaleta cea mai potriviti pentru cind, dar nicio haind nu i seylrea indicatd pentru eveniment. Slujnicele de la WhitamHall fuseser' foarte cumsecade gi toate hainele ii erau curategi cdlcate de parc' nici nu ar fi indurat vreodat' neajunsur,etraversdrii pe mare. in cele din urmd, alesese o rochie deculoare albastru turcoaz gi cu dantela de culoarea firdeguruila decolteu. Mltasea era noui, iar croiala acceptabild, daracum regreta cd nu aoordase mai multd atenlie moaei. inultimii ani, principalul ei interes in via(i fusese sd studieze.Dar studiul se dovedea destul de costisito r, iartatdrei nu inotain bani; solda ca ofifer in retragere era derizorie. S_a hotdritsi-gi completezefinutacu un gal spaniol din danteld tol.d;;;mogtenit dc la bunica matemi. ii cumparase bunicur Gin6sinainte cardzboiulsd distrugi

""orro-iu'1d.ii gi pe oamenii ei.36 \,bi)t

- Mullumesc, a izbutit sI bOiguie cu timiditate.

Arutnz Gpxrw?ncerca sd nu-{i uit sfatul t,

, " -l-1,,ff'j::'::'^::^'1:!'" f

a3i o- giume oi, o,i..,t-a mustrat Arthur cu glas sec pe fratele sdu mai mic. intr_ozi iSi vei da seama cd lumea nu se invArte in jurul tau gi alideilor tale.

- Cine sunt Isabella gi Julie? a intrebat Agata foartecurioasd.38

Izbucnirea i_a hnt prin surprindere pe cei din trdsurd.Arthur nu-gi pierdea niciodatd cumpdtul, pentru nimic.chipul lui Andrew continua sr fie z'mbitor in ciuda criticiidure primite gi Agata gi_a spus cd nimic nu izbutea sd ilnec'jeascd sau sd ii strice buna dispozitrie cerui mai micdintre cei trei Beresford. Era cer mai iesel gi mai nepdsltor.Pe ea o incdnta sd_i asculte lumele.

- Invidia md face sd mi exprim aga, a recunoscut pe unton atdt de frustrat inc6t a sunat patetic. Tu cer pulin vei'purtao conversafie pracut, gi interesantd murfumitu ao-"isi*"iMartin; dimpotrivd, Cristopher gi cu mine vom fi;r;ii:;ascultdm vreme de ceasuri nesfdrgite c6t este d. g.", ,aftxezi florile din stofr pe borurile pata.iito. d. dr.fi;;jmai bine, a continuat, cdt de ncdnd faci o plimbare priarmdsari condugi delondonezi, dar strdini de rasele amazoanecare incearcdsd respire un pic d.e. aer cural gi singurul lucru pe care ilizbutesc este sd inghitd p.uf .r.dur. "

Agata era uluitd. Andrew nu putea sI vorbeascd serios orida?

- SI dea Dumnezeu se_fi fi picat Isabel la, i_aspusArthur,rdzbundtor' Geamdtur rui Andrew a sunat foarte adev.rat inurechile ei; nu pSrea s5 se prefacd. Merifi astr gi chiar mai mult.- O prefer pe Julie dec6t pe Isabelia, i_a replicatanA..*amuzat.

Iwn;rn-uA- Lady lsabella Kelly este fiica unui conte sc[pdtat, dar

cu o dotd generoasd. Chiar daci nu aurul pe care il poseddcste partea cea mai strilucitoare a persoanei sale, ci un sughifdeosebit pe care gi-l face auzit cu fiecare silaba pe care orosteqte.

- Isabella este destul de frumoasd, a ldmurit-o Arthur peAgata, ca gi cum ar fi fost nevoie ca ea sd cunoascd acestamdnunt.

- Iar Julie Freeman, a continuat sI spund Andrew, estecea mai tenace vdndtoare de soli din cdte am cunoscut. S-aoprit o clipd ca sd tragd aer in piept. il urmdregte qi ilhdrfuieqte cu neruqinare pe Cristopher gi uneori intr-un modde-a dreptul vulgar. Andrew a t[cut un moment. Degi, dacde sd aleg, prefer sughilul Isabellei dec6t tertipurile Juliei.

- $i nu puteli sd faceli schimb sau s5-i da{i o sugestiegazdei despre insofitoarele voastre? a intrebat, camzdpdcitd,de ldmurirea lui Andrew.

- Un domn englez nu gi-ar jigni niciodatd gazdapun6ndu-i sub semnul intreb[rii bunul gust in alegereainso{itorului sau insofitoarei la mas6. Agata gi-a infiptpupilele pe figura aproape ascunsd a lui Cristopher, care sementinea intr-o tdcere desdvirqitd. Oare el detesta companiadomnigoarei Julie la fel de mult cum o detesta Andrew pecea a Isabellei? Dar iubitul meu frSlior Arthur va aveaenormul privilegiu de a sta de vorbd cu o fat6 absolutnormal[ qi fermecdtoare, despre vreme, politica din Spania,serbdrile cdrnpenegti pline de fete frumoase gi chiar desprepasionantele lupte cu tauri.

Agata qi-a astupat gura cu mAna inmdnugat[ ca sd-giindbuge risul. Ea nu vorbea despre vreme, politicd sau tauri.Putea sI vorbeasca despre cum se disecd un cadavru sau cumsd recunogti febra tifoidd, deqi, cu siguranfd, acest subiectde conversalie nu ar fi potrivit pentru o cini festiv6.

39

Arunnz GtNnw- gi intel ige ntd,, a addug

cd domnigoara Martin, pe I

Iunrsrn-*il,,Mdi sd fie! Ascu(igul vocii lui ar putea sd se ia la

intrecere cu sdbiile toledane'.', s-a gdndit Agata. L-a privit inl'a[ddar Cristopher i-a oferit o privire inofensivd de zeflemeasau dispre!, nu gtia prea bine.

- Ce vrei sd spui cu a atrage prea mult aten(ia asuprapersoanei mele? l-a intrebat cu o anume nepldcere pe care nus-a deranjat s-o mascheze.

- Spaniolii Jipd prea mult, a rdspuns el pe un tonindiferent.

- Cristopher ur[gte tot ce are leg[turd cu francezii sauspaniolii, a intervenit Andrew glumef. Dar adu-{i amintezicala,,Cdinele car e latrd nu mugcd".

Eal-a privit cu sincer[ recunoqtinld. Zimbetul larg altindrului ar putea sd topeascd inima cea mai rece. Era alnaibii de chipeq, ca gi fratele siuArthur, dar Cristopher aveaun magnetism sdlbatic qi intr-o anumiti mdsur[ crud, care iiatrdgea atenJia in mod constant fEr[ sd poati evita asta.

- "CAinele care latrd muqcd pu[in", l-a corectat cu glasmelodios.

Andrew a inclinat din cap in semn de incuviin{are darAgata nu a apucat sd-i rlspundd cdci chiar in acel momenttrisura s-a oprit in fata unui conac care a l6sat-o cu guracdscat6. Era maiestuos, demn de un rege gi indat[ s-a incruntatingrijorati. Ea nu era obignuiti cu protocolul englezesc dar, casd fim sinceri, nici cu cel spaniol. Singurele ei momentemaiestuoase au fost in palatul Zambra gi in compania prieteneisale Marina gi a fratelui acesteia, Lorenzo. $i atunci, cum o sdfacdfa[d unei cine cu nobili englezl?

- \,bi incerca sd te ajut in toate, nu trebuie s5-(i faci griji.Glasul senin al luiArthur i-a p[truns in str[fundul inimii.

Ya avea cel mai bun insolitor la masd, nu ar trebui s[-gi facdgriji pentru fleacuri, dar iqi frcea.

Agata a luat braful pe care Arthur i-l dldea inainte de acobori cele doud trepte ale trdsurii gi cAnd a ridicat privirea

41

medic pe care o cunosc.batd nebunegte in piept. De ceer rlmdnea in afaradiscufiei?

- Foarre rrumoasd ei irt....ffi ffi:,rJJTjil f"[H.Arthur, te vor invidia tofi domnii de la cini gi pentru asta teurisc.Agata gtia cd tAndrul nu vorbea serios c6nd spunea cd iqiur,gte fratele. in ciuda scurtei wemi petrecute ra whitam Halllputuse sd observe enonna c rmaraderi e careexista intre ei.

)

uc

care nu il controla. A fost unsI md facefi sd uit ceea ce a

griji. Noi, fra{ii Beresford, tevom teri lady McGregor uu "Lr"cape

O argrnt.cila aunilnumelui de femeie

mdritatd" al prietenei sale. I-ar fi pldcut at6t de mult sd asistela nunti, sd-i fie naq5...

^ - \,6i putea sd vorbesc in francezd, pe timpul cinei?eArthur s_o priveascd uluit. Laut un inceput de zdmbet. Nulezd qi presimt cd spaniola nu

interes. L aici, nu_i aqa? a addugat cu

legdturi cu francezii, a spusvorbe acre a participatpentrubine si nu uifi, a avertiza_

nu atragi prea murt atenria r.rrJlXl',:?#fl*i ffl o"'u

40

$i-a inchipuit cd probabil era domic s6 se indepdrteze de eigi din nou s-a intrebat de ce era atAt de singuratic, dar gi_afixat atenfia pe tAndrul chipeg care o conducea pe scAri insus' spre intrarea in conac. John gi Andrew ii agteptau, aldturide un blrbat foarte distins, despre care Agahs-a gdndit cdera de acelagi rang gi v0rstd ca gi marchizul de Whitam.

- Domnigoard Martin, dd-mi voie sd (i-l prezint pe bunulmeu prieten Devlin Charles penword, duce deArun qi socrulfiicei mele Aurora.

,Lrutrru GpNrw IwrSro-uAdin pdmdnt, Cristopher dispdruse din cAmpul vederii ei. rrcvoie de un moment in singurdtate. Agataa cobordt treptele

spre tufele de trandafiri qi indatd mireasma pdtrunzdtoare a

llorilor a invdluit-o cu prospefimea ei dulce' A mers spre

liintana rotund[ din piatr[, cu statuia lui Neptun sculptata pe

ca. S-a aqezatpe marginea lucioasd qi a indl{at chipul cdtre

noaptea intunecatd qi instelat6.

Agata i-a zdmbit ilustrei figuri. Avea p[ru] c[runt gi des9i miini mari dar moi.

Se simlea chinuitd, jignita' Mai multe doamne goptiserd

vorbe neplScute gi ustur6toare cdnd Arthur o conduceainspre sufrageria find 9i elegantd. La inceput, nu ddduse

insemn[tate dar stinjeneala tindrului a luat-o ca pe o ofensa

personald. in plus, chipurile pline de dezgust qi jignirile

stdruiserd pe toata durata cinei, provocandu-i o stanjenitoare

senzalie de rdu fizic. De ce naiba spusese cd era pe jumdtate

fianfuzoaicd? Nu era ea vinovatd cd era un amestec ciudat,

degi recunogtea cd ii transmisese stanjeneala ei 9i lui Arthur,

oare inrSutdlise totul incercflnd s-o ajute. oare numele ei

franfuzesc nu o trdda drept o invadatoare? Fir-ar sd fie! Era

nevinovatd de rdzboiul care avuse loc intre cele doud patrii

ale sale iar tat6l ei nu era vinovat cd se n6scuse de partea

gregit6. A oftat intristatS, sim(indu-se imp[rfitd intresimldminte. igi iubea din suflet tat[], pe Jean Michel, 9iputuse sd vad[ cu ochii ei iubirea pe care o avea pentru

mama ei, Maria Isabel. in ciuda absen{ei ei, faptele iidovedeau convingerile qi t6ria inimii. Jean Michel indurase

vreme de ani jignirile gi atacurile spaniolilor care urau tot

ce avea legdturi cu francezii; dar niciodatd nu rdspunsese

atacurilor. Hotdrdse sd riminl in Spania in ciuda infrAngeriisuferite in r[zboi. Faptele lui de iubire necondilionata nu ilrdscumpSrau in ochii lumii? $i cine erau blestema(ii dia de

englezi ca sd se erljezein judecdtori ai rdd[cinilor ei? ca s5

igi dea cu pdrerea cu atitalibertate, flrd s[ cunoasc[ pricinile

qi imboldurile sale?Totugi, nu trebuia sd-i fi rdspuns lui lady Margaret intr-un

43

- Este o adevdratd pldcere, domnigoard Martin. Ducelei-a luat mdna gi a dus-o labuze cu un gest atdtde firesc inc0ta frcut-o s[ se simtr tulburatd gi incantatd totodatd. vorbeaspaniola! Glasul ducelui era grav gi puternic, avea sigurantaomului mulJumit de viafa gi implinirile sale. Era cu adevdratimpundtor gi c ii era m6ndr5, a primit_o cubundvoinfd gi bagtri. Arthur va fi cel maiinvidiat bdrbat al serii, pot sd vd asigur de asta.

Agata a zltmbitfericiid, chiar dacd-gtia c[ nu era frumoas[gi nici nu avea un chip deosebit se simfea bine printre aceioameni elegan{i gi rafina(i. gi-a inchipuit c6 seara putea fiminunatd.

Seara se dovedise un dezastru des[v6rgit, dar, din fericire,putuse sd fugd in grldin[, unde agtepta sosirea lui Arthur, cuo bruturd rdcoritoare. Scuza rostit[ eraadevdratd. chiar avea42

sd pund la indoiald bundvoin{a fam,iei Beresfor{ ut .aJoaspete era. Se simfea atdt de sup5ratS inc6t inima ii b5tea intdmple cu un ciocdnit neincetat. $i in starea aceeade flurie qiresentimente, Cristopher a venit dupd ea ca s_o ducd inapoiin palat, cu obignuitul sIu disprei gi aroganfd. Cu toateacestea, dacd de ceva era sigurd Agata era cd nu va maiingldui ?nc, o jignire in noapteu r.."u'irf"mald 9i qi_u re.ruipe cel mai mare dintre frafii Beresford neputinfa pe care osimfea gi furia care o st[pdnea.

- E pl5cut sI vdd cd ai aga o prefuire deosebitd pentrufirea noastrd spanioleascl. Noblele invidiata de cdtre ;":;i;;de cdnd e lumea lume, nu_i aqa? a rdspuns pe un ton sec. $i,apropo, in afard de tatdl dumitale, n, urn vdzutniciun ominteligent la masd.44

- Fratele meu se simte atdt de tulburat cd,li_aingdduitsd-l convingi sd te lase singurl, incdt goviie si vin5 dupldumneata. De aceea, mi_am luat libertatea de a o face eu inlocul lui. ochii Agatei s-au redus Ia o linie, auzindu_r. imiinchipui cd, f*ea dumitare indrdzneafd, trebuie sd fi fostpricina qi nu temperamenful moale al lui Arthur, dar oricum1 trt o gregeald pe care trag nldejde ci n_ai s_o mai faci. Ofatd nu poate rdmdne neinsolitA, chiar dac[ pitimegte a. ,,

Ea.voia s5_i rispun dd,, d,ar mdna lui a opritului. Te rog, data viitoare st6p6negte_gi fiieala o masd unde se afld oameni inteligenfi.

Spatele Agatei s-a incordat aidoma corz,or unei ghitare.A luat vorbele lui Cristopher in cel mai rdu chip cu putin(6.Rigiditatea atitudinii lui i s-a pirut peste poate gi nelaloculei, purtarea severd a indignat_o Si, impotriva oricdroragteptdri, i-a replicat jignitd p6nd in -aoruu oaselor qi frrdsd-qi mdsoare vorbele.

Iwryrr-uASprdncenele blonde ale lui Cristopher s-au inllfat deodati

intrebdtoare in fa(a insultei neruginate.

- Ia te uitd! a exclamat, surprins in parte de izbucnireasa. O femeie care gtie sd-gi foloseascd limba gi pentrualtceva decAt sd umezeascd firul de a[d ca sd il bage in ac.

Agataa rdsuflat atAt de puternic incdt aproape s-a inecat.Sd umezeascd a[a...!

- Ia te uit[! a repetat cu ochii ca niqte pumnale. Un bdrbatcare igi dd aere folosind vorbele in fa{a unei femei frrlapdrare.

,,igi di aere?", s-a intrebat Cristopher, dat ea nu eradispusd sd se opreascd din acel rdzboi verbal pe care ilincepuseri gi nici el nu ii va ing[dui vreo pauzd.

- FIrd indoial6, egti supdratd gi nu gtii ce spui, i-a rdspunscu condescendenf5. Dar, dacl englezii invidiazd ceva laspanioli - mI mlrginesc s6-[i citez vorbele -, estecapacitateaacestora de a nu face nimic in cea mai mare paftea timpului.

Ochii Agatei s-au deschis cdt farfuriile. $i atunci toatdincordarea acumulatd, neplicerile gi insultele din noapteaaceea au alcdtuit un vulcan care a erupt iniuntrul ei. Unblestemat de englez indr[znea sd o insulte! O frcusetrAntori{5? Md rog, pe ea gi pe spanioli in general.

- Pdrere care diferd, fErd nicio indoialS, de cea a lui sirFrancis Draker. Nu a existat gi nici nu va exista un jefuitorenglez care sd fi asudat atdta furAnd rodul muncii spaniolilor.Cu greu pofi sd-mi acuzi compatriolii de lene cAnd voi suntelicei care ali izbutit sd vI umpleti cuferele fErI sI vd spetili.

Cristopher se bucura s-o scotd din sdrite. O englezoaicdmai degrabi gi-ar fi mugcat limba decOt sd ii rdspundd pe unton critic, dar pasiunea pe care o ardta domniqoara Martin i

rCorsar, navigator, negufitor de sclavi gi om politic englez; in 1580, regina Eli-sabeta I l-a fdcut cavaler (n.t.).

,4arcnz GrNtwmod atdtde brusc, in ciudau"rffiun musafir gi nu avea niciun drept sd se arate arfdgoasd sau

45

,Larcrta Grxz:vnse pdrea firarte atrdgdtoare. o. ffiamuzase cr:rt0ndu_se cu o altd spanioloaicd in afard delui, Aurora.

- $tii proverbul ,,Cine furd de la un hot...,,Nu a terminat fraza, dar Agata era pe punctul si legi

de supdrare. S-a uitat la el cu uraru ,nau."'ii.;;;*,;"ri,,;s-a.temut serios pentru integritatea sa fizicr. Niciodate numai vizuse o femeie atdt de furioasd gi totodatd atdt deadorabild.

- Ne-a(i scufundat galioanele, ne_a{i furat posesiunile.Atriluptat impotriva lui Napoleon pep'mant spaniol, e adevdrat,dar numai din interes, ca sd conspirali qi s6 pune{i la calenenorociri. Md ingel oare, lord Beiesford?

, Ca $i cum qi-ar fi dat seama de absurd itatea apdrdrii ei,Agata a tdcut brusc dar cu o strdrucire rdzbundtoare in ochi.infierbdntatd cum era, uitase cd, erao simpld musafiri in casalui. Fl ii era gazdd qi ea tocmai ii ddduse o grlmadd demotive ca s-o arunce in stradd.Cristopher se apropia foarte incet, liri sd_gi ia ochii de pechipul fetei, schimonosit de supdrar e. Agata a detestatstlpdnirea de sine pe care o ardtaenglezul; finuta impecabild,p[ru] bine pieptdnat spre spate, frri niciun fir neralocul rui.

$i deodati a simfit impursul s5 strice aceastd ordine atdt deconqtiincios alcdtuitd. A cobordt ochii pina pe batista p.rf*innodatd de la git, de propo(ii exacte la arnbele capete, gi adorit sr rupd acer ech,ibru desdv,rgit pe care il ardta el inaparen(I. S5-l facl sd se clatine ?n forfa lui masculind, darcum sd izbuteasci? D0ndu_i un pumn!

- Un bdrbat ar fi sim{it duritaiea caracterului meu in fa{aunei asemenea desfEgurdri de lipsl de bun simf. pofi sa fiirecunoscitoare cd eqti o fran(uzoaicd supusd, fiindcd noi,englezii, obignuim sI fim mdrinimogi cu invingii.Spatele Agatei s-a incordat gi mai mutt. O frcuse supusd?

46

Iwryrn-uAirrvinsd? Cu ce drept se erija in invingdtor asupra ei? Caliispuns la provocare, a frcut ceva de care se vacdimaitdrziu,tlar pe care in acel moment, orbitd de furie, indureratd deprivirile pline de prejudecdli ale doamnelor englezoaice, nul-a considerat nepotrivit. Sufocatd de ofensd, nu s-a gdndit larurm[rile faptelor ei. Cristopher stdtea in locul cel mai bun,chiar ldngd marginea fhntinii rotunde, foarte aproape de ea.hgata a frout un pas ca si ajungdin fa\a lui. Cristopher s-arisucit pufin ca sd n-o piardd din vedere, r5mAnAnd cu spatelela fdntdn[. Atunci ea a ridicat tocul botinei gi l-a lovit cuputere in picior. Exclamafia lui de surprindere qi durere a avutgust de miere topitd pe buzele ei. Cristopher a frcut un pasinapoi dar pantoful i s-a lovit de piatra fbntinii gi a r[mas unrnoment dezechilibrat; ea a profitat de lipsa lui de stabilitateoa sd-l imping[ cu putere. Intenfiile ei au fost cu totulneaqteptate pentru el. Cristopher a simfit cum cade pe spate.Marginea de piatrd a frntinii era prea joas6, abia ii ajungeala inllJimea butonilor. A bdtut aerul cu miinile, cdutAnd sdse (in6 de ceva in incercarea de a nu c[dea in ap6. Pentru cdAgata era atdt de aproape, a izbutit s-o apuce de bra( ca sdincerce sd-gi recupereze echilibrul dar contragreutateaneagteptatd a frcut tocmai pe dos: a tArdt-o cu el in cddere.Chiar dacd ad6ncimea nu era mare, amdndoi s-au udat de tot.

Ea a inceput sd tugeasc[ gi sd scuipe apdpe gurd de parcd

ar fi fost noroi infierb0ntat de cildura iadului. Cum?ndrdznise s-o tragd in fhntAnd? I-a infipt genunchiul drept instomac Ai l-a afundat gi mai mult in mfllul de pe fund. Cudegetele ca nigte gheare, l-a apucat de buclele blonde, acumnu tocmai ingrijit pieptdnate, gi i-a blgat capul sub apI. Darforfa lui Cristopher era mult peste a ei, a izbutit sd-i pundgenunchiul intre picioare gi a aruncat-o pe deasupra capuluiin partea cealaltl a fdntAnii. Agata a zburat pe deasupra luiCristopher qi a cdzut cu gura in apd, cu poalele sumese pdnd

47

.,Arurtzz Gnxpwin talie. Arnplitudinea frntanii ii@r5u mai mare in luptd. Cind a reugit sd scoatd capul din apd,el stltea deja in fafa ei. Cu un gest brusc, a prins_o a. Urui Sia ldsat-o in picioare in mijlocul fhntdnii.

- Bddlran blestemat! Cum indrdznegti..., l_a insultat, darnu a fost in stare sI sffirgeas cd, propozifia vdzdndgestul aedurere pe care l-a frcut el cdnd qi_a atins umdrul.

Agata uitase cd era rdnit. S-a ntgat carana sd nu i sedeschidi din pricina izbucnirii ei.

- Vrdjitoare neruginatd! Dacd nu gtii sI primeqti o insultd,fereqte-te sd le rostegti. Ea I_a privii cu dugmdnie. Se rugapentru el gi golanul o insulta. Dacd amdndoi erau uzipdnd,iaoase era doar vina ei, pentru cd nu gtiuse sd_gi stlpdneasclpornirile, dar mai degrabd gi-ar ldsa pierea ra saramurd dec,tsI recunoascd. $i atunci, un tuqit i_a luat pe am0ndoi prinsurprindere. Au intors capetlle la unison gi au v[zuttaimulte perechi de ochi care ii priveau de parcd ar fi fost fiinfedin altd lume. Singurul care aveaun zdmbetpAna la urechiera Andrew. Arthur era profund afectat de spectacolullamentabil pe care il ofereau ar

^ndoi uzi. Marchi ntr aveain

mdnd o cupd de gampanie gi o strdngea nefiind congtient dece fEcea. Figura lui serioasd l_a frcuipe Cristopher.a in1r..printre dinfi. Lui John abia dac[ ii venea sd cread[spectacolul ruginos pe care il ofereau fiul lui cel mare gidomnigoara Martin. Se uita la chipurile lor cu o ,r.p.iredesdvarEitd' Nu era in stare s[ inleleagd pricina pentru careamdndoi erau uzi gi se certau in picioare in ap[. Ce iisclpase? Cristopher a iegit din fdnt,ni qi, odatd

-afard, i_a

intins ei mdna cu un gest galant ca s_o ajute sI iure. ig.utu uprimit de parc[ ar fi fost o regini care ii ingdduie rach"euluisd o ajute sd coboare dintr-o trdsuri. Se simtrea supdratd p6ndintr-un punct de neconceput gi incapabili sa spuna cevainteligent' Dar cristopher a fost mai iute in a lrmuri situalia48

Iunr;re-utAirr care se gdseau. Domnigoara Martin a cdzut in fhntdnd gicand am incercat s-o ajut am alunecat gi eu. E de necrezut cdt

tlc impiedicate pot deveni femeile cind sunt ldngd apd.S-a uitat la el cu desdvArgire dep[gitd de emolii. Ddduse

lirrnurirea de parc[ ar fi fost ceva firesc ca o femeie sI fie atAtdc impiedicati incdt si cadd intr-o fAntin6. A observat cd eli;i netezea p[rul intr-o incercare de a scurge apa qi de a finebuclele rebele spre spate. Agata a ficut ceva cu totulncagteptat gi nelalocul sdu: cu mdna dreapt[ i l-a ciufulit dinrrou, dar s-a c[it o secundd mai tdrziu.,,Ce-am fEcut?", s-aintrebat. Dar nu putea sd rdspundd la intrebare, pentru cd nu

;tia ce o impinsese si-l atingi dupd tot ce spusese despre ea.Cristopher a privit-o uluit dar nu Ei-a mai netezit p6ru1.

- Este o u$urare sd vezi ci bdrbafii nu se dovedesc la felde impiedica(i ca femeile cind se afld aproape de o fdntin6.

$i, fErd s[ agtepte rispuns, s-a indreptat spre Arthur, careo privea in continuare jumdtate uluit, jumdtate amuzat.Agata i-a fEcut un gest din cap ca s[ ii ofere braful, iartAnirul a condus-o inapoi la conac, neincetind sd se uite lad0ra de apd pe care o ldsa la fiecare pas. Comentariul eisunase la fel de absurd ca gi llmurirea datd de Cristopher.

- intdrziali prea mult, a fost explica(ia scurt6 pe care i-aoferit-o Andrew lui Cristopher ca sE justifice prezen{a tatdluilor in grddin6. Ar trebui sI te vezi, parcd egti un gobolan ud.

Tonul jovial al fratelui sdu cel mic nu l-a deranjat,dimpotrivd. L-a flcut s[ schileze un zAmbet, pentru primaoard in mulli ani. intr-adevir, se sim(ea ca un gobolan ud.

Inima lui John i-a tres[rit in piept privindu-i. S5-9i vaddfiul cel mare intr-o asemenea incdierare i se pdreanemaipomenit, iar gestul ei de a-i r[vdgi pdrul i se intipdrisepe retind cu o nddejde care ii mugca din m[runtaie. Ar fi cuputinfi ca o strdind sd fi trezit interesul fiului sdu mai mare?Trebuia sd inceapd s[ facd cercetiri in aceastd privin!6, dar

49

,4autru GtNpwpresimfirea era prea putemicd pm$i dacd se ingela? Acum trebuia sd le ofere gazdelor opentru cd plecase in niqte imprejurdri atdt deneagteptate.

Iwr;rn-uAMi-am ingdduit libertatea de a cere nigte rdcoritoare

l)cntru am6ndoi. Este o dup5-amiazd superbi de care sI telrrrcuri in gradind.

Ea nu a qtiut sd vadd inten{ia ascunsd in aceast[ invitalielricutd intr-un chip care i s-a pdrut altruist dar o emofionarlcf'crenfa pe care o ardta. La Whitam Hall se vorbea ins;ranioli in toate ocazllle cind era prezentd.in plus, o ajutausii-gi perfeclioneze engleza, care se imbundtdlea pe zi ceIlcce. Beresforzii erau niqte gazde minunate.

John pirea foarte interesat sd stea de vorbd cu ea. Voia sd-ivorbeasc[ despre familia ei; scopul lui, la urma urmei, era sdt:crceteze. Si cunoasc5. I-a oferit braful ca s-o inso{easc[ inlbiqor, unde servitorul ldsase tava. Agata s-a ldsat condusd cuziirnbetul pe buze. Frumosul foiqor era folosit uneori capavilion gi era situat intr-un coltr al superbei grddini, foarteirproape de iaz. Era acoperit de o planti agdldtoare cu niqte floriasemindtoare iasomiei, dar, privindu-le mai de aproape, Agatalr vdzut cd nu asta erau. Construc[ia era uqoar6, dar rezistentl

5i pdstra esenfa locului in care se gdsea. CAnd s-au aflat inprimitorul salonag de var6, au luat loc unul in fala celuilalt.

- Este superb, i-a spus lui John cu desdvArgire copleqitd.Din coltriqorul acela se putea bucura de liniqte mult mai

rnult. in depdrtare, putea sd vad[ inceputul labirintului.Arthur ii vorbise despre parlea cea mai frumoas[ a gradiniidin spatele conacului.

- Dupi aceea vom face o plimbare prin ser6. Am izbutitsI cultiv flori exotice aduse din alte pirfi ale lumii. Md facsa md simt foarte mindru.

\A fi o pl[cere sd v[ insolesc in ser[, lord Beresford.- Spune-mi John, te rog, i-a zis pe un ton foarte corect.Ea a primit incintatd. Marchizul a umplut un pahar cu

limonadd gi i l-a oferit; l-a luat recunoscdtoare, neincetdnd sdpriveascl florile mici qi albe ale plantei agd\dtoare.

5l

il ura! Era cel mai nesuferit bdrbat din c6fi cunoscuse. Seagtepta la o scuzd din partea lui, dar, vdzdndu_jtdcerea, maibine ar pune o piatrd intr_o colivie gi ,_u. a$tepta s6 cAnte.f. De doui nopfi, de c6nd se

I Casterham, nu_l mai vdzuseare o sim{ea de a_l infrunta seindci intr_adevdr ii era dor deel. U_ltimul gdnd a paralizat_oprej de cdtevaclipe. Cum putea

s5-i fie dor de un om care, in fol A" vorbe, scotea gerpi pe gtfid.?Dar era adevrarat,ii entr tariile luitiioase. De chipul ips de ochiistrllucitori gi intelig rec nerrcncqceasurile gdndindu_se la el gi la comentariile IMaic5 Precistd! Se simfea atrasd de Cristopher

igi pierduse min{ile. pesemne b,[ceara din f6nt0nd iiinmuiase creierul, era singura explicafie plauzibilir ;;;;;simfdmintele pe care le nuirez gi p" care in acel moment nule stdpinea. Agata era atdt cle concent ratd, pe g,ndurile eiincdt nu l-a auzitpe John venind. El a iegit pe uriagele uqi cugeam dinspre grrdini qi s-a indreptat spre locul unde se aflaea' II insofea un servitor cu o tavd cu rrcoritoare. Auzindu-ipagii, Agata s-a intors spre casd gi a privit gesful amabil almarchizului c6nd a salutat_o.50

,4al:lmy GnNm- Trebuie si-mi cer scuze, a inceput Agata, pe

lamentabilul spectacol pe care l-am oferit in seara aceeapalatul Casterham. A fost o purtare neingdduit[copil[reasci din partea mea.

John a studiat-o cAteva momente inainte de a-i rdspu

- Nu te invinovdfi intru totul, domnigoarl Martin, qi fimeu a fost rlspunzdtor pentru spectacolul pe care l-afi ofeErali amAndoi in fhntin[.

Ea a tdgdduit ddnd din cap.

- Eu l-am impins fIrI sI g6ndesc. M-a infuriat aqa deincdt nu mi-am mdsurat faptele. Sim{eam o dorinflsd md rdzbun.

Cam la asta se a$tepta John, dar ce o fi flcut Cristde a infuriat intr-atdt o fatd?

- Am incredere cE purtarea lui a fost cea a unui cavaler.Ar fi de neiertat sI te fi jignit in chip voit.

Agata gi-a mijit ochii negri, gdndindu-se la vorbele lui.- De fapt, nu m-a jignit, dar mi-am vdrsat nervii pe el.John a gtiut cd ii lua apdrarea lui Cristopher gi acest

amdnunt i-a pldcut.

- Fiul meu este un blrbat extraordinar. Un domn, chiardacl un pic cam rezervat. itri cer scuze in numele lui dacd aspus vreo vorbd nepotrivitd care te-a jignit.

Agata a str6mbat din gurd auzindu-I. Cristopher nu erarezervat, era inuman.

- ii urdgte pe spanioli gi pe francezi, azis, ca rdspuns lacomentariul lui John gi de parcd ar fi fost o taind pe caretocmai o descoperise. $i din pdcate sau din fericire, eu suntqi una gi alta.

El a schilat un zdmbet. Tonul ei fusese de mdhnireadevlratd. Domnigoara Martin era extraordinar5. Naiv5, dartotodatd vioaie, istea{d. O undd de aer proaspdt in stdtutaambian(6 englezeascd.52

Iwryrn-*rA---rc6.topt e. rru iGagte pe spanioli, a replicat 9i Agata

s-ir grdbit s[-l corecte ze, sd-lscoatd din greqeald' U": ]:T ii

putoa sd i-l facd absenla mea'Agataa oftat ugor' Rizboiul din Spania se terminase

de

rrrtrlli"ani dar r6nile pe care le provocase nu se cicattizaserd

irrcir, nici in tab6ra englezd,nici in ceafrancezl gi nici in cea

r1lirrriol6.' in strdfundul privirii lui are un dispret pe care nurzbutesc s5-1 inlelei 9i care mi se pare neobiqnuit"'

Nu'

:;,i;;il; tp"t Alutu intr-o eoaptd' nefiind conEtientd cd,lohn o manipula ca s6-9i exprime sentimentele'

in candoarea ei tinereasce 9i pasiunea ibericd nu iqi

nrirsura tonul nici semnificaiia vorbelor'

O femeie l-a rdnit adinc acum mul1i ani' a mdrturisit

,f.trautiioi, . Agataa clipit de mai multe ori' incercind sd

rrsitnileze revelafia. $i de aceea se dovedeqte uneon cam

tlufag gi rece.

Ea nu era in stare sd facd sau sd spund ceva' I se pdrea

rrcobignuit c[ domnul Beresford ii povestea a$a ceva despre

rrrrul dintre fiii sdi 9i gi-a inchipuit cd respectivului nu ii i-ar

lrlitcea ca ea sd cunoascl partea aceeaemolionald a poveqtii

lrri. La uffna urrnet, o considera duqmancd'

Nu toate femeile sunt la fel' a spus deodatd'

John a observat c[ ea nu se inclusese in exprimare'

De bunS seamd, dar abandonul meu 9i purtarea din

irccut a doamnei i-au hotdr0t firea de acum'

hgatagi-a bdut dintr-o inghi{itura limonada care ii mai

53

, aurua GaNpvzrdmlsese in pahar, strdind a"@i-l trezea trecutul lui Cristopher.

- gi mama lui Cristopher?. John a blut o inghifiturd scurtl din rdcoritoare inaintea-i rdspunde.

- A murit dupd nagterea lui Andrew. Niqte fierbinfeli af:_9:3":. !u:.y1a vreme, m_am inrolat in armatr ca slupt impotriva lui Bonaparte.

- $i mama mea a murit. A luat_o rdzboiul,ca pe multemame pe vremea aceea.

Iunnsrz-uAururne din Spania. Agata a frcut ochii mari de surprizd. Nucstc chiar aga de neobiqnuit.

Dar aici trebuie s[ fie al naibii de frig, a spus surprinsd.I se pdrea foarte ciudat cd fructe originare din Spania

prrtcau fi recoltate de pe pdmdnt englezesc.De aceea le cultiv[m in ser5.

Dar Agata nu a mai apucat sd spund nimic fiindci inlirigor au sosit Arthur gi Andrew, ca sI li se alSture pentrugrrstarea din grddin5.

- Mai e limonadd?Privirea Agateis-a imblinzit candArthur s-a agezat l6ngd

ca. G6sise in el un prieten bun. Ce-o avea Beresforzii de iilrczeau un asemenea interes?

Cristopher ii privea in tdcere pe Robert Jenkinson gi peArthur Wellesley. Amdndoi bdrba(ii stdteau fald in fa\dbtngitbirou iar el stdtea in picioare foarte aproape de uriagabibliotec[ plinl cu c6rfi vechi. Pre! de cdteva secunde, gi-aluat privirea de pe tomurile luxoase din piele gravatd, ca sd-pi fixeze atenliape pergamentele pe care Robert le inrdmaseca gi cum ar fi fost tablouri. Indiscutabil, contelui ii pldceasa se inconjoare de istorie; biroul lui era o dovad[ a acestuiIucru. Existau obiecte de o valoare incalculabild pe frumosulbirou gi pe diversele mese gi rafturi care impodobeauincdperea.

- Richard Moore a fost poftit la cina pe care o va ofericontesa Grant la conacul ei din Southsea. Southsea era ostatiune balnear[ din Portsmouth, situati in extrema sudic[ ainsulei Porsea gi aparfinea comitatului Hampshire. Centrulstafiunii se afla la doar o mil6 de centrul oraqului Portsmouth,foarte aproape de Whitam Hall, locul de regedin{I al familieiBeresford. Contesa a extins invitalia pentru tatil dumnitaleJohn gi pentru restul familiei. Cristopher a inclinat din cap.

55

Chiar dacd nu-gi amintea di chrpul ;"_"1 ;,]olffi;T;doar un bebelug c6nd ea a murit, ur"ri, ,.t imb o mullime deamintiri ddruite de tatdl ei, care o iubise din tot sufletul. Iarinh-un jurnal scrisese tot ce ?gi amintea despre ea, fbrur ei de aprivi, de a zdmbi. C0teva versuri ut. u*. c6ntece pe care leinvSfase pe de rost. zicdtoipopulare ,puriot.gti care o amuzaupentru c5 in ere erau insultali franpzii. $i atunci, sentimentuide singurltate a devenrt prea profund gi dureros.'imi;;;;;;;

cd fi-am tezit amintLri triste, ,_u ,.uruilohn our".rm ruginat.Dar Agata a zdmbit gi durerea u ai.pa_, din ochii eic5prui.

- $tiu, am fost acolo gi amvdzut grozdviacare ii lovea penAhnit al fetei c6nd gi_a aminiit

gi_a dat seama de pierderea

:.,I: r yu, de pe ochi Agatar,_T fi#:;1":fi,,',t"l1"o;ffil

- Am at6lea intrebdri pe care mi_ar pldcea sE i le pun _ atdcut un moment inainte de a continua I incdt mi-e teamd s5recunosc. John i_a umplut din nou paharul ., fi_oruJa giAgata i-a mulqumit cu un gest al capului. Este chiar foartebund, a admis simplu.- In serd, pe l0ng5 flori exotice, avem un ldmdi qi unportocal pe care fiica mea Aurora s_a incdpdfdnat si_i aducd54

.,\arcrza GrNrw

de altddatd, gi cu aceleagi rezultate.

Dar este de importanfl cMoore. Un agent ii urm gte pagii dar gtim cd la cindincerca ra iu r-.gatu.ulrlra""j'.1r,;;i ut't ca ra c

- Ii voi supraveghea fiecare pas, a fost rdspunsul lui-Am incredere cd in aceste zile dedinaintea ptecarii

Spania, vei lua mdsuri ca sI redevii acelagi agent antret

Cristopher nu a clipit auzind,indoiala din glasul lui ArthWellesley.

- Jeffrey Anderson gi Frank Kenner fac o trealexc_elentd, abia pot sd dorm noaptea de c6t sunt de obosit.JeffreyAnderson gi Frank Kenner erau vechi agenfi dejpensionafi, care se ocupau de instruirea diferililor memblpe care ii recruta Coroana pentru serviciile secrete.

- Bine, a incheiat Robert. Aqteptdm mult de lanoud misiune. Iar acum, o sr rdmurim cdteva amdnuninainte de plecarea dumitale in Spania.

Cristopher a ldsat locul de lange bibliotecd pentru a seapropia de Robert gi deArthur. a ruat unur dintre scaunere cuspdtar imbrdcat in stofd qi s-a agezat comod intre cei doi ceimai de seaml blrbafi din Anglia.

7

Agata era d.ezamdgitit. prietena Marina amdnaseintdlnirea cu ea cu cdteva sdptlmdni. in sc.isoarea pe care oprimise chiar in dimineala aceea, o inqtiinfa cI treburiinsemnate o retineau la Ruthvenrurrl.. Chiar j*a Agrir."sim{ea foarte in largul ei la familia Beresford, o deranja sl56

IwrSrn-uAlio consideratd o povard sau un musafir nepoftit. Arthurllcresford devenise protectorul ei gi incerca prin toaternijloacele si o facl sd se simtd binein mijlocul lor. O invitala plimbiri lungi pe cdmp, prin orag gi chiar la piafd. Ei iiplacea timiditatea lui, felul in care rogea c6nd ii adresa vreolaud[ meritatd.Eraun bdrbat foarte chipeg, cu o inimd cald5,o fire pldcutl, respectuos; ar putea s[ fie tovardgul ideal dacdca nu gi-ar fi pus ochii pe bdrbatul cel mai pu(in potrivittlintre to(i: fratele lui, Cristopher. Abia dacd il vedea laWhitam Hall. De la incidentul din fint0na lui Neptun, dinpalatul Casterham, nu mai gtia nimic despre el.

A respirat cu pldcere aromele grddinii. Contesa Grant seardtase foarte binevoitoare gi educatd cu ea degi era o invitatlsurprizd. incuviinlas e prezenla ei la cini cu o deosebit[politefe. lar ea era dornic[ s[ nu se mai simt[ o intrusd. Ochiii-au strdbdtut frumoasele tufe de trandafiri, luminate derazelelunii. Nu era o intimplare cI se afla singurd in grddina dinspatele casei, trebuia sd respire un pic de aer. Cunogtin(ele eide englezd erau foarte pufine qi, chiar dacd in ultima vremeputuse sd exerseze mult, incd ii era greu sd se facd inteleasi,din pricina accentului puternic. $i-a fixat privirea pe osculpturd dintr-un coll al grddinii; propo(iile siluetei goalei-au smuls un z0mbet qi a hotirdt sd arunce o privire mai deaproape. A coborAt in grabd treptele dar s-a oprit pe ultima cas6-qi intoarcdfa\a spre ugile deschise care f6ceau accesul insalon. Candelabrele strlluceau in spatele sticlei transparenteiar era s-a indoit o clipd dacd sd se indepirteze, cdci iildgdduise lui Arthur cd va lipsi doar cAteva minute ca sI ia ogurd de aer inainte de a se intoarce in salonul de dans.

Gr[dinile englezegti erau frumoase. Fiecare dintre celepe care le vedea i se pdrea mai frumoasl dec0t cea dedinainte iar cea a contesei Grant era spectaculoasS. Diferitelefiguri din marmur[ situate in mai multe colluri ficeau ca

57

,4rutnr GnNrvzlocul sd pard un muzeu in aer ri@l6ngE figura care ii atrisese at6t de mult atenfi a, a at)glasuri in spatele ei. S-a intors cu iufeald gi a vdzut.spericd o femeie gi un blrbat se indreptau chiar spre locul u,se afla ea. Din fericire, rochia albastru inchis o fi.ru uprou,nevdzutd in ochii lor. S_a ascuns dupd statuia uriaql gi gi(inut rdsufl area carr il;;;;;.#;#;ffill:J_t;care il dorea era s6 spuni ce Icea nlinsolitl in gradind, cacasta ar putea s5-l pund pe Arthur intr_o situatrie destulnepllcutd pentru cd o ldsase iarlqi singuri.

Femeii 9i bdrbatului li s_a aldturatui al treilea, care a iegidintr-un loc ce scdpase aten{iei ei gi c,nd r-a auzitvorbincintr-o englezd la fel de proasti ca a ei a zdmbitdar o secunddmai tdrziu gi-a ciulit urechile. in tlcerea nopfii, rdsunase unnume $t era un nume pe care ea il cunogtea foarte bine. Unmoment dupd aceea, conversafia clandestind a continuat dar

Iunzsrn-uASulul de hdrtie continea informatii foarte insemnate, gi

rrccst amdnunt a frcut-o pe Agata s5 ridice o spr0ncean6. Cerrliba se petrecea? inlelesese perfect numele regelui Spaniei:

f rcrnando. De asemenea, pe cel al unui francez, Clatdellcnoit gi pe cel al lui Carlos de Lucena y Moreno, v[ru] ei

iii pe al unuia dintre consilierii secretarului de Stat spaniol,Manuel Gonziiezy Salm6nr. A intuit cd continutul h0rtiilorrrnplica probleme pentru vdrul ei. Trebuia sd facd rost de ele,oricdt ar costa qi de aceea s-a hotdrit sd-l urmireascd pespaniol de indatd ce acesta s-a despd(it de femeie gi decrrglez. Nadijduia sd nu intirzie prea mult, nu dorea s6-lirrgrijoreze fEri rost pe Arthur Beresford, dar gtia cd sepotrece ceva de insemndtate. in vreme ce aqtepta ca femeia

;i englezul s[ plece din gradini ca sd poatl s[-gi inceapdrrrmdrirea personald, a auzit discufia lor particularS. Chiartlacd engleza ei nu era prea buni in practicd, a putut sdinfeleagd cele mai multe dintre vorbe. $i surpriza ei a fostmajor[ c6nd a auzit numele lui Cristopher de mai multe ori.Au pomenit de o capcand. Despre recuperarea increderii luipi a unei pa4i dintr-o mare mogtenire. Cind in sfbrgit s-auindepdrtat de grddind, Agata s-a pregdtit s[-l urmdreascd pespaniol p6nd in ascunzdtoarea lui.