14 TERAPIE INTENSIVÃ FOAIA TRANSILVANÃ ANUL 2 NR. 30 21 IUNIE 2007

Compartimentul de Neurologie Pediatricã face parte, alãturi de catedrade Biologie celularã ºi Molecularã ºi de Facultatea de Psihologie Ge-neralã a UBB, din organizatorii învãþãmîntului de masterat în Medi-cinã Molecularã ºi Neuroºtiinþe. Catedra de Neurologie Pediatricãalãturi de Catedra de Biologie Celularã ºi Molecularã au devenitcentru de excelenþã în medicina molecularã ºi neuroºtiinþe.

Prof. dr. Ileana Benga este directorul compartimentului de Neuroºtiinþe

«Clujul e primul oraº din România în care psihiatria infantilã s-adespãrþit de neurologia infantilã. Acest lucru abia se întîmplã înEuropa. Neurologia infantilã trebuie sã-ºi intre în drepturi, nu e ospecialitate apãrutã ca ciupercile dupã ploaie».

Inaugurãrile cu tort ºibaloane care se sparg laintervale regulate ºisperie invitaþii, mai spe-rie ºi ziariºtii. Invitaþi laîncã o inaugurare ºiîncã una, se simt cîteo-datã jenaþi cã iar tre-buie sã scrie de bine,dacã nu chiar festivist.Asta e situaþia, se parecã medicinei clujene îimerge bine. Aºa de bine,cã bucureºtenii devinmelancolici ºi ar vrea sãne cloneze.

ANCA GEORGESCUgeorgescu@ftr.ro

Dupã Clinica de PsihiatrieInfantilã, sãptãmîna trecutã afost inauguratã la Cluj Clinicade Neurologie Pediatricã. Celedouã s-au nãscut împreunãacum mulþi ani, dupã ce în1948 Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii atrãgea atenþia cãdevine necesarã înfiinþareaspecialitãþii de neuropsihiatrieinfantilã. Cu discreþie, dar ig-norînd ferm reputaþia democãiþi fãrã vlagã, zece arde-leni s-au pus pe treabã. Doc-torul Viorel Ghiran deveneaprimul profesor de psihiatrie acopilului din România, scriaprimul ºi multã vreme, singu-rul manual de specialitate, iardoctorul Octavian Pavel eraprimul neurolog pediatru dinþarã.

ªi despãrþirea necesarãpoartã aceeaºi aurã: prima dinRomânia. Pînã în 2003 neuro-logia ºi psihiatria infantilã aufuncþionat împreunã în cadrulSpitalului de Urgenþã pentruCopii. Directorul spitalului,doctorul Ioan Figan îºi amin-teºte cã cele douã specialitãþierau practicate în condiþii delazaret: „Multe paturi erausprijinite pe cãrãmizi. Erapusã în pericol siguranþa ºi demulte ori, igiena pacienþilor.La externare pãrinþii nu po-vestesc neapãrat de perfor-manþã, ci mai degrabã desprecondiþii. Pentru cã actul medi-cal, oricît de performant, pã-leºte întotdeauna în faþa mize-riei. Dacã e ceva de lãudat deatunci, e efortul medicilor, careau fãcut medicinã eroicã încondiþii mizere, independentede ei.”

Astãzi, Clinica de Neuro-logie Pediatricã este condusã deprof. dr. Ileana Benga. Ce îºiaminteºte doamna Benga ºi cuce se mîndreºte azi? κi amin-teºte cã nu cu mult timp în ur-mã, psihologul clinicii stãtea cugeanta în braþe, dupã o uºã, ºiaplica teste. Copiii se distrau,semãna a joc. Realitatea eramai puþin jucãuºã ºi mai sim-plã: lipsea spaþiul potrivit. κimai aminteºte cã sînt mulþi oa-meni care cred cã aceste specia-litãþi au apãrut dupã Revoluþie,ca un moft. Dar se mîndreºte cãare privilegiul de a lucra într-oclãdire-muzeu, fostã locuinþã deserviciu a lui Victor Babeº. Rec-tificã. Nu lucreazã, trãieºte.

Pentru ca aceste articoledespre festivitãþi sã nu fie fes-tiviste, cititorii pot face unlucru mare. Dacã sînt clujeni,sã se mîndreascã. ªi orideundear fi, sã-ºi ducã copiii la doctor,chiar dacã pare un moft. Demulte ori, tristeþea copiilor nuse trateazã cu desene animateºi nici agitaþia, cu chipsuri.

CONTROALELE MINISTERULUISÃNÃTÃÞII aratã cã fenomenulprescrierii nejustificate de medi-camente gratuite ºi compensatecontinuã. Ministrul Eugen Nico-lãescu a dat exemplul cazului dela Cãlãraºi, unde într-un singurweek-end s-au eliberat medica-mente pentru 700 de persoane,aproape douã treimi din familiilelocalitãþii primind aceastã com-pensaþie ºi gratuitate. La Iaºi, unsingur medic a eliberat 764 dereþete. O altã problemã amintitãde ministru este aceea cã existãîncã medici care prescriu medica-mente persoanelor aflate pe lis-tele lor, dar ca... decedate. Minis-trul mai menþioneazã cã la Con-stanþa, odatã cu informatizareaprogramului de diabet, numãrulpersoanelor diabetice a scãzut dela 17.500 la 12.500, motiv pen-tru care informatizarea trebuie sãcontinue, cel puþin ca metodã dea opri scurgerile de fonduri în sis-temul de sãnãtate.

PROGRAMUL NAÞIONAL DE E-VALUARE A STÃRII DE SÃNÃ-TATE A POPULAÞIEI va fi corelatcu prevederi referitoare la onco-logie ºi psihiatrie. „Am avut oserie de discuþii pe aceastã temãcu Institutul Oncologic din Cluj,care a prezentat o metodologiede legãturã a unui program descreening oncologic cu progra-mul de evaluare a stãrii de sãnã-tate”, a declarat Nicolãescu. Po-trivit ministrului, pentru aceastãcorelare sînt acreditate doar insti-tutele oncologice din Bucureºti ºiCluj. Cele douã noi programe, deoncologie ºi psihiatrie, care sevor corela cu cel de evaluare asãnãtãþii, se vor desfãºura pe par-cursul mai multor ani. Sumele ne-cesare derulãrii programelor sîntcele încasate din taxa pe vi-ciu. Ministrul a explicat cã acestprogram de evaluare a sãnãtãþiieste o încercare de a determinaoamenii sã-ºi facã analize supli-mentare. Începînd din aceastãlunã, românii vor primi, cu o lunãînaintea celei în care sînt nãscuþi,o scrisoare prin care sînt îndem-naþi sã facã aceste analize ºi încare li se prezintã paºii care tre-buie urmaþi. Aceastã soluþie a fostadoptatã pentru o desfãºurare înbune condiþii a programului ºipentru a preveni aglomerãrile.

ESENÞIAL

Dr. Voica Foiºoreanu, Tîrgu Mureº

Neurologia pediatricã e o spe-cialitate în care tratezi pacien-tul ani de zile, ca sã obþii rezul-tate mici. În plus, întotdeaunatrebuie sã tratezi ºi familia.Efortul nu e nici cunoscut, niciapreciat întotdeauna, tocmaipentru cã suferinþa e mare, în-delungatã ºi rezultatele ne-spectaculoase.

Dr. Criºan Mircioiu, Cluj-Napoca

Atît vreau sã vã spun, eu amscris un articol intitulat „Femeisavante”. Dar nu ca Moliere,în bãtaie de joc, eu sã ºtiþi cãam vorbit serios. Una din fe-meile despre care vorbesc înacest articol este doamnaBenga.

Dr. Vasile Cândea,Bucureºti

Munca cu copilul e fantasticde grea pentru cã e o muncãcu necuvîntãtoare. Sînt impre-sionat de ce faceþi aici, iarClujul mã fascineazã. Aº vreasã vã putem clona, sã vã avemºi la Bucureºti, unde toatãlumea se concentreazã pecum sã-l elimine pe celãlalt,cum sã-l înlãture.

Dr. Andrei Achimaº, Cluj-Napoca

Templele sînt ziduri reci depiatrã, iar credinþa e în sufle-tele noastre. Asta cred cã sepotriveºte aici mai mult decîtoriunde. ªtiþi, cînd am venit,dna Benga a vrut sã-mi întindãmîna. N-a putut, pentru cãavea braþele pline de flori. Aºatrebuie sã fie.

Consiliul ªtiintific al A-genþiei Naþionale a Me-dicamentului (CSANM)a discutat problema me-tamizolului, în urmamaterialelor apãrute înpresã care incrimi-neazã medicamentelecare conþin aceastã sub-stanþã, pe motiv cã arproduce efecte adverse,disproporþionate în ra-port cu beneficiile ter-apeutice. Cel mai cu-noscut dintre acestemedicament e Algocal-minul.

În urma analizãrii datelordin literatura ºtiinþificã din ul-timii 50 de ani, inclusiv a da-telor recente care contrazic ci-frele ridicate ale incidenþei a-granulocitozei consecutive

consumului de metamizol,Consiliul ªtiinþific a ajuns laconcluzia cã datele privind sig-uranþa utilizãrii medicamen-telor care conþin aceastã sub-stanþã sînt satisfãcãtoare. Înplus, la Agenþia Naþionalã aMedicamentului nu s-a rapor-tat nici un caz de agranuloci-tozã în România, deºi mediaactualã a raportãrilor de reac-þii adverse este de aproximativ500 pe an. Totuºi, pentru apreveni eventualele riscuri deutilizare, Consiliul ªtiinþificsolicitã fiecãrui deþinãtor deautorizaþie pentru punere pepiaþã a medicamentelor careconþin metamizol, elaborareaºi depunerea spre aprobare a

unui plan de management alriscului. Acesta va include ºistudii prospective ºi retrospec-tive, pe baza datelor de la cen-trele de hematologie, care sãidentifice incidenþa acestuiefect advers în România.

Fiolele care conþin metami-zol trebuie eliberate numai pebazã de prescripþie medicalã.De asemenea, în cazul utilizã-rii comprimatelor, se recoman-dã studierea cu atenþie a pros-pectului, în special a secþiuni-lor referitoare la reacþii adver-se, atenþionãri ºi contraindica-þii. Pacienþii sînt sfãtuiþi ca încazul în care suspecteazã oreacþie adversã la acest medi-cament, sau la oricare altul, sã

se adreseze medicului sau far-macistului.

Profesioniºtii în domeniulmedical sînt încurajaþi sã ra-porteze orice reacþie adversãpe formularul de raportare

(„Fiºã pentru raportarea spon-tanã a reacþiilor adverse lamedicamente”) care se gãseºteîn meniul „Formulare” de pepagina principalã a site-uluiANM - www.anm.ro.

Algocalminul respirã uºurat. Deocamdatã

Principiile Clujuluiinvidiate de Bucureºti

Renovarea clãdirii Clinicii deneurologie infantilãeste un vis împlinit

al Clujului.Specialiºtii pot sã-ºi

îndrepte toatãatenþia spre copil