Titlul de mai sus nu este o iro-nie, ci o realitate dură, cini-

că și ce se perpetuează constant. O realitate ce face prea des Argeșul de râsul României, punând în umbră numeroasele valori nepromovate sau ignorate ale județului. O realitate ce, în combinație cu festivismele fără substanță ale prea mulților politruci din Argeș, face ca județul să fi e an-chilozat de prea multe decenii într-un timp îndepărtat, departe în prea mare procent de civilizație și moder-nitate. Și o cauză esențială e faptul că, în mare parte, fi gurile politice și șefi i de instituții publice sunt prinși într-o frăție a interesului propriu și a nepăsării față de comunitate.

Și cum să nu fi e Argeșul în Evul Mediu când zeci de oameni au

fost ținuți sclavi timp de 12 ani la Berevoești fără ca vreo autoritate să se sesizeze? Și asta în condițiile în care erau indicii. Cum să nu fi e județul nostru unul primitiv în condițiile în care timp de câțiva ani copile cu vârste sub 14 ani de la Leordeni au fost trimise în Germania și forțate să facă sex cu oameni de afaceri? Ce a făcut Protecția Copilului Argeș legat de cele două cazuri ”celebre” înainte

ca acestea să explodeze în spațiul pu-blic? Nimic. Pentru că funcționarii săi, inclusiv cei cu funcții de condu-cere, sunt mai ocupați să își încase-ze salariile decât să meargă pe teren prin județ și să se informeze, să ia măsuri acolo unde sunt abuzuri gra-ve. Iar criticile sunt valabile și pentru destui polițiști ”suspect” de cuminți și pentru angajații impasibili din pri-mării.

Cum să nu fi e Argeșul în Evul Mediu când un om de afaceri

a murit după ce a fost bătut crunt de doi romi în trafi c la Merișani? Da, Argeșul e în Evul Mediu și pentru că -lucru absolut șocant- încă avem zeci de școli și mii de gospodării cu WC în fundul curții. Da, pentru că e interes din partea politicienilor ca multe zone rurale să rămână nedez-voltate și ignoranța, cultivată până la paroxism, să aducă voturi cu topta-nul.

Apropo de Leordeni și de prostituția infantilă de acolo, în

aceeași comună un om de afaceri a fost bătut cu sălbăticie și legat acum un an și jumătate, iar agresorii nu au fost prinși nici până acum. Unde e efi ciența Poliției?

Și mai pot da zeci de exemple în sprijinul afi rmației că Argeșul

e în Evul Mediu. Cum ar fi cazul zecilor de romi care s-au bătut ziua în centrul comunei Bascov cu săbii și topoare. Unde e legea aplicată la sânge? Nicăieri...

Și toate aceste orori constante se petrec într-un județ în care s-au

născut atâtea personalități, într-un județ cu un potențial economic și turistic imens, dar... degeaba.

Avem potențial turistic, dar fa-cem turism doar pe... hârtie, cu

pliante penibile plătite de UE și cu centre de informare turistică inutile, inefi ciente și jenante, construite tot cu bani de la Bruxelles. Avem atâ-tea obiective ce ar putea atrage sute de mii de turiști străini și sute de milioane de euro, de la barajul Vi-draru, Transfăgărășan și Biserica în piatră de la Corbi, până la Vila Flo-rica, Muzeul Golești sau Mănăstirea Curtea de Argeș. Însă marketingul turistic concret e inexistent. Pentru că prea multora nu le pasă.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Bine aţi venit în Argeş, bine aţi venit în Evul Mediu!

pag. 20

NR. 1304FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

24 - 30 iulie 201920 pagini 1,5 lei

Arhitectul-şef Ghiţă recunoaşte că blocul lui Brănescu are o mare problemă

Primăria Piteşti face un pas înapoi în cazul unui proiect imobiliar controversat

pag. 4

Cine plăteşte pentru banii cheltuiţi în plus?A reînceput războiul între Apostoliceanu şi Cornel Ionică

MIZA: LUCRĂRILE DEFECTUOASE LA PODUL RÂUL DOAMNEI EXPERTUL A ESTIMAT VALOAREA REPARAŢIILOR (POSIBIL PREJUDICIU) LA PESTE 1,2 MILIOANE LEI pag. 10

Pensionarii din blocul 56 îşi părăsesc locuinţele, speriaţi de şantierul fi rmei Titidan

DRAME PROVOCATE CU COMPLICITATEA PRIMĂRIEI PITEŞTI

pag. 11

Interviu cu ziarista şi activista care a demascat „Gruparea Brânzea” „Românii din comunități sunt puși într-o postură proastă, nu le mai vine să accepte sprijin din partea unui om care se dovedește că a avut interes numai să se îmbogățească și pe seama instituției ăsteia”, declară Iulia Modiga

Omul de afaceri Daniel Otobîcu a primit închisoare cu suspendare

Când purceaua e moartă deja în coteţ...Candidatul liberal Coteţ s-a rugat de deputatul Moşteanu de la USR să-l ia viceprimar la PiteştiMircea Lucescu vine la meciul caritabil pentru fostul campion alb-violet Viorel TurcuConsilierul liberal Dorin Bărbuceanu: „Oamenii nu mai au încredere că Primăria Ştefăneşti duce ceva la bun sfârşit!”

pag. 7

pag. 5

pag. 2

pag. 13

pag. 3

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Gabriela Zoană și Simona Bucura Oprescu, într-un exercițiu de admirație cu arme albe.

Din Din

Culise...Culise...

Senatorul Gheorghe Marin, o specie rară de frecat țiparul, și Ion Iliescu, fost director la Apele Române pe vremuri, un

acvariu cu mulți țipari ce trebuie frecați...

Sunt mai tare ca aspretele! Deși nu mai exist, PSD mă pune de fi ecare dată pe lista pentru

Parlament...

Florin Călinescu, pregătindu-se de un nou casting cu fraieri în județul Argeș.

De ce vă mirați că m-am înscris în Partidul Verde?! Păi, dacă mi-au plăcut

dintotdeauna verzișorii...

Cornel Ionică, primar Pitești, e mulțumit de plata a 11 milioane RON de către Primăria Pitești: „Lăsați-o dra-cu', că e ca dracu'!” Cristian Gentea îi felicită pe juriștii

Primăriei Pitești pentru modul strălucit de rezolvare a problemelor: „Vă e frică să semnați, pentru că sunteți slab pregătiți”. Viorica Dăncilă, prim-ministru și

candidat la prezidențiale, cam victimă PSD: „Am fost izolată în guvern, nu am avut voie să fac nimic”. Cătălin Bulf, președinte PMP Argeș,

felicită PNL Argeș pentru scorul eronat de bun de la europarlamentare: „Nu eu i-am stricat jucăria lui Miuțescu. Era stri-cată... ” Narcis Sofianu, consilier local PNL,

arată responsabililor județeni ce școli în-alte există în apropierea Piteștiului: „La

Bascov, Merișani și Băiculești nu avem o aglomerare urbană, ci una infracțională, o fabrică de infractori”. Varujan Vosganian, senator ALDE,

fericit de decizia PSD de a avea candi-dat propriu la prezidențiale: „Mă mir că doamna Dăncilă vorbește de responsabili-tate”. Bobi Marinescu, patron fi rmă

construcții, bucuros că va fi dat în jude-cată de Primăria Pitești pentru reparația de mântuială a podului peste Râul Doamnei: „Dacă cei de la primărie pierd în instanță, vor plăti. E o obișnuință pen-tru Primăria Pitești să plătească”. Ion Dumitru, duce de Albota, se

răscoală contra USR-ului care a cerut in-formaţii de interes public: „O să le trimit rapoartele Curţii de Conturi... O să trimit hotărârile consiliului local”.

Un liberal a furat startul campa-niei electorale (interne) pentru lo-calele din 2020. Este vorba despre Mihai Coteț, care a uzat de toate mijloacele de publicitate gratuită și virtuală, pagină personală, pagină de personalitate publică (Ha, ha, ha!) blog, grup de susținere, Insta-gram, Twitter și ce-o mai fi , promo-vându-se ca și candidat la Primăria Piteștiului. Până aici, nimic în ne-regulă. În fond, fi ecare are dreptul de a-și construi ce imagine visează, atâta timp cât nenea Zuckerberg i-o permite, iar oamenii nu îl șterg din listă agasați. Problema e că, până acum, partidul pe care îl reprezintă nea Coteț nu și-a nominalizat can-didatul, deci toată șarada are un iz de impostură. De când se privește vrăjit în propria oglindă, de cât de bine dă el pe rețelele de socia-lizare, candidatul Coteț a început chiar să creadă în propria karmă de învingător și a luat decizia de a se întâlni cu Ionuț Moșteanu de la USR, căruia i s-a pus la dispoziție pentru funcția de... viceprimar. Iar o asemenea gogomănie, combina-tă cu servilism dus la extrem, noi n-am mai întâlnit în politica din Argeș de până acum. Ceea ce a fă-cut Mihai Coterț vădește nu doar o fl agrantă lipsă de experiență politi-

că, ba chiar și lipsă de fair play față de alți doi liberali ce și-au exprimat dorința să candideze în competiția internă din partid, și ne referim la Narcis Sofi anu și Ana Stan. Cert e că disperarea de a prinde un post sau un oscior într-o ipotetică (deo-camdată) construcție politică USR-PNL îl compromite iremediabil pe liberalul ( de dată recentă) Mihai Coteț. Cât despre deputatul Ionuț

Moșteanu de la USR, omul s-a bucurat de o așa găină pe post de concurență, așa că nu i-a fost greu să-i spună lui Coteț ce vrea aces-ta să audă. Ca să nu mai vorbim de faptul, că și Ionuț Moșteanu a furat cumva startul, anunțându-și intenția de a candida la Primăria Pitești fără să fi avut în prealabil - așa cum era normal - o discuție cu partenerii de alianță de la PLUS...

Când purceaua e moartă deja în coteţ...

Candidatul liberal Coteţ s-a rugat de deputatul Moşteanu de la USR să-l ia viceprimar la Piteşti

Și eu, petardă bronzată care

ești...! Te iubesc, coțohârlo!

Colega, nu mă întreba de dosarul de la Parchet, că i-am mâncat și coliva de trei

ani, cred că intră în al patrulea...

Directoarea economică de la Spitalul Județean, Rodica Beșliu, recunoscătoare și evlavioasă

că dosarul contabilei care a delapidat 1 milion de euro a murit fără lumânare.

ELECTRO-CUTARE

Pierdut membru de partid. Se declară nul

După ce a făcut o nouă inventariere, ca să știe pe cine mai con-tează, organizația PSD Argeș a ajuns la concluzia că a pierdut din scripte un membru pe care chiar se baza, la o adică. Sau cel puțin nu dă casa cu masa. Ca să ne facem înțeleși mai bine, este vorba de Armand Chiriloiu, locuitor al comunei Moșoaia, după adresa de domiciliu, care se credea că ar fi intrat în PSD acum vreun an. Sau doi. Însă, luate la mână, în documentele de partid s-au găsit doar niște tabele pe care se afl a și numele directorului de la Silvic. În rest, nimic. Nu tu adeziune, cum prevede Statutul, nu tu carnet de partid, iar chitanțe de plată a cotizației... nici atât. Mare mister!

DIICOT a golit Piaţa Ceair de contrabandiştii de ţigări şi după semnalele din Jurnalul de Argeş

În ultimii ani, atât Jurnalul de Argeș, cât și alte publicații din județ au scris despre contrabandiștii de țigări care își făceau de cap în Piața Ceair, fără ca Primăria Pitești și Poliția Locală Pitești să îi deranjeze în vreun fel. Afacerile la negru au mers ani de zile în văzul lumii. Iar în timp ce polițiștii locali amendau bătrânele care vând zarzavaturi, contrabandiștii de țigări făceau miliar-de fără probleme. Asta până săptămâna trecută, când, și după semnalele trase de Jurnalul de Argeș, DIICOT a făcut ceea ce trebuia să facă de mult timp Primăria Pitești: a golit Piața Ceair de contrabandiștii care strigau cât era ziua de lungă: „Țigări! Țigări!”. Iar surse judiciare ne-au declarat că dosarul e unul cu multe ramifi cații și că din el s-ar putea disjunge și altele, inclusiv cu ofi ciali implicați...

Exact ca în contractele bancare, Mihai Coteţ scrie cu litere mici, jos,

că este candidat... în cursa internă. Sus, cu litere de-o șchioapă, apare că e

„Candidat PNL la Primăria Pitești”

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Ion Mânzână și Ion Georgescu, cei doi ioni ai PSD Argeș; rămâne să alegeți dvs. care e cel pozitiv și care e cel negativ.

Șerban Valeca, Cornel Ionică și Cristian Gentea, făcând eforturi să nu cadă sub scorul partidului.

Viorica Dăncilă, la o deconspirare în grup cu Gabriela Zoană și Diana Eftene.

Noi suntem echipa de susținere a lui Mitralieră la președinția PSD Argeș! Dacă tot e să fi e caterincă,

măcar să fi e una epică și cu gloanțe oarbe...Ce facem la Primărie, băieți? Ieșim măcar pe

locul trei, ca Viorica la prezidențiale?

Ele sunt cele două Mata Hari din PSD Argeș. Mi-a promis deputata Simona Oprescu că le execută în perioada următoare...

Alina Cheru şi Alina ZahariaSportivele piteștence Alina Cheru și

Alina Zaharia au cucerit medalia de aur în proba Ju No Kata din cadrul Campi-onatelor Europene de Judo Kata de la Las Palmas din Spania. Cheru și Zaharia s-au clasat pe primul loc, cu 401,5 puncte, în proba de Ju No Kata. Cele două judoka, multiple campioane europene, sunt legiti-mate la Clubul Sportiv Municipal Pitești și sunt antrenate de profesorii Cornel Pă-lărie și Valentin Ioniţă. Pentru obținerea acestei performanțe Jurnalul de Argeș le declară pe Alina Cheru și Alina Zaharia Oamenii Săptămânii!

Oamenii săptămâniiOamenii săptămânii

Pe 31 iulie se stabileşte cine va construi Sala Polivalentă din Piteşti

Pe 31 iulie, Compania Națională de Investiții va anunța la București fi rma câștigătoare a licitației pentru construirea Sălii Polivalente din Pitești. Cel mai probabil, în cazul în care nu vor fi contestații, lucrările vor începe în prima parte a lui 2020. Viitoarea Sală Poli-valentă va fi construită pe strada Basarabiei și va avea o capacitate de maximum 5.000 de locuri. Costurile totale se vor ridica la aproxi-mativ 25 de milioane de euro, cea mai mare parte a fi nanțării provenind din fonduri euro-pene nerambursabile. D.G.

Parcarea de la Stadionul „Nicolae Dobrin”, asfaltată după mai bine de două decenii

La începutul acestei săptămâni, ADP Pitești a fi nalizat lucrările de asfaltare a parcării din fața Stadionului „Nicolae Dobrin”, acolo unde nu se mai făcuse nimic de peste două decenii. „Parcarea are 130 de locuri. Era tim-pul ca după atâția ani să se modernizeze și acea parcare. Cât de curând, Poliția Locală va începe să scoată și camioanele uitate de unii de ani de zile în zona parcării ”, ne-a declarat primarul Cornel Ionică. D.G.

Pe 18 iulie, la ultima ședință de Consi-liu Local Pitești, primarul Cornel Ioni-că a declarat că în ultimii doi ani nu a mai trecut pragul biroului Urbanism. Iar această afi rmație l-a nemulțumit pe vice-primarul Sorin Apostoliceanu, care a de-clarat pentru „Jurnalul de Argeș”: „Dom-nul primar, în ședința de Consiliu Local de săptămâna trecută, a declarat că de doi ani nu a mai călcat pe la Urbanism, ceea ce mi se pare foarte rău; înseamnă că cei de la Urbanism fac tot ce vor ei, nimeni nu întreabă pe nimeni. De luni, 29 iulie, când revin din concediu, mă voi implica din nou la Urbanism. De un an nu am mai semnat, nu am mai văzut absolut nicio autorizație de construcție, nimic... Vreau să văd ce se întâmplă la Urbanism”.

Ionică: „Nu trebuie pusă presiune pe oameni...”

I-am solicitat un punct de vedere și pri-marului Cornel Ionică legat de faptul că ia legătura foarte rar cu cei de la Urba-nism, asta și în contextul în care în ul-timii ani în Pitești s-a instaurat un haos

urbanistic, cu autorizații pentru blocuri date pe bandă rulantă și fără verifi carea strictă a tuturor documentelor, regle-mentărilor și restricțiilor.

„Eu la Urbanism, în 2018, nu cred că am călcat vreodată pe la ei în birou. Iar în acest an am fost la ei cu o singură pro-blemă, legată de Războieni. Nu trebuie pusă presiune pe oameni, ei trebuie să își facă datoria. Primarul acordă atribuțiuni, în conformitate cu legea, secretarului, vi-

ceprimarilor. Eu nu am intrat în birou la cei de la Urbanism tocmai ca să nu îi sâcâi și să nu se interpreteze și pentru ca oamenii să își facă treaba. Eu i-am găsit în Primărie pe acei oameni de la Urba-nism, ei știu ce au de făcut. Nu cred că ar fi OK să mă duc la Urbanism și să le zic: «Fă așa, fă așa!». Trebuie să împăcăm lu-crurile”, spune Cornel Ionică, primarul Piteștiului.

Denis Grigorescu

Vicele Apostoliceanu: „Vreau să văd ce se întâmplă la Urbanism”

Vinerea trecută, primarul orașului Ștefănești, Ioana Jenica Dumitru, convocase o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru validarea consilierilor PSD.

Consilierii PNL au părăsit însă ședința, fapt ce a făcut-o pe primăriță să explo-deze, ca de obicei, pe Facebook: „D-LE MIUȚESCU, TRIMITEȚI-I ACASĂ CĂ IAU BANI PUBLICI DEGEABA!!!! Așa-zișii liberali ai orașului Ștefănești continuă să blocheze cu bună știință dez-voltarea orașului. Nu le-au ajuns cei 16 ani în care n-au făcut nimic, vor ca nici alții să nu facă! Mai nou, nu putem avea nici Consiliu local funcțional, din cauză că grupul liberal a considerat că trebuie să părăsească ședința de validare a noi-lor consilieri. S-a văzut ce bine cunosc legea cei de la PNL și ce efi cienți sunt, după cum arată orașul după 16 ani de administrație a lor!”.

„Ce om fi având noi că, de trei ani, suntem făcuți vinovați de tot?!”

Fost primar al orașului, consilierul lo-cal PNL Dorin Bărbuceanu a explicat, de fapt, care a fost motivul pentru care a părăsit ședința, împreună cu grupul său:

„Nu e prima oară când face lucrul acesta, după fi ecare ședință de Consiliu Local doamna primar are obiceiul de a da acest mesaj. Ce om fi având noi că, de trei ani, suntem făcuți vinovați de tot?! Eu știu că în 16 ani de zile nu am avut niciodată vreo problemă cu Consiliul Local și de obicei am avut doar 5 consilieri PNL, o singură dată am avut șase. Dar eu am considerat, spune și în lege de altfel, că primarul execută, printre altele, și duce la bun sfârșit hotărârile Consiliului Lo-cal. Noi vineri eram în total doar șapte consilieri. Și am considerat că nu este normal să se desfășoare ședința așa. Era vorba de ședința de validare a consilieri-lor PSD, o chestie care ține de bucătăria acestui partid. Pentru că, din ce știu eu, doamna primar este membru PSD. De fapt, problema este că oamenii nici nu mai au încredere că Primăria duce ceva la bun sfârșit. Astăzi se spune ceva, mâine, altceva. Vă dau un exemplu. În județul Argeș se face cadastrarea pe localități cu diverse societăți pe niște bani care nici nu sunt de la bugetul local. Nimeni nu a vrut să vină la licitație la Ștefănești. Oare de ce? Din cauza lipsei de încredere!”.

Alina Crângeanu

Consilierul liberal Dorin Bărbuceanu: „Oamenii nu mai au încredere că Primăria Ştefăneşti duce ceva la bun sfârşit!”

Calinic a ofi ciat, la cota 1200, o slujbă pentru cei morţi în timpul lucrărilor la Transfăgărăşan

ÎPS Calinic a ofi ciat, în weekend, trei slujbe pe Transfăgărășan. Prima, sâm-bătă, la Mănăstirea „Sf. Ilie Paltinul” (ridicată în perioada 1994-2015), afl ată la cota 1200 m, unde Sfânta Liturghie a fost săvârșită împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Tot aici a fost săvârșită și a doua slujbă, cea a parastasului pentru toți ctitorii care au contribuit în timp la construcția respectivului ansamblu monastic, precum și pentru toți lucrătorii care au pierit în timpul lucrărilor executate la Transfăgărășan.În cuvântul rostit cu această ocazie, chiriarhul eparhiei a vorbit despre evlavia pe care trebuie să o avem față de sfi nți, dar și de eforturile depuse la construcția mănăstirii pe unul din-tre cele mai cunoscute trasee turisti-ce din România. A treia slujbă de pe Transfăgărășan a avut loc a doua zi, în duminica a cincea după Rusalii, când monahiile de la Schitul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, de la cota 1000, s-au bucurat de Sfânta Liturghie ofi ci-ată de Î.P.S. Calinic. I.M.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Ghiță: „Acolo este problema, așa cum au sesizat și cetățenii”

Mai mulți cetățeni au sesizat, în petiții trimise Primăriei Pitești, că adresa la care urmează să se construiască imobilul se afl ă, potrivit PUG, într-o zonă cu re-gimul de înălțime P+1+M, chiar dacă se învecinează cu o altă zonă în care există deja blocuri.

Probleme au fost constatate și după ce documentația a fost de-pusă în Comisia Tehnică de Ur-banism a Primăriei Pitești, fapt confi rmat și de către arhitectul-șef Cătălin Ghiță.

„Documentația faza PUD la imobilul de locuințe colective al domnului Brănescu a fost depusă și promovată în Comisia Tehnică de Urbanism, unde într-adevăr documentele au necesitat anumi-te modifi cări și completări, mai

ales în ceea ce privește rezolvarea locurilor de parcare și a anumi-tor retrageri. Dar nu aceasta este problema principală. Acolo pro-blema este, așa cum au sesizat și cetățenii, dacă terenul se găsește în zona de locuințe cu regim de înălțime mic sau în zona cu locuințe înalte. Asta e marea în-trebare. Ne vom uita pe planșa cu reglementări urbanistice din PUG ca să identifi căm exact. Problema e că PUG-ul este de acum 20 de ani, când nu erau clar identifi cate zonele”, spune arhitectul-șef Cătălin Ghiță. Un răspuns care confi rmă în con-tinuare că Primăria Pitești o dă în bâlbâială - ca și în cazul altor proiecte imobiliare - privind re-gimul de înălțime.

De ce spunem asta? Deoarece acum câteva luni municipalita-tea spunea că e vorba de un re-gim de minimum P+3E în acea

zonă, dar nu explica în ce zonă/subzonă se situează, de fapt, te-renul, motiv pentru care nimeni nu poate verifi ca în PUG aceste din urmă încadrări. Iar asta dă serios de gândit.

Potrivit argumentării din anunțul pentru care, la sfârșitul anului trecut, s-a făcut consul-tare publică, amplasamentul studiat are o suprafață de 1167 m.p. și este situat în municipiul Pitești, pe str. Gârlei, la nr. 74 „în subzona pentru locuințe înalte și funcțiuni complementare”. Nu-mai că o parte a vecinilor și nu doar ei susțin că, în realitate, blo-cul lui Brănescu este într-o zonă cu case.

În răspunsul transmis în mar-tie 2019 (moment în care pri-mar interimar era Sorin Apos-toliceanu) la sesizarea înaintată de activistul de mediu Robertin Rusu, un alt contestatar, ofi ci-alii primăriei spun că, potrivit PUG aprobat prin H.C.L. nr. 113/1999, amplasamentul ar avea regim de înălțime de mini-mum P+3, pentru că ar aparține unei subzone pentru locuințe în-alte și funcțiuni complementare, așa cum scrie în anunțul postat pe site-ul propriu. Doar că în documentul semnat inclusiv de arhitectul-șef al Piteștiului nu se specifi că și cum se numește acea zonă/subzonă.

Consultare publică cu cântec

Și mai este o problemă mare: Primăria Pitești i-a înștiințat pe vecini despre consultarea publică pe 21 decembrie 2018, cu două zile înainte ca aceasta să expire, astfel ca niciunul să nu mai aibă timp să conteste proiectul.

Și, deși primarul Cornel Ionică și arhitectul-șef Cătălin Ghiță anunțaseră public că se va relua consultarea publică, acest lu-cru nu s-a întâmplat. Pe site-ul Primăriei Pitești, în anunțul de intenție apare că procedura de consultare e încheiată din 27 de-cembrie 2018.

Denis Grigorescu

După ce că era mai-mai să ofi cieze festivitatea Zilelor Câmpulungului fără eșarfa tri-coloră, primarul Liviu Ţâroiu s-a confruntat cu un moment amuzant chiar în timpul ma-nifestării.

A avut oaspeţi din străinăta-te, fi e deja înfrăţiţi, precum cei din Popovo (Bulgaria), fi e pe cale să devină fraţi cu câmpu-lungenii, cei din Xanthi (Gre-cia) și Saint-Nicolas (Belgia). Invitaţi să transmită mesaje ce-lor prezenţi, bulgarii, grecii și belgienii au primit cadouri din

partea primarului de la Câm-pulung și, la rândul lor, au oferit mici atenţii. Una dintre acestea era mai mare și masca-tă, dar sub ambalaj se bănuia a fi un tablou.

Iar bulgarii de la Popovo, din regiunea Târgoviște, au devoalat imaginea și l-au fă-cut pe Ţâroiu să nu mai știe cum să mascheze tabloul. Și asta pentru că în prim-plan era reprezentat un măgar cu niște urechi imense și un bot cu ten-dinţă spre zâmbet. C.I.B

Măgar de Popovo pentru primarul Ţâroiu

Binecunoscutul om de afaceri și entertainer Dan „Șarpe” Șipotea-nu a sărbătorit săptămâna trecută un eveniment familial deosebit, nunta de argint, după ce el și so-ţia sa Gabriela au împlinit 25 de ani de căsnicie. Împreună cu cei apropiaţi, familie și prieteni de-o viaţă, cei doi s-au bucurat de ani-versare la o cabană din zona Mus-cel, de la petrecere nelipsind nici colegii din trupa „De la Fun”.

„A fost un eveniment extraor-dinar pentru noi”, ne-a spus Dan Șipoteanu, „o petrecere restrânsă la care ne-au fost aproape și co-

piii, și familia, și prietenii vechi, care au venit să ne felicite inclu-siv din străinătate”. Și a fost mo-mentul ca „Șarpe” Șipoteanu să-și amintească momentele de acum peste două decenii, atunci când se ducea la Revelion, iar în sta-ţia de autobuz a întâlnit-o pe cea care mai apoi i-a devenit soţie: „Pe Gabi mi-au prezentat-o niște prieteni. N-am fost atunci îm-preună la Revelion, dar am fost împreună după aceea și suntem și acum unul lângă altul”.

C.I.B.

Dan „Şarpe” Şipoteanu a sărbătorit nunta de argint

Arhitectul-şef Ghiţă recunoaşte că blocul lui Brănescu are o mare problemă Conform lui Cătălin Ghiță, care dă dreptate vecinilor din zonă și implicit semnalului tras de Jurnalul de Argeș, hiba ține de regimul de înălțime a blocului pe care omul de afaceri vrea să îl ridice Mai exact, familia Brănescu vrea să construiască un imobil cu regim de înălțime mare într-o zonă de case, cu regim de înălțime mic

Primăria Piteşti face un pas înapoi în cazul unui proiect imobiliar controversat

Așa cum Jurnalul de Argeș vă informa în urmă cu două luni, omul de afaceri Ion Brănescu dorește să construiască împreună cu soția și fratele un bloc (P+4) aproape de Pădurea Trivale. Numai că și această investiție imobiliară, ca și altele din municipiu, ridică unele semne de întrebare.

Ce se întâmplă, doctore?Arhitectul-şef Ghiţă dă semnale că nu mai acceptă

teleghidajul în proiectul imobiliar al lui John Brănescu.

Cât o ţine minunea?!?

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

„S-a descoperit faptul că, la nivel de proiecte se plăteau protocoale de zeci de mii de euro, ceea ce era ilegal” Am văzut postarea ta în care

spui că ai fost îndepărtată din institut pentru că ai început să vorbești despre neregulilele făcu-te de Nicolae Brânzea și grupul lui…

- Așa este, da, are anumite per-soane din institut care i-au acoperit aceste nereguli, pe care și mie mi-a fost inițial foarte difi cil să le de-voalez, să le înțeleg, dar, dat fi ind faptul că am lucrat acolo trei ani și jumătate și pentru că a venit în institut o echipă profesionistă și în principal un jurist care a găsit aco-lo dezastru la nivel de documente, am afl at și eu ce era în spatele tutu-ror acțiunilor lui Nicolae Brânzea. La ce te referi? Au fost făcute

și sesizări?- În ultimul an, practic, eu fi ind

coordonator de proiecte, mi-a fost foarte difi cil să elaborez și să im-plementez proiectele destinate ro-mânilor din jurul granițelor, pen-tru că am avut controale, inclusiv de la Curtea de Conturi și de la Corpul de Control, și erau nece-sare explicații pentru foarte multe lucruri, astfel încât am fost angre-nată într-o analiză mai minuțioasă a felului în care s-au derulat proiec-tele în vremea asigurării conducerii de către directorul adjunct Nicolae Brânzea. În felul acesta s-a desco-perit faptul că la nivel de proiecte se plăteau protocoale, ceea ce era ilegal, pentru că instituția noastră nu se încadra între instituțiile care plătesc protocol, și este vorba des-pre sume de ordinul zecilor de mii de euro, pentru că erau stabilite de Nicolae Brânzea în biroul lui. În momentul în care mergeam cu

referatul, de fi ecare dată mi se adă-ugau din minte, fără niciun fel de calcul, fără bază legală, cheltuieli de masă sau tratație sau protocol, 3.000, 1.000 de dolari, trei mii de euro, depinde de cum evalua men-tal dumnealui și de zona în care mergea, fi e la Chișinău, fi e în Is-rael.

„Nicolae Brânzea pleca cu Mirea la Chișinău și lua toți banii din casierie pentru protocoale” Ce însemnau, practic, aceste

protocoale?- De exemplu, la Chișinău mer-

gea și întotdeauna pleca cu bani cash, deci plățile se făceau prin casierie, depășind pragul legal care putea fi plătit prin casierie, pen-tru că nu putea evalua care vor fi costurile cu aceste mese. Și atunci pleca cu toți banii și dădea acolo. După ce invita la masă oamenii, parteneri din proiect, amici, eu știu ce cunoscuți avea acolo, mân-cau, beau, plătea pe loc și se întor-cea doar cu facturile. Eu bănuiesc că de aceea nici nu eram trimisă în proiectele acestea pe care le coor-donam, ci mergea dumnealui îm-preună cu Dan Mirea și, eventual, cu casierul. De multe ori au plecat câte trei, deși, din nou, era ilegal să se plece în trei, trebuiau să plece cel mult două persoane reprezentante ale institutului. Aceste lucruri au fost verifi-

cate de Curtea de Conturi? Ce a găsit?

- Da, din 2016 până în 2018. De asemenea, 2018 și începutul lui 2019, și Curtea de Conturi a analizat. S-a evidențiat faptul că Nicolae Brânzea și-a mărit salariul în două tranșe, absolut ilegal, lu-cru demonstrat apoi și în instanță, prin hotărâre defi nitivă. Există oa-

meni care au scris la minister după această decizie și au întrebat mi-nisterul când vom recupera acești bani, pentru că avem următoarea situație: acum trebuie să înapo-ieze prejudiciul acesta cauzat de mărirea ilegală a salariului; deci, diferența de la salariul legal la cel nelegal, una destul de consistentă, va trebui recuperată. Iar Ministe-rul pentru Românii de Pretutin-deni a răspuns petițiilor spunând că este o chestiune care ține de instituție. Dar acolo director este chiar cel care a prejudiciat, adică Brânzea. Cum va putea fi recupe-rat acest prejudiciu, din moment ce chiar el conduce instituția, este un fapt misterios! Va mai trebui să întrebăm și noi de-a lungul timpu-lui dacă acești bani s-au recuperat, pentru că sunt bani publici.

„Domnul Negrea, de la Curtea de Conturi, venea, își bea cafeaua liniștit cu domnul Brânzea și se asigurau reciproc că totul va fi bine” Referitor la sumele cheltuite

pe protocoale, Curtea de Conturi sau un alt organism de control, ce au avut de zis?

- A fost ceva descriptiv. Au amin-tit în rapoarte că s-au făcut aceste sesizări. Mai exact că directorul general al instituției a refl ectat lu-crul acesta, că s-au efectuat nelegal plăți pentru cheltuieli de protocol, taxe de participare, precum aceea la Marșul Holocaustului, de 6.290 de euro, care este ilegal, pentru că institutul nu poate plăti taxe de participare sau onorarii mascate. Deci, au făcut o analiză descripti-vă, nu au existat măsuri. Atât Cor-pul de Control, cât și Curtea de Conturi au fost sesizate cu privire la aceste nelegalități. Sunt cunos-

cute legăturile lui Nicolae Brânzea cu Lucian Negrea de la Curtea de Conturi și de fi ecare dată când ve-nea Curtea de Conturi și eu eram destul de alarmată, să xeroxez, să fac adrese, să scriu obiecțiuni, să răspund Curții de Conturi, deși semna Nicolae Brânzea, el de fi -ecare dată mă asigura că este pur și simplu o formalitate, pentru că așa trebuie, să ne verifi ce o dată pe an. De fapt, domnul Negrea de la Curtea de Conturi venea, își bea cafeaua liniștit cu domnul Nicolae Brânzea și se asigurau reciproc că totul va fi bine.

Este vorba despre Corpul de control al ministerului?

- Nu, este vorba despre Corpul de Control al prim-ministrului, deoarece Corpul de control al Ministerului Românilor de Pre-tutindeni trebuia să efectueze un audit la noi la instituție și în mod straniu s-a retras. A venit cred că pentru o zi și apoi a invocat niște alte probleme în cadrul ministeru-lui și s-a retras. Curtea și Corpul au văzut de asemenea și neclarități, neconcordanțe în ceea ce privește inventarierea în institut, arhivarea, că nu există sistem de arhivă...

Interviu cu ziarista şi activista care a demascat „Gruparea Brânzea” „Românii din comunități sunt puși într-o postură proastă, nu le mai vine să accepte sprijin din partea unui om care se dovedește că a avut interes numai să se îmbogățească și pe seama instituției ăsteia”, declară Iulia Modiga

Fostă salariată a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Româ-nii de Pretutindeni, Iulia Modiga a dat în judecată instituția după ce a fost demisă, prin ordin al ministrului, în luna iulie a.c. Procesul este pe rol la Tribunalul București. Într-o postare pe facebook, de pe 17 iulie, Iulia se referă la implicarea fostului ei șef, directorul argeșean Nicolae Brânzea, în îndepărtarea ei din instituție, după ce a început să vorbească despre neregulile comise de acesta pe perioada mandatului. „Brânzea ne vorbește despre ce înseamnă «bun român și patriot».Omite să pomenească de faptul că a fi un bun român și patriot înseamnă să nu prejudiciezi banul public destinat românilor din afara granițelor țării.Și uită să zică și că eram omul potrivit la locul potrivit, dar concedi-erea fără temei ofi cial, cu temeiul neofi cial că am semnalat neregu-lile comise de el și de un grup de-al lui din institut, către organele abilitate, m-a scos din instituția pentru care eram pregătită, unde îmi puneam la bătaie competențele”, a scris Iulia Modiga. Despre ce nereguli este vorba ne-a dezvăluit în interviul de mai jos Iulia Modiga, jurnalistă, doctor în științe sociale, activist civic și fostă coordonatoare de proiecte în cadrul Institutului „Hurmuzachi”.

Consiliul Judeţean Argeş, partener al Campionatului Mondial de Kaiac-Canoe

În perioada 1-4 august, județul Argeș găzduiește Campionatul Mondial de Kaiac-Canoe pentru Juniori U23 Sprint, la Complexul Sportiv Național CNS Bascov - Budeasa. Deschiderea ofi cială va avea loc în data de 31 iulie, de la ora 19, în Piața Vasile Milea din municipiul Pitești, unde delegațiile de sportivi din peste 60 de țări pe pe în-tregul mapamond vor defi la, în acor-durile Fanfarei „Argeșul” a Centrului Cultural Județean Argeș. Competiția se va desfășura în perioada 1-4 august, la Baza Nautică Bascov - Budeasa, cu în-cepere de la ora 8.30, accesul publicului fi ind liber.

Considerat drept cel mai important eveniment al sporturilor nautice găzdu-it de România, acest campionat mon-dial, organizat de Federația Română de Kaiac-Canoe, International Canoe Federation, Ministerul Tineretului și Sporturilor, Comitetul Olimpic și Spor-tiv Român, în parteneriat cu Consiliul Județean Argeș, Prefectura Argeș, Pri-măria Municipiului Pitești, Primăria Comunei Bascov și Primăria Comu-nei Budeasa, reunește peste 1500 de kaiaciști și se afl ă deja la a doua ediție în Argeș, prima dată fi ind organizat în anul 2017.

M.S.

„Pe ei nu îi interesează nevoile românilor din afara graniţelor, ci doar să îşi păstreze funcţiile” Tu contești în instanţă decizia de încetare a detașării, practic a

concedierii, prin ordin de la minister...- Da, pentru că ordinul a fost nelegal, pentru că institutul are perso-

nalitate juridică proprie, fi ind ordonator, și așa mai departe. Nu poate

avea ministerul capacitatea de a interveni decât dacă există o situație de

excepție, atunci poate interveni cu ordin peste decizia directorului.

Ce se întâmplă acum la Institutul „Hurmuzachi”, după ce Nico-

lae Brânzea a revenit în funcţie și și-a întrerupt, cu această ocazie, și

concediul medical?- În momentul ăsta Nicolae Brânzea a revenit director general, proiec-

tele nu se mai derulează cum se derulau, nu se mai cumpără materiale

didactice pentru comunitățile istorice, cum se cumpărau, se cumpără

creioane, caiete și alte lucruri de care nu au nevoie, nici nu îi mai în-

treabă, de fapt, de ce au nevoie și încercăm să compensăm din privat.

De exemplu, eu încerc să cumpăr aparat de aer condiționat pentru niște

copii români din Vidin, Bulgaria, prin intermediul unei campanii. Pe ei

(n.red. - actuala conducere a institutului) nu îi interesează nevoile româ-

nilor ăstora, din afara granițelor, pe ei îi interesează doar să își păstreze

funcțiile... A rămas în urmă și cu proiectele derulate (n.red. - Nicolae

Brânzea) și este regretabil, pentru că și oamenii din comunități sunt

puși într-o postură proastă, nu le mai vine să accepte sprijin din partea

unui om care se dovedește că a avut interes numai să se îmbogățească

și pe seama instituției ăsteia sau din punct de vedere social să ajungă el

unde își dorește.Material realizat de Alina Crângeanu

Brânzea și consilierul său, Mirea, adus de la Pitești, sunt acuzaţi că tocau banii de protocol ai instituţiei

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

DN 73 a început să pice, DN 73D s-a rupt, DN 72A are probleme, DN 73C alunecă în continuare

La DN 73 Pitești-Brașov se lucrea-ză deja cu mult peste termenul ini-ţial de fi nalizare a lucrărilor. Ultima limită a fost decembrie 2018 pen-tru porţiunea Pitești-Câmpulung, acum e decembrie 2019. Și, în timp ce brașovenii, brănenii și râșnovenii se revoltă faţă de modul cum acţi-onează Asocierea Azvi SA – Straco Grup SRL – Piomar Development SRL – Tractebel Engineering SA, muscelenii se trezesc cu surprize pe carosabil. Mai bine spus, în carosa-bil. Astfel, în această vară primele probleme au apărut pe raza locali-tăţii Valea Mare-Pravăţ, în dreptul unui podeţ betonat. S-a asfaltat, dar podul nu a fost întărit, așa că a început să se surpe. Locul a fost semnalizat și s-a mers mai depar-te. Adică la graniţa dintre Rucăr și Dâmbovicioara, acolo unde drumul a început să o ia la vale cu parapet cu tot. „Zona a fost pusă în siguran-ţă, s-a făcut o supralărgire a drumu-lui în partea neafectată”, a precizat șeful Secţiei de Drumuri Naţionale Pitești, Mihăiţă Gheorghe. Ideea e că practic drumul e în execuţie, adi-că întreg DN 73 e în execuţie, așa că la porţiunea care se lasă nu poate interveni decât actualul construc-tor, adică cei de la Azvi SA – Straco Grup SRL. Și nu se știe când, fi ind acum ocupat cu lucrări în derulare pe porţiunea înspre Brașov. Iar des-pre gestul teatral al ministrului Cuc de a rupe contractul cu Azvi-Straco nici nu se poate discuta, în condiţi-ile în care și un copil știe că un ase-menea act nu se desface prin simpla rupere a foilor de hârtie.

DN 73D Câmpulung-Mioveni s-a rupt de două ori în mai puţin de un an. Ultima dată la începutul lunii iunie 2019, atunci când s-a între-rupt circulaţia din cauza alunecării de teren care a afectat drumul pe o porţiune de 200 de metri, la graniţa dintre Suslănești și Boteni. Aici pare să fi intervenit învăţarea de minte, fi indcă, dacă anul trecut s-a inter-venit în mod superfi cial, în condi-ţiile în care drumul este străbătut de mașini de mare tonaj, acum se lucrează cu temelie. O fi rmă din Dâmboviţa este executantul care a efectuat foraje pentru 122 de stâlpi din fi er-beton care vor susţine calea rutieră pentru a nu mai fi afectată

de alunecările de teren. Patru luni e termenul de execuţie, timp în care a fost amenajată o rută ocolitoare doar pentru mașini mici. „Lucrarea e în grafi c, sunt sigur că nu vor fi probleme”, este părerea lui Mihăiţă Gheorghe de la Drumuri.

Între Câmpulung și Curtea de Argeș, pe DN 73C, e ca pe dru-mul spre Mioveni (trebuie precizat faptul că pe DN 73D mai e o zonă afectată de ani de zile, la Suslănești), adică sunt alunecări de teren și por-ţiuni de carosabil plin de gropi. De ani de zile se plombează și se lucrea-ză fără tragere de inimă la șanţuri, dar... Ministerul Transporturilor spune că „DN 73C va intra în pe-rioada următoare într-un proces de modernizare, această arteră fi ind parte integrantă din proiectul au-tostrăzii Pitești-Sibiu”. Și cică s-au făcut deja lucrări pe raza judeţului Vâlcea. În Vâlcea, nu în Argeș. La noi se așteaptă încă un deceniu, că doar nu se va produce surpriza între Pitești și Sibiu.

Ultimul afectat, deși se cunoaște faptul că nu a fost niciodată mo-dernizat, a fost DN 72A, Câmpu-lung-Târgoviște. Pe raza comunei Stoenești, drumul a fost afectat de ploi și torente. După cum ne-a de-clarat șeful de la Drumuri Naţiona-le, s-a acţionat pentru a se preveni continuarea degradării, iar acum se așteaptă soluţia unui expert.

Stoeneşti-Dragoslavele s-a rupt, la Albeşti se aşteaptă

Spre fi nalul anului trecut s-a mers cu alaiul pe Drumul Judeţean 725 Stoenești-Dragoslavele pentru in-augurarea lucrării care a durat cinci ani. S-a intervenit pe vreo trei kilo-metri și ceva, nu doar cu turnare de asfalt, ci și prin montarea de podeţe tubulare și realizarea de ziduri de sprijin și parapete metalice. Doar că au trecut iarna și primăvara și acum trebuie să se intervină din nou. Un-deva la mijlocul tronsonului moder-nizat, asfaltul a cedat, odată cu pe-retele de sprijin. „A intrat apă pe sub asfalt, iar zidul de sprijin are ceva probleme. S-a întocmit un deviz și a fost trimis la București pentru a obţine fi nanţarea necesară lucrării”, a precizat directorul Regiei Jude-ţene de Drumuri Argeș, Alina Ni-colau. Iar primarul de la Stoenești, Ion Marin, spune că speră ca până la efectuarea recepţiei drumul să fi e așa cum trebuie. Asta fi indcă inau-gurarea s-a făcut, deși lucrările nu

erau încheiate. Și nu sunt nici acum, că a venit apa!

În ultimii ani au fost probleme și cu DJ 735 Bughea de Sus-Albeștii de Muscel-Cândești, tot din cauza alunecărilor de teren. Doar că au venit ceva bani de la București, a intervenit și Consiliul Judeţean, iar acum se așteaptă începerea lucrări-lor. Cel puţin asta susţine șefa Dru-murilor Judeţene, care a precizat de curând că procedura se afl ă în faza licitaţiei pentru atribuirea lucrării.

Drum asfaltat după sesizări la Avocatul Poporului

Un caz special s-a petrecut nu pe un drum naţional sau judeţean, ci chiar în interiorul localităţii, la Câmpulung. Pe un segment stra-dal de la fosta Cantină ARO, până la Marinești, în dreptul CESAR, la graniţa cu comuna Lerești, adică pe la fostele cămine de nefamiliști ale uzinei, s-a turnat asfalt după ce s-a făcut apel inclusiv la Avocatul Po-porului.

Demersul inedit i-a aparţinut unei proprietare de casă din acea zonă, care, exasperată fi ind de refuzurile repetate ale administraţiei locale, a strâns peste o sută de semnături de la locatarii blocurilor cu care se înve-cinează prin care a solicitat Primări-ei Câmpulung asfaltarea străzii. Ca-rosabilul ajunsese într-un asemenea hal de degradare, încât plombarea nu-și avea sensul, fi ind mai rentabi-lă o asfaltare dintr-o margine într-alta. Demersul insistent a fost tratat cu indiferenţă și chiar cu aroganţă de către administratorii municipiu-lui. Pe lângă obișnuitul răspuns cu bugetul care nu prevede reparaţia străzii și cu amânarea incertă pe anii următori, motivul refuzului ar fi avut și o explicaţie mai puţin obiș-nuită: cică primăria ar fi dezintere-sată, pe motiv că pe acolo trec mai mulţi lereșteni decât câmpulungeni. Oricum, s-a peticit drumul la un moment dat, dar cum problema nu se rezolva, cetăţenii, pe motiv că li s-a lezat dreptul de a se deplasa în siguranţă pe o stradă, care, lăsată să se degradeze cu deceniile, reprezintă un pericol pentru integritatea fi zică a șoferilor, a mașinilor, dar și a pieto-nilor, au sesizat Avocatul Poporului și Institutul Român pentru Dreptu-rile Omului. Ultima instituţie și-a declinat competenţa, dar ambele au contactat Primăria Câmpulung și au solicitat informaţii și clarifi cări. Așa că, până la urmă, recent s-a tur-nat covor asfaltic pe calea de rulare, s-a amenjat un spaţiu de parcare, s-a toaletat vegetal zona și s-au mutat tomberoanele de gunoi într-un loc mai depărtat de blocurile fantomă de la ARO.

Cătălin Ion Butoiu

”Am prezentat, alături de reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României, pro-punerile PRO România pentru dezvoltarea turismului, propuneri ce se regăsesc în pro-gramul de guvernare al partidului. S-a stabilit că accesarea fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea turismului românesc. Ac-cesarea acestor fonduri, așa cum am mai pre-

cizat, trebuie realizată prin intermediul unui Program Operațional pentru Turism, ce tre-buie negociat de reprezentanți ai Guvernului României cu cei ai Uniunii Europene pentru exercițiul fi nanciar 2021 – 2027. Dacă vrem ca turismul românesc să devină o prioritate, trebuie să luăm măsuri. Ținând cont de fap-tul că banii europeni din actualul exerciţiu

bugetar sunt atrași într-o măsură foarte mică, autoritățile românești trebuie să înfi ințeze în prezent o subaxă destinată exclusiv turismu-lui în vederea de atragere de fonduri”, a decla-rat Bogdan Ivan, președinte PRO România Argeș, coordonatorul Departamentului de Turism al partidului.

”Am continuat seria întâlnirilor regulate pe care PRO România le are cu reprezentații mediului de afaceri. Este extrem de impor-tant să fi m la curent cu problemele cu care se confruntă mediul de afaceri din România și să încercăm să găsim soluții împreună. Defi -nitivăm în acest moment un program de gu-vernare și opinia reprezentaților mediului de afaceri este crucială. Măsurile de promovare a turismului din programul de guvernare al partidului PRO România au fost susținute de Coaliția pentru Dezvoltarea României”, a precizat Ioana Petrescu, vicepreședinte PRO România.

M.S.

Turismul, prioritate pentru PRO România. Bogdan Ivan, serie de întâlniri cu mediul de afaceri

Pe 18 iulie, la sediul din București al PRO România a avut loc o întâl-nire între conducerea partidului, reprezentată de Ioana Petrescu, vicepreședinte și coordonator al Consiliului de Strategii Guver-namentale, și de Bogdan Ivan, președinte PRO România Argeș și coordonator al Departamen-tului de Turism, și reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României, Dragoș Anastasiu, coordonator al grupului pentru turism din cadrul Coaliției și vicepreședinte ANAT, Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România, Sebasti-an Hubati, raportor al grupului pentru Turism din cadrul Coaliției, și Florin Tancu, director general Weco Travel. Discuțiile s-au purtat pe marginea proiectului de lege a turismului din Senat.

Drumurile din Muscel se crapă după modernizare şi sunt asfaltate după ce intervine Avocatul Poporului

Care era situaţia căilor rutiere din zona Muscel în urmă cu ceva ani? Drumuri judeţene distruse sau cu risc de utilizare, precum cele de la Albești, Dragoslavele-Stoenești, Jugur-Drăghici... Drumuri naţio-nale cu tendinţă spre impractibilitate, precum cele de la Câmpulung spre Curtea de Argeș, spre Mioveni și chiar spre Pitești... Care este situaţia acum? Cam aceeași...

Se lucrează la Boteni

Drum Dragoslavele-Stoeneşti

DN 73 la Valea Mare Pravăţ

Surpătură pe DN 73 Rucăr-Dâmbovicioara

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Desemnat, în 2014, cel mai bun asis-tent social din România, Ionuț Neacșu trăiește deja de patru ani în Marea Brita-nie, unde lucrează în domeniul protecției copilului. S-a integrat și are o viață, ală-turi de familia sa, în comitatul Buckin-ghamshire. Dar probabil că sunt lucruri care îl mai șochează încă, așa cum li se în-tâmplă tuturor românilor care aleg o țară din afară nu pentru bani, ci pentru bunul mers al lucrurilor, pentru civilizație, într-un cuvânt. Așa se face că, săptămâna tre-cută, a postat pe pagina de socializare o întâmplare, pentru noi (dar chiar și pen-tru el), de domeniul SF-ului. „Viitorul e mai aproape decât crezi. Prima dată a fost când am dat comandă de pizza și m-am pomenit cu el la ușă. Se uita cu ochii bi-onici cruciși, a clipit de câteva ori și a zis cu o voce robotică: «Comanda dv. este

gata». Nu am știut cum să reacționez, am șoptit doar un timid și prelung «Okkk...». Și atunci s-a deschis o ușiță din el și a ridi-cat pizza pe o platformă metalică. Pizza, desigur fi erbinte. O iau, el îmi rostește un metalic «Th ank you and have a good day!». Am rămas cu banii de bacșiș întinși și fl uturându-i «See you soon». El face o piruetă la 180 de grade și apoi se depăr-tează cu semnalele luminoase aprinse discret. Fiul meu, rămas câteva secunde cu gura deschisă, articulează: «Tati, crezi că, dacă am cumpăra un roboțel din ăsta, s-ar putea duce la școală în locul meu?». Astăzi l-am întâlnit întâmplător. Se pre-gătea să treacă strada. S-a asigurat pru-dent că au trecut toate mașinile și apoi o pornește accelerând un pic, pesemne să nu lase clientul să aștepte prea mult sau să recupereze secundele pierdute.

PS: Înțeleg că, pe baza unei simple aplicații, oamenii pot să facă cumpărătu-rile on line și băiatul ăsta livrează rapid și în condiții sigure marfa la domiciliu. Și fără a pune la socoteală că nu accep-tă bacșiș. Vestea proastă este că e doar o problemă de timp până când Wall-e-uri de acest fel vor înlocui oamenii și nu doar pentru astfel de activități de livrare la do-miciliu. Urmează șoferii de taxi, casierii, operatorii call center și, nu prea departe, avocații, personalul medical, agenții imo-biliari și câți alții. Mă gândesc serios să mă reprofi lez...”, a încheiat într-o notă ușor ironică Ionuț, domeniul său fi ind, desigur, unul în care obiectul muncii este sufl etul.

Pentru edifi care, acesta a postat și câ-teva fotografi i, precum și un fi lmuleț cu roboțelul care livrează pizza pe strada sa.

Alina Crângeanu

O poveste chiar realăUnui piteştean stabilit în Anglia i s-a livrat comanda de pizza prin robot

Fostul patron al restau-rantului Academica, Da-niel Otobâcu, a fost con-damnat la un an și două luni închisoare cu suspen-dare. El a fost trimis în ju-decată anul trecut, de pro-curorii argeșeni, după ce a fost anchetat într-un dosar penal întocmit de polițiștii din Mioveni. Totul a pornit după ce un șofer șicanat în trafi c de Oto-bîcu a sunat la 112, iar un echipaj de poliție a interve-nit în urma apelului. Oprit de polițiști, care au simțit imediat mirosul de alcool, Daniel Otobîcu a fost in-vitat, alături de martorul care semnalase comporta-mentul agresiv al acestuia, la sediul Poliției Mioveni. Patronul argeșean a re-fuzat categoric testarea, respectiv recoltarea de probe biologice, dar și să semneze procesul-ver-bal de contravenție. Mai

mult, Otobîcu a pus paie pe foc și a fabricat o altă poveste, ceea ce a adăugat și mai multă vinovăție în dosarul de inculpat. Con-form variantei sale, în ziua cu pricina el nu s-ar fi afl at în trafi c, ci în altă parte, mai precis la Pitești, la „Casa Argeșeană”, variantă susținută și de doi martori, prieteni ai săi.

Dosarul de urmărire penală pentru conduce-rea unui autovehicul sub infl uența băuturilor alcoo-lice și refuzul de a fi testat s-a extins astfel și pentru mărturie mincinoasă și instigare la mărturie min-cinoasă.

Ulterior, Daniel Oto-bîcu a revenit asupra declarațiilor și a recunos-cut faptele. Potrivit datelor din rechizitoriul procuro-rilor, acesta a afi rmat că cei doi martori îi erau pri-eteni și au crezut că îl ajută

susținând o falsă variantă în fața oamenilor legii. Iar sentința pe care a primit-o vorbește despre un an și două luni închisoare cu suspendare pentru refuzul de a i se recolta probe bio-logice și pentru instigare la mărturie mincinoasă.

Omul de afaceri nu mai are dreptul de a conduce nicio categorie de autove-hicule pe o perioadă de un an. De asemenea, judecă-torii i-au dat și un termen de doi ani de supraveghe-re cu obligația de a urma programele de integrare socială ale Serviciului de probațiune Argeș.

De asemenea, Otobâcu are obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Pitești sau la Primăria Mioveni.

Alina Crângeanu

Acesta a condus beat și a șicanat un alt șofer în trafi c, motiv pentru

care polițiștii de la Mioveni i-au făcut dosar penal

Prins cu fofârlica, a recunoscut în fi nal că a mințit

care polițiștii de la Mioveni i au p

i t în final că a mințit

În fața procurorilor a fabricat o altă poveste, cum că n-ar fi fost la

volan, ba a adus și doi martori care să-i confi rme spusele

Fost partener „de vază” al Universităţii Piteşti, pe când patrona cârciuma Academica

Omul de afaceri Daniel Otobîcu a primit închisoare cu suspendare

Patru milioane de lei pentru Institutul de la Ştefăneşti

Ministerul Cercetării și Inovării a pro-cedat în luna mai la aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2019 ale institutelor naţionale de cercetare-dez-voltare afl ate în coordonarea instituţiei, iar de curând acestea au fost și făcute pu-blice.

Din această categorie, în Argeș fi inţează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvol-tare pentru Biotehnologii în Horticultu-ră Ștefănești, cu o prevedere pentru acest an de 4.099.000 lei venituri și 4.087.000 lei cheltuieli (zero lei la protocol, recla-mă și publicitate, iar salariile însumează 2.670.000 lei).

Institutul de la Ștefănești fi gurează în acest an cu plăţi restante în valoare de 3.126.000 lei și 622.000 lei creanţe de încasat.

C.I.B.

Argeşul are şase staţii de monitorizare a calităţii aerului

Ministerul Mediului a actualizat recent lista de aparatură care formează Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aeru-lui. Sunt șase staţii în Argeș (două în Pi-tești, una la Câmpulung, Budeasa, Oarja, Călinești, cu menţiunea că la Câmpulung funcţionează și o staţie a Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul”), iar cea mai scumpă dintre acestea este staţia AG-2 Pi-tești, cu o valoare de 494.339 lei.

Judeţul nostru este printre cele care be-nefi ciază de cele mai multe aparate de pre-levare și măsurare a calităţii aerului, doar Constanţa, Timiș și București având mai multe staţii. În plus, Argeșul mai dispune și de un laborator cu echipamente con-stând în aparate de analiză și cântărire, dar și de un sistem IT și comunicaţii (panouri de informare și echipamente de transmitere a datelor). C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Paradă militară în Grădina Publică din Piteşti în prezența premierului Petru Groza

1946, aprilie 7. Generalul de corp de armată Constantin Niculescu, șeful Casei Regelui Mihai, gene-ralul Ivan Z. Susaikov, locţiitorul președintelui Comisiei Aliate de Control din România, primul-mi-nistru Petru Groza, generalul de corp de armată Constantin Vasiliu-Rășcanu, ministrul de Război, ge-nerali și ofi ţeri din Armata Română și din Armata Roșie au participat la o paradă militară organizată în Grădina Publică din faţa Prefectu-rii, cu ocazia împlinirii unui an de la înfi inţarea Diviziei Horia, Cloșca și Crișan, având sediul în Pitești.

A început construcția Cercului Militar Piteşti

1939, iulie 7. A început construcţia Cercului Militar, pentru un timp Casa Armatei din Pitești, arhitect, Octav Doicescu, antreprenor, Mi-hail Papadopol, piatra de temelie fi ind pusă de primul-ministru Ar-mand Călinescu.

S-a dat în folosinţă localul Casei Personalului Didactic

1940. S-a dat în folosinţă actualul local al Casei Personalului Didac-tic, strada I.C. Brătianu, Pitești, folosit pentru un timp de Inspec-toratul Școlar al Judeţului Argeș (1970-1994).

Unităţile industriale din comuna Găvana în anul 1941

1941, septembrie 10. În comuna Găvana, astăzi spaţiu demografi c de referinţă pentru municipiul Pi-tești, funcţionau următoarele uni-tăţi industriale cu mașini: Fabrica Textila Românească, 420 de sala-riaţi, Fabrica de Tăbăcărie și Încăl-ţăminte Constantin Petrescu, 79 de salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie Con-stantin Dumitrescu, 72 de salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie (opincărie) Ion Ionescu, cinci salariaţi, Fabri-ca de Tăbăcărie (opincărie) Lică Petrescu, cinci salariaţi, Fabrica de Tăbăcărie (opincărie) Ion I. Iones-cu, cinci salariaţi, Fabrica de Tăbă-cărie (opincărie) Valeriu I. Ionescu, cinci salariaţi, iar la Prundu, Depo-ul CFR Pitești, 365 de salariaţi.

Venerarea Sfi ntei Varvara1945, decembrie 4. Venerarea

Sfi ntei Varvara. Preotul-confesor al Garnizoanei Pitești a efectuat servi-ciul divin, iar maiorul Ioan Rusu a prezentat viaţa Patroanei Artileriei, urmând, apoi, Șezătoarea Bateriei I Elevi.

Piteştiul avea 5.572 de clădiri în 1946

1946, decembrie 6. Orașul Pitești înregistra 5.572 de clădiri, din care 67% erau din cărămidă, având 84% lumină electrică, 40% instalaţie de apă, 30% canalizare, 1% încălzire centrală.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

S-a stins din viaţă în urmă cu două luni, la 88 de ani, meșterul popular Ion Arse-ne, cel care de-a lungul vieţii a creat zeci de mii de instrumente muzicale vândute în toată lumea. Anunţul a fost făcute pe pagina de Facebook a Muzeului Naţio-nal al Satului ”Dimitrie Gusti”. Originar din localitatea Poienarii de Muscel, jude-ţul Argeș, meșterul Ion Arsene s-a născut pe 25 decembrie 1931 și a creat de-a lungul vieţii zeci de mii de instrumente muzicale, de la fl uiere până la ocarine și cimpoaie.

Marius Ionel

A lucrat 12 ani în minăMeșterul Ion Arsene a lucrat 12 ani în

mină, a muncit din greu încă de când a ter-minat cele șapte clase din școala generală. S-a angajat la mină, unde a lucrat 12 ani în subteran și alţi 14 ani la suprafaţă. La 28 de ani, pe când se afl a la tratament la Băi-le Govora, s-a întâlnit cu meșterul popular Gheorghe Pasăre, care avea să-i deschidă la-cătul unei noi vieţi, dedicate, trup și sufl et, instrumentelor muzicale. ”Prin 1959 m-am întâlnit acolo la Govora cu un meșter care vindea fl uiere din lemn de prun. Zile întregi îl urmăream cum le face, stăteam lângă el, fascinat, până mă uita Dumnezeu. Și, cum am stat eu așa și mă uitam atent la ce face, am prins repede secretele. Apoi, când eram aproape să plec, l-am rugat să-mi dea și mie o unealtă, ca să mă apuc și eu de treaba asta. Omul mi-a dat un strunghi vechi cu care el nu mai lucra. Și cu acel instrument m-am

apucat eu să lucrez acasă la mine”, declara meșterul Ion Arsene în urmă cu mulți ani într-un interviu pentru Adevărul.

I-a dăruit un fl uier lui Hillary Clinton

Întors în satul natal Jugur, Ion Arsene nu a mai stat pe gânduri și s-a pus imediat pe treabă. A încercat o dată. A încercat de două ori. Și tot așa până când fl uierul începea să prindă formă. Dacă la început de abia reușea să facă un fl uier în două săptămâni, ulterior experienţa și dexteritatea l-au ajutat să creeze zilnic cel puţin 3-4 instrumente muzicale.

În urmă cu mai bine de 15 ani, pe când avea un stand la un târg din București, a fost vizitat de către Hillary Clinton, căreia i-a dăruit un fl uier. După câteva luni, fosta Pri-mă Doamnă a Americii i-a trimis o scrisoare

de mulţumire. Din anul 1970, meșterul Ar-sene a fost colaborator al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, fi ind prezent la expoziţiile și târgurile organizate aici de-a lungul anilor. Pasiunea lui a fost transmisă și celor patru copii ai săi. În 2002, a primit, din partea Președinţiei României, distincţia ”Crucea naţională Serviciul Credincios, cla-sa a III-a”.

Nu numai că a fost creatorul instrumentelor, dar a şi învăţat să cânte la ele

Argeșeanul nostru a fost un meșter al lem-nului, care a creat fl uiere, cavale, ocarine și cimpoaie. Dacă ai asculta ce sunete minu-nate scot, ai jura că, la fel ca și păpușa Pi-nocchio, sunt pline de viaţă. ”Se ia bucata de lemn de prun sau cireș, se găurește, se ne-tezește la strung. Apoi se lucrează la vrană, dop, găuri și se dă pe sunet. După asta se tratează cu zeamă de var și se lasă să se usuce, iar, spre fi nal, se unge cu ulei alimentar, iar la unele se mai aplică alamă, de frumuseţe”, a mai spus meșterul argeșean.

Acesta a reușit să realizeze milioane de in-strumente care au ajuns atât în ţară, cât și în străinătate. ”Instrumentele care mi-au ieșit din mâini au ajuns în toată lumea. La unele târguri la care am participat în Bulga-ria, Ungaria, Turcia, Germania și Franţa ve-neau oamenii, se uitau la ele, le încercau și le cumpărau imediat. La un târg din București mi-a vizitat standul Hillary Clinton și i-am dăruit un fl uier. S-a bucurat foarte mult, iar la câteva luni mi-a trimis și o scrisoare de mulţumire”, a mai spus Ion Arsene.

Ion Arsene nu numai că este creatorul in-strumentelor, dar a și învăţat să cânte la ele. ”Toate instrumentele pe care le fac îmi plac. Cânt la toate încă de mic. Am învăţat de la bunicul și tatăl meu, care erau foarte price-puţi la cântat. Chiar și două fete de-ale mele cântă la fl uier”, a mai spus argeșeanul.

Școala în care copiii învaţă secretele confecţionării instrumentelor populare

În satul său, în cadrul școlii funcţionează o secţie în care copiii învaţă secretele confec-ţionării instrumentelor populare. Ani de-a rândul Ion Arsene le-a predat elevilor cu mare drag, iar apoi a dat ștafeta celor două fete ale sale și unuia dintre gineri. Chiar și nepoţii duc mai departe frumoasa meserie a talentatului lor bunic. ”M-am bucurat foar-te tare când am văzut că mă urmează atâţia membri ai familiei. Probabil au văzut ce sa-tisfacţii mi-a adus mie lemnul și i-a încântat și pe ei treaba asta”, a mai spus meșterul.

De asemenea, Ion Arsene a mai decla-rat presei în urmă cu mulți ani ”Îmi place munca mea, îmi plac tradiţiile românești, pentru că sunt foarte frumoase și autentice. Nu-mi place ca un om să nu se perfecţioneze în funcţie de talentul său. Ar trebui ca toţi să avem mai multă voinţă în viaţă. Să știţi că la noi nu se pierd tradiţiile așa ușor, pen-tru că ele plac foarte mult publicului. Avem copii talentaţi în Argeș, deci eu cred că fol-clorul nu va muri odată cu omul. Atelierul meu e plin de unelte, de la cele mai mărun-te, până la cele mai mari, dar toate la fel de folositoare: dălţi, cuţite, strunguri, bucăţi de lemn. Am și instrumente foarte multe. În această încăpere mă simt în lumea mea”.

„Artistul fl uierului” - Ion Arsene, meşterul popular de la Poienarii de Muscel

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Go-lescu” Argeș vine în întâmpinarea iubitorilor de lectură, în fi ecare săptămână, cu cele mai recente achiziţii de carte.

Secţia pentru Tineret vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Vera Brosgol, „Fantoma Ani-ei” (București, Editura Grafi ca, 2017);

Lauren Wolk, „Wolf Hollow” (București, Editura Arthur, 2017); Pamela S. Turner, „Samurai: război și onoare în Japonia me-dievală” (București, Editura Arthur, 2017). În cadrul Secţiei Colecţii Speciale veți

regăsi carte rară, carte veche românească și străină, cărţi cu autografe și însemnări par-ticulare manuscrise. Dintre acestea vă enu-merăm câteva titluri: Florian Aaron, „Ele-mente de istoria lumii” (București, Editura

Colegiului Sf. Sava, 1847); Neofi t Vamfa, „Elemturi de fi losofi e morală” (București, Editura Tipografi e de la Cișmigiu, 1827); „Biblia, dumnezeiască scriptură a legii vechi și a legii noi” (1819). Pentru iubitorii de literatură sugerăm

următoarele titluri: Julian Barnes; „Singu-ra Poveste” (București, Editura Nemira, 2018); Catherine Isaac, „Aici, acum, me-reu” (București, Editura Rao, 2018); John Grisham, „Informatorul” (București, Edi-tura Rao, 2018).

În sfera religiei vă semnalăm trei lucrări extrem de interesante: Calinic, Episcopul Argeșului și Muscelului, „Sfântul Neagoe Vodă Basarab” (Curtea de Argeș, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2017); „Faptele Apostolilor: Noul Tes-tament. Evanghelistul Luca” (București, Editura Vremea, 2017); Calinic, Episcopul Argeșului și Muscelului, „Cu Dumnezeu, despre Dumnezeu” (Curtea de Argeș, Edi-tura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelu-lui, 2017).

Daniela Tudose, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Maria Chirtoacă, lectură-spectacol la Centrul Cultural Piteşti

Centrul Cultural Pitești și Fundația Li-terară „Liviu Rebreanu” organizează o lectură-spectacol, din creația scriitoarei Maria Chirtoacă, joi, 25 iulie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. Manifestarea se desfășoară în cadrul pro-iectului cultural-educativ sub genericul „Confl uențe literare”, coordonat și mo-derat de poeta și profesoara Allora Al-bulescu, președintele Fundației Literare „Liviu Rebreanu”. Născută în Basarabia, la Chișinău, Maria Chirtoacă locuiește de ani de zile în municipiul Câmpulung și este profesor de limba și literatura româ-nă la Liceul „Dinicu Golescu” din locali-tate. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România Filiala Pitești, și a publicat numeroase volume de poezie, proză, lite-ratură pentru copii, literatură de călătorie. Lectura-spectacol din creația Mariei Chir-toacă va fi susținută de distinsa autoare și de poeta și profesoara Allora Albulescu. D.G.

Dezbatere despre „Dreptul la timp liber şi recreere”

Miercuri, 24 iulie, de la ora 11,00, în Complexul Expozițional Casa Cărții (par-ter), dezbaterea interactivă cu tema „Drep-tul la timp liber și recreere”, în cadrul pro-iectului cultural-educativ sub genericul „Și noi avem drepturi”, coordonat de pro-motorul cultural Alexandra Grigorescu și organizat în parteneriat cu Organizația „Salvați Copiii”, Filiala Argeș.

Marian Staicu

Medalion In Memoriam Adrian Păunescu la Piteşti

Miercuri, 31 iulie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, medalionul literar sub genericul „In Memoriam Adri-an Păunescu”, prilejuit de împlinirea a 76 de ani de la nașterea regretatului poet și om de cultură român, eveniment care va cuprinde vernisajul expoziției tematice de metaloplastie, realizată de artistul plas-tic Constantin Samoilă, și al expoziției de caligrafi e, realizată de caligraful Petre Ghilencea, precum și recitaluri lirice, toate inspirate din creația literară a lui Adrian Păunescu. D.G.

Un eveniment teatral inedit și original s-a derulat timp de trei zile în trei co-mune din Argeș. În weekend-ul 19-21 iulie, curțile a trei săteni din Merișani, Albeștii de Argeș și Buzoești au devenit săli de spectacol în aer liber! Caravana Cultură'n Șură, care aduce teatrul în sa-tele românești încă din anul 2013, a ajuns pentru prima dată în județul Argeș. Sute de oameni din cele trei comune au asis-tat, au râs și aplaudat la comedia „Doctor fără voie” de Molière, în regia lui Victor Olăhuț. Actorii Marin Grigore, Ioana Rufu, Marius Costache, Iulian Gliță, Bogdan Costea, Lavinia Cosma și Floren-tina Năstase dau viață personajelor din celebra satiră comică. Spectacolul este o reinterpretare modernă a piesei clasice, în care se caută răspunsul la întrebarea: „În ce măsură haina îl face pe om sau, în cazul nostru, halatul pe medic?”. Specta-colul a fost premiat în cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Atelier”, ediția 2018, pentru „Cel mai bun spectacol într-un spațiu neconvențional”, secțiune la care au mai participat trupe din Belgia, Spania și România.

Piesa lui Moliere s-a jucat în satul Vâl-celele din Merișani, în curtea Tanței Bunescu, la Albeștii de Argeș, la Casa Dobrescu, și în satul Cornățel, la Ion al Anghilinei, după cum ne-au precizat or-ganizatorii.

Pe cei mici, actorii din trupă i-au invitat la un atelier de teatru susținut în cămine-le culturale din fi ecare localitate, în ziua desfășurării evenimentului.

Cele trei reprezentații din județul Argeș fac parte din campania #teatruimplicat inițiată de Asociația Cultură’n Șură, care urmărește să facă legătura dintre lumea satului și cea a orașului printr-un demers unic în peisajul cultural de la noi. În ca-drul campaniei vor fi susținute mai multe evenimente și în alte județe din țară, atât în mediul rural, cât și urban, pe o perioa-dă de trei luni. Mai multe detalii despre proiect găsiți pe facebook.com/culturan-

sura, pe www.culturansura.ro, www.in-staredebine.ro.

Participarea la atelier și intrarea la spec-tacol au fost gratuite.

„Teatru implicat” este un proiect deru-lat de Asociația Cultură’n Șură și fi nanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufl and România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Denis Grigorescu

Inedit. Comedie de Moliere jucată în curţile a trei săteni din Merişani, Albeştii de Argeş şi Buzoeşti

Și în această săptămână, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită să-i treceți cu încredere pragul. Vă stau la dispoziție – spre consultare și conectare la valorile și la rezonanța trecutului – două expoziții: în ho-lul central, MUZEELE CELEBRE ALE FRANȚEI – este vorba despre o expoziție de albume, enciclopedii și dicționare de profi l – și, în holul de la etajul al II-lea, MISS-UL RO-MÂNESC, o expoziție de fotografi i ale divelor concursului interbelic de frumusețe, preluate din revista „Re-alitatea ilustrată” (1929).

De-a lungul întregii săptămâni, Secția pentru Copii și Tineret deru-

lează atelierul de reciclare creativă REINVENTEAZĂ, atelier destinat copiilor cu vârstele cuprinse între 7 și 9 ani.

Sâmbătă, 27 iulie, Centrul Europe Direct Argeș, din cadrul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu”, organi-zează la Biblioteca din Vlădești, în parteneriat cu Biblioteca din Rucăr, dezbaterea interactivă DESPRE VI-ITORUL EUROPEI. Acțiunea este programată să înceapă la ora 17.00 și își propune o analiză a celor cinci recomandări cu miză politică referi-toare la modalitățile prin care Europa se poate remodela efi cient.

Denisa Popescu

Atelier de reciclare creativă pentru copii la Biblioteca Judeţeană Argeş

Ansamblul „Doina Bascovului” a încântat publicul de Sf. Ilie, la Băbana

Ansamblul folcloric „Doina Bascovului” al Casei de Cultura „Adriana Trandafi r” din Bas-cov a fost invitat la Sărbătoarea Târgul Anual de Sfântul Ilie și Ziua Comunei Băbana din 21 iu-lie 2019, începând cu ora 18.00. Dansatorii, or-chestra și soliștii ansamblului bascovean, alături de grupul vocal bărbătesc „Rapsozii Bascovu-lui’’, au încântat publicul spectator cu dansuri și cântece tradiționale, iar participanții s-au lăsat prinși în joc și i-au recompensat cu aplauze pe talentații artiști. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Finalizată în iunie 2014, moder-nizarea podului de peste Râul Doamnei a fost făcută superfi cial și în bătaie de joc. Fapt dovedit și de o expertiză tehnică cerută de Primăria Pitești și realizată în 2017 de către expertul tehnic autorizat Diaconu Ion Dumitru. Expertiză tehnică urmată de un raport suplimentar, realizat în octombrie 2017. Raportul de expertiză tehnică scoate la ivea-lă numeroase nereguli privind lucrările de modernizare a podu-lui, lucrări fi nanțate de Uniunea Europeană în procent de 97% și efectuate de fi rmele Star Trading Impex și Zeus.Concret, expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru a constatat, printre altele, fi suri la grinzile prefabri-cate, infi ltrații multiple, degra-darea protecției anticoroziune, segregarea betonului și porțiuni cu beton degradat. Și asta după doar trei ani de la fi nalizarea lu-crării. Expertul a estimat valoa-rea reparațiilor ce ar fi necesare la aproximativ 1,2 milioane lei. Primăria Pitești organizează în această perioadă licitația pentru reabilitarea podului, urmând ca după fi nalizarea licitației și reabilitarea podului să dea în judecată constructorii în vede-rea recuperării prejudiciului. Viceprimarul Sorin Apostolice-anu spune însă că acționarea în judecată a constructorului ar fi trebuit să fi e făcută înainte de organizarea licitației și că suma cerută ca prejudiciu putea fi actualizată în timpul procesului.

Ce spune vicele Apostoliceanu: „Nu s-a acționat în judecată constructorul, cum ar fi fost normal”

Iată ce spune viceprimarul Sorin Apostoliceanu legat de reabilitarea podului: „Nu s-a acționat în jude-

cată constructorul, așa cum ar fi fost normal. Lucrarea va fi scoasă la licitație și s-a zis să se vadă întâi la ce sumă va fi câștigată licitația, ca să știm cât să le cerem daune la proces. Din punctul meu de vedere, nu are legătură una cu alta. Procesul putea începe cu devizul făcut de proiectant și pe parcursul procesului se putea actualiza suma. În opinia mea, nu ar fi fost un impediment, pentru că ex-pertiza tehnică spune absolut totul”.

Primarul Ionică: „Nu vrem să ne prindă iarna cu lucrările la reabilitarea podului”

Am stat de vorbă și cu primarul Cornel Ionică legat de subiectul reabilitării podului de peste Râul Doamnei. „Este vorba de o lucrare pe reparații. Ne dorim ca lucrările să înceapă cât de repede, depinde cât de repede merge procedura licitației, contestațiile... Nu vrem să ne prindă iarna cu lucrările la reabilitarea po-dului”.

Legat de declarațiile viceprima-rului Apostoliceanu, care a spus că cei doi constructori ar fi trebuit dați în judecată înainte de organizarea licitației, Cornel Ionică ne-a preci-zat că „nu greșim cu nimic, facem exact ce spune legea. Cei care sunt responsabili la noi pe fondurile eu-ropene verifi că tot. Trebuie să vedem ce determină expertul legat de viito-rul proces”.

A reînceput războiul între primarul Ionică şi vicele Apostoliceanu pe tema reparării podului Râul Doamnei

Cine plăteşte pentru banii cheltuiţi în plus?

Sorin Apostoliceanu: ”Mai întâi trebuia dat în judecată constructorul și apoi organi-zată o licitație pentru reabili-tarea podului”

Cornel Ionică: ”Noi nu greșim cu nimic, facem ce spune legea”

Concluzia expertizei: fi suri la grinzi, infi ltraţii multiple, porţiuni cu beton degradat

Proiectul „Modernizare Pod peste Râul Doamnei” a fost fi nalizat pe 29 iunie 2014. Valoarea totală a proiectului, fi nanțat prin fonduri europene, a fost de 3.737.466,53 lei, din care contribuția proprie a Primă-riei în proiect a fost de 101.743,02 lei. Lucrările au fost efectuate de fi rmele Star Trading Impex și Zeus.

La momentul depunerii ofertelor pentru reabilitarea podului de peste Râul Doamnei, autoritatea contrac-tantă, Primăria Pitești, a stabilit un mix de criterii în vederea atribuirii lucrării. Ponderea de 70% din to-tal a avut-o, bineînțeles, prețul oferit; 30% însă din punctajul fi nal a fost alocat pentru durata de garanție a lucrării. Caietul de sarcini a specifi cat aici: „Garanția minimă solicitată pentru lucrările executate este de 60 de luni. Garanția maximă care va fi ofertată este de 120 de luni, iar pentru perioade de garanție ofertate mai mari decât 120 de luni nu se punctează”.

Bineînțeles, asocierea formată din fi rmele celor doi constructori a oferit garanția maximă admisă, adică cea de 10 ani (120 de luni). Autoritatea contractantă a dat dovadă de înțelepciune atunci când a limitat ofe-rirea de punctaj după un anumit termen al garanției, pentru că, altfel, se putea întâmpla ceea ce s-a întâm-plat la Căteasca, unde Zeus a câștigat oferind un ter-men de execuție aberant, de numai câteva luni (termen depășit cu peste un an), dar și o garanție de 50 de ani, de asemenea nerealistă. Și, deși podul reabilitat avea garanție 10 ani, acesta s-a degradat după mai puțin de trei ani. Concret, expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru a constatat, printre altele, fi suri la grinzile prefabricate, infi ltrații multiple, degradarea protecției anticoroziune, segregarea betonului și porțiuni cu be-ton degradat. Și asta la doar trei ani de la fi nalizarea lucrării.

Material realizat de Denis Grigorescu

Ce spune omul de afaceri Bobi Marinescu: „Dacă cei de la Primărie pierd în instanţă, plătesc ei. E o obişnuinţă la Primăria Piteşti să plătească”

Am luat legătura și cu omul de afaceri Bobi Marinescu, managerul Star Trading Impex, una dintre fi rmele ce a realizat pro-iectul modernizării podului, pentru a ne spune ce are de gând să facă în cazul în care va fi dat în judecată de Primăria Pitești și legat de lucrările de reabilitare. „Zilele trecute nu am primit aprobare de la Poliție ca să refacem calea de rulare de pe pod. Ei doreau să lucrăm noaptea, ceea ce e destul de greu. Până la urmă am înțeles că cei de la Poliție ne-ar da o aprobare pentru câteva zile. Legat de un potențial proces, ce pot să spun? E problema Primăriei, dacă ei consi-deră că așa trebuie să facă, așa să facă. Eu o să mă apăr în instanță, dacă pierd, plătesc eu, dacă cei de la Primărie pierd, plătesc ei. Văd că e o obișnuință la Primăria Pitești să plătească”, ne-a declarat omul de afaceri Bobi Marinescu.

Expertul a estimat valoareareparaţiilor (posibil prejudiciu)la peste 1,2 milioane lei

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Cei rămași, fi indcă n-au unde să se mute, au cerut Poliției Locale să intervină măcar pentru respectarea programului de liniște

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT DIN STOC Ş

LA COMANDĂ„De un an, stăm cu geamurile aproape tot timpul închise”

Vineri, 19 iulie, am găsit-o pe una dintre locatare, Stela Dumi-trescu, o bătrână cu handicap, în apartamentul dumneaei de la parterul blocului 56, cu geamu-rile închise, într-o căldură înă-bușitoare. Doar ușa de la aparta-ment, întredeschisă, asigura un minimum de aer în interior.

Femeia încearcă să-și spună

oful, dar vorbește cu greu, din cauza bolii. Fiica ei, Nicoleta Ciobanu, ne explică: „Noi, de un an, stăm cu geamurile aproape tot timpul închise. Nu se poate sta cu ele deschise, pentru că și aerul de afară e irespirabil. Tot praful ne intră în casă, peste tot, se depune pe alimente, pe mo-bilă, pe haine, iar dacă-l ţinem închis, parcă ne sufocăm. E un coșmar pentru noi”.

Mama ei iese cu greutate din scara blocului până la băncuța fl ancată de panourile metalice ale

șantierului, ca să-și dezmorțească un pic oasele, că de o gură de aer curat nu poate fi vorba, și să dis-cute cu noi. Se ține cu mâinile de cap și oftează, încercând să-și spună păsul

„Nu mai poate. E bolnavă, are handicap! Vă dați seama că are nevoie de liniște. Trebuie să se odihnească, inclusiv în cursul zilei. Ei, pe șantier (...), la 7.30 dimineața încep lucru. Toa-te utilajele sunt pornite. Nu vă dați seama ce e aici. La 13-14, cel puțin o dată pe săptămână, trebuie să chem Poliția Locală. Habar n-am ce vorbesc ei acolo, dar nu cred că se întâmplă ni-mic, că situația se repetă. Pe 13 iulie, de la 7.30 dimineața, până seara, la 19, au lucrat continuu. Nici măcar cu pauza aia de la 13 la 14. A venit Poliția Locală, dar nu știu dacă le-au dat sau nu amendă. M-au întrebat pe mine, în schimb: «Da' cu ce vă deranjează?». Cum adică, cu ce mă deranjează?! Păi, dacă e oră de liniște de la 13 la 14? N-am făcut eu legea! Acum o lună și jumătate au venit doi zdrahoni, bine făcuți, de la Poliția Locală și m-au amenințat că, dacă mai dau telefoane să-i chem, tot pe mine mă amendează. Și erau aici, în intervalul ăla de liniște, când se auzea foarte bine ce hărmălaie e. Mi-au zis: «Ce, ăla e zgomot?!» Eu nu pot să stau liniștită o oră să mă odihnesc că e șantierul la geamul meu, dar ei n-auzeau! De mama ce să mai zic?! Tot timpul gălăgie, se strigă. Au barăcile aici, se schimbă, urlă!”, spune Nicoleta Ciobanu.

Poliția Locală: „S-a constatat că, într-adevăr, nu se respectă programul de liniște”

Am încercat să afl ăm de la Poliția Locală cum au fost soluționate sesizările femeii refe-ritoare la nerespectarea progra-mului de liniște.

„Au fost luate măsuri de fi eca-re dată când am fost solicitați în zona respectivă și s-a constatat că, într-adevăr, nu se respectă programul de liniște. (...) Din informațiile noastre, doamna a sunat și în afara programu-lui de liniște. Tocmai de aceea i s-a adus la cunoștință că poa-te fi sancționată dacă mai sună atunci când noi nu putem in-terveni (legea nu ne permite să acționăm dacă nu este program de liniște)”, ne-a comunicat Bog-dan Aristănțoiu, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Pitești.

În ce au constat efectiv aceste măsuri e greu de precizat pentru că purătorul de cuvânt al Poliției Locale spune că „nu avem voie să dăm sume”. Bogdan Aristănțoiu a precizat însă că măsurile pot consta în avertismente sau amenzi de la 200 la 1000 de lei.

„În bloc mai locuiesc doar cinci persoane, în patru apartamente”

Carevasăzică, e incert dacă dez-voltatorul a fost doar mustrat sau/și amendat pentru încălcarea programului de liniște a vecini-lor. Cert e că treaba merge mai

departe, iar șantierul continuă să duduie în urechile locatarilor din zonă, ce-i drept, din ce în ce mai puțini, pentru că jumătate din cele 8 apartamente din bloc sunt goale, iar disconfortul cauzat de șantier e una din cauze.

Nicoleta Ciobanu: „Astea sunt condițiile pe care actualul primar ni le-a oferit nouă”

„Sora doamnei Minodora, vecina noastră (proprietara de drept a apartamentului, care stă în Canada), locuia aici. Avea un copil mic, în vârstă de trei ani, iar săptămâna trecută, din cauza zgomotului și prafului, și-a luat copilul și a plecat. Și-a găsit cu chirie în altă parte... O altă fa-milie, care mai avea apartament și pe Popa Șapcă, a plecat acolo, tot din cauza zgomotului. Cine mai suportă aici?! Efectiv, în bloc mai locuiesc cinci persoane, în patru apartamente. Mama, han-dicapată, unde să se ducă? Astea sunt condițiile pe care actualul primar ni le-a oferit nouă. Nici măcar n-a avut bunul-simț să vină aici. Eu nu l-am văzut nici-odată de când suntem îngrădiți cu aceste table să vină să zică: «Da, eu le-am dat autorizația, vă convine, nu vă convine, mai aveți ceva plângeri?». Noi, aici, nu avem parte nici măcar de alea două ore stabilite prin programul de liniște”, spune Nicoleta Cio-banu.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Drame provocate cu complicitatea Primăriei Piteşti

Pensionarii din blocul 56 îşi părăsesc locuinţele, speriaţi de şantierul fi rmei Titidan

„Doi zdrahoni de la Poliția Locală m-au amenințat că, dacă mai dau telefoane, tot pe mine mă amendează”

Șantierul controversatului bloc cu 10 etaje din centrul Piteștiului, care se ridică pe sit-ul urban Republicii 54, între Centrul de Afaceri Forum și Direcția de Asistență Socială, imobil pentru care titulară este fi rma Titidan, îi face pe locatarii blocului vecin – nr. 56 - unde proprietarii sunt preponderent pensionari, să cedeze nervos. Oa-menii reclamă nu numai că nu și-au dat niciodată acordul pentru noua construcţie ce le va umbri apartamentele, acord care, spun ei, nici măcar nu li s-a cerut, așa cum spune legea, dar și că de la instalarea șantierului, cu excepția perioadei în care lucrările au fost suspendate în instanță prin procesul intentat de un alt vecin care s-a considerat vătămat - dr. Tiberiu Irimia- nu mai au pic de liniște. Asta pe lângă praful aferent, care, de un an, îi obligă să stea cu ferestrele închise.

Stela Dumitrescu, o bătrână cu han-dicap care trebuie să suporte zgomotul de pe șantierul Titidan, fi indcă nu are unde să se mute, spre deosebire de alţi locatari ai blocului 56

Nicoleta Cioba-nu ne arată cât de aproape este șantierul de fe-reastra locuinţei mamei sale

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Secţia de Pediatrie a Spitalului din Mioveni a fost utilată cu mobilier

Una dintre cele mai așteptate secții la noul Spital din Mioveni este Secția de Pediatrie, în care se vor efectua toate procedurile terapeutice și diagnostice impuse de manage-

mentul patologiei abordate. Secția Pediatrie, situată la etajul III al Spi-talului Mioveni va asigura asistență medicală copiilor de la vârsta de 10 zile, până la 18 ani. Aici, saloanele au început să fi e utilate cu mobilier și au fost montate diverse echipa-mente medicale ultraperformante, care se găsesc doar în marile centre de urgență.

M.I.

Caroli are un nou director general

Caroli Foods Group, unul dintre cei mai mari producători alimentari din România, a numit-o pe Roxana Manolescu (foto) director general al companiei, preluând poziția de la Khaled El Solh, care a decis să își continue parcursul profesional în afara companiei. Roxana Manolescu are peste 20 de ani de experiență în economie și fi nanțe. Roxana Ma-

nolescu s-a alăturat echipei Caroli în anul 2007 și, în rolul de CFO, a contribuit la dezvoltarea companiei pe piață.

Khaled El Solh s-a alăturat Caroli Foods Group în urmă cu 19 ani și s-a ocupat de marketing și business development până în 2010, când a devenit membru în board. Ulterior a devenit CEO în 2011, poziție pe care a menținut-o și după ce com-pania a fost vândută grupului mexi-can Sigma Alimentos în 2017. Ca-roli Foods Group a fost înfi ințată în România în 1994. Portofoliul Caroli include în prezent cinci mărci: Ca-roli, Campofrio, Sissi, Maestro și Primo, oferind peste 200 de produse alimentare în total. Grupul operează o fabrică în Pitești și deține depozite în întreaga țară, având o fl otă auto cu peste 350 de vehicule și o amplă rețea de distribuție.

Marian Staicu

Tradiţia vinurilor de Ștefănești reînvie pas cu pas. Și asta datorită Casei de Vinuri Ștefănești, cea care produce, pe dealul Marcea, în singura cramă complet autonomă energetic din ţara noastră, vinuri de calitate. Anul tre-cut, vinurile de Marcea au înregistrat vânzări foarte bune, de peste 50.000 de sticle.

După cum a declarat pentru Jurnalul de Argeș Cosmin Smadu, unul dintre cei trei asociaţi ai Casei de Vinuri Ștefănești (alături de fraţii Silviu și Eugen Procopiu), „pentru acest an preconizăm că vom vinde cel puţin 70.000 de sticle. Podgoria pe care o deţinem pe dealul Marcea are 27 de hectare, dintre care pe 25 hectare cultivăm struguri pentru vin, iar pe 2 hectare struguri pentru masă”.

2018 a fost un an bun pentru podgoria de pe dealul Marcea, după cum confi rmă și Cosmin Smadu: „Am îmbuteliat 70.000 de sticle până acum”.

Crama este însă gândită cu o capacitate maximă de producţie de 100.000 de sticle pe an. Vinurile produse pe podgoria Marcea se vând în Capitală și în sudul ţării, procen-tul majoritar al vânzărilor provenind din re-ţeaua HoReCa (60-70%). Din acest an, de două luni, vinurile de Marcea pot fi achizi-ţionate și din cele două supermarketuri Au-chan din Pitești și Bradu, ce au un program

de susţinere a producătorilor locali. Pe podgoria de pe dealul Marcea este

cultivat un singur soi roșu, Fetească Nea-gră, restul fi ind soiuri albe: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă și Regală, Tămâioasă Românească și Riesling de Rin, acesta din urmă fi ind un soi nou. „Rieslin-gul de Rin se potrivește foarte bine cu solul de pe dealul Marcea și este un vin demidul-ce”, spune Cosmin Smadu. Și numele vinu-lui produs din acest soi nou este unul special - „Dulce Fanny”, așa cum își începea marele romancier Liviu Rebreanu scrisorile către so-ţia sa Fanny Rebreanu.

„Sunt probleme cu forţa de muncă. Zilierii nu mai sunt o soluţie”

În condiţiile în care pentru vinurile de Marcea există o cerere constant mare, sin-gura problemă ar fi cea legată de forţa de muncă. „Sunt probleme cu forţa de muncă. Zilierii nu mai sunt o soluţie. Am început să facem angajări. Avem cinci angajaţi perma-nenţi pe partea de viticultură, în total avem 9 angajaţi, însă ar mai fi nevoie de încă cel puţin cinci oameni”, mai precizează Cosmin Smadu.

Trebuie spus că plantaţia de pe dealul Mar-cea este podgoria situată la cea mai mare altitudine medie din sudul României: 413 metri. Ca sol, este o zonă destul de difi cilă,

pământul argilos ţine apă. Și din acest mo-tiv, costurile anuale pentru a întreţine pod-goria, între 2.500 și 3.000 de euro pe hectar, sunt duble faţă de alte zone.

Cosmin Smadu și cei doi asociaţi ai săi au investit până acum peste 1,5 milioane de euro în crama și podgoria de pe dealul Marcea, câteva sute de mii de euro prove-nind din fonduri europene. Și asta deoarece cei trei asociaţi au reușit să obţină și fi nan-ţări nerambursabile pentru restructurarea și reconversia podgoriilor, prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol.

Cosmin Smadu este cel care a reînviat practic tradiţia vinifi cării în zona Ștefănești. Iniţial a avut un asociat, însă acesta a renun-ţat în scurt timp la afacere. Nu și Cosmin, care a decis să apeleze la doi buni prieteni din copilărie, fraţii Silviu și Eugen Procopiu. Și în 2010 au înfi inţat Casa de Vinuri Ștefă-nești. Cei trei au reușit și să salveze DOC-ul de Ștefănești în ultima clipă.

Denumirea de origine controlată (DOC) reprezintă un nume geografi c al unei podgo-rii, centru viticol sau localitate, ce identifi că originea vinurilor provenite din acel teri-toriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali și umani din acel teritoriu.

Denis Grigorescu

Producătorii vinurilor de Marcea preconizează vânzări de peste 70.000 de sticle în acest an

Marcea singura cramă complet autonomă din România

Peste 3.000 de locuitori ai Piteștiului și-au exprimat susținerea pentru constru-irea centrului comercial și a pasarelei auto și pieto-nale din cartierul Tudor Vladimirescu prin semna-rea unei petiții publice.

Susținerea largă de care se bucură proiectul confi rmă faptul că acesta răspunde unor nevoi importante ale comunității locale contribu-ind în acest fel la dezvoltarea durabilă a orașului.

Reamintim că Prime Kapital propune un proiect de regene-rare urbană prin reconversia unei zone industriale de apro-ximativ 13 hectare din ini-ma Piteștiului într-un spațiu modern și atractiv. Compa-nia va dezvolta un centru co-mercial de ultimă generație pe suprafața platformei in-dustriale din cartierul Tudor Vladimirescu, investiție ce va genera în mod direct 1.400 de noi locuri de muncă.

Un alt element necesar și dorit de către piteșteni este construirea pasarelei auto-pie-tonale care va fl uidiza trafi cul, va lega cartierul Tudor Vla-dimirescu de restul orașului

și va elimina riscurile la care se supun piteștenii, în fi ecare zi, în zona trecerii la nivel cu calea ferată. După fi nalizarea pasarelei, aceasta va fi ceda-tă autorităților locale în mod gratuit.

De asemenea, prin relocarea activităților industriale ce se derulează astăzi în imediata vecinătate a zonei rezidențiale și a zonei protejate Lacul Prundu, „Argeș Mall” va avea un rol important și în creșterea calității vieții locui-torilor, precum și în domeniul protecției mediului.

Proiectul include aproape două hectare de spații verzi

De-a lungul ultimelor luni Prime Kapital a detaliat con-ceptul pentru „Argeș Mall” și a actualizat propunerea urba-nistică aferentă. În acest sens au fost extinse spațiile verzi astfel încât proiectul include 17.900 m2 de spații verzi și de recreere în zona Lacului Prundu (echivalentul a 3,5 stadioane de fotbal), create pentru a oferi o oază de na-tură atât pentru locuitorii

Piteștiului, cât și pentru vizi-tatorii ocazionali.

Proiectul urmează cursul le-gal al procesului de autoriza-re cu privire la infrastructura de transport și pietonală și la centrul comercial propus.

„Prime Kapital este un partener de încredere, care susține prin Argeș Mall progresul orașului, cât și al județului. Experiența de peste un deceniu în domeniul imo-biliar pe piața din România și din Europa Centrală și de Est a confi rmat efectul pozi-tiv substanțial pe care proiec-tele noastre le au pe termen mediu și lung la dezvoltarea comunităților în care acti-văm”, ne-a declarat Mihail Vasilescu (foto), partener în cadrul Prime Kapital.

Marian Staicu

Piteştenii susţin construcţia centrului comercial şi a pasarelei din Tudor Vladimirescu

S-a lansat licitaţia pentru secţiunea Curtea de Argeş şi Piteşti din autostrada Sibiu-Piteşti

Pe 17 iulie a fost postat în sistemul electronic de achiziții publice (SI-CAP) anunțul de participare pentru procedura de atribuire licitație des-chisă având ca obiect Supervizare Autostrada Sibiu - Pitești, Secţiunea 1: Sibiu - Boița, Lot 1, Secţiunea 5 - Curtea de Argeș - Pitești. Valoarea estimată a contractului pentru Lotul 1 - „Supervizare Autostrada Sibiu - Pitești, Secțiunea 1: Sibiu - Boița, km 0+000 - km 14+150, Lot 1 km 0+000 - km 13+170 este de aproximativ 6.000.000 euro fără TVA. Valoarea estimată a contractului pentru Lotul 2 - „Supervizare Autostrada Sibiu - Pitești, Secțiunea 5 - Curtea de Argeș - Pitești km. 92+600 - km. 122+950” este de aproximativ 7.000.000 euro fără TVA. Data limită de depunere a ofertelor este septembrie 2019.

Pentru Secțiunea 5, cuprinsă între Curtea de Argeș și Pitești, ofertele sunt în stadiul de evaluare. Pentru această secțiune, valoarea estimată se ridică la 1.834.035.567,66 RON, fără TVA, cu o durată a contractului de 120 de luni, dintre care 12 luni peri-oada de proiectare, 48 luni perioada de execuție a lucrărilor și 60 de luni perioada de garanție. Marian Staicu

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Vicele Zidaru, încercând să îi convingă pe Sorin Apostoliceanu și Cristi Gentea că la baschet e mai bun ca la Primărie.

Măi băieți, dacă dau un coș de trei puncte, mai am șanse la un mandat de viceprimar?

Nu crezi că patru ani de somn sunt

sufi cienți?

Având în vedere că fi nanțarea ”noului FC Argeș” de către autoritățile locale este legală, conform Curții de conturi, nu a mai rămas decât să se stabilească cu exactitate și suma. Din câte se pare, pentru acest an suma se ridică la 420.000 de euro, însă se vorbește tot mai insistent despre faptul că managerul echipei ar fi cerut mai mulți bani pentru a reuși promovarea în Liga I.

Zvonul săptămânii!

Piteştencele Alina Cheru şi Alina Zaharia, campioane europene la judo

Sportivele române Ali-na Cheru și Alina Za-haria au cucerit medalia de aur în proba Ju No Kata din cadrul Cam-pionatelor Europene de Judo Kata de la Las Pal-mas din Spania. Cheru și Zaharia s-au clasat pe primul loc, cu 401,5 puncte în proba de Ju No Kata, fi ind urmate în clasament de Mathieu Coulon/Carole Heras

din Franţa, cu 396,5 puncte, și de Mariano Arroyo Martin/Garcia Pozo Juan Manuel din Spania, cu 394,5 puncte. Cele două judoka, multi-ple campioane europene, sunt legitimate la Clubul Sportiv Municipal Pi-tești și sunt antrenate de profesorii Cornel Pălărie și Valentin Ioniţă.

M.I.

UNGHIURI DE VEDERE

VALOARE! Echipa națională de baschet U20 a terminat doar pe locul 17 la Campionatul Euro-pean, Grupa B, din 21 de echipe participante. În lotul deplasat de Dan Fleșeriu în Portugalia, la Ma-tosinhos, s-a afl at și Mihai Măciucă, jucătorul lui BCMU FC Argeș. Jucătorul alb-violet va fi eligibil și anul viitor pentru naționala U20, deoarece doar el și dinamovistul Marcu Badiu sunt născuți în anul 2000. Măciucă a avut o prestație excelentă în me-ciul cu Finlanda, din faza grupelor, atunci când a reușit să înscrie 20 de puncte și a avut 5 recuperări.

Care este starea dvs de sănătate în prezent?

- În ultimii patru ani starea mea de sănătate nu a fost chiar așa de bună. Mi s-au făcut în grabă pro-tezele, după decesul soției, și nu au fost reușite. Cu alte cuvinte, în ulti-mii patru ani nu am ieșit din casă. Am stat mai mult în casă, am ieșit foarte rar... Nu au fost potrivite?- M-am dus și mi le-au făcut din

tot, dar degeaba... Nu știu! S-a în-tâmplat ceva... În fi nal s-a ajuns la concluzia că trebuie schimbate, că sunt depășite. A apărut o altă generație de proteze... Mai ușoare, mai... Astea, ale mele, sunt la stân-gul de 11 ani și la dreptul de 8 ani... De ce sumă de bani ar fi nevo-

ie pentru achiziţionarea de proteze noi?

- Protezele noi de ultimă generație costă 700 de milioane de lei vechi. Numai cupele și ciorapii costă aproape de 300 de milioane de lei vechi.

„Au ajuns să se implice și Ioan Andone și nea Mircea Lucescu” În legătură cu evenimentul din

26 iulie de la Pitești ce ne puteţi spune? Cine a avut iniţiativa orga-nizării unui meci caritabil?

- Acum vreo lună de zile m-am pomenit cu un telefon de la fostul meu coleg Ioan Andone, care m-a întrebat ce fac. I-am spus că sunt în casă și că nu pot să ies. Mi-a spus că, dacă totuși pot să ies, să vin că ei fac pe Dinamo un meci caritabil pentru un băiat. Să mai ies și eu din casă. Cu toate că mi-au făcut prote-zele răni din nou, m-am dus... Am ajuns acolo și după meci am ajuns la un restaurant cu toți băieții care au participat la eveniment și acolo era și nea Mircea Lucescu, care, când m-a văzut, m-a întrebat ce fac etc... I-am explicat și Lică Movilă, prie-tenul meu, i-a spus că am probleme și că de ce nu facem și pentru mine un astfel de meci caritabil. Mircea Lucescu a spus să luăm inițiativă și să facem așa ceva. M-a pus în le-gătură cu un băiat care a organizat

evenimentul și așa s-a ajuns să se implice și Ioan Adone și nea Mircea Lucescu.

„Îmi pare rău că vin aici, la Pitești, așa cum sunt, fără picioare...” Cum se face că meciul s-a hotă-

rât să se joace la Pitești?- Pentru că ne-am gândit unde ar

fi cel mai bine să se joace și tot nea Mircea Lucescu a fost cu ideea, pen-tru că eu am plecat de la Pitești, de la orașul meu, să se joace aici. I-am spus că are dreptate și că este corect. Cine va participa la eveniment?- Din câte am înțeles eu de la or-

ganizator, s-a luat acceptul și de la președintele Federației Naționale de Fotbal, Răzvan Burleanu, și de la toți cei care sunt în funcții la Federație și mă refer la Cosmin Contra, la Toader, la Mirel Rădoi și toți ceilalți secunzi. Sunt mult mai mulți... Ce le transmiteţi dvs. iubitori-

lor fotbalului din Pitești?- Eu, fi ind argeșean, îmi face o

mare plăcere să vorbim despre un astfel de meci, dar îmi pare rău că vin aici așa cum sunt, fără pi-cioare... Piteștiul mi-a dat multe, la Pitești am făcut liceul, la Pitești m-am însurat, la Pitești s-a născut fi ul meu și, nu în ultimul rând, la Pitești am făcut și am cunoscut fot-balul de performanță. Cum vi se pare FC Argeș din

prezent?- Am urmărit mereu FC Argeș de

când am plecat de la Pitești. Am ur-mărit tot ce se întâmplă acolo... Îmi pare foarte rău... Îmi aduc amin-te că în anii pe care i-am petrecut acolo stadionul era mereu plin și asta pentru că am adus echipe pre-cum Valencia, Nottingham Forest, Aberdeen etc... Parcă am simțit un gol în stomac când am afl at că FC Argeș a retrogradat în Liga a doua și, colac peste pupăză, nu poate nici să promoveze... Nu este plăcut de-loc... Păcat! Piteștiul a fost un cen-tru de copii și juniori printre cele mai bune din țară și a dat jucători la toate loturile naționale...

Marius Ionel

Mircea Lucescu vine la meciul caritabil pentru fostul campion alb-violet Viorel Turcu

Incertitudinea privind fi nanţarea echipei FC Argeș de către autorităţile locale a luat sfârșit. După ce săptămâna trecută Cătălin Călugăru, secretarul Primăriei Pitești, a anunţat în Con-siliul Local că a făcut o adresă la Curtea de Conturi prin care cerea un răspuns clar dacă municipalitatea poate fi nanţa echipa de fotbal în urma adoptării Codului Administrativ, ofi -cialii grupării din Trivale au venit cu lămuriri suplimentare. Mihai Foamete, președintele Comitetului Director al FC Argeș, spune că echipa de fotbal poate primi fi nanţare din par-

tea autorităţilor locale: „Modalitatea prin care va fi fi nanţat clubul sportiv este perfect legală. Miercuri este programată o ședinţă extraordi-nară a Consiliului Local Pitești în care se vor aproba modalitatea și cuantumul de fi nanţa-re către echipa de fotbal pentru anul 2019. În acest moment pot spune cu certitudine că pro-blema fi nanţării este rezolvată. De acum încolo trebuie să ne concentrăm doar pe partea sporti-vă, pentru a avea o echipă competitivă, cu care să ne luptăm pentru promovarea în Liga I”.

M.I.

Mihai Foamete, preşedintele Comitetului Director al FC Argeş: „Modalitatea prin care va fi fi nanţat FC Argeş este perfect legală”

Fost campion al României cu FC Argeș și un jucător foarte apreciat, Viorel Turcu are acum probleme delicate de sănătate ce au dus la amputarea ambelor picioa-re. Fostul fotbalist are nevoie de proteze la ambele picioare. Iar pentru a îl ajuta, foști jucători de top îi sar în ajutor. Vineri 26 iulie, pe Stadionul „Nicolae Dobrin” din Pitești va avea loc un meci caritabil de fotbal, evenimentul fi ind organizat de două nume mari ale fotbalului româ-nesc: Mircea Lucescu și Ioan Andone. În acest meci vor evolua foști jucători de legendă precum Miodrag Belodedici, Cosmin Contra, Helmuth Dukadam, Jean Barbu, Mirel Rădoi sau Jean Vlădoiu. Fondurile strânse vor fi folosite pentru achiziţionarea de proteze la ambele picioare pentru Viorel Turcu. Meciul va începe la ora 17. La acesta vor fi prezenți și consătenii lui Viorel Turcu din comuna argeșeană Popești. Am realizat un inter-viu cu Viorel Turcu despre starea sa de sănătate și despre meciul caritabil.

„Vor fi nişte urne la stadion pentru donaţii, iar apoi vom organiza o licitaţie”

Iulian Mihail, promotor eveniment: ”Am decis ca meciul să se desfășoare vineri, 26 iulie, începând cu ora 19.00, pentru că avem niște oameni care au o anumită vârstă și dorim să evităm canicula. Printre invitați se numără Mircea Lucescu, Ioan Andone, Mircea Rednic, posibil și Dorinel Muntea-nu, Helmut Duckadam, iar ca jucători, efectiv, avem pe Belodedici, Aliuță, Dănuț Lupu, Daniel Iftodi, Daniel Niculae, Maftei, Valentin Bădoi, Ma-rian Savu, Mugurel Buga. La FC Argeș vor fi Vintilă, Gâlmencea, Vali Năstase, Tameș, Dică, Bogdan Stoica, directorul din prezent al FC Argeș, Paul Ciobanu, Mărgăritescu etc. Am denumit această echipă Legendele fotbalului argeșean... Intrarea va fi liberă și vom amplasa niște urne la sta-dion pentru donații. După eveniment vom organiza și o licitație cu trico-urile legendelor fotbalului românesc. Inclusiv Federația ne-a ajutat în acest demers al nostru și sperăm să strângem cât mai multă lume la stadion”.

Fost campion al României cu FC Argeș și

„Protezele noi de ultimă generaţie de care am nevoie costă 700 de milioane de lei vechi”, ne-a declarat Viorel Turcu

Proteza purtată acum de Viorel Turcu este învechită

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Deciziile de pensionare cuprind, în esență, cuantumul punctajului mediu anual și data de la care acesta a fost recunoscut, precum și unele date în funcție de care a fost calculat și care au la baza înscrisurile denumite „date privi-toare la activitatea în muncă” și „buletin de calcul”.

Numai din analiza tuturor da-telor înscrise în cuprinsul acesto-ra, se poate înţelege, dincolo de punctajul mediu anual recunos-cut prin decizie, care sunt ele-mentele concrete pe baza cărora acesta a fost determinat, respectiv dacă anumite aspecte (venituri, perioade de stagiu, condiții de muncă etc.) au fost sau nu luate în calcul.

Pentru a obține examinarea pe fond a unor pretenții sau critici legate de modul de stabilire și de calcul al pensiilor, este nece-

sară, prealabil sesizării instanței, formularea unei contestații, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de pensio-nare, la casa teritorială de pensii emitentă.

Prin contestație se solicită anula-rea deciziei și obligarea emitentu-lui să întocmească o nouă decizie în locul celei anulate, specifi cân-du-se, în concret, exigențele pe care noua decizie urmează să le satisfacă (să se ia în calcul un anumit stagiu complet de cotiza-re, stagiul de cotizare aferent unei anumite perioade, anumite ve-nituri obținute în acea perioadă, condițiile de muncă - speciale, deosebite sau alte condiții, inclu-siv fostele grupe I și II de muncă, corectarea datei de la care pensia a fost acordată etc.).

Doar atunci când împrejurările concrete ale speței nu o impun, contestația poate să nu cuprindă asemenea precizări (când cererea de pensionare a fost respinsă și, deși toate datele concrete au fost cuprinse în decizie, a existat o in-terpretare eronată a legii, sub as-pectul unei condiții de acordare a pensiei), dar se poate cere, alături de anularea deciziei de respingere a cererii de pensionare, obligarea pârâtei să emită o decizie de acor-dare a pensiei solicitate.

De asemenea, cu titlu de excepție, în cazul unei contestații formulate împotriva unei decizii de revizuire, emisă din ofi ciu, ca urmare a reevaluării înscrisu-rilor din dosarul administrativ, contestația tinde să facă din nou aplicabilă decizia care guverna pensia înaintea revizuirii, astfel că nu cuprinde și un capăt de ce-rere referitor la emiterea unei noi decizii.

Împotriva oricărei decizii în ma-terie de pensii publice, inclusiv împotriva deciziilor de respingere a cererilor formulate de benefi cia-rii sistemului public de pensii, este obligatorie contestația, pe cale administrativă nu are caracter jurisdicțional, iar neparcurgerea acesteia, invocată în termen, atra-ge sancțiunea inadmisibilității contestației în fața instanțelor de judecată.

Contestaţia administrativă se soluționează prin hotărâre a co-misiei competente de contestații, în termen de 45 de zile de la data înregistrării, și se comunică auto-rului și casei de pensii care a emis decizia contestată, în termen de 5 zile de la data adoptării, ulterior aceasta putând fi atacată la tribu-nal, în termen de 30 de zile.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Contestarea deciziilor de pensionare

A câștigat mai multe competiţii naţionale și in-ternaţionale la Informati-că, a fost membru al lotu-lui naţional participant la Olimpiada Internaţională, iar recent a contribuit la câștigarea de către echipa de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” Câmpu-lung a competiţiei de Ro-botică First Tech Challen-ge. Apoi a ajuns cu echipa „WattsUp” la Campionatul Mondial de Robotică din Statele Unite ale Americii. El este Bogdan Sitaru, iar în acest an și-a încheiat stu-diile liceale la Câmpulung,

iar din toamnă se va alătu-ra, la facultate, colegului său mai mare cu un an, olimpicul de aur al Musce-lului „Costin Oncescu”. Și asta pentru că și Bogdan își va face studiile universitare la Universitatea Oxford din Marea Britanie.

Colegiul Naţional „Di-nicu Golescu” pregătește acum alte generaţii de aur, dovadă fi ind faptul că la festivitatea Zilelor Câm-pulungului alţi tineri elevi au fost premiaţi pentru re-zultate bune la competiţiile naţionale.

C.I.B.

După Costin Oncescu, un alt olimpic muscelean pleacă la Oxford

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Tragedia de la Odessa

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Începutul campaniei din 1941 seamănă cumva cu cel al campaniei din 1916. Chiar mai mult decât atât. Dacă în 1916 în numai câteva zile ofensiva armatei române se împotmolise, după o pătrundere pe terito-riul Transilvaniei de aproximativ 60 km, în 1941, cele două armate române, 3 și 4, împreună cu Armata 11 germană, după o ofensivă impetuoasă, au ajuns la Nis-tru pe 26 iulie, eliberând Basarabia și nordul Bucovi-nei de sub ocupaţia sovietică.

În ţară, entuziasm de nedescris. Deși odată ajunsă la Nistru România își îndeplinise obiectivul intrării în război, Hitler îi cere lui Antonescu să continue lupta, dând de înţeles că e dispus ca la sfârșitul războiului să rediscute prevederile Dictatului de la Viena cu privire la nordul Ardealului. Este lesne de înţeles că Antonescu nu se putea împotrivi. Odată intrat în horă, trebuia să joace! Și cine a mai văzut război în care să-ţi alungi dușmanul până la graniţă și să te oprești?! Orice normă elementară de artă militară respinge acest lucru.

La 27 iulie 1941 Hitler îi adresează lui Antonescu o scrisoare în care elogiază vitejia soldatului român, ce-rându-i să continue acţiunile de luptă dincolo de Nis-tru. Antonescu îi răspunde că „va merge până la capăt” și că are deplină încredere în justiţia pe care o va face Führer-ul poporului român la sfârșitul războiului. Ast-fel, conform celor hotărâte de Antonescu și Hitler la Vinniţa (8 august 1941), Armata 3 a dezvoltat ofensiva spre râul Bug, ulterior spre malul de vest al Niprului, afl ată în componenţa Armatei 11 germane. Armata 4, rămasă în subordinea Marelui Cartier General, a pri-mit misiunea să dezvolte ofensiva pe direcţia Tighina, Razdenaia, Odessa și să cucerească marele oraș port la Marea Neagră. Odessa era apărată de Armata in-dependentă de litoral, un regiment de grăniceri, unul de infanterie, aviaţie și fl ota maritimă a Mării Negre.

Ofensiva Armatei 4 a fost singura operaţie dusă de armata română fără sprijin german. Mareșalul Anto-nescu dorea cu orice preţ să demonstreze capacitatea armatei române de a desfășura independent aseme-nea acţiuni de luptă la acest nivel. Preţul a fost foar-te mare: Armata 4 a avut în această bătălie 17.729 de morţi, 63.345 de răniţi și 11.471 dispăruţi, aproape trei sferturi din efective. Ceea ce s-a sperat să nu dure-ze decât câteva săptămâni a durat peste două luni de zile. Trupele sovietice, favorizate de terenul plat și de numeroase fortifi caţii, s-au apărat cu o îndârjire ieși-tă din comun. Cele mai grele lupte s-au dat în jurul localităţilor Karpova, Vigoda, Octiabri, Dalnic și Ta-tarca. În cimitirele de la Octiabri, Karpova și Vigoda se afl ă osemintele a mii de argeșeni din Divizia 3 In-fanterie din Pitești. Bunicii și străbunicii dumneavoas-tră. Îi mai știți? V-ați interesat de ei? Luptele au fost cumplite. Armata sovietică nu cunoștea noţiunea de „prizonier de război”. Ostașilor ruși li se inocula ideea că românii și nemţii nu iau prizonieri. De aceea rușii luptau cu furie până la ultimul cartuș. Pe timpul re-tragerii, proprii răniţii erau mutilaţi îngrozitor, a doua zi, în ofensivă, revenind pe aceleași locuri, politrucii îi arătau soldaţilor, spunându-le: iată ce vă fac românii! Cazul de la Feodosia depășește orice norme de etică a războiului. La Spitalul general orășenesc erau masaţi sute de răniţi, medici militari, felceri, surori românce. În urma retragerii în grabă au rămas în spital peste 50 de bolnavi netransportabili, un căpitan medic și o duzină de infi rmiere, urmând a se prevala de prevede-rile Convenției de la Geneva, care îi apăra în astfel de cazuri. După ce au contraatacat și au recucerit orașul, când au intrat în curtea spitalului, ostașii români au avut parte de un tablou înfi orător: toţi răniţii fuseseră aruncaţi pe fereastră. În prealabil li se smulseseră ban-dajele, au fost dezbrăcaţi până la piele și măcelăriţi cu baionetele. Căpitanul și infi rmierele fuseseră executaţi.

Din nefericire, cucerirea Odessei a fost o victorie à la Pirus: în dimineaţa zilei de 16 octombrie ariergărzile românești pătrundeau într-un oraș pustiu, părăsit în grabă pe timpul nopții de trupele sovietice.

Nu peste mult timp, partizanii vor arunca în aer se-diul comandamentului garnizoanei, murind zeci de ostași și ofi ţeri români. Antonescu a ordonat anchetă și represalii. Martorii oculari descriu scene de coșmar la periferia Odessei: mii de evrei, femei și copii, în-ghesuiţi în barăci incendiate cu aruncătoare de fl ăcări. Apoi s-a tras cu mitralierele. Femeile aruncau copiii pe ferestre pentru a-i salva. Ofi ţerii ordonau soldaţilor să-i ucidă. Unii ostași refuzau să execute ordinele și erau executaţi pe loc. Alţii, chiar și ofi ţeri, s-au sinucis. Plănuită a fi o mare victorie a armatei române, Odessa s-a transformat într-un simbol al neputinţei și ororii. Era începutul sfârșitului.

Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă

din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste

80 pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in

spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329Vând apartament 3 camere -confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740

Caut bonă, pentru Ştefăneşti (Drumul Morii). Tel.:

0726121625, 0723476387.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză,

nivel mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie,

bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

SC TERRA CONSTRUCT LAND SRL angajeaza, in conditii avantajoase:

SOFERI BASCULANTE 8X4 SOFERI POMPA BETON DULGHERI ASFALTATORI

Relatii la tel. 0720628551, MARINESCU GHEORGHE

Angajez constructori cu sau fară califi care, salariu atractiv.

Relaţii la telefon nr. 0753/027253.CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul

Pitești, Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

Primăria Comunei Rociu, organizează con-curs pentru ocuparea următoarelor funcţii pu-blice de execuţie vacante de: Consilier, clasa I, grad profesional superior – Compartiment cadastru, registru agricol, urbanism și arhivă- un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment achiziții publice - un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment buget, fi nanciar- contabil, impozite și taxe- un post; Referent, clasa III, grad profesional superior - Compartiment buget, fi nanciar – contabil, impozite și taxe- un post;

Concursul va avea loc în data de 19 august 2019, ora 10:00 - proba scrisă și 21 august 2019, ora 10:00 - proba interviu la sediul Primăriei comunei Rociu, judeţul Argeș.

CONDIŢIILE DE PARTICIPARE:- condiţiile generale, prevăzute de art. 54 din Le-

gea nr. 188/1999 (r2);

- studii universitare de licenţă absolvite cu diplo-mă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniile fundamentale: știinţe inginerești, știinţe agricole și silvice, știinţe juridice, știinţe economice sau în specializările administraţie publică și știinţe politice.

- vechimea în specialitatea studiilor necesare ocu-pării postului – minim 7 ani pentru funcţia de consilier, clasa I, grad profesional superior și func-ţia de referent, clasa III, grad profesional superior, iar minim 5 ani pentru funcţia de Consilier, clasa I, grad profesional principal și funţia de consilier, clasa I, grad profesional principal

Bibliografi a se afi șează la sediul Primăriei Comu-nei Rociu, judeţul Argeș.

Dosarele de înscriere la concurs se depun la Pri-măria Comunei Rociu - Secretar comisie concurs, în termen de 20 zile de la data publicării anunţului în Monitorul Ofi cial al României, Partea a III-a.

Relaţii suplimentare la Primăria comunei Rociu- telefon 0248688115.

PRIMĂRIA COMUNEI ROCIU, JUDEŢUL ARGEŞ ANUNŢĂ:

Spectacol inedit de teatru la Albeştii de Argeş

Pe 20 iulie a.c., în localitatea Albeștii de Argeș, asociația Cultu-ra-n Șură, regizor Olăhuţ Victor, a prezentat spectacolul „Doc-tor fără voie” de Moliere, intrarea fi ind gratuită. Este un proiect fi nanțat prin programul „În stare de bine”. Spectacolul de teatru a fost transferat din sălile de la oraș în curțile sătenilor. Pentru buna desfășurare a acestui spectacol s-au implicat Primăria și Bi-blioetca comunală din Albeștii de Argeș, primar Popa Gabriel și bibliotecar Rădulescu Marilena. Spectacolul s-a ținut în grădina domnului Ciprian Constantin - „Casa Dobrescu”, unde au par-ticipat peste 200 de persoane. O gazdă primitoare, o seară de ne-uitat într-un spațiu minunat. Considerăm că locuitorii comunei merită o investiție în educație prin cultură pentru a dobândi un bagaj cultural. Au fost și voluntari tineri, inimoși, dornici de a se îmbogăți cultural, după cum urmează: Țară Bianca, Olteanu Emilia, Săru Delia, Bârsan Ioana, Ciucu Petre. Marian Staicu

Se afl ă în desfăşurare licitaţia pentru construirea unui pod nou la Scheau

Legătura dintre DN7C și cătunul Scheau din Bascov se face pe un pod provizoriu, cu tablier metalic im-provizat, de 14 metri lungime, nea-decvat și pentru trafi c, dar și pentru scurgerea apelor. În plus, acesta a fost afectat de numeroasele viituri din ul-tima vreme. Astfel încât, la inițiativa primarului Gheorghe Stancu, au fost făcute demersurile necesare, iar acum licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor la un nou pod este în plină desfășurare, în prezent afl ându-se în etapa evaluării oferte-lor pentru obiectivul „Construcție pod DC 210 peste Valea Scheau, sat Scheau, în comuna Bascov, județul Argeș”. Primăria comunei Bascov pune la dispoziție un bu-get de 1.145.344 lei (fără TVA), iar fi nanțarea investiției va fi asigurată din bugetul local, urmând a se de-rula pe parcursul anilor 2019-2020. Proiectul precede execuția unui pod nou în amplasamentul existent cu o deschidere de 11,40 m și lungimea totală de 15,60 m. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Între 9 și 11 august, în comuna Corbi va avea loc a II-a ediție a „Stonebird”, cel mai mare fes-tival rock din mediul rural din România. „Jurnalul de Argeș” este partener media al evenimentului. La „Stonebird” va concerta pe 10 august și trupa Bucovina, o formație cu numeroși fani și cu un stil muzical inconfundabil.

Direct din Germania, pe scena de la Corbi

În 2011, trupa Bucovina a concertat la cel mai important festival rock din Europa: Wacken Open Air (Germa-nia).

Bucovina, una cele mai iubite tru-pe rock din România, s-a înfi ințat în anul 2000, muzică lor fi ind o combinație între heavy-metal și black-metal, punctat pe alocuri cu elemente folclorice. Anul 2006 a fost anul lan-sării primului produs de studio, LP-ul “Ceasul Aducerii-aminte” ce conține opt piese atât agresive, cât și melodice, album ce a fost desemnat ”best ne-wcoming LP of the year”. Bucovina a cântat pe scene alături de trupe de top precum Nokturnal Mortum, Arkona, Moonsorrow, Korpiklaani, Finntroll, Eluveitie etc. Este, de asemenea, pri-ma trupă din România care a lucrat cu producătorul Dan Swano, EP-ul ”Duh” fi ind o dovadă vie a cât de bine poate suna o trupă românească.

„Muzica Bucovina este expre-sia romantică a sentimentului de apartenență, formă auditivă a unei dorințe ancestrale de a pătrunde și rămâne într-un spațiu accesibil doar conștiinței superioare și izolat de tu-multul contemporan. Numită de unii metal tradițional, de alții păgân me-tal, Bucovina își păstrează rădăcinile adânc înfi pte în folclorul vechi, pre-cum și deschiderea către sonoritățile moderne. Departe de a încerca să ca-talogăm muzică pe care o facem, pre-ferăm să spunem că ea este o muzică pentru cei care iubesc munții, natu-ra, râurile și jivinele codrilor, apusu-rile și răsăriturile deopotrivă; iar în același timp, cântecele noastre sunt menite a aduce aminte celor care le ascultă că există încă oaze de liniște în lumea de azi și că orice călătorie în ținuturile sălbatice ale munților, fi e ea chiar și una imaginară, ne va aduce întotdeauna mai aproape de ceea ce suntem în fapt: o licărire de spirit în mijlocul Naturii mărețe”, spun cei de la Bucovina despre muzica lor.

Bucovina va concerta la „Stonebird” Festival

Ultimele noutăţi despre festivalul rock de la Corbi

Jurnalistul TVR Sorin Burtea, omagiat la Zilele Câmpulungului

Nu a mai fost abundenţă de ti-tluri de Cetăţean de onoare ofe-rite cu ocazia festivităţii ofi ciale a Zilelor Municipiului Câmpu-lung, în schimb s-au acordat diplome de excelenţă unor per-sonalităţi ale localităţii. Oma-giile au fost aduse antrenorului emerit de box Gheorghe Vlad, profesorului Ion Cicu, cel care se ocupă de taberele de Matema-tică de nivel naţional organizate la Câmpulung, și jurnaliștilor Nicolae Badiu și Sorin Burtea. Ultimul, fost coleg de liceu și de bancă al primarului Liviu Ţâro-iu, a activat timp de patru de-cenii la Televiziunea Română, fi ind și membru al echipei ma-nageriale a instituţiei. Pensionat de curând, câmpulungeanul Burtea colaborează în continu-are cu TVR.

Singurul titlu de Cetăţean de onoare al Câmpulungului decernat anul acesta i-a reve-nit Mariei Chirtoacă, jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

C.I.B.

Comisia Europeană monitorizează reabilitarea fostei reşedinţe regale de la Curtea de Argeş

Afl ată în plin proces de reabi-litare și consolidare cu fonduri europene nerambursabile, fosta reședință regală de la Curtea de Argeș a fost vizitată, recent, de reprezentanți ai Comisiei Euro-pene, ai Autorității de Manage-ment pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regi-onale și Administrației Publice, ai consiliilor pentru dezvoltare regională, ai agențiilor pentru dezvoltare regională, precum și ai altor organizații relevante pentru implementarea politi-cilor de dezvoltarea regională, reuniți recent în ședința Comi-tetului de Monitorizare a Pro-gramului Operațional Regional 2014-2020.

Proiectul de „Restaurare, con-solidare și punere în valoare a ansamblului Palatului Episco-pal de la Curtea de Argeș, a clă-dirilor anexă, a Bisericii de lemn «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului», a zidului de incintă, a rețelelor exterioare și construi-re punct de informare” are ca be-nefi ciar Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și însumează o va-loare totală de 21.910.156,11 lei, din care fi nanțarea nerambursa-bilă FEDR este 18.623.632,69 lei, fi nanțarea nerambursabilă de la bugetul național se ri-dică la 2.848.320,29 lei, iar cofi nanțarea benefi ciarului în-sumează 438.203,13 lei.

Proiectul este în grafi c, ur-mând a fi fi nalizat pe data de 8 martie 2021.

I.M.

Ce trupe şi solişti vin la Corbi

Ca și în 2018, când lista de invitați a fost una de top, în frunte cu Dave Evans, primul solist al trupei AC/DC, și în 2019 lista vedetelor ce vor concerta include multe nume sonore. Astfel, vor concerta, prin-tre alții, David Reece, fostul solist al trupei Accept; Cristi Minculescu, Valter&Boro; trupele Zob, Tim-puri Noi, Bucovina și Dirty Shirt. La „Stonebird” Festival vor cânta și formațiile New Jersey (Italia), cea mai bună trupă-tribut Bon Jovi din lume, și Th e Rock, cea mai bună trupă-tribut AC/DC.

Programul completIată programul complet: scena principală – vineri, 9 august:

Cristi Minculescu, Valter&Boro, Dirty Shirt, Timpuri Noi, New Jersey; sâmbătă, 10 august: David Reece (Ex-Accept), Bucovina, Zob, Alex Calancea și Lupii, Th e Rock; After party- second stage - vineri, 9 august: Ţapinarii, Loud Inc; sâmbătă, 10 august: White Mahala. Duminică, 11 august: concert matineu cu Mike Godoroja and Th e Blue Spirit.

Material realizat de Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

„Decizia Curții Constituționale de la fi nele săptămânii trecute, prin care a fost declarată neconstituțională interzicerea amnistiei și grațierii, a fost dată în unani-mitate, adică inclusiv de jude-cătorii propuși de opoziție și de Klaus Iohannis.

Judecătorii au explicat, inclu-siv inițiatorilor și susținătorilor demagogi ai acestui referen-dum, că nu este constituțională eliminarea unor drepturi și libertăți cetățenești, regăsite în toată comunitatea europeană.

Mulți au spus că din cauza poziției noastre în legătură cu acest referendum am avut de pierdut voturi. Este posibil, pentru că Iohannis, PNL, USR și PMP au benefi ciat de acest referendum, exact așa cum a scris, negru pe alb, deputatul PNL Cătălin Predoiu, fost mi-nistru al Justiției.

Liderii PNL și USR ar trebui să ajungă puțin la reeducare ca

să priceapă ce înseamnă statul de drept și să o lase mai moale cu aerele de mari oameni poli-tici.

Toți judecătorii Curții Constituționale au arătat în motivare că referendumul lui Iohannis nu a respectat reco-mandările Comisiei de la Vene-ţia și că există defi cienţe eviden-te de redactare a întrebărilor.

Practic, Klaus Iohannis și compania #rezist au reușit să ducă în derizoriu instrumentul democratic al referendumului, și-au bătut joc de români și i-au mințit, pentru că nu cred că a fost vorba doar despre neștiință când au inițiat acest demers. Culmea este că Ioha-nnis încearcă să îi manipuleze din nou pe români cu un nou referendum, la prezidențiale! Sunt curios dacă mai ține încă odată!”, a postat pe pagina sa de Facebook deputatul ALDE de Argeș Andrei Gerea.

Marian Staicu

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a comentat decizia Curții Constituționale privind eliminarea amnistiei și grațierii, în urma demersului făcut de președintele Klaus Iohannis prin intermediul referendumului organizat pe 26 mai. Deputatul de Argeș a subliniat că președintele Klaus Iohannis a manipulat dorința onestă a cetățenilor de redu-cere a corupției pentru a crește șansele PNL prin organiza-rea referendumului simultan cu alegerile europarlamen-tare, chiar dacă știa că amnistia și grațierea nu puteau fi interzise, fi ind drepturi care sunt statuate în toate țările din comunitatea europeană.

Andrei Gerea: „Liderii PNL şi USR ar trebui să ajungă puţin la reeducare ca să priceapă ce înseamnă statul de drept ”

Preşcolarii de la o grădiniţă din Ştefăneşti au plantat 100 de puieţi de stejar şi plută la Mioveni

După ce în noiembrie anul trecut au participat la plantarea a 100 de copaci în cadrul „Proiectului 100 pentru 100”, preșcolarii Grădiniței Ray Kindergar-ten Ștefănești s-au reîntors la Mioveni pentru a observa efi ciența și rezultatele muncii lor. Proiectul a avut ca obiectiv plantarea în zona de picnic Făget din Mioveni a 100 de puieți de stejar și plu-tă, precum și responsabilizarea copiilor în ceea ce privește grija față de mediu.

Inițiativa a fost susținută de reprezentanții Gărzii de Mediu Argeș, Direcția Silvică Argeș și Pri-măria orașului Mioveni. Grupa Bu-buruzelor, Grupa Puișorilor și Grupa Fluturașilor au vizitat locul unde au plantat pomișorii, după care au avut parte de jocuri și activități distractive în aer liber. Proiectul, demarat în 2018, a avut ca obiectiv plantarea a câte 100 de arbori, număr simbolic, reprezen-tând Centenarul Marii Uniri, în fi e-care județ al țării, pe plan local orașul Mioveni fi ind ales drept partener al acestei acțiuni de Romsilva, alături de Direcția Silvică Argeș.

Marian Staicu

Doina Argeşului a întreţinut atmosfera la Ziua Comunei Ungheni

Sâmbăta trecută, de Sfântul Ilie, a avut loc o nouă ediției a Zilei Comunei Ungheni. Ca de fi ecare dată, primarul Iulian Miu și Consiliul Local Ungheni au fost la înălțime și au oferit celor pre-zenţi un spectacol de excepție printr-un recital susținut de Doina Argeșului. Au interpretat Victorița Lăcătușu, Valen-tin Grigorescu, Emilia Ghinescu, Ni-colae Datcu, Simona Dinescu, Andrei Orășanu, Georgeta Chițoran și Iulian Ghiță.

„Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, cetățenilor, dar și Consiliu-lui Local, pentru sprijinul acordat! Mulțumesc pentru prezență invitaţilor, care ne sunt alături atât la momente-le de sărbătoare, dar și când e nevoie de sprijin: Șerban Valeca, președintele PSD Argeș și vicepreședintele Sena-tului, vicepreședintele CJ Argeș, Ion Mânzână, senator Cristina Stocheci, deputat Cătălin Rădulescu, dar și co-legilor primari - Ion Georgescu de la Mioveni, Ion Dumitru de la Albota, Ion Baicea de la Costești și Aurel Bălă-șoiu de la Rociu! Mulțumesc încă odată și sper să ne revedem cu bine și anul viitor!”, a spus Iulian Miu, primarul co-munei Ungheni. M.I.

Transpirația este secreția glandelor sudoripare, care se găsesc mai ales axilar (subraț), la nivelul palmelor și plantelor (picioare), pe cap și pe față etc., și reprezintă un răspuns natural la condițiile meteo caniculare, activitatea fi zică, stres și sentimente de teamă și furie. Care este rolul transpirației, din ce este compusă transpirația și cum se tratează transpirația excesivă ne vorbește în cele ce urmează medicul cardiolog Adrian Tase.

„Transpirația, în mod curent, se tratează prin dușuri frecvente urmate de spray antiperspirant sub braț”

Iată ce spune dr. Adrian Tase: ”Corpul uman își menține temperatura centrală constant de 37 grade Celsius prin meca-nismele fi ziologice de termoreglare coordo-nate de hipotalamus. Transpirația are un rol de răcire a organismului supraîncălzit de căldura estivală, efort fi zic intens, febră, hormoni tiroidieni și sexuali masculini (de regulă, bărbații transpiră mai mult) și fe-minini (în special în sarcină, menopauză) etc. Ea trebuie analizată în corelație cu mediul înconjurător și nivelul de activitate fi zică. Lichidul secretat de glandele sudo-ripare conține apă (99%) și săruri mine-rale. Ulterior, el preia de pe piele bacterii vii și moarte, celule epiteliale descuamate, impurități etc.

Transpirația poate fi clasifi cată în: hiper-hidroză focală primară (axile, mâini și pi-cioare, față și cap) și hiperhidroză generali-zată secundară, ce poate fi cauzată de boli cardiace, inclusiv infarct miocardic, cancer osos sau hepatic, limfoame și leucemii, boli endocrine ale tiroidei și glandelor suprare-nale, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale măduvei spinării, boli degenerative - Parkinson - menopauză, boli pulmonare, boli infecțioase ca tuberculoză sau SIDA, hipoglicemie la diabetici, șoc anafi lactic sau de altă cauză, deranjamente digestive, sevraj la alcool sau alte substanțe sau chiar de tratamentul cu antiinfl amatoare, anti-biotice, antidepresive clasice, pilocarpină administrată pentru uscăciunea gurii sau

ionul de zinc administrat ca supliment ali-mentar.

Transpirația copiilor nu miroase. E apă cu săruri minerale. Mirosul neplăcut vine de la bacteriile vii sau moarte de pe pie-le, factorii hormonali, imposibilitatea de a face duș de mai multe ori pe zi, facto-rii poluanți etc. Care sunt factorii care infl uențează transpirația și când devine transpirația excesivă? Sistemul nervos ve-getativ parasimpatic lucrează mai intens în condiții de stres, furie, teamă, căldură excesivă endogenă sau exogenă, dând co-manda de secreție glandelor sudoripare. Ce probleme ascunde transpirația excesivă? Diaforeza poate fi revelatorie pentru medi-cul diagnostician atunci când este prelun-gită, nocturnă, însoțită de dureri retroster-nale, scădere în greutate, febră, dispnee sau tahicardie. Se poate vorbi și despre lipsa transpirației? Anhidroza sau adiaforeza apare atunci când glandele sudoripare lip-sesc, situație congenitală similară cu sin-dromul Sjoegren, în care lipsesc glandele lacrimale și salivare. Transpirația, în mod curent, se tratează prin dușuri frecvente urmate de spray antiperspirant sub braț, folosirea de ciorapi și pantofi din materi-ale naturale. Metodele medicale depășesc cadrul acestui articol, fi ind de competența specialistului. (AlCl3, botox, iontoforeza, anticolinergice cum este pilocarpina). Dia-foreza poate fi utilizată și în scop terapeutic ca saună fi nlandeză”.

M.I.

Conf. dr. Adrian Tase: „Mirosul neplăcut al transpiraţiei vine de la bacteriile vii sau moarte de pe piele sau factorii hormonali”

Detașată de mai bine de un an la Bruxel-les la Comisia Europeană, în cadrul Direc-ţiei Generale de Justiţie și Consumatori, care răspunde de politica UE în materie de justiție, protecția consumatorilor și egali-tate de gen, judecătoarea Diana Ungurea-nu de la Curtea de Apel Pitești le-a lăsat o foarte bună impresie ofi cialilor europeni.

Drept care Comisia Europeană a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii pre-lungirea pentru încă doi ani a detașării ju-decătoarei Diana Ungureanu la Bruxelles.

Numai că săptămâna trecută CSM a respins solicitarea Comisiei Europene. În total, 9 dintre cele 11 voturi au fost de res-pingere.

Judecător cu foarte bune rezultate de mai mulți ani la Curtea de Apel Pitești (secția civilă și de contencios administrativ și fi s-cal), Diana Ungureanu a fost o perioadă și

director adjunct la Institutul Național al Magistraturii, unde a coordonat programe-le de formare iniţială în Drept comercial și de formare continuă în Dreptul european al concurenţei. Diana Ungureanu are o experiență de peste 17 ani ca magistrat.

Și-a luat diploma de bacalaureat ca șef de promoţie la Liceul Pedagogic Câmpulung în 1994. Tot ca șef de promoţie a absolvit, în 1999, Facultatea de Drept a Universită-ţii București, unde în 2004 a obţinut titlul de doctor „Magna cum laude” și este lector conf. univ. dr. la Universitatea „Constan-tin Brâncoveanu” Pitești. De asemenea, este formator permanent al Reţelei Euro-pene de Formare Judiciară, formator INM, formare iniţială în Drept comercial, forma-tor INM, formare continuă în domeniul Dreptului comunitar al concurenţei.

Denis Grigorescu

CSM a respins prelungirea detaşării judecătoarei Diana Ungureanu la Comisia Europeană

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

Încă un actor mic de pe scena alimentării cu apă din judeţ își va încheia cariera în fo-losul comunităţii după doar câţiva ani de activitate. Apă Servutil Stâlpeni Mihăești SRL, societate înfi inţată în anul 2012 prin asocierea administraţiilor locale ale celor două localităţi, este pe cale de desfi inţare, comu-nele învecinate de pe DN73 ajungând în situaţia de a nu se mai înţelege asupra afacerii. La mijloc, dincolo de orgolii, se iţesc nereguli care duc către preferinţa aleșilor locali de a scăpa de fi rmă. Primul pas a fost făcut de cei de la Stâlpeni, iar acum contraatacă și reprezentanţii Mihăeștiului.

Un simplu incident petrecut în această lună a scos în evidenţă situaţia riscantă în care se afl ă benefi ciarii serviciului de fur-nizare a apei potabile. Timp de mai multe zile, locuitorii din sa-tul Valea Popii, din Mihăești, au rămas fără apă, iar apelurile lor la societate au rămas fără niciun rezultat. O defecţiune la sistem a provocat avaria, noroc că satele au surse separate de apă, altfel toată comuna ar fi rămas pe us-cat. După cum ne-a declarat unul dintre cei afectaţi, Viorel Niţescu (foto), problema are repetiţie, ne-fi ind prima dată când oamenii nu au apă de băut, de menaj sau pentru lucrat la casă, așa cum a păţit-o unul dintre vecinii lui.

După cum am precizat, proble-ma are în spate neînţelegeri inter-venite între acţionari, adică între cele două administraţii, consiliile locale deţinând părţile sociale ale fi rmei. Acesta este motivul pen-tru care se intervine greu la ava-rii, dar și pentru faptul că sunt unii abonaţi care nu au mai plătit de ani de zile apa, fi indcă nimeni nu le-a mai cerut-o. Au apărut și „isteţi” care ocolesc racordul la reţea și, implicit, la apometru, astfel că apa curge fără bani, Apa Servutil devenind în timp un prestator de servicii pe minus.

Curtea de Conturi i-a verifi cat activitatea, iar concluziile au fost năucitoare. În 2016, citez, „nu au fost stabilite, evidenţiate, ur-mărite la încasare și raportate, în totalitate, veniturile cuvenite so-cietăţii din apa potabilă extrasă din subteran, achitată și distribu-ită în comunele Stâlpeni și Mi-hăești. Astfel, nu a fost facturată și încasată cantitatea totală de 338.869 m.c., care, evaluată la preţurile stabilite prin hotărârile celor două consilii locale, asoci-aţi ai societăţii, reprezintă suma de 1.023.095 lei”. Din acest to-tal, circa șase sute de mii de lei reveneau Stâlpeniului, iar patru sute de mii de lei, Mihăeștiului. Mai mult, s-a constatat faptul că „personalul cu atribuţii de colec-tare a contravalorii apei potabile

livrate nu a depus la nivelul real, la casieria societăţii, sumele înca-sate de la abonaţi, existând o di-ferenţă în minus între contrava-loarea chitanţelor emise și totalul încasărilor din fi șa de monetar”. Altfel spus, încasatorii, numiţi în acte operatori de reţea, adu-nau o anumită sumă de bani de la abonaţi, dar depuneau la fi r-mă o sumă mai mică! Să nu mai spunem de faptul că nu a existat control managerial, control fi -nanciar de gestiune și... multe altele. Nici măcar bugetul anual nu a fost aprobat de acţionari, în speţă de consiliile locale.

„Divorţ” la TribunalLa fi nalul anului trecut, comu-

na Stâlpeni a scos sabia din teacă și a acţionat în instanţă atât so-cietatea Apă Servutil, cât și lo-calitatea Mihăești. Cauza afl ată pe rolul Tribunalului Specializat Argeș are ca obiect retragerea din fi rmă a Consiliului Local Stâlpeni. Potrivit reprezentan-ţilor administraţiei locale, exis-tenţa unor inadvertenţe a dus la înaintarea cererii în instanţă. Secretarul Primăriei, Marius Dinculescu, receptat de instan-ţă ca „reprezentant convenţional al reclamantului UAT comuna Stâlpeni, ne-a declarat că și Cur-tea de Conturi a recomandat se-

pararea celor două localităţi în privinţa prestării serviciului de apă-canal, pentru o mai bună gestionare a acestuia. Și, oricum, la Stâlpeni a fost creat un serviciu care deservește reţeaua de apă și canalizare ca operator propriu al localităţii”. Deci, „divorţul” este ireversibil! Căci de divorţ vorbeș-te și primarul comunei Mihăești, Gheorghe Matei, care este de pă-rere că multe dintre problemele cauzate localnicilor provin din modul de funcţionare a societă-ţii. „Este vorba nu doar de defec-ţiuni care sunt remediate târziu, ci și de o implicare corespunză-toare a angajaţilor.

Oamenii se ocupă doar să înca-seze, așa că răul trebuie tăiat de la rădăcină, e nevoie de o soci-etate responsabilă”, susţine pri-marul Matei. Iar Mihăeștiul nu va rămâne cu Apa Servutil după ieșirea Stâlpeniului din fi rmă, deoarece nu dispune nici de ba-nii necesari organizării activităţii de apă-canal, nici nu are oameni specializaţi. Societatea creată în 2012 va dispărea, iar de apa de la Mihăești se va ocupa fi e Edi-lul CGA Câmpulung, fi e Apă Canal 2000 Pitești, cu înclinare a balanţei către prestatorii de ser-vicii din municipiul reședinţă de judeţ.

Cătălin Ion Butoiu

Orice defecţiune la reţea lasă oamenii fără apă zile la rând

Războiul apei între Mihăeşti şi Stâlpeni provoacă victime colaterale

Dănuț Bica, deputat PNL de Argeș, a vorbit săptămâna trecu-tă în conferința de presă despre infrastructura rutieră din județul Argeș. Parlamentarul a ”taxat” neglijența autorităților vizavi de cele mai importante drumuri din județ. Iată ce spune Dănuț Bica: ”Trebuie să ne axăm pe re-alizarea lucrărilor de infrastruc-tură de transport atât de necesa-re pentru a pune județul nostru în legătură cu celelalte regiuni ale țării. Și mă refer în primul rând la autostrada Pitești-Sibiu. Știm cu toții că bate pasul pe loc de atâta timp...

Împreună cu autostrada Iași-Tg. Mureș, reprezintă cele două investiții fundamentale care să interconecteze regiunile istori-ce ale țării și să asigure un ritm de dezvoltare corect pentru în-treg teritoriul României. Ați vă-zut că se produce, din păcate, o distanțare economică între Tran-silvania și Vechiul Regat. Toate guvernele de până acum ale Ro-mâniei se fac vinovate pentru că nu au depus eforturile necesare pentru ca aceste două artere de

transport să fi e fi nalizate de mult și să contribuie la o armonizare economică a întregii Românii. Știm foarte bine că lucrările la autostradă sunt blocate în tot fe-lul de proceduri... Un alt obiectiv din aceeași categorie îl reprezintă modernizarea drumului național Transfăgărășan, care este vital pentru dezvoltarea turismului în nordul județului...

Și această lucrare, care nu nece-sită investiții deosebite, este vor-ba de realizarea unor copertine și a unor investiţii care să permită ca circulația să se realizeze mai mult decât 3 luni pe an, așa cum se întâmplă acum, să fi e blocată într-o fază de realizare a docu-mentelor. Modernizarea DN73 Pitești-Câmpulung-Brașov: se lucrează cu viteza melcului. Am făcut numeroase interpelări și răspunsurile sunt incredibile. Un răspuns de anul trecut mi se spunea că este realizat în stadiu fi zic în proporție de 40%, iar acum, în data de 10.06.2019, mi se răspunde că este realizat în proporție de 39%”. M.I.

Infrastructura rutieră - în vizorul deputatului PNL de Argeş Dănuţ Bica

Ansamblul Folcloric „Dorulețul” și Corala „Sfân-ta Maria” ale Centrului Cultural Mioveni, coordo-nate de către Constantin Drăgan, participă în pe-rioada 22 - 29 iulie la Festivalul Ermionida „Takis Maniatis”, ediția a 13-a. Festivalul se desfășoară în orașul Porto Heli, Grecia. M.S.

Artişti ai Centrului Cultural Mioveni participă la un mare festival în Grecia

Viorel Niţescu, unuldintre cei afectaţide avaria de la apă

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1304 (24 - 30 iulie 2019)

Popa Nicolae Brânzea, zis și Popa Voodoo, tună, fulgeră și afurisește împotriva ziariștilor de când cu dezvăluirile din Jurnalul de Argeș.

V-aș blestema să putreziți în Iad! Dar și acolo e tot proprietatea mea, de când m-a numit Satana legatar testamentar, pe modelul Brătienilor...

Radu Vasilică, Simona Bucura Oprescu și Marius Nicolaescu (băiatul care le procură lemne de foc), resemnați că cei înscriși la clasa pregătitoare nu intră în turul II.

Că tot ni se spune generația eșuată, am făcut-o lată! Am votat Abecedarul,

adică pe Veorica la prezidențiale...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Zece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 24-30 iulie 2019. Primul sărbătorit, pe 25 iulie, este Ion Boncoi, primarul comunei Valea Mare-Pravăț. Pe 26 iulie va da de băut omul de afaceri Marian Ambrozie, iar pe 27 iulie vor primi felicitările cuvenite Bebe Ivan, primarul comunei Băbana, și Gheorghe Stoican, prima-rul comunei Arefu. Pe 28 iulie vor închina o cupă de șampanie Gheorghiţă Boţârcă, primarul orașului Topoloveni, și medicul stomatolog Eny Pavel. Pe 29 iulie va face cinste Adrian Macovei, directorul DGASPC Argeș, iar pe 30 iulie se vor afl a în centrul atenției omul de afaceri Vernel Crăciunescu, Iosif Cerbureanu, consilierul juridic al primarului Piteștiului, și jurnalistul Florin Silvestru. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Bebe Ivan Gheorghiţă Boţârcă Adrian Macovei

LA MULŢI ANI!

Week-end-ul trecut, nuntă mare de argeșeni la București, la Hotel Marri-ott. Carmen și Gheorghe Văsâi au avut emoții uriașe, în calitate de socri-mici. Fii-ca lor, Smaranda, și-a unit destinul cu alesul inimii ei, Teoctist Costache (foto). Ginerele, tot piteștean, este fi ul preotului Marius Cos-tache de la Biserica ”Sfânta Treime” de pe strada Sco-roboaia. Cu o săptămână înainte, cununia civilă a avut loc la Pitești și a fost ofi ciată de primarul Cornel Ionică. De data asta, sute de prieteni din Argeș și din afara lui au ținut să meargă la București, să fi e alături de familia cunoscutului om de afaceri Gigi Văsâi. A fost o nuntă de poveste, cu oa-meni de calitate și miri la fel de frumoși precum numele pe care le poartă - Sma-randa și Teoctist. Atenţie,

nunta a fost una fără dar, la fel ca și la primul copil al familiei Văsâi, Ștefan. La petrecerea de la București a cântat Delia și au participat inclusiv prieteni și colegi din SUA ai mirilor, pentru

că atât Smaranda, cât și Teo își fac studiile în California. Jurnalul de Argeș le urează tinerilor căsătoriți Casă de piatră! Iar fericiților părinți să se bucure de ei până la adânci bătrâneți! C.S.

Omul de afaceri Gheorghe Văsâi a fost socru-mic. S-a căsătorit Smaranda, fi ica sa

Cei care au încheiat antecontracte (sau promisiuni de vânzare-cumpărare) cu SC Daniela Construcții, fi rma italianului Nicola Inquieto, încearcă, pe toate căile, să-și pună la adăpost banii investiți, sub formă de rate, în apartamentele care, după reținerea omului de afaceri italian, au fost puse sub sechestru de autoritățile judicia-re din Napoli - Italia. Pe lângă dosarele în care promitenții cumpărători cer hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru respectivele imobile și înscrierea acestora în cartea funciară, pe ro-

lul Tribunalului Argeș se afl ă și dosare care au direct ca obiect „reziliere contract de vânzare-cumpărare-promisiune-declinare”.

Un caz aparte este cel al unei promiten-te cumpărătoare care are deja încheiat un contract de vânzare-cumpărare, dar care cere anularea documentului respectiv și a antecontractului încheiat cu Daniela Construcții, precum și restituirea sumei de 69.100 lei, caz în care instanța a amânat cauza pentru 25 septembrie 2019.

Izabela Moiceanu

Au cumpărat apartamente de la Inquieto şi acum cer rezilierea contractelor