frederic i barbarossa
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE
SPECIALIZAREA : ISTORIE
Frederic I Barbarossa
STUDENT PROFESOR
Banica Ionut Cristian Neagoe Claudiu
1
CuprinsTineretea.....................................................................................................................................................3
Inceputul domniei.......................................................................................................................................3
Ideologia lui Frederic...................................................................................................................................4
Expansiunea in Italia....................................................................................................................................5
Expeditiile lui Frederic Barbarossa...............................................................................................................6
Înfiinatarea ligii longobarde.........................................................................................................................7
Retragerea in Germania..............................................................................................................................8
Sfarsitul in Crucuiada...................................................................................................................................9
2
Tineretea Nascut in anul 1122 , sau dupa alte surse in 1123 , era fiul lui Frederic , duce
de Suabia , ce facea parte din familia Hohenstaufen si al lui Judith , fiica lui Henry
al IX-lea , ducele Bavariei care facea parte din cealalta familie germane importanta
, Welf. In anul 1147 el devine duce de Suabia (1147-1152) , ca mostenitor al tatalui
sau.1
Ramas in istorie sub numele de “Barba rosie” datorita podoabei de aceasta culoare
care ii acoperea fata , a reusit sa-l convinga pe unchiul sau , imparatul Conrad al
III-lea (1138-1152) sa participle la Cruciada a III-a (1147-1149).2 Imparatul
Conrad al III-lea , impreuna cu nepotul sa Frederic de Hohenstaufen si multi alti
nobili , in fruntea unei armate puternice de circa 60.000 de oameni pornise la drum
in vara anului 1147.3 Calatoria pe uscat pana la Constantinopol a fost lunga si grea.
Ploi torentiale i-au surprins in mijlocul lunii august , cai si oameni imbolnavindu-
se . Ajunsi in capital Imperiului Bizantin , obositi , flamanzi , multi bolnavi ,
imparatul Manuel Comnenul i-a primit cu multa neincredere . Cu aceste ganduri
cruciatii au fost transportati dincolo de Dardanele. In urma unor inselatorii s-a
pierdut doua treimi din armata.
Inceputul domnieiLa moartea unchiului sau este ales imparat de catre Dieta imperiala de la
Franckfurt in 4 martie 11524 iar cinci zile mai tarziu este incoronat la Aachen.5
1 Doru Dumitrescu , Mihai Manea , Personaje si personalitati ale istoriei , Bucuresti , Editura Didactica si Pedagogica , 2009 , p.3042 Ibidem , p.3053 Florentina Cazan , Cruciadele , Bucuresti , Editura Academiei Romane , 1990 , p.764 Doru Dumitrescu , Mihai Manea , Idem , p.3055 Jacques Le Goff , Civilizatia Occidentului medieval , Bucuresti , Editura Stiintifica , 1970 , p.215
3
Motivele pentru care a fost ales au fost ca in ultimii ani dovedise fostului imparat
ca este demn de a fi urmas dar si faptul ca se tragea din cele mai importante doua
familii germane: Hohenstaufen si Welf. A cautat sa afirme autoritatea imperial in
Italia si Germania cu rezultate diverse.
Frederic era un personaj exceptional: de o inteligenta foarte vie , el este in egala
masura si un brav cavaler, generos , nu ezita sa plateasca chiar cu propria persoana
si care va face din cruciada (participa in a doua si moare in a treia) un mijloc de a-i
egala pe marii imparati.
De la inceputul domniei sale , Frederic reprima cu energie orice veleitate de
revolta a celor mari . Sfatuit si asistat de cancelarul Rainald de Dassel , el isi
manifesta dorinta de a restaura Sfantul Imperiu , de a face din el un stat organizat si
unit , caruia sa-i revina “dominium mundi”6 , pe scurt sa reinnoade traditia de
augusti romani si reluata de Carol cel Mare , imparat pe care monahul de
Hohenstaufen il va canonize in 1165 cu ajutorul anti-papei Pascal al III-lea.
Ideologia lui FredericFrederic I Hohenstaufen a dat o noua vitalitate ideologiei imperiale. Bazat pe
dreptul roman studiat stralucit in scolile din Bologna , el punea in lumina
independent statului , convins ca germanii detineau acelasi imperiu care fusese
transferat de babilonieni persilor , apoi macedonenilor , romanilor , bizantinilor si
in fine francilor , sustinut de amintirea lui Carol cel Mare. El proclama ca detinea
imperiul chiar de la Dumnezeu prin alegerea care-l facea nu numai rege in
Germania , ci si “un rege al romanilor , mereu August”7
6 Serge Bernstein , Pierre Milza , Istoria Europei , vol.2 , Editura Institutului European , Iasi , 1998 , p.1357 Istoria Universala , vol.2 , De la Evul Mediu la Secolul Luminilor , volum coordonat de P.Riche si B. Guillemain , Bucuresti , Editura Univers enciclopedic , 2006 , p.233
4
Expansiunea in ItaliaFrederic Barbarossa a reluat politica de cuceriri din Italia. Pentru a-si asigura
ajutorul marilor principi germane , inaintede a porni in expeditia impotriva Italiei ,
Frederic I Barbarossa le-a facut o serie de concesii importante. Astfel , de pilda , el
a acordat lui Henric Leul dreptul de a stapani Bavaria si Saxonia8 si i-a dat mana
libera in tarile slave cerandu-i in schimb numai ajutorul militar in expeditiile din
Italia.
In ziua de 23 martie 1153 , imparatul incheia la Konstanz un accord cu papa
Anastasius al IV-lea (1153-1154) indreptat impotriva patricianului roman si a
normanzilor.9 In anturajul sau se vorbea de “regii provinciilor”10 pentru a desemna
pe ceilalti sefi ai societatii politice crestine. In 1154 , Frederic Barbarossa trece in
Italia, incepe lupta impotriva militiilor urbane si cucereste Roma unde agitatorul si
reformatorul Arnaldo de Brescia organizeaza un fel de resurectie a Republicii
Romane , cu un Senat , un tribunat si un ordin ecvestru care incearca sa
restabileasca libertatile civile sis a reformeze clerul.
Profita de inaltarea a doi candidate pe scaunul pontifical pentru a-l sustine pe cel
care accepta tutela sa. Astfel ajunge papa Adrian al IV-lea (1154-1159). In iunie
1155 papa Adrian al IV-lea il incoroneaza la Roma pe Frederic imparat al Sfantului
Imperiu Roman de Natiune Germana.
Frederic este nevoit sa se intoarca in Germania , fapt ce permite Milanului sa faca
o alianta cu papa si cu regale Siciliei , Wilhelm cel Rau.11
8 Istoria Universala , vol.3 , volum coordonat de N. A. Sidorova , Bucuresti , Editura Stiintifica , 1960 , p.3659 Claudiu Neagoe , Cornel Popescu , Stat si societate in Europa medieval(secolele XI-XIV) , Bucuresti , Editura Ars Docendi , 2013 , p.11210 Istoria Universala , vol.2 , De la Evul Mediu la Secolul Luminilor , ed. cit. , p.23411 Serge Bernstein , Pierre Milza , op. cit. , p.136
5
Urcat pe tron a afirmat o conceptie foarte clara cu privire la idea de imperiu care
trebuie sa fie restaurant.12 Astfel , el s-a considerat vicar al lui Hristos si o “calauza
a cetatii pamantesti catre cea cereasca”13 La data de 9 iunie 1156 se casatoreste cu
Beatrice de Burgundia , ceea ce i-a permis sa emita pretentii asupra ducatului
Burgundiei.
Expeditiile lui Frederic BarbarossaIn 1158 Frederic porneste in a doua expeditie italiana , insotit de Henric Leul si
trupele sale saxone. In timpul asediului Milanului (1158) navalitorii au intampinat
rezistenta mai ales din partea paturii mijlocii si de jos a populatiei.
In 1158 la Dieta de la Roncaglia el reafirma drepturile imperial cu ajutorul
juristilor din Bologna care extrag din principiile si textele dreptului roman
materialul de care imparatul are nevoie pentru a-si impune puterea absoluta.
Dupa moartea papei Adrian al IV-lea in 1159 este ales ca papa juristul Roland
Bardinelli sub numele de Alexandru al III-lea . Frederic Barbarossa ridica
impotriva acestuia doi antipapi , pe Victor al IV-lea (1159-1164) iar apoi pe Pascal
al III-lea (1164-1168) , in acest timp Alexandru al III-lea refugiidu-se in Franta.14
In anul 1160 papa Alexandru al III-lea il excomunica pe Frederic.
Atacand bogatele orase ale Lombardiei , care devenisera in acel timp commune
de sine statatoare Frederic I a hotarat sa aduca aici ca noi seniori pe episcope
supusi lui. In 1162 Frederic dupa un lung asediu reuseste sa cucereasca Milanul .
Datorita nesupunerii locuitorilor orasului , el distruge un oras infloritor , a izgonit
cea mai mare parte din oraseni iar pe cei ramasi i-a transformat in tarani serbi. Ca
12 Stelian Brezeanu , Imperiul universal şi monarhie naţională în Europa creştină. Studii de gândire politică medievală, Bucureşti, Editura Meronia , 2005 , p.16313 Doru Dumitrescu , Mihai Manea , op. cit. , p. 30614 Serge Bernstein , Pierre Milza , op. cit. , p.137
6
semn al distrugerii definitive a orasului , Frederic I a dat ordin sa se traga o brazda
in piata central a Milanului.15
Peste cativa ani Frederic incearca o noua expeditie insa din cauza unei epidemii
armata este decimate iar imparatul este nevoit sa se intoarca in tara.
Înfiinatarea ligii longobardeOrasele guelfe s-au unit in puternica “Liga Lombarda”16 care aliata cu Roma ,
Venezia si Sicillia incep lupta impotriva lui Hohenstaufen.
In anul 1174 Frederic se intoarce in Italia , insa fara ajutorul lui Henric Leul. In
nordul Italiei orasele ii aplica o infrangere la Alessandria in 1175 , lumea
europeana fiin socata de ceea ce s-a intamplat.17 Urmeaza o serie de infrangeri ,
culminand cu infrangerea de la Legnano , langa Milano (29 mai 1176).
Un an mai tarziu , Frederic I avea sa recunoasca prin Tratatul de la Venezia (24
iulie 1177)18 , autonomia comunelor italiene din nordul Italiei.
Retragerea in Germania Frederic I a fost nevoit sa renunte la toate pretentiile sale in ce priveste orasele
sis a se impace cu papa Alexandru al III-lea , care sprijinind “Liga lombarda”19 il
excomunicase. Acesta este mevoit sa se umileasca in fata lui Alexandru al III-lea ,
la un secol de la episodul de la Canossa20 , trebuind sa indeplineasca ceremonia
injositoare a sarutarii picioarelor papii .
15 Istoria Universala , vol.3 , ed. cit. , p.36716 Serge Bernstein , Pierre Milza , op. cit. , p.13717 Jacques Le Goff , op. cit. , 15818 Claudiu Neagoe , Cornel Popescu , op. cit. , p.11219 Istoria Universala , vol.3 , ed. cit. , p.36720 Jacques Le Goff , op. cit. , 159
7
Dupa esecul din Italia , imparatul Frederic si-a indreptat atentia asupra problemelor
din Germania si pana in jurul anului 1180 acesta a anihilat pe cel mai important
opozant al sau , Henric Leul , duce de Saxonia si Bavaria.21 In 1181 , in dieta de la
Erfert acesta se arunca la picioarele imparatului depunand armele.
Recunoasterea autonomiei oraselor din Italia septentrionala prin pacea de la
Konstanz (1183)22 a pus capat dominatiei germane in Italia.
Anul 1184 il gasea pe Barbarossa in plina glorie , stapan peste Germania pe deplin
pacificata. Victoria o serba in Italia , la Milano , unde longobarzii , dusmanii lui de
odinioara ii faceau o primire dintre cele mai fastuoase. Singura zona din nordul
Italiei care ramane sub influenta sa este Toscana , in ducatul de Spoleto si al Marcii
de Ancona.23
In 1886 il casatoreste pe fiul sau Henry cu Constance , mostenitoarea regatelor
Neapole si Sicillia.24
Sfarsitul in Crucuiada In anul 1187 Ierusalimul este cucerit de catre Saladin. Aceasta veste a facut
curand inconjurul crestinatatii , starnind un entuziasm religios fara precedent . De
aceasta datanu multi,ile sarace sau cavalerii aventurieri s-au ridicat la lupta , ci cei
mai puternici suverani ai Occidentului : Frederic I Barbarossa , Filip al II-lea al
Frantei si Richard Inima de Leu ,regele Angliei.25
21 Claudiu Neagoe , Cornel Popescu , op. cit. , p.11222 Imanuel Geiss , Istoria lumii din preistorie pana in jurul anului 2000 , Bucuresti , Editura ALL Educational , 2008 , p.24223 Serge Bernstein , Pierre Milza , op. cit. , p.13724 Jacques Le Goff , op. cit. , 15325 Alexandru-Florin Platon , Laurenţiu Rădvan, Bogdan-Petru Maleon, O istorie a Europei de Apus în Evul Mediu. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (secolele V-XVI), Iaşi, Polirom , 2010 , p. 178
8
In mai 1189 armata germane condusa de insusi Frederic , din care facea parte si
Leopold de Austri iar mai apoi printul Geza al Ungariei s-a pus in miscare
indreptandu-se spre Ierusalim.
Dupa lungi tratative imparatul bizantin Isaac al II-lea s-a decis chiar in momentul
in care Frederic se hotarase sa ocupe Constantinopolul sa-I lase pe cruciati sa
treaca in Asia Mica. Drumul pana la Iconium a fost greu . Ca intotdeauna clima ,
lipsa de alimente micsorau numeric pe cruciati. La Iconium insa armata s-a
refacut , a trecut in Cilicia si s-a indreptat spre portile Siriei.26
La 10 iunie 1190 cand armata se pregatea sa treaca raul involburat Selef s-a produ
accidental . Frederic de Suabia , fiul imparatului si conducatorul avangardei a intrat
primul calare in apa , cautand un loc prielnic pentru cavalerii in armura grea . L un
moment dat imparatului I s-a parut ca fiul sau sovaie si s-a napustit in rau ca sa-I
vina in ajutor. Calul imparatului a cazut , aruncandul pe Fredric din sa.27 Greutatea
armurii l-a impiedicat sa se ridice , apa a patruns prin viziera. Cavalerii innebuniti
de spaima i-au sarit in ajutor dar pana sa fie scos la mal fie de la lovitura primita
fie prin sufocare , imparatul murise.
Bibliografie:*** Istoria Universala , vol.2 , De la Evul Mediu la Secolul Luminilor , volum coordonat de P.Riche si B. Guillemain , Bucuresti , Editura Univers Enciclopedic , 2006.
26 Florentina Cazan , Cruciadele , Bucuresti , Editura Academiei Romane , 1990 , p.8827 Ibidem , p.89
9
*** Istoria Universala , vol.3 , volum coordonat de N. A. Sidorova , Bucuresti , Editura Stiintifica , 1960.
Bernstein , Serge , Milza , Pierre , Istoria Europei , vol.2 , De la Imperiul Roman la Europa (secolele V-XIV) , Editura Institutului European , Iasi , 1998.
Brezeanu , Stelian, Imperiul universal şi monarhie naţională în Europa creştină. Studii de gândire politică medievală, Bucureşti, Editura Meronia , 2005.
Cazan , Florentina , Cruciadele , Bucuresti , Editura Academiei Romane , 1990.
Dumitrescu , Doru , Manea , Mihai , Personaje si personalitati ale istoriei , Bucuresti , Editura Didactica si Pedagogica , 2009.
Geiss , Imanuel , Istoria lumii din preistorie pana in jurul anului 2000 , Bucuresti , Editura ALL Educational , 2008.
Le Goff , Jacques , Civilizatia Occidentului medieval , Bucuresti , Editura Stiintifica , 1970.
Neagoe , Claudiu , Popescu , Cornel , Stat si societate in Europa medieval(secolele XI-XIV) , Bucuresti , Editura Ars Docendi , 2013.
Platon , Alexandru-Florin, Laurenţiu , Rădvan, Bogdan-Petru , Maleon, O istorie a Europei de Apus în Evul Mediu. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice (secolele V-XVI), Iaşi, Polirom, 2010.
10