Franz Bardon

FRABATO MAGICIANUL

PREFA AŢ

Nimeni nu poate s fac loc în propria sa inim şi via , caă ă ă ţă şuvoiul binecuvânt rii lui Dumnezeu s curg spre al ii, f r să ă ă ţ ă ă ă primeasc în ei înşişi o bogat r splat . Franz Bardon a avută ă ă ă acest avantaj cu toat împotrivirea for elor malefice.ă ţ

Ani buni vor trece şi multe frun i vor p li plecate în studiu şiţ ă cercetare, înainte ca noi s putem în elege, cât de cât, ceea ceă ţ ra iunea şi ştiin a pot sau nu explica, despre ce este adev rat şiţ ţ ă ce nu, despre ce este real sau iluzoriu, m mul umesc să ţ ă constat, şi aceasta nefiind o premier , c aşa-numitul „progresă ă ştiin ific” creeaz în oameni o apocalips universal , din care,ţ ă ă ă pe zi ce trece, pe nesim ite, se exclude tot ce nu apar ine lumiiţ ţ fenomenelor. Linia general devine, clar, aceea c tot ce nuă ă este ştiin ific nu exist , deci, este fals. Mai r u, oameniiţ ă ă condamn aprioric orice idee sau demers numai prin simplulă fapt c acestea „nu sunt ştiin ifice”.ă ţ

Dac ve i spune uneori, precum Plotin, c „trezindu-v dină ţ ă ă trupul vostru şi întorcându-v la voi înşiv , deveni i exterioriă ă ţ lucrurilor şi contempla i o frumuse e de o minunat m re ie”, înţ ţ ă ă ţ mod sigur, dup cum am mai spus şi în alte da i, ve i fi declara iă ţ ţ ţ nebuni sau ve i fi arşi pe rug. Acest lucru i s-a întâmplat şi luiţ Franz Bardon care, pentru noi, a venit de atâtea ori în mijlocul nostru, dovedindu-ne c un ini iat crede mereu într-o dimineaă ţ ţă urm toare. Ne-a înv at c adev rata ini iere înseamn „TOTULă ăţ ă ă ţ ă ÎN SLUJBA OMULUI”, efort care începe cu mult mai departe şi, în via a adev ratului ini iat, mult mai târziu, la cap tul uneiţ ă ţ ă perioade de îndelungat r bdare, multiple umilin e, sacrificii şiă ă ţ de mari eforturi, care dureaz o via întreag şi care fac cuă ţă ă totul ridicol interven ia unor anumi i „cercet tori” moderni.ă ţ ţ ă

De câte ori ve i avea nevoie de un r spuns la problemeţ ă majore, pute i întreba, f r urm de team şi, pute i fi siguri,ţ ă ă ă ă ţ ve i avea un r spuns. Un r spuns pe care Dumnezeu vi-l va da.ţ ă ă Tat l îşi aude fiul oriunde s-ar afla şi r spunde dorin ei inimii lui.ă ă ţ Fi i doar siguri şi aştepta i pân ce acest r spuns va veni. Va fi,ţ ţ ă ă fie sub forma unui simbol, unui om, a unui animal, a unei vorbe, a unei scânteieri de inspira ie – întotdeauna la momentulţ potrivit. R spunsul va fi definit şi uşor de în eles, fiecare omă ţ

având în el, în func ie de maturitatea sa, înv tura necesar deţ ăţă ă a în elege acest limbaj. Niciodat nu ve i greşi dac v ve i l saţ ă ţ ă ă ţ ă via a exterioar condus de Voin a Dumnezeiasc , care vţ ă ă ţ ă ă vorbeşte în acest sens.

Totul este Divinitate.Fi i totdeauna conştien i de faptul c şi cel maiţ ţ ă

nesemnificativ lucru are un sens mistic, esoteric. ine i-v ochiiŢ ţ ă deschişi deoarece Casa lui Dumnezeu este plin de miracole. Nuă da i voie nici unei umbre de proast dispozi ie s v cuprind .ţ ă ţ ă ă ă Totul trebuie transformat într-o puritate f r pat , lumină ă ă ă spiritual , conştiin , mul umire, fericire şi, cel mai important, înă ţă ţ iubire.

DANIEL MENRATH. 1995

IN MEMORIAM

Deşi urm toarea informa ie va produce suferin în rândulă ţ ţă cititorilor interesa i, consider c este de datoria mea s -iţ ă ă informez pe aceştia de faptul, trist de altfel pentru noi to i, cţ ă Franz Bardon nu mai este, fizic, printre noi.

La data de 10 iulie 1958, Providen a Divin a permisţ ă spiritului acestuia, care a atins perfec iunea timp de mii de ani,ţ s p r seasc corpul s u omenesc de care s-a servit Bardonă ă ă ă ă pentru îndeplinirea misiunii sale şi în care nu se va mai întoarce niciodat . În general vorbind, mul i dintre marii ini ia i de peă ţ ţ ţ aceast planet îşi p r sesc pentru totdeauna trupurile înă ă ă ă împrejur ri neobişnuite şi acesta este şi cazul lui Franz Bardon.ă

Numai pu ini oameni ştiu c un mare ini iat ca Franz Bardonţ ă ţ n-are voie s urmeze procedura normal , complet aă ă ă reîncarn rii ca to i ceilal i muritori, de vreme ce, fiind un spirită ţ ţ perfect, el ar accepta chipul uman numai dac Providen a Divină ţ ă i-ar încredin a îndeplinirea unei noi misiuni.ţ

Pentru a forma cititorului o idee clar asupra unui astfel deă spirit, v voi povesti câte ceva din via a autorului, mai ales că ţ ă sunt un bun cunosc tor al acesteia.ă

Franz Bardon men iona în „FRABATO” c se încarnase într-unţ ă b iat de paisprezece ani, ca s devin mentor spiritual al luiă ă ă Viktor Bardon, tat l b iatului. Viktor Bardon era el însuşiă ă preocupat de misticismul creştin şi, gra ie perseveren ei şiţ ţ credin ei, a dobândit capacitatea de clarviziune. Dar, cum îiţ lipsea experien a practic în domeniu, nu putea, în ciudaţ ă clarviziunii sale, s -şi împlineasc visul, spre care râvnea atât deă ă mult, aşa încât n-a putut deveni un ini iat divin. De aceea,ţ rug ciunilor sale fierbin i li se ad uga visul sublim de a întâlniă ţ ă un Guru adev rat în timpul actualei încarn ri, ca s poat fiă ă ă ă înv at de acesta şi s acumuleze cât mai mult. Dorin a saăţ ă ţ exaltat n-a r mas neîmplinit . Spiritul lui Frabato s-a încarnată ă ă în trupul unicului s u fiu, pe care Viktor Bardon l-a avut întreă cele dou sprezece fete şi, fiind cel mai mare dintre copii, elă urma s devin adev ratul Guru al tat lui s u, în afara misiuniiă ă ă ă ă pe care Providen a Divin i-o d duse.ţ ă ă

Aşadar, în noaptea când s-a petrecut aceast înlocuireă minunat , nimeni în afara clarv z torului Viktor Bardon n-aă ă ă

observat aceasta şi el mul umi din toat inima lui Dumnezeuţ ă pentru aceast binecuvântare. Din acea zi el a avut un Guru ală lui în persoana fiului s u şi asta îl f cea foarte fericit.ă ă

Numai un înalt şi perfect ini iat ca spiritul lui Franz Bardonţ putea încerca s fac un lucru ca acesta şi s reuşeasc înă ă ă ă des vârşirea nu doar a unei singure misiuni, ci a unui num r deă ă misiuni încredin ate, beneficiind şi de ajutorul unui trup care i-aţ fost împrumutat în acest scop.

Alegerea şi acceptarea unui corp fizic care este deja la vârsta pubert ii se realizeaz cu mai multe condi ii: ca oăţ ă ţ compensare, noul s u locatar trebuie s ofere proprietaruluiă ă ini ial o existen nou , mai bun , începând într-un uter deţ ţă ă ă mam ; mai mult decât atât, el trebuie s accepte Karmaă ă trupului ca fiind a sa.

Dar, deoarece Karma proprietarului ini ial al trupului eraţ foarte înc rcat , Franz Bardon, în ciuda perfec iunii saleă ă ţ spirituale şi a înaltelor capacit i hermetice, a avut multe deăţ îndurat înainte s-o poat purifica. Astfel, aş scoate în evidenă ţă lupta sa pentru existen , arest rile lui repetate şi cei trei ani şiţă ă jum tate petrecu i într-un lag r de concentrare, timp în care aă ţ ă tr it cele mai triste şi mai crude experien e, cele mai umilitoareă ţ din via a sa. De asemenea, ultimele luni din via i-au fostţ ţă umbrite de întâmpl ri extrem de nepl cute, care, în final, au pusă ă cap t muncii sale benefice. Acceptarea unei astfel de încarn riă ă este, pentru noi to i, cea mai evident dovad despre cât deţ ă ă m rinimos a fost întotdeauna spiritul lui Franz Bardon.ă

Aceste indicii demonstreaz clar cititorului c , pân şi ună ă ă mare spirit – ale c rui înzestr ri sunt foarte apropiate deă ă capacit ile şi for a Providen ei Divine – are totuşi de înfruntatăţ ţ ţ multe lucruri, chiar şi experien e dintre cele mai nefericite, f rţ ă ă s dea înapoi, deşi ar fi putut s -i prind pe urm ritorii s i cu oă ă ă ă ă simpl ridicare de mân .ă ă

Acelaşi lucru se petrece şi în cazul destinului altor fiin eţ umane, pentru care, de la Providen a Divin , nim nui nu-i esteţ ă ă permis s intervin , nici chiar unui ini iat sau ales. Din acestă ă ţ motiv, este doar o chestiune de ignoran când cinevaţă învinuieşte întâmpl rile sor ii ca fiind nedrepte şi, în acelaşiă ţ timp, numeşte ini iat o fiin uman incompetent , doar pentruţ ţă ă ă c ader cu lealitate la Poruncile Providen ei Divine, dorin ele loră ă ţ ţ nebuneşti r mânând neîmplinite.ă

Am evitat descrierea clasic a vie ii lui Franz Bardon, cuă ţ perioada şcolarit ii, apoi alegerea unei profesiuni şi activitateaăţ lui profesional , considerând c povestirea mea este maiă ă instructiv şi mai important pentru cititorii interesa i şiă ă ţ studen ii ştiin ei hermetice.ţ ţ

Aceia care au fost îndeajuns de norocoşi s -l cunoască ă personal pe Franz Bardon ştiu foarte bine c unul dintre cei maiă buni oameni a plecat dintre noi. Realii discipoli ai hermeticii îl privesc înc pe Franz Bardon ca pe adev ratul lor Guru, chiară ă dac mai tr ieşte într-o fiin uman sau nu.ă ă ţă ă

M re ia sa spiritual nu va fi niciodat înlocuit .ă ţ ă ă ăAceia care se ocup practic de lucr rile ştiin ifice ale luiă ă ţ

Franz Bardon, dar care nu l-au cunoscut niciodat personal peă autor sau nu l-au v zut câtuşi de pu in, îşi pot face o ideeă ţ despre aceast m re ie spiritual când voi da numele anumitoră ă ţ ă personalit i care au tr it în ere diferite şi ale c ror corpuri fiziceăţ ă ă au fost locuite de acelaşi mare spirit, spiritul lui Franz Bardon.

Hermes Trimegistos, a c rui Carte a în elepciunii, numit şiă ţ ă „Thoth”, con ine 78 de c r i de tarot, este cunoscut cu siguranţ ă ţ ţă de orice ocultist. De aceea, nimeni nu va fi surprins de motto-ul pe care Franz Bardon l-a ales pentru prima sa carte, „Ini iere înţ hermetic ”. Lao Tse, filozoful şi omul de ştiin chinez este, deă ţă asemenea, cunoscut tuturor filozofilor.

Este şi cazul astrologului francez Nostradamus, omului de ştiin englez Robert Fludd, Contelui de Saint Germain. Reg simţă ă spiritul lui Franz Bardon în Appolonius din Tyana, un contemporan al lui lisus. Înainte de ultima sa încarnare, el a fost întrupat în Mahum Tah-Ta, din Tibet, în eleptul mun ilor.ţ ţ

În urma plec rii spiritului lui Franz Bardon, mii de oameni dină întreaga lume şi-au pierdut salvatorul, sf tuitorul şi suportul înă multe momente grele. Sacrificiul şi activitatea sa benevolă merit toat recunoştin a, aprecierea şi gratitudinea.ă ă ţ

Noi, cei care ştim c nu exist moarte, nutrim speran a că ă ţ ă Providen a Divin , poate, ne va îng dui întâlnirea cu acest mareţ ă ă ini iat, nu conteaz prin cine sau ce, într-una din viitoareleţ ă noastre reîncarn ri.ă

Praga, septembrie 1958Otti Votavova(11.04.1903-9.02.1973)

Capitolul I

În supraaglomerata sal de lectur a clubului era o agita ieă ă ţ cumplit . Tensiunea primei p r i a programului generaseă ă ţ violente controverse în rândul auditoriului. „Cine este acest Frabato?”. „Faptele sunt evidente!”. Totul este trucaj şi înşel torie!”.ă

„Poate cineva s se bazeze pe propriile percep ii?” Pe to i îiă ţ ţ st pânea confuzia, încântarea şi incertitudinea.ă

Gongul a sunat sfârşitul pauzei. Rândurile s-au completat din nou repede, tumultul s-a stins şi cortina s-a ridicat atât de încet, pe cât lumina din sal s-a pierdut în întuneric.ă

Un candelabru mare de cristal ilumina scena. În mijloc o mas rotund acoperit cu un brocart albastru închis. În parteaă ă ă dreapt a mesei era un scaun, iar în spatele ei, plasate înă semicerc, alte zece.

Decorul scenei nu d dea de în eles c un magician ar fi fostă ţ ă gata s -şi înceap reprezenta ia. Nu era în preajm niciunul dină ă ţ ă obiectele care îi ajut de obicei pe aşa-zişii magicieni. Intrând peă scen într-un fascicul de lumin , Frabato a salutat publicul cu oă ă uşoar reveren .ă ţă

Deşi fracul îi d dea o not de cert seriozitate, zâmbetul luiă ă ă familiar i-a eliberat pe to i de fiorul puternic care-i st pâneşte deţ ă obicei pe cei care asist la experimente magice.ă

Când aplauzele s-au potolit, Frabato s-a adresat publicului: „Doamnelor şi domnilor, explicându-v principiile sugestiei şiă autosugestiei în prima parte a programului şi demonstrându-vă acestea prin experimente, putem trece acum s abord m altă ă ă tem . Magnetismul animal are o covârşitoare importan pentruă ţă via a fiin elor umane şi, de aceea, n-aş vrea s pierd ocazia sţ ţ ă ă v vorbesc despre aceasta.ă

Totul în lume este controlat de for ele electrice şi magnetice.ţ Totuşi, capacitatea substan elor materiale de a acumula şiţ conduce for ele electrice şi magnetice variaz foarte mult. Acestţ ă fapt este important în a face magie. Dar nu doresc acum să aprofundam mai mult acest subiect, ci s explic m esen aă ă ţ magnetismului şi s -i demonstr m practic existen a.ă ă ţ

Magnetismul animal este singurul element care a atins perfec iunea în existen a noastr . El reprezint for a vital şiţ ţ ă ă ţ ă

con inutul întregii vie i pe p mânt. Acest magnetism vitalţ ţ ă conecteaz planeta noastr la zona care înconjoar p mântul caă ă ă ă o centur , aşa-numita „lume astral ”. De asemenea, elă ă conecteaz fiin ele umane între ele. Radia ia fiin ei umane esteă ţ ţ ţ pur animal şi for a sa depinde de propria voin , de caracter,ă ţ ţă maturitate mental , rezultat din starea general de s n tate.ă ă ă ă ă Acest magnetism este puternic îndeosebi la acei oameni care îşi antreneaz conştiincios şi sistematic capacit ile spirituale şiă ăţ sufleteşti, care au înv at s se autoeduce, s -şi conducăţ ă ă ă propriul destin. Aceşti oameni sunt capabili s -şi m rească ă ă energia vital , în consecin , s realizeze lucruri extraordinare.ă ţă ă De când a fost recunoscut ca for obiectiv , magnetismulă ţă ă animal a fost folosit atât în scopuri pozitive, cât şi negative. Zicala: „Ce ai sem nat, aceea culegi” este, într-un fel, expresiaă legii karmice şi a justi iei divine.” ţ

Vindecarea efectelor prin magnetism poate fi cu succes realizat de un magician cu experien . Aşa c acord o foarteă ţă ă mare importan acestui fenomen.ţă

Aş dori acum s v ar t, printr-un num r de experimente, ceă ă ă ă alte capacit i şi for e sunt conectate magnetismului animal. Înăţ ţ acest scop, aş ruga trei spectatori s vin lâng mine, peă ă ă scen .”ă

Un murmur se auzea din sal . Apoi, ca s încurajeze publicul,ă ă a spus zâmbind: „Nu trebuie s v fie team , nu i se va întâmplaă ă ă nim nui nici un r u.”ă ă

O doamn dr gu , blond a ap rut pe scen ezitând.ă ă ţă ă ă ă „Privi i”, s-a adresat Frabato publicului, „oamenii spun adeseaţ c femeile reprezint sexul slab, dar aceast doamn este oă ă ă ă dovad a contrariului pentru to i b rba ii aici de fa .”ă ţ ă ţ ţă

Publicul a râs şi, în acelaşi moment, s-a urcat pe scen ună tân r, urmat de o doamn mai în vârst .ă ă ă

„Sunt foarte recunosc tor pentru ajutorul dumneavoastr ”,ă ă Ie-a spus Frabato persoanelor aflate pe scen . „Acum v-aş rugaă s -mi da i pentru scurt timp oricare dintre obiectele personaleă ţ pe care le ave i asupra dumneavoastr şi s le pune i pe masţ ă ă ţ ă aici.”

Doamna blond a pus pe mas ceasul ei de argint de laă ă mân . Tân rul domn, cu o expresie de generozitate, şi-a pusă ă al turi portmoneul. Dup un surâs încurajator al lui Frabato,ă ă

doamna în vârst şi-a scos de la gât colierul şi l-a ad ugat celoră ă dou obiecte de pe mas .ă ă

„Ca o introducere”, a spus Frabato, adresându-se din nou publicului, „v voi ar ta un mic experiment psihometric. V voiă ă ă demonstra c fiecare fiin uman tr ieşte în virtutea semneloră ţă ă ă obiectelor cu care corpul intr în contact. Fiecare detaliu ală existen ei acestuia va fi relevat cu ochiul meu clarv z tor,ţ ă ă foarte precis. V voi ar ta c am dreptate, folosindu-m de celeă ă ă ă trei obiecte puse la dispozi ie.”ţ

Frabato a p şit spre mas , a luat ceasul de argint şi s-aă ă plimbat cu paşi rari de câteva ori, adânc absorbit de gânduri. Deodat s-a oprit, a pus pe frunte ceasul şi a stat aşa, timp deă câteva minute, cu ochii pierdu i în zare. ţ Ca şi cum s-ar fi trezit dintr-un vis s-a adresat apoi posesoarei: '

„P re i a v îndoi serios de capacit ile mele, altfel n-a i fiă ţ ă ăţ ţ venit aici pe scen cu ceasul împrumutat de la sora dvs. Face iă ţ asta destul de des, f r ştirea ei, ea fiind plecat s lucreze laă ă ă ă Berlin. Acest ceas este cadou de la o m tuş decedat în urmaă ă ă unui accident. Moartea m tuşii este motivul pentru care soraă dvs. nu mai poart ceasul”. Fa a doamnei exprima jen şiă ţ ă ruşine, fapt care a demonstrat cert c Frabato spusese lucruriă adev rate.ă

Deodat , tân rul a încercat s -şi ia de pe mas portmoneul.ă ă ă ă Totuşi, Frabato a fost mai iute decât el, i l-a luat şi l-a cânt rit înă mân , zicând:ă

„Nu p re i s ave i o conştiin curat , domnule. Voi verificaă ţ ă ţ ţă ă îndat ce se ascunde în spatele acestui obiect.”ă

Dup ce a privit cu foarte mare aten ie portmoneul, timp deă ţ câteva secunde, el a continuat: „Sunte i atât de tân r şi cu toateţ ă acestea a i dezam git deja dou fete. Fata din fotografia aflatţ ă ă ă în portmoneu v-a îndr git fiindc i-a i cl dit visuri în care ea aă ă ţ ă crezut cu adev rat. Cu toate acestea mai v d o scrisoare deă ă dragoste de la o alt fat , pe care a i întâlnit-o recent la oă ă ţ reuniune şi v-a trezit interesul cu cochet riile ei. Chestiunileă personale nu m privesc, dar v pot asigura c nu ve i fi fericită ă ă ţ cu amândou în acelaşi timp.”ă

Tân rul devenise foarte jenat când s-a v zut astfelă ă descoperit şi a replicat, întrucâtva tem tor:ă

„Nu mi-ar place s tr iesc în preajma dumneavoastr , pentruă ă ă c nu mi-ar fi în siguran nici gândurile cele mai intime, niciă ţă secretele.”

Frabato a pus portmoneul pe mas şi a luat colierul, l sându-ă ăl s -i alunece printre degete, ca pentru o cercetare atent .ă ă

„Aş putea scrie un roman întreg despre colierul dvs.”, a spus el, adresându-se doamnei în vârst , „pentru c a trecut prină ă vremuri grele. Primii lui posesori au fost nişte aristocra i foarteţ boga i din Fran a, care mai târziu au fost ghilotina i în timpulţ ţ ţ unei revolu ii. Colierul acesta a adus tuturor celor care l-au avutţ mult ghinion. Dup ce so ul dvs. a fost ucis în primul r zboiă ţ ă mondial, a i fost nevoit , pentru o bun bucat de vreme sţ ă ă ă ă tr i i dintr-o pensie mic . Lan ul a fost amanetat, de dou ori,ă ţ ă ţ ă dar de fiecare dat l-a i luat înapoi.”ă ţ

Frabato a t cut în acest moment, fiindc femeia izbucnise înă ă lacrimi. Publicul amu ise de emo ie. Frabato a pus colierul înapoiţ ţ pe mas şi s-a adresat din nou s lii:ă ă

„Doamnelor şi domnilor, aşa cum v-am demonstrat până acum, fiecare obiect îşi are istoria lui. Mai mult decât atât, a iţ putut s v convinge i de varietatea posibilit ilor pe care le am,ă ă ţ ăţ folosindu-m de clarviziune.”ă

Publicul a izbucnit în aplauze puternice, eliberându-se de tensiunea care-l marcase pân atunci. Când liniştea s-aă reinstalat, Frabato a continuat: „Aş vrea acum s rog cele treiă persoane participante la experiment s p r seasc sala, înso iteă ă ă ă ţ de doi observatori neutri.”

Un domn cu ochelari şi o doamn în rochie de culoareă închis s-au oferit imediat s-o fac şi au p r sit to i cinci sala.ă ă ă ă ţ

„Pentru a v demonstra efectele magnetismului bazat peă puterea voin ei, voi înc rca aceste obiecte cu efecte reale careţ ă vor fi evidente de îndat ce vor fi atinse.”ă

Un domn din mijlocul s lii a propus ca cel ce va atingeă ceasul de argint s izbucneasc într-un hohot de râs. Frabato aă ă aprobat. Şi a doua propunere a fost unanim acceptat , caă portmoneul s provoace un plâns în hohote. ă

Numai asupra propunerii pentru colier nu se putea decide.O doamn din primul rând a propus: „Deoarece acest colier,ă

de când exist , a adus numai ghinion atâtor oameni, propun să ă face i în aşa fel încât s fie aruncat cu dezgust de primaţ ă persoan care îl va atinge.”ă

Aplauze prelungi au f cut inutil o alt propunere. Acum,ă ă ă Frabato a pus cele trei obiecte pe mas , la o distană ţă considerabil unul de cel lalt. Apoi a st ruit asupra fiec ruiaă ă ă ă dintre ele timp de câteva momente, într-o concentrare deplin ;ă a f cut câteva gesturi cu mâna dreapt şi s-a adresat publiculuiă ă din nou:

„Doamnelor şi domnilor, eu sunt gata. Ca nimeni s nu poată ă spune c am lucrat prin hipnoz , voi pleca chiar acum la bufet.ă ă Dou persoane s m conduc afar şi s se întoarc împreună ă ă ă ă ă ă ă cu persoanele testate, rugându-le s -şi ia lucrurile înapoi. Voiă reveni pe scen în zece minute.”ă

Frabato a p r sit sala condus de doi domni care, imediată ă dup aceea, s-au întors cu cele trei persoane şi cu cei care le-auă înso it. Ezitând întrucâtva, femeia blond , tân rul şi doamna înţ ă ă vârst s-au apropiat de mas , în timp ce în rândurile publiculuiă ă aşteptarea crea tensiune.

Au fost informa i de domnii înso itori c îşi pot lua obiecteleţ ţ ă înapoi şi s se întoarc la locurile lor.ă ă

Blonda a .reac ionat gr bit. Cu o mişcare rapid , a apucatţ ă ă ceasul, iar în momentul urm tor a izbucnit într-uri hohot de râsă de care s-a molipsit întreaga sal .ă

În timp ce ea pleca spre locul s u, ceilal i doi st teau acolo,ă ţ ă ezitând, pu in surprinşi, dar tân rul a întins mâna dupţ ă ă portmoneul lui. Nici nu şi l-a pus bine în buzunar c a şi începută s -plâng , scuturat de hohote, cu capul ascuns în palme.ă ă

În câteva clipe şi-a revenit şi a p r sit scena în aplauze.ă ăDup tot ce v zuse, doamna în vârst st tea înainteaă ă ă ă

colierului s u, vizibil intimidat . În cele din urm s-a întins după ă ă ă el, dar, atingându-l, l-a aruncat în col ul scenei. A primit înapoiţ colierul din mâinile unui domn amabil şi, fiindc era surprins deă ă propria reac ie, publicul a încurajat-o,ţ

Chiar în momentul în care au plecat cu to ii de pe scen , uşaţ ă de la sal s-a deschis şi Frabato a reap rut, salutând entuziastă ă publicul. S-a urcat pe scen cu paşi elastici şi a spus zâmbitor:ă

„Sunte i bine dispuşi. V d c v-a pl cut spectacolul. Acumţ ă ă ă rog zece persoane, care au probleme cu s n tatea, într-un felă ă sau altul, s urce pe scen .”ă ă

Un num r mare de spectatori s-au gr bit s urce. Locurileă ă ă din spatele scenei s-au ocupat repede şi mul i au fost nevoi i sţ ţ ă se întoarc .ă

Frabato a trecut de la unul la altul, oprindu-se asupra fiec ruia în parte câteva secunde şi vorbind despre suferin aă ţ fiec ruia, folosind cu aproxima ie terminologia medical . Fe eleă ţ ă ţ oamenilor exprimau surprindere datorit diagnostic rii corecteă ă şi rapide. Apoi, s-a adresat oamenilor de pe scen .ă

„Dragi vizitatori, v d pe fe ele dvs. c ave i mare încredereă ţ ă ţ în mine şi c aştepta i de la mine un tratament complet şi oă ţ vindecare rapid . Cu ajutorul sugestiei voi încerca s v ajut peă ă ă fiecare cât se poate. Deşi cazurilor severe nu le pot oferi o vindecare complet dintr-o dat , tuturor v garantez oă ă ă ameliorare cert . R mâne i aşeza i, fi i cât mai calmi, într-oă ă ţ ţ ţ pozi ie cât mai relaxat .”ţ ă

Dup ce a rugat publicul din sal s fie liniştit, s-a aşezat şiă ă ă el pe un scaun în aşa fel încât s poat vedea bine pe fiecare. Aă ă închis ochii şi, dup câteva secunde, p rea complet paralizat.ă ă Dup aproape un minut, a redeschis ochii, a s rit de pe scaun şiă ă a întrebat pe fiecare dintre pacien i cum se simte.ţ

„Excelent!” „Minunat!” „Ce uşurare!” erau exclama iile lor.ţ Fe ele pacien ilor se înveseliser sub influen a vitalit ii crescuteţ ţ ă ţ ăţ şi fiecare îşi exprima mul umirile înainte de a p r si scena.ţ ă ă

„Acesta este sfârşitul spectacolului de ast zi”, a anun ată ţ Frabato, „totuşi, n-aş vrea s omit a v invita pe to i laă ă ţ spectacolul viitor, care va avea loc poimâine. Noapte bun ,ă tuturor!”

Înso it de aplauze, a disp rut în spatele scenei. La scurt timpţ ă a l sat auditoriul în culise şi a luat un taxi pân la hotel.ă ă

A ajuns, a comandat o b utur r coritoare, a l sat vorb că ă ă ă ă ă dorea s fie trezit a doua zi diminea şi s-a încuiat în camer .ă ţă ă

Abia terminase medita ia pe care o f cea în fiecare zi înainteţ ă de culcare, când cineva b tu în uş . B iatul de serviciu s-aă ă ă scuzat pentru o aşa vizit târzie şi l-a informat c un domn îlă ă aşteapt în hol s -i vorbeasc .ă ă ă

Gânditor, Frabato a cercetat cu aten ie ciudata carte deţ vizit trimis de persoana respectiv . Avea un cerc mare înă ă ă mijloc, în care era un alt cerc mai mic, iar în interiorul lui un triunghi cu o cruce.

În stânga şi în dreapta cercului erau doi dragoni, iar pe spatele c r ii de vizit era scris doar „Hermes”, totul imprimată ţ ă cu auriu.

S-a gândit pu in, apoi Frabato a cerut ca vizitatorul nocturnţ s fie poftit în camera sa. Dup câteva clipe, el a salutat ună ă domn cu tâmplele albite, cu o expresie de noble e în inut ...ţ ţ ă

Era foarte târziu când vizitatorul a plecat. Fa a sa avea oţ min r v şit , semn c tr ise o experien extraordinar .ă ă ă ă ă ă ţă ă

Capitolul II

Membrii Lojei masonice secrete FOGC, care erau foarte temu i chiar în cercurile oculte, se adunaser pentru o reuniuneţ ă general la Dresda. Sala unde urma s aib loc întâlnirea se aflaă ă ă într-o vil imens , ascuns privirii, într-un parc proprietateă ă ă particular , în spatele unui gard viu foarte înalt şi a unor copaciă maiestuoşi.

Marele Maestru al Lojei invitase 98 din 99 de membri la întâlnirea de ast zi. Ei veniser cu mult timp înainte deă ă începerea şedin ei şi se aşezaser de o parte şi de alta a douţ ă ă mese lungi.

Conversa ia din sal s-a întrerupt când a intrat Mareleţ ă maestru, înso it de asistentul s u, care, în acelaşi timp, era şiţ ă secretar. Vis-a-vis de intrarea în sal se afla un podium, pe careă era aşezat biroul Marelui Maestru. El a sunat clopo elul şi s-aţ f cut dintr-o dat o linişte deplin . S-a adresat fra ilor cu o voceă ă ă ţ ridicat :ă

„Dragii mei fra i, deschid sesiunea de ast zi. Sunt mul umitţ ă ţ c a i dat curs invita iei mele, f r excep ie. Aşa cum şti i dină ţ ţ ă ă ţ ţ regulamentul Lojei, o astfel de reuniune general esteă convocat doar în cazul unor evenimente excep ionale. Probabilă ţ c a i constatat deja lipsa din şedin a de ast zi a Frateluiă ţ ţ ă Silesius. Din p cate, el s-a f cut vinovat de divulgarea secreteloră ă Lojei şi va trebui s -l judec m, acesta fiind primul punct dină ă ordinea de zi. Punctul doi: magicianul Frabato, care a devenit cunoscut pretutindeni în Dresda.

Dragii mei fra i, şti i cu to ii c Fratele Silesius realizase dejaţ ţ ţ ă 25 trepte de ini iere în Loja noastr şi ar fi trebuit s aibţ ă ă ă conştiin a înc lc rii legii acesteia. Ambi ia lui l-a determinat sţ ă ă ţ ă divulge unora din prietenii lui ritualurile noastre de evocare a prezen ei elementelor stihiilor.ţ

Conform legii Lojei noastre, înc lcarea unui jur mânt şiă ă divulgarea secretelor sunt pedepsite cu moartea. Totuşi, şedin aţ este validat numai în urma votului secret al tuturor membriloră prezen i. Deşi persoanei în cauz îi sunt prieten, nu-i pot g siţ ă ă nici o scuz pentru purtarea sa şi, deci, vi-l încredin ez pentruă ţ judecat .ă

Pe to i i-a str b tut un fior şi au început s comenteze. Uniiţ ă ă ă se ar tar tulbura i, al ii p reau încremeni i.ă ă ţ ţ ă ţ

Secretarul împ r i fiec ruia câte un plic cu o hârtie alb .ă ţ ă ă Cuvintele DA sau NU aveau s decid via a sau moartea unuiă ă ţ frate de-al lor. „DA” ar fi însemnat moarte prin emiterea unei raze a mor ii; „NU” ar fi însemnat libertate şi via .ţ ţă

Mul i dintre ei n-au stat prea mult pe gânduri, al ii ezitauţ ţ oarecum, iar al ii, câ iva, nu-şi puteau st pâni tremurul mâiniiţ ţ ă pe hârtie. Fratele Silesius fusese iubit de mul i dintre ei. În ciudaţ acestui fapt, simpatia era de neiertat acum, datorit faptului că ă tr darea secretelor Lojei pune în pericol loja îns şi.ă ă

În cele din urm , secretarul strânse toate plicurile într-o cutieă mic de lemn, scoase toate hârtiile din ele şi le împ r i în dou ,ă ă ţ ă în func ie de r spunsurile date. El num r biletele cu multţ ă ă ă ă aten ie şi not rezultatele. Fa a lui, de obicei îmbujorat , p leaţ ă ţ ă ă din ce în ce, în timp ce mai verifica o dat rezultatul. Apoi îlă înmâna Marelui Maestru.

Acesta f cu ochii mari, fa a lui reflectând şocul uneiă ţ persoane conştient c un bun prieten era condamnat laă ă moarte. „Dragii mei fra i”, a spus cu o voce tremur toare, „dinţ ă p cate rezultatul vot rii împotriva lui Silesius a fostă ă condamnarea irevocabil la moarte, cu 51 de voturi la 47. După ă legea noastr , sentin a ar trebui executat pân într-o lun , dară ţ ă ă ă pentru c Fratele Silesius, prin capacit ile sale oculte, va şti laă ăţ ce s se aştepte şi pentru c va încerca s se salveze, vomă ă ă executa sentin a pân în 24 de ore. Prietenul s u, c ruia i-aţ ă ă ă încredin at secretele Lojei va avea de îndurat aceeaşi soart .ţ ă Rog frumos pe cei 21 de Fra i, maeştri ai telepatiei, s r mânţ ă ă ă la sfârşitul întrunirii ca s putem discuta sentin a prin folosireaă ţ razelor mor ii.”ţ

Deşi sentin a îl mişcase adânc, Marele Maestru şi-a revenitţ repede şi a continuat cu voce calm :ă

„Cum punctul unu de pe agend a fost rezolvat, s trecemă ă acum la cazul Frabato. Câ iva dintre cei prezen i aici au fost deţ ţ fa la spectacolele sale şi au putut s se conving deţă ă ă capacit ile pe care acesta le posed . ăţ ă S-a putut vedea, aşa cum a şi fost demonstrat, c lucreaz f r trucuri. Experimentele luiă ă ă ă au dep şit toate aştept rile; da, au fost chiar mult mai reuşiteă ă decât cele ale multora dintre fra ii noştri. ţ Hermes, unul dintre

cei mai talenta i fra i ai noştri, a fost la Frabato s -i testezeţ ţ ă capacit ile. V va spune acum ce a f cut acolo.”ăţ ă ă

Domnul distins care îi f cuse lui Frabato acea vizită ă nocturn , ridicându-se, vorbi:ă

„Alesesem cea mai bun or astrologic pentru a-i face oă ă ă vizit lui Frabato şi inusem seama şi ca analogiile dintreă ţ elemente s -mi fie favorabile. În afar de asta, am sperat s fieă ă ă obosit dup reprezenta ie, fapt pe care doream s -l exploatez înă ţ ă favoarea mea. l-am explicat motivul alegerii unei astfel de ore nepotrivite pentru vizita mea printr-o c l torie care nu maiă ă suporta amânare. Auzind aceasta, Frabato m-a privit t ios, apoiă a zâmbit şters, f r s spun un cuvânt. Apoi i-am descris înă ă ă ă culori vii imaginea comunit ii Lojei noastre, eviden iindu-iăţ ţ multele avantaje şi i-am promis o sum mare de bani dină fondurile Lojei în caz c s-ar decide s devin membru.ă ă ă

Frabato, care nu p rea s fi în eles propunerea mea, aă ă ţ început s vorbeasc despre c l toriile, despre reprezenta iile şiă ă ă ă ţ succesele sale în mai multe oraşe şi or şele şi a reuşit s -miă ă incite curiozitatea pân într-atât de mult încât aproape uitasemă de scopul vizitei mele. În cele din urm , l-am întrerupt,ă încercând din nou s -l atrag în direc ia ofertei mele. ă ţ S-a ridicat şi a tras de sub pat o valiz , spunând:ă

„S vedem acum ce spune cronica Akasha despre legeaă voastr !”ă

„Fra ii mei dragi, aşa cum şti i, cunosc foarte bine metodeleţ ţ şi practicile oculte, aşa c eram hot rât s împiedică ă ă experimentul lui Frabato cu toat puterea mea. Dar imediat ce-ămi trecu gândul acesta prin minte, îmi spuse ca din întâmplare:

„Drag domnule Hermes, experimentele mele depind numaiă de voin a mea şi nu pot fi influen ate sau împiedicate de dvs.ţ ţ Vor reuşi chiar dac lua i parte activ la ele sau nu.”ă ţ ă

Am sim it c sunt foarte bine citit şi c nu voi avea nici oţ ă ă şans împotriva lui, aşa c am urm rit preg tirile sale cu multă ă ă ă ă aten ie. Întâi îşi sp l mâinile cu grij , scoase din valiz o sticlţ ă ă ă ă ă şi îşi şterse mâinile cu câteva pic turi din ea. Era, aproape sigur,ă esen de plante, deoarece în toat camera se r spândise unţă ă ă miros pl cut. Dintr-o cutioar lu o lamp mic şi o puse peă ă ă ă ă mas . Apoi, dintr-o a doua cutioar scoase o sfer de sticl cuă ă ă ă diametrul cam de 20 cm şi o aşez pe mas pe un suportă ă

potrivit. Când l-am întrebat la ce foloseşte acea sfer , Frabato aă râs şi mi-a spus:

„Dac în Loja voastr exist clarv z tori şi dac ei posed cuă ă ă ă ă ă ă adev rat ştiin a pe care pretind c o au, atunci ar fi trebuit să ţ ă ă şti i c aceasta este o oglind magic . Aceast sfer este plinţ ă ă ă ă ă ă cu un lichid şi ea cere o munc r bd toare, dar şi excelenteă ă ă puteri magice.”

Am realizat c ştiin a mea nu însemna nimic pe lâng ce ştiaă ţ ă el, aşa c am preferat s tac şi s urm resc în linişte ceea ceă ă ă ă avea s urmeze. ă Distan a dintre noi şi sfer era cam de unţ ă metru. Frabato aprinse lampa şi stinse lumina electric şi mă ă rug s p strez linişte. Reflexele luminii d deau toate culorileă ă ă ă spectrului. Fl c ruia lumina sfera şi înc perea, iar în aer seă ă ă r spândea un parfum specific. Dintr-o dat m-am gândit laă ă combustibilul care trebuie s fi fost impregnat cu vreo substană ţă specific , dar n-am scos un cuvânt. Cu toate acestea Frabatoă mi-a ghicit gândul şi mi-a zis:

„Spune i-mi dac ave i vreo întrebare, fiindc v pricepţ ă ţ ă ă gândurile aşa de clar de parc le-a i rosti cu glas tare. Citireaă ţ rapid a gândurilor nu se practic în loja dvs.?”ă ă

Eram fiert, fiindc nimic nu i se putea ascunde, dară încercasem s m st pânesc.ă ă ă

„V voi ar ta un film, apoi ve i putea cânt ri singur, dacă ă ţ ă ă este avantajos sau nu s fii membru în Loja dvs.”, ad ug el.ă ă ă

l-am urm rit cu aten ie fiecare mişcare s m conving c nuă ţ ă ă ă foloseşte nici un truc. Îşi suflecase mânecile de la c maş şi seă ă aşezase lâng mine, în fa a sferei. Apoi îşi întinse amândouă ţ ă mâinile înspre aceasta, cu degetele desf şurate uşor. O lumină ă alb-argintie se degaja din vârfurile degetelor sale şi era absorbit de sfer . Câteva clipe mai târziu, sfera lumina ca ună ă glob fluorescent, incandescent. Frabato încet transmisia luminiiă şi spuse c ar fi posibil s fac şi fotografii ale acestei mingiă ă ă magice.

Eram extrem de emo ionat. Îmi spuse:ţ„Vom vedea acum scene din via a stimatului Mare Maestru.ţ

Î i este acum oferit ocazia de a cunoaşte atât luminile, cât şiţ ă umbrele personalit ii sale. Sper c vei reuşi s urm reşti acesteăţ ă ă ă imagini şi c nu vei adormi.”ă

Deşi nervii îmi erau întinşi la maximum de curiozitate, lumina minunat a sferei p rea s -mi dea o senza ie deă ă ă ţ

oboseal . Bineîn eles c nu doream s m fac de râs şi,ă ţ ă ă ă adunându-mi toat puterea voin ei, am reuşit s stau treaz totă ţ ă timpul cât a durat experimentul.

Lumina opalescent se r spândea în întreaga camer .ă ă ă Interiorul sferei începu s se mişte încet şi ap rur umbre deă ă ă diferite culori care pluteau în ea. Dar imediat se dizolvau iar, fiind înlocuite de o culoare violet. Apoi, s-a conturat clar chipul Marelui Maestru. Imaginile se succedau rapid din copil rie până ă ast zi. Multe din cele v zute m-au şocat şi un fior de ghea mă ă ţă ă str b tu. Îmi erau dezv luite scene incredibile şi nu aveam cumă ă ă s scap de ele fiindc nu m puteam mişca.”ă ă ă

Fa a Marelui Maestru se schimb de câteva ori. Cândţ ă Hermes vru s descrie câteva dintre întâmpl rile cele maiă ă semnificative din via a acestuia, aşa cum fuseser revelate deţ ă oglinda magic , Marele Maestru i-a dat de în eles, discret, c nuă ţ ă dorea asta. Hermes în elese şi schimb discu ia, orientând-oţ ă ţ spre o tem general .ă ă

„Dup ce îmi fusese oferit posibilitatea, prin acea metodă ă ă magic , de a urma destinul Marelui Maestru al lojei noastreă pân în prezent, Frabato a desenat în aer un cerc deasupraă sferei cu mâna dreapt şi, cu ar t torul drept a desenat o figură ă ă ă pe care nu o ştiam, iar imaginile au disp rut dup aceasta.ă ă

Întrucâtva deconectat, am vrut s -mi întorc privirea de laă sfer când, deodat , s-a conturat în ea chipul Secretaruluiă ă nostru. Şi via a sa a fost derulat ca un film în fa a ochilor mei.ţ ă ţ Toate crimele s vârşite de loj au fost revelate f r mil . ă ă ă ă ă În acest fel, Frabato mi-a f cut cunoscute vie ile a şapte dintre ceiă ţ mai vechi membri ai lojei. Când vru s -mi arate propria-mi via ,ă ţă m sim i atât de speriat şi jenat c a trecut peste asta. Dup ceă ţ ă ă desen o alt figur asupra sferei şi dup ce murmur oă ă ă ă ă formul , lumina s-a stins în sfârşit.ă

Frabato s-a ridicat, a aprins lumina electric şi a stins lampa.ă A pus încet şi cu grij sfera şi lampa în cutii şi a închis totul înă valiz . ă Dup ce a terminat de f cut asta, m-a întrebat cu un aeră ă uşor ironic:

„Îmi recomanda i în continuare s devin membru al Lojei?”ţ ăComplet n ucit de puterea magic a acestui om, n-am putută ă

scoate nici un cuvânt. Mi-am luat p l ria şi pardesiul şi-amă ă gr bit spre uş f r s îndr znesc a mai face vreun comentariu.ă ă ă ă ă ă Nu mi-am revenit pân n-am ajuns în hol şi am ieşit din hotelă

valvârtej. Credin a în puterea Lojei noastre fusese puternicţ zdruncinat , iar în noaptea aceea nici nu mi-am putut g siă ă odihna.”

Aceast relatare a experien ei cu Frabato f cu o puternică ţ ă ă impresie asupra tuturor celor de fa . Nimeni nu îndr zni s facţă ă ă ă vreo mişcare, era o linişte de mormânt. Marele Maestru se ridică gr bit şi sparse t cerea aceea deprimant cu o voce r spicat :ă ă ă ă ă

„Drag frate Hermes, în numele fr iei noastre î i mul umescă ăţ ţ ţ pentru eforturile depuse.

În timpul acestei dificile misiuni, revela iile lui Frabatoţ asupra activit ilor Lojei şi a unora dintre cei mai înal i şi maiăţ ţ vechi membri ai ei, constituie o insult la adresa mea. Jur peă numele Prin ului întunericului c vom rev rsa toate furiileţ ă ă diavolului asupra lui Frabato ca s înve e cum s se poarte cuă ţ ă noi. Nu voi permite ca Loja noastr s fie insultat . Va sim iă ă ă ţ razele mor ii pân va pieri. În numele lui Satan, al lui Astaroth şiţ ă Belul, fie blestemat!”

Acest groaznic jur mânt, pe care Marele Maestru l-a rostit cuă o furie nebun în sal , era cel mai violent pe care îl f cuseă ă ă vreodat public. Nimeni nu putea sc pa de blestem şi deă ă persecu ia ordinului.ţ

Dup ce îi rug pe cei 21 de judec tori s r mân în sal , aă ă ă ă ă ă ă mul umit tuturor pentru cooperare şi încheie şedin a, anun ândţ ţ ţ aceasta prin clopo el. Fra ii şi-au luat „la revedere” cu salutulţ ţ simbolic al Lojei şi au disp rut în traficul oraşului.ă

Comportarea modest era una dintre cele mai stricte reguliă ale Lojei, cu scopul de a nu atrage aten ia oamenilor, în general,ţ precum şi a celor curioşi, mai ales.

Marele Maestru şi-a reluat locul cu un zâmbet satisf cut.ă Instinctiv a realizat c acest Frabato era un posibil oponent, dară nu mai era cale de întors dup jur mântul rostit. Acesta trebuiaă ă dus la bun sfârşit, chiar dac şi-ar fi pus în pericol via a. Trebuiaă ţ s recunoasc , f r t gad , c autoritatea sa în fa a fra ilor ar fiă ă ă ă ă ă ă ţ ţ putut fi zdruncinat sau complet pierdut .ă ă

Fra ii care r m seser au discutat îndelung felul în careţ ă ă ă Frabato ar putea fi cel mai bine atacat. Sugestii diferite au fost f cute şi stenografiate de c tre Secretar în scopul de a servi laă ă luarea unei decizii în cadrul întâlnirii urm toare.ă

Rezolvarea cazului Fratelui Silesius fusese stabilit după ă reguli tradi ionale, aşa c nu mai era necesar o discu ie asupraţ ă ă ţ acesteia.

La un semn al Marelui Maestru, Secretarul p r si sala şiă ă merse într-o camer aflat în spatele casei. Aceast camer , aleă ă ă ă c rei uşi erau echipate cu sisteme speciale de închidere şi careă nu avea deloc ferestre, era ad postul garderobelor personale,ă unde erau depozitate diverse instrumente magice.

Magicianul negru deschise un cuf r metalic, de unde lu ună ă sicriu de m rime mijlocie în care era o figurin de cear cu chipă ă ă b rb tesc. Apoi, dintr-un seif aflat în perete lu o sticl mareă ă ă ă maronie, sigilat cu un dop de sticl .ă ă

Puse obiectele pe o mas în mijlocul camerei. Cu ajutorulă unui cu it, t ie un mic c p cel din easta figurinei de cear ,ţ ă ă ă ţ ă unde se afla un orificiu ce se deschidea într-un canal de-a lungul spatelui manechinului.

Secretarul deschise sticla maronie şi turn lichid în acelă orificiu, atât cât era nevoie s -l umple pân ajunge la nivelulă ă capului. Apoi, acoperi la loc orificiul cu c p celul de cear ,ă ă ă lipindu-l cu ceara lichid de la o lumânare aflat la îndemână ă ă chiar pentru asta. A aranjat bine şi a netezit ceara, s nu seă vad nici o urm .ă ă

Puse apoi dopul sticlei şi o sigila cu ajutorul sigiliului de pe inel. Pe pieptul figurinei era un cerc plat unde el scrisese numele victimei. Lu apoi din garderob un jurnal şi, în limbajul secret ală ă lojei, înscrise data şi numele persoanei ce urma s fie executată ă şi îl puse la locul lui.

Dup aceasta deschise sertarul unui birou unde erauă pumnale de diferite m rimi, tipuri şi grosimi. ă El a ales din aceast colec ie unul mic, dar foarte ascu it.ă ţ ţ

Asigurându-se c n-a uitat nimic, el puse figurina de cear şiă ă pumnalul în sicriu şi, luând toate acestea cu el, ieşi din camer .ă Încuie uşa cu aten ie şi o lu c tre sala şedin ei.ţ ă ă ţ

Marele Maestru lu sicriul şi se asigur c figurina fuseseă ă ă preg tit cum trebuia. Apoi o aşez pe podea. Lumina electrică ă ă ă a fost oprit , dup ce au fost aprinse trei lumân ri.ă ă ă

Cei 21 de judec tori ai Lojei au format acum un cerc în jurulă figurinei, Marele Maestru stând de o parte, ca observator. Fra iiţ şi-au unit mâinile şi le-au plimbat încet deasupra figurinei de şapte ori, fixând-o continuu cu privirea. To i au început sţ ă

respire ritmat, ridicându-şi şi coborându-şi mâinile în acelaşi timp. De fiecare dat când expirau şi îşi coborau mâinile rosteauă o formul .ă

Ceremonialul s-a reluat cu o vitez crescând . Începuse să ă ă se formeze cea în jurul figurinei pân când s-a transformatţă ă într-un nor şi, în final, a devenit o sfer mare, care se rupseă complet de figurina de cear . Culoarea gri care fusese la începută s-a schimbat treptat în roşu. Imagini întunecate p reau s seă ă condenseze în ea. În câteva minute, forma aceea neclar seă transform într-o minge de foc. Marele Maestru s-a apropiat,ă f când semn în aer cu mâna dreapt şi desp r ind în dou lan ulă ă ă ţ ă ţ format de fra i.ţ

Încetul cu încetul, norul roşu a disp rut în figurina de cear .ă ă Fra ii s-au aşezat la mas epuiza i.ţ ă ţ

Acum Marele Maestru m sur figurina şi o puse în sicriulă ă deschis. Cu un aer de solemnitate el aprinse lumân rile de laă capetele sicriului. În sal era linişte deplin şi cei 21 de fra iă ă ţ urm reau aşa de încorda i încât nu îndr zneau nici s respire.ă ţ ă ă

Fa a Marelui Maestru împietri ca o masc . Ochii aveau oţ ă c ut tur de ghea în timp ce se întindea dup pumnal. Mânaă ă ă ţă ă se ridic încet, iar ochii erau int în cercul cu numele victimei.ă ţ ă Apoi lama sticli în lumina lumân rii pentru o clip şi intr înă ă ă pieptul figurinei. Un tunet zgudui sala şi un vuiet umplu aerul ca şi când s-ar fi dezl n uit o furtun . Aceast stare a durat câtevaă ţ ă ă secunde, apoi zgomotele s-au redus din intensitate şi s-au estompat pe urm , l sând loc unei linişti stranii.ă ă

Pe chipul Marelui Maestru se citea triumful, triumf pentru că se sim ea st pânul vie ii şi al mor ii. Eliberat de concentrare, seţ ă ţ ţ l s pe un scaun din apropiere. Deşi cei care erau prezen iă ă ţ cunoşteau aceste fenomene, erau cutremura i de team şiţ ă oroare în acelaşi timp.

Secretarul fu primul care şi-a revenit. Aprinse lumina, puse deoparte lumân rile şi mut sicriul. Se reîntoarser la via şiă ă ă ţă ceilal i fra i. Fenomenul experimentat de ei aducea dovada cţ ţ ă scopul eforturilor lor fusese atins. Îşi vorbeau în şoapt , în timpă ce Marele Maestru înscria datele opera iunii magice în jurnal. Seţ ridic şi se adres celor prezen i:ă ă ţ

„Dragii mei fra i, v mul umesc tuturor pentru cooperare.ţ ă ţ Fratele Silesius a murit într-un atac de cord la ora 10 p.m. Am executat sentin a în acord cu regulile ordinii noastre generale şiţ

ne-am r zbunat astfel pentru tr dare. Deşi şi prietenul s u aă ă ă fost condamnat s moar , execu ia a fost amânat pentru oă ă ţ ă dat ulterioar . Vom discuta motivele acestui fapt la şedin aă ă ţ urm toare. Admiterea unui nou membru în locul fratelui Silesiusă se poate face odat cu 'întâlnirea de la St. John. Doresc s neă ă întâlnim aici mâine sear la ora 8.00. Cazul Frabato este înă aten ia noastr . Sesiunea de ast zi s-a încheiat. Noapte bun ,ţ ă ă ă tuturor!”

Au p r sit casa lojei inobservabil, unul câte unul, înghi i i deă ă ţ ţ întunericul nop ii.ţ

Minutarul ceasului mare electric din sta ie se mişca încetţ spre zece fix. În sala de aşteptare, mul i turişti aşteptau trenulţ de la Bad Schandau spre Berlin. Prin megafon o voce anunţă sosirea trenului şi lumea urc ner bd toare pe peron, pentru că ă ă ă trenul nu st tea decât câteva minute în Dresda.ă

Frabato st tea în fa a unei m su e notându-şi câte ceva. Îşiă ţ ă ţ puse carne elul în buzunar şi era gata când trenul ajunse. O uşţ ă a vagonului zbur în l turi, chiar în fa a sa şi un tân r în costumă ă ţ ă de c l torie a s rit din vagon, gr bindu-se spre barul deă ă ă ă r coritoare. A pl tit şi, în drum spre vagonul s u, când nu f cuseă ă ă ă decât câ iva paşi, sa prinse cu ambele mâini de piept şi seţ pr buşi gemând. Se zvârcoli de durere timp de câteva secunde,ă apoi r mase nemişcat. ă

Câ iva oameni curioşi se strânser în jurul lui. Şi poli ia fuţ ă ţ într-o clip acolo şi ridic cadavrul. S-a trimis dup un medic şiă ă ă au fost luate declara ii martorilor oculari.ţ

Frabato urm rise t cut totul, în cele mai mici detalii, fiindă ă foarte aproape. Magician fiind a realizat într-o clip c oriceă ă ajutor, de orice fel, ar fi fost zadarnic în aceast conjunctur .ă ă Instinctiv a sim it c necunoscutul nu a murit de moarteţ ă natural .ă

El p r si sta ia f r grab şi se îndrept spre stradaă ă ţ ă ă ă ă Leipziger. Dup ce hoin ri cam o or , se opri într-o p durice laă ă ă ă periferia oraşului s se odihneasc .ă ă

Noaptea era minunat , luna şi stele str luceau pe cerulă ă senin. Absorbit de gânduri, el st tu ceva acolo înainte de a faceă drumul înapoi. Opri un taxi lâng portul Elbe şi se întoarse laă hotel.

Era dou diminea a când intr în camer . Încuie uşa, scoaseă ţ ă ă valiza şi-şi mont sfera magic . Imaginile oglinzii îi confirmauă ă

b nuiala c moartea tân rului fusese provocat de o ac iuneă ă ă ă ţ violent a Lojei FOGC. Frabato încuie sfera în valiz şi merse laă ă culcare.

În diminea a urm toare el cump r din Dresda ziarul cel maiţ ă ă ă citit. Sub titlul „Moarte în Gara Central din Dresda” eraă urm toarea relatare:ă

„Autorul binecunoscut, dr. Alfred M., a încetat din via ,ţă subit, în gara central , la 10 fix, noaptea trecut . Oraşul nostruă ă deplânge moartea neaşteptat a acestui tân r plin de talent şiă ă speran , ale c rui lucr ri au fost primite mereu cu mareţă ă ă entuziasm. Ultima sa dram , „Testamentul” este în curs deă tip rire. Vom p stra o vie amintire în inimile noastre acestui omă ă extrem de ambi ios şi talentat.”ţ

Capitolul III

Aşa cum se stabilise, cei 21 de specialişti şi Marele Maestru al Lojei FOGC se întâlnir din nou. Întâi au rezolvat-o cuă directorul Z., preşedintele unei mari b nci. Secrete importanteă ale celor 28 de trepte ale lojei îi fuseser dezv luite de Frateleă ă Silesius. Nefiind membru al lojei, sau avea s devin , sau urmaă ă s -şi piard via a. Dar, cum felul s u de a fi nu se potrivea cu ală ă ţ ă acelora ce f ceau parte din loj , el fu condamnat s moar . Caă ă ă ă preşedinte al unei b nci mari, Z, avea, legal, o mare putere, aşaă c se hot râr întâi s -l foloseasc pentru procurarea unei sumeă ă ă ă ă importante de bani.

Înainte de toate, loja era constituit din mari capitalişti careă aveau gr mezi de posesiuni, adunate prin aplicarea metodeloră oculte, doar în inten ia de a acumula un capital frumuşel în scurtţ timp. Fuseser întotdeauna gata s fac orice pentru a-şi atingeă ă ă scopul. Via a unui om nu însemna nimic pentru ei şi întotdeaunaţ ştiau s exploateze în favoarea lor aşa-zisa „jurisdic ie”. Metodeă ţ complicate, antrenament şi experien nu le îng duiau sţă ă ă dezv luie actele lor criminale sub ochii oamenilor f r a treziă ă ă suspiciuni. Activitatea lor era facilitat de faptul c în Germaniaă ă oamenii nu d deau, importan activit ii de cercetare înă ţă ăţ domeniul legilor şi energiilor mentale.

Loja organiza reprezenta ii de ocultism doar ca sţ ă demonstreze c se baza numai pe trucuri şi înşel torie. Ştiauă ă foarte bine c r spândirea filosofiei oculte ar aduce cu sine oă ă nou ordine în societate, ceea ce ar fi constituit un obstacol înă tot ce întreprindeau. Mai mult, exista pericolul s fie recunoscu iă ţ de ocultiştii cu activitate pozitiv şi, ca urmare, s fieă ă descoperi i.ţ

Activitatea lui Frabato, cel care putea s dea dovezi clare aleă existen ei legilor şi energiilor mentale, sigur c le trezeaţ ă ostilitate. Dac ar fi fost unul dintre numeroşii pseudo-ocultişti,ă loja n-ar fi avut nici un motiv s se amestece. Mai cu seam ,ă ă Marele Maestru era înverşunat împotriva lui Frabato, nu-l putea ierta pentru c -i dezv luise întreaga via . Aşa c au hot rât să ă ţă ă ă ă fac tot ce le va sta în putin pentru a-l opri pe Frabato s maiă ţă ă in prelegeri.ţ ă

Întâi au f cut preg tiri s -l distrug pe directorul Z.ă ă ă ă Secretarul merse pân la locuin a aflat la subsol a îngrijitorului,ă ţ ă s-o aduc pe fata acestuia, Eli, care, în asemenea situa ii, jucaă ţ rolul de medium. Fata locuia acolo singur cu tat l ei, mama eiă ă murise în urm cu câ iva ani. Eli avea 18 ani, era zvelt , cuă ţ ă p rul şaten, ondulat şi ochii de un albastru-închis. Deşi nu-iă convenea acest rol, nu îndr znea s spun nimic, de team caă ă ă ă tat l ei s nu-şi piard pozi ia.ă ă ă ţ

Dup câteva minute, Eli ap ru în sala şedin ei, înso it deă ă ţ ţ ă secretar. În mijlocul camerei fu aşezat o canapea şi fuă acoperit cu un cearşaf de m tase alb .ă ă ă

Un al doilea cearşaf era inut în imediata apropiere în caz cţ ă ar fi fost necesar s izoleze mediumul în timpul experimentului.ă

Apoi, Marele Maestru d du semnalul de începere aă opera iunii. Eli trebuia s stea întins pe canapea, iar secretarulţ ă ă s se aşeze pe un scaun lâng ea. A privit-o p trunz tor,ă ă ă ă murmurând câteva formule semnificative. În câteva minute, Eli era în prima faz a hipnozei. Printr-un num r de şocuriă ă magnetice, magicianul reuşi s transforme aceast stare într-ă ăuna de hipnoz profund . Câteva şocuri (lovituri uşoare) în jurulă ă gâtului i-au anulat posibilitatea de a vorbi în timpul hipnozei.

Eli era atât de familiarizat (obişnuit ) cu acest fel de st ri,ă ă ă c putea îndeplini orice ordin primit, f r nici o dificultate. Întâi iă ă ă s-a comandat s afle, prin intermediul unei plimb ri mentale,ă ă ceea ce f cea Frabato în acel moment. Într-o clip , ea raport că ă ă ă Frabato d dea o reprezenta ie. Secretarul îi chem spiritul,ă ţ ă înapoi, cu grab , fiindc îi era team c Frabato va recunoaşteă ă ă ă spiritul lui Eli şi, în felul acesta, ar fi devenit interesat de şedin aţ lor.

Apoi i s-a ordonat s raporteze despre activitateaă directorului Z. Îi inform c în acel moment se afla la el acas şiă ă ă citea ziarul. Întrebat despre ceilal i membri ai familiei, mediumulţ r spunse c era singur. Acest fapt îl determin pe Mareleă ă ă Maestru s înceap . La un semn, fra ii formar .un cerc în jurulă ă ţ ă lui Eli, iar conduc torul se preg ti s încarce mediumul cu fluidă ă ă magnetic. Când tensiunea deveni suficient de puternic , i-auă comandat s -l adoarm pe director şi s -l urm rească ă ă ă ă permanent.

Influen at de medium, Z. fu lovit de o copleşitoare nevoie deţ somn. Nici nu apuc bine s se urce în pat, c şi adormi adânc.ă ă ă

Eli îi inform despre starea directorului. În acelaşi timp, i-a fostă comandat p strarea leg turii cu el. ă ă ă Prin acest asalt magic, Z. devenise un instrument în mâinile lojei.

Secretarul zgârie numele lui Z. Într-o farfurioar de ceară ă preg tit anume pentru asta şi o puse pe plexul mediumului,ă ă realizând astfel o leg tur foarte apropiat a spiritelor. După ă ă ă aceasta, farfurioara fu aşezat pe fruntea fetei pentru câtevaă minute, cu scopul de a face spiritul directorului capabil de a primi ordine prin telehipnoz .ă

Secretarul atinse urechile şi regiunea cardiac a mediumuluiă cu farfurioara, apoi o puse deoparte.

Cercul format de fra i fu deschis pentru o clip , canapeauaţ ă unde era mediumul fiind împins deoparte şi acum, Mareleă Maestru st tea în mijlocul cercului.ă

Ceara din farfurioar se înc lzea încet-încet, transformându-ă ăse într-un fel de pojghi . Rostind aceeaşi formul magic iar şiţă ă ă ă şi iar şi, Marele Maestru intr în trans ca s poat stabili ună ă ă ă ă mai bun contact spiritual cu receptorul. Avea suficient energieă pentru aceast transmisie de la cercul format de fra ii s i. Cu oă ţ ă voce sugestiv , el rosti urm toarele cuvinte deasupra stratuluiă ă de cear :ă

„Mâine diminea , la ora 11,45 fix, un tân r va intra în biroulţă ă t u. Va purta un costum de culoare închis şi cravat roşie.ă ă ă Acest om î i va cere un milion de m rci împrumut pentru unţ ă proiect de construc ie în Elve ia. Nefiind în stare s spui nu, veiţ ţ ă ceda rug min ii sale. Dup ce-şi va fi lovit fruntea de trei ori cuă ţ ă palma dreapt , vei completa un cec de un milion de m rci.ă ă Imediat dup ce-i vei înmâna cecul, i se va face foarte tareă ţ somn şi vei adormi profund timp de cinci minute. Când te vei trezi vei uita tot ce s-a întâmplat. În nici un caz nu- i vei reamintiţ cum ar ta tân rul şi orice am nunt al incidentului i se va ştergeă ă ă ţ din memorie.

Începând din acea or te vei sim i r u. Vei c p ta oă ţ ă ă ă înf işare suferind şi vei fi chinuit de nervozitate. Vei fi maiăţ ă apatic şi, pe zi ce trece, vei deveni tot mai obosit şi mai deprimat. Te vei enerva din orice fleac şi nu vei mai avea odihn . Nu- i va mai r mâne nimic în lumea asta care s - iă ţ ă ă ţ redea liniştea. În final, tot ce te înconjoar i se va p rea deă ţ ă nesuportat şi, dup exact paisprezece zile, te vei sinucide,ă folosind un revolver.”

Directorul Z. era v zut ca un domn onorabil şi eraă binecunoscut pentru excelenta lui preg tire. Într-una din zile, peă când era la Londra, fusese jefuit şi, de atunci, era foarte prev z tor, întotdeauna inându-şi un revolver preg tit lângă ă ţ ă ă pat.

Dup ce Marele Maestru duse la bun sfârşit această ă sugestie, mai fix cu privirea un timp pelicula de cear , apoiă ă f cu un semn ritual şi o înf şur într-o bucat de m tase violetă ă ă ă ă ă pe care i-o d duse secretarul.ă

Cercul magic se desf cu şi fra ii îşi reluar locurile peă ţ ă scaune, în mijlocul camerei. Apoi canapeaua cu mediumul fu adus în centru. Secretarul îi chem spiritul înapoi din casaă ă directorului şi îl trimise la Frabato.

Acesta îşi terminase spectacolul şi era în vizit la un bună prieten al s u. Mediumul d du adresa exact , raportând că ă ă ă familia prietenului mersese deja la culcare, iar cei doi discutau probleme de ocultism. Discu ia lor era atât de însufle it , încâtţ ţ ă Frabato nici nu observ c Eli îl privea.ă ă

Primind aceast informa ie, Secretarul chem înapoi spiritulă ţ ă mediumului şi prin şocuri magnetice şi formula corespunz toareă o readuse pe Eli la via .ţă

Nici nu-i trecea prin minte ce planuri realizase loja cu ajutorul ei. Câştigul o mul umea înainte de toate, darţ organizarea neobişnuit a acestor întruniri era de neîn elesă ţ pentru ea. Secretarul o conduse amabil pân la uş şi îi d duă ă ă câteva bancnote drept recompens .ă

Printre secretele Lojei FOGC se num ra şi capacitatea de aă face pe oricine s adoarm , de a se trezi din nou, de aă ă îmboln vi, de a ine în via sau a ucide, dup bunul lor plac. Înă ţ ţă ă orice caz, membrii conducerii dobândiser aceast abilitate şiă ă ştiin numai prin pactul cu diavolul. Puteau influen a oriceţă ţ persoan neantrenat , prin metodele lor magice, aceastaă ă neavând nici o şans de a cunoaşte cauza influen ei la care erauă ţ supuşi.

Frabato era un caz special pentru loj , fiindc era familiarizată ă cu practicile oculte de orice fel şi, în plus, era sub protec iaţ „Fra ilor Luminii”.ţ

Loja FOGC ştia de existen a „Fra ilor Luminii”, dar n-aveaţ ţ nici o idee despre puterea lor. Ei hot râr s scape de Frabatoă ă ă printr-un asalt magic. Dup o scurt discu ie, Secretarul merseă ă ţ

în camera cu echipament, aducând un aparat pe care îl numeau tepafon. Acest dispozitiv a fost plasat în mijlocul camerei. Era un aparat emi tor de raze magice ale mor ii pe orice distan şiţă ţ ţă constituia cea mai puternic arm a Lojei FOGC, strictă ă confiden ial .ţ ă

Dac o fotografie sau o mumie a unei fiin e ori a unui animală ţ era plasat în focarul razelor sale, nu numai fizicul era afectat,ă dar chiar şi entitatea astral . Acest instrument putea distrugeă orice fel de material, de la orice distan şi de orice categorie.ţă Mai mult, acesta servea la transmisia de energie, ceea ce constituia o realizare a ştiin ei moderne. În afar de asta, oriceţ ă fel de idee (sugestie) putea fi transmis cu ajutorul lui. În sfârşit,ă se puteau declanşa, cu ajutorul acestui dispozitiv, otr virea,ă precum şi maladiile nervoase, care ar fi putut pune în dificultate şcolile de medicin . O fotografie sau un obiect personal era deă obicei suficient pentru a intra în contact cu persoana ce urma a fi influen at , distan a neavând nici o importan .ţ ă ţ ţă

Pentru c Frabato era binecunoscut, fotografia sa ap rea înă ă ziare din când în când, aşa c era lesne pentru Loja FOGC s -şiă ă procure una în acest scop.

Marele Maestru fix fotografia lui Frabato în focarul razeloră tepafonului şi aprinse combustibilul, un amestec preparat cu alcool. În acelaşi timp, ceilal i fra i formar un cerc magic înţ ţ ă jurul aparatului pentru a intensifica elementul focului pe plan fizic, prin telepatie.

Magicienii negri, de obicei, recurgeau la aceast metod deă ă distrugere în cazurile în care victima poseda capacit i oculteăţ remarcabile. Tepafonul era, de asemenea, frecvent utilizat pentru execu iile în cadrul lojei. Aparatul servise de multe ori înţ acest scop. Diagnosticul medical era întotdeauna „infarct”.

Frabato era înc cu prietenul s u şi conversa ia lor însufle ită ă ţ ţ ă nu luase sfârşit. Amândoi erau absorbi i în discu ia lor aşa c , laţ ţ ă început, nici nu sesizar atacul Lojei FOGC. Doar când începuă brusc s transpire, Frabato remarc starea sa neobişnuit . Seă ă ă plimb prin camer neliniştit, încercând s afle cauza acesteiă ă ă c lduri anormale. Niciodat nu i se întâmplase cevaă ă asem n tor.ă ă

Temperatura creştea chiar şi-n camer , astfel încât îl afectaă şi pe prietenul s u. Frabato îşi d du seama c în corpul s u seă ă ă ă afla cauza acestei c lduri. Ceasul s u de mân şi inelul îi ardeauă ă ă

pielea. Nu mai era nici un dubiu acum c o for str in încercaă ţă ă ă s -l distrug . Îşi dorea s -i in piept, dar c ldura deja îiă ă ă ţ ă ă penetrase organismul în aşa m sur , încât nu se mai puteaă ă concentra. Se l s neputincios într-un scaun.ă ă

Şi prietenul s u era neputincios. Ce ar putea ajuta în acestă caz? Un ajutor medical ar fi fost zadarnic, pentru c ce-ar puteaă face medicii împotriva efectelor magice?

Sângele aproape îi fierbea în vine şi, deşi el încerca să reziste, nu putea s -şi influen eze organismul cu ajutorulă ţ spiritului. În aceast situa ie disperat , Frabato îl rug peă ţ ă ă Dumnezeu s -l ajute şi s -l inspire. Era convins c va fi ajutat,ă ă ă doar dac nu era destinat s -şi sfârşeasc încarnarea chiară ă ă atunci.

Prietenul lui Frabato încerc s -l magnetizeze, dar trebui să ă ă se ab in de la aceasta, întrucât c ldura în camer deveniseţ ă ă ă insuportabil .ă

Deodat , Frabato auzi o voce în timpul invoca iei sale,ă ţ „Ap !” Buzele sale murmurar : „Ap , mult ap !” Prietenul s uă ă ă ă ă ă ieşi n valnic din camer , aduse o g leat şi o umplu cu ap . l-oă ă ă ă ă aduse repede lui Frabato, care îşi cufund în ea, f r vlag ,ă ă ă ă mâna stâng . În acelaşi moment se sim i uşurat şi în câtevaă ţ minute claritatea şi for a gândurilor îi revenir .ţ ă

Pentru c apa se înc lzea din ce în ce mai tare, prietenul luiă ă mai aduse o g leat . Astfel, c ldura era condus înspre apă ă ă ă ă timp îndelungat, pentru c atacul Lojei FOGC era continuu. Dar,ă pentru c razele distructive treceau acum prin corp f r a aveaă ă ă vreun efect, Frabato, curând, se sim i din nou în stare s -şiţ ă utilizeze capacitatea clarvizionar . Urm ri cu spiritul razeleă ă magice şi afl c ele veneau de la Loja FOGC.ă ă

„O s v par r u curând c m-a i atacat în acest fel”, gândiă ă ă ă ă ţ el; „atât cât legile spirituale o permit, voi încerca s v distrugă ă toate planurile voastre viitoare.”

Cât timp a emis raze tepafonul, Frabato continua s leă devieze în ap . Aşa c el urm ri neîncetat întâlnirea fra ilor lojeiă ă ă ţ prin clarviziune, pân când, dup înc o or , ei desf cur , înă ă ă ă ă ă sfârşit, cercul magic, mutând fotografia din focar şi stingând flac ra. Secretarul închise aceast arm periculoas în cameraă ă ă ă special .ă

Dup aceasta, fra ii mai discutar pu in, exprimându-şiă ţ ă ţ satisfac ia c Frabato nu va mai fi în stare s le fac nici un r u.ţ ă ă ă ă

Aşteptau deja cu ner bdare ştirile de a doua zi, care să ă informeze oamenii despre moartea subit a binecunoscutuluiă magician şi anularea reprezenta iilor sale. Apoi şedin a seţ ţ încheie.

Frabato îşi încheie şi el observa iile.ţPentru c nu avea cunoştin e în hotel, el accepta invita iaă ţ ţ

prietenului s u şi r mase cu el peste noapte. Înainte de a mergeă ă la culcare el ceru o plac lung de cupru sau o sârm şi un cu ită ă ă ţ de buc t rie ascu it.ă ă ţ

Prietenul s u îi aduse un cu it şi o bobin de sârm de cupru.ă ţ ă ă Frabato întinse sârma împrejurul patului, conecta ambele capete cu cu itul şi îl înfipse-în podea. Concentrându-se puternicţ pentru scurt timp, el încarc sârma cu sugestia (ideea) deă protec ie în toate cele trei lumi.ţ

F când asta, se izola oarecum împotriva oric rei influen eă ă ţ spirituale. Apoi merser la culcare. Frabato mul umi luiă ţ Dumnezeu pentru minunatul s u gest de salvare şi curândă adormi profund.

Capitolul IV

Marele Maestru al Lojei FOGC st tea într-o cafenea elegantă ă din strada Prager, sorbind dintr-o ceaşc de cafea” şiă parcurgând atent paginile uneia din publica iile din Dresda.ţ „Nimic despre moartea lui Frabato? E imposibil! Tepafonul n-a dat-greş niciodat . Pentru ce am f cut acest pact cu prin ulă ă ţ demonilor?” erau gândurile ce-i treceau cu repeziciune prin cap.

Nervii îi erau încorda i de furie şi dezam gire. Fra ii Lojeiţ ă ţ voiau s s rb toreasc succesul în aceast sear , iar acum...!ă ă ă ă ă ă Acest eşec va zdruncina, f r îndoial , încrederea multora dintreă ă ă membri în puterea lojei. Pe deasupra, şi-a dat seama c îns şiă ă autoritatea sa era grav compromis .ă

A contramandat telefonic întâlnirea pl nuit pentru aceaă ă sear , apoi merse spre casa Lojei. Ajunse şi intr chiar în salaă ă folosit pentru opera iuni magice speciale, executate numai şiă ţ numai de Marele Maestru.

Înc perea nu avea decât o fereastr , care putea fi automată ă blocat . În aripa de est a ei era un altar constând dintr-oă coloan tetragonal , ornamentat cu însemne magice. Pe altar,ă ă ă preg tite, erau câteva instrumente magice. Deasupra lor, ună portret al celui mai mare reprezentant al magiei negre, pe nume Bafomet (Baphomet). Pere ii erau îmbr ca i în catifea de unţ ă ţ albastru închis, iar tavanul era bleu. Din mijloc atârna un candelabru mare. Pe altar mai era o lamp mic care î i atr geaă ă ţ ă aten ia, fiindc lumina în cele şapte culori ale curcubeuluiţ ă corespunz toare celor cu cele şapte sfere ale planetelor.ă Aceasta a fost denumit de ocultişti „lanterna magic ”. Înă ă fiecare col al înc perii erau aşezate câte dou lumân ri mari înţ ă ă ă suporturi de argint. Deşi camera putea fi iluminat electric,ă numai lumân rile sau l mpile erau folosite pentru opera iuniă ă ţ magice.

Marele Maestru îşi lu dintr-un dulap o hain de m taseă ă ă albastru-închis şi o eşarf de aceeaşi culoare. Dup ce închiseă ă bine uşa, se dezbr c şi îşi puse noua îmbr c minte. Eşarfaă ă ă ă avea în partea de sus, care se aşeza pe frunte, o pentagramă brodat cu fir de argint. Era înc l at cu o pereche de pantofi dină ă ţ m tase violet . Deschise apoi un seif construit în perete şi luă ă ă

de acolo o carpet alb pe care o întinse pe jos. Carpeta aveaă ă brodat pe ea, cu multe culori, un cerc magic, sub ire ca unţ şarpe, ornamentat cu multe nume. În fa a cercului magic se aflaţ un triunghi, iar înl untrul lui era o pentagram brodat în culoriă ă ă purpurii. Fiecare col al pentagramei era ornamentat cu câte oţ liter ; citite spre dreapta acestea formau cuvântul „Satan”.ă

El puse o c delni în spatele triunghiului şi, de asemenea,ă ţă cinci lumân ri împrejurul cercului. Apoi, examina înc o dată ă ă totul, astfel încât s nu intervin nimic pe parcursul evoc rii. Înă ă ă ciuda protec iei pe care o avea prin for a pactului s u, oriceţ ţ ă neaten ie putea avea consecin e grave.ţ ţ

Dup ce aprinse c rbunele din c delni , un miros puternică ă ă ţă umplu înc perea. Apoi aprinse lumân rile şi închise luminaă ă electric . Lumina zilei nu p trundea deloc, din pricina draperiei.ă ă

Marele Maestru p şi maiestuos în interiorul cercului magică inând în mâna stâng sabia magic , iar în dreapta sceptrulţ ă ă

magic. Gâtul acestuia era ornamentat cu un sigiliu magic, având pe el semnul fiin ei ce urma s fie evocat .ţ ă ă

Se întoarse cu fa a spre est recitând entuziast formulaţ evocatoare: „Sunt în leg tur cu voi, salamandr şi spirite deă ă ă foc ale infernului. Mediul vostru îmi este supus în toate cele trei lumi. Te invoc şi te conjur, prin al spiritelor de foc din infern! Teţ invoc în numele lui Satan, al Atotst pânitorului, care esteă domnul şi conduc torul! Fiind supus al st pânului t u, î i ordonă ă ă ţ în numele lui s te supui voin ei mele, iar elementele tale să ţ ă serveasc scopului meu. Î i cer ca spiritele tale de foc s mi seă ţ ă supun şi s m ajute' tot timpul în planurile mele. În numeleă ă ă celui mai înalt domn şi conduc tor, c ruia îi sunt obligat prină ă jur mânt, î i cer persecutarea şi distrugerea lui Frabato. Prin ală ţ ţ spiritelor de foc ale infernului! Apari acum, aici, f -te v zut înă ă fa a cercului meu ca s -mi confirmi recep ionarea ordinelor!”ţ ă ţ

Dup ce Marele Maestru a recitat patetic evocarea sa,ă fl c rile lumân rilor s-au în l at şi podeaua s-a cutremurat. Oă ă ă ă ţ raz str lucitoare ap ru în triunghiul magic, iar o voce stridentă ă ă ă se f cu auzit :ă ă

„ i-am auzit rug mintea, mare magician! Trebuie s neŢ ă ă supunem ie, fiindc mai marele nostru î i este obligat. Deci îlţ ă ţ voi persecuta pe Frabato cu ajutorul supuşilor mei, atâta timp cât influen a mediului vostru este posibil . Totuşi nu pot garantaţ ă un succes deplin, deoarece Frabato are de îndeplinit o misiune

deosebit în aceast lume. Destinul s u nu este ca destinulă ă ă muritorilor obişnui i!” Conturul fiin ei deveni din ce în ce maiţ ţ vizibil şi limbi de foc dansau în jurul ei. O c ldur insuportabilă ă ă se r spândea în jurul acestei apari ii a c rei putere era atât deă ţ ă p trunz toare, încât Marele Maestru sim i c se afl înă ă ţ ă ă primejdie. Îşi ridic sabia şi îi îndrept vârful înspre aceasta. Seă ă auzi un bubuit de tunet care zgâl âi p mântul şi fiin a de focţ ă ţ disp ru.ă

Dup câteva momente de relaxare şi concentrare,ă magicianul negru se întoarse spre sud.

„Voi, for e ale aerului, întreaga mea personalitate este înţ contact cu mediul vostru! Rege al fiin elor demonice ale aerului,ţ ascult chemarea mea şi supune-te voin ei mele! Fiind aliat cuă ţ mai marele vostru, v evoc în numele lui. Voi şi spiriteleă uraganelor care trec în vitez prin atmosfer , trebuie s -miă ă ă asculta i ordinele! Te invoc, rege al spiritelor demonice aleţ aerului! F -te v zut aici, în fa a cercului meu şi confirmă ă ţ ă recep ionarea rug min ii mele! Nu ezita, altfel te voi tortura şiţ ă ţ chinui în numele St pânului t u! Rege al demonilor aerului,ă ă apari!”.

Cu un vuiet cumplit îşi f cu apari ia în triunghiul magic, iară ţ vocea sa era zbierat , ca şi când ar vorbi de foarte departe:ă

„Tu, vierme al p mântului, dac nu erai aliat al St pânuluiă ă ă meu, te-aş fi rupt în buc ele, fiindc ai îndr znit s m amenin iăţ ă ă ă ă ţ în felul acesta! Numai datorit pactului î i sunt obligat. Acum,ă ţ spune ce vrei!”

„Cer distrugerea lui Frabato!” ordon Marele Maestru.ă „Spiritele aerului s -l prigoneasc tot timpul şi s -iă ă ă z d rniceasc toate ac iunile şi planurile. Trebuie s se simtă ă ă ţ ă ă complet lipsit de putere.”

„Voi face ceea ce pot face, dar nu pot garanta nici un succes, deoarece Fra ii Luminii îl sprijin pe Frabato”, replicţ ă ă dispre uitor regele demonilor aerului şi disp ru.ţ ă

Indiciile pozi iei deosebite a lui Frabato, puterea şi protec iaţ ţ de care se bucura f cur ca furia şi ura s creasc o dat în plusă ă ă ă ă în sufletul Marelui Maestru. În aceast stare de spirit, el seă întoarse spre vest:

„Voi, for e ale apei, v conjur! Asculta i ordinul meu, voi,ţ ă ţ fiin e ale acestui mediu! Demon prin al apelor, te invoc! Sunt înţ ţ leg tur cu mediul t u şi vorbesc limba ta. Te chem în numeleă ă ă

lui Satan, st pânul t u, eu, aliat al lui. Supune-te imediat, ieşiă ă din oceanul tumultuos şi f -te v zut aici, în fa a cercului meu, caă ă ţ s confirmi recep ionarea rug min ilor mele! Nu refuza s vii,ă ţ ă ţ ă c ci te voi persecuta în numele St pânitorului infernului! Prin ală ă ţ apelor, apari!”

Cu un vuiet, ap ru în triunghiul magic o fiin neobişnuit ,ă ţă ă jum tate om, jum tate peşte, adresându-se magicianului cu oă ă voce r guşit : „M-ai chemat-din mediul meu, deşi ştii c detestă ă ă marile oraşe. Te-aş fi prigonit pentru amenin rile tale, dac nuţă ă erai aliat al St pânului meu. Spune ce doreşti şi f -o maiă ă repede!”

Cu o voce plin de ur şi furie, Marele Maestru a ipat: „Nuă ă ţ te-am chemat din adâncul m rii pentru nimic. În numeleă St pânitorului t u î i cer s -l persecu i şi s -l distrugi peă ă ţ ă ţ ă Frabato! Este primul om care a rezistat Lojei noastre, aşa că doresc s nu mai existe!”ă

„Voi încerca s îndeplinesc dorin a ta. Ce este în putereaă ţ mea voi face, dar nu pot garanta succesul. Va depinde mult de cum îl vom surprinde pe Frabato într-un moment greu al lui.”

Magicianul alung apari ia cu un gest al sceptrului.ă ţEra extrem de contrariat c prin ii demoni nu i-au promisă ţ

succes deplin şi avu o presim ire a marilor greut i ce avea s leţ ăţ ă întâmpine.

Ca s des vârşeasc p tratul magic, avea s evoce şi prin ulă ă ă ă ă ţ elementelor demonice ale p mântului, aşa c se întoarse spreă ă nord:

„Prin al for elor demonice ale p mântului, aliatul St pânuluiţ ţ ă ă t u te cheam în numele lui! în numele lui Satan, f -te v zut înă ă ă ă fa a cercului meu s -mi spui dac îmi accep i cererea! Fţ ă ă ţ ă imediat ce î i ordon, altfel te voi tortura în numele St pânuluiţ ă t u! Prin al p mântului, apari!”ă ţ ă

P mântul de sub picioarele Marelui Maestru se zgudui şi ună omule cu p r alb şi o b rbie prelung ap ru în triunghiul magic,ţ ă ă ă ă f când o zarv cumplit . Ochii s i mari, întuneca i şi adânciă ă ă ă ţ fixau aprins pe magician. În mâna dreapt inea o lantern careă ţ ă r spândea o lumin difuz . Spiritul p mântului îl penetra peă ă ă ă magician cu privirea sa:

„Am plecat împotriva voin ei mele din împ r ia mea ca sţ ă ăţ ă m supun dorin elor tale. Prin legea spiritului î i sunt obligat, înă ţ ţ virtutea pactului pe care l-ai f cut pân când vei muri. Ceă ă

doreşti s fac?” Vocea dur , ca şi fixitatea penetrant a priviriiă ă ă celui ce i-a vorbit, l-au f cut pe magician s simt un fior deă ă ă ghea prin şira spin rii. Deodat îi veni în minte ideea c dupţă ă ă ă ă ce va muri va fi servitor al acestei fiin e.ţ

Prin ul gnomilor aştepta liniştit în triunghiul magic. Gândurileţ şi sim mintele magicianului erau transparente pentru el şiţă acest fapt p rea c -l umple de o mare pl cere, de vreme ce, înă ă ă viitor, acest om puternic va fi supusul s u.ă

Deşi aproape paralizat, Marele Maestru se reculese şi spuse:„Ştiu ce m aşteapt , dar nu pot r mâne inactiv, privind cumă ă ă

un altul ridiculizeaz Loja noastr . Aşa c , î i cer s -l prigoneştiă ă ă ţ ă pe Frabato, utilizându- i întreaga for şi s -l distrugi. Arunc -lţ ţă ă ă pe t râmul t u şi înv luie-l în întuneric, s nu mai scape!ă ă ă ă Aceasta î i cer! Exterminarea lui Frabato va servi imaginiiţ St pânului t u şi fr iei noastre.”ă ă ăţ

„Voi face ceea ce st în puterea mea”, r spunse spiritulă ă p mântului, „dar nu pot garanta succes deplin în ceea ceă priveşte un om ca Frabato.”

Spiritul p mântului disp ru şi casa deveni liniştit ca ună ă ă mormânt. Evocarea elementelor demonice îl vl guise pe Mareleă Maestru într-atât, încât r mase în cercul magic obosit mort.ă Respira greu şi avea sentimentul c i se goleşte complet capul.ă

Vedea pe spiritul demonilor ce-l servea zi de zi, într-un col alţ înc perii. Acesta fusese lâng el timp de mul i ani, ajutându-l s -ă ă ţ ăşi împlineasc multe din dorin e, aşa c devenise completă ţ ă dependent de acesta. Fusese prevenit c nu va avea puterea să ă scape din lan urile acestea. Legile spiritului nu-i d deau putereaţ ă s anuleze acest pact cu for ele demonice. Puterea pe care oă ţ câştigase prin acest pact nu putea dura la infinit şi aşa cum ast zi era st pân, mâine putea fi sclav.ă ă

Dorin a sa pentru putere şi averi în lumea spiritual n-ar fiţ ă fost satisf cut de propriile sale capacit i oculte, aşa c cedaseă ă ăţ ă tenta iei pactului magic. Acest sentiment al dependen ei îlţ ţ cuprindea ca un coşmar mai ales acum, chinuindu-l aşa cum nu i se mai întâmplase niciodat în via . Ura fa de Frabato eraă ţă ţă imens şi înc mai creştea datorit faptului c prin ii celor patruă ă ă ă ţ elemente nu-i garantaser nici un succes.ă

„Ce putere îl sprijinea pe acest Frabato?” era unul din gândurile sale. „Vreau s -l distrug chiar cu pre ul vie ii mele!”ă ţ ţ Incitat de astfel de gânduri, Marele Maestru hot rî s -l evoce peă ă

St pânul for elor demonice însuşi, s -l roage s -i îndeplinească ţ ă ă ă dorin a.ţ

Magicianul puse sabia pe podea în cerc şi puse piciorul stâng pe ea. Ridic sceptrul magic, cu mâna dreapt , desenând în aeră ă semnul întunericului, cel cu care îl putea evoca pe St pânulă Demonilor. Nici nu terminase bine de descris semnul, când o raz puternic ap ru din podea, luminând întreaga camer .ă ă ă ă Marele Maestru st tea în picioare acolo, ca str fulgerat deă ă lumin şi se lupta s -şi conserve conştienta, deoarece înă ă înc pere se r spândise o radia ie paralizant . Nici un muritoră ă ţ ă obişnuit n-ar fi fost capabil s reziste unei asemenea teribileă tensiuni şi numai pactul l-a salvat pe acest om de o moarte instantanee.

O apari ie extrem de stranie se contura în triunghiul magicţ din fa a cercului. Capul unui ap cu coarne şi cu corp umanţ ţ acoperit de p r se f cu v zut. Mâinile aveau degete cu gheare,ă ă ă iar picioarele copite ca ale unui bivol. O coad lung , sub ireă ă ţ completa aceast apari ie.ă ţ

Dup ce înf işarea sa deveni vizibil în întregime, razaă ăţ ă luminoas disp ru în p mânt. Foarte rar v zuse magicianulă ă ă ă acest spirit. Era Bafomet, St pânul Demonilor! Cu o voceă r guşit , Bafomet se adres Marelui Maestru, care tremura:ă ă ă

„Mare Magician, din câte v d, vrei s -l distrugi pe Frabato.ă ă Este o idee bun , pe care te voi ajuta s-o împlineşti cu tot ce-miă st în putere. Totuşi, nu va fi uşor, fiindc acest Frabato este oă ă fiin cu o misiune special . Trebuie s facem fa unei sarciniţă ă ă ţă dificile, de vreme ce metodele voastre au dat greş. Poate vrei s - i petreci via bucurându-te de alte pl ceri ale ei.” în sufletulă ţ ţă ă Marelui Maestru se d dea o lupt între r m şi a de conştiin ,ă ă ă ă ţ ţă team şi ur . ă ă În cele din urm , ura sa a învins şi explod într-ună ă acces de furie:

„Pentru ce am încheiat un pact? Eşti obligat s m aju i până ă ţ ă la sfârşitul vie ii. Poate vei triumfa dup moartea mea, dar acumţ ă î i cer s m aju i s -l extermin m pe Frabato, altfel nu voi maiţ ă ă ţ ă ă avea nici o pl cere în via . În veci, fii blestemat!”ă ţă

Dup ce magicianul rosti acestea, vizitatorul disp ru înă ă p mânt f r s spun un cuvânt.ă ă ă ă ă

Încordarea aceea paralizant disp ru pe dat . Completă ă ă epuizat, Marele Magician rosti formula de eliberare fa de toateţă elementele evocate, ad ugând şi câteva formule de protec ie.ă ţ

Închise rapid toate instrumentele la locul lor şi p r si templulă ă magic.

Se l s pe o canapea din apropiere şi nu fu în stare să ă ă gândeasc nimic clar pentru mult timp.ă

Dup ce b u o ceaşc zdrav n de cafea, se sim i întrucâtvaă ă ă ă ă ţ mai bine, dar nu putea s se descotoroseasc de evenimenteleă ă dramatice petrecute în ziua aceea.

Marele Maestru plec din sediul Lojei spre cas într-o stareă ă depresiv , deşi soarele str lucea pe cerul limpede.ă ă

Capitolul V

În seara aceleiaşi zile, amfiteatrul Clubului Excentric era supraaglomerat. Frabato avea o conferin particular cuţă ă reporteri şi oameni de ştiin şi numai cei invita i aveau dreptulţă ţ s participe. Cu toate acestea, de când Loja FOGC aveaă reprezentan i la nivelul fiec rei clase sociale, printre cei prezen iţ ă ţ erau şi câ iva membri ai acesteia.ţ

Când conferin a a luat sfârşit, reporterii îl înconjurar peţ ă Frabato, atacându-l cu întreb ri. Primele r spunsuri fur meniteă ă ă s satisfac curiozitatea celor prezen i, aşa c Frabato seă ă ţ ă retrase împreun cu cei r maşi într-o înc pere separat , pentruă ă ă ă discu ii într-un cerc restrâns.ţ

Printre cele discutate s-a ridicat problema hipnotismului, iar Frabato a explicat c în viitor nu va mai putea realizaă experimente folosind hipnoza, în public. Un inspector de poli ieţ a atras aten ia asupra unor noi dispozi ii legale referitoare laţ ţ aceast chestiune, iar Frabato promise s in seama de ele.ă ă ţ ă

Pe neaşteptate, ideea prohibi iei hipnozei îi stârni pe ceiţ prezen i şi f cu ca unul dintre reporteri s se adreseze luiţ ă ă Frabato:

„Fac prinsoare pe 500 DM c nu ve i avea curajul s realiza iă ţ ă ţ un experiment folosind hipnoza în spectacolul dumneavoastră urm tor.”ă

Frabato se sim i oarecum încol it. Nu era în firea lui sţ ţ ă încalce legea. Pe de alt parte, gândea c a fi privit ca un laş îiă ă leza demnitatea, mai ales c era insistent provocat de persoaneă dornice de senza ional. Convins fiind c în cele din urm va aveaţ ă ă vreo idee salvatoare, Frabato f cu pariul.ă

Imediat dup aceea, p r si clubul şi se întoarse cu maşinaă ă ă sa la hotel.

* * *În diminea a urm toare se mai gândi o dat la celeţ ă ă

petrecute cu o zi în urm . Îi încol i ideea c pariul fusese o cursă ţ ă ă a Lojei FOGC.

Deodat , îi veni ideea cum s scape din capcan f r îns să ă ă ă ă ă ă piard pariul. Se îmbr c în grab şi plec s se plimbe, timp înă ă ă ă ă ă

care puse la punct toate detaliile planului s u. Dup micul dejună ă îşi desf cu coresponden a şi plec în oraş.ă ţ ă

Intr într-un magazin de muzic din Wilhelmstrase şi întrebă ă ă pe unul dintre vânz tori dac ar fi posibil s -şi imprime vocea peă ă ă un disc pe care s -l poat lua imediat. Vânz torul r spunseă ă ă ă afirmativ şi îl conduse pe Frabato în studioul de înregistr ri. Eraă deja dup -amiaz , când Frabato p r si magazinul. Bine dispus,ă ă ă ă se întoarse la hotel, înc rcat cu o mul ime de discuri.ă ţ

* * *Sala mare a galeriei de art era foarte însufle it . Reporteriă ţ ă

ai multor ziare din Dresda s-au gr bit s nu piard această ă ă ă sear . Din ce în ce mai mul i oameni se înghesuiau în sal spreă ţ ă a lua parte la experimentele misteriosului Frabato.

Sala era mai mult decât supraaglomerat , când Frabato urcă ă pe scen , întâmpinându-şi publicul cu un zâmbet.ă

Când aplauzele se mai domolir , el se adres mul imii:ă ă ţ„Doamnelor şi domnilor, v mul umesc foarte mult pentruă ţ

aceast primire şi pentru interesul pe care îl acorda iă ţ reprezenta iilor mele.ţ

Intr-una din primele mele conferin e, am subliniat faptul cţ ă exist în spa iul dintre cer şi p mânt o mul ime de lucruri peă ţ ă ţ care fiin ele umane pot cu greu s le în eleag şi s leţ ă ţ ă ă st pâneasc . Am reuşit s v dau câteva dovezi legate de for aă ă ă ă ţ magnetismului, de influen a sugestiei la distan , de clarviziuneţ ţă şi telepatie. La fel ca şi în spectacolele anterioare, aş vrea s vă ă rog din nou s m ajuta i ast zi în realizarea experimenteloră ă ţ ă propuse. Chiar de la început aş dori s v fac cunoscut lumeaă ă ă celor ce nu mai sunt şi s v demonstrez c , din punctul, peă ă ă care noi îl numim moarte, existen a omului nu numai c nu seţ ă sfârşeşte, dar, dimpotriv , de acolo începe via a adev rat şi că ţ ă ă ă via a spiritual trebuie v zut ca un fel de preg tire pentruţ ă ă ă ă aceasta.

Nu voi face spiritisme sau altele de genul acesta, deoarece destui şarlatani îşi fac din acestea un refugiu şi sper s vă ă conving cu adev rat prin aducerea aici, pe aceast scen , aă ă ă spiritelor unor oameni care au decedat.”

Aceast declara ie incredibil stârni în sal murmure şi eleă ţ ă ă nu încetar decât în momentul când un domn se ridic de laă ă locul s u şi urc pe scen .ă ă ă

„M numesc Schneider”, se prezent el. „Sunt profesor deă ă chimie. Vorbi i foarte conving tor despre for ele spiritului aţ ă ţ c ror existen a fost negat atâta vreme de c tre ştiin . V-aş fiă ţă ă ă ţă recunosc tor dac îmi ve i putea da o dovad a existen eiă ă ţ ă ţ acestor for e despre care vorbi i. Ca om de ştiin şi sceptic cumţ ţ ţă sunt, nu voi fi uşor de convins.”

Frabato se adres auditoriului, cerând permisiunea de a oferiă un r spuns profesorului, printr-o dovad relevant . R spunsul laă ă ă ă aceast cerere l-a constituit un „da” general, înso it de aplauzeă ţ sus inute. To i cei prezen i erau curioşi şi ner bd tori s vad cuţ ţ ţ ă ă ă ă ce fel de experiment va convinge Frabato pe profesorul cel sceptic.

Frabato oferi profesorului un loc la marginea scenei şi îl rugă s aib r bdare înc câteva minute, timp în care el va spuneă ă ă ă câteva cuvinte despre ştiin a comunic rii cu mor ii.ţ ă ţ

În urma celor câteva propozi ii rostite, deodat , profesorul seţ ă schimb vizibil.ă

Într-un mod straniu el începu s p leasc şi ochii îi deveniră ă ă ă sticloşi. Apoi se cl tin pe scaun, se pr buşi şi r mase întinsă ă ă ă acolo, în nemişcare.

Câ iva din sal ipar , al ii se ridicar de la locurile lor,ţ ă ţ ă ţ ă întinzându-şi gâtul s vad mai bine ce se întâmplase.ă ă

În tot acest timp, Frabato nu aruncase nici m car o privireă asupra profesorului. El ridic o mân cerând linişte şi spuse:ă ă

„Doamnelor şi domnilor, v rog s p stra i linişte!ă ă ă ţ Profesorului nu i s-a întâmplat nimic r u. Spre surprinderea dvs.,ă v voi spune c , în timpul acesta, m-am desprins de propria-miă ă personalitate şi l-am golit pe profesor de cea mai mare parte a vitalit ii sale. F când aceasta, l-am adus în starea pe care cuăţ ă to ii o numim moarte. Nu mai respir , b t ile inimii au încetat.ţ ă ă ă Diagnosticul medical ar putea fi, probabil, «infarct».”

Spunând aceasta, Frabato se gândea la cei din Loja FOGC, care – cu siguran – erau de fa . Probabil fierbeau în sinea lorţă ţă pentru c d dea aici, în public, cea mai clar dovad c un atacă ă ă ă ă de cord ar putea fi provocat prin practici oculte.

Apoi, Frabato se întoarse c tre profesor, îi apropie picioareleă şi îl aşez ca pe o figurin rigid , de cear . Doi asisten i îlă ă ă ă ţ întinser pe dou scaune, sus inându-i doar gâtul şi c lcâiele.ă ă ţ ă

Dup ce îl acoperi cu o p tur , Frabato se aşez peă ă ă ă abdomenul acestuia. În cele din urm , el îi rug pe asisten ii s iă ă ţ ă

s -l urmeze şi erau acum trei persoane sus inute de corpulă ţ profesorului. Acesta sus inu nemişcat întreaga povar , de parcţ ă ă ar fi fost din o el.ţ

Aplauzele umplur sala. Asisten ii îl aşezar pe profesor dină ţ ă nou în picioare, sus inându-l înc .ţ ă

Magicianul solicit linişte deplin şi îşi fix privirea într-unuiă ă ă din col urile îndep rtate ale scenei. Aproape insesizabil,ţ ă aspectul profesorului se schimb din nou complet. Masca rigidă ă a fe ei disp ru, respira ia îi reveni şi obrajii se colorar .ţ ă ţ ă

Frabato st tea acum în fa a profesorului. Îl fix cu privireaă ţ ă pentru scurt timp şi acesta începu s respire normal şi să ă clipeasc .ă

Ca trezit dintr-un somn foarte adânc, se adun şi privi înă jurul s u cu uimire. Îşi reveni repede în deplin tatea facult iloră ă ăţ sale. Frabato îi zâmbi şi îi spuse:

„Drag profesore, acum pute i relata auditoriului o povesteă ţ foarte interesant despre experien a tr it .”ă ţ ă ă

Pentru c era înc nesigur pe picioare, el se aşez pe ună ă ă scaun, ajutat de unul dintre asisten i. Frabato îl fix din nou cuţ ă privirea timp de câteva secunde, pentru a-l face s reintre înă starea în care era când urcase pe scen . Profesorul se ridic ,ă ă împinse scaunul deoparte şi d du mâna cu Frabato.ă

„Nu m-am aşteptat s se întâmple una ca asta! Nu voi uitaă câte zile voi avea. Dar tot nu-mi dau seama cum a i putut aveaţ atâta influen asupra mea.”ţă

Frabato r spunse râzând: „Aceast capacitate este rezultatulă ă multor ani de experien şi medita ie, l-a i testat eficacitatea peţă ţ ţ pielea dumneavoastr . Dar n-ar trebui s l sa i auditoriul să ă ă ţ ă aştepte atât ceea ce ave i s le povesti i.”ţ ă ţ

Profesorul începu relatarea:„Ascultam foarte atent cuvintele lui Frabato, dar n-am b gată

de seam c eram sub influen a cuiva. Dar deodat am sim it că ă ţ ă ţ ă mi se goleşte capul şi nu mai sunt în stare s m mişc. Amă ă remarcat apoi, cu un şoc groaznic, c trupul meu z cea peă ă podea, pe scen , în fa a mea. Senza ia de r ceal m-a p r sită ţ ţ ă ă ă ă repede, fiind înlocuit de un sentiment plenar de linişte,ă libertate şi uşurin , sentiment pe care nu l-am mai încercatţă niciodat . M puteam mişca în voie pe scen , fiind legat deă ă ă corpul meu doar printr-un fir argintiu.

Apoi, am urm rit ce au f cut Frabato şi asisten ii s i cuă ă ţ ă trupul meu, fiind foarte uşurat când am realizat c acestaă suporta experimentul f r s i se întâmple nimic r u. În timpulă ă ă ă experien ei, unul dintre asisten i m-a cercetat într-un modţ ţ aparte şi atunci am observat c nu am umbr pe scen , în ciudaă ă ă faptului c m sim eam ca o fiin cu trup.ă ă ţ ţă

Dup ce asisten ii mi-au pus trupul jos din nou, Frabato m-aă ţ privit penetrant şi, ca atras de un magnet puternic, am început s m deplasez în direc ia corpului meu. Deşi am încercat să ă ţ ă rezist acestei for e, lupta mea a fost în zadar şi mi-am pierdutţ luciditatea. Când m-am trezit, m-am reg sit în corpul meu fizic.ă Nu mai am îndoieli asupra faptului c spiritul supravie uieşteă ţ mor ii trupului şi c acesta se poate deplasa în felul în careţ ă Frabato l-a descris în cele ce a spus.”

Dup ce mul umi plin de entuziasm lui Frabato, profesorul seă ţ întoarse la locul s u, înso it de aplauzele publicului încântat.ă ţ

T cerea plin de aşteptare se spulberase din nou şi Frabatoă ă continu :ă

„Doamnelor şi domnilor, sunt încântat c profesorul, caă persoan neutr , confirm c spiritul uman exist independentă ă ă ă ă de corpul fizic.

Aş vrea s men ionez c o fiin uman lipsit de elementeă ţ ă ţă ă ă magice nu va putea percepe nici o senza ie din lumea fizicţ ă dup moartea sa.ă

Mai mult decât atât, aş dori s accentuez c experimente caă ă acesta nu pot fi realizate de c tre neştiutori. Pentru c , dacă ă ă cineva nu de ine controlul perfect asupra elementelor, se poateţ întâmpla ca armonia dintre spirit, suflet şi corp s se dereglezeă şi subiectul sfârşeşte la azilul de nebuni. Fie ca aceste cuvinte s constituie un avertisment!ă

Dar acum s ne întoarcem aten ia c tre experien aă ţ ă ţ urm toare. Cine dintre dumneavoastr doreşte s intre înă ă ă leg tur cu vreo cunoştin sau rud decedat ?”ă ă ţă ă ă

Sala era tensionat la maximum şi nimeni nu p reaă ă îndeajuns de curajos s r spund acestei cereri. În cele dină ă ă urm , un domn se oferi pentru experiment şi publicul aplaudă ă cu însufle ire.ţ

Ajuns pe scen , se recomand cu numele de Muller şi spuseă ă c este directorul unei b nci. Cu vocea vibrând de emo ie, elă ă ţ

spuse c dorea s -şi revad sora decedat şi s înve e câteă ă ă ă ă ţ ceva din destinul s u actual.ă

Ca s -l mai linişteasc , Frabato îl rug s ia loc pe un scaună ă ă ă zicând: „V rog s -mi spune i numele doamnei . decedate şiă ă ţ data când a murit”.

„Elisabeth Muller a murit pe 16 mai 1929, într-un sanatoriu din localitate.”

Frabato întreb publicul dac era cineva care o cunoscuseă ă pe decedat şi, imediat, din loja domnului Muller se ridic oă ă doamn mai în vârst , spunând c era mama decedatei. Doiă ă ă b rba i din aceeaşi loj spuser c erau rude ale doamneiă ţ ă ă ă Elisabeth Muller, iar o alt doamn din sal spuse c a fostă ă ă ă prietena şi colega ei de şcoal .ă

„De ajuns”, spuse Frabato. „Cel mai mult îmi place că persoana pe care o voi chema va putea fi identificat de cât maiă mul i. Acum v rog s fi i foarte aten i!”ţ ă ă ţ ţ

Într-o linişte deplin de aşteptare, Frabato se aşez într-ună ă col al scenei, astfel încât s poat fi v zut de întregul public.ţ ă ă ă Dup câteva secunde deveni livid şi rigid, apoi culoarea îi reveniă în obraji, dar fa a îi era extraordinar de schimbat , nu maiţ ă sem na deloc cu Frabato.ă

Doamna de lâng loj ip : „Liese!” Frabato se ridic gra iosă ă ţ ă ă ţ şi datorit pasului uşor şi a schimb rii complete a fizionomieiă ă d dea impresia unei tinere doamne. F r îndoial , el îşiă ă ă ă împrumutase propriul corp spiritului celei decedate, ca s -iă mijloceasc un dialog cu fratele ei.ă

Directorul Muller, care o recunoscuse pe sora sa după tr s turi, tremura din tot corpul. El d dea continuu din cap, ca şiă ă ă când nu şi-ar fi putut crede ochilor, pân când, din trupul luiă Frabato o voce cald , binecunoscut , a surorii sale se f cuă ă ă auzit .ă

„Will, nu m-aş fi gândit niciodat c aş mai putea sta deă ă vorb cu tine. Ce fac cei de acas ? Ştiu c tata a murit, cu el mă ă ă ă întâlnesc foarte des.”

Ca vr jit, directorul îl privea pe Frabato, prin care sora sa îiă vorbea. Ea se duse s aduc un scaun şi se aşez lâng el. Auă ă ă ă purtat o scurt discu ie personal , dup care a cerut o bucată ţ ă ă ă de hârtie şi creion s scrie lui Robert, fostul ei logodnic. ă

Ea d du biletul fratelui ei, îşi lu r mas bun şi îi strânseă ă ă mâna. În cele din urm , ea transmise toate cele bune rudeloră

sale, se aşez din nou pe scaunul din col ul scenei şi corpulă ţ suferi aceleaşi transform ri ca la începutul reprezenta iei. Înă ţ câteva secunde, rigiditatea corpului disp ru şi revenir pe chipă ă tr s turile binecunoscute ale lui Frabato. Acesta se ridic , seă ă ă întoarse c tre director care, cu lacrimi în ochi, privea bile elulă ţ din mâna sa.

„Imposibil şi totuşi adev rat!”, a murmurat el, „Este chiară scrisul Liesei!”

„Cred c sunte i convins acum c sora dumneavoastr încă ţ ă ă ă tr ieşte. Sau v îndoi i de faptul c ea tocmai v-a vorbit, prină ă ţ ă intermediul meu?”

„Nu, nu m îndoiesc”, r spunse directorul, „şi v mul umescă ă ă ţ din tot sufletul pentru aceast mediere!”ă

Se întoarse spre loja sa, dar emo ia unei atât de fascinanteţ întâmpl ri mai st ruia pe chipul s u.ă ă ă

Frabato anun c prima parte a reprezenta iei se terminaseţă ă ţ şi promise câteva momente de destindere în partea a doua, care urma s înceap dup pauz . ă ă ă ă

Înso it de aplauze, Frabato reap ru pe scen .ţ ă ă„Doamnelor şi domnilor”, începu el, „în ultimul meu

spectacol v promisesem un num r de demonstra ii bazate peă ă ţ sugestii şi hipnoz . Din p cate, poli ia a interzis folosireaă ă ţ hipnozei. E cam nepotrivit, dar eu am f cut câteva preg tiri caă ă s v amuz într-un fel sau altul.ă ă

Voi p r si sala cam pentru o jum tate de or . Aş dori caă ă ă ă dou persoane dintre dumneavoastr s m înso easc la bufet,ă ă ă ă ţ ă aşa c voi avea mai târziu doi martori autentici. Pân ne vomă ă revedea, distrac ie pl cut tuturor!”ţ ă ă

Un ofi er de poli ie şi un alt domn din public s-au oferit sţ ţ ă mearg împreun cu Frabato la bufetul din incinta cl dirii.ă ă ă

To i cei din sal îşi îndreptar ochii c tre scen , fiind convinşiţ ă ă ă ă c Frabato l sase în urma sa ceva interesant. Şi nu greşeau,ă ă pentru c vocea lui se f cu auzit prin sta ie.ă ă ă ţ

„Doamnelor şi domnilor, deşi eu nu sunt în sal , spiritul meuă este cu dumneavoastr . V rog s -mi asculta i comenzile.ă ă ă ţ

Privi i f r întrerupere spre mijlocul scenei ca şi cum m-aşţ ă ă afla chiar acolo. Cei care o vor face vor putea s -şi imagineze că ă m v d. Acum împr ştii asupra tuturor celor prezen i un fluidă ă ă ţ invizibil, aduc tor de linişte şi armonie.ă

Sunte i aşa de t cu i şi linişti i acum, c asta chiar vţ ă ţ ţ ă ă oboseşte. Oboseala creşte constant, ca şi cum a i fi muncit dinţ greu. Cu fiecare respira ie deveni i din ce în ce mai obosi i.ţ ţ ţ Dorin a de a dormi este complet dominant în gândurileţ ă dumneavoastr . Pleoapele vi se închid şi dormi i un somnă ţ adânc, f r vise. Somnul v este atât de profund, c nimic nu vă ă ă ă ă poate trezi. Nici un zgomot nu v poate deranja sau trezi. Vă ă ve i trezi numai la comanda mea.ţ

Acei domni şi acele doamne care n-au adormit vor bate tare din palme, vor fluiera sau striga, încercând s -şi trezească ă vecinii adormi i. Cu toate eforturile nu vor reuşi!”ţ

Un num r mare din cei afla i în sal c zur într-un somnă ţ ă ă ă adânc şi cei care încercau s -i trezeasc pe aceştia, prin toateă ă mijloacele, f ceau o larm de nedescris. Cu toate acestea seă ă dovedi imposibil de realizat.

Câteva minute mai târziu, vocea lui Frabato se auzi din nou: „Chiar dac a i trage cu puşca, nu ve i reuşi s -i trezi i pe ceiă ţ ţ ă ţ care dorm, fiindc sunt în trans şi nu reac ioneaz decât laă ă ţ ă ordinul meu distinct. Dup ce voi num ra pân la trei, to i se voră ă ă ţ trezi. Se vor sim i odihni i şi plini de s n tate şi nu vor putea s -ţ ţ ă ă ăşi aminteasc ceea ce li s-a întâmplat.ă

Unu! Oboseala şi moleşeala vor disp rea, mul umirea şiă ţ fericirea v vor umple întreaga existen .ă ţă

Doi! S n tatea este fortificat . V sim i i foarte bine şi nuă ă ă ă ţ ţ ave i nici o nemul umire.ţ ţ

Trei! Trezi i-v cu to ii!”ţ ă ţCei ce se treziser din trans priveau cu uimire la veseliaă ă

general iscat , neputând s cread c fuseser atât de repedeă ă ă ă ă ă adormi i.ţ

Întrerupând şirul unor lungi explica ii, vocea din sta ie rugţ ţ ă zece doamne şi zece domni s se aşeze pe scaunele preg titeă ă pe scen . Urmau s se aşeze pe perechi, câte un b rbat lângă ă ă ă fiecare femeie.

Dup o scurt stare de consternare, pe scen se instauraă ă ă ordinea şi Frabato d du comenzile urm toare:ă ă

„Doamnelor şi domnilor de pe scen , acum ve i ascultaă ţ muzic ! Se va cânta pentru dumneavoastr un vals. Ve i dori să ă ţ ă dansa i. ţ Fiecare domn de pe scen va dansa cu doamna deă lâng el. Nimic nu v va distrage aten ia, pentru c v desparteă ă ţ ă ă

de public un zid invizibil, care v împiedic s vede iă ă ă ţ spectatorii.”

Deşi nu se auzea nici o muzic , câteva perechi s-au ridicată s danseze şi se învârteau în ritm de vals. Unele dintre perechiă erau foarte amuzante şi publicul râdea în hohote. Dar se pare că aceasta nu deranja în nici un fel perechile dansatoare.

„Stop!” spuse vocea din sta ie, „dansul s-a terminat.ţDoamnele şi domnii de pe scen s serveasc câte cevaă ă ă

înainte de a-şi lua la revedere unii de la al ii. ţ La marginea scenei este un coş cu mere, pere şi piersici şi v pute i servi. V ve iă ţ ă ţ trezi imediat dup prima muşc tur şi v ve i întoarce la locurileă ă ă ă ţ dumneavoastr din sal cu un sentiment de fericire.”ă ă

Cei hipnotiza i de pe scen se întinser imediat dup fructeleţ ă ă ă imaginare. Dar imediat ce luau o gur se trezeau şi bomb neau,ă ă cuprinşi de sil :ă

„La naiba, asta nu-i o piersic , e o ceap !” spuse unul dintreă ă ei cu o figur chinuit , cu lacrimi în ochi. Altcineva zise: „Fir-ară ă s fie, sta e un cartof crud!” şi aşa continuar lucrurile peă ă ă scen . Dup ce şi ultima persoan p r si scena, un spectatoră ă ă ă ă merse la bufet dup Frabato şi escortele sale.ă

Întâmpinat cu aplauze, Frabato intr în scen şi se adresă ă ă publicului râzând:

„Dup chipurile dumneavoastr , se pare c v-a i distrat bine.ă ă ă ţ Îmi face, de asemenea, pl cere c v-a pl cut aceast parte aă ă ă ă spectacolului, deşi nu am fost prezent în sal , lucru pe care îlă pot confirma şi cei doi martori ai mei extraordinari, c rora leă sunt foarte îndatorat.

Acesta era sfârşitul reprezenta iei din aceast sear şi vţ ă ă ă invit cu mult pl cere la urm torul spectacol, pe care îl voiă ă ă sus ine poimâine. Noapte bun tuturor!”ţ ă

În timp ce lumea ieşea din sal , Frabato se duse spre cabinaă sa. Abia îşi schimbase hainele când doi domni intrar f r s fieă ă ă ă anun a i.ţ ţ

„Dumneata eşti Frabato, nu-i aşa?” întreb unul dintreă domni. Cum Frabato încuviin din cap, acesta îşi scoaseţă legitima ia:ţ

„Departamentul Investiga iilor Criminalistice, sunte i arestat!ţ ţ V rog s ne urma i!” O maşin îi transport la poli ie, undeă ă ţ ă ă ţ Frabato fu preluat.

În diminea a urm toare, toate ziarele scriau articole, înţ ă detaliu, despre experimentele senza ionale ale lui Frabato şiţ despre arestarea sa.

Foarte devreme, Frabato fu dus în fa a poli istului şef, care,ţ ţ v dit indignat, îl atac imediat:ă ă

„Ai înc lcat legea şi ai f cut experimente folosind hipnoza, înă ă ciuda prohibi iei! Martorii declar c mai mult de o sut deţ ă ă ă persoane au fost hipnotizate. Vei pl ti din greu pentru aceasta!ă Şi nu î i va fi uşor în fa a Cur ii!”ţ ţ ţ

Poli istul şef era furios şi se plimba de colo-colo prinţ înc pere. „Aşa o ruşine!”, ip el. „De ce tocmai aici? Cum maiă ţ ă apar eu în ochii oamenilor?” Frabato st tea pe un scaun f r să ă ă ă spun vreun cuvânt, ascultându-l pe poli ist cu mult calm. Îl l să ţ ă ă s -şi descarce primul val de furie şi, numai când acesta se maiă domoli, începu s vorbeasc :ă ă

„Cu siguran c a i fost informat greşit, pentru c eu nu amţă ă ţ ă hipnotizat pe nimeni ieri”, replic Frabato. „Chiar unul dintreă ofi erii poli iei îmi este martor c eu eram la bufet în tot timpulţ ţ ă despre care vorbi i. Publicul urma s petreac o jum tate de orţ ă ă ă ă în compania discurilor mele şi nu pute i s -mi reproşa i asta.ţ ă ţ Nimic nu i-a oprit pe oamenii dumneavoastr s închid pic-up-ă ă ăul de pe scen . Cum eu nu eram prezent în sal , nu m facă ă ă vinovat de nimic.”

Poli istul şef îl privi suspicios pe Frabato, dar îl chem apoiţ ă pe poli istul care petrecuse acea jum tate de or la bufet,ţ ă ă împreun cu Frabato. Acesta confirm spusele lui Frabato.ă ă

Cu aceasta, poli istul şef p ru împ cat, d du mâna cuţ ă ă ă Frabato, spunându-i: „Ar fi trebuit s deveni i diplomat, nuă ţ magician. Şti i foarte bine s întoarce i lucrurile în favoareaţ ă ţ dumneavoastr . Sunte i liber acum şi îmi cer scuze pentruă ţ excesul de zel al oamenilor mei.”

Frabato salut şi se întoarse imediat la hotel. Înainte deă toate, trebuia s se odihneasc bine, pentru c o noapte înă ă ă arestul poli iei nu fusese tocmai confortabil .ţ ă

A doua zi, ziarele scriau despre eliberarea lui Frabato şi publicau anun ul urm torului spectacol ce urma s aib loc înţ ă ă ă seara aceleiaşi zile.

Capitolul VI

Marele Maestru al Lojei FOGC era proprietarul unei ^ încânt toare într-unui din cele mai elegante cartiere aleă oraşului. Splendid mobilat , era înconjurat de o gr din foarteă ă ă ă bine între inut . În cercurile de afaceri, el era o persoan foarteţ ă ă bine v zut , un om foarte capabil în profesiunea sa, cu un venită ă financiar enorm.

Ast zi st tea acas , privind mohorât spre biroul s u şiă ă ă ă fr mântând în mâini stiloul s u cu peni de aur. ă ă ţă Era atât de iritat, încât nici m car armonia împrejurimilor nu l-ar fi putută consola.

Se ridic şi începu s se plimbe prin camer îngândurat.ă ă ă Servitorilor li se spusese insistent s nu-l deranjeze şi s nuă ă primeasc pe nimeni.ă

Pentru prima oar , în atâ ia ani, lan ul succeselor fuseseă ţ ţ întrerupt. Pân acum, fiecare plan întreprins s-a realizat cuă succes, numai acest caz al lui Frabato îi st tea cu înd r tnicie şiă ă ă foarte greu pe suflet. Avea un presentiment sigur, c în spateleă acestui ins misterios era mai mult putere decât în spateleă propriei sale Loje, ai c rei membrii puteau s -şi realizezeă ă planurile numai cu ajutorul for elor negative. Un om care eraţ mult mai puternic decât el! Acesta p rea un fapt care îi întunecaă inexorabil ura şi îl îndemna f r încetare s -l persecute şi s -lă ă ă ă distrug pe Frabato, prin orice mijloace posibile.ă

Deşi îi era greu, el trebui s recunoasc c Frabato îiă ă ă contracarase toate atacurile. Nici unul dintre cei care violaseră legile stricte ale Lojei, şi care fuseser pedepsi i pentru asta, nuă ţ reuşiser niciodat s scape.ă ă ă

F r nici o excep ie, toate victimele sale anterioare careă ă ţ fuseser condamnate la moarte de c tre tepafon fuseseră ă ă exterminate.

Fiecare om are un punct slab în care poate fi uşor lovit. De când Marele Maestru c utase în zadar un astfel de punct slab laă Frabato, el se umpluse de mânie şi dorin de r zbunare.ţă ă

El fusese deja informat de faptul c ac iunea poli ieiă ţ ţ împotriva lui Frabato, datorat înc lc rii prohibi iei hipnozei, aă ă ă ţ fost ineficace.

Acest eşec l-a marcat profund şi în mintea sa st ruiau potopă gândurile de r zbunare. Deşi, în general, el se putea controlaă perfect, nervii s i au avut mult de suferit de pe urma ultimeloră evenimente, aşa c oricine îi putea citi starea pe chip.ă

Chiar şi tic-tac-ul superbei pendule îl irita din ce în ce mai mult, iritare amestecat cu o senza ie de team şi cu un tremură ţ ă pe care nu-l mai sim ise pân acum.ţ ă

Marele Maestru r m sese cufundat mult vreme în gândurileă ă ă sale negre, pân când îi veni o idee. Se aşez la birou şi scrise oă ă scrisoare unei oficialit i guvernamentale, care era, deăţ asemenea, membr a Lojei FOGC:ă

„Drag prietene şi sus in tor,ă ţ ăDup cum ştii, Frabato a contracarat multe dintre planurileă

noastre. Am încercat zadarnic s -l facem membru al Lojeiă noastre şi s -l convingem de bunele noastre inten ii. Gra ieă ţ ţ capacit ilor sale magice, el a descoperit toate secretele Lojeiăţ noastre. Nu ştie doar ritualurile noastre de ini iere, ci ştie foarteţ bine chiar şi planurile cele mai secrete ale Lojei.

Acestea demonstreaz clar c acest om este un pericolă ă permanent pentru Loja noastr . Din p cate, înc nu am reuşit să ă ă ă sc p m de el, precum ştii. Tepafonul n-a avut nici un efectă ă asupra lui şi nici chiar regele demonilor, aliat nou , n-a putut să ă ne garanteze succesul.

Prin capacit ile sale magice, acest Frabato are, fireşte,ăţ acces la cele mai secrete planuri ale guvernului şi armatei. Dacă vreun guvern ostil reuşeşte s -l fac s lucreze ca spion,ă ă ă aceasta i-ar face un r u incomensurabil şi ie, drag frate, şiţ ă ţ ă întregii na iuni.ţ

Cum mijloacele mele s-au epuizat, te rog pe tine s g seşti oă ă solu ie pentru exterminarea acestui om periculos. Aranjamentulţ în aceast chestiune este de foarte mare interes pentru fr iaă ăţ noastr şi sper c nu m vei dezam gi.ă ă ă ă

Cu gândul la o viitoare întâlnire, cu toat stima, S...”.ăMarele Maestru puse scrisoarea într-un plic pe care îl sigila

presând simbolul Lojei peste ceara roşie de sigiliu. Îşi chemă servitorul şi îi spuse s duc scrisoarea la poşt imediat.ă ă ă

Înf işarea sa era acum radioas şi îşi frec mâinileăţ ă ă mul umit. Era convins c acest plan urma s reuşeasc : în aceleţ ă ă ă timpuri se expedia rapid problema suspec ilor poli iei. Poli iaţ ţ ţ secret va fi interesat în aceast chestiune.ă ă ă

Evenimentele recente afectaser puternic s n tatea Mareluiă ă ă Maestru. El pierduse mult în greutate şi mâinile îi tremurau. Din cauza problemelor nerezolvate, era într-o stare de permanentă încordare şi se sim ea mai b trân.ţ ă

F r s vrea, el p şi în fa a unei oglinzi foarte mari. Cumă ă ă ă ţ privea lipsit de orice gând la imaginea sa reflectat , remarc ,ă ă deodat , cu o spaim crescând , o raz fosforescent întreă ă ă ă ă sprâncene. Cu ochii m ri i el îşi fixa imaginea tremurând ,ă ţ ă pentru c ştia foarte bine ce însemna aceast lumin . Eraă ă ă cunoscut în Loj ca semn al mor ii. Paralizat de fric , Mareleă ţ ă Maestru nu fu în stare s -şi întoarc privirile de la flac ra careă ă ă devenea din ce în ce mai mare, ca, în cele din urm , s cuprindă ă ă întreaga suprafa a oglinzii. În spatele ei se întrez rea o figurţă ă ă demonic , cu ochi penetran i şi o voce venind ca din str funduriă ţ ă se auzi: „Frate, ultima ta or de via va veni curând!”ă ţă

Sudoarea trecu prin fiecare por din trupul Marelui Maestru şi sim i o r ceal de ghea . Încet, figura demonului disp ru şiţ ă ă ţă ă flac ra se stinse; în cele din urm , oglinda nu mai ar ta decâtă ă ă fa a de o paloare cadaveric a magicianului negru.ţ ă

Cu toate c se sim ea de parc era paralizat, se trase dină ţ ă fa a oglinzii, c zu într-un scaun şi st tu acolo câteva minute, înţ ă ă total nemişcare, disperat, cu capul în mâini.ă

„Acest blestemat Frabato!”, murmur el. „Trebuie s nu mă ă ă mai gândesc la el, altfel înnebunesc!”

Marele Maestru se eliber cu o încordare de voin deă ţă gândurile sale negre, îşi aprinse o igar şi îşi relu plimbareaţ ă ă prin camer , ca s se calmeze. Devenea conştient de faptul c aă ă ă f cut fa la numeroase emo ii în acea zi. Soarele aflat sus peă ţă ţ cer îi aminti c trebuia s plece curând. Era 23 iunie, ziuaă ă adun rii generale a Lojei FOGC şi, fiind preşedinte, voia să ă apar , cu orice pre , calm, ca unul ce trebuia s fie idolulă ţ ă celorlal i fra i.ţ ţ

Ceru servitorului s -i preg teasc masa, b u o cafea tare, îşiă ă ă ă schimb hainele şi chem şoferul s -l duc la sediul Lojei.ă ă ă ă

23 iunie, în fiecare an, este o zi deosebit pentru mul iă ţ oameni din toat lumea, pentru c soarele atinge punctul celă ă mai înalt şi zilei celei mai lungi a anului i se opune cea mai scurt noapte.ă

Mult lume, ca s s rb toreasc solsti iul de var , aprindeă ă ă ă ă ţ ă focul Sfântului Ion sau focul solsti iului.ţ

Fr ia Luminii, mai ales cei de grad mai mic, în aceastăţ ă noapte .fac aşa-numitele „evoc ri ale Sf. Ion”. În timpul acestuiă ritual, pân la trei dorin e sunt adresate lumii astrale invizibile.ă ţ Aceste dorin e sunt apoi îndeplinite în cursul anului ce urmeazţ ă cu condi ia ca ele s nu încalce legile Karmei. Acest ritual alţ ă misterului Sf. Ion este p strat în foarte mare secret printre fra iiă ţ Luminii.

Deşi 23 iunie era o zi special şi pentru Loja FOGC, era f ră ă ă îndoial o zi norocoas pentru fra i. Dar tocmai invers: era ziuaă ă ţ din fiecare an cea mai nenorocoas , fiindc în aceast zi unulă ă ă dintre fra ii Lojei trebuia s -şi sacrifice via a pentru demonulţ ă ţ c ruia îi erau aservi i. To i membrii, indiferent de rang sau grad,ă ţ ţ respectau aceast lege.ă

Loja avea 99 de membri. Al 100-lea membru era demonul c ruia i se substituia Loja şi care, pe de alt parte, punea laă ă dispozi ia fiec rui frate din Loj câte un demon subordonat.ţ ă ă Fiecare demon avea numele s u special, semne de evocareă distincte cunoscute doar de acel frate din Loj c ruia îiă ă apar inea şi care nu putea fi tr dat f r a primi pedeapsa cuţ ă ă ă moartea.

Victima pentru demon era cunoscut prin tragere la sor i.ă ţ Pentru a înlocui candidatul ce urmaş moar , trebuia admis ună ă nou membru, c ruia, de obicei, i se atribuia demonulă predecesorului.

Cum candidatul la moarte era desemnat prin tragere la sor i,ţ un membru, în circumstan e nefavorabile, poate fi sortit mor iiţ ţ chiar dup un an de zile. Cu acest risc în minte, nu era delocă surprinz tor c to i membri umblau dup interese materialeă ă ţ ă concrete şi erau persoane influente şi cu mul i bani. Cinevaţ dintr-o clas mai joas , mai s rac putea deveni membru numaiă ă ă ă dac putea dovedi talente deosebite şi capacit i care ar fiă ăţ servit scopurilor Lojei. Unui astfel de membru îi erau date apoi sume mari de bani, pân când, cu ajutorul demonului s u, elă ă înv a s stea pe propriile picioare.ăţ ă

Era o vreme de var splendid pe 23 iunie al acelui an. Aerulă ă cald şi liniştit st ruia peste tot locul, dar, ca un nor invizibil,ă teama umplea min ile fra ilor din Loja FOGC. Numai la sfârşitulţ ţ fiec rui an realizau faptul c aceast loterie st tea deasupraă ă ă ă capetelor lor ca sabia lui Damocles.

Sala mare a cl dirii Lojei era luminat solemn. În jurul uneiă ă mici platforme, unde se afla locul Marelui Maestru, erau aşezate în cerc 98 de scaune numerotate. Fiecare membru al Lojei primise un num r şi trebuia s se aşeze pe locul s u.ă ă ă

Nimeni nu putea lipsi de la aceast adunare general , ceaă ă mai important a anului. Fiecare frate trebuia s -şi aranjezeă ă afacerile în aşa fel încât s poat fi prezent.ă ă

Deşi şedin a urma s înceap la 8.ţ ă ă 00 p.m., majoritatea membrilor erau deja aduna i la 7.30 şi discutau emo iona i înţ ţ ţ mici grupuri.

Cum minutarul ceasului se mişca inexorabil spre ora opt, fra ii Lojei şi-au ocupat locurile pe scaunele numerotate.ţ Vicepreşedintele, care era în acelaşi timp şi secretarul Lojei, s-a aşezat, de asemenea.

Fix la opt, Marele Maestru intr în sal . Cei prezen i seă ă ţ ridicar s salute din cap în t cere. Marele Maestru, înc şocată ă ă ă de evenimentele din acea dup -amiaz , se adun şi deschiseă ă ă şedin a. El b tu de trei ori într-un gong mare cu un ciocanţ ă preg tit acolo, care f cu s r sune întreaga sal cu putere. Apoiă ă ă ă ă se adres fra ilor, spunând:ă ţ

„Dragii mei fra i, v mul umesc pentru primirea bun şi vţ ă ţ ă ă rog s lua i din nou loc! Sunt foarte fericit s remarc c to iă ţ ă ă ţ membri noştri se afl aici. Dup cum şti i, ast zi este o ziă ă ţ ă istoric şi tradi ional pentru loja noastr , pentru c un nouă ţ ă ă ă membru va fi admis, în timp ce altul va p r si cercul nostru.ă ă Care membru ne va p r si, vom afla numai dup tragerea laă ă ă sor i.ţ

Îmi dau seama c o aştepta i cu team . Cu toate acestea,ă ţ ă conform regulamentului Lojei noastre, procedura este obligatorie şi a fost anun at fiec ruia dintre voi cu ocaziaţ ă ă admiterii în Loj .ă

Ordinul nostru exist de multe secole şi este reprezentată peste tot în lume, cu aderarea la aceleaşi reguli peste tot. Nou zeci şi nou este un num r sfânt pentru noi şi are oă ă ă semnifica ie special , deoarece exist nou zeci şi nou de Lojeţ ă ă ă ă în întreaga lume şi fiecare dintre ele are exact câte nou zeci şiă nou de membri. Toate aceste Loje ader la aceleaşi reguli caă ă ale noastre.

St pânul Întunericului, Dumnezeul nostru, c ruia ne plec mă ă ă şi pe care îl ador m, a pus o fiin demonic de rang înalt laă ţă ă

dispozi ia fiec rei Loje. Aceast fiin este, pe de alt parte,ţ ă ă ţă ă obligat s asigure fiec rui frate al Lojei câte un demon servitor.ă ă ă

Întrucât Marele Maestru al fiec rei Loje trebuie s poarte ceaă ă mai mare responsabilitate, acea fiin de rangul cel mai înalt îiţă este atribuit lui şi în acelaşi timp a fost numit şeful Lojeiă relevante prin Dumnezeul nostru cel mai mare.

În aceast zi istoric aş dori s v reamintesc fiec ruia dintreă ă ă ă ă voi enormele avantaje pe care le ave i ca membru al Lojeiţ noastre. Sunt sigur c nici unul dintre voi nu poate s numească ă ă un ordin prin care bog ia şi puterea pot fi mai lesne dobândite.ăţ Cine îşi poate distruge duşmanii mai repede decât o facem noi? Ce fiin uman are o protec ie mai bun împotriva tuturorţă ă ţ ă primejdiilor vie ii decât fra ii Lojei noastre? Nimeni!ţ ţ

Aceste avantaje pot fi ob inute numai cu ajutorul acestorţ for e spirituale despre care tocmai v vorbeam. ţ ă Noi to i am alesţ aceste avantaje pentru vie ile noastre şi avem, pe de alt parte,ţ ă obliga ia de a sprijini r ul şi de a lupta împotriva binelui, ori deţ ă câte ori avem ocazia. Sigur, niciunul dintre voi n-a g sit aceastaă ca fiind o treab foarte dificil . Numai aceast sear prezintă ă ă ă ă totdeauna riscul principal, dar şansele de a r mâne în Loj suntă ă cu adev rat foarte mari.ă

Deci, sunt pe deplin convins, dragi fra i, c niciunul dintre voiţ ă nu regret acest pas, pentru c fiecare este bogat din punct deă ă vedere financiar şi v-a i putut realiza planurile cu ajutorulţ servitorilor voştri spirituali.”

Marele Maestru b u dintr-un pahar cu ap şi era cât pe ce să ă ă reia enumerarea avantajelor Lojei când, îşi aduse aminte dintr-o dat de lupta ineficace împotriva lui Frabato. Roşu ca focul deă mânie şi st pânindu-se cu greu, el continu spunând:ă ă

„Dragii mei fra i, dup cum şti i, un inamic puternic aţ ă ţ încercat s se opun elurilor Lojei noastre. Este magicianulă ă ţ numit Frabato. Din p cate, atacurile împotriva lui au fost peă departe nereuşite, ba chiar a fost capabil s se apere împotrivaă tepafonului. De aceea, v rog, s ne sprijinim unii pe al ii înă ă ţ aceast chestiune. ă Acest om poate fi o amenin are pentruţ fiecare dintre noi. De aceea, în acest caz, trebuie s ader m laă ă sloganul «To i pentru unul, unul pentru to i!»„ţ ţ

Marele Maestru exclam aceste cuvinte într-o stareă apropiat extazului. În ciuda acestui fapt, câ iva fra i au stată ţ ţ

deoparte, deoarece nu doreau s sus in r zbunarea personală ţ ă ă ă a Marelui Maestru. Al ii se înfiorar , fe ele lor reflectând team .ţ ă ţ ă

Cu to ii realizau c se aflau în fa a unui om a c rui putereţ ă ţ ă era mai mare decât a Lojei. Nimeni nu se putuse împotrivi tepafonului, care putea aduce moarte oricui, indiferent în care loc de pe p mânt ar fi fost.ă

Trebuie s fi existat un motiv special pentru c Mareleă ă Maestru se ocupa de aceast problem personal, ba chiară ă discuta dificult ile cu fra ii s i. Gândul Ia un inamic atât deăţ ţ ă puternic a provocat o extrem nelinişte între fra i şi aceasta n-aă ţ putut fi ascuns Marelui Maestru.ă

Cu un hohot triumf tor şi batjocoritor el continu :ă ă„Dup cum v d, mul i dintre voi sunte i deja teribil deă ă ţ ţ

înfricoşa i, numai la gândul despre Frabato. Nu poate r mâne unţ ă secret faptul c acest om mi-a adus mult nefericire. Dar Lojaă ă noastr cunoaşte multe mijloace de a ne distruge inamicii.ă

Şti i cu to ii c St pânul Întunericului este la dispozi ia meaţ ţ ă ă ţ de câte ori am nevoie de ajutor sau de vreun sfat. Pute i deţ aceea s ave i încredere, dragii mei fra i: gra ie rela iilor mele, l-ă ţ ţ ţ ţam raportat pe Frabato ca suspect politic. Deşi ştiu c nu esteă angajat politic în nici un fel, nu va trece mai mult de o s pt mân , pân când va fi închis. Din acel moment numai ună ă ă ă singur pas va mai fi necesar pentru a-i determina moartea, pentru c vom putea g si destui gata s fac asta pentru ună ă ă ă pre bun. ţ În orice caz, v pot promite c Frabato nu va mai fiă ă peste câteva zile.”

Ultimele cuvinte ale Marelui Maestru au adus un suspin de uşurare printre cei prezen i, deoarece „cazul Frabato” deveniseţ deja pentru mul i un coşmar. Marele Maestru b g de seam cţ ă ă ă ă unitatea Lojei fusese restabilit . Întrucâtva liniştit, el d duă ă cuvântul Secretarului şi se aşez . Secretarul mul umi Mareluiă ţ Maestru pentru ceea ce spusese şi apoi se adres tuturor:ă

„Dragii mei fra i, aşa cum şti i, ast zi sunte i obliga i sţ ţ ă ţ ţ ă preda i rapoartele scrise în cod secret. Ele trebuie s acopereţ ă activitatea depus în timpul anului trecut cu ajutorul demonuluiă servitor şi trebuie s ne înlesneasc verificarea respect riiă ă ă condi iilor în elegerii f cute cu for ele demonice.ţ ţ ă ţ

Aceia dintre fra i care au avut şi au probleme deosebite sauţ dificult i cu spiritele aservite pot discuta cu Marele Maestru laăţ sfârşitul şedin ei. El va l muri atunci chestiunea cu fiin aţ ă ţ

spiritual relevat . Acum, dragii mei fra i, v rog s -mi preda iă ă ţ ă ă ţ rapoartele şi v reamintesc c acestea trebuie s fie însemnateă ă ă cu num rul fiec ruia dintre voi.”ă ă

Doi membri au fost ruga i s strâng toate rapoartele şi s leţ ă ă ă înmâneze Secretarului, care Ie-a num rat şi s-a uitat peste eleă cu aten ie s se asigure c sunt toate.ţ ă ă

În spatele locului ocupat de Marele Maestru s afla un scrină foarte bogat ornamentat. Cu mişc ri lente, ca şi când ar fi vrută s opreasc timpul, Secretarul a închis rapoartele în scrin. Apoi,ă ă deschise alt scrin, scoase din el o cutie de lemn şi o aşez peă masa al turat scrinului.ă ă

Cu o înf işare grav Secretarul se întoarse spre adunare şiăţ ă deschise cutia fatal , în care se aflau 99 de mici plicuri pentruă tragerea la sor i. Plicurile con ineau numerele membrilor Lojei,ţ ţ numere care nu puteau fi v zute (prin plic) din afar .ă ă

O t cere ap s toare cuprinse sala, fiindc aceast or eraă ă ă ă ă ă cea mai întunecat şi mai teribil or a anului pentru fiecareă ă ă dintre membri.

Secretarul se duse dup o urn în camera adiacent .ă ă ă Aceast urn era montat pe un cadru, în aşa fel încât se puteaă ă ă roti în jurul axei sale manual cu o manivel . Fu plasat înă ă mijlocul s lii de c tre Secretar, care deschise o clap , cu careă ă ă urna era prev zut . Apoi se duse dup cutia cu cele 99 deă ă ă plicuri şi, dup ce puse deoparte plicul cu num rul frateluiă ă Silesius care decedase, el le arunc unul dup altul în urn subă ă ă ochii fra ilor, apoi închise la loc clapa.ţ

Unul dintre fra ii Lojei o aduse în înc pere pe Eli, fiicaţ ă îngrijitorului. Ştia ce trebuie s fac , pentru c o foloseau deă ă ă mul i ani special pentru aceasta. Totuşi, ea nu cunoşteaţ gravitatea acestui moment. Ideea c prin tragerea la sor i urmaă ţ s fie g sit un alt membru pentru o misiune special fuseseă ă ă întotdeauna de ajuns pentru ea. Plata generoas pe care oă primea pentru micul serviciu pe care îl f cea o determina s nuă ă mai fie curioas . Ştia foarte bine c prea mult curiozitate ară ă ă putea s provoace mult r u pozi iei tat lui s u.ă ă ţ ă ă

Secretarul o leg pe fat la ochi şi o conduse la urn . Apoi, aă ă ă apucat manivela şi f cu ca urna s se roteasc , de zece ori spreă ă ă stânga şi de zece ori spre dreapta. Deschise clapa, lu mânaă Elisei şi o duse deasupra ei, apoi o rug pe fat s scoat ună ă ă ă plic. F r nici o ezitare, Eli introduse mâna în urn , scoase ună ă ă

plic pe care Secretarul îl lu şi îl puse pe mas s -l poat vedeaă ă ă ă toat lumea.ă

St pânindu-se cu greu, Secretarul scoase banderola de laă ochii lui Eli, îi d du bacşişul şi o conduse afar din cl dire, cuă ă ă cuvinte prietenoase.

Când se întoarse în sal , fra ii îl aşteptau cu fe ele împietrite.ă ţ ţ El ridic plicul fatal şi citi num rul cu voce tare, tremur toare:ă ă ă

„Este num rul Unu, num rul Marelui nostru Maestru!”ă ăTensiunea fra ilor Lojei se eliber în cele mai variate reac ii.ţ ă ţ

În timp ce unii comentau şi discutau emo iona i rezultatul, al iiţ ţ ţ st teau calmi cu fe ele proptite în mâini.ă ţ

Marele Maestru, care se ridicase în picioare în timpul tragerii la sor i şi urm rise totul foarte atent, c zu în scaun, p lind deţ ă ă ă moarte dup anun ul rezultatului. Privirea îi r m sese fixat înă ţ ă ă ă tavan şi murmura ceva de neîn eles. În fa a ochiului s u interiorţ ţ ă figura distorsionat a unui demon începu s prind contur.ă ă ă Sudoarea agoniei îi ud fruntea şi strig în disperare: „Frabato!”ă ă

Acest incident umplu de oroare nefireasc pe to i membri,ă ţ fiindc în ultimii ani nimeni nu şi-a primit moartea cu atâtaă laşitate, cât demonstra Marele Maestru însuşi. Deşi candida iiă ţ la moarte anterior fuseser lovi i de aceeaşi soart , au putut –ă ţ ă m car – salva aparen ele. Dar Marele Maestru, care ar fi trebuită ţ s fie un exemplu pentru to i fra ii Lojei, era în acest moment oă ţ ţ imagine a mizeriei. Îi lu ceva timp pân îşi recâştig calmul. Înă ă ă cele din urm , cu muşchii fe ei tremurând vizibil, se adresă ţ ă tuturor cu o voce spart :ă

„Dragii mei fra i, şti i cu to ii c în ultima vreme am avut deţ ţ ţ ă purtat un r zboi cu Frabato. ă Am încercat s -l ucid de mai multeă ori, dar n-am reuşit. Aşa cum v-am spus, el rezist chiar şiă tepafonului, care este arma noastr cea mai puternic . ă ă Din asta rezult c Frabato este aliat cu cele mai puternice for e. Deă ă ţ vreme ce sunt cel mai mare duşman al lui, n-am nici o îndoială c Frabato a influen at tragerea la sor i cu puterile sale magice,ă ţ ţ aşa încât s ias , eventual, num rul meu.ă ă ă

Mul i dintre voi a i fost prezen i la demonstra iile prin careţ ţ ţ ţ dovedea public c poate influen a fiin ele umane prin putereaă ţ ţ voin ei sale la orice distan şi c poate s şi le aduc laţ ţă ă ă ă picioare.”

Marele Maestru se opri şi privi de jur împrejur, în aşteptare. Mul i aprobau ceea ce a spus dând din cap, pentru c fuseserţ ă ă

la demonstra iile la care se referea. Când Marele Maestru v zuţ ă c ei arat simpatie pentru el, prinse curaj şi continu :ă ă ă

„Dragii mei fra i, v rog s considera i c sunt singurul careţ ă ă ţ ă încerc insistent s -l distrug. De aceea, eu sunt sigur c aă ă influen at-o azi pe Eli s scoat num rul meu din urn ! Pentruţ ă ă ă ă acest motiv întemeiat nu pot accepta alegerea.”

Dup aceste cuvinte, t cerea a fost împr ştiat de murmureă ă ă ă de nemul umire; cu excep ia Marelui Maestru, fiecare din sal arţ ţ ă fi renun at bucuros la alt tragere la sor i.ţ ă ţ

Fra ii Lojei au realizat, f r îndoial , c doar laşitatea şiţ ă ă ă ă agonia l-au împins pe Marele Maestru la un astfel de pas. Contradic ie deschis , oricum, nu era posibil , pentru c înţ ă ă ă regulamentele Lojei era prev zut c Marele Maestru putea cereă ă ca tragerea la sor i s se repete de trei ori. Aceasta era cevaţ ă care rar se întâmpla şi a avut loc numai de dou ori în cele două ă secole în toate cele 99 de Loje. Marele Maestru a r masă credincios speran ei c el ar putea s evite soarta înc o dat .ţ ă ă ă ă Oricum, fiind un candidat la moarte a pierdut dreptul de a conduce Loja. Potrivit statutului, Secretarul a fost promovat în func ia de Mare Maestru şi preşedinte. De aceea, acesta dinţ urm s-a adresat adun rii:ă ă

„Dragii mei fra i, spre regretul nostru, Marele Maestru a fostţ afectat de aceast tragere la sor i. El a condus Loja noastră ţ ă mul i ani şi şi-a câştigat stima noastr . Aşa cum şti i, el areţ ă ţ dreptul s cear ca tragerea la sor i s aib loc de trei ori.ă ă ţ ă ă Explica ia sa c Frabato a transferat sentin a la moarte asupraţ ă ţ persoanei sale prin puterea magiei este destul de clar pentruă noi. V sugerez c la a doua tragere la sor i trebuie luateă ă ţ anumite precau iuni, deoarece avem la dispozi ia noastr for eleţ ţ ă ţ cu ajutorul c rora orice influen a lui Frabato s poat fiă ţă ă ă eliminat . Este hot rât ca înainte de tragerea' urm toare fiecareă ă ă membru s roteasc urna de trei ori. Cine este pentru, s ridiceă ă ă mânai”

To i membri au r spuns la aceast cerere şi chiar Mareleţ ă ă Maestru, speriat de moarte, a ridicat mâna dreapt . Aceast aă ă doua tragere la sor i ap sa greu pe sufletele tuturor fra ilorţ ă ţ Lojei; chiar dac Marele Maestru avea dreptate, oricare dintre eiă putea fi afectat.

„Propunerea a fost acceptat în unanimitate”, a continuată secretarul. „V mul umesc pentru în elegerea pe care a i ar tat-ă ţ ţ ţ ă

o fa de Marele nostru Maestru. Urmeaz acum s g sim, cuţă ă ă ă ajutorul mediumului nostru, dac Frabato exercit vreo influenă ă ţă asupra Lojei noastre în acest moment. Frate H., mergi din nou la custodele Soreil”. Fratele care a fost desemnat s îndeplinească ă aceast sarcin a p r sit sala şi, dup scurt timp, s-a reîntors cuă ă ă ă ă fata. Secretarul, care nu era numai un magician netru, ci şi un diplomat foarte iscusit, a urat bun venit fetei, spunând:

„Drag Eli, trebuie s - i cer scuze pentru c te deranj m laă ă ţ ă ă aceast or târzie, dar avem nevoie înc o dat , urgent, deă ă ă ă ajutorul t u. Au ap rut câteva probleme pe care trebuie s leă ă ă rezolv m cu ajutorul t u. Noi î i vom compensa deranjul t uă ă ţ ă printr-un onorariu dublu.”

Deşi Eli era familiarizat cu ce o înconjura, i se p ru c oă ă ă stare sufleteasc r u prevestitoare, ciudat a umplut sala. ă ă ă

În ciuda acesteia ea a r spuns în felul ei natural: „Nu mă ă sup r pentru faptul c este deja foarte târziu. Primind o astfel deă ă r splat bun sunt bucuroas , natural, s v ajut.”ă ă ă ă ă ă

O canapea a fost adus repede în mijlocul s lii şi Eli s-aă ă întins bucuroas pe ea, deoarece ea era familiarizat cu astfelă ă de proceduri.

Acum, cei 21 de fra i au format un cerc în jurul lui Eli şiţ Secretarul a adormit-o pe fat într-un somn hipnotic adânc, prină puterile sale magice. Apoi, el a trezit starea clarviziunii în ea şi i-a dat urm torul ordin: „Acum, spiritul t u s -l viziteze peă ă ă Frabato şi apoi s -mi spun ce face el în acest moment.”ă ă

Dup o scurt ezitare, Eli a descris în pu ine cuvinte, că ă ţ ă Frabato f cea anumite experimente. Ea a negat f r doar şiă ă ă poate întrebarea Secretarului dac Frabato a exercitat vreoă influen asupra sa. Aceste informa ii fiind date, emo ia în sal aţă ţ ţ ă crescut, pentru c fra ii au crezut acum c afirma iile Mareluiă ţ ă ţ Maestru au fost astfel infirmate. Secretarul Ie-a spus s fieă calmi. Marele Maestru a luat loc în scaunul s u, ar tând foarteă ă palid, cunoscând destul de bine c valurile emo iei au fostă ţ direc ionate c tre el. Deodat , s-a ridicat şi a ipat în sal :ţ ă ă ţ ă

„Frabato v influen eaz pe to i! Şi dac nu face aceasta elă ţ ă ţ ă însuşi, a trimis aceast fiin , din care are mii la dispozi ia sa!”ă ţă ţ

Afirma ia c Frabato are mii de fiin e spirituale la dispozi iaţ ă ţ ţ sa, pe când fiecare membru al Lojei FOGC avea numai un singur spirit servitor, nu numai c a surprins pe cei prezen i-în modă ţ considerabil, dar a crescut mult neliniştea în sal .ă

Marele Maestru a devenit conştient de faptul c a f cut oă ă greşeal . În schimb, în loc s -l umileasc pe Frabato, s-a umilită ă ă pe el însuşi, în propria sa Loj . Epuizat, şi-a rezemat capul înă mâini, murmurând în disperare: „Nervii mei sunt to i lovi i, nuţ ţ pot continua prea mult.”

Secretarul i-a admonestat tare şi energic, cerându-le s fieă linişti i şi a reuşit s calmeze adunarea. Cei 21 de fra i erau încţ ă ţ ă în cerc, în jurul fetei adormite, când Secretarul s-a adresat din nou cu o voce p trunz toare:ă ă

„Când te vei trezi, vei fi liber de orice influen . Nici oă ţă putere din lume nu va fi capabil s te influen eze, niciă ă ţ conştient, nici subconştient. Nici o fiin str in nu va putea s - iţă ă ă ă ţ mişte mâinile, tu vei putea s execu i totul potrivit voin ei taleă ţ ţ proprii.”

În gândurile sale el a citat apoi patru for e negative aleţ elementelor în col urile s lii, ca suporteri ai lor, prin care s-a datţ ă o mai mare protec ie împotriva oric rei influen e. ţ ă ţ Vizibili numai ochiului spiritual, aceşti prin i negativi ai elementelor priveauţ ceremonia. Formulele de evocare a prin ilor elementelor erauţ cunoscute numai de Marele Maestru şi de Secretar. Dup ce s-aă terminat evocarea, el era sigur c Loja fra ilor era completă ţ protejat împotriva oric rei influen e str ine şi c numai cea maiă ă ţ ă ă înalt Providen Divin ar putea acum revendica influen a LUI.ă ţă ă ţ

Num rul Marelui Maestru a fost pus într-un plic nou şi plasată înapoi în urn . Fra ii formând cercul au repetat formula magică ţ ă în min ile lor, formul care era necesar pentru eficacitateaţ ă ă cercului magic. Secretarul a trezit apoi mediumul prin formula corespunz toare şi fata, p rând uluit de fe ele stoarse aleă ă ă ţ fra ilor care o înconjurau, a devenit conştient c în timpulţ ă ă somnului s u ceva neobişnuit s-a petrecut.ă

Secretarul a legat acum personal mediumul la ochi, a condus-o spre urn şi a rugat-o s scoat un alt plic. Eli, calm ,ă ă ă ă a ajuns la urn şi a scos un plic. O linişte mormântal s-a l sat înă ă ă sal şi fiecare privea fix plicul fermecat.ă

Secretarul a luat plicul şi l-a pus pe mas . Apoi a dezlegat-oă pe Eli de bandajul care-i acoperea ochii şi a condus-o afar dină sal . l-a oferit un loc într-o camer adiacent şi a rugat-o să ă ă ă aştepte liniştit acolo un sfert de or , deoarece este posibil caă ă ajutorul ei s fie necesar înc o dat .ă ă ă

Întorcându-se în sal , a deschis repede plicul fatal cu mâinileă tremurânde şi a scos afar din el num rul. A fost num rul unu,ă ă ă din nou. Un geam t de durere a ieşit din pieptul Mareluiă Maestru, pentru c acum se considera irevocabil pierdut, în timpă ce un alt frate a avut un oftat de uşurare. Toate dubiile au fost şterse, sentin a la moarte a fost în realitate dat cuiva care aţ ă fost ales. Influen a i de aceste evenimente, unii dintre fra i erauţ ţ ţ plini de remuşcare. Fra ii au privit expectativ la Marele Maestruţ care trebuia s accepte sentin a.ă ţ

Acesta, îns , a ipat în agonie: „Imposibil! Nu cred că ţ ă aceast pedeaps este real ! Ceva este orientat aici împotrivaă ă ă mea personal, pentru a m distruge!”ă

„Chiar dac Frabato nu face aceasta el însuşi, el are for eleă ţ la dispozi ia sa, care au început totul! Îmi cer dreptul pentru o aţ treia tragere la sor i. Numai dup aceea voi dispare eu însumi!”ţ ă

Cea de a treia tragere la sor i trebuia aprobat deţ ă majoritatea fra ilor Lojei. ţ Secretarul s-a ridicat s vorbeasc :ă ă „Este dreptul comandantului s cear o a treia tragere. Oricum,ă ă aceasta, ar putea fi prevenit , dac nu exist majoritatea simplă ă ă ă a voturilor. V rog s ave i în considera ie c o respingere vaă ă ţ ţ ă cauza un dubiu sever în adev rul unei asemenea trageri, înă adev rul statutelor Lojei noastre. Cei care sunt de acord cu ceaă de a treia tragere s ridice mâna.”ă

Evenimentele dramatice ale dup -amiezii au r scolită ă sufletele multor fra i. Teama pierderii capului propriu şi speran aţ ţ c pedeapsa va fi confirmat şi a treia oar au provocată ă ă fiec ruia o lupt violent . Dup câteva minute, 60 dintre fra i auă ă ă ă ţ ridicat mâinile pentru a treia tragere la sor i şi soarta şi-a spusţ cuvântul.

În timpul preg tirilor pentru a treia tragere, Marele Maestruă s-a ridicat în picioare brusc şi a ipat în sal , ca şi când ar fi fostţ ă în afara sim urilor sale: „De aceast dat voi trage la sor iţ ă ă ţ propria mea soart , pentru c nici Frabato, nici o alt for dină ă ă ţă lume nu m poate influen a!”ă ţ

Dup aceste cuvinte spuse, Secretarul s-a gr bit să ă ă pl teasc lui Eli şi s-o scoat din înc pere, pentru c prezen a eiă ă ă ă ă ţ viitoare nu mai era necesar .ă

Dup ce s-a întors în sal , Secretarul – înc o data – aă ă ă preg tit urna pentru ultima tragere. Deşi to i membri Lojei s-auă ţ

gr bit s învârteasc de trei ori urna, mul i din ei p reau să ă ă ţ ă ă aştepte sfârşitul procedurii.

Când urna a fost gata, Secretarul a legat la ochi pe Marele Maestru cu acelaşi bandaj cu care fusese legat mai devreme mediumul. Din nou, liniştea f r suflare a cuprins sala. Mareleă ă Maestru, înfierbântat, a scormonit plicurile. Apoi a apucat un plic şi l-a scos afar din urn . Cu mâna tremurând, a desf cut pliculă ă ă şi a scos din el num rul.ă

Era din nou num rul un.ăCa hipnotizat, el privea fix la num r; din nou, fa a deformată ţ ă

a demonului a r s rit în fa a sa şi un râs batjocoritor i-a umplută ă ţ urechile. Inconştient, s-a pr buşit pe podea.ă

Fra ii l-au luat pe Marele Maestru şi l-au dus în cameraţ adiacent , l sându-l s se odihneasc pe canapea f r a lua cuă ă ă ă ă ă el ceva. În final, el şi-a pierdut pozi ia de Mare Maestru şiţ preşedinte al Lojei şi acum nu era nimic altceva decât un candidat la moarte.

În una din viitoarele sesiuni, Secretarul urma s fie numită oficial Marele Maestru al Lojei, în timp ce, cel mai apt frate, avea s devin Secretar. ă ă

Ultimele ore, cu evenimentele lor tragice şi dramatice, au produs o mare impresie asupra tuturor membrilor, pe care nu vor trebui s ie uite toat via a lor. Un asemenea eveniment nu-ă ă ţşi amintea nimeni dintre fra i, deşi unii dintre ei erau de mul iţ ţ ani în Loj .ă

Noul Mare Maestru a anun at o pauz de o jum tate de or ,ţ ă ă ă timp în care sala s-a golit. Mul i membri au dorit s respire aerţ ă curat şi au mers în parc pentru a discuta evenimentele în grupuri mici. Al ii au încercat s se linişteasc la bufet.ţ ă ă

În vremurile preistorice multe fiin e umane au fost sacrificateţ lui Dumnezeu. Acesta era, de asemenea, cazul şi în acest incident, cu excep ia faptului c mijloacele prin care a fost f cutţ ă ă erau adaptate zilelor noastre. Era prev zut în statutul Lojei că ă un membru trebuie s fie sacrificat de demonul şef în fiecare an.ă Deoarece sentin a la moarte nu depindea de durata de cândţ erai membru, putea s afecteze pe oricare dintre fra i, indiferentă ţ dac acesta abia devenise membru sau dac el era membru deă ă mai mul i ani. Gongul a sunat, anun ându-i pe fra i s seţ ţ ţ ă întoarc în sal . Dup ce fiecare şi-a ocupat locul, noulă ă ă preşedinte s-a ridicat şi s-a adresat adun rii, spunând: ă

„Dragii mei fra i, ast -sear a trebuit s decidem asupraţ ă ă ă victimei pentru Dumnezeul Lojei noastre. A fost o mare victim ,ă pentru c noi am pierdut pe Marele nostru Maestru în persoan .ă ă În ciuda acestui fapt, eu cred c to i putem merge acas înă ţ ă aceast dup -amiaz cu convingerea c nu este posibil nici oă ă ă ă ă fraud când tragem la sor i victima noastr anual . Chiar dacă ţ ă ă ă toate activit ile Lojei noastre se sprijin pe înşel ciune şiăţ ă ă minciun , nu exist nici o înşel torie posibil la aceast tragereă ă ă ă ă la sor i. Tragerea de azi ne-a ar tat c regulamentele Lojei suntţ ă ă supervizate de marile, nemiloasele for e ale soartei. Meriteleţ fostului nostru Mare Maestru nu vor fi îns diminuate deă purtarea lui şi numele lui va r mâne printre membri onorabiliă din istoria Lojei noastre.

Potrivit statutului Lojei, fra ii care p r sesc loja trebuieţ ă ă înlocui i cu al ii noi. Ast zi noi vom completa numai num rulţ ţ ă ă meu. Fratele F. a pledat pentru unul din prietenii s i şi ne-aă asigurat c garanteaz loialitatea şi discre ia candidatului cuă ă ţ propria lui via . Un nou membru va fi adus în locul frateluiţă Silesius în una din întrunirile noastre viitoare. «V rog, frate F.,ă aduce i-l în untru pe prietenul dvs.!»„ţ ă

Un membru din cerc s-a ridicat şi a plecat din sal , pentru caă s se reîntoarc , dup câteva minute, cu un b rbat tân r peă ă ă ă ă care l-a prezentat ca fiind prietenul s u.ă

Noul Mare Maestru a dat mâna cu el şi i-a urat bun venit în numele Lojei. S-a scuzat pentru perioada lung , cât a trebuit să ă aştepte ar tând c neprev zute complica ii, cu anumiteă ă ă ţ ritualuri, au determinat aceast întârziere.ă

Str inul deja fusese de acord cu condi iile de admitereă ţ amintite înainte, în aceeaşi zi, aşa c el, simplu, a fost pus să ă depun jur mântul, apoi i s-a dat un nume şi un num r.ă ă ă Deoarece Marele Maestru a luat num rul unu, noului membru iă s-a dat num rul doi şi numele „C”... ă

Dup ce „C... a depus jur mântul prin promisiuneaă ă conving toare a respect rii statutelor Lojei, o fiin demonic i-aă ă ţă ă fost desemnat , în vederea realiz rii dorin elor sale. El a fostă ă ţ instruit asupra metodelor de lucru cu aceast fiin şi a selec ieiă ţă ţ c r ii lui de activit i. I-a fost dezv luit o formul pe care puteaă ţ ăţ ă ă ă s-o foloseasc în combaterea telepatiei şi a practicilor magieiă negre. El a fost, de asemenea, informat despre numele de Lojă

al altor fra i, îns nu şi despre cel civil al lor. În interiorul Lojeiţ ă erau folosite numai numele speciale.

Dup ceremonia de admitere a noului frate „C”, Mareleă Maestru a închis sesiunea. Era trecut de miezul nop ii, de aceeaţ cercul s-a împr ştiat repede, l sând în urm numai pe Mareleă ă ă Maestru care trebuia s fac rapoartele Lojei. Când şi-a terminată ă activitatea, acesta a mers în camera în care fusese dus fostul Mare Maestru dup condamnare. Spre marea lui surprindere,ă acesta era înc întins pe canapea, jum tate inconştient şiă ă incapabil s plece f r ajutor. Deoarece noul Mare Maestru eraă ă ă de profesie medic, a rezolvat problema în felul s u. El a mersă repede dup geanta sa cu echipamente medicale şi i-a f cut oă ă injec ie puternic , pentru circula ia sângelui, care I-a pus peţ ă ţ picioare în câteva minute. Marele Maestru a înso it victimaţ complet deprimat la maşina sa. Şoferul a tres rit la vedereaă ă celor doi, c ci adormise ca urmare a perioadei lungi deă aşteptare. A deschis repede uşa maşinii pentru şeful s u.ă Membrii Lojei şi-au spus „la revedere” unul altuia şi fostul preşedinte al Lojei, s-a l sat s cad pe perna de sprijin dină ă ă spate. Apoi uşa a fost închis şi maşina a pornit în noapte. Noulă Mare Maestru a urm rit tot timpul maşina cu ochii. În cele dină urm s-a întors acas , a închis cu aten ie toate uşile şi s-aă ă ţ culcat.

Dup o or de c l torie, Marele Maestru deposedat al Lojeiă ă ă ă FOGC a sosit la vila sa. A fost condus în cas de c tre şofer, careă ă a trebuit s -l sus in , deoarece îi era r u şi avea o stare apatic .ă ţ ă ă ă Întreb rilor şoferului pentru aceste dispozi ii, el i-a r spunsă ţ ă printr-o mişcare defensiv a mâinii, dup care servitorul aă ă disp rut repede şi în linişte. Sl bit şi obosit, Marele Maestru aă ă mers în camera sa de lucru şi s-a întins pe canapea. Nu putea să se gândeasc la somn, ochii lui erau permanent fixa i, f ră ţ ă ă expresie, pe tavan. Ca într-un film, cele mai importante evenimente din vat îi treceau prin fa a ochilor. Imagini deă ţ def imare, fraud , minciun şi crim . Durerile ustur toare aleă ă ă ă ă sim ului etic au fost necunoscute lui pentru o lung perioad .ţ ă ă Chiar viitorul s u necunoscut ca servitor al demonilor nu a fostă suficient s dea gândirii sale o direc ie pozitiv . Din contr : furiaă ţ ă ă şi ura pentru orice fel de for pozitiv l-au inut prizonier şi l-auţă ă ţ condus într-un mod care era posibil numai magicienilor negri.

Cu ce blesteme s-a împov rat singur, numai pentru a adunaă bunuri p mânteşti! Acum, trebuie s lase totul în urm , pentruă ă ă c el ştie legile spirituale, ştie c nu exist salvare în această ă ă ă situa ie: nu exist şansa sc p rii de demoni. Distrat, s-a sculat,ţ ă ă ă şi-a turnat pu in vin în pahar, a luat pu in pulbere dintr-un micţ ţ ă dulap şi a aruncat-o în vin. Apoi, a ridicat paharul cu mâna tremurând, pentru c un râs batjocoritor p rea s umpleă ă ă camera. S-a sim it z p cit şi a-golit paharul dintr-o înghi itur . Aţ ă ă ţ ă stat acolo, însp imântat, privind în gol. Apoi, paharul i-a c zută ă din mân şi s-a spart pe podea. ă S-a b l b nit şi apoi s-a pr buşită ă ă ă pe podea, nemişcat. Otrava îşi f cuse efectul.ă

Astfel, via a magicianului negru S... s-a sfârşit, executat deţ propriile-i mâini.

Capitolul VII

Din nou un spectacol emo ionat. Publicul fusese martorulţ misterioaselor experimente magice. Apoi, timp de dou ore,ă Frabato r spunsese întreb rilor reporterilor şi ale celoră ă interesa i. Era bucuros c agita ia se terminase şi c , în sfârşit,ţ ă ţ ă se putea întoarce la hotel. Era trecut de miezul nop ii când intrţ ă în camera sade la hotel. Nu mult dup aceasta, se trânti pe pat,ă obosit şi extenuat, s profite de odihn pentru tot restul nop ii.ă ă ţ Lucru neobişnuit, nu putu adormi, în ciuda oboselii. De câteva ori îşi schimb pozi ia, dar f r nici un rezultat. Chiar cândă ţ ă ă încerc înc o dat s se relaxeze, voind s se desprind deă ă ă ă ă ă gândurile sale, sim i în camer o for stranie. Un nor cenuşiuţ ă ţă c p t contur în mijlocul camerei, devenind din ce în ce maiă ă ă luminos în centrul s u, r spândind în jur scântei de lumin .ă ă ă Aceste raze formau multe şi diferite cercuri în camer şiă str luceau în toate culorile curcubeului, un amestec al tuturoră culorilor, ca un caleidoscop. Pe m sur ce lumina din interiorulă ă norului devenea mai puternic , se distingea şi un murmur.ă Frabato, fiind ini iat în toate practicile magice posibile, îşiţ îndrept ochiul s u clarv z tor spre apari ie şi îşi d du seama că ă ă ă ţ ă ă o fiin foarte important din lumea spiritelor, binecunoscut lui,ţă ă ă îşi anun a vizita. Avu un presentiment c aceast vizit are unţ ă ă ă motiv deosebit, c ci altfel nici un spirit nu s-ar fi ar tat ia aceaă ă or f r a fi evocat de el. În afar de aceasta, spiritul s-aă ă ă ă conturat singur folosind puterea proprie, când, în mod normal, o astfel de materializare are loc numai cu ajutorul unei fiin eţ umane.

Înaintea ochilor lui Frabato norul luminos lu forma uneiă fiin e spirituale. Aceasta îşi îndrept privirea str lucitoare c treţ ă ă ă el, adresându-i-se cu o voce grav ”:ă

„Frabato, eşti în pericol! Trebuie s p r seşti aceast ar ,ă ă ă ă ţ ă mâine, înainte de prânz. Prin minciun şi def imare, duşmaniiă ă t i te acuz de tr dare. Aceast suspiciune politic î i pune via aă ă ă ă ă ţ ţ în pericol. De aceea, trebuie s ac ionezi rapid. Un ordin deă ţ arestare a fost deja emis pentru tine. Nu ai alt şans deă ă

sc pare, o lupt deschis este f r sens. Las tot ce î i apar ineă ă ă ă ă ă ţ ţ şi gr beşte-te s scapi. ă ă Te avertizez!”

Ultimul cuvânt a sunat ca spus de la mare distan . Fiin a seţă ţ topi ca într-o cea de lumin , care, apoi, se împr ştie încet. Înţă ă ă camer se f cu din nou întuneric, numai un miros pl cut r maseă ă ă ă în urma vizitatorului neobişnuit. Frabato era complet treaz şi conştient. Îşi d dea bine seama ce însemnau toate acestea şi,ă f r nici o îndoial , cuvintele de avertizare se bazau pe purulă ă ă adev r.ă

Înainte de a-şi face planurile de evadare, nu uit s seă ă înconjoare complet cu Akasha, astfel c gândurile şi planurileă sale s r mân invizibile în lumea spiritual . În caz contrar,ă ă ă ă duşmanii s i ar fi putut citi planurile sale cu ajutorul unuiă medium sau al vreunei alte fiin e. Secretul completei izol ri şi alţ ă ştergerii oric rei scrieri în principiul Akasha nu era cunoscut deă duşmanii s i. Numai câ iva oameni de pe p mânt, apar inândă ţ ă ţ „Fr iei Luminii”, ca Frabato, ştiau aceste secrete şi aplicarea lorăţ practic . Apoi, Frabato îşi pl nui sc parea. Nu era uşor pentru elă ă ă s lase tot ce construise în ultima vreme în aceast ar .ă ă ţ ă Situa ia necesita salvarea vie ii sale şi, de aceea, toate bunurileţ ţ şi avantajele trebuiau uitate. Era absolut necesar s -şi ia m suriă ă de precau ie, deoarece ştia metodele pe care le foloseauţ duşmanii s i.ă

Trebuia s fie cu un pas înaintea lor şi s ac ioneze înainteă ă ţ de a fi prea târziu. În mintea sa planul era gata înainte de rev rsatul zorilor. Se întinse în pat s se odihneasc pu in,ă ă ă ţ gândindu-se în ce mod ar putea recupera somnul pierdut.

Frabato se trezi la ora şapte, se sp l cu ap rece ca s pară ă ă ă ă proasp t şi odihnit. În timp ce se îmbr ca, observ c ar ta, într-ă ă ă ă ăadev r, ca şi cum ar fi dormit bine toat noaptea, îşi împ r iă ă ă ţ banii şi documentele prin buzunarele costumului. Apoi plecă spre restaurantul hotelului pentru masa de diminea . Se aşezţă ă la o mas şi comand micul dejun. Îşi propuse s fac o vizită ă ă ă ă directorului hotelului, în biroul acestuia, îns n-a mai fostă nevoie, deoarece, condus de soarta bun , directorul intr chiară ă atunci în restaurant. Frabato îl salut din cap şi îl invit s ia Iocă ă ă la masa lui. Directorul, care era un domn prietenos şi îndatoritor, încântat, d du mâna cu el:ă

„Bun diminea a! A i dormit bine, domnule? Cum v placeă ţ ţ ă hotelul nostru? Pot face ceva pentru dumneavoastr ?” Cumă

directorul luase loc în fa a sa, Frabato r spunse liniştit, f r niciţ ă ă ă o tres rire:ă

„Sunt foarte mul umit de ospitalitatea dumneavoastr , deţ ă mâncarea şi personalul hotelului. Pute i fi sigur c voiţ ă recomanda hotelul dumneavoastr de câte ori mi se va iviă prilejul. Dup cum şti i, inten ionez s stau la dumneavoastră ţ ţ ă ă înc o noapte şi v rog, cu amabilitate, s primi i ceva bani înă ă ă ţ avans, ca s nu am prea mare datorie la dumneavoastr .”ă ă

Spunând aceasta, scoase portmoneul din buzunarul de la piept şi îi d du directorului banii. Când acesta îi spuse c nuă ă trebuia s se gr beasc , Frabato îl convinse iscusit s accepte.ă ă ă ă La scurt timp, directorul se întoarse din biroul s u cu o chitană ţă şi i-o d du lui Frabato. Era obişnuit cu cele mai ciudate obiceiuriă ale oaspe ilor s i, aşa c nu i s-a p rut nimic deosebit. De cândţ ă ă ă se întâmplse ca unii s plece din hotel f r s pl teasc nu-iă ă ă ă ă ă displ cea s primeasc plata în avans. În afar de asta,ă ă ă ă prezen a unui artist, care devenise renumit în aşa scurt timp,ţ fusese astfel asigurat . Şi se sim ea foarte onorat de acest fapt.ă ţ

Luând chitan a, Frabato spuse:ţ„Dumneavoastr şti i c sunt întotdeauna asediat deă ţ ă

reporteri şi fel de fel de oameni. Am aranjat o întâlnire cu prietenul meu şi va trebui s ajung la cafeneaua de lâng turnulă ă oraşului. Voi fi înapoi în aproximativ dou ore. Dac cinevaă ă doreşte s m vad între timp, v rog spune i-i unde sunt.”ă ă ă ă ţ

Directorul nu avu nici o b nuial şi îl asigur de tot sprijinul.ă ă ă Frabato plec şi, imediat dup aceea, disp ru în aglomera iaă ă ă ţ oraşului. Îmbr cat numai în costum, f r p l rie şi pardesiu,ă ă ă ă ă hoin ri câtva timp pe nişte str du e, înainte ca, în final, s -şiă ă ţ ă îndrepte paşii c tre o sta ie de taximetre, unde era bineă ţ cunoscut. Câteva taxiuri aşteptau, şoferii lor fumau şi discutau cu însufle ire. Frabato spuse destina ia c l toriei sale şi unulţ ţ ă ă dintre şoferi îl pofti în maşin şi plecar . Ajunser la destina ieă ă ă ţ dup aproximativ trei kilometri. Frabato pl ti cursa şi seă ă amestec din nou în mul ime. ă ţ Ştia o alt sta ie de taximetreă ţ aproape de strada pe unde o luase şi se îndrept spre ea.ă

Era o singur maşin sta ionat şi el îi ceru şoferului s -lă ă ţ ă ă duc la gara principal , unde disp ru în sala de aşteptare, deă ă ă unde privea taximetrele din pia a din fa a g rii. Nu v zu peţ ţ ă ă nimeni b nuitor aşa c alese un taxi particular, o maşin mareă ă ă

cu motor cu şase cilindri. Dup ce se instala, scoase o bancnotă ă de 100 m rci din buzunar şi o d du şoferului, spunându-i:ă ă

Trebuie s ajung repede la frontier . Am primit o telegramă ă ă c tat l meu este pe moarte, aşa încât doresc s ajung cât maiă ă ă grabnic acas . Pentru fiecare kilometru pe care îl parcurgi maiă repede decât i se permite, pl tesc dublu.”ţ ă

Fa a aspr a clientului s u şi bancnota l-au convins pe şoferţ ă ă imediat. În cel mai scurt timp ei pornir c tre frontier . Şoferuluiă ă ă nici prin cap nu-i trecea c ar fi vorba de o fug . În timp ceă ă Frabato se îndrepta spre frontier , doi domni intrar în hotelulă ă din Dresda, unde se ştia c locuieşte şi întrebar la recep ieă ă ţ dac l-a v zut cineva pe Frabato. Au fost informa i c Frabato vaă ă ţ ă fi înapoi aproximativ la 10.30 a.m. Cei doi domni n-au intrat în restaurant, ci s-au plimbat prin fa a hotelului pân s-a f cut oraţ ă ă s vin Frabato. Cei doi vizitatori devenir foarte nelinişti i. Eiă ă ă ţ spuser c doresc s -l vad pe directorul hotelului, şi-au scosă ă ă ă legitima iile, prezentându-se:ţ

„Departamentul Investiga iilor Criminalistice! Ne pute i daţ ţ vreo sugestie despre locul unde ar putea fi Frabato?”

Directorul, care la început fu şocat, se sim i oarecum uşuratţ când auzi c îl caut pe Frabato.ă ă

„Domnilor”, spuse el, „Frabato nici nu b nuieşte că ă dumneavoastr îl c uta i. În aceast diminea şi-a pl tită ă ţ ă ţă ă camera, în avans, pentru înc o noapte, maşina sa este în garaj,ă hainele şi costumele, în camera sa. A spus c va merge laă cafeneaua de lâng turnul oraşului. Cu siguran întârzie, va fiă ţă aici dintr-un moment într-altul. Cei doi domni mul umirţ ă directorului şi îi l sar un num r de telefon, rugându-l s -i suneă ă ă ă imediat ce Frabato se va întoarce. Apoi p r sir în grab hotelul.ă ă ă ă Cei doi ofi eri de poli ie încercar apoi s afle de la personalulţ ţ ă ă cafenelei de lâng turnul oraşului dac Frabato a fost pe acolo.ă ă Suspectându-l de fug peste grani , ofi erii informar biroulă ţă ţ ă poli iei şi, în scurt timp, un num r mare de ofi eri a fost trimis sţ ă ţ ă cerceteze în diferite sta ii de taxi eventualele urme l sate deţ ă Frabato. Curând ei au ob inut o informa ie despre Frabato cuţ ţ ajutorul fotografiilor şi a descrierilor. Aceast informa ie nu i-aă ţ putut îns conduce pe urmele persoanei pe care o c utau.ă ă Posibilitatea ca suspectul s scape deveni astfel evident pentruă ă poli ie. ţ

Era 11.30 a.m., când Frabato ajunse la grani , dup o cursţă ă ă primejdioas . Îi mul umi c lduros şoferului, îi pl ti dublu costulă ţ ă ă c l toriei şi o porni spre sta ia de frontier , oarecum liniştit.ă ă ţ ă

Trecu grani a f r întârziere. Fiindc nu avea bagaje, nuţ ă ă ă fuseser necesare formalit i deosebite. Şoferul taxiului l să ăţ ă ă motorul maşinii s se r ceasc şi se întoarse mul umit peă ă ă ţ scaunul s u şi îşi aprinse o igar . Ar trebui s aib pasageri caă ţ ă ă ă acesta în fiecare zi, reflect el.ă

Frabato tocmai plec de la punctul de frontier a rii natale,ă ă ţă când o voce se auzi în difuzorul din partea german a frontierei:ă

„Aten ie! Aten ie! C tre toate punctele de frontier aleţ ţ ă ă REICH-ului german. Artistul Frabato, care încearc s scape deă ă autorit ile germane trebuie s fie arestat imediat. Seăţ ă presupune c foloseşte un taxi pentru a fugi peste grani ”.ă ţă

Dup aceste cuvinte a urmat o descriere am nun it a luiă ă ţ ă Frabato.

Cu un oftat de uşurare, Frabato porni spre oraşul de la frontier . A sc pat ca prin urechile acului, dar a reuşit. Via a saă ă ţ era salvat , fiindc în ara lui natal era în siguran . ă ă ţ ă ţă El a avut înc o dat de contracarat un plan pus la cale de Loja FOGC. Înă ă orice caz, a pierdut tot ce avea şi trebuia s se adapteze laă schimb rile din via a sa. Nu avea bani suficien i, dar spera s seă ţ ţ ă descurce câtva timp. În timp ce servea masa de prânz într-un restaurant al oraşului mic de la frontier , el derula înc o dată ă ă filmul a tot ce se întâmplase în cele câteva ore care trecuser ,ă în timpul c rora el a sc pat de la moarte sigur . Frabatoă ă ă mul umi Providen ei Divine pentru salvare. O or mai târziu unţ ţ ă tren expres l-a adus în capitala rii sale.ţă

Capitolul VIII

De cum se trezi în camera sa de la hotel, pe Frabato îl cuprinse îngrijorarea pentru momentele istorice cu care omenirea se confrunta.

Neputin a oamenilor de a gândi binele şi de a ac iona înţ ţ virtutea lui era o tr s tur general . ă ă ă ă Persecu ia politic , torturaţ ă şi crima erau la ordinea zilei şi generau numai distrugere. Ochii s i spirituali au întrev zut prin Akasha evenimentele ce aveauă ă s urmeze, dar legile stricte ale t cerii nu-i permiteau s facă ă ă ă cunoscute lucrurile în public. Chiar şi destinul s u urma s ia ună ă curs tragic, dar nu-i era permis s -l influen eze prin for a saă ţ ţ magic , deoarece legea Karmei era obligatoriu de respectată pentru orice fiin din univers.ţă

Se consola cu faptul c Providen a Divin va asista la tot ce iă ţ ă se va întâmpla r u. Ştia c este protejat de „Fra ii Luminii”ă ă ţ pentru a-şi îndeplini cu succes misiunea sa pe p mânt. Pentru aă se elibera de gândurile sale negre, el se refugie pentru câteva minute într-o medita ie adânc . Apoi f cu o baie şi în scurt timpţ ă ă p r si hotelul destul de înviorat.ă ă

Locuitorii acestei metropole p reau s -şi fi f cut dină ă ă „agita ie” şi „grab ” sloganurile lor, pentru c , pe multe str ziţ ă ă ă ale oraşului era deja, la acea or , o agita ie cumplit .ă ţ ă

Frabato alese un restaurant de pe o str du liniştit unde îşiă ţă ă servi micul dejun. La o mas al turat , trei domni purtau oă ă ă conversa ie animat . Contrar obiceiurilor sale, lu un ziar dinţ ă ă care s afle date despre locurile pe unde ajunsese.ă

Nu se gr bea fiindc nu-şi f cuse nici un plan de viitor. Înă ă ă timp ce citea ziarul a auzit ceva din conversa ia vecinilor s i deţ ă la masa al turat , în special pentru c unul dintre ei îşi sus ineaă ă ă ţ punctele de vedere destul de tare şi entuziast.

Deodat , aten ia sa fu re inut de faptul c cei trei domniă ţ ţ ă ă discutau despre metafizic şi spiritism. Ii privi mai atent, f r a fiă ă ă îns observat şi f r s -şi foloseasc clarviziunea. Presupuse că ă ă ă ă ă unul dintre domni era om de ştiin , iar ceilal i doi p reau a fiţă ţ ă oameni de afaceri. Dup ce ascult câtva timp p rerile celor treiă ă ă domni, Frabato nu-şi putu re ine un zâmbet, deoarece, în tot ceţ spuneau erau o mul ime de confuzii şi idei greşite. Întâmpl tor,ţ ă

unul dintre domni se uita la Frabato şi îi observ zâmbetulă re inut. Pentru moment, el nu putu s -şi dea seama ce însemnaţ ă zâmbetul s u, dar presupuse c ori domnul acela ştia mai multă ă despre subiectul respectiv decât el, ori acesta gândea că imagina ia Ie-o luase razna. În final decise c prima supozi ieţ ă ţ era mai aproape de adev r, înf işarea lui Frabato nu îng duiaă ăţ ă nici o concluzie referitoare la persoana sa, fiindc p rea un omă ă cât se poate de obişnuit.

Când se f cu o mic pauz în conversa ie, domnul care îlă ă ă ţ privise pe Frabato şopti ceva la urechea celui de lâng el. Dreptă urmare, privirile acestuia se îndreptar spre Frabato şi apoiă d du aprobator din cap. Primul domn se ridic imediat de laă ă masa sa şi se apropie de Frabato, spunând:

„Scuza i-m c v deranjez, domnule, se pare c sunte iţ ă ă ă ă ţ expert în ocultism. Da i-mi voie s v invit s participa i laţ ă ă ă ţ conversa ia noastr . Numele meu este K..., fabricant deţ ă instrumente optice.”

Frabato, din fire prietenos, accept invita ia cu pl cere. Seă ţ ă prezent şi lu loc la masa celor trei domni. Domnul K... Îiă ă prezent şi pe ceilal i parteneri ai s i: domnul P..., director deă ţ ă banc şi domnul G..., doctor în chimie.ă

Profesorul nu putu s -şi st pâneasc curiozitatea:ă ă ă„Domnule Frabato, nu sunte i cumva ocultistul şiţ

clarv z torul despre care multe ziare au scris în ultimul timp?ă ă Dac aşa stau lucrurile, trebuie s recunosc c este un mareă ă ă noroc s v întâlnesc aici.”ă ă

Frabato care ştia c nu va putea r mâne neobservat în acestă ă oraş, d du din cap aprobator spre profesor, zicând:ă

„Da, sunt cel despre care a i citit în ziare. Sunte i într-adev rţ ţ ă norocos s m întâlni i pentru c , sincer vorbind, prezen a meaă ă ţ ă ţ aici e pur întâmpl toare. Nu am avut în inten ie s m amuz peă ţ ă ă seama dvs., dar unele din punctele dvs. de vedere metafizice nu sunt deloc corecte.”

Desigur, domnii au dorit s ştie de ce Frabato ajunseseă întâmpl tor în acest oraş. Acesta le spuse întreaga poveste şi,ă pu in şoca i, ei îi promiser s îl ajute dac ar fi fost necesar. Fuţ ţ ă ă ă invitat de fiecare din ei şi pentru c nu avea nici un programă stabilit se decise s dedice urm toarele trei seri noilor saleă ă cunoştin e. Una dintre seri trebuia petrecut la un mic festival,ţ ă la care prietenii şi noile sale cunoştin e fuseser invitate.ţ ă

Frabato fu de acord, luând-o ca pe o şans oferit de destin.ă ă Chiar g si mai târziu atât de mult sprijin în acest cerc, încâtă reuşi s dep şeasc situa ia sa material precar .ă ă ă ţ ă ă

Întâi, domnii îi puser multe întreb ri despre fenomenulă ă ocult, la care Frabato încerc s r spund cât se poate de clar.ă ă ă ă Oricum, el scoase în eviden faptul c multe cunoştin e în acestţă ă ţ domeniu pot fi explicate numai practic. În orice caz, ei realizară repede c multe lucruri le vedeau în mod greşit. Dup dou ore,ă ă ă începur s discute problema destinului. Profesorul sus inea că ă ţ ă nu exist un destin predeterminat şi c omul este arhitectulă ă propriei sale vie i. Deşi profesorul îşi sus inu punctul de vedereţ ţ cu argumente plauzibile, Frabato râse zgomotos.

„Profesore”, spuse el, „acela care poate s -şi determineă propriul destin trebuie s str bat o cale lung în plan spirituală ă ă ă şi s ajung la o maturitate cert în dezvoltarea sa spiritual ,ă ă ă ă trebuie s capete un echilibru mental, psihic şi fizic, dacă ă doreşte s -şi ia în st pânire destinul s u. Dac aprecia i c ave iă ă ă ă ţ ă ţ aceast maturitate şi c v pute i determina propriul dvs.ă ă ă ţ destin, eu v voi oferi o mic demonstra ie despre influen aă ă ţ ţ destinului asupra omului.”

Se f cu o pauz şl cei trei domni îl privir pe Frabatoă ă ă fermeca i. Se putea observa pe chipul profesorului c a fostţ ă deranjat, întrucât el fusese întotdeauna liderul grupului şi se sim i întrucâtva lezat. Lui Frabato nu-i sc p aceasta şi de aceeaţ ă ă spuse binevoitor:

„Nu doresc s neg c şti i multe din punct de vedereă ă ţ teoretic. A i citit mult, chiar în limbi str ine, ave i o bibliotecţ ă ţ ă bogat şi a i publicat articole' despre metafizic în diferiteă ţ ă reviste str ine care au impus numele dvs. Dar în ştiin a ocultă ţ ă exist o mare diferen între teorie şi practic .”ă ţă ă

Profesorul fu complet surprins de cunoştin ele lui Frabatoţ despre persoana sa şi, devenind curios, replic :ă

„Domnule Frabato, dac ce spune i este adev rat, ar trebuiă ţ ă s fiu foarte bucuros dac ne-a i demonstra influen aă ă ţ ţ destinului.”

Adâncit în gânduri, Frabato privea int înainte. Ochii s iţ ă ă p reau pierdu i în neant şi c p tar un aspect deosebit. ă ţ ă ă ă Evident nu era concentrat asupra discu iei sale din acel moment.ţ Aceasta dur foarte pu in, apoi Frabato clipi din ochi ca şi cumă ţ

s-ar fi trezit dintr-un somn profund, zâmbi profesorului şi îi spuse:

„În acest r stimp, am privit viitorul dvs. cu ajutorul ochiloră min ii. Printr-o mic întâmplare v voi dovedi influen aţ ă ă ţ destinului. Dac dvs. reuşi i s nu ajunge i în apropiere de turnulă ţ ă ţ oraşului la 12 p.m., în aceast noapte, demonstra i c pute i să ţ ă ţ ă v conduce i destinul. S aştept m şi s vedem dac sunte iă ţ ă ă ă ă ţ destul de puternic pentru a v opune destinului dvs.”ă

Chipul profesorului exprima ironie şi arogan . El replic : „Oţă ă s iau otrav şi tot n-o s fiu la turn la miezul acestei nop i.”ă ă ă ţ

Frabato se f cu c nu aude aceste cuvinte şi schimbă ă ă subiectul discu iei. Se reînnoiser celelalte invita ii, cu to ii maiţ ă ţ ţ b ur un pahar de vin şi se desp r ir .ă ă ă ţ ă

Profesorul G... p r sise restaurantul într-o stare neobişnuit .ă ă ă Lu un taxi spre cas . Fiind ce era, cerea mult de la via , locuiaă ă ţă într-o vil somptuoas şi avea o mul ime de servitori. Munca saă ă ţ de cercetare era unul dintre motivele pentru care era singur, altul fiind acela c nu era foarte interesat de femei. Avea înc ,ă ă când şi când, afaceri amoroase, dar dorea s fie liber şiă nestingherit.

Ajungând acas , g si un teanc de coresponden , dar r sfoiă ă ţă ă numai câteva scrisori. Trecu câteva adnot ri pe câteva plicuri,ă dar amân r spunsurile. Nu se putea elibera de proastaă ă dispozi ie care îl copleşise cu pu in înainte de sfârşitulţ ţ conversa iei lor. N-ar fi admis niciodat c orgoliul s u ofensatţ ă ă ă era cauza acestei st ri rele. Ce fel de om era acest Frabato,ă gândi el, care era capabil s -i ofere atâtea detalii despre casaă sa, f r ca acesta s-o fi vizitat vreodat ?ă ă ă

„Acest Frabato nu va avea niciodat dreptate”, îşi zise el, „îiă voi dovedi c eu pot s -mi conduc destinul. ă ă Voi face orice s nuă plec de acas la noapte.”ă

Se decise s stea în pat toat noaptea, orice s-ar întâmpla.ă ă Ce satisfac ie ar avea s reuşeasc , s demonstreze c Frabatoţ ă ă ă ă greşea. Stima sa ar creşte şi, în afar de aceasta, s-ar verificaă corectitudinea şi incontestabilitatea concep iei sale filozofice.ţ Arunc o privire-pe ceas şi v zu c era ora 3 p.m. Aşa se explicaă ă ă faptul c stomacul s u era atât de energic revoltat, fiindc niciă ă ă nu-şi luase prânzul. Dup ce manc ceva, voi s se concentrezeă ă ă asupra unui eseu pe care trebuia s -l trimit la o revist str in .ă ă ă ă ă Cu toate acestea, nu putu s o fac ; ceea ce spusese Frabato îlă ă

rodea ca un vierme şi îl f cea s se team c Frabato ar puteaă ă ă ă s aib dreptate în final.ă ă

Era deja 5 p.m. şi gândurile profesorului erau înc dominateă de spusele lui Frabato. Pentru a sfârşi cu aceast tortur psihic ,ă ă ă se urc în pat cu gândul s doarm pân a doua zi diminea a.ă ă ă ă ţ Dar starea sa nu-i d du pace. Se r suci nervos şi se zvârcoli înă ă pat, în zadar, pentru c nu putea s adoarm .ă ă ă

Deodat , un servitor b tu la uş , anun ându-l c un grup deă ă ă ţ ă binecunoscu i artişti veniser s -l viziteze şi c aşteptau în hol.ţ ă ă ă Profesorul G... avea prieteni şi printre artişti, fiindc , în afar deă ă activitatea sa academic , era şi critic de teatru.ă

Vizitatorii p reau s fi b ut câteva pahare de vin înainte deă ă ă vizit , pentru c to i erau într-o stare de total bun dispozi ie.ă ă ţ ă ă ţ

Când servitorul s-a întors la ei spunând c profesorul nu seă simte bine şi de aceea se culcase mai devreme, ei nu se putură ab ine şi n v lir ca o furtun în camera lui G...ţ ă ă ă ă

„Ce s-a întâmplat cu tine, b trâne, c te-ai urcat în pat laă ă aceast or din zi? Nu eşti bolnav şi ai nevoie de o schimbare”,ă ă exclam unul dintre vizitatori. Era unul cunoscut pentru glumeleă sale, niciodat nu f cea economie de vorbe.ă ă

Artiştii vorbir insistent profesorului, pân când reuşir s -lă ă ă ă conving s se dea jos din pat. În timp ce se îmbr ca, vizitatoriiă ă ă s i se instalar confortabil în sufragerie. Astfel c profesorul nuă ă ă putu s nu sacrifice câteva sticle de vin, întrucât se cunoştea cuă acest grup de mul i ani şi astfel fu obligat s -i trateze peţ ă prieteni.

Glume ul grupului, care era de fapt un bun actor pe marileţ scene, povesti ultimele nout i cu atâta farmec, c îl f cu peăţ ă ă profesor s uite de profe ia lui Frabato.ă ţ

Actorul îşi termin poveştile şi, îndreptându-se c treă ă profesor, spuse:

„Drag prietene, trebuie s vii la teatru cu noi ast zi pentruă ă ă c este prima sear când se joac o pies , în care eu am rolulă ă ă ă principal. Fiind critic de teatru nu po i pierde acest spectacol.”ţ Aproape ame it de cele dou pahare, profesorul acceptţ ă ă invita ia prin înclinarea capului. El preg ti ceva pentru oţ ă gustare, fapt care încânt nespus pe oaspe ii s i. Veni apoiă ţ ă timpul s plece la teatru cu to ii. Dou taxiuri mari au fostă ţ ă chemate s -i duc la teatru, unde profesorul avea o lojă ă ă rezervat .ă

Spectacolul a fost un mare succes. Profesorul şi prietenii s iă îl aşteptar pe actorul principal în culise. Când acesta sosi, îlă felicitar entuziast, iar profesorul promise s scrie o cronică ă ă teatral foarte bun .ă ă

Dup ce li s-au al turat şi al i actori, tot grupul plec laă ă ţ ă cârcium s s rb toreasc succesul.ă ă ă ă ă

Întrucât artiştii aveau un alt spectacol a doua zi, grupul se destram treptat, în jurul orei 11.30 p.m. Actorul principal îşi luă ă r mas bun de la profesor în fa a cârciumii, ad ugând: „Noapteă ţ ă bun , b trâne, ia un taxi s ajungi repede acas !”ă ă ă ă

Dar cum era sâmb t noaptea, cluburile erau înc pline şiă ă ă taxiuri nu se vedeau nic ieri. Profesorul G... Îşi sim ea capulă ţ greu dup atâta b utur şi de aceea decise s mearg pe jos oă ă ă ă ă bucat de drum, pentru a lua o gur de aer proasp t. Cumă ă ă strada principal era destul de aglomerat , o lu în jos pe o altă ă ă ă strad mai liniştit , s scape de agita ia pe care a avut-o toată ă ă ţ ă ziua. Mergea de-a lungul str zii complet absorbit de gânduri, înă timp ce muzica r zb tea prin ferestrele tavernelor şi cluburiloră ă de noapte. Deodat , lâng cea mai apropiat cârcium se isc oă ă ă ă ă zarv mare. Un num r relativ mare de b rba i şi femei formauă ă ă ţ un grup compact. Din pur curiozitate, profesorul se apropie deă ei şi v zu c doi tineri, evident sub influen a alcoolului, seă ă ţ insultau reciproc şi începur chiar s se loveasc . Din nefericire,ă ă ă profesorul interveni, spunându-le celor doi tineri s mearg maiă ă bine acas decât s se bat în strad . Situa ia se schimb peă ă ă ă ţ ă dat , cei doi be ivi oprindu-se din lupt . Unul dintre ei începu s -ă ţ ă ăl insulte pe profesor, care la rându-i, replic în cuvinte grele,ă dup care, cei doi be ivi începur s se apropie încet de el,ă ţ ă ă amenin tor. G... Îi d du o palm unuia dintre ei, când acestaţă ă ă încerc s -l loveasc . Cu aceasta scandalul izbucni: oamenii dină ă ă jur s-au n pustit spre el, cel de-al doilea scandalagiu la fel şiă începur s strige la profesor.ă ă

G... observ c nu are nici cea mai mic şans , aşa c ieşiă ă ă ă ă repede din mul ime şi plec de acolo aproape fugind. Be ivulţ ă ţ care fusese lovit de profesor, sco ând un cu it din buzunar, o luţ ţ ă la fug dup el. Gâfâind, G... intr pe o strad aglomerată ă ă ă ă sperând s întâlneasc vreun poli ist, îns nu avu noroc.ă ă ţ ă

De asemenea, G... era îngrijorat pentru via a sa, deoareceţ scandalagiul se apropia tot mai mult de el. Ajuns la cap tulă

puterilor, profesorul d du col ul str zii spre turnul oraşului când,ă ţ ă deodat , Frabato îi ap ru în cale. ă ă

„Ajut -m !” strig profesorul cu ochii îns pimânta i, „vor să ă ă ă ţ ă m omoare!”ă

Frabato îl trase deoparte, adresându-i-se calm:„Opreşte-te şi nu- i fie team !” Apoi, liniştit, ieşi înţ ă

întâmpinarea scandalagiului care venea spre ei. Cu cu itul încţ ă în mân scandalagiul p rea dintr-o dat paralizat. Apoi seă ă ă întoarse şi disp ru la urm torul col de strad .ă ă ţ ă

Frabato întorsese lucrurile în favoarea profesorului prin utilizarea unui cuvânt kabalistic. Se îndrept apoi c tre profesor,ă ă care între timp îşi limpezise mintea, deşi înc mai tremura deă spaim . Bâlbâi ceva şi îi spuse lui Frabato:ă

„Dac nu ap reai, acum eram un om mort!”ă ăFrabato îşi îndrept umerii, şi uitându-se la ceas, spuse:ă„Drag profesore, tu înc nu- i dai seama c nu po i s - iă ă ţ ă ţ ă ţ

conduci destinul, altfel nu ar fi trebuit s fii aici la aceast or .ă ă ă Lucrurile s-au petrecut aşa cum am prezis eu. Sper c acum eştiă convins c cineva nu poate fi dirijorul propriului destin şi nici să ă ia totul sub control. Vei în elege acum c înainte de a fi capabilţ ă s faci asta trebuie s cape i aşa-numitul „echilibru magic”.ă ă ţ

G... realiz înfrângerea şi spuse c îi pare r u c a avut oă ă ă ă astfel de comportare, blamându-şi propria arogan .ţă

Frabato îl conduse pe o strad aglomerat şi îl invit s beaă ă ă ă o cafea sau un ceai pentru a-şi calma nervii.

Intrar într-un restaurant unde cânta o orchestr de igani şiă ă ţ unde Frabato alese o mas liniştit , într-un col al localului.ă ă ţ

Înf işarea încrez toare a lui Frabato îl linişti pe G... şiăţ ă curând îşi reg si st pânirea de sine. Acum dorea s afle detaliiă ă ă şi, în timp ce serveau cafeaua, Frabato îi spuse c el prev zuseă ă acest eveniment în Akasha. Ar fi fost posibil pentru el să opreasc înc ierarea înainte de momentul luptei, îns aceastaă ă ă ar fi fost mai pu in conving tor.ţ ă

„Cât timp ai aşteptat la turn?” întreb G...ă„Aproximativ cinci minute, r spunse Frabato, „pentru c amă ă

putut s te urm resc cu ochii min ii şi s ştiu când vei ajungeă ă ţ ă acolo.”

Profesorul G... era plin de admira ie şi uimire şi continu s -iţ ă ă pun multe întreb ri lui Frabato, la care acesta putu să ă ă r spund detaliat. În final, cei doi au p r sit restaurantul,ă ă ă ă

promi ându-şi unul altuia s se întâlneasc din nou la K..., searaţ ă ă urm toare şi chem un taxi s -i conduc acas . ă ă ă ă ă Se înserase şi toate preg tirile pentru petrecerea cea mare fuseser f cute laă ă ă vila lui K..” proprietarul unei mari fabrici. Un num r mare deă prieteni şi cunoştin e ale lui K..., to i interesa i de ştiin eleţ ţ ţ ţ oculte, se adunaser mai devreme. Frabato era cunoscut multoră oaspe i din ştirile din ziare şi erau foarte curioşi şi ner bd toriţ ă ă s -l cunoasc personal.ă ă

K... telefonase lui G... În timpul zilei pentru a discuta despre evenimentele din noaptea precedent . Profesorul fusese scurt laă telefon, promi ând s ofere detalii în acea sear . Maşini, uneleţ ă ă dup altele, aduceau invita ii la vila lui K... Gazda era foarteă ţ bucuroas întotdeauna s fie centrul unui asemenea evenimentă ă monden. Un grup mixt de industriaşi, scriitori, artişti şi reporteri se strânsese. La ora 7.30, K ... ur bun venit oaspe ilor s i,ă ţ ă anun c domnul Frabato va sosi la ora 8.00 şi îl rug peţă ă ă prietenul s u G... s expun câte ceva din propria experienă ă ă ţă din noaptea trecut . G... povesti întâmplarea cu lux deă am nunte. Aceast relatare m ri considerabil starea de emo ieă ă ă ţ înainte de sosirea lui Frabato, pentru c mul i din cei prezen iă ţ ţ aveau de gând s -l roage pe Frabato s -i sf tuiasc în uneleă ă ă ă probleme personale. Când, în fine, sosirea lui Frabato fu anun at gazdei, se f cu dintr-odat linişte.ţ ă ă ă

K... Îl conduse pe Frabato în untru, îl prezent în câtevaă ă cuvinte şi se aşezar la mas pentru a destinde atmosfera.ă ă Gazda nu inten ionase s fac economie: la dispozi ia oaspe ilorţ ă ă ţ ţ s i el pusese cele mai alese mânc ruri şi cele mai fine b uturi.ă ă ă

Frabato ocupase locul de onoare, în capul mesei şi folosi aceast oportunitate pentru a privi neobservat pe fiecare dintreă oaspe i.ţ

Când masa se termin , el îşi f cuse o idee despre cele maiă ă multe dintre gândurile secrete ale fiec ruia, el îns l s impresiaă ă ă ă c nu a fost interesat de nici unul dintre ei.ă

Acum, când cea mai interesant parte a serii trebuia să ă înceap , K... nu îndr znea s vorbeasc . Frabato se hot rî s -lă ă ă ă ă ă salveze, se ridic mul umind pentru invita ie, l udând excelentaă ţ ţ ă ospitalitate şi exprimându-şi pl cerea de a remarca c mul iă ă ţ prieteni ai casei erau interesa i de ştiin ele oculte.ţ ţ

K... fu pl cut impresionat de aceste aprecieri şi avu curajulă s povesteasc cum îl cunoscuse pe Frabato,ă ă

Apoi, aproximativ o jum tate de or , a trecut în conversa iiă ă ţ banale, iar unora dintre invita i deja le era team c nu vorţ ă ă putea sa schimbe nici m car un cuvânt cu Frabato în aceaă sear . În afar de aceasta, mul i din ei aşteptaser un fenomenă ă ţ ă ocult.

Frabato tocmai comandase o cafea şi, în timp ce amesteca zah rul, începu s vorbeasc :ă ă ă

„Doamnelor şi domnilor, cei mai mul i dintre dvs., deja auţ auzit de oglinzi magice şi globuri de cristal. În afar de aceasta,ă un ini iat este capabil s foloseasc orice lichid ca pe o oglindţ ă ă ă magic , chiar dac aceasta este o ceaşc de cafea neagr .” Oă ă ă ă actri tocmai voi s pun o întrebare, când Frabato îi f cu semnţă ă ă ă cu mâna s tac înc pu in.ă ă ă ţ

„Ştiu c dori i s m întreba i dac reprezenta ia de mâineă ţ ă ă ţ ă ţ va fi un succes fiindc ve i juca un rol nou şi la repeti iaă ţ ţ general a i f cut câteva greşeli.”ă ţ ă

Privi în ceaşca sa de cafea foarte concentrat de parc ar fiă citit totul acolo. De fapt, suprafa a neagr îi facilita o privire înţ ă viitor cu ochii min ii.ţ

„Pute i fi convins ”, continu el, „c va fi un mare succes, şiţ ă ă ă ve i primi multe aplauze.”ţ

Actri a fu surprins v dit şi realizând c Frabato putea s -iţ ă ă ă ă citeasc şi cele mai ascunse gânduri, nu fu în stare s maiă ă scoat un cuvânt. În orice caz fu foarte mul umit de ceea ceă ţ ă auzise.

„Niciunul dintre dvs. nu trebuie s -mi spun un cuvânt”,ă ă continu Frabato, „eu v voi spune fiec ruia ce v fr mânt celă ă ă ă ă ă mai mult.”

Apoi se adres foarte serios unui comerciant ce era prezentă acolo:

„Pentru dumneavoastr , lucrurile nu stau bine delocă deoarece…

Era adev rat c domnul c ruia i se adresase semnase acelă ă ă contract şi fu şocat de aceast profe ie. Din nefericire, ceea ceă ţ Frabato spusese în acest caz, s-a adeverit mai târziu.

Dup ce trecuse rândul fiec ruia, o tân r era pe cale s maiă ă ă ă ă pun o întrebare, dar Frabato îşi duse degetul ar t tor la buze,ă ă ă rugând astfel asisten a s p streze linişte. Într-o clip to i f curţ ă ă ă ţ ă ă o linişte deplin şi-l privir pe Frabato plini de interes.ă ă

Acesta din urm fixa cu privirea un col al camerei ca şi cândă ţ ar fi aflat ceva excep ional acolo. Pentru câteva secunde el p ruţ ă absent, apoi, respir adânc şi, întorcându-se c tre K..., spuse:ă ă

„Drag prietene, n-a fost cinstit din partea ta s - i laşiă ă ţ singur sora în camera de sus. l-ai spus despre mine ast zi şi eaă ă aşteapt cu ner bdare s -mi vorbeasc . N-ar fi trebuit s - i fieă ă ă ă ă ţ jen s - i aduci sora al turi de noi, boala nu este o ruşine. O v dă ă ţ ă ă pe sora ta plângând amarnic.”

Aceste cuvinte, evident, îl surprinser pe K... foarte mult şi îlă puser în mare încurc tur . El admise c n-a vrut ca sora saă ă ă ă suferind s fie printre musafiri pentru a nu crea situa iiă ă ţ nepl cute. Acesta fusese singurul motiv pentru aceast decizieă ă şi m rturisi c era destul de afectat, lucru care nu-i sc p luiă ă ă ă Frabato.

Cum nici unul dintre cei prezen i nu a avut de obiectat, aţ putut merge s -şi aduc sora chiar atunci.ă ă

Toat lumea fu de acord şi dou doamne se oferir voluntară ă ă s o ajute s se îmbrace.ă ă

Astfel, K... se duse la sora sa împreun cu cele dou doamneă ă şi au g sit-o culcat în pat şi cu ochii plini de lacrimi.ă ă

Elen, sora lui K...( suferise o hemoragie cerebral cu oă jum tate de an în urm şi de atunci i-au r mas paralizateă ă ă membrele de pe partea dreapt pentru totdeauna. Cei mai buniă doctori au încercat s o trateze, dar nu s-a putut, deşi aveaă numai dou zeci şi trei de ani.ă

K... spuse surorii sale ce se întâmplase şi o rug s petreacă ă ă restul serii cu Frabato şi ceilal i oaspe i. Amintind stareaţ ţ neajutorat în care se afla, Helen, prima dat , refuz . Dar cândă ă ă doamnele îşi oferir ajutorul, curiozitatea şi neprev zutul oă ă convinser şi accept s li se al ture.ă ă ă ă

Cum ieşi K... din camer , doamnele începur s o îmbrace.ă ă ă Apoi fu transportat cu un c rucior în camera de jos şi toată ă ă lumea o salut cu cordialitate.ă

Era extrem de încântat când v zu c i s-a oferit locul deă ă ă onoare, al turi de Frabato.ă

Pentru a men ine petrecerea în form , Frabato începu sţ ă ă povesteasc şi s comenteze câteva evenimente interesante peă ă care Ie-a experimentat în numeroasele sale c l torii. Oaspe iiă ă ţ ascultau cu aten ie, dar, în sinea lor aşteptau plini de speranţ ţă c vor urma şi alte dovezi ale facult ilor magice ale maestrului.ă ăţ

Frabato nu putu s nu observe aceasta, devreme ce gândurileă tuturor acelor oameni erau atât de transparente pentru ochii min ii sale. F r a l sa s se vad , el intrase deja în leg tur cuţ ă ă ă ă ă ă ă destinul Helenei K... Spiritul s u rug Providen a Divin s -iă ă ţ ă ă permit vindecarea acestei femei. Ca de foarte departe, el primiă r spunsul: „O po i ajuta. Vindec-o!”ă ţ

Frabato îşi întrerupse medita ia. În timp ce toat lumea îlţ ă fixa cu privirea, el lu mâinile lui Helen şi o privi timp de câtevaă secunde. Ea adormi imediat. Se f cu o linişte mormântal înă ă camer . Dup aproximativ dou minute, Helen începu s respireă ă ă ă adânc, pleoapele începur s se zbat convulsiv, ca apoi s seă ă ă ă trezeasc din nou. Frabato înc îi mai inea mâinile şi îi spuseă ă ţ calm:

„Eşti iar s n toas . Cum te sim i?”ă ă ă ţTân ra femeie privi împrejur, apoi, nehot rât , şov ind, îşiă ă ă ă

ridic , bra ul drept şi mişc degetele. Îşi îndoi şi întinse piciorulă ţ ă drept; nu putu s în eleag ce se întâmplase, dar ce fericit era!ă ţ ă ă

„î i po i folosi din nou ambele picioare”, spuse Frabatoţ ţ zâmbind. Când ea se ridic , înc nesigur în mişc ri, Frabato oă ă ă ă sus inu de bra şi o ajut s fac primul pas. Apoi, ea p şiţ ţ ă ă ă ă singur , cu grij , temându-se ca nu cumva s revin la stareaă ă ă ă anterioar . ă Dup ce f cu câ iva metri f r ajutorul cuiva, seă ă ţ ă ă convinse de vindecarea sa. Lacrimi de fericire îi lic rir în ochi şiă ă to i cei prezen i se repezir s-o felicite pentru vindecarea saţ ţ ă neaşteptat .ă

În timp ce oaspe ii împ rt şeau bucuria Helenei, Frabato seţ ă ă retrase în t cere la bar. În acest fel evita laudele şi cuvintele deă recunoştin , fiindc nu-i pl cea s poarte aur de sfânt.ţă ă ă ă ă

Cei mai mul i dintre oaspe i au privit aceast vindecare cuţ ţ ă cel mai mare respect, în timp ce al ii aveau un sentimentţ straniu, gândindu-se c Frabato avea o astfel de putere asupraă s n t ii şi bolilor oamenilor.ă ă ăţ

Helen se al tur lui Frabato la bar şi, luându-l de bra , îiă ă ţ spuse:

„Sunt foarte, foarte, foarte fericit . Mi-ai redat via a şi pentruă ţ asta nu ştiu cum s - i mul umesc.”ă ţ ţ

Frabato îi lu mâna şi replic :ă ă„A fost o pl cere pentru mine, îns eu nu am fost decât ună ă

instrument. Mul umirile tale nu trebuie adresate altcuiva decâtţ Providen ei Divine, care a f cut posibil aceast vindecare.”ţ ă ă ă

Eliberat de greutatea deprimant a bolii, Helen se amestecă ă ă din nou, fericit , printre invita i.ă ţ

Petrecerea atinse punctul s u culminant şi evenimenteleă serii erau aprins comentate în grupuri-grupuri. Era trecut de miezul nop ii şi oaspe ii începur s plece unul câte unul.ţ ţ ă ă

Dup ce ultimii invita i plecar , numai K..., sora sa, Helen şiă ţ ă Frabato mai r m seser . K... Îl invit pe Frabato s stea la eiă ă ă ă ă peste noapte. Acesta accept recunosc tor aceast ofert ,ă ă ă ă pentru c se sim ea foarte obosit. Nu trecur decât câtevaă ţ ă minute şi micul grup se destram şi el, iar Frabato se1 retrase înă camera pus la dispozi ie.ă ţ

Razele soarelui îşi croir drum prin perdea, luminând caldă fa a lui Frabato, trezindu-l. El se bucur din plin de toaleta deţ ă diminea , apoi se îmbr c şi se preg ti s ias , când cinevaţă ă ă ă ă ă b tu la uşa camerei sale. Erau K... şi sora sa, care îi spuneauă „bun diminea a” şi îl invitau la micul dejun.ă ţ

Ambii dormiser foarte pu in din cauza evenimenteloră ţ emo ionante din seara precedent , care îi marcaser foarteţ ă ă mult. Totuşi, prezen a lui Frabato i-a determinat s se scoaleţ ă mai devreme.

Se aşezar şi îşi servir linişti i micul dejun, pe care Helen îlă ă ţ preg tise pentru ei.ă

Deodat , K... se adres lui Frabato:ă ă„Maestre, am dori s v facem o propunere. Noi avem oă ă

leas la ar , într-o suburbie, care este momentan goal . Pute iă ţ ă ă ţ locui în aceast cas cât timp dori i. În afar de asta, am fiă ă ţ ă foarte bucuroşi dac am putea profita de sfaturileă dumneavoastr amicale, pe viitor.”ă

Dup o scurt medita ie, Frabato r spunse:ă ă ţ ă„Mul umesc foarte mult pentru aceast propunere şi voi fiţ ă

bucuros s accept, deoarece camerele de la hotel sunt,ă Indiscutabil, prea costisitoare. Pute i conta, de asemenea, peţ sfaturile şi ajutorul meu.”

Dup micul dejun, ei merser împreun la hotel pentru a luaă ă ă bagajele lui Frabato şi s le duc cu un taxi la casa de la tar aă ă ă lui K...

Casa era complet mobilat şi era situat într-un loc retras,ă ă încânt tor. Dup ce K... şi sora sa se asigurar c Frabato aveaă ă ă ă tot ce-i era necesar, îşi luar r mas bun.ă ă

Frabato fu mul umit de cursul destinului s u. Avea acum laţ ă dispozi ie o cas în care putea lucra nestingherit. Deveniseţ ă cunoscut celor mai importan i oameni din oraş, care, f rţ ă ă îndoial , l-ar fi putut ajuta la nevoie. Soarta îi era favorabil deă ă ast dat .ă ă

Capitolul IX

Nu peste mult timp, Frabato deveni foarte ocupat în noua sa reşedin . A scris o mul ime de articole ştiin ifice şi comentariiţă ţ ţ pentru diferite reviste. Veneau s -l viziteze reporteri, din ce înă ce mai des şi era solicitat de diferite persoane care aveau nevoie de ajutorul s u, num rul acestora fiind din ce în ce maiă ă mare. Devenise, de asemenea, un medic expert şi tratase multe cazuri cu succes, inând seama de circumstan ele fiec reiţ ţ ă Karme.

Era o dup -amiaz târzie a unei astfel de zile aglomerate.ă ă Plecase chiar şi ultimul vizitator, iar Frabato f cea câtevaă preg tiri pentru a doua zi, când clopo elul anun un altă ţ ţă vizitator. În camera de primire intr profesorul G..., pe care îlă salut cordial. G... era de acum un vizitator constant, eiă obişnuind s discute pe larg un subiect sau altul din ştiin eleă ţ oculte.

Frabato d du mâna cu G..., spunând:ă„Au fost la mine ast zi mul i oameni şi n-am avut nici un pică ţ

de timp s m relaxez. Aş dori s ne plimb m pu in. Vremeaă ă ă ă ţ ine cu noi şi un strop de aer curat nu ne-ar face r u Ce crezi?”ţ ă

G... fu de acord. Plecar împreun , îndreptându-se c tre oă ă ă p durice nu prea îndep rtat , înconjurat de câmpuri şi livezi.ă ă ă ă

Deşi soarele cobora spre asfin it şi îşi pierduse din putereaţ sa dogoritoare, totuşi c ldura se ridica din p mânt, iar naturaă ă era aproape uscat .ă

Aşa cum obişnuia, G... preg tise o gr mad de întreb ri peă ă ă ă probleme oculte, la care Frabato îi r spundea, de obicei, pe larg.ă Ast zi el avea de pus întreb ri în leg tur cu spiriteleă ă ă ă elementelor şi spiritele naturii.

Frabato îi d du profesorului explica ii detaliate despreă ţ diferitele forme ale spiritelor elementelor, metodele lor de ac iune în natur şi în fiin a uman . Astfel, el punct faptul cţ ă ţ ă ă ă spiritele naturii aveau o predilec ie pentru acei oameni careţ aveau leg turi strânse cu natura.ă

Apoi, ei merser în t cere un timp, cufunda i în gânduri şiă ă ţ ascultând vocile naturii.

Deşi soarele disp rea încet la orizont, era înc foarte cald şiă ă nici un nor nu se z rea pe cerul albastru.ă

„Ştiu”, începu Frabato s vorbeasc , „c eşti un mareă ă ă sceptic. Fiind un teoretician e greu s - i formezi o p rere clară ţ ă ă despre for a magiei. Dac observi bine, momentan nu e nici oţ ă speran s plou . În ciuda acestui fapt, prin folosirea magieiţă ă ă naturale kabbalistice voi provoca o ploaie de scurt durat .ă ă Aceasta pentru a te convinge de eficacitatea acestei ştiin e.”ţ

„Sun incredibil”, replic G... „se pare c nimic nu- i poate fiă ă ă ţ ascuns. Sunt într-adev r recunosc tor pentru inten ia' ta de a-ă ă ţmi demonstra o astfel de putere a magiei naturale.”

Frabato zâmbi, pentru c ştia c una din for ele evidente aleă ă ţ unui magician o constituie controlul asupra magiei naturale.

„Vezi”, îi spuse lui G..., „nimic nu este imposibil pentru o fiin uman , care este în leg tur cu Providen a Divin . Oricum,ţă ă ă ă ţ ă un adept adev rat va ac iona totdeauna conform ordinii divine,ă ţ dac este în întregime responsabil pentru ceea ce face. Cu câtă este mai complet dezvoltarea unui ini iat, cu atât mai mare vaă ţ fi respectul lui fa de nenum ratele secrete ale cosmosului. Nuţă ă voi face s plou numai ca s te conving pe tine, ci şi pentru aă ă ă da naturii apa de care are nevoie. Te rog s p strezi linişte până ă ă când voi începe s vorbesc din nou şi priveşte cerul cu aten ie.”ă ţ

Cei doi se aşezar pe iarb , iar privirea lor intea undeva,ă ă ţ deasupra câmpurilor întinse. Nu era nimeni prin apropiere, aşa c erau complet neobserva i şi nestingheri i.ă ţ ţ

Frabato adopt o Asana, încrucişându-şi picioarele şi inândă ţ spatele drept. Ochii s i se închiser şi apoi p ru completă ă ă paralizat.

G... privea atent în jur şi, din când în când, arunca câte o privire sfioas c tre Frabato.ă ă

Nu trecur decât vreo cinci minute, dup care, figura luiă ă Frabato reveni la via .ţă

Deschise ochii, se aşez al turi de G... Într-o pozi ie relaxată ă ţ ă şi îl întreb :ă

„Ei, ai descoperit ceva extraordinar sau nu?”Într-adev r, G... sesizase deja o tensiune crescând în aer,ă ă

care se amplifica din ce în ce mai mult şi care indica apropierea

unei furtuni. Când Frabato începuse s vorbeasc , primii noriă ă ap ruser pe cer şi G... privea în zare, total uimit:ă ă

„Priveşte cât de repede se apropie norii. Este fenomenal, într-adev r, s ai o astfel de putere la dispozi ie şi nimeni s nuă ă ţ ă poat ghici de ce eşti în stare când te vede.”ă

Frabato replic :ă„Magicianul adev rat nu are nevoie s -şi arate cunoştin eleă ă ţ

şi for ele pe care le posed . ţ ă F r a se b ga de seam , el seă ă ă ă poate adapta singur la orice situa ie. Aceast adaptabilitate esteţ ă un aspect al t cerii şi, din punct de vedere hermetic, este unaă din tr s turile elementare ale puterii divine. T cerea, liniştea înă ă ă sens magic, nu înseamn c cineva trebuie s se ab in de la aă ă ă ţ ă vorbi, ci c acel cineva trebuie s ştie s ascund de lumeă ă ă ă for ele sale spirituale. Numai când acest principiu esteţ respectat, Providen a Divin va înzestra o fiin uman cu oţ ă ţă ă putere mai înalt .ă

Când m-ai întâlnit prima oar nu i-ai dat seama c sunt ună ţ ă ini iat în ştiin ele hermetice şi spirituale. Chiar dac m-ai fiţ ţ ă cunoscut de mul i ani, ai fi putut vedea prin mine numai pânţ ă acolo unde ai înv at, datorit stadiului de dezvoltare pe care l-ăţ ăai atins. În orice caz, un expert adev rat nu va alerga niciodată ă dup glorie.”ă

În timpul acestei scurte conversa ii, cerul se acoperise deţ nori şi atmosfera era atât de tensionat , încât furtuna ar fi putută izbucni în orice moment. Primele fulgere br zdar cerul şi seă ă auzi primul tunet.

Profesorul G... privea spre cer neliniştit şi nu p rea s fieă ă încântat s stea pe câmp în acel moment. Pentru a-l linişti,ă Frabato îi puse mâna pe um r, spunând: „Nu trebuie s - i fieă ă ţ team când sunt eu aici. Este chiar cald şi câteva pic turi deă ă ploaie nu ne vor face nici un r u. În plus, e în apropiere ună castan foarte des sub care ne putem ad posti. Totuşi, dac vreiă ă s ajungem acas înainte de furtun , te voi înso i.”ă ă ă ţ

G... p ru mai liniştit şi fu de acord s se ad posteasc deă ă ă ă ploaie sub castan. Aveau de f cut doar vreo dou zeci de paşiă ă pân acolo, aşa c erau în drum spre castan când începur să ă ă ă cad primele pic turi de ploaie. În câteva secunde începu să ă ă plou de-a binelea şi ei, alergând, ajunser la ad post subă ă ă copac. Începur s bat rafale puternice de vânt printre copaci,ă ă ă rupând crengile neîndur tor. Începu potopul şi, în scurt timp,ă

ap rur peste tot b l i, fiindc p mântul nu putea absorbi apaă ă ă ţ ă ă atât de repede. Se dezl n uise o furtun cum nu mai v zuseră ţ ă ă ă de mult timp prin aceast parte a rii. Datorit vântuluiă ţă ă puternic, castanul nu putu oferi ad postul dorit. Cei doi erau uziă pân la piele. Lui Frabato nu îi era frig, îns G..., care era maiă ă pu in rezistent, începu s tremure din tot corpul.ţ ă

„Din nefericire, sunt foarte sensibil”, spuse el încercând să se scuze”, cu hainele astea ude sigur voi r ci.”ă

„Nu- i fie team ”, zise Frabato, punându-şi mâna dreapt peţ ă ă umerii profesorului. Dup câteva secunde acesta se uit laă ă Frabato cu admira ie:ţ

„Ce c ldur mi-a fost transferat de la mâna ta? Deja îmiă ă ă este cald ca într-o baie de aburi. Acum în eleg cum prin aceastţ ă putere excep ional tu po i vindeca oamenii bolnavi.”ţ ă ţ

T cu pentru o clip şi apoi, respirând adânc, continu :ă ă ă„Dac aş avea numai o mic parte din puterea ta, ce fericită ă

aş fi!”Cerul parc se desf cuse, iar p mântul era inundat de ploaiaă ă ă

deas . Şan urile erau deja pline şi apa se rev rsa şi pe drumuri.ă ţ ăŞov ielnic, G... Întreb :ă ă„Cât timp o s mai plou ? Nu putem pleca spre cas peă ă ă

aceast furtun .”ă ăFrabato îl privi cu un zâmbet pe fa şi îi r spunseţă ă„Aşa cum am provocat spiritele vremii s aduc ploaia, aşaă ă

le voi ruga s o opreasc .”ă ă„Asta este imposibil”, exclam profesorul. ă „Cerul este tot

acoperit de nori negri şi nu putem pleca.”Frabato râse şi spuse:„De ce nu? De îndat ce vom pleca din acest loc, nu va maiă

c dea nici o pic tur de ploaie. Te îndoieşti c ar putea fi aşa?ă ă ă ă I i voi dovedi c totul cu Dumnezeu este posibil. De ce am credeţ ă c un lucru atât de mic nu ar fi posibil? Acum priveşte atent!”ă

Frabato îşi ridic mâna în direc ia în care voiau s mearg .ă ţ ă ă Apoi murmur câteva cuvinte, f cu în aer un gest cu mâna şiă ă ploaia chiar se opri, deşi culoarea cerului nu se schimbase deloc. Frabato îi f cu semn lui G... s -l urmeze.ă ă

Profesorul se al tur în grab lui Frabato şi deşi era leoarc ,ă ă ă ă p rea foarte bine dispus. Miracolele acestea dep şeau putereaă ă

lui de în elegere. Cu o admira ie nem rginit ,observ brusc cţ ţ ă ă ă ă nu mai ploua pe unde mergea cu Frabato, în timp ce ploaia c dea înc în împrejurimi.ă ă

Privind în sus, observ c norii se despicaser exactă ă ă deasupra lor şi se uneau dup ce treceau ei. Niciodat nu maiă ă fusese martorul unui astfel de fenomen.

F r s spun un cuvânt, Frabato mergea al turi deă ă ă ă ă profesor, remarcând cu pl cere surpriza lui. Pe întregul traseuă c tre cas pe cei doi nu-i stropi nici m car o pic tur de ploaie,ă ă ă ă ă în timp ce ploaia continua dezl n uit peste tot în preajm .ă ţ ă ă Când ajunser la reşedin a lui Frabato, cerul mai era încă ţ ă întunecat, încât fu nevoie s aprind lumina în înc pere. G... vruă ă ă s plece acas , îns Frabato îl convinse s r mân , îi d du nişteă ă ă ă ă ă ă haine uscate s se schimbe, iar pe ale lui le d du servitorului să ă ă le usuce şi s le calce. Apoi se aşezar confortabil în sufragerieă ă la o ceaşc de ceai cu biscui i.ă ţ

„Eşti un om remarcabil”, îi spuse G... lui Frabato. „Po i faceţ s plou , po i s opreşti ploaia, vindeci bolnavi, eşti un expert înă ă ţ ă toate ştiin ele de pe lume şi le faci pe toate ca şi când asta ar fiţ ceva natural. O asemenea bog ie de cunoştin e şi putere esteăţ ţ ceva ce cu greu pot în elege.”ţ

Frabato se uit grav c tre profesor şi replic :ă ă ă„Orice fiin uman poate c p ta cunoştin e şi putere deţă ă ă ă ţ

acest fel atâta timp cât poate s -şi adune energia să ă urm reasc calea magic pân la cel mai adânc nivel. Această ă ă ă ă putere nu mi-a fost dat . Eu îmi pot folosi energia şi for a liber,ă ţ dar trebuie s pot justifica faptele mele înaintea Providen eiă ţ Divine. De vreme ce fiecare ini iat este eliberat de Karma, el vaţ evita folosirea puterii sale magice pentru bun starea saă personal . Normal, i se permite s aplice acele capacit i numaiă ă ăţ în timpul unei încarn ri fizice, pe care şi alte fiin e umane o auă ţ la dispozi ie. Aceasta este o lege a dezvolt rii, care nu trebuieţ ă violat , poate doar din motive deosebite. Adev ratul magiciană ă ştie c el este întotdeauna în leg tur cu Providen a Divin , într-ă ă ă ţ ăun mod în care un magician negru nu-l poate vedea. Magicianul negru se autocondamn la singur tate în cosmos, dac nu are oă ă ă simpatie sau o prietenie cu fiin ele diavoleşti. Osândirea fatal aţ ă unui magician negru este ceva pe care o fiin uman comunţă ă ă nu o va în elege niciodat , pentru c sentimentul uneiţ ă ă singur t i depline poate fi în eles numai de c tre un ini iat.ă ăţ ţ ă ţ

Deoarece, noi, ini ia ii, urm rim legile spirituale pozitive pân laţ ţ ă ă consecin ele lor finale, ni se permite s contribuim la putereaţ ă Providen ei Divine. Aceast respectare fidel a legilor spiritualeţ ă ă nu apare din teama unei posibile pedepse din partea for elorţ Karmei, ci deriv din adora ia profund , absolut şi din cea maiă ţ ă ă mare umilin , fa de puterea şi în elepciunea Providen eiţă ţă ţ ţ Divine. Adora ia şi umilin a devin cele mai importanteţ ţ caracteristici ale drumului în magie. Destinul unui ini iat nuţ poate fi în eles, de obicei, nici de neini ia i, nici de imaturi.ţ ţ ţ Aceasta numai datorit lipsei de cunoaştere în profunzime aă legilor spirituale. Nu toat lumea are norocul pe care îl ai tu caă s asişti la cele câteva exemple ale puterii magice. În fapt, maiă mare avantaj ar avea cineva s -şi formeze convingerile despreă puterea şi influen a spiritului şi legilor prin studiu, deoareceţ aceast cunoaştere pe care o cape i pe cont propriu este ceaă ţ care conduce la credin a adev rat . Credin a magic esteţ ă ă ţ ă înlocuit treptat de cunoaştere. La început, discipolul trebuie să ă accepte instruc iunile ini iatului în credin a sa, apoi, prinţ ţ ţ propriile fapte se va convinge de adev rul credin ei sale. Acestă ţ fel de credin realizat prin cunoaştere este denumit „credinţă ă ă ţă dovedit ” şi aceasta a fost propov duit de Cristos când a spusă ă ă c prin credin a adev rat po i muta mun ii.”ă ţ ă ă ţ ţ

Un fulger ilumina înc perea şi fu urmat de un tunet puternic,ă fapt care îi f cu pe cei doi s priveasc , involuntar, afar .ă ă ă ă

„Vezi”, continu Frabato, „în ciuda faptului c barometrulă ă atinsese cel mai înalt nivel, spiritele elementelor au executat ordinul meu şi au adus ploaia şi tunetul. Dac i-ai putea folosiă ţ ochii min ii ai putea vedea cum elementele sunt aşezate liber deţ spirite pentru a aduce o astfel de furtun . Ai vedea cum spiriteleă direc ioneaz circuitele electrice, astfel ca efectele pe care leţ ă ştii s aib loc. Pentru noi, oamenii clarv z tori, este destul deă ă ă ă limpede ce se întâmpl în astfel de cazuri, pe când, în ochii t i,ă ă acesta pare mai degrab un miracol.ă

Dezl n uirea elementelor face parte dintre cele mai miciă ţ secrete ale magiei naturale. Acum, ceea ce mi-a mai r mas deă f cut este s liniştesc elementele din nou, altfel furtuna vaă ă continua pân mâine de diminea şi va provoca mari pagube.”ă ţă

Frabato st tea în picioare, lâng fereastr . Cu ochii înă ă ă dep rtare, el murmur câteva formule pe care profesorul nu leă ă în elese. Dup câteva minute ploaia se opri, norii se destr marţ ă ă ă

încet, stelele ap rur pe cer şi natura p rea c începe s respireă ă ă ă ă din nou, înviorat .ă

Profesorul G..., mai liniştit, putu s -şi îmbrace hainele, careă între timp fuseser uscate.ă

Spuse cordial „la revedere” lui Frabato. Evenimentele acelei zile îl impresionaser foarte mult, ocupându-i gândurile încă ă mult vreme.ă

În s pt mânile şi lunile care au urmat, Frabato a fost foarteă ă activ. Articolele pe care Ie-a publicat, în diferite reviste, sub pseudonim, au fost foarte apreciate. Îşi f cu multe cunoştin e şiă ţ activitatea sa ştiin ific îi aduse o pozi ie profesional autoritar .ţ ă ţ ă ă Desigur, existau şi oameni care îl invidiau sau îl urau. Avea tot felul de duşmani, dar Frabato îi ignora, l sându-i complet înă mâinile Karmei.

În acest timp, el a f cut multe c l torii peste grani , care i-ă ă ă ţăau adus nenum rate invita ii pe toate continentele p mântului.ă ţ ă De aceea, într-o zi, Frabato se decise s p r seasc casa de laă ă ă ă ar a lui K... pentru o perioad nedefinit de timp şi s înceapţ ă ă ă ă ă

o c l torie în jurul lumii. Preg tirile au fost f cute repede şiă ă ă ă curând el plec . A c l torit în cele mai mari şi mai interesanteă ă ă oraşe, unde, în func ie de situa ie, se prezenta fie ca ini iat, fieţ ţ ţ ca profesor în ştiin e.ţ

Au trecut mul i ani pân s se întoarc Frabato. ţ ă ă ă În absen aţ sa se petrecuser multe schimb ri. ă ă K..., proprietarul de fabricase c s torise. E! contractase un mariaj cu un spirit ală ă elementului Ap care nu avusese un sfârşit fericit. Prin evocareă magic , el men ionase o UNDINE. Dar, fiindc nu a putut să ţ ă ă transforme complet echilibrul s u magic în realitate, vr jitoare şiă ă frumoas cum era, fiin a spiritual a apei s-a încarnat în trupulă ţ ă unei tinere fete frumoase pe patul mor ii, a vindecat corpul prinţ arta sa magic şi s-a c s torit cu K...ă ă ă

Frabato îl avertizase pe acesta, într-una din discu iile lorţ anterioare, asupra unui astfel de pact, deoarece el putuse s -iă vad viitorul prin clarviziune, deci şi pericolul la care avea s seă ă expun . Din nefericire, K... nu luase aceast aten ionare înă ă ţ serios şi, de aceea, devenise victima artei de seduc ie a Undineiţ (nimf a apelor).ă

Helen, sora mai mic a lui K..., se c s torise cu un industriaşă ă ă din str in tate şi devenise mam a doi copii. Casa de la ar , dină ă ă ţ ă suburbie, avea acum al i proprietari.ţ

Frabato sim i c vechile leg turi nu mai existau şi de aceeaţ ă ă decise s se întoarc în oraşul s u natal. Obosise din cauzaă ă ă c l toriilor în toat lumea şi dorea s -şi creeze singur un viitor,ă ă ă ă mai liniştit.

În oraşul s u natal se stabili într-o cas nou şi acolo duse oă ă ă via retras mai mul i ani.ţă ă ţ

Materialismul şi fanatismul politic luar în st pânire întreagaă ă Europ iar oamenii care erau interesa i în ştiin ele spirituale şiă ţ ţ oculte se aflau în mare pericol.

Ororile r zboiului aveau s însp imânte milioane de oameniă ă ă timp de mul i ani.ţ

Capitolul X

Prin fereastra unei mici camere de studiu, luna lumina palid chipul lui Frabato, care st tea nemişcat, cufundat în medita ie.ă ţ Deşi era într-o stare extatic , Frabato auzi clar c era chemat cuă ă numele s u secret din lumea spiritual . Acest nume secret eraă ă cunoscut numai de „Fra ii Luminii” şi astfel ştiu c era invitat laţ ă întâlnirea acestor înal i ini ia i.ţ ţ ţ

„Fr ia Luminii” este o organiza ie spiritual , care cuprindeăţ ţ ă pe cei mai mari ini ia i din sistemul nostru cosmic. Numai celţ ţ care a înv at s aplice în practic ceea ce con in primele treiăţ ă ă ţ file ale „C r ii În elepciunii” are acces aici. Dac nu şi-auă ţ ţ ă dizolvat în mod conştient individualitatea, numai astfel de fiin eţ umane se pot întâlni în aceast organiza ie, entit i care auă ţ ăţ reuşit s ating cel mai înalt nivel a) perfec iunii magice de laă ă ţ începutul omenirii. „Fra ii Luminii” îşi asum cu regularitateţ ă sarcini importante în folosul prosperit ii şi s n t ii dezvolt riiăţ ă ă ăţ ă umane, cu toate c acestea nu cer întotdeauna încarn ri fizice.ă ă

„Fr ia Luminii” are o ordine ierarhic care corespundeăţ ă gradului de perfec iune al ini ia ilor s i. Conduc torul lor esteţ ţ ţ ă ă aşa-numitul „Primul Ini iator”, care are rang de ţ mahatma, reprezentantul ordinului divin şi p str torul tuturor tainelor. Înă ă aceast ierarhie el este numit ă Urgaya, Omul În elept al munteluiţ sau B trânul Conduc tor. ă ă El a fost primul ini iator de la începutulţ lumii, dar se materializeaz cu greu. De obicei îşi ia o formă ă numai pentru scurt timp, când doreşte s dea un sfat vreunuiă frate al luminii sau altuia.

Sunt 12 adep i, subordona i B trânului Conduc tor, care auţ ţ ă ă atins cea mai înalt perfec iune spiritual . Adep ii întotdeaunaă ţ ă ţ îşi asum cele mai dificile sarcini, şi ei, de asemenea, seă încarneaz cu greu, deşi în mod obişnuit, ac ioneaz în ă ţ ă Zona Centurii P mântului. ă Unii dintre aceşti adep i sunt încarna iţ ţ numai o singur dat la sute sau mii de ani. Urgaya şi cei 12ă ă adep i formeaz Consiliul B trânilor şi se întâlnesc regulatţ ă ă pentru decizii importante privind destinul oamenilor. Cei 12 adep i au sub control 72 de în elep i ori oameni lumina i, care,ţ ţ ţ ţ pe de alt parte, au ca subordona i 360 de maeştri. Cei 72 deă ţ în elep i şi 360 de maeştri particip şi ei la adunarea general .ţ ţ ă ă

În cazul unei asemenea întâlniri, Urgaya convoac pe to i ini ia iiă ţ ţ ţ importan i.ţ

Când Frabato auzi chemarea în acea sear , ştiu c era vorbaă ă de o adunare general . El fusese deja la numeroase adun riă ă generale şi, de aceea, era conştient c trebuiau luate deciziiă importante referitoare la cursul dezvolt rii omenirii pe p mânt.ă ă Ce sarcin va primi oare de aceast dat ?ă ă ă

„Fr ia Luminii” nu are o reşedin permanent pe p mânt,ăţ ţă ă ă deşi se pare c ar fi undeva în Est. În acea vreme un num r deă ă fra i fuseser încarna i în Est şi îşi f ceau datoria potrivitţ ă ţ ă scopului misiunii lor.

Adunarea general se inea de obicei într-o camer magică ţ ă ă din Zona centurii P mântului, ă care a fost desemnat specială pentru aceasta. Urgaya se îngrijeşte întotdeauna de aprovizionarea acestei camere magice, o ap r şi o face vizibilă ă ă numai pentru Fra ii Luminii, aşa încât n-ar putea fi observat deţ ă c tre fiin e str ine, fie din sferele astrale, fie din celeă ţ ă spirituale.

Frabato se separ spiritual şi astral de corpul s u fizic,ă ă l sându-l întins pe pat, eap n şi palid. Respira ia şi b t ileă ţ ă ţ ă ă inimii se opriser . Cu mâna sa dreapt , spiritual şi astral ,ă ă ă ă Frabato f cu un cerc magic în jurul corpului s u fizic, rostind oă ă formul kabbalistic pentru protec ia lui, deoarece ştia foarteă ă ţ bine c cea mai uşoar atingere de c tre alt om ar aduce cuă ă ă sine moartea fizic . Puterea formulei kabbalistice, pe de altă ă parte, asigura protec ia complet în toate cele trei sfere. Înţ ă urm torul moment, condus de for a sa, fu în templul Fra iloră ţ ţ Luminii, deoarece în lumile spirituale şi astrale el putea acoperi orice distan instantaneu, pentru c aceste lumi sunt veşnice.ţă ă

Cei mai mul i fra i se aflau deja în templul sfânt al „Fra ilorţ ţ ţ Luminii” şi îşi ocupaser locurile lor, ca de obicei. Venind prină corpurile lor astrale, p rea c to i oamenii, din toate rasele seă ă ţ strânseser acolo. În fa a lor st tea Urgaya, în grandoarea saă ţ ă indescriptibil . Corpul s u astral str lucea ca aurul lichid, iară ă ă ochii s i iradiau ca diamantele. Nu era nimeni acolo care s nuă ă realizeze c Dumnezeu însuşi încarnat era printre ei. Interiorulă templului simboliza cea mai înalt în elepciune a cosmosului. Nuă ţ erau ferestre, dar 12 aştri invizibili r spândeau o lumină ă str lucitoare, care nu era cu nimic mai prejos decât luminaă soarelui. Plafonul templului era sus inut de 22 coloane, cuţ

simboluri din „Cartea în elepciunii”. Fiecare coloan emana oţ ă lumin deosebit , care indica puterea sa invizibil şiă ă ă semnifica ia. Plafonul str lucea în culori de galben-auriu şiţ ă violet, cu mii de stele care îl acopereau.

Frabato îşi ocupase locul s u şi ultimii dintre Fra ii Luminii,ă ţ de asemenea. Adunarea putea începe. Dac B trânul St până ă ă st tuse la început nemişcat, figura sa începu s prind via .ă ă ă ţă Privi peste cei prezen i şi d du din cap cu satisfac ie cândţ ă ţ constat c nu lipsea absolut nimeni. Potrivit rangului lor, to iă ă ţ confra ii se ridicar şi f cur plec ciuni de adora ie înaintea lui.ţ ă ă ă ă ţ Urgaya le mul umi cu un gest de binecuvântare. ţ Templul se umplu de o atmosfer de linişte şi pace. Fra ii aşteptau în linişte.ă ţ Urgaya deschise adunarea cu o voce calm :ă

„Dragii mei confra i, adoratori ai Luminii, reprezentan i aiţ ţ binelui de pretutindeni, slujitori ai Providen ei Divine, v Urez unţ ă cordial bun venit la aceast adunare. To i cei ce ne-am adunată ţ aici am jurat Providen ei Divine s urm m legile sale şi sţ ă ă ă p str m misterele pentru eternitate. Noi to i suntem parte aă ă ţ Luminii Divine, înaintea c reia ne plec m cu cea mai adâncă ă ă umilin şi adora ie. Lumina Eternit ii ne uneşte pe noi to i.ţă ţ ăţ ţ Atotputernicia şi în elepciunea ne-au fost date prin gra ie divinţ ţ ă şi mil . Dragostea şi atotputernicia Providen ei Divine au creată ţ din noi o uniune inseparabil . Suntem Fra ii Luminii, Fra iiă ţ ţ Adev rului şi ai Vie ii!”ă ţ

Cei prezen i aveau impresia c Dumnezeu însuşi era inundatţ ă de o atmosfer a unei indescriptibile binecuvânt ri, pe careă ă fiecare dintre ei o recepta diferit, în func ie de rangul şi deţ maturitatea sa.

Aici, Paradisul devenise realitate. Aici erau cel mai mare extaz şi cea mai înalt iluminare, leg tura adev rat cuă ă ă ă Divinitatea.

O persoan imatur sau neliniştit n-ar putea sta în această ă ă ă lumin str lucitoare. Ini ia ii şi magicienii care se adunaser îşiă ă ţ ţ ă aveau aici casa lor adev rat . Cuvintele lui Paulus ar fi fostă ă potrivite pentru a descrie starea de lucruri: „Ce nici un ochi nu a v zut şi nici o ureche nu a mai auzit şi ceea ce n-a mai p trunsă ă în inima oric rui om, Dumnezeu a preg tit pentru aceia care îlă ă iubesc.” Timpul şi spa iul p reau s fi disp rut, secundeleţ ă ă ă însemnau tot atât cât miile de ani.

Aceast stare de conexiune cu Dumnezeu nu poate fiă în eleas de o fiin uman neinstruit şi nu poate fi descris înţ ă ţă ă ă ă cuvinte.

Urgaya, care îşi închisese ochii pentru câteva clipe, privi din nou adunarea şi schimb atmosfera din templu.ă

„Dragi fra i”, continu elţ ă , „au trecut câ iva ani de când ne-ţam întâlnit aici ultima oar . Mi s-a permis atunci, în numeleă Providen ei Divine, s repartizez o sarcin fiec ruia dintre voi,ţ ă ă ă care voluntar s-a angajat în realizarea scopului suprem al dezvolt rii cosmice. Sunt foarte mul umit c to i confra ii auă ţ ă ţ ţ îndeplinit cu lealitate sarcinile primite sau c ei sunt încă ă ocupa i de realizarea misiunilor lor. V mul umesc din adânculţ ă ţ inimii mele şi în numele Providen ei Divine pentru toate durerileţ şi sacrificiile cu care a i cooperat la realizarea acestui mare el.ţ ţ Fie ca binecuvântarea Providen ei Divine s v înso easc înţ ă ă ţ ă continuare pe voi, cei care lucra i pentru r spândirea Luminiiţ ă Divine în umilin şi adora ie. V-am chemat pentru c doresc sţă ţ ă ă v distribui noi sarcini pentru perioada care urmeaz , în numeleă ă Providen ei Divine. Lumea se confrunt cu timpuri grele, iarţ ă folosirea greşit a puterii va arunca na iuni întregi în dezastru.ă ţ Va fi sarcina I voastr s men ine i un echilibru sigur în sferaă ă ţ ţ legilor Universului. Misiunile voastre sunt dificile şi pe fiecare dintre fra i îi aşteapt o munc grea. Fie ca Providen a Divin sţ ă ă ţ ă ă v dea energia necesar pentru îndeplinirea misiunilor voastre!”ă ă

De foarte pu ine ori a vorbit Urgaya cu o astfel de gravitateţ şi fiecare dintre fra i avea o rea presim ire c lumea seţ ţ ă confrunta cu grave evenimente istorice. Fiecare dintre fra i ştiaţ c o parte din responsabilitatea pentru dezvoltarea întregiiă omeniri se sprijin pe umerii s i. Ini ia ii considerau aceasta oă ă ţ ţ onoare deosebit pentru c li se permitea s colaboreze laă ă ă marea lucrare a dezvolt rii cosmice şi fiecare dintre ei avea să ă fac tot ce depindea de el s îndeplineasc sarcina pe care oă ă ă acceptase, folosindu-şi întreaga energie. „Dragii mei fra i”,ţ continu Urgaya cu o voce grava, aşa cum şti i, lumina nu poateă ţ exista f r întuneric şi nici adev rul f r minciun . Potrivită ă ă ă ă ă legilor universale, principiul negativ are acelaşi drept s existeă ca şi principiul pozitiv. Favorizat de dezvoltarea ştiin elorţ naturale, principiul negativ va câştiga o mare putere asupra omenirii în viitorul apropiat. Aşa ca sarcina voastr principal vaă ă fi s r spândi i dragostea şi fraternitatea între oameni, cuă ă ţ

ajutorul principiului pozitiv. F când aceasta, întotdeauna vaă trebui s respecta i legile Karmei, pentru c binele, precum şiă ţ ă r ul este necesar pentru dezvoltarea liber a spiritului uman.ă ă

Dup cum to i şti i, r zboaiele sunt o stare permanenta peă ţ ţ ă p mânt şi sunt cauzate de polaritatea luminii şi întunericului,ă dar asemenea r zboaie care vor zgudui p mântul în viitorulă ă apropiat nu au avut loc niciodat pana acum în istoria omenirii.ă For a distrugerilor va întrece ş. imagina ia cea mai fantezist aţ ţ ă omului şi sper m ca m car aceia care vor supravie ui, vor trageă ă ţ înv minte şi vor fi conştien i c trebuie s se apere mai bineăţă ţ ă ă împotriva oric rei tenta ii viitoare.”ă ţ

Dup aceste cuvinte, fra ii se gândeau la viitorul nefericit ală ţ multor na iuni, pentru c puteau s -şi fac o imagine clara aţ ă ă ă ceea ce avea s se întâmple în lume.ă

Ei cei c rora li se permisese s se bucure de armonia Luminiiă ă Divine, erau hot râ i s ajute pe to i aceia ale c ror idealuriă ţ ă ţ ă vizau realizarea unor eluri pozitive.ţ

Frabato, care se încarnase de mii şi mii de ani numai pentru a ajuta omenirea în dezvoltarea ei spiritual , fusese martor laă r zboaiele şi ac iunile distructive de-a lungul istoriei şi de aceeaă ţ putea s -şi dea seama de gravitatea cuvintelor lui Urgaya. Ceă sarcin va avea de data aceasta? „Fie ca Providen a Divin s -ă ţ ă ămi recunoasc credin a şi statornicia”, gândi în sinea sa. Fiindă ţ un spirit perfect, ar fi putut s se dizolve în Lumina Divină ă universal , dar asta ar fi însemnat pierderea definitiv aă ă individualit ii sale. În afar de aceasta, misiunea sa ar fi trebuităţ ă dat altui frate.ă

Frabato se bucura de încredere deplin în Fr ia Luminii, înă ăţ func ie de natura sarcinii care i s-a dat, adesea i s-a permis sţ ă fac uz de cele mai importante facult i magice. Meditândă ăţ asupra viitorului luminos, dar foarte îndep rtat, al omenirii eraă hot rât s contribuie la dezvoltarea acesteia, chiar dac sarcinaă ă ă sa i-ar fi creat cele mai mari dificult i.ăţ

Urgaya începu s împart sarcinile pentru perioadaă ă urm toare. F cu semn cu mâna fiec ruia s se apropie de el şiă ă ă ă inform pe fiecare de noua sa misiune. Erau sarcini de tot felul,ă dificile sau mai pu in dificile, în func ie de ara în care ini iatulţ ţ ţ ţ trebuia s ac ioneze şi de importan a ei pentru voin aă ţ ţ ţ Providen ei Divine.ţ

Întâi, cei 360 de maeştri îşi primir sarcinile, apoi Urgayaă începu s cheme la el pe cei 72 de ini ia i, c rora Ie-a dat sarciniă ţ ţ ă de dificultate deosebit . Spre surprinderea sa, Frabato, care eraă primul dintre cei 72 de în elep i, nu fusese chemat când îiţ ţ venise rândul. F r şov ire, Urgaya continu s dea sarcini celoră ă ă ă ă 12 adep i, care au primit cele mai dificile misiuni, f r excep ie.ţ ă ă ţ

Frabato era surprins şi alarmat. C rui fapt se datoraă omiterea lui în timpul distribuirii sarcinilor? Nu mai era nici o misiune pentru el? Deşi uneori fusese obosit de via ,ţă întotdeauna îşi rezolvase misiunile încredin ate. Ce urma s facţ ă ă cu el de data aceasta? În timp ce aceste întreb ri treceau prină mintea lui Frabato, ultimul dintre cei 12 adep i îşi primi sarcina.ţ

În cele din urm Urgaya privi spre Frabato şi îi f cu semn cuă ă mâna s se apropie de el. Înainte ca Frabato s poată ă ă îngenunchea în fa a reprezentantului Providen ei Divine, acestaţ ţ se ridic şi punând ambele sale mâini pe capul lui Frabato,ă spuse:

„Frate al Luminii, te binecuvântez. Nu trebuie s - i faci griji,ă ţ Providen a Divin te iubeşte şi apreciaz cooperarea ta. Slujeştiţ ă ă Lumina de mii de ani. Eşti liber s - i dizolvi individualitateaă ţ oricând doreşti, dar cred c to i am considera aceasta o mareă ţ pierdere pentru timpurile viitoare, pentru c nici unul dintre ceiă prezen i nu s-a încarnat pe p mânt de atâtea ori ca tine. Planetaţ ă P mânt se confrunt cu timpuri grele şi nimeni nu este mai bineă ă familiarizat cu locuitorii ei ca tine. Frabato, sunt convins c veiă duce la bun sfârşit aceast încarnare a ta, incluzând misiuneaă legat de aceasta, deşi ar putea fi una dintre cele mai dificile.”ă

O asemenea distinc ie deosebit nu mai fusese acordatţ ă ă vreunui ini iat de mii de ani. Surprins la culme, Frabato seţ pr buşi în genunchi înaintea lui Urgaya şi atinse cu capulă podeaua.

„Niciodat nu m voi gândi la dizolvarea entit ii mele şi voiă ă ăţ continua s slujesc cu lealitate Providen a Divin ”, gândi şiă ţ ă aceste gânduri erau ca un jur mânt.ă

Urgaya îl rug pe Frabato s se aşeze în fa a sa şi apoi seă ă ţ întoarse la locul s u, solemn. De acolo se adres înc o dată ă ă ă adun rii:ă

„Dragi Fra i ai Luminii! Aşa cum şti i, ştiin ele naturale auţ ţ ţ înregistrat mari progrese în lume. Viteza progresului tehnic se va m ri extraordinar în acest secol. Datorit acestei dezvolt ri,ă ă ă

omul va pune mâna pe arme puternice. Pericolul este c acesteă arme ar putea fi folosite negativ de c tre aceia care suntă responsabili pentru ele şi, desigur, c dezvoltarea spiritual aă ă tuturor na iunilor va avea de suferit. O contragreutate trebuieţ creat împotriva acestor tendin e negative, prin activit ileă ţ ăţ voastre. Ast zi, unul dintre fra ii noştri şi-a luat deja ca sarcină ţ ă s influen eze anumi i lideri în a aplica inven iile tehnice pentruă ţ ţ ţ pacea şi bun starea omenirii.”ă

Un ini iat cu ochi profunzi încuviin , fiindc el primiseţ ţă ă aceast sarcin .ă ă

„Drag Frabato”, spuse Urgaya, adresându-i-se „tendin aă ţ negativ în dezvoltarea omenirii nu poate fi ignorat . Filozofiaă ă materialist deja a acaparat o mare parte a omenirii şi vaă continua. Ca urmare, se va da o lupt acerb pentru bani, profită ă şi putere, precum şi pentru satisfacerea unor pasiuni inferioare. Unde pot conduce ideile materialiste şi faptele iresponsabile, tu experimentai pentru tine înc din timpul atlan ilor.”ă ţ

Frabato încuviin , deoarece îşi amintea foarte bine deţă scufundarea Atlantidei. În timpul unui experiment tehnic (pus la cale şi realizat de savan i iresponsabili), axa p mântului^ şi-aţ ă pierdut atunci echilibrul şi, în consecin , Atlantida a fostţă distrus în foarte scurt timp. Toate detaliile acestei drame auă fost înregistrate pentru totdeauna în Akasha şi orice bun ini iatţ poate avea o imagine clar asupra întregului trecut ală cosmosului, prin citirea acesteia.

Frabato îns nu ştia detalii asupra misiunii sale viitoare.ă Fra ii erau de obicei informa i despre sarcinile lor în câtevaţ ţ cuvinte explicative. Ei nu erau obişnui i cu discursuri lungi şi deţ aceea, o tensiune aparte se n scuse acum printre cei prezen i.ă ţ

„Toat str dania ştiin elor naturale este orientat spreă ă ţ ă descoperirea secretelor materiei”, continua Urgay a, „şi pentru asta ele se bizuie în totalitate pe metodele fizice şi chimice. Aceast încredere în eficien a mijloacelor tehnice rezult dină ţ ă faptul c în multe p r i ale lumii aproape a disp rut credin a înă ă ţ ă ţ existen a şi activitatea fiin elor spirituale în spatele materiei.ţ ţ Numai ini ia ii ştiu c exist , de asemenea, o ştiin spiritual , aţ ţ ă ă ţă ă c rei munc de cercetare este bazat numai pe calit ile şiă ă ă ăţ for ele umane. Este ştiin a magiei, care a existat chiar de laţ ţ începutul omenirii.

To i sunte i familiariza i cu legile magiei şi şti i c în ciudaţ ţ ţ ţ ă deplinei voastre libert i, chiar şi vou v este permis folosireaăţ ă ă ă puterii acestei ştiin e numai în conformitate cu legea divin .ţ ă Fratele Cristos a exprimat aceast idee în acele zile, spunând:ă «Nu am venit în aceast lume s schimb legile ei, ci s mă ă ă ă supun lor». V rog deci din adâncul inimii s urma i întotdeaunaă ă ţ legile spirituale, ca atare.”

Dup aceste cuvinte, Urgaya îl fix pe Frabato. Acesta dină ă urm , încuviin cu poc in din cap pentru c ştia c această ţă ă ţă ă ă ă aluzie fusese f cut special pentru el. Se întâmplase uneori să ă ă opreasc for e negative înainte ca aceasta s -i fie permis deă ţ ă c tre legea Karmei. Mai ales în leg tur cu activitatea aşa-ă ă ănumi ilor magicieni negri, el nu rezistase întotdeauna tenta iei.ţ ţ

Urgaya remarc faptul c spusele sale avuseser efectulă ă ă scontat şi, de aceea, consider problema ca şi rezolvat . Apoiă ă continu , spunându-i lui Frabato:ă

„Ştiin a magiei a fost şi a r mas o ştiin secret .ţ ă ţă ă Adev ratele legi spirituale erau accesibile numai unor anumiteă cercuri, care, în schimb, îşi primeau discipolii dup examin riă ă dificile. Aceast cale de preg tire avea avantajul c majoritateaă ă ă fiin elor umane au fost scutite de tenta ia de a folosi mijloaceleţ ţ magiei în sens negativ. Pe de alt parte, exista dezavantajul că ă fiin ele umane care nu aveau acces în cercurile magice nuţ cunoşteau drumul de la credin la cunoaştere şi, în consecin ,ţă ţă nu puteau şti s continue pe aceast cale.ă ă

Conflictele armate din trecut au adus moartea a milioane de oameni. Multe dintre aceste fiin e umane ucise s-au plâns înţ lumea spiritual c adev ratele c i ale dezvolt rii spirituale nuă ă ă ă ă le-au fost niciodat accesibile.ă

Aceasta este sarcina ta, drag frate, s dezv lui omeniriiă ă ă ini ierea adev rat în hermetic , publicând materiale adecvate.”ţ ă ă ă

Întrucâtva şocat, Frabato privi fix la Urgaya, dar înainte de a-i putea r spunde, Urgaya se ridicase de la locul s u, se întoarseă ă spre el şi îl înso i spre prima dintre coloanele s lii. Calm şi sigur,ţ ă el spuse apoi:

„Frabato, ştii c aceast coloan simbolizeaz prima fil dină ă ă ă ă „Cartea în elepciunii”. Va trebui s publici secretele acesteiţ ă prime file dezv luite, dar f r utilizarea simbolurilor. Arată ă ă ă omenirii cum s treac de la credin la cunoaştere.”ă ă ţă

Apoi, Urgaya îl duse pe Frabato, care era profund afectat, la cea de-a doua coloan şi, ar tând spre ea cu mâna, îi spuse că ă ă şi secretele celei de-a doua file din „Cartea în elepciunii” arţ trebui f cute accesibile omenirii.ă

Sigur, Frabato ştia c a doua coloan era cheia magieiă ă sferelor. În ea sunt ascunse secretele ierarhiei. Spera ca Urgaya s nu mearg mai departe, dar acesta din urm , imperturbabil,ă ă ă îşi îndrept paşii spre a treia coloan simbolizând ă ă cuvântul creator şi apoi îi spuse lui Frabato:

„«La început a fost cuvântul». Cât de greu le este oamenilor s în eleag aceasta, de vreme ce ei nu cunosc limbajul divin!ă ţ ă Din acest motiv va trebui s faci cunoscute şi secretele celei de-ăa treia file din «Cartea în elepciunii»„.ţ

Îl conduse apoi pe Frabato la cea de-a patra coloan , oă atinse uşor cu mâna, spunând: „Şi a patra fil din «Carteaă în elepciunii» va trebui s-o explici omenirii.”ţ

Ajungând la cea de-a cincea coloan , el îi spuse lui Frabato:ă„Aici, cu a cincea coloan , misiunea ta este complet . i seă ă Ţ

permite s dezv lui doar prima parte a filei. În elegi de ce, nu-iă ă ţ aşa?” T cut, Frabato se întoarse, al turi de B trânul St pân.ă ă ă ă Urgaya se aşez din nou la locul s u şi p rea c aşteapt caă ă ă ă ă Frabato s spun ceva despre noua sa sarcin .ă ă ă

Între timp, Frabato devenise conştient de întreaga importan a misiunii sale. C zu în genunchi şi spuse cu ochiiţă ă implorând:

„Magnificule reprezentant al Providen ei Divine, p str tor alţ ă ă tuturor secretelor cosmice! Te implor din adâncul sufletului meu s m eliberezi de aceast îndatorire! ă ă ă Când m-ai chemat ultima dat , mi-am îndeplinit leal misiunea ce mi-a fost încredin at .ă ţ ă Aşa cum ai dorit, m-am întrupat în corpul unui b iat deă paisprezece ani pentru a fi mentorul spiritual al tat lui s u. Maiă ă mult, am c l torit în toat lumea pentru a oferi omeniriiă ă ă eviden a existen ei lumii spirituale. Cu permisiunea taţ ţ binevoitoare, mi-am folosit puterile magice s dovedescă Omnipoten a Divin , s vindec pe cei bolnavi şi s ar t viitorul.ţ ă ă ă ă

Prea onorat St pân, ştii c , în principiu, nici o sarcin nu eă ă ă prea dificil pentru mine, dar te rog s iei în considerare situa iaă ă ţ mea deosebit . Te slujesc pe tine şi Providen a Divin caă ţ ă ini iator în hermetic de mii de ani. În temple ascunse amţ ă dezv luit tainele acestei ştiin e secrete numai discipoliloră ţ

maturi, am respectat cu stricte e legile. Ca preot al templuluiţ am realizat ini ia i în hermetic sub cele mai solemne jur minte.ţ ţ ă ă Cum aş putea deconspira acum întregul mister oamenilor imaturi? Am fost întotdeauna, în mod special, devotat t cerii.ă Cum aş putea arunca acum m rg ritare la porci şi s elibereză ă ă lumina care îi va arde pe aceşti imaturi? Cu siguran , omenireaţă nu este înc suficient de matur pentru aceste înv turi. Voră ă ăţă târî în elepciunea divin în noroi, o vor în elege greşit, o vorţ ă ţ dezonora! Te implor s m eliberezi de aceast sarcin şi s -miă ă ă ă ă dai oricare alta.” Fusese foarte rar cazul ca unul dintre adep iţ sau ini ia i s nu vrea s accepte sarcina încredin at . Dac nuţ ţ ă ă ţ ă ă era posibil un schimb între fra i, atunci unii dintre ei o acceptauţ şi pe aceasta, pe lâng a lor.ă

Urgaya se adres adun rii cu gravitate:ă ă„Dragi fra i, a i auzit sarcina încredin at lui Frabato. Esteţ ţ ţ ă

vreunul dintre voi care ar vrea s schimbe misiunea sa cu cea aă lui Frabato?”

Dup aceast întrebare, Urgaya privi întreb tor adunarea,ă ă ă dar nu veni nici un r spuns.ă

Întrebarea r suna în min ile Fra ilor Luminii, în timp ceă ţ ţ Urgaya aştept nemişcat câteva minute. Apoi îl privi binevoitoră pe Frabato, spunând:

„Drag frate, sarcina ta este dificil şi chiar î i în elegă ă ţ ţ obiec iile. Cu toate acestea, îndeplinirea acestei misiuni a fostţ ordonat de Dumnezeu pentru perioada urm toare, de aceea vaă ă trebui realizat cu orice pre . Fiindc ai fost aproapeă ţ ă întotdeauna profesor în numeroasele tale încarn ri şi fiindc ,ă ă f r îndoial , ai fost întotdeauna unul dintre cei mai capabili fra iă ă ă ţ în acest domeniu, de aceea te-am desemnat pentru această misiune. Tu ştii s g seşti cuvintele potrivite pentru a explicaă ă omenirii adev ratele legi ale armoniei şi dezvolt rii spreă ă perfec iune.ţ

Mul i dintre fra ii care sunt prezen i au început pe caleaţ ţ ţ piet ii, fiindc n-au avut un mentor personal şi pentru c leăţ ă ă lipseau cunoştin ele necesare despre c ile adev ratei magii.ţ ă ă

Precum vezi, nici unul dintre fra i nu e preg tit s - i preiaţ ă ă ţ sarcina, aşa încât te-aş ruga s duci la bun sfârşit această ă misiune, pentru prosperitatea dezvolt rii umane şi pentruă revelarea în elepciunii divine.”ţ

În acest timp, Frabato începuse s vad necesitatea sarciniiă ă sale şi, cu toate c era conştient de faptul c avea multeă ă oprelişti de dep şit, se sim i liniştit şi înviorat de cuvintele luiă ţ Urgaya.

„Onorat St pân”, replic el, f când o plec ciune, „voi încercaă ă ă ă s îndeplinesc aceast sarcin cât voi putea de bine.”ă ă ă

Acestor cuvinte le urm o r suflare recunosc toare deă ă ă uşurare din mul imea adunat , pentru c nimeni n-ar fi fostţ ă ă fericit s -şi asume şi aceast sarcin .ă ă ă

Frabato voi s se întoarc la locul s u, dar Urgaya îi f cuă ă ă ă semn aşa c trebui s stea cu el. Dup câteva momente chipulă ă ă lui Urgaya se transfigura. O aureol trecu prin corpul s u astrală ă care devenea mai transparent şi eteric.

Frabato ştia c Urgaya era capabil s produc în corpul s uă ă ă ă astral o astfel de stare a celei mai înalte binecuvânt ri şiă unific ri cu Providen a Divin . Cuvintele venir din adânculă ţ ă ă Luminii de nep truns:ă

„Frabato, eşti fiul meu devotat şi te iubesc. Sunt mul umit cţ ă ai acceptat sarcina de a publica adev rata ini iere în magie, deşiă ţ vei avea de înfruntat, mai mult decât atât, o Karma dificil .ă

Ştii c aceia care în eleg numai un aspect al naturii mele, voră ţ experimenta o dezvoltare oarecum dezechilibrat . E dorin aă ţ mea ca fiec rei fiin e umane s i se dea posibilitatea de aă ţ ă parcurge drumul spre perfec iune. Trebuie ca flecare om sţ ă în eleag natura şi personalitatea mea şi s înve e cum amţ ă ă ţ creat lumea prin legile universale. Fiecare fiin uman trebuieţă ă sase reîncarneze pe p mânt atâta timp pân când îşi va realizaă ă un echilibru magic deplin.”

Ascultând aceste cuvinte mul i dintre fra i îşi amintir deţ ţ ă propriul lor trecut, când întâi au parcurs drumul indirect al piet ii, acesta dezvoltându-i inegal, apoi, mai târziu, cândăţ trebuiau s recupereze lipsurile în încarn rile urm toare. Numaiă ă ă aceia care fuseser îndruma i de c tre un magician au fostă ţ ă capabili s parcurg drumul direct spre perfec iune.ă ă ţ

Vocea lui Dumnezeu continu prin Urgaya:ă„Pentru a- i îndeplini sarcina nu e recomandabil s faciţ ă

miracole în fa a oamenilor în public. Pe viitor nu va mai trebuiţ s - i demonstrezi for ele magice, aşa cum ai f cut pân acum,ă ţ ţ ă ă pentru a convinge oamenii de existen a celor mai înalte for e şiţ ţ legi. Când te vei întoarce în corpul t u, va trebui s - i schimbiă ă ţ

strategia şi, f r îndoial , vei reuşi s-o faci. Î i apreciez eforturileă ă ă ţ foarte mult şi nu m vei dezonora f când cunoscute legile mele,ă ă ci vei ar ta omenirii adev rata cale care îi conduce la mine.ă ă Fiec rui om trebuie s i se ofere posibilitatea de a-şi începeă ă drumul propriu spre ini iere, spre adev rata perfec iune, dinţ ă ţ punctul în care destinul l-a aşezat.

Acumuleaz toate cunoştin ele medicale, aşa încât nu va fiă ţ nici o diferen între tine şi un om având aceast profesie.ţă ă Vindecând prin cuvânt, vei provoca senza ie şi va trebui s faciţ ă fa inutilelor animozit i. Totuşi, po i utiliza pentru vindecareaţă ăţ ţ oamenilor legile celei de-a cincea coloane, a cincea fil dină „Cartea în elepciunii”, a alchimiei.ţ

Eşti conştient de faptul c , pe cât de mare e misiunea, peă atât de mare va fi rezisten a for elor negative.ţ ţ

Spiritual, nu te vor putea ataca, dar, prin Karma corpului t uă fizic, vei avea de înfruntat sup r ri, necazuri şi mizerie. Mul iă ă ţ duşmani te vor persecuta, multe boli te vor afecta şi via a ta vaţ fi adesea în pericol. Soarta la care corpul t u p mântean va fiă ă supus va lucra împotriva ta, fiindc spiritele negative ştiu c eştiă ă un Frate al Luminii şi te vor ataca ori de câte ori vor avea ocazia.

Dac vei îndeplini aceast misiune cu bine, vei aduce o mareă ă contribu ie la dezvoltarea omenirii şi în viitorul apropiat veiţ putea s continui munca de profesor numai în lumea spiritual ,ă ă în cercuri de discipoli maturi, cu un grad înalt de dezvoltare.”

Dup aceste cuvinte, chipul lui Urgaya reveni la înf işareaă ăţ sa ini ial .ţ ă

Frabato ştia c Providen a Divin îns şi îi vorbise direct prină ţ ă ă Urgaya. Se sim i inundat de o nem rginit fericire şi fiind plin deţ ă ă încredere şi energie pentru viitoarea sa misiune, el mul umiţ Providen ei Divine printr-o rug ciune t cut de adora ie, jurândţ ă ă ă ţ s îndeplineasc sarcina cu devotament, indiferent cât de mariă ă vor fi obstacolele.

Urgaya privi amabil la Frabato şi îl rug , cu un gest deă binecuvântare, s se aşeze la locul s u. Apoi se ridic şi f cândă ă ă ă un semn de preasl vire cu mâinile asupra adun rii, spuse:ă ă

„Fi i binecuvânta i în numele Providen ei Divine, pentruţ ţ ţ colaborarea voastr voluntar la marea lucrare a dezv luiriiă ă ă umane şi cosmice. Sunt mul umit c to i a i dovedit a fi buni fiiţ ă ţ ţ ai lui Dumnezeu. V mul umesc şi declar închis adunarea.” Laă ţ ă

scurt timp dup aceasta, Fra ii Luminii p r sir templul şiă ţ ă ă ă Urgaya, care crease totul, prin for a propriei imagina ii, dizolvţ ţ ă totul şi se retrase în acea zon impenetrabil şi inaccesibil .ă ă ă

Capitolul XI

Frabato se reîntoarse în corpul s u p mântean. Bineîn elesă ă ţ c nu se putea gândi s doarm vreun pic. Zorile se iviser şiă ă ă ă în elese c fusese plecat câteva ore. Întâmpl rile de la adunare iţ ă ă se înv lm şeau în memorie. În zilele care au urmat el îşi f cuă ă ă multe probleme referitoare la noua sa misiune, fiind foarte greu s se concentreze asupra îndatoririlor sale cotidiene.ă

Urmând sfatul Providen ei Divine, el începu curând sţ ă studieze pe larg ştiin ele medicale, deşi aceasta era adeseaţ posibil numai în condi ii grele, pe lâng munca sa de fiecare zi.ţ ă Terminându-şi studiul se devota în întregime artei medicale şi curând îşi f cu un renume ca diagnostician şi ca practician.ă

El înc spera c publicarea „C r ii în elepciunii” va fiă ă ă ţ ţ amânat un timp nedefinit, deoarece ştiin ele oculte seă ţ confruntau cu timpuri grele.

Temându-se de opozi ie şi de darea în vileag a propriilorţ afaceri murdare, conduc torii de state au început persecutareaă cu cruzime a scriitorilor şi suporterilor ştiin elor oculte. Loje şiţ societ i metafizice au fost dizolvate şi mul i dintre membriăţ ţ acestora au fost persecuta i, aresta i şi executa i.ţ ţ ţ

Frabato, care era cunoscut în cercurile oculte, avu mult de suferit de pe urma acestor persecu ii crescânde. Din nefericire,ţ corpul fizic în care se întrupase era împov rat de o Karma grea.ă Şi el era, de asemenea, împins în acest vârtej infernal. El împ r ea aceast greutate cu sute de mii de al i oameni, fiindcă ţ ă ţ ă fu trimis, pentru trei ani, într-un lag r de concentrare. De când aă refuzat s -şi pun for ele magice la dispozi ia acelora careă ă ţ ţ conduceau ara, el se expuse la cele mai mari umilin e şi celeţ ţ mai nemiloase torturi, c rora Ie-a supravie uit totuşi cuă ţ neînfricat credin . R zboiul bântui timp de şase ani cu o aşaă ţă ă putere distructiv , cum lumea nu mai încercase vreodat .ă ă

Cu pu in timp înainte de sfârşitul r zboiului, Frabato fuţ ă condamnat la moarte, dar înainte ca sentin a s poat fiţ ă ă executat , lag rul de concentrare fu bombardat. Frabato fuă ă eliberat de câ iva dintre prizonierii de acolo şi evada. Providen aţ ţ Divin îl protejase şi, în cele din urm , îl inuse în via . Jefuit deă ă ţ ţă

toate, lovit de boli, dar eliberat din lan urile închisorii, Frabatoţ se întoarse la casa sa de la ar .ţ ă

Dup ce se restabili, el începu imediat s lucreze pentru ceiă ă suferinzi, folsindu-şi toate cunoştin ele medicale. Mai târziu,ţ veneau la el îndeosebi pacien i care prin medicina tradi ionalţ ţ ă fuseser declara i ca incurabili şi pe care avea posibilitatea s -iă ţ ă vindece par ial sau complet, în concordan cu Karma fiec ruia.ţ ţă ă Când uneori era prea târziu s mai salveze corpul p mântean, elă ă d dea consolare printr-o psihoterapie adecvat .ă ă

Num rul celor care veneau la el dup ajutor era în creştere,ă ă gra ie metodelor sale neobişnuite de tratament, reuşite, aşa c ,ţ ă în final, el se dedic cu totul celor bolnavi şi neputincioşi.ă

Când, într-o noapte, dup o zi încordat , vru s seă ă ă odihneasc câteva ore, fu chemat de Urgaya cu numele s uă ă spiritual.

„Ce o fi însemnând asta?”, gândi Frabato. „Nu e o dată pentru vreo întâlnire. Probabil c vor s -mi reamintească ă ă îndatoririle pe care le am.”

F r ezitare el se separ spiritual şi fizic de corpul s u şi,ă ă ă ă dup ce-l proteja împotriva influen elor demonice, ap ru în fa aă ţ ă ţ lui Urgaya în momentul imediat urm tor.ă

Frabato îl salut pe Conduc torul Fra ilor Luminii cu oă ă ţ plec ciune adânc , dup care acesta din urm r spunse cu ună ă ă ă ă gest de binecuvântare. Frabato era singur cu Urgaya, care st tea cu picioarele încrucişate pe o mic carpet , într-o grot .ă ă ă ă Doar o lumin difuz ilumina împrejurimile. Grota era situat laă ă ă marginea unui munte foarte înalt, îns orice fiin din cosmos s-ă ţăar fi uitat în zadar dup ea, fiindc Urgaya o f cea vizibil numaiă ă ă ă pentru aceia pe care voia el s -i întâlneasac .ă ă

„Fii binevenit, Frabato! Aşeaz -te, te rog, lâng mine!” spuseă ă Urgaya, ar tând cu mâna spre o a doua carpet , aşezat acoloă ă ă tocmai pentru asta. Frabato îi mul umi şi f cu precum i seţ ă spusese.

Câteva minute le petrecur într-o rug ciune mut în onoareaă ă ă Providen ei Divine. Acesta era un obicei al Fra ilor Luminii, deţ ţ câte ori se întâlneau. Apoi, Urgaya îşi fix privirea pe Frabato,ă spunând:

„întâlnirea de ast zi nu e oficial , ci doar o discu ie între noiă ă ţ doi, de la suflet la suflet. Dup cum ştii, eu nu chem pe cinevaă individual, decât atunci când cred c ajutorul meu personal esteă

necesar în îndeplinirea misiunii sau când am de învinuit pe cineva. Totuşi, nu acestea sunt motivele pentru care te-am chemat, ci altceva. Trebuie s - i mul umesc, în numeleă ţ ţ Providen ei Divine şi al Fra ilor Luminii pentru credin a,ţ ţ ţ devotamentul şi, mai ales, pentru respectarea legilor karmice în timpul conflictelor mar iale, tragice. Providen a Divin priveşteţ ţ ă şi te protejeaz .ă

Unul dintre fra ii din grupul celor doisprezece şi-a dizolvatţ individualitatea dup ce şi-a îndeplinit misiunea şi s-a întors laă Lumina Originar . ă Locul s u a devenit liber, iar Providen aă ţ Divin m-a autorizat s i-l ofer ie. Aceasta înseamn c ai fostă ă ţ ţ ă ă admis în consiliul B trânilor şi, de acum încolo, tu, ca şi ceilal iă ţ unsprezece fra i, ave i cel mai înalt rang pe care o fiin umanţ ţ ţă ă îl poate ob ine în ierarhia ini ia ilor. Desigur, ai de luat asupra taţ ţ ţ toate câte le dator m Luminii. Nu e un pas înapoi pentru tine şiă po i renun a oricând la individualitatea ta pentru a te dizolva înţ ţ Lumina Originar . Providen a Divin sper c vei continua să ţ ă ă ă ă rezolvi multe sarcini în folosul dezvolt rii cosmice. Sunt foarteă fericit c eşti acum irevocabil legat de Providen a Divin şi c euă ţ ă ă am fost acela care i-am transmis aceasta.”ţ

Cuvintele lui Urgaya îl umplur pe Frabato de emo ie şiă ţ fericire, fiindc admiterea în Consiliul B trânilor reprezenta ceaă ă mai înalt distinc ie posibil .ă ţ ă

„Sublime St pân”, r spunse Frabato, „î i mul umesc pentruă ă ţ ţ aceast informa ie. Sunt adânc mişcat c Dumnezeu m-aă ţ ă considerat destul de merituos s m admit în Consiliulă ă ă B trânilor. A fost întotdeauna o onoare pentru mine s slujescă ă Providen a Divin cu toat energia mea şi procedând astfel,ţ ă ă elul meu suprem a fost întotdeauna progresul umanit ii.”ţ ăţ

Urgaya încuviin binevoitor şi replic :ţă ă„Drag frate, m aşteptam s -mi spui asta. Dintre to i fra ii,ă ă ă ţ ţ

tu eşti unul dintre cei mai maturi şi sunt mul umit c inten ia deţ ă ţ a sluji omenirea î i r mâne ideal în continuare. Cu siguran cţ ă ţă ă î i aminteşti c i s-a dat sarcina de a revela primele cinci file dinţ ă ţ „Cartea în elepciunii”. A sosit momentul ca aceasta s seţ ă realizeze. Acesta este unul dintre motivele întâlnirii noastre şi trebuie s te rog s îi acorzi o mare importan .”ă ă ţă

Speran a negr it c din anumite motive Providen a Divin îiţ ă ă ă ţ ă va lua aceast sarcin lui Frabato se spulber . Nu era nici o caleă ă ă de ieşire: sarcina aceasta dificil trebuia îndeplinit .ă ă

Urgaya observ o anume rezisten ce persista împotrivaă ţă acestei sarcini. Aşa c încerc s explice din nou motivele ei:ă ă ă

„Drag Frabato”, spuse el, „ultimul r zboi mondială ă dezastruos şi alte r zboaie purtate în permanen pe p mânt auă ţă ă trimis milioane de oameni în cealalt lume, în zona ceă înconjoar p mântul, în ultimii ani, şi sunt din nou mul i printreă ă ţ ei c rora, în timpul existen ei lor, nu li s-a dat şansa de a înv aă ţ ăţ adev ratele legi ale ini ierii. Ei s-au plâns serios în lumeaă ţ spiritual c numai destinul Ie-a fost profesor, în timp ce caleaă ă spre individualitatea uman liber fusese p strat în secret.ă ă ă ă

Pentru a pune cap t plângerilor de acest fel, în cele dină urm , Providen a Divin te-a ales pentru sarcina de a ini iaă ţ ă ţ fiin ele umane care iubesc adev rul şi pre uiesc în elepciunea şiţ ă ţ ţ adev rata ştiin spiritual .ă ţă ă

Deşi spiritele negative vor continua s pun obstacole înă ă calea ta am încredere c Providen a Divin î i va da întotdeaunaă ţ ă ţ sprijinul necesar pentru publicarea acestor taine. Fii sigur, în sufletul t u, totdeauna, c ar i semenilor t i drumul spreă ă ăţ ă perfec iune.”ţ

„Onorabile St pân”, încerc Frabato s obiecteze, „când voiă ă ă publica misterele magiei, adev rata mea personalitate nu vaă mai putea fi ascuns . Mul i dintre cei care vor citi c r ile meleă ţ ă ţ vor afla, mai devreme sau mai târziu, c apar in unui alt stadiuă ţ de dezvoltare. Vor veni la mine cu problemele lor materiale şi m vor ruga s le dau ceea ce doresc. Sublime St pân, chiar tuă ă ă mi-ai spus la ultima întâlnire s fac din maturitatea meaă spiritual un secret, prin orice mijloace.ă

Cum îmi voi p stra secret identitatea când voi dezv luiă ă ă toate secretele?”

Se p rea c Urgaya aşteptase aceast întrebare, fiindcă ă ă ă r spunse, zâmbind delicat:ă

„Drag frate, din câte cunosc eu, te-ai descurcat cu toateă fiin ele pe care le-ai întâlnit în cosmosul nostru, timp de mii deţ ani. Aşa c sunt convins c ştii destule feluri şi c i de a teă ă ă adapta şi nu-i nevoie s - i dau sfaturi.ă ţ

Când vei scrie despre c ile magiei, oamenii, f r îndoial ,ă ă ă ă vor realiza c eşti un ini iat şi nu trebuie s negi aceasta în fa aă ţ ă ţ cititorilor t i. ă Nu trebuie s consideri aceasta b înc lcare aă ă t cerii, ci o parte a misiunii tale. Providen a Divin î i va trimiteă ţ ă ţ acei oameni pe care îi vei avea de ajutat. F r doar şi poate că ă ă

vei spune ceea ce trebuie acelora care vor fi doar curioşi şi dornici de senza ii. Vei ar ta celor care vor avea curajul de aţ ă cunoaşte cum se pot autoeduca, pentru a putea s fac faă ă ţă propriului lor destin.

Nu va fi nevoie s - i utilizezi for a magic pentru a convingeă ţ ţ ă oamenii, deoarece aceia care au nevoie de a fi convinşi înainte s aib credin nu sunt suficient de maturi pentru drumul înă ă ţă magie. Asemenea oameni nu ştiu s in soarta în frâu, prină ţ ă for e proprii, astfel încât aceasta s le fie singurul înv tor. Peţ ă ăţă de alt parte, oamenii vor veni la tine şi pentru c lupt pentruă ă ă adev r şi î i vor cere sfaturi. Sigur c nu le vei refuza ajutorulă ţ ă t u spiritual, dac vor pune întreb ri legate de dezvoltarea loră ă ă spiritual .ă

Drag Frabato, chiar dac , în prezent, doar câ iva oameni deă ă ţ pe p mânt ar reuşi s capteze maturitatea necesar pentruă ă ă ini ierea lor prin seriozitate, rezisten şi munc grea, sarcina taţ ţă ă ar fi îndeplinit . Aceia care doar îşi l rgesc cunoştin ele prină ă ţ lucr rile tale, sprijinindu-se pe teorie doar, în actuala loră încarnare, vor avea posibilitatea de a începe munca practică asupra lor înşişi în încarnarea lor urm toare.ă

Sarcinile tale se vor r spândi în lumea întreag . În timp,ă ă fiecare c ut tor de adev r şi în elepciune va ajunge s leă ă ă ţ ă cunoasc . Oricum, f r cercet ri serioase, nimeni nu va culegeă ă ă ă roadele în elepciunii, Providen a Divin va urm ri aceasta şiţ ţ ă ă doar aceia care sunt destul de maturi pentru con inuturile ei seţ vor bucura de ele. Apoi, plângerile celor deceda i în Zonaţ Centurii P mântului vor înceta, fiindc nimeni nu va mai puteaă ă afirma c drumul spre lumea spiritual nu a fost accesibilizat!”ă ă

Cuvintele impresionante ale lui Urgaya f cuser clar sarcinaă ă ă lui Frabato, înc o dat .ă ă

„Sublime St pân”, se adres el lui Urgaya, „cea ce ai spusă ă m-a convins complet şi definitiv şi voi duce pân la cap tă ă misiunea încredin at . Fie ca Providen a Divin s protejezeţ ă ţ ă ă misterele, fiindc eu îmi voi face doar datoria.”ă

Urgaya a mul umit lui Frabato, îi mai d du câtevaţ ă instruc iuni referitoare la misiunea sa şi, dup ce îl binecuvânta,ţ ă se desp r ir .ă ţ ă

Reîntors în corpul s u fizic, se gândi la felul în care s -şiă ă îndeplineasc sarcina şi astfel nu dormi toat noaptea.ă ă

Începu curând dup aceea. Pe deplin încrez tor în ajutorulă ă Providen ei Divine, el trecu la executarea sarcinii sale cuţ credin şi apelând la cele mai vaste cunoştin e ale sale. Scriseţă ţ într-un limbaj comun, accesibil, în elepciunea Divin îşi g seaţ ă ă drumul în lume, iluminând calea mai ales acelora înseta i deţ cunoaşterea adev rat şi care au în eles c drumul spreă ă ţ ă perfec iune a fost într-adev r revelat de c tre Frabato.ţ ă ă

Epilog

Frabato a fost numele de scen al lui ă Franz Bardon, nume sub care a avut foarte mare succes pe scenele germane, în anii '20 – '30.

Originea deosebit a acestei lucr ri m-a obligat la multă ă ă st pânire de sine înainte de a o publica sub numele de Franză Bardon. În cele din urm , importan a subiectului tratat aă ţ determinat apari ia ei.ţ

Pentru a respecta adev rul, nu voi ascunde cititorilor că ă Franz Bardon ne-a l sat doar „scheletul” evenimentelor pentruă aceast carte. Fiind presat de timp, el a l sat munca deă ă realizare şi finisare a ei, în totalitate, în seama secretarei mele, Otti Votavova. Din p cate, manuscrisul postum nu era preg tită ă pentru tip rire, aşa c a trebuit ca eu s -l revizuiesc.ă ă ă

În cele ce urmeaz , aş dori s dezv lui câteva lucruri pe careă ă ă Otti Votavova le ştia direct de la Franz Bardon. Astfel, Adolf Hitler a fost membru al lojei 99. În afar de asta, Hitler şi câ ivaă ţ dintre prietenii s i intimi au fost membri ai „Ordinului Thule”,ă reprezentând instrumentul extern al unui grup de puternici practican i ai magiei negre din Tibet, care foloseau membriiţ acestui ordin pentru a-şi atinge scopurile. Pentru a se camufla, Hitler avea o mul ime de dubluri care îl reprezentau în diferiteţ ocazii.

Din pricina neglijen ei lui Wilhelm Quintscher (Rah Omirţ Quintscher), discipolul şi prietenul lui Bardon, care nu a ars coresponden a sa cu acesta, deşi fusese rugat s o fac , Bardonţ ă ă a intrat în aten ia naziştilor din ce în ce mai mult. El a fostţ arestat împreun cu Quintscher. În timp ce erau biciui i,ă ţ Quintscher n-a mai rezistat, şi-a pierdut controlul şi a rostit o formul kabalistic ; imediat dup aceasta, cei care îl torturau auă ă ă paralizat pe dat , complet. Mai târziu, dup ce a anulat efectulă ă formulei, el a fost împuşcat din r zbunare.ă

Lui Franz Bardon i s-au oferit pozi ii înalte în cel de-al treileaţ Reich de c tre Adolf Hitler, cu condi ia s -l ajute s câştigeă ţ ă ă r zboiul folosindu-se de puterile sale magice. Mai mult, Franză Bardon urma s -i dezv luie lui Hitler adresele celorlalte 98 dină ă 99 de loje, r spândite în întreaga lume. Când a refuzat să ă colaboreze, el a fost expus celor mai nemiloase torturi. Printre

altele, ei f ceau opera ii pe trupul lui, pe viu, f r s folosească ţ ă ă ă ă narcotice. Gleznele i le-au strâns cu inele de care erau atârnate bile foarte grele din metal.

Franz Bardon a împ rt şit soarta celorlal i prizonieri înă ă ţ lag rele de concentrare naziste timp de trei ani şi jum tate, înă ă 1945, cu pu in înainte ca r zboiul s se termine, ţ ă ă el a fost condamnat la moarte. Totuşi, înainte ca sentin a s fieţ ă executat , închisoarea unde era întemni at a fost bombardat .ă ţ ă Franz Bardon a fost salvat de sub ruine de câ iva prizonieri ruşiţ şi a reuşit s se ascund de poli ie pân la sfârşitul r zboiului,ă ă ţ ă ă apoi s-a întors în oraşul s u natal. Dup r zboi, Franz Bardon aă ă ă aflat, cu ajutorul puterilor sale magice, c Adolf Hitler îşi g siseă ă sc parea peste hotare. De teama de a nu fi recunoscut acestaă îşi f cuse numeroase interven ii chirurgicale faciale.ă ţ

Fotografiile lui Hermes Trismegistos şi Lao Tse reproduse în aceast carte au fost luate de Franz Bardon din Akasha, prină intermediul unei oglinzi magice.

Atât despre povestirea lui Otti Votavova. În to i anii cât amţ cunoscut-o am putut s m conving de dragostea ei pentruă ă adev r.ă

În cartea sa, „Practica evoc rii magice”, Franz Bardon face oă discu ie ampl asupra faptului c atunci când se face un pact deţ ă ă orice fel, întotdeauna ai de acceptat nenum rate dezavantaje.ă Celui care a studiat profund ştiin ele oculte nu-i va fi greu sţ ă st vileasc for a lojelor, ordinelor, sectelor şi cercurilor. Acoloă ă ţ unde banii sau leg turile prin jur mânt sunt cerute prină ă instruc iuni spirituale şi unde secretele sunt p strate de gradeleţ ă mai înalte şi t inuite de gradele mai mici, oricine, care are ună interes în aceast privin trebuie s aib cel mai mare grad.ă ţă ă ă Dovezile evenimentelor prezentate în aceast carte vor fiă rezervate fiin elor umane dezvoltate şi ini iate în magie.ţ ţ Omenirea va trebui s se resemneze la gândul c multe taineă ă ale cosmosului nostru pot fi ar tate numai prin mijloaceă spirituale.

Wuppertal, iunie 1979Dieter Ruggerberg