forumul naȚional al strategiei ue pentru regiunea … · milioane de locuitori sa se bucure de...
TRANSCRIPT
FORUMUL NAȚIONAL AL STRATEGIEI UE PENTRU REGIUNEA
DUNĂRII
EVENIMENT DE LANSARE A PREȘEDINȚIEI ROMÂNE LA SUERD
“INTARIM COEZIUNEA PENTRU O PROSPERITATE COMUNĂ ÎN
REGIUNEA DUNARII”
“IMPORTANTA SUERD PENTRU REGIUNEA DUNĂRII LA 100 DE ANI
DE LA INFIINTAREA COMITETULUI INTERNAȚIONAL DUNAREAN”
Marea Unire din decembrie 1918 a fost și rămâne
“o sublimă pagină a istoriei romanesti”.
Anul 2018 are o tripla semnificatie: celebrarea a 100 de ani de la proclamarea
unirii Basarabiei cu Romania, in al doilea rand, implinirea a 8 ani de la adoptarea
in sesiune plenara a Comitetului Economic si Social European – CESE a
“Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii”, precum si faptul ca tara
noastra va prelua Presedintia SUERD in perioada noiembrie 2018 – octombrie
2019.
Romania a depus eforturi uriase pentru a consolida in cei 100 de ani de recunoastere europeana, imaginea de tara cu drepturi depline.
Alexandru Marghiloman – prim ministru 1918 - declara: “In numele poporului roman si a regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu Romania de aici inainte si in veci! Traiasca Romania mare!”
(decret regal ce a ratificat hotararea de unire a Basarabiei cu Romania semnat de Regele Ferdinand I – regele Romaniei si contrasemnat de Alexandru Marghiloman – Presedintele Consiliului Ministrilor).
Adunarea nationala a tuturor romanilor din
Transilvania, Banat si Tara Romaneasca,
adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la
Alba Iulia in data de 1 decembrie 1918,
decreteaza “Unirea Acelor Romani si a
Teritoriilor locuite de dansii cu
<<ROMANIA>>”.
Nu va uita “ISTORIA ROMANILOR” niciodata,
ca, dupa adoptarea actului istoric al “UNIRII”,
cei peste 100.000 de participant la Marea
Adunare Nationala de la Alba Iulia pe Campul
lui Horea aproba cu aclamatii entuziaste
Hotararea de Unire Neconditionata si pentru
totdeauna a Transilvaniei cu Romania,
incheie procesul de Faurire a “Statului
National Unitar Roman”.
“Marii barbati ai Romaniei” si-au pus toata puterea si abnegatia ca
viitorul Romaniei Mari sa apartina Poporului Roman. Ei sunt elitele
romanesti ce au consolidat temelia pentru generatiile ce au urmat.
.
Dupa 100 de ani nu putem uita ca Tratatul de Pace din 24 aprilie – 7 mai
1918 semnat la Versailles prevedea “mentinerea Comisiei Europene a
Dunarii si infiintarea pentru traseul Braila – Delta Dunarii pana la Marea
Neagra a Comisiei Europene a Dunarii, devenita ulterior Comisia
Internationala a Dunarii.
2018 ne aduce un prilej excelent de a prelua Presedintia
SUERD si, de ce nu, pentru a purta, pentru totdeauna, titlul
de Romania – fondatoare a primei strategii regionale
moderne intr-o Uniune Europeana bazata pe dezvoltarea
socio -economica pentru toti cetatenii sai, dar si pentru cei
115 milioane, cate Numara cele 14 tari din cadrul SUERD.
Marele istoric Nicolae Iorga in
“La place de Rumains dans
l’histore universelle” spunea:
“Viata unei natiuni este
determinata adesea de apucaturi
decisive, fatale care o fac sa nu
poata rezista pe harta geografica
pe care ea s-a dezvoltat.”
Dunarea, al doilea fluviu din Europa ca marime, parcurge aproximativ 2 850 km, legand
Padurea Neagra de Marea Neagra, traversand zece tari si avand afluenti din inca patru.
Urmand exemplul Strategiei UE pentru Regiunea Marii Baltice, prima abordare
macroregionala de acest tip, Strategia UE pentru Regiunea Dunarii a avut la baza eforturile
partilor interesate din regiune, permitandu-le acestora sa creeze o regiune in care toti cei 115
milioane de locuitori sa se bucure de securitate, prosperitate si sanse egale. Strategia UE
pentru Regiunea Dunarii reprezinta un model de cooperare regionala la nivel European.
MAI MULT DE O TREIME DIN CETATENII UE LOCUIESC SI LUCREAZA IN REGIUNILE DE FRONTIERA ALE EUROPEI. FRONTIERELE AU UN
IMPACT DIRECT SI INDIRECT ASUPRA VIETII LOR.
Cooperarea teritoriala europeana joaca un rol important in inlaturarea obstacolelor si stimularea cooperarii
transfrontaliere. Desi relativ putine dintre ele au un buget, proiectele Interreg au reprezentat nenumarate realizari concrete pentru cetatenii din diferite domenii, inclusiv securitatea frontierelor, transportul, educatia, energia, sanatatea, formarea sau crearea de locuri de munca,
agricultura.
In perioada 2014-2020, peste 10 miliarde de euro vor fi investite in cooperarea dintre regiuni, din care aproximativ 6,6 miliarde de euro vor fi directionate catre regiunile de frontiera. Acest lucru ar trebui sa asigure un impact maxim si o mai buna
utilizare a investitiilor.
Contextul socio-economic actual al regiunii Dunarii este rezultatul unui complex de factori care cuprinde, printre altele,
factorii demografici, nivelul de educatie si pregatire profesionala, nivelul salariilor si somajului, nivelul general de
activitate economica si structura economica pe sectoare, nivelul de activitate si promovare al IMM-urilor, cadrul fiscal local,
investitiile straine, inclusive investiile in agricultura etc.
Pentru Romania, consolidarea cooperarii dunarene ramane o prioritate in conditiile in care potentialul de dezvoltare durabila
a regiunii este considerabil si dorim sa contribuim la transformarea Dunarii intr-o coloana vertebrala a spatiului
european, ca parte a axei Rin-Main-Dunare.
Problemele cu care ne confruntam sunt numeroase, iar dimensiunile cooperarii regionale sunt multiple: transport,
energie, turism, agricultura si mediu inconjurator.
Dezvoltarea economica si sociala a regiunii dunarene trebuie sa aiba un caracter durabil, care
sa respecte prevederile acquis-ului comunitar legate de protectia mediului inconjurator.
Romania sustine aceasta abordare in conditiile in care gestioneaza cea mai mare parte a rezervatiei
Deltei Dunarii.
Schimbarile climatice, necesitatea protejarii localitatilor impotriva catastrofelor naturale si
parcurilor nationale din regiunea dunareana sunt aspect extrem de importante care trebuie avute in
vedere in actuala strategie.
Proiectele din cadrul acestei strategii pot fi sustinute financiar prin dezvoltarea unor
puternice sinergii intre diferite politici ale Uniunii Europene: coeziune; transporturi; turism; agricultura; pescuit; dezvoltare sociala si
economica; energie; mediu; politica de vecinatate si extindere.
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis
supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor. Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune. Reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a
activitatii umane.
Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor. Navigatia pe brate si transportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Agricultura ramane
un sector vital pentru regiunea Dunarii, care include 5,07 milioane de hectare de suprafete
agricole - terenuri arabile, pasuni, fanete, si livezi, reprezentand 34,5% din totalul suprafetelor
agricole la nivel national. Din suprafata de teren agricol, peste jumatate sunt terenuri agricole
indiguite si desecat.
In privinta utilizarii terenului agricol, cea mai
mare pondere revine terenului arabil, urmat
de pajistile naturale. Viile si livezile ocupa
suprafete neinsemnate, acestea fiind situate,
de regula, in vatra satelor, pe loturile private
ale locuitorilor.
In privinta structurii culturilor agricole, se
constata ponderea cerealelor paioase, a
porumbului si a floriisoarelui, celelalte culturi
(inul pentru ulei, legumele si furajele de pe
ogor propriu) ocupand o suprafata mai mica
din suprafata. Se mai cultiva pepeni si plante
de nutret. Terenurile agricole aflate pe
grindurile marine, grindurile de mal si sesul
deltaic in regim liber de inundare sunt
ocupate cu pasuni si mici suprafete arabile,
exploatate traditional de populatia locala,
majoritatea fiind crescatori de animale si mici
producatori de cereale, legume si furaje
In regiunile de dezvoltare care cuprind judetele regiunii Dunarii, respectiv regiunea Sud- Est, Sud-
Muntenia si Sud-Vest Oltenia, agricultura, vanatoarea si piscicultura au o pondere mai mare in produsul
intern brut regional decat ponderea agriculturii in produsul intern brut al Romaniei.
Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si imbunatatirea calitatii vietii in aceste zone,
crearea oportunitatilor pentru realizarea veniturilor alternative ale locuitorilor din zonele pescaresti,
dezvoltarea infrastructurii specifice, pregatirea personalului calificat, asigurarea dotarii cu echipamente
de exploatare si prelucrare specifice, precum si incurajarea constituirii parteneriatelor sunt actiuni
importante in noua Strategie.
Este puternic evidentiat rolul multifunctional al agriculturii in ce priveste
asigurarea securitatii alimentare, angajarea fortei de munca in zonele rurale,
asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor si atenuarea efectelor
schimbarilor climatice. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii
pune bazele modelului agricol european, caracterizat prin structuri de
exploatare viabile, apropiate de piata, concomitent cu dezvoltarea rurala si
protectia mediului.
Se doreste crearea de comunitati durabile si competitive prin
utilizarea unei eficacitati a resurselor, promovand initiative
profitabile si oportunitati oferite de dezvoltarea si fluxurile
orizontale incrucisate pe coridorul Dunarea - Marea Neagra prin:
• imbunatatirea gestionarii durabile a ecosistemelor din zona de frontiera;
• imbunatatirea gestionarii riscurilor in zona de frontiera comuna;
• incurajarea integrarii transfrontaliere in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si mobilitatea fortei
de munca;
• cooperarea a sporit capacitatea si eficienta institutiilor publice in contextul cooperarii transfrontaliere.
• imbunatatirea procesului de planificare, dezvoltare si coordonare
a sistemelor transfrontaliere de transport in vederea asigurarii
unor conexiuni mai bune la reteaua de transport TEN-T;
• cresterea sigurantei pe caile navigabile interioare si transportul
maritim;
• imbunatatirea utilizarii durabile a resurselor naturale si a
patrimoniului;
Programul de Cooperare Transfrontaliera intre Romania si Bulgaria pentru
perioada 2014-2020 cuprinde sapte judete din opt districte din Bulgaria si Romania,
care sunt compuse in mare parte din municipalitati.
In zona de cooperare transfrontaliera este nevoie de un sistem de transport
nou, flexibil si cu o infrastructura imbunatatita si cu conexiuni intermodale.
In momentele actuale, dezvoltarea este o componenta clara a Strategiei Europene pentru regiunea Dunarii.
Strategia Europa 2020 este angajamentul esential al UE in directia crearii de locuri de munca, a cresterii durabile si favorabile incluziunii, angajament pe care prezenta strategie il va consolida. Ea sustine cresterea durabila, avand ca scop reducerea consumului de energie, cresterea nivelului de utilizare a energiilor regenerabile, modernizarea sectorului de transporturi prin eficientizarea si ameliorarea impactului sau asupra mediului si promovarea turismului ecologic. Ea contribuie la eliminarea obstacolelor in calea pietei interne si imbunatateste mediul de afaceri.
Coerenta cu legislatia si politicile UE se afla la baza strategiei. Aceasta abordeaza decalajele de implementare, precum si dificultatile practice si organizationale care duc la lipsa de rezultate. Ea sustine mai buna implementare a obligatiilor juridice ale UE, in special in ceea ce priveste Piata Unica si mediul. Ca poarta catre vecinii din Europa si catre Asia, regiunea este esentiala in sprijinirea alte politici externe ale UE, in concordanta cu Politica Europeana de Vecinatate si initiativele regionale (de exemplu, Parteneriatul Estic).
Pana in 2020, toti cetatenii acestei regiuni ar
trebui sa se bucure de perspective mai bune de
invatamant superior, ocupare a fortei de munca
si prosperitate in zonele in care locuiesc.
Strategia ar trebui sa faca din aceasta o regiune
care apartine cu adevarat secolului 21, sigura si
increzatoare in propriile forte si una dintre cele
mai atractive din Europa.
Fundatia "Grupul de Initiativa Ecologica si Dezvoltare Durabila" este un partener in
proiectul de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria, pe zona prioritara 1: O
regiune bine conectata, "Investigarea oportunitatilor de reducere a utilizarii retelei TEN-T in
cadrul crucii - regiunea transfrontaliera Romania-Bulgaria prin optimizarea transportului de
marfa si de calatori si dezvoltarea unui mecanism comun de sustinere a conexiunilor
intermodale".
Bugetul total al proiectului este de 1428765,75 euro, din care FEDR
1214450,87 euro, contributia de la bugetul de stat (Romania si
Bulgaria) de 185739,54 euro si contributia proprie a beneficiarului de
28575,32 euro.
Proiectul abordeaza problemele de accesibilitate, eficienta,
ecologie si siguranta ale sistemului de transport CBC, imbunatatind
planificarea, dezvoltarea si coordonarea sistemelor de transport
transfrontaliere pentru o mai buna conexiune cu reteaua TEN-T. Acest
lucru se face prin investitii intr-un studiu comun, planificare si adoptare
a documentelor strategice privind optimizarea sistemului de transport
prin interconexiuni intermodale imbunatatite in zona CBC.
Documentele elaborate in cadrul proiectului vor fi prezentate si inmanate tuturor partilor interesate - autoritatilor publice in schimbarea planificarii si politicii de transport, a profesionistilor in domeniul transporturilor, a intreprinderilor si a sectorului neguvernamental
Un efect imediat va fi cooperarea transfrontaliera continua si schimbul de bune practici intre toate grupurile implicate, de ex. autoritati publice, comunitati stiintifice, dezvoltatori spatiale si altele.
Infrastructura de transport inteligenta, mai rapida, mai sigura si mai verde si comunicatiile reprezinta conditii esentiale pentru dezvoltarea economica.
Obiectivul principal al proiectului este imbunatatirea
semnificativa a planificarii, dezvoltarii si coordonarii sistemelor
de transport CBC pentru o mai buna conexiune cu reteaua
TEN-T in zona CBC.
SPIRITUL EUROPEAN ESTE UN TOT UNITAR CE S-A ȘLEFUIT DE-A
LUNGUL TIMPULUI. SPER CĂ NOI SĂ NE AJUTĂM GENERAȚIILE VIITOARE SĂ NU UITE
DE ROMÂNIA ȘI SĂ FIE MÂNDRI DE ORIGINEA LOR! TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE!
VA MULȚUMESC!
CONF. DR. ING. CRISTIANA SIRBU