forta musculara

7/30/2019 forta musculara

1/8

Neicu Vlad

Aps I

Forta musculara si tonusul muscular

TONUSUL MUSCULAR

Tonusul muscular reprezinti starea de usoara contractie (semicontractie) a muschiului

striat in repaus. Tonusul muscular este o stare fiziologica fundamentala a muschilor scheletici

si poate avea mai multe forme:

tonus de repaus; tonus de postura; tonus de atitudine; tonus de comportament.

Tonusul muscular caracterizeaza muschii in organismul intact, are o mare variabilitate in

functia de o multitudine de factori.

1. Mecanisme tonigene

Rolul principal in realizarea mecanismelor tonigene il are sistemul nervos. La originea

mecanismului tonigen sta reflexul medular miotatic (de intindere). Arcul reflex miotaticcuprinde:

receptor: fusul neuro-muscular; & cai senzitive: aferentele de tip la si II; centrii medulari; cai eferente: motoneuroni alfa pentru fibrele extrafusale si motoneuroni gama pentrufibrele intrafusale.

Fusul neuro-muscular intervine in controlul nervos, inconstient al contractiei musculare, in

cursul miscarii si al contractiei statice sustinute. Reflexul miotatic este influentat de centrii


2/8

supramedulari din trunchiul cerebral, nucleii bazali, formatiunea reticulata, cortexul frontal si

cerebel.

Importanta functionala a tonusului muscular este complexa:

tonusul de fond, de postura asigura fixitatea articulatiilor si amortizarea elastica amiscarilor;cresterea tonusului muscular este un element important in procesul determogeneza;

- in starile emotionale stressante are loc o crestere a tonusului mus

cular de fond.

2. Tonusul muschilor masticatori

Tonusul muscular caracterizeaza atat starea de repaus mandibular cat si starea de miscare.in starea de repaus si de postura mandibulara, tonusul muschilor masticatori are rol de a

mentine o anumita relatie spatiala intre diversele segmente scheletice mobile ale extremitatii

cefalice.

2.1. Rolul motoneutonului alfa

Tonusul muschilor masticatori este realizat in principal de catre motoneuronul alfa din

nucleii motori ai nervilor cranieni corespunzatori, care prezinta un ritm tonigen propriu de

descarcare a impulsurilor.

Fiecare axon al neuronului alfa din nucleul motor al trigemenului, inerveaza un numarvariabil de fibre striate, existand o anumita topografie bine stabilita a nucleului motor

trigeminal. De asemenea, exista o alternanta a activitatii unitatilor motorii ce asigura tonusul

maseterului, in sensul ca unele descarca impulsuri tonigene, iar altele sunt in repaus.

Avantajele acestei activitati alternante sunt;

muschiul nu oboseste; activitatea tonica nu este obositoare pentru muschi;-consumul energetic este mic.

Motoneuronul gama, din nucleul trigeminal, intervine indirect in realizarea tonusuluimuscular prin actiune asupra fibrelor intrafusale ale fusului neuro-muscular.

2.2. Reglarea activitatii tonice a motoneuronului alfa

in reglarea activitatii tonigene a motoneuronului alfa intervin mai multe circuite:


3/8

a. circuitul neuronului intercalar Renshaw care prin neuronul Renshaw realizeaza un

mecanism de inhibitie recurenta fiecarui neuron motor trigeminal. Neuronul intercalar

Renshaw are o sinapsa axo-somatica cu motoneuronul alfa iar acesta trimite o colateralarecurenta pe corpul neuronului intercalar.

Acest circuit asigura o frecventa constanta de descarcare a impulsurilor in motoneuronulalfa. Cand creste frecventa de descarcare iar tonusul muschilor masticatori tinde sa creasca,

intervine neuronul intercalar Renshaw care inhiba motoneuronul alfa. Circuitul Renshawfunctioneaza astfel ca un limitator de frecventa.

b. Aferentele corticale sunt asigurate prin fracturile cortico-nucleare care

duc comanda la nucieii motori ai nervilor cranieni V, VII, XII, dar si prin intermediul fibrelorcortico-reticulare.

c. Aferente hipotalamice din hipotalamusul posterior cresc frecventa de descarcare a

neuronului gama.

d. Aferentele reticulare: substanta reticuiata intervine in reglarea tonusului muscular

prin intermediul buclei gama. Activarea substantei reticulale facilitatoare induce cresterea descarcarilor in motoneuronul gama urmata de cresterea tonusului

muscular.

e. Aferentele cerebeioase: cerebelul are conexiuni directe cu motoneuronii alfa si

indirecte cu motoneuronii gama (prin intermediul substantei reticulate). Cerebelul, prinintermediul substantei reticulate, excita sau inhiba circuitele tonic reglatoare.

f. Aferentele periferice venite de la fusurile neuro-musculare realizeaza reflexul

miotatic de reglare automata a tonusului striat. Muschii ridicatori ai mandibulei prezinta maimulte fusuri neuro-musculare decat muschii coboratori. Repartitia fusurilor neuro-musculare:inm. temporal - 217, in maseter- 150, in pterigoidianul intern - 155, in pantecele anterior al

digastricului - 6.

Inervatia senzitiva a fusurilor neuro-musculare este asigurata de fibrele Ia si II ce suntdendrite ale neuronilor localizati in nucleul mezencefalic ai trigeme-nului. Modularea

sensibilitatii fusurilor neuro-musculare se realizeaza prin motoneuronul gama care pune in

tensiune fibrele intrafusale, similar unei intinderi brusce.

3. Reflexul miotatic maseterin

Reflexul miotatic reprezinta contractia reflexa a unui muschi indusa de propria saintindere. Mecanismul reflexului miotatic sta la baza contractiei musculare atat statice

(tonigene) cat si dinamice, fazice, active.

intinderea brusca a muschiului provoaca un raspuns scurt numit reactia fazica a reflexului

miotatic. O intindere lenta, de durata mai mare determina un raspuns sub forma reactiei staticela intindere, cu o frecventa de descarcare joasa de 7-20/sec. Reactiile statice miotatice sunt


4/8

capabile sa asigure starea de postura antigravitationala, pe cand reactiile fazice apar in timpul

miscarii.

Reflexul miotatic maseterin are aceleasi caracteristici statice si fazice ca si oricare altreflex miotatic, intinderea maseteruiui prin coborarea mandibulei, induce reflex contractia

maseterului cu ridicarea mandibulei.

3.1- Elemente structural-functionate ale reflexului miotatic maseterin

Arcul reflexului miotatic maseterin cuprinde:

- receptorul: reprezentat de fusurile neuro-musculare din muschiul maseter;

calea aferenta: fibrele anulo-spirale, prelungiri dendritice ale neuronilordin nucleul mezencefalic al trigemenului, care fac sinapsa in nucleul motor al trigemenului cu

motoneuronul alfa;

centrul nervos: nucleul motor al trigemenului;

calea eferenta: ramura motorie a trigemenului;

organ efector: muschiul maseter (in principal) impreuna cu ceilalti muschi ridicatori aimandibulei.

Examinarea reflexului maseterin: percutia mentonului, cu gura intre deschisa, induce rapid

contractia maseterului si inchiderea gurii,

in conditii normale maseterul se afla intr-o permanenta solicitare prin actiunea continua agravitatiei, ce se exercita asupra lui. Reflexul miotatic de intindere este un fenomen de

adaptare neuro-musculara la solicitarile antigra-vitationale.

Reflexul miotatic maseterin serveste la mentinerea constanta a lungimii maseterului si a

tonusului sau care, alaturi de ceilalti muschi ridicatori, participa la pastrarea mandibulei intr-opozitie de postura convenabila. Slabirea tonicitatii si coborarea mandibulei duc la intinderea

fusurilor neuro-musculare si excitarea fibrelor anulo-spirale, informatie ce ajunge in nucleul

mezencefalic al trigemenului. De aici, stimulul ajunge la nucleul motor al trigemenului iarprin motoneuronul alfa determina cresterea tonusului maseterului si redresarea mandibulei, in

sensul ridicarii ei,

3.2. Reglarea reflexului miotatic maseterin

Reflexul miotatic maseterin este influentat de:

a, aferentele senzoriale tonigene, de la proprioceptorii musculari, articulari,exteroceptori din muschii cefei, respectiv regiunea cefalica;


5/8

b. aferentele vestibulare care semnaleza, in orice moment, pozitia capului in spatiu,

deviatiile sale in raport cu pozitia de referinta si deplasarile capului.

Aparatul vestibular, prin receptorii sai de pozitie si de miscare, participa la distributiaechilibrata a tonusului in functie de echilibrul static si dinamic al organismului. Aferentele

vestibulare influenteaza reflexul miotatic prin:

-realizarea unui tonus de fond crescut, care creste amplitudinea raspunsului;

prin conexiuni vestibulo-motorii;

prin substanta reticulata care modeleaza bucla gama.

Excitarea labirintului modifica tonusul maseterin prin conexiunile directe vestibulo-motorii ce influenteaza neuronul alfa din nucleul trigeminal si substanta reticulata facilitatoare

(care prin bucla gama creste tonusul de ambele parti, dar mai ales-de partea labirintului

excitat). Stimulii vestibulari induc modificari de tonus ale muschilor cefei dar si ale muschilordin sistemul oro-faciat

Pozitia capului influenteaza ritmul si forta de masticatie, fenomene demonstrate pe trasee

electromiografice. Contractia tonica a muschilor cefei poate contrabalansa greutatea capului in

pozitie de veghe. De fapt, prehensiunea alimentelor, masticatia, vorbirea, mimica nu se potdesfasura decat in pozitia de veghe a capului.

Evaluarea fortei musculare

Evaluarea musculara este complexa, in final ea trebuind sa ne dea raspunsul asupra

valorii fortei musculare, a rezistentei musculare, a tonusului muscular, asupra inervarii

musculare, a controlului motor si desigur a integritatii anatomice a musculaturii.

Testarea musculara are un mare rol chiar in precizarea diagnosticului de boala. Tot

pe testarea exacta a muschilor paralizati apreciem nivelul lezional medul 313e44d ar la un

traumatizat vertebromedular.

In toate bolile neurologice testarea musculara alaturi de cea sensitiva devine

definitorie pentru diagnostic.

Alaturi de precizarea diagnosticului de boala, evaluarea musculara ne da o suita de

lamuriri obligatorii pentru programul recuperator:

a) sa apreciem valoarea musculara disponibila pe care ne putem baza in programul

terapeutic;


6/8

b) sa intelegem cat de mult slabiciunea muschilor afecteaza activitatilezilnice (ADL);

c) sa putem preveni sau corecta dezechilibrele musculare care au generat diformitati

sau dezaxari;

d) sa apreciem necesitatile pentru aparate si dispozitive de asistare ca masura

compensatorie (de la purtare de baston, orteze pana la stimulatoare neuromusculare);

e) sa putem selecta activitatile posibile ale individului in functie de capacitatile

musculare ale sale (ale restantului muscular);

f) sa stim exact ce muschi trebuie reeducati si cat de importanta trebuie sa fie

aceasta evaluare.

g) sa apreciem posibilitatile vocationale. Evaluarea musculara se face intotdeauna

dupa bilantul articular.

Evaluarea musculara subiectiva

Primul contact cu deficitul muscular il luam prin anamneza asupra acestui deficit.

Bolnavul ne va prezenta acuzele caracteristice.

Intrebarile medicului sau kinetoterapeutului trebuie sa completeze si sa lamureasca toate

aspectele observatiilor si afirmatiilor pacientului.

Evaluarea obiectiva

Se refera la examenul clinico-functional facut pacientului.

a) Inspectia ne arata relieful muscular comparat cu cel opus sau cu relieful

normal al acelei zone. Astfel apreciem de la inceput hipotrofia sau hipertrofia musculara.

Inspectia maselor musculare a teritoriilor interesate trebuie sa aiba ca termen de

orientare starea nu numai a musculaturii simetrice, ci si a musculaturii intregului corp,


7/8


8/8

- procese infectioase si inflamatorii locale

- durerile intense

- operatiile pe abdomen (pentru musculatura abdominala)

- boli cardiovasculare severe

- stari de oboseala locala sau generala.

Forta poate fi testata si cu ajutorul unor aparate speciale numite "dinamometre'. Au

fost create o serie de dinamometre adaptate unui singur sau mai multor tipuri de miscari.

Dinamometrele inregistreaza valoarea de varf a fortei grupului muscular respectiv.

Valoarea reala a fortei unui muschi de fapt nu o obtinem cu nici unul din testele de

mai sus. Evaluarile acestea au insa o mare valoare orientativa si in functie de acuratetea

testarii ne putem apropia mult de valorile relative reale.

forta musculara

Documents