forta de munca in ue

82
CUPRINS Introducere Capitolul I. Utilizarea factorului de muncă în România …………… 6 I.1. Piaţa de muncă în România ............................................... ............................ 6 I.2. Mobilitatea locurilor de muncă ................................................. ................... 11 I.3. Calitatea locurilor de muncă în mediul rural ................................................ 13 I.4. Încurajarea activităţilor economice în zonele rurale ..................................... 14 I.5. Piaţa de muncă pentru persoanele licenţiate ............................................ ..... 15 I.6. Intenţia tinerilor de a părăsi ţara .................................................. ................. 17

Upload: ralucuta-ion

Post on 04-Jul-2015

189 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Forta de Munca in Ue

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Utilizarea factorului de muncă în România …………… 6

I.1. Piaţa de muncă în România ........................................................................... 6

I.2. Mobilitatea locurilor de muncă .................................................................... 11

I.3. Calitatea locurilor de muncă în mediul rural ................................................ 13

I.4. Încurajarea activităţilor economice în zonele rurale ..................................... 14

I.5. Piaţa de muncă pentru persoanele licenţiate ................................................. 15

I.6. Intenţia tinerilor de a părăsi ţara ................................................................... 17

I.7. Consecinţele imigrării tinerilor ..................................................................... 18

I.8. Avantajele oferite de imigrare …………….................................................. 20

I.9. Soluţii pentru oprirea declinului şi exodului demografic ............................ 23

Capitolul II. Libera circulaţie a slujbelor după aderare …………… 25

II.1. Restricţia accesului cetăţenilor români pe piaţa de muncă.......................... 29

II.2. Cererea de angajare în Uniunea Europeană ……………………………… 37

Concluzii ……………………………………………………………….. 43

Bibliografie ……………………………………………………………………. 46

Page 2: Forta de Munca in Ue

Introducere

Uniunea Europeană reprezintă cea mai avansată organizaţie de integrare

multilaterală, cu posibilitatea de acţiune în domeniile : economic, social, politic,

drepturile omului şi relaţiile externe ale statelor membre. Procesul de cooperare şi

integrare a început în 19511 între 6 ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia,

Luxemburg şi Ţările de Jos). După 50 de ani şi 4 valuri de aderare (1973:

Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit, 1981 Grecia, 1986: Spania şi Portugalia,

1995: Austria, Finlanda, Suedia), Uniunea Europeană s-a mărit în 2004 cu 10 alte

ţări (Malta, Cipru, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia ,

Ungaria şi Republica Ceha). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza

relaţiile între statele membre şi între popoarele lor , într-o manieră coerentă cu

obiectivul de solidaritate.

Uniunea Europeană are ca obiective următoarele2 : promovarea dezvoltării

economice şi progresul social; afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena

internaţională (prin ajutorul umanitar pentru ţările terţe, o politică externă şi de

securitate comună, participarea în rezoluţiile de criza internaţională, poziţiile

comune în organizaţiile internaţionale: crearea cetăţeniei europene (care nu

înlocuieşte cetăţenia naţionala, dar care o completează, ceea ce dă un număr de

drepturi civile şi drepturi politice cetăţenilor europeni); dezvoltarea unui spaţiu de

libertate şi securitate şi de justiţie (legat de o piaţa viabilă internă şi în particular de

libera circulaţie a persoanelor); existenţa şi întărirea, în baza dreptului comunitar, a

unei legislaţii adoptate de instituţiile europene prin tratatele fondatoare. Cinci

instituţii sunt implicate în gestiunea Uniunii Europene3: Parlamentul European ales

de popoarele statelor membre; Consiliul reprezentat de guvernele statelor membre;

Comisia reprezentând organul executiv şi care are dreptul la iniţiativa legislativă;

1 PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă introducere ,editura ALL, 2005, p. 112 GIULIANI, Jean-Domînique , Lărgirea hotarelor Europei, editura Ideea europeană,2007, p. 473 PINDER, John ,Uniunea Europeană:Foarte scurtă introducere, editura ALL, 2005, p. 33

2

Page 3: Forta de Munca in Ue

Curtea de Justiţie care asigură compatibilitatea cu dreptul comunitar; Curtea de

Conturi care are rolul de a controla utilizarea fondurilor. Aceste instituţii sunt

sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor

(organe consultative care asigură un sprijin pentru diverse categorii sociale şi

regiuni ale Uniunii Europene să fie luate în calcul); Avocatul Poporului care

analizează plângerile cetăţenilor privind administraţia la nivel european; Banca

Europeană de Învestiţii ( instituţie financiară a UE); Banca Centrală Europeană

responsabilă cu politica monetară în zona euro.

De ce s-a mărit Uniunea Europeană

Mărirea este rezultatul deciziei de a împărţi cu alţii avantajele obţinute de

Europa Occidentală prin crearea unei zone stabile unde războiul a devenit

imposibil. Uniunea Europeană are responsabilitatea sa ajute ţările vecine să se

dezvolte din punct de vedere economic şi democratic în paralel cu promovarea

stabilităţii şi securităţii. Pacea şi stabilitatea constituie scopurile unei economii

prospere, dar reciproca este valabila în aceeaşi manieră. Raţionamentul părinţilor

fondatori ai UE se bazează pe o logica bine definită ─ integrarea economiilor

Europei de Vest ar permite evitarea războiului şi instaurarea păcii, stabilitatea şi

prosperitatea pentru toţi cetăţenii din toata Europa. Această viziune este încă

importantă , cum a arătat-o dezintegrarea violentă a vechii Iugoslavii.

România a început drumul sau spre Uniunea Europeană de la 1 Februarie

19934, când ea a semnat acordul asocierii la Uniunea Europeană, document

ratificat 2 ani mai târziu. În iunie 1995 România a depus oficial cererea sa de

aderare la Uniune şi în decembrie 1999 Consiliul Europei decide deschiderea

negocierilor de aderare pentru România şi pentru alte 6 state. Negocierile au fost

deschise oficial la 15 Februarie 2000, şi închise la nivel tehnic în cadrul

Conferinţei de Aderare la nivelul miniştrilor pe 14 decembrie 2004, decizie

confirmată de Consiliul Europei de la Bruxelles la 16-17 decembrie. În acelaşi

4 GIULIANI, Jean-Dominique , Lărgirea hotarelor Europei, editura Ideea europeană, 2007, p. 68

3

Page 4: Forta de Munca in Ue

timp Consiliul a reafirmat calendarul aderării în aprilie 2005 după semnarea

Tratatului de Aderare la 1 ianuarie 2007, când aderarea este efectivă. În perioada

1998-2006, Comisia Europeană a prezentat în fiecare an documente de evaluare pe

parcursul european al României, aceste documente fiind de 2 tipuri: raporturi

asupra stadiului de pregătire pentru aderare după Tratatul de Aderare , raporturi de

înţelegere de monitorizare unde putem observa care este stadiul angajamentelor

României în negocierile de aderare, daca au fost asumate. Pe 25 aprilie 2005 la

Luxemburg este semnat tratatul de aderare definitiv al României şi al Bulgariei la

Uniunea Europeană. Acest tratat, odată semnat, a fost supus procesului de

ratificare în toate statele Uniunii Europene. România şi-a schimbat de asemenea

statutul sau de candidat în acela de stat în curs de aderare , şi obţine calitatea de

observator activ la activităţile Uniunii. Pe 1 ianuarie 20075, Uniunea Europeană

este o comunitate care întruneşte 27 state membre şi o populaţie de 492,8 milioane

locuitori cu 23 limbi oficiale. Doua alte ţări ale Europei Orientale, Bulgaria şi

România, s-au reîntâlnit la UE, mărind numărul de state membre la 27. Croaţia,

vechea Republica Iugoslavia a Macedoniei şi Turcia sunt de asemenea candidaţi.

Călătoriile şi schimburile comerciale fără frontiere , o moneda unica – EURO,

alimente mai sănătoase şi un mediu înconjurător mai atractiv, condiţii de viata mai

bune în regiunile mai sărace, o acţiune comuna împotriva criminalităţii şi

terorismului , comunicaţii telefonice şi bilete de avion mai ieftine, milioane de

posibilitatea de a studia în străinătate , şi multe alte lucruri oferite încă de Uniunea

Europeană.

Scopul acestei cercetări este de a analiză piaţa de muncă şi schimbările care

au loc după aderarea României la UE. Piaţa de muncă sub toate formele în

România, mai ales ca în alte state membre maniera în care a fost primită această

integrare a României la UE a fost diferită. Pentru realizarea scopului menţionat

iată câteva aspecte foarte importante:

1. Prezentarea teoretică a Pieţei de Muncă

5 http://europa.eu/abc/history/2000_today/2007/îndex_fr.htm

4

Page 5: Forta de Munca in Ue

2. Identificarea dificultăţilor întâlnite pe piaţa de muncă

3. Analizarea pieţei de muncă în toate domeniile, şi mai ales piaţa de

muncă pentru muncitorii români în străinătate, interdicţiile şi

restricţiile impuse de alte state membre.

În teză este analizată piaţa de muncă sub toate formele, mobilitatea

locurilor de muncă , dificultăţile zonelor rurale şi de asemenea o analiză a tinerilor

care aleg sa părăsească ţara pentru faptul ca aici, în ţara lor nu sunt bine plătiţi.

Suportul metodologic şi teoretico - ştiinţific este evidenţiat în rezultatele

cercetărilor schimbărilor pieţei de muncă din România, dar şi din alte ţări membre.

În acest proces de cercetare este utilizată metoda de unitate cantitativă şi calitativă,

metoda de observare.

Baza informaţională este constituită de acte normative şi legislative ale

Uniunii Europene, României şi ale altor ţări în tranziţie, mai ales rezultatele

cercetărilor expuse în publicaţiile locale. Am utilizat de asemenea resurse

informaţionale electronice.

Acest studiu reprezintă o cercetare a pieţei de muncă din România şi în

consecinţă aderarea la alte pieţe. Introducerea, 2 capitole şi concluziile formează

corpul acestui studiu.

Primul capitol este întitulat, “Utilizarea factorului de lucru în România” şi

conţine o analiză a pieţei de muncă din România, utilizarea slujbelor, mobilitatea

acestora, şi în acelaşi timp probleme întâlnite de către licenţiaţi în zonele rurale,

dar mai ales efectele migrării.

Al doilea capitol prezintă “libera circulaţie a locurilor de muncă după

aderare”, reacţia altor ţări după aderarea României, restricţiile şi interdicţiile pe

care alte ţări membre au ales să le aplice pentru România în conformitate cu

tratatele.

5

Page 6: Forta de Munca in Ue

Capitolul I

I. Utilizarea factorului de lucru în România

Piaţa de muncă în România

Folosirea locurilor de muncă şi sarcinilor de activitate prin transformarea

muncii nedeclarate în muncă legală, în particular crescând eforturile care vizează

reducerea costurilor de salarii ale pieţii de muncă. Asigurarea unei bune

funcţionari a acestei pieţe în favoarea creării de locuri de muncă a redus

fenomenul de muncă nedeclarată şi gestiunea apropiată schimbării la nivelul

întreprinderilor şi muncitorilor români, aceasta piaţa de muncă a suferit profunde

transformări întărite prin reformele economice din ultimele 2 decenii, cu o

influenţă directa asupra calităţii factorului uman. Condiţiile sociale au antrenat o

reducere în creşterea naturală demografică şi în migraţiile definitive care la rândul

lor, au cauzat diminuarea populaţiei şi, în consecinţă, a populaţiei active.

Analizând structura populaţiei active, pe grupuri, s-a constatat o evidenta tendinţa

de îmbătrânire. Partea cea mai importanta este susţinuta de persoane care au mai

mult de 35 de ani. Sarcinile de activitate şi de muncă pentru populaţia capabila sa

muncească (15-64 ani) au cunoscut tendinţe variabile, pentru atingerea nivelului

de 62.4% în 2005 şi sarcini de activitate de 57.7% gradul de ocupare, inferioare la

media UE – 25 cu 7.8 şi 6.1% 6.

Totuşi, exista domenii precum construcţiile, tranzacţiile imobiliare, locaţii

şi activitatea de servicii furnizate pentru întreprinderi, sănătate, şi bineînţeles

administraţia publică, apărarea, comerţul, regimul hotelier şi restauraţia,

intermediar financiar, în care populaţia a înregistrat creşteri în materie de locuri de

muncă, acestea sunt domenii cu potenţial de dezvoltare în perioada următoare.

6 http://www.euractiv.ro/uniunea-Europeană/articles%7CdisplayArticle/articleID_8510/Viitor-sumbru-pentru-populatia-şi-piata-muncii-din-România.html

6

Page 7: Forta de Munca in Ue

Totalul populaţiei active se va diminua, efectul fiind de reducere a

populaţiei de peste 65 ani şi creşterea populaţiei active între 15-64 ani, sarcinile de

activitate vor atinge aproximativ 67.6% în 2010. 7

Restructurarea economiei şi privatizarea vor duce la o migraţie a populaţiei

urbane împinsa spre zonele rurale. Agricultura a devenit angajatorul care a

antrenat o cota de ocupare foarte ridicata în zonele rurale şi mai puţin în cele

urbane. În perioada următoare se estimează o populaţie activa în zonele rurale prin

sectorul de servicii de agricultura, datorata dezvoltării unei agriculturi competitive

axata pe ferme. Noua tendinţa va fi dublata prin masuri destinate pentru a atrage

populaţia ocupata în agricultura de subzistenta la non-agricol. Procesul va fi

accentuat în virtutea creşterii performantei economice în producţie şi servicii şi

posibilităţile oferite prin diversificarea de instrumente de intervenţie pentru

susţinerea competitivităţii în aceste domenii. În acest context, în 2008, s-a

prevăzut realizarea echilibrului între procentul de slujbe rurale şi procentul de

slujbe urbane, situate la 58.5% şi 58.2%. 8 Piaţa de muncă din România se

caracterizează printr-un procent de inactivitate relativ crescut, procent de şomaj

crescut în cazul grupurilor de vârsta 15-19 ani şi 20-24 de ani, un mare procentaj

de pensionari anticipate din piaţa de muncă şi un important grad de ocupare în

sectorul agricol, caracterizat prin relaţii de muncă, nefiscalizate. În 2005, rata de

şomaj BIM era de 7.2%, astfel 7.7% pentru bărbaţi şi 6.4% pentru femei. Se

prevedea o diminuare a ratei de şomaj total la 6.47% în anul 2010, respectiv 0.5%

în raport cu anul 20059. Diferenţa dintre zonele urbane şi cele rurale în cea ce

priveşte rata de şomaj BIM, în 2005, 3.6% împotriva mediului urban. Se va

continua să se ţină un nivel foarte ridicat de şomaj, spre deosebire de zonele rurale.

Rata de şomaj în zonele urbane şi zonele rurale vor continua sa scadă pe măsura ce

creşterea prevăzuta pentru 2010 este la un nivel de egalitate. Principalele defecte

pe termen scurt şi mediu ale muncii sunt următoarele: procesul de restructurare

7 http://www.standard.ro/articol_22197/piata_fortei_de_muncă_în_2010.html8 http://www.însse.ro/cms/files/pdf/ro/cap3.pdf9 Idem8

7

Page 8: Forta de Munca in Ue

economica, reducerea participării tinerilor şi grupurilor vulnerabile pe piaţa de

muncă, activitatea de lucru importanta în sectorul agricol şi calitatea resurselor

umane. În ceea ce priveşte politicile sociale, România va pune accent pe trei

prioritatea prevăzute de agenda de la Lisabona10: menţinerea şi atragerea

persoanelor pe piaţa de muncă, ameliorarea adaptabilităţii muncitorilor şi

întreprinderilor şi creşterea investiţiilor în capitalul uman pentru ameliorarea

calităţii. Aceste elemente vor asigura convergenta cu dispoziţiile conţinute în

obiectivele strategiei de dezvoltare durabila – problema demografica şi migrările,

excluderile sociale şi domenii asociate cum ar fi sănătatea populaţiei. La nivel

naţional, pentru alinierea la strategia Europeană, pentru locurile de muncă şi

punerea în aplicare a memorandumului, pentru includerea sociala au fost făcute:

Strategia Naţionala pentru locuri de muncă 2004-2010, Planul de Acţiune

Naţionala pentru locuri de muncă 2006, Planul Strategic cu privire la integrarea

sociala şi Raportul Strategic Naţional al Protecţiei Sociale şi Integrarea Sociala,

Planul Naţional de Dezvoltare şi de Referinţa Strategica Naţionala 2007-2013 –

program operaţional sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” intervenţia

Fondului Social European în România în cursul 2007 – 2013 vizează scopurile şi

obiectivele Lisabonei şi se va concentra asupra modernizării sistemelor de

educaţie şi de formare iniţiala şi continua, ameliorarea accesului la educaţie şi

formare, creşterea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor, modernizarea

funcţiei publice şi a locurilor de muncă, promovarea masurilor active pentru locuri

de muncă şi pentru integrare sociala. Prioritatea transversala esenţiala pentru

menţinerea / aşteptarea obiectivului presupus, este ameliorarea capacitaţii

administrative a instituţiilor publice centrale, regionale şi locale şi relaţiile cu

partenerii sociali. Pentru ameliorarea capacitaţilor administrative, au fost

fundamentate strategii guvernamentale de punere în lucru a descentralizării,

ameliorării calităţii de servicii oferite, prin serviciul public al locurilor de muncă,

10 http://www.euractiv.ro/uniunea Europeană/articles%7CdisplayArticle/articleID_12998/Agenda-Lisabona.html

8

Page 9: Forta de Munca in Ue

reîntărirea principiilor parteneriatului social şi calităţii agenţiilor, de garantare de

dezvoltare a zonelor specifice de locuri de muncă şi de formare de locuri de

muncă, crearea de noi instituţii în domeniul social (Agenţia Naţională de Servicii

Sociale şi de Inspecţie şi Observaţie Sociala).

Aceste elemente ale reformei vor fi finanţate prin bugetul statului, bugetul

de asigurare – şomaj, fonduri de preaderare şi fonduri sociale europene.

Flexibilitatea şi securitatea pe piaţa de muncă. În condiţiile mondializării, piaţa de

muncă din România trebuie sa răspundă întreprinderilor care au nevoie sa se

adapteze exigentelor de competitivitate în materie de creştere. Acesta este motivul

pentru care politicile de locuri de muncă trebuie sa înţeleagă rezultatele unei

colaborări constante cu întreprinderile, muncitorii şi reprezentanţii asociaţilor

profesionale, pentru reglementarea eficace a relaţiilor de muncă. Legislaţia muncii

din România a suferit un vast proces de modernizare înainte de a flexibiliza

relaţiile de muncă şi a finisa aliniamentul la legislaţia naţionala, a reglementării

comunitare.

Amendamentele Codului Muncii11 care gestionează relaţiile de muncă sunt

benefice atât pentru angajaţi cat şi pentru angajatori, efectele sale pe termen mediu

vor fi următoarele: stimularea activităţii economice şi în materie de relaţie de

muncă în zona gri. România pune în aplicare actele juridice care au transmis în

dreptul naţional directivele europene relative la reglementarea relaţiilor de muncă:

legea cu privire la protecţia drepturilor muncitorului, legea cu privire la crearea şi

utilizarea de garanţii de plata a creanţelor salariale, legea cu privire la crearea,

organizarea şi funcţionarea întreprinderilor europene, legea asupra detaşamentului

muncitorilor, în furnizarea serviciilor transnaţionale. Legislaţia asupra asigurare-

şomaj pentru stimularea locurilor de muncă a fost substanţial modificata. Începând

cu 1 ianuarie 2006, îndemnizaţia acordata şomerilor este variabila în funcţie de

puterea de cotizaţie şi aşteptarea salariala bruta în cursul ultimelor 12 luni de

activitate. Astfel, bazele au fost puse pe un sistem echitabil de asigurare în cazul

11 PASTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Editura Polirom, 2006, p. 354

9

Page 10: Forta de Munca in Ue

riscului de pierdere a locului de muncă, creşterea îndemnizaţiei de şomaj este

variabila în funcţie de contribuţie. Întărirea securităţii în materie de loc de muncă,

implica nu numai intervenţia, dar şi prevenirea, care consta în determinarea

responsabilităţilor relaţiei angajat – angajator. În România, exista un sistem pentru

determinarea salariului minim pe economie şi posibilitatea de a negocia o

compensaţie monetara pentru pierderea locului de muncă. Periodic, este

redimensionat, la baza de referinţa pentru calculul salariului minim pe economie,

ca o baza pentru negocierea colectiva. Partenerii sociali ai României, au convenit

recent asupra unei noi convenţii colective de muncă la nivel naţional, cu o durata

de 4 ani (2007 – 2010).

Se prevede, în consecinţa, nivelul minim de norme de stabilitate pentru

încheierea contractelor de muncă. Modificările legislative cu privire la criteriile

pentru determinarea reprezentativităţii sindicatelor şi organizaţiilor angajaţilor vor

contribui la ameliorarea dialogului social tripartit / bipartid. Proiectul de lege

pentru modificarea şi completarea legii angajaţilor este în procedura parlamentara

şi cuprinde: structurarea organizaţiilor pe principiul domeniului de activitate,

precizându-se modalităţile formarii şi afilierii la organizaţii, introducerea unei

proceduri distincte la încadrarea în organizaţii, crearea unui registru de organizaţii,

precizându-se tipul de servicii pe care organizaţiile le pot furniza membrilor lor.

Modificările propuse vizează creşterea numărului de contracte de muncă colective,

încheiate la nivel sectorial şi de creştere a capacitaţii organizaţiilor sa participe

eficace în structurile de dialog social, stimulând formarea organizaţiilor pe

principiul domeniului de activitate. Guvernul are intenţia de a încuraja ameliorarea

negocierilor salariale în cadrul colectiv şi individual de muncă, astfel ca ele

reflecta formarea şi experienţa muncii plătite. Obligaţia de a se înscrie în lucrarea

colectiva a clauzelor cu privire la formarea şi îndemnizaţia în caz de încetare a

contractului de muncă sunt masuri care au natura de a asigura un anume nivel de

securitate al angajatului şi cele mai bune şanse de reintegrare pe piaţa de muncă.

10

Page 11: Forta de Munca in Ue

Din 1 octombrie 200612 întra în vigoare legea de securitate şi sănătate de punere în

aplicare, mulţumită aquis-ului comunitar şi de a veghea la cadrul apropriat pentru

promovarea calităţii condiţiilor de muncă şi protecţia de sănătate a muncitorilor.

Campaniile naţionale care vizează controlul domeniilor legislaţiei naţionale, care a

transpus directivele europene în domeniul de securitate şi sănătate.

În acelaşi context, puterile publice încurajează în colaborare cu partenerii

sociali de programe, de normalizare a condiţiilor de muncă în întreprinderi, care au

angajaţi plasaţi în condiţii speciale de lucru şi va crea 6 centre pilot pentru

schimbul celor mai bune practici. Acest angajament va conduce la ameliorarea

calităţii locurilor de muncă în termeni de securitate şi sănătate şi va reduce riscul

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

I.2 Mobilitatea locurilor de muncă

România a adus o importantă dinamică pe piaţa de lucru în termeni de

mobilitate geografică şi profesională internă. În cadrul diversificării pieţei de

muncă, se urmăreşte procesul de adaptare a serviciilor de formare în conformitate

cu exigentele angajatorilor şi perspectivele de dezvoltare şi apariţie de noi profesii,

în sensul ca persoanele ale căror competenţe pot să se deplaseze uşor de la o

profesie la alta, mulţumită achiziţiei de noi competenţe13. România urmăreşte sa

introducă un sistem de certificare de competenţe şi calificări parţiale care permite

o practica a uneia sau a mai multor profesii şi calificări complete, ceea ce

înglobează dezvoltarea capacitaţii cetăţenilor de a exersa profesii independente.

Astfel, înainte de a creste mobilitatea interna care urmăreşte “acoperirea deficitului

în domenii de muncă cerute de către pieţele locale şi regionale, mărindu-se

vizibilitatea locurilor de muncă disponibile şi facilităţile promise de către

12 PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurta introducere, editura ALL, 2005, p. 13313 STOICA, Camelia, Libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană, Editura Oscar Prinţ, 2001, p. 23

11

Page 12: Forta de Munca in Ue

angajatori, pentru care muncitorii ar fi motivaţi sa fie fideli locurilor lor de

muncă14. În ceea ce priveşte dimensiunea exterioară a mobilităţii geografice,

România va urmări buna gestiune a migraţiilor economice, pentru a compensa

deficitul mâinii de lucru în anumite sectoare. România supune o gestiune eficace a

fluxului de emigranţi români pentru locurile de muncă prin punerea în aplicare a

unui sistem de control eficace. Tot timpul sunt negociate acorduri bilaterale asupra

reglementării şi organizării muncii şi de circulaţie, aceste masuri fiind luate înainte

de limitarea perioadei de tranziţie impuse de către cele 25 de state membre în

domeniul liberei circulaţii a muncitorilor.

Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a munci sau de a căuta un loc de

muncă într-o altă ţară a UE. Libera circulaţie a lucrătorilor face parte din drepturile

cetăţenilor UE, alături de dreptul de a călători sau de a se stabili oriunde în

Uniune. Libera circulaţie a lucrătorilor se referă la dreptul fiecărui cetăţean al

Uniunii de a munci şi trăi în orice altă ţară care face parte din UE.  Această

libertate fundamentală (prevăzută la articolul 39 din Tratatul de instituire a

Comunităţii Europene) dă dreptul de:  a căuta un loc de muncă într-o altă ţară; a

lucra în ţara respectivă, fără a avea nevoie de un permis de muncă; a locui în ţara

respectivă; a rămâne în ţara respectivă chiar şi după încheierea perioadei de

angajare; a beneficia de acelaşi tratament ca şi cetăţenii ţării respective, în ceea ce

priveşte accesul la un loc de muncă, condiţiile de lucru şi toate celelalte avantaje

sociale şi fiscale care ar putea ajuta integrarea în ţara gazdă15. Pentru ţările care au

aderat recent la UE, există câteva restricţii la libera circulaţie a lucrătorilor. De

asemenea, există dispoziţii speciale pentru cetăţenii ţărilor din afara

Uniunii. Cetăţenii provenind din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia,

Republica Cehă, România, Slovenia, Slovacia şi Ungaria pot face obiectul unor

restricţii temporare în ceea ce priveşte dreptul de a munci în altă ţară, dar nu pe o

perioadă mai lungă de 7 ani de la data aderării ţării lor la UE (Bulgaria şi România

14

15 Articolul 39 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, disponibil pe site-ul http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=457&langId=ro

12

Page 13: Forta de Munca in Ue

au aderat la 1 ianuarie 2007, iar toate celelalte state la 1 mai 2004). Acordurile

încheiate la nivelul UE contribuie şi la protecţia drepturilor de securitate socială

ale persoanelor care se stabilesc sau călătoresc în alte ţări ale Uniunii, în

special: îngrijirile medicale; pensiile; indemnizaţiile de şomaj, familiale sau de

invaliditate16. Articolul 39 din Tratatul CE îi vizează pe aşa-numiţii lucrători

migranţi, adică pe cetăţenii UE care părăsesc un stat membru pentru a merge să

lucreze într-o altă ţară a UE. De asemenea, îi vizează şi pe cetăţenii UE care se

întorc în ţara de origine după ce şi-au exercitat dreptul la libera circulaţie.

Articolul 39 nu li se aplică însă persoanelor care nu şi-au părăsit niciodată ţara de

origine. Dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor dinspre, către şi între statele care

au aderat la UE la 1 mai 2004 (Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania,

Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia) şi la 1 ianuarie 2007 (Bulgaria,

România) poate fi restricţionat pe o perioadă de tranziţie de maxim şapte ani de la

data aderării17.

I.3 Calitatea locurilor de muncă în zonele rurale

O problemă specifică pentru România este reprezentată de un număr mare

de persoane angajate în activitatea agricole, în mare parte nefiscalizate18.

Locul de muncă în agricultura reprezintă aproximativ o treime din totalul de

muncă din sectorul economic (cu o tendinţa de scădere în cursul ultimelor

decenii). Legislaţia asupra stimulării locurilor de muncă a fost modificata pentru a

acorda posibilitatea suplimentare pentru persoanele rezidente în zonele rurale cu

locuri de muncă de calitate.

O măsura specifică este liberul acces la serviciile de formare şi

perfecţionare a acestor persoane. Astfel, serviciul public al locurilor de muncă îşi

focalizează intervenţiile asupra zonelor rurale realizând campanii de informare.

16 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=457&langId=ro17 Idem 18 http://www.anofm.ro/

13

Page 14: Forta de Munca in Ue

Reducerea fenomenului de locuri de muncă în activitatea agricole de subzistenta şi

asigurarea tranziţiei spre o prezenta pe piaţa de muncă solicita un anumit tip de

intervenţie care este abordat în numeroase domenii19:

Încurajarea schimbării structurii economice în zonele rurale, tipul de

producţie şi comercializare a produselor agricole, crearea şi dezvoltarea

exploatărilor agricole moderne

Creşterea posibilităţilor de locuri de muncă în sectorul serviciilor.

Ameliorarea infrastructurii şcolare şi creşterea naturala a mobilităţii

geografice a mâinii de lucru

Aducerea unui sprijin financiar pentru programele de formare continuă şi

creşterea disponibilităţii posibilităţilor de şcolarizare pentru adulţi în zonele

rurale

Masurile care vizează stimularea locurilor de muncă asigura un domeniu

specific de intervenţie, deficit în zonele rurale. Promovarea viabilităţii pe termen

lung în zonele rurale prin dezvoltarea resurselor umane ( accesul la educaţie şi

formare) şi creşterea calităţii locurilor de muncă în zonele rurale, atrăgând un

segment important al populaţiei ocupate în agricultura de subzistenta, sector de

servicii. Astfel, efectele de strategie de descentralizare şi de orientare a serviciilor

publice asupra nevoilor locale vor contribui la ameliorarea intervenţiei publice

pentru reducerea actorilor existenţi în aceste decalaje.

I.4. Încurajarea activităţii economice în zonele rurale pentru evitarea

depopulării.

Mulţumită programului naţional pentru dezvoltarea rurala 2007 – 2013, axa

III20, România trebuind sa acorde o atenţie particulara susţinerii de exploatări de 19 http://ec.europa.eu/regional_policy/îndex_en.htm

20 http://www.înfoeuropa.ro/ieweb/imgupload/Dezvoltare_rurala_2007_2013_00001.ppt

14

Page 15: Forta de Munca in Ue

semisubzistentă. Obiectivul de susţinere prin obiectivul al acestei masuri, este

asigurarea tranziţiei fermelor competitive, de a-lungul unei serii de masuri vizând

ameliorarea şi reţele principale în exploatarea semisubzistenţei şi atragerea de

tineri în activitatea agricole, ameliorând condiţiile de viata şi de muncă. Un

ansamblu de masuri vizând crearea de locuri de muncă în zonele rurale, mulţumită

diversificării activităţilor agricole, promovarea spiritului de întreprinzător, crearea

de servicii pentru populaţia rurala, încurajarea agroturismului şi artizanatului care

privesc finanţarea FEADER21.

În vederea absorbirii unui număr mare din populaţia activa tânăra şomera,

ocupata în agricultura de subzistenta, guvernul susţine crearea de micro care vor fi

încurajaţi sa se angajeze în activitatea economice în zonele rurale şi de

diversificare a modelului tradiţional al majoritarii de oferte de servicii în zonele

rurale.

Foarte importantă rămâne ameliorarea de cunoştinţe şi competente

profesionale ale capitalului uman în zonele rurale. El reprezintă baza pentru

lansarea şi dezvoltarea activităţilor non agricole. Măsura este susţinuta prin

operaţiuni finanţate de către FES. POS dezvolta resurse umane 2007 – 2013, A.P.

5. 22. Promovarea viabilităţii pe termen lung în zonele rurale, de–alungul

dezvoltării resurselor umane, finanţarea de masuri vizând stimularea locurilor de

muncă, mulţumită unui domeniu specific de intervenţie, deficit în zonelor rurale

(acces la educaţie şi formare) 23 şi crederea calităţii locurilor de muncă în zonele

rurale, atrăgând un segment important al populaţiei ocupate în agricultura de

subzistenta, sector de servicii.

I.5 Piaţa de muncă pentru persoanele licenţiate

21 https://www.cec.ro/home/persoane-juridice/fonduri-europene/detalii-program-national-de-dezvoltare-rurala.aspx22 http://www.fseRomânia.ro/fse-în-România-fse.html23 http://www.mmssf.ro/webşite/ro/muncă.jsp

15

Page 16: Forta de Munca in Ue

Piaţa de muncă din România oferă posibilitatea reduse pentru persoane

licenţiate 24. “Cu cat suntem mai licenţiaţi, cu atât suntem mai favorabili Europei.

Indivizii care au urmat studii se simt mai ajutaţi în acest spaţiu pentru ca dispun de

competente lingvistice. Ei sunt capabili de mobilitate şi mulţumită unui nivel bun

de formare, de înţelegerea unor avantaje ale sistemului” 25

Participarea angajatorilor şi partenerilor sociali este foarte limitata în

termenii planificării învăţământului universitar.

Legăturile între universitatea şi industrie / angajatorii sunt foarte slabi,

contrar practicii, profesiei şi învăţământului tehnic

Înainte de facilitarea integrării profesionale, au fost adoptate

instrumente europene, precum CV-ul european şi europaşaportul.

Din punct de vedere al pertinenţei învăţământului superior la nevoia

pieţei de muncă, trebuie menţionate următoarele dificultatea:

Sistemul nu este în corelare cu nevoile unei dinamici ale pieţei de

muncă

Absenta unei echivalente între formarea profesională şi criteriile

academice(formala şi axata pe competente) pe piaţa de muncă

Lipsa unui studiu sistematic şi analiză corelării, între oferta existenta de

formare şi exigente academice pe piaţa de muncă, atât în aspectul

cantitativ (cifrele de şcolaritate nu sunt fondate pe o analiză a

tendinţelor de muncă cerute) cat şi structurala (pe domenii şi nivele de

calificare

Utilizarea unei pedagogii înguste (mai mult de 270 de specializări) a

provocat numeroase redundante, înainte de a fi optimizate resursele

financiare, dificultatea în definirea adecvata a normelor de învăţământ,

antrenând dificultatea pentru buna inserţie a licenţiaţilor pe piaţa de

muncă.

24 CHISU, Ana Viorica, Posturi, salarii, beneficii, editura Ericson, 2006, p. 26125 Dominique Renié Vers une opînion publique européenne, înterview disponible en ligne sur http://www.tns-sofres.com/etudes/pol/270504_reynie.htm

16

Page 17: Forta de Munca in Ue

O lipsa de dezvoltarea a unei strategii vizând întărirea parteneriatului cu

mediul economic şi social. Parteneriatele nu sunt suficient dezvoltate

Cea mai mare problema cu care licenţiaţii în învăţământul superior se

confrunta, este lipsa de experienţa, dar întreprinderile renunţa la aceasta

exigenta şi furnizează locuri de muncă cu o durata de timp îndelungata,

astfel ca tinerii pot fi formaţi practic dea lungul anilor de şcolarizare.

În fiecare an, pentru licenţiaţii în învăţământul superior, la scara

naţionala, sunt disponibile, aproximativ 1000 de locuri. Numărul de

cereri este contingent la nivel naţional între 100.000 şi 120.00026

Situaţia este încă foarte grava în cea ce priveşte numărul de licenţiaţi la

clasa 12-a: numai în Bucureşti sunt în jur de 20000 şi în provincie

60000

Astfel totalul este de aproximativ de 200000 de tineri licenţiaţi care au

nevoie de locuri de muncă. Conform estimărilor oficiale, aproape 90%

din licenţiaţi reuşesc sa îşi găsească loc de muncă prin propriile lor

forte. În fiecare an, 20000 de tineri nu au posibilitatea sa îşi găsească loc

de muncă.

I.6 Intenţia tinerilor sa părăsească ţara

După integrarea în Uniunea Europeană, un pericol pentru piaţa de muncă

este migraţia mâinii de lucru bine pregătită. Astfel, aproximativ ¼ tineri licenţiaţi

(respectiv 27%)27 iau în considerare căutarea unui loc de muncă în străinătate în

următorii 3 ani. Doar 21% din tineri se gândesc ca ei se pot împlini mult mai uşor

în România decât în străinătate. Integrarea în Uniunea Europeană şi politicile

guvernamentale vizează sa atragă muncitori antrenând o creştere a opţiunilor

pentru tineri prin angajatori instituţionali, ceea ce este dificil şi acerb (competitiv)

26 http://www.sfîn.ro/piata_muncii27http://www.unfpa.ro/comune/Rezumat%20Raportul%20Şituatia%20populatiei%20lumii%202006.pdf

17

Page 18: Forta de Munca in Ue

în aceasta lupta pentru tinerii talentaţi. Acest vis de a munci în străinătate atinge

aproximativ un sfert din tinerii profesionişti. În general, se estimează ca aceştia au

mai multe posibilitatea în străinătate decât în România.

I.7 Consecinţele imigrării tinerilor

Daca ne gândim la numărul de contracte legale, un roman din opt munceşte

în alta tara decât în România. Conform Oficiului de Migrări pentru Forţa de

Muncă care negociază contractele de muncă, între 2002 şi 2005, 100.098 din

persoane muncesc în ţări precum : Germania, Spania, Elveţia, SUA, Italia şi

Ungaria. În plus, aceasta cifra este ajustata de un număr de persoane, aproximativ

8000 de români, care lucrează în organizaţii private. Numărul total neoficial al

celor care muncesc în străinătate este mai mare de 4 milioane. În ceea ce priveşte

tinerii, ei prefera alte state daca ei primesc o perfecţionare în IT sau construcţii.

a) efectele generale ale migraţiei externe28:

- exportarea capitalului uman, a muscarii de migraţie externa sunt multiple :

efectul pozitiv nu este în echilibru cu cel negativ; în consecinţa, exista câştigători

la nivel macrosocial şi individual şi învinşi.

- o imigraţie temporara se refera la cei care se deplasează pe teritoriul ţării UE pe o

perioada de timp (de la câteva luni la activa ani): studenţii Europei Centrale şi

Orientale care vor sa studieze în ţările UE se vor întoarce mai târziu ( cel puţin o

parte dintre ei) în tara lor de origine; muncitorii din Europa Centrala şi Orientală

au plecat pentru a munci în virtutea contractelor de muncă încheiate în baza

acordurile bilaterale între state.

- statele mari ale Europei Centrale şi Orientale au cele mai bogate oferte de muncă

pentru români (de exemplu 255 de oferte de slujbe oferite pentru români în

28 http://www.muncăînstrăinătate.anofm.ro/baza-de-date-înterna-ionale-referitoare-la-ocuparea-ei-de-munc-i-ei-de-munc-adaptabil

18

Page 19: Forta de Munca in Ue

Republica Ceha, jumătate fiind pentru îngânări, pentru a şti sistemul de exploatare

Windows.

b) beneficii pentru muncitorii imigranţi

Majoritatea câştigurilor importante pentru muncitorii imigranţi sunt compuse din:

- obţinerea unor venituri care furnizează traiul familiei, care este în tara, dar care

nu se aşteaptă ca el sa rămână acolo, motivul fiind nivelul relativ inferior al

salariului din România pentru acelaşi tip de activitate

- creşterea capacitaţii de economisire şi învestire, fiind vorba de bunuri(dotări

electronice, maşinării agricole, etc.) sau crearea de întreprinderi din propria lor

iniţiativa

- venituri ale activităţii profesionale şi continua pregătire la locul de muncă:

cunoştinţe, competenţe, comportamente, disciplina la locul de muncă, securitatea

participării la locul de muncă.

c) pierderile pentru muncitorii imigranţi:

Pierderile pentru muncitorii imigranţi, la nivel individual, sunt în acelaşi timp

economice şi mai ales sociale:

- tratament discriminatoriu, în raport cu mâna de lucru locală, sau chiar

compararea cu alţi muncitori imigranţi

- riscul nerespectării de către angajator a contractului de muncă şi incapacitatea

angajatului de a face dreptate

- o tensiune în relaţiile cu mâna de lucru locală poate câteodată să determine un

conflict, atât între angajat şi angajator, dar şi între angajaţi

- dificultăţilor de lungă durată, care în consecinţă reduc eficacitatea la muncă, ceea

ce determină nemulţumiri din partea angajatorului cât şi din partea angajatului

- o protecţie socială inferioara sau inadecvată, concretizată prin securitate şi

condiţii de muncă care nu sunt întotdeauna satisfăcătoare, în raport cu

promisiunile întrevăzute de selecţie şi locul de muncă.

I.8 Avantajele pe care le oferă migrarea în străinătate

19

Page 20: Forta de Munca in Ue

Românii licenţiaţi în străinătate se diferenţiază imediat de cei care rămân

aici prin optimism şi prin detensionare ( ei sunt persuadaţi de valoarea

cunoştinţelor lor obţinute din universităţile americane şi ei abordează într-o

maniera capitalista deficitul mediului privat din Balcani) 29. Exista un ajutor social

acordat pentru creşterea copiilor competenţi pentru cetăţenii României care

lucrează legal în Ungaria. Conform legilor Ungariei cu privire la ajutorul social,

cetăţenii străini care poseda permis de sejur valabil şi care contribuie la sistemul

de securitate sociala propice au următoarele avantaje: o alocaţie de la naştere,

alocaţie de maternitate şi alocaţie pentru copii în modul următor: alocaţie de

naştere 244 euro şi pentru gemeni 322 euro, alocaţia de maternitate 70 % din

salariu de baza, alocaţia pentru copii, valoarea de 70 % din salariu de baza al

mamei dar nu depăşeşte 260 euro30. Există anumite condiţii de obţinere a unei

remuneraţii: condiţiile de probare de 180 de zile în cursul ultimilor 2 ani sau daca

au participat la universitate sau liceu sau într-o instituţie publică de educaţie şi

creşterea copilului în familie, în Ungaria31.

Nu există suficiente date statistice fiabile asupra componentei migraţiei

externe, însă o componentă bine cunoscută este cea a migraţiei definitive

(emigranţi şi imigrnţi legali). România a fost şi se aşteaptă a rămâne o ţară cu

migraţie negativă. Se cunoaşte faptul că după anul 2001 odată cu desfiinţarea

vizelor de intrare în aproape toate ţările europene, sute de mii de români au plecat

în ţările din sudul şi vestul Europei pentru a scăpa de sărăcie si mizerie. Se

vehiculează o cifră de apoximativ 2 milioane de persoane, provenite practic din

toate regiunile ţării, ceea ce ne face să vorbim despre un fenomen naţional, prin

dimensiune, implicaţii şi geografie a originii fluxurilor. Dacă nu ar fi intervenit

această mişcare de amploare incredibilă, România s-ar fi confruntat cu o criză

29 http://www.euractiv.ro/uniunea-Europeană/articles/categoryID_47/Migratie-forta-de-muncă.html30 http://www.foaia.hu/web/îndex.php?Itemid=70&id=260&option=com_content&task=view31 COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, România şi integrarea Europeană, editura Institutul European, 2004, pag 55

20

Page 21: Forta de Munca in Ue

economică şi socială de proporţii greu de imaginat, care s-ar fi răsfrânt asupra

întregii stări a societăţii româneşti şi chiar asupra calendarului aderării României la

UE. Euronavetiştii au eliberat locuri de muncă, au dus rata şomajului la un nivel

foarte scăzut pentru starea economică şi socială din România. Cele 4-5 miliarde de

euro intrate anual în ţară de la cei plecaţi au fost sursă de venit (în multe cazuri,

unica sursă) pentru alte câteva milioane de români cărora le-au ameliorat

standardul de viaţă, au dus la explozia construcţiei de locuinţe şi a vânzărilor de

echipamente şi bunuri destinate dotării acestora, a numărului de autoturisme, au

creat locuri de muncă, au stimulat consumul. Într-o altă măsură benefică a

migraţiei se poate constata că românii migranţi, trăind în ţări cu grad ridicat de

civilizaţie, văd şi învaţă spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea,

curăţenia, atitudinea faţă de muncă, toate acestea reprezentând un mare câştig

pentru România. Putem considera aceste lucruri avantaje ale migraţiei.

Ca dezavantaje ale migraţiei putem aminti de cele mai grave : exploatarea

prin muncă şi traficul de fiinţe umane. Un contract nu reprezintă scutul absolut

împotriva pericolului de a deveni victimă a traficului. În general, abuzul poate

interveni şi în prezenţa, şi în absenţa unui contract, dar este mai probabil ca el să

apară şi să fie extrem, cînd nu există un contract scris, legalizat şi cu valoare, în

România sau/şi în ţara de destinaţie. Există exemple în care recrutorii au folosit fie

contracte în limbi care nu erau vorbite sau înţelese de viitorii "angajaţi", ce urmau

să devină victime sau care aveau clauze draconice, inclusiv de confidenţialitate.

Este un fapt că recrutorii îşi vor personaliza "oferta" de la caz la caz, însă există

semnale de alarmă care ne pot face mai atenţi. Trebuie să fim mai suspicioşi dacă

angajatorul sau intermediarul se oferă să ne facă "aranjamente" sau derogări de la

procedura oficială, dacă nu ne lasă suficient timp pentru a citi şi întelege

contractul, dacă face presiuni pentru semnarea contractului pe loc ("semnaţi acum

şi citiţi acasă!"), dacă se opune sau vă interzice să vă consultaţi sau să arătaţi

contractul unui consultant de specialitate, dacă aranjează lucrurile de aşa manieră

încît să vă taie posibilitatea de a comunica cu familia şi prietenii în momentul în

21

Page 22: Forta de Munca in Ue

care trebuie să luaţi decizia, dacă se oferă să vă împrumute în contul viitoarelor

cîştiguri, dacă refuză să ofere informaţii exacte şi verificabile despre data plecării,

modalitatea de transport, condiţiile de cazare şi muncă şi informaţii de contact,

respectiv numere de telefon şi adrese.

Exploatarea prin muncă şi traficul de fiinţe umane sunt fenomene grave

care ţin de încălcarea drepturilor omului şi de migraţia nereglementată.

Exploatarea prin muncă intervine între angajator şi angajat, după ce, se presupune,

călătoria s-a desfăşurat, de cele mai multe ori, în legalitate. În cazul exploatării

prin muncă, angajatorul se prevalează de poziţia lui, pentru a obliga angajatul să

presteze o activitate pe care fie nu o remunerează, fie o remunerează mai puţin

decît valorează, fie nu respectă alte prevederi ale unei înţelegeri contractuale.

Toate acestea, pentru a obţine beneficii în folosul său, dezavantajînd lucrătorul

migrant. Cînd aceste lucruri se întîmplă şi, în plus, migrantul a fost iniţial recrutat

prin înşelăciune sau promisiune mincinoasă şi a fost transportat, transferat sau

adăpostit, prin folosirea forţei sau a oricărui alt mijloc de constrîngere, în scopul

exploatării, atunci avem de-a face cu traficul. În cazul traficului vorbim de o formă

modernă de sclavie, care are repercusiuni grave la nivelul individului.

Gestionată corect, migraţia duce la dezvoltare economică şi socială.

Migrantul acumulează nu doar un capital financiar pe care îl poate reinvesti în

afaceri profitabile, ci şi noi valori profesionale, culturale, comportamente, abilităţi

pe care le transmite mai departe celor cu care vine în contact în mod natural -

prietenii, familia, colegii de muncă. Istoriile de succes sînt cu atît mai uimitoare cu

cît sînt "mai discrete", ele fac parte din normalitate şi, de aceea, intră în vizorul

presei mai rar. Pare mai uşor să construieşti agenda publică pornind de la

stereotipuri negative, bazate pe xenofobie. Din păcate însă, extremismul de orice

fel nu este profitabil pe termen lung. Axîndu-ne pe exemplele pozitive legate de

migraţie şi dezvoltare, să ne gîndim doar la impactul pe care l-a avut migraţia

specializată în dezvoltarea programării şi calculatoarelor. Silicon Valley devine

din ce în ce mai mult o comunitate delocalizată, transnaţională, cu ramificaţii

22

Page 23: Forta de Munca in Ue

inclusiv în România, unde au apărut deja centre specializate care folosesc forţă de

muncă locală cu un management format în străinătate, dar de provenienţă

românească. Este o redefinire totală a pieţei muncii şi a legăturii ei cu fenomenul

migraţiei. În 50 de ani, probabil că vom asista la modificări majore, dar

schimbările de mentalitate trebuie să înceapă încă de pe acum.

I.9 Soluţii pentru încetarea declinului şi exodul demografic al tinerilor din

ţara noastră

România a cărui populaţie a scăzut cu un milion în cursul anilor 1992-2005,

continuă să se diminueze. Aceasta dorinţă este motivată de rata scăzută de

natalitate (1,3 copii pe femeie – în loc de 2,1 care permitea asigurarea reînnoirii

populaţiei) şi o migraţie exterioara crescuta(înjur de 2 milioane de români în

străinătate legali, dar numărul ilegal nu este cunoscut) 32.

Pentru a opri aceasta situaţie s-a propus:

- reforma sistemului de sănătate, educaţie, securitate sociala (alocaţii familiale)

înainte de a se încuraja natalitatea, studiul şi încadrarea în câmpul muncii)

- atenuarea atât cat este posibil a efectelor nefaste în ceea ce priveşte problemele

de pe piaţa de muncă - destructurarea ofertei de mana de muncă şi proasta corelare

cu cererea de pe piaţă; media naţională a unui nivel inferior de educaţie şi de

formare a mâinii de lucru pe piaţa de muncă în raport cu licenţiaţii în structura

sistemului de formare iniţiala, complementara şi un potenţial creativ inferior,

creşterea insecurităţii locului de muncă, performante productive relative modeste.

- creşterea numărului de salariaţi - ceea ce este o posibilitate către tineri în

particular (scăderea numărului de salariaţi este cauzata de migrarea externă

crescuta la adulţi şi muncă ilegala)33.

32 HOBEANU, Tudor, Managementul comparat întercontinental, editura Şitech Craiova, 2007, p. 7633 http://www.workexperience.ro/

23

Page 24: Forta de Munca in Ue

Chiar daca populaţia active ar fi de 10,5 milioane, doar 4,5 milioane

contribuie la sistemul de securitate social34. Între timp cei care muncesc în

economia gri vor aştepta vârsta de pensionare şi fără sa fie asiguraţi, se întorc spre

sistemul de ajutor social, cerând serviciului public drepturile minim garantate sau

alte ajutoare sociale. Datorita unor populaţii active mai puţin numeroase,

impozitele vor creste într-o maniera semnificativa). Ministerul Muncii, a Familiei

şi Egalităţii Şanselor încearcă sa promoveze politici vizând slujbele pentru tineri

cu obiectivele următoare: creşterea locurilor de muncă; o ameliorare a situaţiei lor

sociale; încadrarea pe o piaţa formala a locurilor de muncă; o dezvoltare a

capitalului uman.

În acest sens, se vizează încadrarea profesională a tinerilor prin subterfugii

de masuri generale şi specifice: stimulări financiare a slujbelor de exemplu prime

de muncă; subvenţii ale bugetului pentru asigurarea şomajului pentru angajatori;

excepţiile de plata ale contribuţiilor şomajului; de formare prevăzute în bugetul

asigurării şomajului; credite cu condiţii avantajoase prin interese preferenţiale;

susţinere financiara pentru pregătirea continua la locul de muncă.

Capitolul II

II.1 Libera circulaţia a locurilor de muncă după aderare

Libera circulaţie a persoanelor35 este una dintre libertăţile fundamentale

garantate prin dreptul comunitar şi cuprinde dreptul la viata şi muncă într-un alt

stat membru. Este un element important, s-ar putea esenţial al pieţei interne şi

cetăţeniei europene, bineînţeles. În cadrul tratatului de aderare al Bulgariei şi

României la uniunea Europeană, anumite state membre restrâng libera circulaţiei a

34 http://www.Românialibera.ro/a98963/varstnicii-vor-depaşi-jumatate-dîn-populatia-României.html35http://europaîndirect.ecosv.ro/download/Libera%20circulatie%20a%20fortei%20de%20muncă%20dupa%20aderare.ppt#257,2,Libera circulatie a persoanelor

24

Page 25: Forta de Munca in Ue

muncitorilor pentru o perioada limitata după 1 ianuarie, fără sad ea date exacte.

Iată câteva întrebări ale problemelor înglobate de aceasta aderare şi integrare.

1. Care dispoziţii tranzitorii sunt prevăzute în cazul României?

Pe parcursul primilor 2 ani după aderarea Bulgariei şi României accesul

cetăţenilor acestor ţări pe piaţa de muncă în cele 25 de alte state membre depind de

masurile politice adoptate de autorităţile naţionale şi acordurile bilaterale pe care

statele le au cu Bulgaria şi România, totul fiind bie structurat în acorduri, şi de

aceasta depinde accesul pe piaţa de muncă. La sfârşitul primilor 2 ani, spre

sfârşitul anului 2008, Comisia va elibera un raport de la care va pleca Consiliul UE

sa evalueze funcţionarea dispoziţiilor tranzitorii în plus, statele membre trebuie sa

notifice Comisiei ceea ce priveşte masurile luate în privinţa celor 3 ani care vor

urma, 2009-2011, sau de a continua aplicarea masurilor naţionale unde se permite

libera circulaţie a muncitorilor, astfel , libera circulaţie a muncitorilor trebuie sa fie

de 5 ani după aderare, deci din 1 ianuarie 2012. totuşi, este posibil ca vechile state

membre sa ceara o autorizare Comisiei pentru a aplica masurile naţionale pentru o

noua perioada de 2 ani (2012-2013, dar numai daca statul se confrunta la nivel

naţional cu grave probleme pe piaţa de muncă. Aceasta cerere trebuie sa fie

însoţita de o dovada concludenta. După ianuarie 2014 - fiind 7 ani după aderare -

va fi o totală circulaţie a muncitorilor provenind din noile state membre.

2. Cine este influenţat de dispoziţiile tranzitorii?

Dispoziţiile tranzitorii se aplica tuturor cetăţenilor Bulgariei şi României

care doresc sa semneze un contract de muncă cu un angajator pentru una dintre

vechile state membre şi cei care căuta un loc de muncă în unul dintre vechile state

membre. Nu este adevărat pentru persoanele care doresc sa se instaleze într-unul

dintre statele vechi membre, de exemplu, studierea, daca dorinţa de funcţionare ca

un liber profesionist, cu excepţia celor care furnizează anumite servicii, de

exemplu în sectorul construcţiilor în Austria şi Germania.

3. Cetăţenii români pot fi discriminate pe piaţa de muncă?

25

Page 26: Forta de Munca in Ue

Discriminarea fondata pe naţionalitate este contrara dreptului comunitar.

Daca un muncitor întruneşte toate condiţiile impuse de masurile aplicate la nivel

naţional, el trebuie sa fie tratat în aceeaşi modalitate cu muncitorul din statul

respectiv. Chiar în aplicarea masurilor naţionale, vechile state membre trebuie sa

dea prioritate muncitorilor români şi bulgari în raport cu cei care provin din ţările

terţe. Totuşi, anumite locuri de muncă din sectorul public pot fi accesibile doar

cetăţenilor din statul membru.

4. Cetăţenii români care muncesc deja întru stat vechi membru sunt

afectaţi?

Cetăţenii bulgari şi români care, de la 1 ianuarie 200736, care muncesc legal

într-unul dintre statele membre şi care poseda un permis sau o autorizaţie de

muncă pentru o perioada de 12 luni vor continua sa aibă acces pe piaţa de muncă a

statului membru. Nu este vorba de a avea automat, acces pe piaţa de muncă a altor

state membre. Cetăţenii bulgari şi români care sau stabilit într-un dintre statele

membre şi care au obţinut un permis juridic de lucru pentru o perioada de minim

12 luni vor beneficia de acest drept37. Dar daca ei nu devin rezidenţi ai acestui stat,

dreptul la lucru va fi retras pana la finalul tranziţiei.

5. Unde se găsesc informaţiile cu privire la poziţiile adoptate de către

statele membre?

Comisia nu poate sa oblige statele membre sa notifice masurile pe care le

aplica la nivel naţional în primii 2 ani ai perioadei de tranziţie. Totuşi pentru o

perfecta transparenta Comisia a cerut statelor membre sa furnizeze aceste

informaţii de îndată ce este posibil. 38.

6. Care este situaţie membrilor familiilor muncitorilor ?

Membrii familiilor bulgare şi romane care au obţinut legal accesul pe piaţa

de muncă într-unul dintre statele vechi membre pentru o perioada de cel puţin 12

36 PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă întroducere, editura ALL, 2005, pp. 8-1037 COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, România şi întegrarea Europeană, editura Înstitutul European, 2004, p. 6138 http://ec.europa.eu/eures

26

Page 27: Forta de Munca in Ue

luni şi trăiesc cu el, înainte de aderare acces egal pe piaţa de muncă cu acest stat

membru. Daca familia este reunite după data aderării membrii familiilor

muncitorilor care au acces pe piaţa de muncă a acestui stat după 18 luni de

rezidenta sau 3 ani după aderare(adică 2010), cel puţin nu părăseşte statul pe

aceasta perioada de 18 luni.

7. Muncitorilor vechilor state membre pot lucra în România?

Nu există restricţii automatice în ceea ce priveşte drepturilor cetăţenilor

statelor vechi membre de a se prezenta la lucru în Bulgaria sau România. Totuşi,

Bulgaria şi România au dreptul sa impună restricţii cetăţenilor echivalând statele

membre care au impus restricţii pentru cetăţenii uniunii europene înainte de acea

data. 39. După aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, cetăţenii

bulgari şi români care muncesc într-unul dintre statele vechi membre, au primit

egalitate în tratamentul în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, renumeraţie în stat.

după aderare, ei primesc în virtutea reglementării comunitare, recunoaşterea

calificărilor şi luarea în calcul a asigurării securităţii sociale oferite în tara lor,

România şi Bulgaria.

8. Coordonarea sistemului de securitate socială face parte din dispoziţiile

tranzitorii?

Odata ce un muncitor într-un stat membru, dacă poate să beneficieze de un

regim tranzitoriu sau liber acces, el primeşte plenitudine în drepturi în vederea

regulilor relative ale coordonării sistemului de securitate socială (reglementarea

1408/71) 40. Detaliile sunt dependente de reglementarea ţării de unde muncitorul

provine şi în acceaşi masură contează regimul reglementării ţărilor membre unde

el soseşte. În general, aceste drepturi sunt caracterizate prin următoarele:

exportarea drepturilor la pensiuni şi alte prestări în spaţii achiziţionate de către

muncitori în ţara de provenienţă, adunând contribuţiile la securitatea sociala în

diferita state membre înainte de asigurarea unei acoperiri pentru muncitor înainte

39 STOICA, Camelia, Libera circulatie a persoanleor în Uniunea Europeană, Editura Oscar Prînt, 2001, p. 8840 http://www.cleiss.fr/docs/textes/1408-71/îndex.html

27

Page 28: Forta de Munca in Ue

ca el sa poată beneficia imediat de asigurare în statul în care el este stabilit. Scopul

acestor dispoziţii este ca persoana nu poate pierde dreptul la protecţia sociala când

se afla într-un alt stat membru. Egalitatea tratamentului în particular, familia

muncitorului are acces la acelaşi alocaţii familiale pe care le au familiile din statul

membru.

9. Restricţiile sunt aplicate în aceeaşi manieră pentru cetăţenii statului care

au aderat la UE înaintea României?

Pentru 10 state care au aderat în 2004, cu excepţia Cipru şi Malta, au fost

decretate o serie de dispoziţii tranzitorii. Ca şi în cazul României şi Bulgariei,

existenta la libera circulaţie a muncitorilor este garantată pana la finalul celor 7 ani

care semnifică aderarea acestei ţări în 201141.

II 1. Restricţia accesului cetăţenilor români pe piaţa de muncă

În timp ce unele ţări membre ale unor ţări membre au anunţat masuri de

interdicţie de acces pe piaţa de muncă pentru România şi Bulgaria, altele şi-au

deschis porţile în speranţa unui impact pozitiv asupra economiei lor. Polonia,

republica ceha, Slovacia, Estonia, Letonia şi Finlanda au intenţia de as deschide

piaţa de muncă pentru România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2007, conform

diplomaţiilor de la Bruxelles citaţi de către deutsche welle42.

Conform radioului public polonez, ministru polonez al muncii a declarat ca

va oferi noilor aderări la Uniunea Europeană un acces automatic pe piaţa de muncă

din Polonia. În locul acesteia, guvernul de la Roma, nu a ajuns încă la o decizie

finala: “veţi discuta asupra acestei probleme sensibile cu alte ţări europene”, a

declarat primul ministru italian , Romano Prodi. În acelaşi timp, Italia nu a vrut sa

41 STOICA, Camelia, Libera circula-94ie a persoanelor în Uniunea Europeană, Editura Oscar Prînt, 2001, pp. 92-9442http://www.globalizarea.com/globalizare-stiri-emigr.htm

28

Page 29: Forta de Munca in Ue

urmeze exemplu Londrei care a limitat accesul pe piaţa de muncă, românilor şi

bulgarilor, dar mai degrabă o strategie aprobata de către 25 de state membre ale

Uniunii Europene, conform publicaţiei Corriele della Sera. 43. Jurnalul citat de

ministerul de afaceri externe italian, conform căruia acestor probleme sunt

considerate ca fiind sensibile şi trebuie sa fie examinate prioritar la Bruxelles,

primul ministru Romano Prodi a calificat ca fiind complicat acordarea liberului

acces al românilor după 2007. Temerile pe care Italia ar putea sa le blameze pentru

politica sa unica, după Marea Britanie, Irlanda şi Germania unde românii au un

acces limitat pe piaţa de muncă în aceste state. Seful guvernului de la Roma

admite ca aceasta problema trebuie sa fie tratata cu interes, pentru ca România

reprezintă cea mai mare comunitate strânsă din Italia, oficial 11 % din totalul de 3

milioane de imigranţi din Italia, dar pe de alta parte exista comentării cum ca o

decizie a Romei în acest domeniu , ar putea sa influenţeze Spania şi Grecia, cele 2

principale destinaţii, pana în prezent, ale imigranţilor români şi celor bulgari. În

acest timp, Spania a trimis semnale clare semnificative ca nu va abandona

obstacolele imigranţilor pe parcursul a cel puţin 2 ani. Pe de alta parte, aceste 3 ţări

mediteraneene s-au alăturat recent grupului de ţări care nu au restricţii cu privire la

cele 8 ţări din Europa Orientala care au aderat în 2004. Suedia şi-a deschis porţile

spre România şi Bulgaria. Guvernul suedez a studiat punerea în aplicare a unei

politici a porţilor deschise pentru bulgari şi români, după aderarea lor la Uniunea

Europeană, ceea ce este un avantaj pentru imigranţii noştii. O data cu decizia de

restructurare a drepturilor muncii pentru români şi bulgari în Regatul Unit şi

Irlanda, Suedia rămâne singura tara în UE care permite un acces nelimitat la piaţa

de lucru. “ne-am notat efectele negative după mărirea din 2004” a declarat Tobias

Billstrom, ministrul migrării suedez44. Suedia nu este foarte vizata de imigranţi

motivul fiind preţul standardului de viata ridicat şi, contrar Marii Britanii şi

43http://www.Europeană.ro/stiri/Strategia%20Lisabona%20un%20mare%20esec%20al%20UE25102004.htm44 Tobias Billstorm în declaratia sa cu privire la restricţiile disponibile pe http://www.mfa.md/noutati/2812/

29

Page 30: Forta de Munca in Ue

Irlandei este o tara anglofonă. “ este probabil cea mai mare problema care o avem”

a declarat Billstrom. O data ce primul ministru al Suediei Fredrick Reînfeldt, a

precizat ca aceasta politica va rămâne în discuţie, Billstrom crede ca exista puţine

şanse ca alta poziţie sa fie adoptata. Pana în aprilie 2006, numai 10000 de

imigranţi originari din 10 state care au aderat în 2004 au cerut permis de muncă în

Suedia, majoritatea venind din ţările vecine: Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia.

Billstrom a continuat de asemenea sa spună, contrar Marii Britanii, Suedia nu a

asociat valul de migrări crizei economice. În acelaşi timp mărirea, a avut un efect

pozitiv asupra pieţei de muncă din Suedia.

Ţările de jos

Ţările de jos ar putea sa introducă masuri vizat limitarea migrării

muncitorilor români şi bulgari după aderare, a anunţat agenţia anp. Secretarul de

stat al afacerilor sociale Henk van Hoof şi-a exprimat punctual de vedere într-o

reuniune din camera de jos din parlamentul olandez. El a propus masuri

temporare în cursul viitorilor 2 ani vor fi înmânate permise de muncă pentru

români şi bulgari. Belgia urmăreşte restrângerea circulaţiei imigranţilor acestor 2

ţări. Muncitorii nu vor fi autorizaţi decât încetul cu încetul în zone unde exista

puţin de muncă. Decizia va fi examinată în cele 2 regiuni ale ţării şi imediat

prezentata guvernului.

Danemarca

Copenhaga, a anunţat un regim tranzitoriu pentru muncitorii din România şi

Bulgaria care a fost aplicat în cele 2 ţări care au aderat în 200445. Astfel românii

pot fi angajaţi ai Danemarcei, dar ei vor fi plătiţi în funcţie de salariile şi

convenţiile colective în vigoare din regat, înainte de a fi efectuat un dumping

social aceste limite vor lua sfârşit la terminarea celor 3 ani, Austria se aliniază la

poziţia Germaniei prezentând deasemenea masurile delimitării imigraţiei. În

aceeaşi situaţie se afla şi Franţa care a pus restricţii.

Ungaria

45 http://www.mmssf.ro/webşite/ro/dms/060207comunicat.pdf

30

Page 31: Forta de Munca in Ue

Guvernul ungar impune anumite limite pentru România şi Bulgaria pe piaţa

de muncă a declarat primul ministru. “deschidere totala sau închidere totala” a

declarat Ferenc, citat de International Herald Tribune46. Vicepreşedintele Comisiei

Europene Margoth a declarat ca temerile cauzate de o migraţie masivă a mâinii de

lucru bulgare şi romaneşti după aderarea lor la Uniunea Europeană în ianuarie

2007 nu sunt fondate. Margoth, comisarul european încadrat în relaţiile

internaţionale şi strategia de telecomunicaţii, sa adresat jurnaliştilor de la Madrid

după o conferinţa cu privire la înţelegerea opiniilor publice. Ea a amintit ca fluxul

de muncitori în cursul anilor trecuţi a fost lent şi moderat. Ea a spus, în acelaşi

timp, ca regimurile Uniunii Europene permit anumitor state membre sa impună

restricţii temporare daca ele o doresc. Regatul unit şi Irlanda au decis restrângerea

accesului muncitorilor din România şi Bulgaria pe piaţa de muncă pentru o

perioada. Aceasta decizie reprezintă un schimb de orientare în politica practicata

pana în prezent, care prevede libera circulaţie a muncitorilor în Europa de Est, în

acelaşi timp în Marea Britanie şi în Irlanda. În alte ţări ale Europei Occidentale vor

putea sa se alinieze la decizia luata de Londra şi Dublin, de îndată ce Uniunea

Europeană va permite perioada de tranziţie de 7 ani la maximum.

Cipru

Cipru are intenţia de a permite accesul pe piaţa de muncă pentru români.

Aceasta tara are intenţia de a lăsa libera piaţa de muncă pentru români şi pentru

bulgari după aderarea acestora la UE în ianuarie 2007 a anunţat ministrul cipriot al

muncii Antonis Vasiliou47, după o reuniune a Comisiei Naţionale a muncii,

informează Le Sofia Echo. Dar autorităţile cipriote îşi rezerva dreptul de a expusa

muncitorii în situaţia ilegala în tara lor, conform cotidianului Politis, citat din

ediţia publicaţiei bulgare. Acelaşi cotidian cipriot spune ca ambasadele României

46 Ferenc Gyurcsany în declaratia sa cu privire la restrictiile disponibil pe http://www.euractiv.ro/uniunea-Europeană/articles%7CdisplayArticle/articleID_8523/Acces-restrictionat-al-românilor-pe-piata-muncii-europene.html47 Antonis Vasşiliou declaratie asupra restrictiilor disponibila pe :http://www.wall-street.ro/articol/Economie/22138/Ciprul-întentioneaza-sa-permita-accesul-pe-piata-muncii-pentru-români.html

31

Page 32: Forta de Munca in Ue

şi Bulgariei au grija în ceea ce priveşte comportamentul ilogic al autorităţilor

cipriote; vor exista restricţii asupra numărului de persoane care vor venii în Cipru

pana când vor obţine permis de sejur, dar nu pot rămână decât daca vor obţine

muncă. Daca după 3 luni nu şi-au găsit de lucru va trebui sa părăsească tara” a

explicat un funcţionar. Cetăţenii europeni pot rămâne în Cipru chiar daca nu şi-au

găsit de lucru, daca fac dovada ca sunt independenţi financiar şi ca nu sunt

încărcătura pentru sistemul de securitate social din Cipru. Ministrul de interne

Neoclis Sylikiotis48, a anunţat ca guvernul va discuta curând masuri specifice în

domeniul de imigrare. Conform datelor furnizate de ministrul muncii, în aprilie

anul 2008 Cipru are 61483 muncitori străini, din care ¾ dintre ei din ţări terţe

(Filipine, Sri Lanka, Pakistan) în timp ce alţii sunt originari din ţările membrii UE.

Majoritatea lucrează în industria hotelieră, agricultură, industrie şi construcţii, iar

numărul de imigranţi clandestini este estimat la 40000 şi cifrele crescând odată cu

aderarea României şi Bulgariei.

Spania

Spania a anunţat că va menţine în 2009 restricţiile accesului pe piaţa de

muncă pentru România şi Bulgaria în concordanţă cu decizia luată de miniştrii

spanioli, a informat un comunicat al Agenţiei Naţionale de muncă. Consiliul de

miniştrii spanioli a aprobat în cursul reuniunii din 28 decembrie 2007 o propunere

a ministrului muncii şi afacerilor sociale, de afaceri externe şi interne, menţinerea

pe perioada tranziţiei a accesului pe piaţa de muncă pentru muncitorii din România

şi Bulgaria în 2008. În ceea ce priveşte numărul de muncitori din România care

lucrează în Spania 2960 au ales aceasta destinaţie în cursul celui de al treilea

trimestru al anului 2008. Dintre ei, 2870 lucrează în agricultură, cu salarii lunare

între 800 şi 1200 euro. În ceea ce priveşte alte domenii de activitate, românii

muncesc în hoteluri şi restaurante, cu salarii identice, transporturi, pentru un câştig

între 1100 şi 2300 euro pe luna astfel ca sănătatea şi asistenţă socială 1200 euro pe

luna. Franţa va susţine România după aderare. Guvernul ceh a decis sa deschidă

48 Idem 43

32

Page 33: Forta de Munca in Ue

fără restricţii, piaţa de muncă pentru România şi Bulgaria după aderare, Franţa va

deschide frontierele pentru muncitorii români. Actualmente, între Franţa şi

România exista 42 de proiecte de asociere şi 515 proiecte de cooperare. “ membrii

UE nu au motive sa se teama. Conform estimărilor numărul maximal de muncitori

care doresc sa obţină o slujba într-un stat al UE nu depăşeşte 500000. Faptul că

Franţa va deschide piaţa de muncă pentru cetăţenii noştri ne face sa înţelegem că

Franţa a înţeles bine dinamica din acest domeniu, şi da poziţia de creditare din

România şi pentru ca cetăţenii acesteia sa ocupe un loc în cadrul UE” 49, a declarat

Anca Boagiu, ministrul de Integrare European. “Franţa recunoaşte şi saluta

eforturile considerabile îndeplinite de România într-o perioada foarte scurta de

timp, cu dovada concreta fiind votul unanim dat de parlamentul francez tratatului

de aderare. Integrarea României este un proces în plină construcţie şi Franţa îşi

exprima voinţa de a fi împreuna cu România în aceste eforturi” a declarat la rândul

sau Catherine Colonna50, ministrul delegat al afacerilor europene franceze. După 1

ianuarie 2007 românii şi bulgarii sunt chemaţi sa lucreze în 52 de sectoare de lucru

în Franţa, cum ar fi agricultura, turismul şi construcţiile, a declarat Catherine

Colonna, ministrul delegat al afacerilor europene din Franţa. Primul ministru ceh,

Mirek Topolanek51 a declarat la sfârşitul unei reuniuni a guvernului ţinând cont de

faptul că cehii nu îşi doresc sa fie victimele unei restricţii a dreptului de libera

circulaţie, ţara nu doreşte nu sa transforme România şi Bulgaria în victimele

acestui fenomen. Mirek Topolanek a explicat ca testele nu demonstrează că

deschiderea pieţei va aduce prejudicii economiei cehe, Praga pregăteşte masuri cu

privire la protejarea pieţei de muncă, care vor fi aplicate în caz de nevoie, adaugă

primul ministru, guvernul ceh a decis sa deschidă începând cu 2007, piaţa de

muncă pentru români şi bulgari, în funcţie de ministrul muncii Petr Necas. “ este

imposibil sa ceri apa azi şi sa primeşti vineri.” Noi suntem pentru libera circulaţie

49 Declaratie diponibila pe : http://www.mie.ro/_documente/stiri_europene/2006/S46_0412.pdf50 Declaraţie disponibilă pe  : http://www.mie.ro/fişiere_atasate/euROpeanul%20nr%205.pdf51 http://externe.iis.ro/2008/04/page/63/

33

Page 34: Forta de Munca in Ue

a mâinii de lucru, şi cer acelaşi lucru pentru cetăţenii noştii, în consecinţa trebuie

sa facem acelaşi lucru cu alţii” 52, a declarat Necas.

Regatul Unit al Marii Britanii

Libera circulaţie a persoanelor este una libertăţile fundamentale garantate

prin dreptul comunitar şi include dreptul la viata şi muncă într-un alt stat membru.

Este un element esenţial al vieţii interne şi cetăţeniei europene. Aderarea României

la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 presupune facilitarea deschiderii pieţei

de muncă în statele membre pentru cetăţenii români, astfel ca deschiderea pieţei de

muncă în România, pentru cetăţenii statelor membre.

Aderarea la Uniunea Europeană, trezeşte interesul românilor sa muncească

în străinătate, în particular pentru tineri, pentru ca ei sunt în căutarea unor salarii

atrăgătoare şi de perspective de dezvoltare a carierei. Un studiu publicat de Open

Society Foundation, în colaborare cu Organizaţia Gallup arata ca aproximativ 12%

dintre români doreau sa meargă în străinătate după 1 ianuarie 2007, majoritatea

dintre ei fiind absolvenţi de învăţământ secundar şi scoli profesionale.

În cadrul Tratatului de Aderare al României, la UE, anumite state membre,

restrâng libera circulaţie a muncitorilor pentru o perioada limitata după 1 ianuarie

2007. Astfel, 10 state membre au decis sa deschidă piaţa de muncă fără restricţii

pentru cetăţenii români, mai ales ca pentru cei care doresc sa muncească în aceste

state nu mai este nevoie de permis de muncă.

Pe de altă parte, 15 dintre statele membre ale UE, au decis sa aplice măsuri

tranzitorii, care limitează, mai mult sau mai puţin, accesul muncitorilor din

România, pe piaţa Europeană de muncă, pentru o perioada de la un an la şapte.

Aceste state sunt obligate sa transmită, la anumite intervale de timp, la Comisia

Europeană, explicaţii de extindere a perioadei de tranziţie. După cei doi ani de

după aderarea României, cetăţenii acestei ţări au acces pe pieţele celorlalte 25 de

membre, depinzând de masuri politice adoptate de autorităţile naţionale, conform

52 Declaraţia lui Petr Necas disponibilă pe : http://www.cjsj.ro/pdfuri/întegrare%20nr_45_2006.pdf

34

Page 35: Forta de Munca in Ue

acordurilor bilaterale cu România53. La sfârşitul primilor doi ani – spre sfârşitul lui

2008 – Comisia stabileşte un raport asupra căruia UE va evalua funcţionarea

dispoziţiilor tranzitorii. Statele membre trebuie sa notifice Comisiei lucrurile care

privesc masurile care vor fi luate cu privire la cursul următorilor 3 ani 2009-2011,

sau a continua sa aplice masuri naţionale sau sa permită libera circulaţie a

muncitorilor54. Astfel, libera circulaţie a muncitorilor trebuie sa fie de aproximativ

5 ani după aderare, începând cu 1 ianuarie 2012. Astfel, exista o posibilitate pentru

vechile state membre de a cere o autorizaţie din partea Comisiei în vederea

continuării aplicării masurilor naţionale pentru o noua perioada de 2 ani (2012 –

2013), doar daca statul se confrunta, la nivel naţional, cu grave probleme pe piaţa

de muncă. Aceasta cerere trebuie sa fie însoţita de o dovada concludenta. Începând

cu Ianuarie 2014, - 7 ani după aderare – va fi o totala libertate de circulaţie a

muncitorilor noilor state membre. Printre acestea, Austria, Germania şi Marea

Britanie, au anunţat restricţia accesului pentru cetăţenii români pe piaţa lor de

muncă pentru 2 ani, perioada putând fi prelungita pana la 7 ani. În ceea ce priveşte

Regatul Unit, va fi mult mai uşor sa se acceadă la slujbe, pe baza unui scor minim

aşteptat, pentru persoanele foarte bine calificate şi sa profite de cei care au obţinut

diploma în Regatul Unit. Doar 20000 de muncitori români şi bulgari vor fi în

măsura sa muncească în agricultura (16250) şi în alimentaţie (3500) şi doar pentru

o perioada de 6 luni. Pentru toţi, aceste slujbe vor cere o autorizaţie şi angajatorul

trebuie sa motiveze alegerea sa. Studenţii nu vor fi în măsura sa lucreze cu

jumătate de normă.

Românii nu vor beneficia de asigurări sociale, dar va trebui sa plătească

impozit precum britanicii. Românii şi bulgarii vor putea sa lucreze în Marea

Britanie, doar ca muncitori bine calificaţi sau ca liberi profesionişti – muncitori

independenţi. De–alungul primelor 6 luni din 2007, în Marea Britanie, şi-au găsit

de lucru 75 de români şi de bulgari, aproximativ 1100 au primit permis de muncă

53 GIULIANI, Jean-Domînique , Lărgirea hotarelor Europei, editura Ideea europenă,2007, p. 12354 PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă întroducere ,editura ALL, 2005, p. 33

35

Page 36: Forta de Munca in Ue

şi alţii, aproximativ 8000 au fost înregistraţi ca liber profesionişti. În aceiaşi

perioada, aproximativ 6500 de români şi bulgari au avut un loc de muncă sezonier

în agricultura. Sistemul cerut de către regatul unit este foarte restrictiv şi prevede

dreptul la muncă, pe parcursul a 6 luni, fără sa fie în măsura sa primească ajutor

social sau ajutor de şomaj. Cei care deţin o buna calificare, vor fi autorizaţi sa

muncească în Regatul Unit, de îndată ce obţin un permis de muncă sau un

certificat de competenţă, în cadrul programului de imigranţi de calificare

profesională superioara, doar daca aceştia sunt studenţi sau profesionişti.

Permisele de muncă vor fi date în funcţie de pregătirea profesională, evaluaţi

conform unui sistem fundamentat pe moţiuni. Sistemul pe baza de puncte a fost

introdus în Marea Britanie, începând cu 2007 şi va fi aplicat nu numai românilor,

dar şi imigranţilor care provin din ţări situate în afara UE şi care doresc un permis

de muncă. Un muncitor mult mai bine pregătit profesional, va putea primi puncte

în plus şi va avea şanse în plus sa obţină un permis de muncă. În ceea ce priveşte

studenţii români, aceştia au dreptul sa muncească doar cu jumătate de normă în

Marea Britanie55, de cele mai multe ori cu contracte de colaborare, pe timp limitat.

Italia

Situaţia muncitorilor români din Italia devine din ce in ce mai gravă, în

urma unor infracţiuni comise de imigranţi romani. La sfârşitul anului 2007,

numărul cetăţenilor străini rezidenţi în Italia era de 3.432.651, în creştere cu

493.729 de persoane faţă de 2006. Din acest total de imigranţi, 700.000 sunt

români, potrivit unui studiu al organizaţiei Caritas Migrantes56. Studiul mai arată

că românii declară autorităţilor că lucrează mai puţine ore, alimentând fenomenul

“muncii la negru”. Această practică este întâlnită mai ales în sectorul

construcţiilor. Pe de altă parte, la un an de la intrarea României în UE, în 2008,

numărul cetăţenilor români care au contracte legale de muncă a crescut cu 116%.

55 http://www.zf.ro/articol_143811/accesul_muncitorilor_români_în_marea_britanie__decis_în_3_luni.html56 http://www.cotidianul.ro/-62667.html

36

Page 37: Forta de Munca in Ue

Pentru a rezolva criza muncitorilor români din Italia, Comitetul Economic si

Social European au avut iniţiativa redactării unui Apel către autorităţile naţionale

din Italia şi Romania precum şi către Instituţiile UE, solicitând depăşirea situaţiei

critice în care se află cetăţenii români din Italia. Apelul solicita : depăşirea situaţiei

critice prin acţiuni sincere de cooperare conforme legislaţiei  si practicilor la nivel

comunitar; garantarea supremaţiei legii de către toate autorităţile publice

implicate; creşterea cooperării dintre organismele poliţieneşti si de securitate din

cele două state in lupta împotriva criminalităţii; reţinerea părţilor implicate de la

adoptarea de declaraţii sau acţiuni care sa inflameze si mai mult tensiunea dintre

cele doua comunităţi; probarea de către Instituţiile comunitare ca pot asigura, chiar

si in condiţii de criza economica, cadrul de funcţionare a legislaţiei europene.

II 2. Cererea de angajare în Uniunea Europeană

Angajatorii trebuie sa verifice strict cererea lor de angajare a cetăţenilor

români. Angajaţii şi angajatorii, vor fi obligaţi sa se conformeze noilor reguli, sa

se supună controalelor efectuate pentru a identifica angajatorii care nu respecta

aceste reguli, precum şi angajaţii care se afla în situaţii ilegale. Asociaţia

Ospitaliera Britanica (BHA), care reprezintă industria hoteliera şi a restaurantelor,

unii dintre principalii beneficiari ai politicii “ Uşi Deschise” pentru muncitorii din

Europa de Est, se felicita asupra deciziei cu privire la deplinul acces pe piaţa de

muncă britanica pentru români şi bulgari. “Bulgarii şi românii trebuie sa fie

folosiţi pentru moment, doar în zonele în care exista o lipsa de personal, de

exemplu bucătari, daca condiţiile sunt respectate” 57, a declarat Bob Cotton,

directorul BHA. David Frost, director general al Camerei de Comerţ Britanice, a

declarat ca miniştrii au luat o buna decizie “ cu privire la restricţiile drepturilor

muncitorilor din România şi Bulgaria, de a munci în Marea Britanie”.

57 Declaraţia lui Bob Cotton disponibilă pe : http://www.ziaruldeiaşi.ro/cms/şite/z_is/news/blocada_britanica_asupra_muncitorilor_români_136195.html

37

Page 38: Forta de Munca in Ue

Federaţia micilor întreprinderi critica aceste masuri, dar aceasta atitudine,

exprima preocuparea pe care angajatorii o vor avea cu privire la obligaţia de a

verifica daca cetăţenii români şi bulgari au dreptul de a munci în Marea Britanie.

Aceasta decizie de restricţie a accesului românilor pe piaţa de muncă declanşează

polemici în Guvernul Britanic.

Numărul românilor şi bulgarilor calificaţi, autorizaţi sa muncească în Marea

Britanie după 1 ianuarie 2007, “ va fi dictat de nevoile economice” a explicat

ministrul de interne John Reid. “ noi am stabilit un echilibru între nevoile

economice şi protecţia societăţii noastre” 58. Anumiţi membri ai guvernului de la

Londra, cred ca planul ministrului de interne John Reid, care limitează accesul pe

piaţa de muncă a românilor şi bulgarilor, este un simplu “ exerciţiu de imagine”

(praf în ochi), informează Daily Telegrah. În condiţiile în care dreptul la libera

circulaţie este garantat în tot spaţiul UE, este înfricoşătoare iniţiativa încurajata de

Reid, cu respectarea masurilor împotriva imigranţilor. Imigranţii care respecta

legea nu vor fi în măsură să între în Regatul Unit. “noi trăim într-o lume în care

imigranţii sunt ţinuţi la distanta, în timp ce criminalii şi cei care nu au intenţia sa

muncească, pot întra” 59 a remarcat Institutul Open Europe. Ministrul afacerilor

externe britanic, Margaret Beckett, şi-a exprimat uimirea în fata intenţiilor

ministrului de interne, John Reid, de a impune restricţii pentru românii şi bulgarii

care vor sa muncească în Marea Britanie, după aderarea celor doua ţări la UE în

2007, menţionează The Times. Conform cotidianului The Sun, Beckett a acuzat

ministrul de interne ca aceste masuri risca sa ruineze relaţiile pe care România le

are cu Marea Britanie, precum şi Bulgaria cu Marea Britanie, în contextul actual,

în care cetăţenii celor doua state care au aderat la UE în 2004, nu au fost supuse la

asemenea masuri restrictive. “Toate avantajele pe care le-am prezentat în cadrul

celor 10 ţări, vor fi distruse. Şi pentru ce?” întrebare retorica provenind dintr-o

sursa a Ministerului Britanic al Afacerilor Externe. Conform angajamentului luat

58 Declaratia lui John Reid disponibila pe : http://www.strategikon.ro/nocomment.php59 http://ro.altermedia.înfo/înternational/breviar-40_6790.html

38

Page 39: Forta de Munca in Ue

la aderarea României la UE, Regatul Unit a examinat situaţia de dinainte de 2007

şi a anunţat la sfârşitul lui 2007, că va ridica unele restricţii pe piaţa de muncă

pentru cetăţenii români, cel puţin pana la sfârşitul lui 2008.

Ţinând cont de numărul mare de muncitori străini veniţi în aceasta tara,

guvernul britanic a anunţat ca va întări restricţiile pe piaţa de muncă pentru

români, de-a lungul anului următor. “Sunt doua săptămâni, am spus ca trebuie sa

găsim un echilibru în politica imigrării în Regatul Unit, pentru a ţine cont de

independenta avantajelor economice şi de impactul migrării” 60 declara ministrul

de imigrări Liam Byrne. “Astăzi, pentru a menţine acest echilibru, trebuie sa

continuam restricţia accesului pe piaţa de muncă, pentru emigranţii necalificaţi ai

României şi Bulgariei, cel puţin pana la finele lui 2008” 61 a declarat ministrul. El

a subliniat ca imigrarea a contribuit pozitiv la creşterea economica, sunt informaţii

care indica ca acest fenomen a cauzat presiuni în serviciile publice. ministerul

Roman de afaceri Externe a răspuns la anunţul Ministerului de Afaceri Britanic, şi

a subliniat ca numărul de români din regatul unit nu a înregistrat o creştere masiva

după aderarea României la UE, realitate confirmata de statisticile britanice. Pe de

alta parte, contribuţia imigranţilor în general, în dezvoltarea economica a Marii

Britanii, este considerata ca fiind benefica. Ministrul roman a indicat ca decizia

autoritara a regatului unit va fi perceputa defavorabil ,în contextul în care

majoritatea statelor membre UE au fost ridicat restricţiile impuse cetăţenilor

români. Austria a anunţat ridicarea restricţiilor de pe piaţa de muncă pentru

muncitorii calificaţi ai celor doua ţări. ministrul roman de afaceri externe, a notat

ca aceasta decizie va avea ca efect indirect încurajarea fenomenului de muncă care

va crea pagube pentru cetăţenii români cât şi pentru cei britanici. Deci, în

concluzie, Marea Britanie restrânge accesul cetăţenilor români pe piaţa de muncă,

adoptând o concluzie contrara celei din 2004, după extinderea Europeană, cu

promisiunea de a examina aceste masuri în fiecare an.

60 www.moneylîne.ro/articles/pdf/780461 Idem 55

39

Page 40: Forta de Munca in Ue

Experienţa acestor ţări care au aderat în 2004 la UE, au arătat ca numărul

ţărilor care permit liberul acces al muncitorilor a crescut, cea ce semnifica ca “

persoanele care au beneficiat de libertate de muncă în UE au adus avantaje atât

pentru ţările membre, care au permis accesul la aceste masuri, cat şi pentru ţările

de origine, care şi-au crescut capitalul şi cunoştinţele” 62 a declarat Gheorghe

Barbu, ministrul Muncii Solidarităţii Sociale şi al Familiei, pentru UE – RO. După

ce România se va uni cu UE, cetăţenii români vor putea sa muncească în orice stat

membru în condiţiile de aplicare a clauzei”2+3+2” (ani) şi deciziile statelor

membre de a autoriza sau restrânge accesul la locurile de muncă pe piaţa interna

de muncă. România aplica un tratament similar celui impus de noile state membre

ale UE, după lărgirea din 2004 ( 2+3+2)”. După semnarea tratatului de aderare la

UE, România a acceptat perioada de tranziţie pentru circulaţia muncitorilor în

sânul UE, valabila de la data aderării. Statele membre trebuie sa notifice Comisiei

Europene, după data de aderare, care sunt condiţiile pe care le aplica în circulaţia

muncitorilor români pe parcursul primilor 2 ani.

Ce înseamnă şi care vor fi dispoziţiile tranzitorii aplicate “ 2+3+2”? După

aderarea României la UE, statele membre au posibilitatea sa aplice pentru o

perioada de 2 ani legislaţia naţionala în cea ce priveşte drepturile cetăţenilor

români care muncesc pe teritoriul lor, sau AQUIS-ul comunitar cu privire la libera

circulaţie a muncitorilor. Teoretic, în raport cu situaţia actuala, nici un stat

membru actual, nu are posibilitatea sa dea o mare libertate de circulaţie

muncitorilor români, cea ce înseamnă deplinul acces pe piaţa de muncă.

Acordurile bilaterale existente vor continua sa fie aplicate şi vor fi dezvoltate pana

la sfârşitul perioadei definitive de tranziţie, când vor întra în vigoare dispoziţiile

aquis-ului comunitar cu privire la libera circulaţie a muncitorilor. Accesul

muncitorilor români pe piaţa de muncă a statelor membre actuale, nu va putea fi

mai restrictiva ca cea care este în vigoare la data semnării tratatului de aderare.

62 Declaratie disponibila pe : http://www.guv.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=45618&idrubricapresa=&idrubricaprimm=&idtema=&tip=2&pag=4&dr=

40

Page 41: Forta de Munca in Ue

Statele membre actuale pot sa introducă un drept de prioritate pentru muncitorii

români. La sfârşitul celui de-al 12-lea an de după aderarea României, statele

membre actuale, vor notifica Comisiei Europene, daca ele considera necesar sa

continue pentru următorii 3 ani sau punerea în aplicare a masurilor naţionale,

punerea în aplicare a aquis-ului cu privire la libera circulaţie a persoanelor. În

absenta unei asemenea notificări, exista aplicarea aquis-ului comunitar. La

sfârşitul celor 3 ani (după primii doi ani), un stat membru care a menţinut

dispoziţiile naţionalei cu privire la accesul pe piaţa de muncă, poate sa

prelungească aceasta prelungire pentru o durata maxima de doi ani, în cazul unor

grave perturbări pe piaţa de muncă, sau orice ameninţare de acest gen. Extensia

este o notificare de către Comisia Europeană şi în absenta unei asemenea

notificări, trebuie aplicat aquis-ul comunitar. Perioadele de tranziţie nu pot sa

depăşească perioada maxima de 7 ani, doar în circumstanţe excepţionale şi cu

transmiterea la Comisia Europeană a unei bune justificări, pe baza căreia Comisia

poate lua o decizie cu privire la aceasta. În noile state membre ale UE pot fi

introduse perioadele de tranziţie indicate mai sus, independent de aplicarea sau nu

a aceleiaşi masuri pentru un alt stat membru. De exemplu: ….. Pe 30 Aprilie 2006

a expirat termenul de notificare pentru statele membre cu decizia de a menţine sau

renunţa la perioada de tranziţie pentru libera circulaţie a muncitorilor noilor state

membre care au aderat în 2004. Astfel , începând cu 1 Mai 2006, numărul vechilor

state membre care permiteau liberul acces al muncitorilor statelor membre în

Noiembrie, a trecut la 3 (Marea Britanie, Irlanda şi Suedia) la 7 (Spania,

Portugalia, Finlanda şi Grecia). Trei state membre (Belgia, Franţa, Luxemburg) au

anunţat ca vor deschide parţial piaţa de muncă pentru sectoarele de activitate unde

au un deficit de mana de lucru, restricţiile urmând a fi menţinute pentru alte

sectoare. Guvernul olandez considera ca trebuie sa realizeze o deschidere parţiala

a pieţei de muncă, o decizie care urmează sa fie luata la sfârşitul anului, conform

acordului neerlandez. Patru state membre (Germania, Austria, Italia, Danemarca),

vor fi pentru restricţiile pentru o noua perioada de trei ani, cu posibilitatea de a

41

Page 42: Forta de Munca in Ue

prelungi încă 2, pana în 2011. Încă de la lărgirea UE din 2004, cetăţenii noilor

state membre se bucura de acelaşi drepturi în materia de drepturi de circulaţie a

muncitorilor ca şi celelalte 15. În virtutea perioadelor de tranziţie, cele 15 state

membre ale Uniunii Europene, au aplicat noi limite diferenţiate, pentru accesul

pentru statele membre pe piaţa de muncă interna: absenta oricărei restricţii ( Marea

Britanie Irlanda, Suedia), utilizând un sistem quotas (Italia şi Portugalia), prin

sisteme tradiţionale cu permis de muncă (Germania sau Austria) 63.

Concluzii:

În această lucrare, am încercat sa fac apel la mai multe aspecte pentru a

putea arata încă un unghi care ar trebui să fie consultat şi alte elemente care ar

trebui să fie luate în calcul de către cei care ar trebui sa decidă asupra poziţiei

României, vis-a-vis de legislaţia UE în ceea ce priveşte factorul uman.

1. Consideraţii de natură diplomatică şi politica externă, unde un rol

important este deţinut de către reprezentanţii instituţiilor preşedinţiei,

Ministerul român de Afaceri Externe, şi misiunea României în cadrul

UE.

2. Caracteristicile profesionale, legate de nevoile de muncă, relaţia între

ofertă şi cerere, o concurenţă loială, aspectele statistice, nu numai

valoarea dar şi evoluţia, punându-se în evidenţă problemele specifice ale

serviciului şi ale muncitorilor, “munca” şi consecinţele sale.

63 Exemplu disponibil pe : http://www.piemonteimmigrazione.it/PDF/nuovi_cittadîni1_romeno.pdf

42

Page 43: Forta de Munca in Ue

3. Consideraţiile economice şi modul în care reflectă o asemenea decizie,

în chestiunile economice şi financiare care pot fi analizate de

reprezentanţii: Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul

Agriculturii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi al Familiei,

angajatorii, camerele de comerţ şi sindicatele.

4. Părerea partenerilor sociali, sindicatele şi angajatorii.

5. Aspectele securităţii naţionale şi cetăţenii, respectarea ordinii dreptului,

criminalitatea legată de consideraţii, integrarea în societate şi muncă.

6. Contextul şi consideraţiile politice interne de coaliţie în care puterea are

un rol foarte important asupra subiectului în discuţie.

7. Opţiunea populaţiei şi organizaţiilor societăţii civile asupra acestei teme.

8. Problemele demografice legate de politica de sănătate şi asigurări.

9. Analiza preciziei de a trage o linie de egalitate între muncitorii altor ţări

membre şi România.

Cadrul normativ naţional,(legea nr. 203 / 1999), cu privire la permisul de

muncă şi GPO nr. 102/2005 cu privire la libera circulaţie a cetăţenilor UE în

România şi spaţiul economic european), este armonizat cu adoptarea unei decizii

în cea ce priveşte restricţia sau interzicerea muncitorilor care provin din statele

membre – care aplica masuri similare pentru muncitorii români. Conform acestor

doua acte, cetăţenii UE / SEE şi membrii familiilor lor care îşi exercita dreptul la

libera circulaţie şi de a se afla pe teritoriul României, se bucura de drepturile şi

libertăţile recunoscute prin tratatul UE, care s-au grupat pe piaţa de muncă din

România, sub rezerva de aplicare a masurilor tranzitorii prevăzute prin tratatul de

aderare a României la UE.

Ca actor economic, social şi politic, cu noi dimensiuni internaţionale,

spaţiul cu bogăţii foarte mari susţinute de o economie foarte buna, UE este o mare

atracţie pentru oameni, dar şi pentru capitaluri. UE este prezentata şi văzuta ca un

corp, ca o unitate, chiar daca ea are o complexitate de instituţii. Aceasta

43

Page 44: Forta de Munca in Ue

complexitate aduce cu ea probleme pe piaţa de muncă, pentru ca legile nu sunt

aceleaşi în tot spaţiul Uniunii, astfel ca muncitorii care migrează trebuie să

respecte legile ţărilor în care lucrează, chiar daca UE este un corp, fiecare stat şi-a

păstrat propria constituţie. Aceasta aduce schimbări pe piaţa de muncă, restricţii

impuse, interdicţii, iar UE le permite, ea permite ca fiecare stat să îşi păstreze până

la 7 ani de restricţii. Chiar daca este un mare teritoriu, are constituţii totdeauna

diferite pentru fiecare stat membru.

Piaţa de muncă în România a cunoscut câteva probleme în ceea ce priveşte

migrarea, locurile de muncă slabe pentru licenţiaţi, dar mai ales pentru ca

populaţia a ales din ce în ce mai mult sa meargă în zonele rurale. După aderare,

piaţa de muncă a cunoscut probleme de restricţii pentru muncitori, pe pieţele altor

state membre.

Tratatul de la Amsterdam a introdus o nouă secţiune în ceea ce priveşte

modalitatea de angajare, ca răspuns la rata mare de şomaj din UE. Scopul sau este

de a încuraja cooperarea între statele membre în cea ce priveşte politicile de

angajare. Statele membre realizează în fiecare an rapoarte asupra politicilor de

angajare, aceste rapoarte sunt prezentate Consiliului şi Comisiei, care la rândul lor

fac rapoarte pentru Consiliul european. Consiliul şi Parlamentul, pot decide

utilizarea fondurilor pentru încurajarea schimbului de informaţii şi practici de

performanta pentru asigurarea analizelor comparative pentru promovarea

apropierilor inovatoare şi pentru finanţarea proiectelor. Toate acestea au reuşit sa

creeze modelul unei politici de angajare în UE, dar vom vedea care este efectul

asupra politicilor guvernelor.

Din păcate, în România nu exista o strategie consolidată pentru

managementul migraţiei, ci doar câteva elemente disparate: o strategie naţională

care se centrează exclusiv pe imigraţie, un grup interministerial, câteva masuri

legislative si de practica, legate de munca românilor in străinătate. Lipseşte

implicarea ministerelor si a agenţiilor care, la prima vedere, par sa nu aibă o

legătura directa cu migraţia. Dar domenii precum educaţia, sănătatea si finanţele,

44

Page 45: Forta de Munca in Ue

ba chiar şi agricultura, trebuie integrate în strategia referitoare la migraţie, care

reuneşte în prezent doar Afacerile externe, Internele si Ministerul Muncii.

Organismul desemnat pentru a se implica este Organizaţia Internaţională pentru

Migraţie. OIM oferă asistenta tehnica Guvernului, la cererea acestuia. Activitatea

acestei organizaţii rezidă intr-o corectă apreciere a situaţiei existente, o formulare

a problemelor şi răspunsurilor posibile, în alegerea soluţiei optime pentru cazul

dat, in funcţie de circumstanţe si de resurse, si, nu in ultimul rând, asigurarea

legalităţii contractelor, protejând astfel candidaţii împotriva ofertelor înşelătoare, a

pericolelor traficului de fiinţe umane şi a exploatării. OIM desfăşoară o serie de

campanii de informare pentru persoanele care au decis sa plece in străinătate

despre oportunităţile legale si riscurile migraţiei. Prin statutul său de imparţialitate,

OIM oferă, in aceste cazuri garanţia unui proces corect si transparent atât pentru

angajat, cât şi pentru angajator.

Bibliografie

Lucrări şi articole:

CHISU, Ana Viorica, Posturi, salarii, beneficii, Editura Ericson, 2006;

COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, România şi integrarea Europeană, Editura Institutul European, 2004;

GIULIANI, Jean-Domînique , Lărgirea hotarelor Europei, Editura Ideea europeana, 2007;

HOBEANU, Tudor, Managementul comparat intercontinental, Editura Sitech,

Craiova, 2006;

PÎNDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă introducere, Editura ALL, 2005;

PASTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Editura Polirom, 2006;

45

Page 46: Forta de Munca in Ue

RUPNIK, Jacques, Les européens face a l`élargissement, Presses de Science

Politiques, Paris 2004;

STOICA, Camelia, Libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană,

Editura Oscar Print, 2001.

Documente oficiale:

ORDONANŢA DE URGENTA nr.56 din 20 iunie 2007 privând încadrarea

în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;

ORDONANŢA DE URGENTA nr.102 din 14 iulie 2005 privind libera

circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor Statelor Membre ale Uniunii

Europene şi Spaţiul Economic European;

Traité de l`Union Européenne, Maastricht, 7 février 1992/novembre 1993;

Traité d`Amsterdam, 2 octobre 1997/mai1999.

Site- uri Internet

http://www.anofm.ro/

https://www.cec.ro

http://www.euractiv.com/

http://www.guv.ro/

http://www.însse.ro

http://www.mae.ro

http://www.mmssf.ro

http://www.piemonteimmigrazione.it

46

Page 47: Forta de Munca in Ue

http://ro.altermedia.înfo

http://www.muncăînstrăinătate.anofm.ro

www.wall-street.ro

http://www.zf.ro

47