formele organizatorice si tipurile observarii statistice

5
Existenţa mai multor metode de observare statistică prezentând particularităţi de conţinut şi metodologie face posibilă clasificarea lor în funcţie de mai multe criterii. Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numărului de unităţi în procesul de observare. În funcţie de aceasta, întâlnim observări totale şi observări parţiale. Observarea totală presupune înregistrarea după criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare - de la toate unităţile colectivităţii. Ţinând seama de posibilităţile de obţinere a informaţiei, observările totale sunt: recensământul şi raportările statistice cunoscute şi sub denumirea de dări de seamă. Observările parţiale presupun că datele se obţin numai de la o parte a unităţilor colectivităţii, parte care poate să fie reprezentativă sau nu în raport cu întreaga colectivitate. Un alt criteriu de clasificare are în vedere modul în care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se întâlnesc observări statice şi observări dinamice. Observaţiile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul şi structura unei colectivităţi statice delimitată ca volum şi circumscrisă în aceleaşi condiţii de timp, adică la un moment dat. Observările dinamice au ca obiect înregistrarea unui proces ce evoluează în timp. În cadrul observărilor statice se includ recensămintele şi în general orice inventariere statistică indiferent de colectivitatea la care se referă,

Upload: mirela-adela

Post on 27-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Existena mai multor metode de observare statistic prezentnd particulariti de coninut i metodologie face posibil clasificarea lor n funcie de mai multe criterii.Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numrului de uniti n procesul de observare. n funcie de aceasta, ntlnim observri totale i observri pariale. Observarea total presupune nregistrarea dup criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare - de la toate unitile colectivitii. innd seama de posibilitile de obinere a informaiei, observrile totale sunt: recensmntul i raportrile statistice cunoscute i sub denumirea de dri de seam. Observrile pariale presupun c datele se obin numai de la o parte a unitilor colectivitii, parte care poate s fie reprezentativ sau nu n raport cu ntreaga colectivitate. Un alt criteriu de clasificare are n vedere modul n care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se ntlnesc observri statice i observri dinamice. Observaiile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul i structura unei colectiviti statice delimitat ca volum i circumscris n aceleai condiii de timp, adic la un moment dat. Observrile dinamice au ca obiect nregistrarea unui proces ce evolueaz n timp. n cadrul observrilor statice se includ recensmintele i n general orice inventariere statistic indiferent de colectivitatea la care se refer, iar celelalte observri statistice totale sau pariale, care nregistreaz fenomenele n continua lor transformare sunt observri cu caracter dinamic. Din punct de vedere al modului de organizare observrile statistice pot fi observri cu caracter permanent, deci, n mod sistematic intr date statistice n sistemul informaional i observri speciale care vin s completeze pe cele permanente, organizndu-se de fiecare dat cnd este necesar. Din punct de vedere al timpului de efectuare se pot ntlni observri curente, periodice i unice.La selectare metodei de culegere a datelor se ine seama de natura fenomenelor studiate, de modul de organizare a activitii agenilor economici, de posibilitile de nregistrare a fenomenelor, de mijloacele tehnice de prelucrare existente la un moment dat.

2. Surse de date statistice preluarea datelor din documente de eviden primar, documente contabile i financiare, documente de personal, documente de stare civil, documente vamale etc. n care au fost nregistrate n alte scopuri; extragerea datelor necesare din publicaii statistice (Anuarul statistic al Romniei, Buletine statistice lunare sau trimestriale pe diverse domenii); organizarea unor nregistrri speciale de ctre organismele de statistic.

Metode de observare statistic special organizatePrincipalele metode de observare statistic special organizate sunt: recensmntul, raportrile sondajul statistic, ancheta statistic, monografia etc.Recensmntul este cea mai veche metod de observare total i reprezint fotografierea fenomenelor la un moment dat numit moment critic fa de care ne raportm atunci cnd culegem datele. Recensmintele reprezint observri cu caracter periodic, periodicitatea recunoscut pe plan naional i internaional fiind de 5-10 ani. La alctuirea programului observrii trebuie s se in seama de scopul recensmntului. n acelai timp pentru a putea surprinde mutaiile de structur trebuie s asigurm comparabilitatea datelor pe plan naional i internaional. n acest scop, se elaboreaz un numr mare de nomenclatoare folosind ntr-o mare msur recomandrile statistice O.N.U. Pentru buna reuit a recensmntului se organizeaz un recensmnt de prob cu care ocazie se verific dac normele pe un recenzor sunt bine stabilite i n timpul preconizat se poate obine ntreaga cantitate de informaie. Recensmintele populaiei reprezint modelul general pentru observrile de acest tip. Ele reprezint operaii de mare amploare i durata de pregtire de 1-2 ani. Prin analogie se pot folosi recensminte i n alte domenii ca de exemplu: anual, populaia de vrst colar i cu opiunile corespunztoare; anual, recensmntul animalelor. ntr-un sens mai larg orice inventariere poate s fie considerat ca un recensmnt statistic.Sondajul statistic face parte din metodele de observare cu caracter parial. Pentru ca s putem substitui observarea total prin cea parial eantionul trebuie s ndeplineasc condiia de reprezentativitate. Prin reprezentativitate nelegem ca eantionul s reproduc ntr-un numr sufficient de mare de uniti structura ntregii colectiviti (populaii). Sondajul statistic este o metod riguroas care se bazeaz pe principiile teoriei probabilitilor potrivit creia putem obine nu numai caracterizarea statistic a fenomenelor, dar putem calcula i erorile probabile de estimare a tendinelor generale pe baza datelor de eantion.Ancheta statistic este o metod de observare parial cu deosebirea c numai cu totul ntmpltor poate s ndeplineasc condiia de reprezentativitate. Ea se bazeaz pe completarea benevol a chestionarelor, ceea ce nseamn c pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendine generale fr s putem face o estimare riguroas a parametrilor colectivitii totale. Monografia este o observare parial care se realizeaz la o unitate complex sau pentru o problem care intereseaz. De exemplu, se poate ntocmi monografia unui ora, municipiu, ntreprindere. Rezult c o monografie statistic nseamn o caracterizare aprofundat a unitilor complexe studiate. Ea se realizeaz de ctre o echip mixt de specialiti care particip la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor, analiza i interpretarea rezultatelor.