FORMELE FORMELE COMUNICĂRIICOMUNICĂRII

1. 1. TipologieTipologie

• cercetările prezintă o mare varietate cercetările prezintă o mare varietate de forme ale comunicării.de forme ale comunicării.

• după Ion-Ovidiu Pânişoare aceasta după Ion-Ovidiu Pânişoare aceasta se datorează diversităţii criteriilor se datorează diversităţii criteriilor de clasificare: de clasificare:

a.) a.) după criteriul după criteriul partenerilor:partenerilor:

• comunicare intrapersonalăcomunicare intrapersonală• comunicare interpersonalăcomunicare interpersonală• comunicare în grup miccomunicare în grup mic• comunicarea publicăcomunicarea publică

b.) b.) după statutul după statutul interlocutorilor:interlocutorilor:

• comunicarea verticală (de sus în jos, comunicarea verticală (de sus în jos, ascendentă sau descendentă)ascendentă sau descendentă)

• comunicarea orizontală (laterală: de comunicarea orizontală (laterală: de pildă, de la un manager la altul şi în pildă, de la un manager la altul şi în serie: un prieten spune altui prieten serie: un prieten spune altui prieten şi acesta, la rândul său, transmite şi acesta, la rândul său, transmite mai departe la alt prieten)mai departe la alt prieten)

c.) c.) după codul folosit:după codul folosit:

• comunicarea verbalăcomunicarea verbală• comunicarea paraverbalăcomunicarea paraverbală• comunicarea nonverbalăcomunicarea nonverbală• comunicarea mixtăcomunicarea mixtă

d.) d.) după finalitatea actului după finalitatea actului comunicării:comunicării:

• după finalitatea actului după finalitatea actului comunicării:comunicării:

• comunicarea accidentalăcomunicarea accidentală• comunicarea subiectivăcomunicarea subiectivă• comunicarea instrumentalăcomunicarea instrumentală

e.) e.) după capacitatea după capacitatea autoreglării:autoreglării:

• comunicarea comunicarea lateralizată/unidirecţionalălateralizată/unidirecţională

• comunicarea nelateralizatăcomunicarea nelateralizată

f.) f.) după natura conţinutuluidupă natura conţinutului

• comunicarea referenţialăcomunicarea referenţială• comunicarea operaţional-comunicarea operaţional-

metodologicămetodologică• comunicarea atitudinalăcomunicarea atitudinală

2. 2. Comunicarea intra- şi Comunicarea intra- şi interpersonalăinterpersonală

Comunicarea Comunicarea intrapersonalăintrapersonală

• se referă la gânduri, la sentimente şi la se referă la gânduri, la sentimente şi la modul în care ne vedem pe noi înşine modul în care ne vedem pe noi înşine (Pânişoară). (Pânişoară).

• suntem – în această perspectivă – suntem – în această perspectivă – simultan emiţători şi receptori ai simultan emiţători şi receptori ai comunicării. comunicării.

• este în acelaşi timp cel mai simplu mod de este în acelaşi timp cel mai simplu mod de a comunica şi totodată cel mai complex a comunica şi totodată cel mai complex

• mecanismul comunicării intrapersonale se mecanismul comunicării intrapersonale se desfăşoadesfăşoarră într-un mod similar cu cel al ă într-un mod similar cu cel al comunicării interpersonalecomunicării interpersonale

Comunicarea Comunicarea interpersonalăinterpersonală

• - după Irena Chiru studiile - după Irena Chiru studiile consacrate comunicării consacrate comunicării interpersonale oferă trei perspective interpersonale oferă trei perspective diferite asupra subiectului:diferite asupra subiectului:

a.) a.) definiţia definiţia componenţialăcomponenţială

• evidenţiază elementele componente evidenţiază elementele componente (transmiterea unui mesaj de către o (transmiterea unui mesaj de către o persoană, recepţionarea sa de o persoană, recepţionarea sa de o alta cu un anumit efect şi cu o alta cu un anumit efect şi cu o anumită oportunitate de feed-back anumită oportunitate de feed-back imediat).imediat).

b.) b.) definiţdefiniţiaia relaţională relaţională (didactică): (didactică):

• comunicarea care se derulează comunicarea care se derulează între două persoane care au stabilit între două persoane care au stabilit o relaţieo relaţie

c.) dc.) definiţiefiniţiaa progresivă progresivă

• ca final al unei progresii sau dezvoltări, de ca final al unei progresii sau dezvoltări, de la comunicarea impersonală, formală, la la comunicarea impersonală, formală, la cea personală, sau, mai precis, cea personală, sau, mai precis, personalizatăpersonalizată

• nu mai este vorba de emiţător şi receptor, nu mai este vorba de emiţător şi receptor, ci de actori ai situaţiei de comunicare, de ci de actori ai situaţiei de comunicare, de interlocutori. interlocutori.

• comunicarea nu mai implică simpla comunicarea nu mai implică simpla transmitere de mesaje, ci schimb de transmitere de mesaje, ci schimb de mesaje şi semnificaţii, şi, prin feed-back mesaje şi semnificaţii, şi, prin feed-back primit şi oferit, transformare şi adecvare.primit şi oferit, transformare şi adecvare.

• în ceea ce priveşte contextul comunicării, ea deosebeşte în ceea ce priveşte contextul comunicării, ea deosebeşte trei dimensiuni: contextul fizic, sociologic şi temporal: trei dimensiuni: contextul fizic, sociologic şi temporal: contextul fizic reprezintă mediul propriu-zis, dimensiunea contextul fizic reprezintă mediul propriu-zis, dimensiunea social-psihică include statutul şi relaţiile dintre social-psihică include statutul şi relaţiile dintre participanţi, rolurile jucate de fiecare, precum şi normele participanţi, rolurile jucate de fiecare, precum şi normele societăţii respective ca şi caracterul formal sau informal al societăţii respective ca şi caracterul formal sau informal al situaţiei de comunicare. În sfârşit, dimensiunea temporală situaţiei de comunicare. În sfârşit, dimensiunea temporală se referă atât la timpul zilei cât şi la cel istoric al situaţiei se referă atât la timpul zilei cât şi la cel istoric al situaţiei de comunicare şi chiar la succesiunea replicilor.de comunicare şi chiar la succesiunea replicilor.

• elementul central în reglarea comunicării este reprezentat elementul central în reglarea comunicării este reprezentat de feed-back care îndeplineşte patru funcţii: de control al de feed-back care îndeplineşte patru funcţii: de control al înţelegerii, al receptării în bune condiţii a mesajului, de înţelegerii, al receptării în bune condiţii a mesajului, de adaptare a mesajului la caracteristicilor participanţilor la adaptare a mesajului la caracteristicilor participanţilor la comunicare, de reglare socială în măsură să faciliteze comunicare, de reglare socială în măsură să faciliteze înţelegerea punctului de vedere al celuilalt şi cea socio-înţelegerea punctului de vedere al celuilalt şi cea socio-afectivă crescând siguranţa şi satisfacţia interlocutorilor.afectivă crescând siguranţa şi satisfacţia interlocutorilor.

3. 3. Comunicarea verbală şi Comunicarea verbală şi nonverbalănonverbală

Comunicarea scrisăComunicarea scrisă

• poate avea o dominantă poate avea o dominantă intrapersonală şi una interpersonală.intrapersonală şi una interpersonală.

• între avantajele prezentate: între avantajele prezentate: durabilitatea în raport cu forma durabilitatea în raport cu forma orală, textul poate fi văzut de mai orală, textul poate fi văzut de mai multe persoane, poate fi citit la un multe persoane, poate fi citit la un moment potrivit şi poate fi recitit. moment potrivit şi poate fi recitit.

• ppaşii în alcătuirea comunicării scrise aşii în alcătuirea comunicării scrise sunt similari structurării unui discurssunt similari structurării unui discurs

Comunicarea oralăComunicarea orală • reprezintă modalitatea cea mai des întâlnită în reprezintă modalitatea cea mai des întâlnită în

comunicare: comunicare: • comunicarea orală presupune un mesaj, ce comunicarea orală presupune un mesaj, ce

trebuie să includă elemente de structură, de trebuie să includă elemente de structură, de actualitate, interes şi motivaţie pentru actualitate, interes şi motivaţie pentru ascultător, elemente de feedback, de legătură ascultător, elemente de feedback, de legătură între părţile sale principale, claritate şi între părţile sale principale, claritate şi coerenţă internă etc.coerenţă internă etc.

• presupune oferirea unor suporturi multiple de presupune oferirea unor suporturi multiple de înţelegere a acestui mesaj, cel mai important înţelegere a acestui mesaj, cel mai important fiind cel iconic, ceea ce fac mesajul credibil şi fiind cel iconic, ceea ce fac mesajul credibil şi inteligibil susţinut şi de concordanţa dintre inteligibil susţinut şi de concordanţa dintre mesajul verbal şi nonverbalmesajul verbal şi nonverbal

Comunicarea oralăComunicarea orală

• este circulară şi permisivă, permiţând revenirea este circulară şi permisivă, permiţând revenirea asupra unor detaliiasupra unor detalii

• este puternic influenţată de situaţie şi ocazie (acelaşi este puternic influenţată de situaţie şi ocazie (acelaşi mesaj poate fi receptat diferit de aceiaşi receptori, in mesaj poate fi receptat diferit de aceiaşi receptori, in funcţie de dispoziţie, motivaţie, factori de stres şi funcţie de dispoziţie, motivaţie, factori de stres şi oboseală, alte condiţii favorizante sau nu)oboseală, alte condiţii favorizante sau nu)

• este puternic influenţată de caracteristicile este puternic influenţată de caracteristicile individuale ale emiţătorului (de pildă, un profesor cu individuale ale emiţătorului (de pildă, un profesor cu talent de orator)talent de orator)

• posedă şi atributele necesităţii (nevoia omului de a posedă şi atributele necesităţii (nevoia omului de a comunica), aleatorului (oferă o mare proporţie de comunica), aleatorului (oferă o mare proporţie de elemente întâmplătoare) şi nelimitării (este practic elemente întâmplătoare) şi nelimitării (este practic nelimitată)nelimitată)

ParalimbajulParalimbajul • reprezintă modul prin care mesajul este transmis. reprezintă modul prin care mesajul este transmis. • în literatura de specialitate este introdus când în în literatura de specialitate este introdus când în

câmpul comunicării nonverbale, când în aria câmpul comunicării nonverbale, când în aria comunicării verbale. comunicării verbale.

• paralimbajul are un rol deosebit mai ales în paralimbajul are un rol deosebit mai ales în situaţiile în care elementele nonverbale nu sunt situaţiile în care elementele nonverbale nu sunt implicate: de pildă, la o convorbire telefonică, este implicate: de pildă, la o convorbire telefonică, este foarte importantă vocea unui agent de vânzări. Sau foarte importantă vocea unui agent de vânzări. Sau dacă suntem într-o anumită stare (furie sau dacă suntem într-o anumită stare (furie sau îngrijorare) vom face mai multe greşeli de îngrijorare) vom face mai multe greşeli de exprimare sau mai multe pauze, aspecte la care exprimare sau mai multe pauze, aspecte la care interlocutorul va reacţiona ca atare.interlocutorul va reacţiona ca atare.

• se apreciază că 35% din înţelesul comunicării este se apreciază că 35% din înţelesul comunicării este afectat de paralimbaj.afectat de paralimbaj.

Comunicarea nonverbalăComunicarea nonverbală

• din totalul comunicării canalul din totalul comunicării canalul verbal ocupă doar 35%, restul fiind verbal ocupă doar 35%, restul fiind ocupat de canalul nonverbal. ocupat de canalul nonverbal.

• spre deosebire de comunicarea spre deosebire de comunicarea verbală ce foloseşte o singură verbală ce foloseşte o singură modalitate, cuvântul, comunicarea modalitate, cuvântul, comunicarea nonverbală poate să se extindă pe nonverbală poate să se extindă pe mai multe arii de dezvoltare. mai multe arii de dezvoltare.

Kinezica sau studiul Kinezica sau studiul mişcărilor corpuluimişcărilor corpului

• - astăzi întâlnim lucrări despre - astăzi întâlnim lucrări despre „limbajul corpului” care au structura „limbajul corpului” care au structura dicţionarelor: de pildă, capul ridicat, dicţionarelor: de pildă, capul ridicat, orgoliu, braţe atârnând – nonşalanţă orgoliu, braţe atârnând – nonşalanţă etc. Autorul opinează că asemenea etc. Autorul opinează că asemenea judecăţi sunt false şi de-a dreptul judecăţi sunt false şi de-a dreptul dăunătoare în comunicarea dăunătoare în comunicarea interpersonală, plasându-se în afara interpersonală, plasându-se în afara ştiinţeiştiinţei

Proxemica sau percepţia şi Proxemica sau percepţia şi utilizarea spaţiuluiutilizarea spaţiului

• - în afară de mâini sau privire - în afară de mâini sau privire comunicăm şi prin felul în care comunicăm şi prin felul în care folosim un anumit spaţiu. (exp. folosim un anumit spaţiu. (exp. oratorii, oamenii politici care stau oratorii, oamenii politici care stau aproape de auditoriu îşi îndreaptă aproape de auditoriu îşi îndreaptă privirea spprivirea sprre aceştia obţin un alt e aceştia obţin un alt efect).efect).

ArtefacteleArtefactele

• - îmbrăcămintea, podoabele, - îmbrăcămintea, podoabele, acesoriile vestimentare comunică acesoriile vestimentare comunică apartenenţa persoanei la genul apartenenţa persoanei la genul biologic (bărbat/femeie), la o clasă biologic (bărbat/femeie), la o clasă de vârstă (tânăr, matur, bătrân), la o de vârstă (tânăr, matur, bătrân), la o categorie socio-economică categorie socio-economică (ţăran/orăşean, patron/muncitor), la (ţăran/orăşean, patron/muncitor), la o profesie sau alta (militar, preot o profesie sau alta (militar, preot etc.). etc.).

Expresiile facialeExpresiile faciale

• studiul expresiilor faciale datează din a studiul expresiilor faciale datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.doua jumătate a secolului al XIX-lea.

• există studii (Claudia Schäfer) care există studii (Claudia Schäfer) care delimitează 10 manifestări nonverbale ce delimitează 10 manifestări nonverbale ce evaluează intensitatea râsului: de la surâs evaluează intensitatea râsului: de la surâs şi până la a bate din picioare sau altele şi până la a bate din picioare sau altele care numără 8 tipuri de zâmbet: voit, care numără 8 tipuri de zâmbet: voit, fabricat, dulceag, „pe sub mustaţă”, fabricat, dulceag, „pe sub mustaţă”, depreciativ, relaxat, strâmb, ce exprimă depreciativ, relaxat, strâmb, ce exprimă frica, cel condescendent, resemnat.frica, cel condescendent, resemnat.

Oculezica sau contactul Oculezica sau contactul vizualvizual

• în relaţiile interpersonale, privirea în relaţiile interpersonale, privirea oferă un feedback important despre oferă un feedback important despre reacţiile celuilalt: prelungirea reacţiile celuilalt: prelungirea contactului vizual poate însemna contactului vizual poate însemna furie, în alte contexte semn de furie, în alte contexte semn de prietenie, iubire etc.prietenie, iubire etc.

• ooamenii privesc mai mult când amenii privesc mai mult când ascultă, menţinând privirea de la 3 ascultă, menţinând privirea de la 3 la 10 secunde.la 10 secunde.

Haptica sau contactul Haptica sau contactul cutanatcutanat

• relaţiile interpersonale depind şi de relaţiile interpersonale depind şi de informaţiile cutanate, deşi au adesea informaţiile cutanate, deşi au adesea o semnificaţie erotică.o semnificaţie erotică.

• alte gesturi sunt: strângerea mâinii, alte gesturi sunt: strângerea mâinii, sărutarea mâinii, sărutul pe gură, sărutarea mâinii, sărutul pe gură, îmbrăţişările, autoatingerile.îmbrăţişările, autoatingerile.

Vocalica sau Vocalica sau paralimbajulparalimbajul

• timbrul vocii, intensitatea vocii, timbrul vocii, intensitatea vocii, ritmul vorbirii, pauzele în actul ritmul vorbirii, pauzele în actul vorbirii, componenta sonoră a vorbirii, componenta sonoră a râsului, maifestări sonore fără râsului, maifestări sonore fără conţinut verbal (plescăit, oftat, conţinut verbal (plescăit, oftat, gemete, dresul vocii, tuşit, râgâit).gemete, dresul vocii, tuşit, râgâit).

OlfacticOlfacticaa: semnele : semnele olfactiveolfactive

• mirosul este un semnal şi încă unul mirosul este un semnal şi încă unul dintre primele utilizate în evoluţia dintre primele utilizate în evoluţia vieţii pe pământ. vieţii pe pământ.

• din păcate, încă o psihosociologie a din păcate, încă o psihosociologie a mirosurilor încă nu s-a scris.mirosurilor încă nu s-a scris.

Cronemica: percepţia şi Cronemica: percepţia şi semnificaţia utilizării semnificaţia utilizării

timpuluitimpului• timpul constituie una dintre bazele pe care se timpul constituie una dintre bazele pe care se

sprijină orice cultură şi în jurul căreia se sprijină orice cultură şi în jurul căreia se structurează toate activităţile. structurează toate activităţile.

• se face diferenţa între timpul monocronic (liniar) se face diferenţa între timpul monocronic (liniar) şi altul policronic (caracterizat prin efecturea şi altul policronic (caracterizat prin efecturea mai multor activităţi deodată): în culturile mai multor activităţi deodată): în culturile monocrone, precum America de Nord şi Europa monocrone, precum America de Nord şi Europa punctualitatea este înalt valorizată. Nu acelaşi punctualitatea este înalt valorizată. Nu acelaşi lucru se poate spune despre culturile policrone lucru se poate spune despre culturile policrone ca Africa sau America de Sud, unde a întârzia la ca Africa sau America de Sud, unde a întârzia la o şedinţă sau la curs nu reprezintă ceva negativ.o şedinţă sau la curs nu reprezintă ceva negativ.

• în studiile sociologice se face legătura între în studiile sociologice se face legătura între timpul ştiinţific, măsurat matematic şi timpul timpul ştiinţific, măsurat matematic şi timpul social, ce implică anumite stări emoţionale.social, ce implică anumite stări emoţionale.

MetacomunicareaMetacomunicarea

• reprezintă apariţia unor implicaţii ale reprezintă apariţia unor implicaţii ale mesajului care nu pot fi direct atribuite mesajului care nu pot fi direct atribuite înţelesului cuvintelor sau modului în care înţelesului cuvintelor sau modului în care au fost ele spuse. au fost ele spuse.

• metacomunicarea se referă mai degrabă metacomunicarea se referă mai degrabă la un nivel sugerat decât la unul clar, la un nivel sugerat decât la unul clar, direct. direct.

• orice mesaj aflat în câmpul comunicării orice mesaj aflat în câmpul comunicării poate fi definit sub latura sa poate fi definit sub latura sa metacomunicaţională. metacomunicaţională.

• specialiştii vorbesc de metacomunicare specialiştii vorbesc de metacomunicare atunci când înţelesul apare în spate atunci când înţelesul apare în spate