fond de investiţii pentru românii din străinătate: la un leu investit … · 2016-02-18 · uit...
TRANSCRIPT
Numărul 49718.02 - 24.02.2016
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT
Unde s-ar
angaja
cele mai
multe
persoane
în ţară
Pag. 5
Ajutorul de 400
de euro pentru
șomerii de lungă
durată, prelungit
până în august
Fond de investiţii pentru românii din străinătate: La un leu investit primesc unul de la stat
Pag. 5
Preţurile chiriilor urcă,
după șapte ani de
scăderi Pag. 6
Pag. 11
DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA- Vânzări receptoare cu contract - Digi standard, 60 €; Digi HD, 80 €- Dolce SD la 60 €, Dolce HD, 80 €- Focus Sat HD, 150 € (abonament inclus 5 luni) - Telecomenzi originale, 10 € / buc.- Trimitem receptoare în toată Spania- Adăugăm receptoare la contracte existente - Facem plăți și reconectări pe loc- Reparăm sau înlocuim receptoare defecte - Montăm antene în aproape toată Spania
Relații, la telefon 642 729 552
PLĂȚI ABONAMENTE DIGI – DOLCE – FOCUSVINDEM DIGI SD la 60 € și DIGI HD la 80 €DOLCE SD* la 50 € și DOLCE HD* la 75 €
* Preț OFERTĂ cu 4 aparate pe același contract *Focus HD la 150 € (vizionare inclusă pe 5 luni)
Telecomenzi originale, orice model la 10 €/buc.Adăugăm receptoare la contracte existente
Reparăm și înlocuim receptoare defecte (avem și duble)Trimitem și montăm receptoare în toată Spania
Pag. 9
„Cum trebuie să ai un medic de familie bun, la fel trebuie să ai și un avocat”
132 7 ZILE 18.02 - 24.02.2016
FADERE a semnat un acord de parteneriat cu
Autoritatea Electorală Permanentă
Președinția României lansează
Proiectul „România educat㔄România educată”
este proiectul național al Președintelui Ro-mâniei care reprezintă începutul reașezării societății pe valori, dezvoltarea unei cul-turi a succesului bazată pe performanță, mun-că, talent, onestitate și integritate, se arată pe pagina oficială a Președinției României.
În acest sens, în perioada 2016-2018, Administrația Prezidențială derulează o amplă dezbatere publică privind educația și cercetarea din România, structurată în trei etape:
Prima etapă (2016-2017) va fi de-dicată unei dezbateri ce își dorește să antreneze întreaga societate în con-struirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea opțiunilor strategice ale României și transformarea lor în obiec-tive de țară.
A doua etapă (2017) va porni de la viziunea și obiectivele asumate anterior, pentru a creiona o strategie și un plan operațional pentru educație și cercetare.
A treia etapă (2018) implică elabora-rea unui mix de politici publice clare, a unui model de guvernanță pentru sec-torul educație și cercetare și, în măsura în care este necesară, susținerea unei eventuale reașezări normative.
La prima etapă a proiectului „Româ-nia educată” sunt invitați să contribuie
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a încheiat un Acord de parte-neriat cu Federația asociațiilor de ro-mâni din Europa (FADERE), prin care părțile își afirmă intenția comună de a contribui la consolidarea statului de drept și a democrației. Acordul a fost semnat de președintele AEP, Ana Maria Pătru, și președintele FADERE,
toți cei interesaţi – ele-vii, studenţii, profeso-rii, părinţii, cercetătorii, dar și organizațiile re-prezentative ale aces-tora, sindicatele, patro-natele, asociaţiile pro-fesionale, organizațiile neguvernamentale, reprezentanții mediu-lui privat, instituțiile de educație sau de cercetare, instituţiile
publice centrale și judeţene cu atribuții în domeniu, dar și publicul larg.
În acest sens vor fi utilizate mai mul-te instrumente: o consultare on-line, o serie de dezbateri regionale inițiate de Administrația Prezidențială și eveni-mente organizate de actori din dome-niul educației și cercetării, sub egida dezbaterii naționale.
Administrația Prezidențială colabo-rează cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, precum și cu instituții aflate în coordonarea sau în subordinea acestuia, în desfășurarea primei etape a dezbaterii. În perioada 2016-2018, Administrația Prezidențială își propune să extindă această colabora-re la nivelul tuturor instituțiilor relevante pentru realizarea scopurilor propuse.
La intrarea în cel de-al doilea secol de existenţă ca stat modern și unitar, educația și cercetarea vor avea astfel o fundaţie solidă și predictibilă, pe care să continue drumul către România educată, se arată pe pagina oficială a Președinției României.
Daniel Țecu, a transmis Roma-nian Global News.
Colaborarea dintre AEP și FADERE are în vedere conso-lidarea democrației și a valo-rilor democratice, informarea cetățenilor cu privire la proce-sul electoral, prin elaborarea de materiale, programe de informare și instruire a alegă-torilor asupra sistemului elec-toral românesc. Se urmărește,
totodată, îmbunătățirea cadrului legal privind respectarea deontolo-giei electorale, a drepturilor omului și transparența activității instituțiilor publice.
O importanță deosebită va fi acordată aspectelor legate de pro-movarea programelor, proiectelor și activităților ce pot contribui la fun-
damentarea politicilor și strategiilor privind românii din străinătate, cu următoarele obiective: promovarea participării active a românilor din stră-inătate la viața democratică (aceștia trebuie susținuți în exercitarea drep-turilor lor, în vederea participării la viața socială și în vederea implicării în luarea deciziilor); stimularea partici-pării românilor din străinătatea la di-ferite tipuri de alegeri organizate de statul român, în calitate de cetățeni activi, informați și responsabili; pro-movarea nediscriminării și asigurarea egalității de șanse – fiecare cetățean român are drepturi egale, indiferent de rasă, sex, vârstă, confesiune, origi-ne etnică și socială, orientare politică sau orice altă caracteristică și trebuie să dispună de șanse egale în dezvol-tarea sa ca individ și cetățean.
S-a înființat Parohia Ortodoxă
Română din Las Rozas De curând s-a înființat oficial Parohia Ortodoxă Română din Las Rozas
(Madrid), cu hramul Sfântul Ioan Maximovici, sub oblăduirea Episcopiei Or-todoxe Române a Spaniei și Portugaliei, a anunțat preotul paroh Nicodim Moldovan.
„Momentan, parohia este în formare și căutăm un spațiu pentru slujire. Deoarece încă nu am reușit să intru în contact cu românii din această zonă, fac un apel la toți acei care locuiți în Las Rozas, Majadahonda și împrejurimi să faceți cunoscut acest mesaj. De asemenea, toți cei care cunoașteți români de confesiune ortodoxă care locuiesc în această zonă.
Toți cei interesați pot intra în legătură cu mine prin telefon: 600.68.64.50, sau prin intermediul paginii de Facebook: parohiaortodoxaromanaLasRo-zas”, a transmis preotul Nicodim Moldovan.
3INFORMAȚII UTILE18.02 - 24.02.2016
Certifi catul de viaţă, pentru obţinerea în străinătate a prestaţiilor datorate de statul român Certifi catul de viaţă este solicitat în
cazul efectuării periodice de către sta-tul român a unor plăţi pentru benefi ci-arii nerezidenţi în România.
În conformitate cu prevederile Regu-lamentului Consiliului (CEE) nr.1408/71 referitoare la aplicarea sistemelor de securitate socială salariaţilor, lucrători-lor independenţi și membrilor familii-lor acestora care se deplasează în inte-riorul Comunităţii Europene, precum și ale convenţiilor bilaterale de asigurări sociale la care România este parte, per-soanele care au dreptul la pensii de in-validitate, de bătrâneţe sau de urmaș și la ajutoare de deces, dobândite potri-vit legislaţiei române, vor benefi cia de aceste prestaţii chiar dacă reședinţa lor (locul de ședere obișnuită) este stabili-tă pe teritoriul altui stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică instrumente juridice bilaterale.
Cum benefi ciaţi de plata prestaţii-
lor în străinătate
Pentru a benefi cia de plata prestaţii-lor în străinătate, benefi ciarii sistemului public de pensii și alte drepturi de asi-gurări sociale vor:
I. Comunica caselor teritoriale de pensii informaţii privind contul deschis în străinătate în care se vor achita pre-staţiile de invaliditate, de bătrâneţe sau de urmaș sau ajutoarele de deces do-bândite potrivit legislaţiei române;
II. Completa și transmite Certifi catul de Viaţă, conform instrucţiunilor case-lor teritoriale de pensii.
În vederea achitării, prin transfer
bancar, a prestaţiilor amintite, casele teritoriale de pensii vor utiliza informa-ţiile bancare confi rmate de benefi ciarii sistemului public de pensii și alte drep-turi de asigurări sociale prin interme-diul:
- Formularelor de legătură transmise de instituţiile de asigurări sociale de pe teritoriul statului de reședinţă (locul de ședere obișnuită);
sau al- Declaraţiilor de transfer în străină-
tate a drepturilor cuvenite beneficiari-lor sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Declaraţia de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii se transmi-te la sediul casei teritoriale de pensii personal de către titularul drepturilor sau se depune, prin mandatar desem-nat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un do-cument care confirmă detalii bancare și de o copie a actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual.
În cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniu-nii Europene, ale Spaţiului Economic European sau pe teritoriul statelor cu care România a aplicat sau aplică acor-duri sau convenţii bilaterale de securi-tate/asigurări sociale, documentul care confirmă detaliile bancare va fi însoţit de un act care atestă locul de ședere obișnuită.
Transmiterea declaraţiei și a do-cumentelor care o însoţesc se poate
face:- prin poștă, la sediul Casei Teritoria-
le de Pensii, sau- prin e-mail, prin scanare și trans-
mitere la adresa electronică oficială a Casei Teritoriale de Pensii, postată de instituţia menţionată pe site-ul aces-teia.
În cazul beneficiarilor nerezidenţi stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European care nu și-au ex-primat opţiunea cu privire la valuta în care doresc să primească drepturile ce li se cuvin din cadrul sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări, plă-ţile vor fi efectuate în Euro, cu excepţia beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul Re-gatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în cazul cărora plăţile vor fi efectuate în GBP.
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor și al altor drep-turi de asigurări sociale și indemnizaţii prevăzute de legi speciale acordate în cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se su-portă de beneficiari, prin diminuarea sumelor ce fac obiectul transferului, cu excepţia situaţiilor în care prevederile instrumentelor juridice cu caracter in-ternaţional la care România este parte dispun altfel.
Beneficiarul nerezident aflat în
plată are obligaţia de a transmite
anual, până cel târziu la data de 31
decembrie a fiecărui an
Pentru a beneficia de drepturile cu-venite în cadrul sistemului public de
CABINET DE AVOCATURĂ ÎN MADRID (COSLADA)AVOCATA LILIANA BALSAN - Membru ICAM nº 117988
Drept Civil: Divorţuri, contracte, închirieri, executări silite Dreptul muncii: Papeleta de conciliere, concedieri,
reclamaţii de salarii, indemnizaţii Drept administrativ: Recursuri, plângeri,
cereri de chemare în judecată Ștergerea antecedentelor penale
Adresa: C/Pablo Picasso, no. 3, local 2, Coslada
Programări: 640 152 737, 910 715 028
Condiţ i i de ieș i re d in România pentru cetăţeni i români minor i
Minorii, cetățeni români, se afl ă sub protecția statului român, fi indu-le apli-cabile prevederile actelor normative cu privire la cetățenii români – inclusiv pre-vederile referitoare la ieșirea din țară a cetățenilor români minori, chiar dacă au și o altă cetățenie și chiar dacă prezintă pentru trecerea frontierei doar documen-te eliberate de către autoritățile străine.
Minorii cetățeni români pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, în baza articolului 2 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Prin reprezentant legal se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de minor.
Polițiștii de frontieră permit ieșirea din țară unui cetățean român minor – numai dacă este însoțit de o persoana fi zică ma-joră – în următoarele cazuri:
- este titular al unui document de că-lătorie individual (pașaport sau carte de identitate) și călătorește însoțit de ambii
părinți;- este titular al unui document de că-
lătorie individual (pașaport sau carte de identitate) și călătorește împreună cu unul dintre părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte, din care rezultă acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei, statul (statele) de destinație, precum și cu pri-vire la perioada acesteia ori face dovada decesului celuilalt părinte;
Nu este necesară declarația părinte-lui decăzut din drepturile părintești sau declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se afl ă în această situație, când este obliga-torie declarația reprezentantului legal al minorului.
- este titular al unui document de că-lătorie individual (pașaport sau carte de identitate) și călătorește împreună cu unul dintre părinți, dacă părintele însoțitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecă-torească rămasă defi nitivă și irevocabilă;
- este titular al unui document de că-lătorie individual (pașaport sau carte de identitate) și călătorește însoțit de o altă persoană fi zică majoră, numai dacă per-soana însoțitoare prezintă extrasul de cazier judiciar și o declarație a ambilor părinți sau a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat minorul (prin hotărâre judecătorească rămasă defi nitivă și ire-vocabilă), a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului sau legal.
ROMÂNIA/ROMANIA
CASA JUDE EAN DE PENSII /---------------------------------------COUNTY PENSION HOUSE
CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURE TI/BUCHAREST PENSION HOUSE
CERTIFICAT DE VIA /LIFE CERTIFICATE Regulament (CEE) nr. 1408/71 : Articolul 10/ Regulation ( EEC) no.1408/71: Article 10
Legea 19/2000 : Articolul 90 (9) / Law 19/2000: Article 90 (9) Formularul trebuie completat cu majuscule, folosindu-se numai liniile punctate. Cuprinde 3 pagini; niciuna dintre acestea nu poate fi eliminat ./This form will be filled in using capital letters, only above marked lines. It has 3 pages; none of them will be eliminated.
A. PARTEA "A” SE COMPLETEAZ DE C TRE CASA TERITORIAL DE PENSII ÎN EVIDEN A C REIA SE AFL BENEFICIARUL NEREZIDENT (1) ALE C RUI DATE PERSONALE SUNT ÎNSCRISE LA PARTEA B/ PART A WILL BE FILLED IN BY THE TERRITORIAL PENSION HOUSE IN THE DATA BASIS OF WHICH THERE IS THE NON-RESIDENT BENEFICIARY (1) WHOSE PERSONAL INFORMATION ARE WRITTEN AT PART B.
1. CASA TERITORIAL DE PENSII C REIA ÎI ESTE ADRESAT CERTIFICATUL (institu ia destinatar )
TERRITORIAL COUNTY HOUSE TO WHOM THE CERTIFICATE IS ADDRESSED ( receiving institution )
1.1 Denumire / Denomination……………………………………………………………………………………………..………..……….
1.2 Num r de identificare al institu iei / Institution identification number ……………………………………………………..………….
1.3 Adres / Address……………………………………….…………………………………………..…………………………………….
1.4 Telefon/Phone ..………..……………………………………………………………………Fax …. ……………………….…………
1.5 Adresa WEB/WEB Address ……………………………………………… E – mail: ………………………………………………
1.6 Data limit de transmitere a certificatului de via de c tre beneficiar (/2)/:/ Deadline for sending the Life Certificate to the beneficiary(/2)…………………………………………………………………………………………………………………………….
2. Date despre beneficiarul drepturilor cuvenite din cadrul sistemului public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale /
Information on beneficiary of the rights within pensions public system and other social insurace rights
2.1 Numele si prenumele / Name and surname…………..………………………………………………………………………................
2.2 Num r dosar de pensie/ decizie de pensionare:/ Pension File number/ Pension Decision……………………………………………..
2.3 Cod personal de asigur ri sociale în România (a a cum figureaz în baza de date a casei de pensii) /
Social Insurance Personal Code in Romania (as in the Pension House data basis)……………………………………………….…
2.4 Modific ri ale valorii punctului de pensie în ultimele 12 luni calendaristice/ Modifications of pension point value in the previous 12 calendar months…………………………………………………………………………………………………………………….
2.5 Punctajul mediu anual al beneficiarului / Annual average number of points …………………………………….………………….. Pensia la zi / Current pension …………………………………………. Lei
3. Adresa de domiciliu (a a cum figureaz în baza de date a casei de pensii)/ Domicile address as in the pension house data basis…………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………...……
3.1 Denumirea b ncii / Name of the bank…………………………………………………………………………………………………..
3.2 Adresa b ncii / Address of the bank……………………………………………………………...……………………………………..
3.3 Cod de identificare bancar (BIC/SWIFT) / Bank Identification Code (BIC/SWIFT)…….…...………………………………………
3.4 Num rul de cont interna ional bancar (IBAN)/ International Bank Account Number (IBAN)………………………………………..
4.1 tampil /Stamp 4.2 Dat / Date ……………………………………………………………..
4.3 Semn tur / Signature
……………………………………………………………………………….
4.4 Num r de înregistrare/ Registration number……………………..………….
pensii și alte drepturi de asigurări soci-ale, beneficiarul nerezident aflat în pla-tă are obligaţia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un Certificat de Viaţă.
În vederea prezentării Certificatului de Viaţă, Casa Teritorială de Pensii com-petentă transmite acestuia, la adresa sa de reședinţă, respectiv domiciliu, după caz, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al Certificatului de Via-ţă completat în Partea A, indicând data limită de transmitere a certificatului de către beneficiar.
Beneficiarul nerezident are obligaţia de a completa Partea B a Certificatului de Viaţă în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de reședinţă, respectiv domiciliu, după caz.
La solicitarea beneficiarului nerezi-dent autoritatea legală de pe teritoriul statului de reședinţă, respectiv domici-liu, după caz, certifică faptul că Partea B a Certificatului de Viaţă a fost semnată personal de titularul drepturilor, com-pletând, în acest sens, Partea C a certi-ficatului. Autoritatea legală abilitată să completeze Partea C a Certificatului de Viaţă poate fi și misiunea diplomatică sau oficiul consular al României în sta-tul de reședinţă.
În situaţia în care beneficiarul ne-rezident nu prezintă sau nu transmite certificatul de viaţă menţionat, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, Casa Teritorială de Pensii competentă suspendă drepturile cu-venite titularului începând cu luna fe-bruarie a anului în curs.
Dacă beneficiarul nerezident trans-mite certificatul de viaţă menţionat, după expirarea termenului stipulat în paragraful anterior, drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, vor fi reluate în plată de la data suspendă-rii, cu respectarea termenului general de prescripţie.
Informaţii detaliate privind procedu-ra prin care se realizează transferul în străinătate al prestaţiilor de invalidita-te, de bătrâneţe sau de urmaș și al aju-toarelor de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, precum și modelul Declaraţiei de Transfer și al Certificatu-lui de Viaţă, sunt disponibile accesând website-ul Casei Naţionale de Pensii Publice (www.cnpp.ro).
Declarația și certifi catul de cazier judi-ciar, precum și oricare dintre documen-tele care au contribuit la aprecierea în-deplinirii condițiilor exercitării dreptului la libera circulație se prezintă, în original și în fotocopie, Poliției de Frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care se efectuează ieșirea din țară.
Însoțitorul, care călătorește în stră-inătate împreună cu un minor, are ur-mătoarele obligații: să acorde îngrijire și supraveghere minorului pe toată durata deplasării; să nu abandoneze minorul; să nu încredințeze minorul altei persoane decât părintelui, repre-zentantului legal sau, după caz, per-soanei prevăzute în declarație ori, în cazuri deosebite, autorităților străine competente în domeniul acordării de asistență și protecție pentru minori; să respecte scopul, ruta și durata deplasă-rii menționate în declarație, cu excepția situației când există acordul ulterior al
acestora cu privire la schimbările inter-venite; în cazul dispariției minorului pe perioada deplasării în străinătate, să anunțe imediat autoritățile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum și cea mai apropi-ată reprezentanță diplomatică sau ofi ciu consular al României, solicitând elibe-rarea unei adeverințe în acest sens; să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanță diploma-tică sau ofi ciu consular al României, în cazul apariției unei situații obiective de natură să întrerupă călătoria, să schimbe ruta, să depășească durata călătoriei in-dicate de părinți sau de reprezentantul legal;
în cazul în care nu este posibilă încredințarea minorului persoanei pre-văzute în declarație, să anunțe imediat cea mai apropiată reprezentanță diplo-matică sau ofi ciu consular al României, în vederea reunifi cării familiale a mino-
rului sau, după caz, să se reîntoarcă în Romania cu acesta.
***Articolul 5 din Legea nr. 21/1991 a
cetățeniei române stabilește următoare-le:
Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români, sunt cetățeni români.
Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:
a) s-au născut pe teritoriul statului ro-mân, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;
b) s-au născut în străinătate și am-bii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenia română.
Astfel, minorul, care are cel puțin un părinte cetățean român, în conformita-te cu prevederile mai sus menționate, dobândește cetățenia română prin efec-tul legii. Mai multe informații, pe http://www.politiadefrontiera.ro/
18.0
2 - 2
4.02
.201
6 5
ACTU
ALIT
ATE
Min
iste
rul
Econ
omie
i pr
egăt
ește
un
fond
de
inve
stiţi
i pen
tru
rom
ânii
din
di-
aspo
ra c
are
vor s
ă îș
i des
chid
ă o
afac
ere
în R
omân
ia.
La fi
eca
re l
eu i
nves
tit,
cei
care
lucr
ează
în s
trăi
năta
te p
rimes
c un
le
u de
la st
atul
rom
ân.
Astfe
l, su
mel
e ar
put
ea a
jung
e pâ
nă
la 5
0.00
0 de
lei ș
i ar
fi ne
ram
burs
abili
. G
rant
urile
se
vor
aloc
a do
ar p
entr
u ce
i ca
re a
u fi r
me
și v
in c
u ac
te ju
stifi
cativ
e pe
ntru
che
ltuie
lile
efec
tuat
e, in
form
ea-
ză s
urse
guv
erna
men
tale
, cita
te d
e PR
O
TV. „
Exis
tă c
âtev
a m
odel
e de
suc
ces,
de
exem
plu,
1 le
u pu
s de
inve
stito
rul p
rivat
, 1
leu
pus
de in
vest
itoru
l de
stat
. Ide
ea
este
crea
rea
unui
fond
pen
tru
inve
stito
rii
din
dias
pora
, de
a co
ntrib
ui c
u fo
ndur
i la
proi
ecte
le p
e ca
re ro
mân
ii di
n di
aspo
ra
vor
să le
facă
”, a
decl
arat
, vic
epre
mie
rul
Cost
in B
orc.
Pe
de a
ltă p
arte
, cei
apr
oape
50
.000
de
stud
enţi
rom
âni a
fl aţi
la st
udii
în s
trăi
năta
te s
e po
t în
scrie
din
ace
astă
vară
, să
fac
ă pr
actic
ă în
con
sula
tele
și
amba
sade
le R
omân
iei d
in lu
me.
„Va
fi pr
obab
il in
iţial
o p
erio
adă
de 3
lu
ni în
tim
pul v
erii,
dar
eu
o vă
d ca
și u
n lu
cru
cons
tant
. Pen
tru
că s
unt
stud
enţi
în a
nii m
ai m
ari c
are
au d
oar c
âtev
a or
e pe
săp
tăm
ână
și c
are
pot
să-ș
i per
mită
să
lucr
eze.
Ava
ntaj
pen
tru
ambe
le p
ărţi.
N
oi b
enefi
cie
m d
e ni
ște
oam
eni c
are
vin
cu d
inam
ism
și i
dei m
ult
mai
bun
e, ia
r du
mne
alor
își p
ot c
ompl
eta
cerin
ţele
pe
4 -
Fon
d d
e in
vest
iţii
pe
ntr
u r
om
ân
ii ca
re
lucr
ea
ză în
str
ăin
ăta
te: L
a u
n le
u in
vest
it
pri
me
sc u
nu
l de
la s
tat
Re
nfe
pu
ne
în v
ân
zare
no
ua
tarj
eta
jove
n
cu r
ed
uce
ri d
e
pâ
nă
la 5
0%
Re
nfe
a la
nsat
car
dul +
Renf
e Jo
ven,
cu
car
e pe
rsoa
nele
într
e 14
și 2
5 de
ani
po
t obț
ine
redu
ceri
de p
ână
la 5
0% d
in
preț
ul b
ilete
lor A
VE ș
i Lar
ga D
ista
ncia
. N
oul c
ard,
ce
cost
ă 50
de
euro
– p
ână
pe 2
2 fe
brua
rie a
re u
n pr
eț p
rom
oțio
nal
de 2
5 de
eur
o –
perm
ite ș
i apl
icar
ea d
e re
duce
ri de
25%
din
pre
țul
bile
tulu
i pe
ntru
rest
ul tr
enur
ilor.
Pr
in
acea
stă
iniți
ativ
ă co
mpa
nia
dore
ște
să îi
atr
agă
pe ti
neri
cătr
e tr
en,
după
ce
tren
urile
sal
e AV
E și
Lar
ga D
is-
tanc
ia a
u tr
ansp
orta
t an
ul t
recu
t 30
,8
mili
oane
de
pasa
geri.
care
le a
u pe
ntru
a-ș
i găs
i un
job
mai
de-
part
e”, s
pune
Cos
tin B
orc.
Anun
ţuril
e vo
r fi p
osta
te p
e si
te-u
l de-
dica
t pro
gram
elor
de
prac
tică:
inte
rshi
p.go
v.ro
. Dac
ă m
odel
ul a
plic
at d
eja
în ţa
ră
va fi
ext
ins
și p
entr
u am
basa
de, a
tunc
i st
uden
ţii v
or p
rimi ș
i ban
i pen
tru
luni
le
lucr
ate.
În p
lus,
o pa
rte
dint
re a
ceșt
i ti-
neri
ar p
utea
fi te
ntaţ
i să
lucr
eze
în a
dmi-
nist
raţie
, un
de g
uver
nul
caut
ă oa
men
i tin
eri ș
i cu
idei
.
Guv
ernu
l în
func
ție a
ext
ins
plan
ul
de a
juto
are
pent
ru ș
omer
ii de
lun
gă
dura
tă p
entr
u că
înc
ă ra
ta ș
omaj
ului
es
te p
este
20%
, s-
a pu
blic
at,
pe 1
5 fe
brua
rie,
în B
ulet
inul
Ofi c
ial
al S
ta-
tulu
i. A
cest
pro
gram
de
până
la
șase
lu
ni d
urat
ă ar
e ca
sco
p re
califi
car
ea ș
i îm
bună
tățir
ea n
ivel
ului
de
anga
jare
în
rând
ul ș
omer
ilor
de m
ult
timp
sau
a ce
lor c
u re
spon
sabi
lităț
i fam
ilial
e ca
re
își t
erm
ină
ajut
orul
de
șom
aj c
ontr
ibu-
tiv s
au u
nul d
intr
e su
bsid
ii.
În a
cest
sco
p, s
e pr
evăd
rea
lizar
ea
de i
tiner
arii
pers
onal
izat
e de
ins
erție
de
că
tre
serv
iciil
e pu
blic
e pe
ntru
mun
că, c
ât ș
i un
ajut
or e
cono
mic
de
înso
țire
de a
prox
imat
iv 4
00 d
e eu
ro p
e lu
nă (
450
de e
uro
pent
ru c
ei c
are
au
oblig
ații
fam
ilial
e).
Bene
fi cia
rii t
rebu
ie s
ă do
vede
ască
că
tim
p de
o l
ună
înai
nte
de a
ave
a ac
ces
la a
juto
r și
-au
căut
at a
ctiv
un
post
de
mun
că s
au a
u pa
rtic
ipat
la
acți
unile
de
îmbu
nătă
țire
a n
ivel
ului
de
pre
găti
re î
n ve
dere
a gă
sirii
unu
i se
rvic
iu.
Dec
retu
l Re
gal
care
re
gula
rize
a-ză
ace
st p
lan
stab
ileșt
e pr
elun
gire
a au
tom
ată
a ac
estu
ia s
emes
tria
l, câ
t ti
mp
rata
șom
ajul
ui d
epăș
ește
20%
.
Până
acu
m P
lanu
l s-
a pr
e-lu
ngit
de n
ouă
ori.
Ți
nând
con
t de
fap
tul
că
Ana
liza
Popu
lație
i A
ctiv
e di
n al
pa
trul
ea
trim
estr
u di
n 20
15 a
pre
zent
at o
rat
ă a
șom
ajul
ui î
n Sp
ania
de
20,9
0%,
Guv
ernu
l a
publ
i-ca
t în
Bu
letin
ul
Ofi c
ial
al
Stat
ului
, lu
ni,
prel
ungi
rea
auto
mat
ă a
Plan
ului
pân
ă în
au
gust
201
6.
Exti
nder
ea
vala
bilit
ății
Plan
ului
Pr
epar
a nu
îns
eam
nă c
ă be
nefic
ia-
rii p
ot s
ă se
buc
ure
de o
pre
lung
ire a
Se
pre
lun
ge
ște
pâ
nă
în a
ug
ust
aju
toru
l de
4
00
de
eu
ro p
en
tru
șo
me
rii d
e lu
ng
ă d
ura
tă
aces
tuia
, pen
tru
că ș
omer
ii po
t să
soli-
cite
sub
sidi
ul în
dis
cuție
doa
r o s
ingu
ră
dată
, cu
o du
rată
max
imă
de ș
ase
luni
.
Min
istr
ul d
ele
ga
t p
en
tru
Re
laţi
a
cu R
om
ân
ii d
e P
retu
tin
de
ni
și r
ep
reze
nta
nţi
ai A
EP
și a
i
De
pa
rta
me
ntu
lui C
on
sula
r se
întâ
lne
sc c
u d
iasp
ora
din
Sp
an
iaÎn
per
spec
tiva
orga
niză
rii în
ace
st a
n a
aleg
erilo
r pen
tru
Parla
men
tul R
omân
iei
– în
con
text
ul in
trăr
ii în
vig
oare
a n
oii l
egi p
rivin
d vo
tul p
rin c
ores
pond
ență
– m
i-ni
stru
l del
egat
pen
tru
Rela
ția c
u Ro
mân
ii de
Pre
tutin
deni
și A
utor
itate
a El
ecto
rală
Pe
rman
entă
(AEP
) au
iniți
at o
cam
pani
e de
info
rmar
e pr
ivin
d m
odifi
căril
e le
gisl
ati-
ve d
in d
omen
iul e
lect
oral
și m
odal
ităţil
e de
exe
rcita
re a
dre
ptul
ui la
vot
, des
tinat
e ce
tăţe
nilo
r rom
âni c
u do
mic
iliul
sau
reșe
dinţ
a în
stră
inăt
ate.
În a
cest
sens
, la
19 fe
-br
uarie
se
vor a
fl a la
Mad
rid m
inis
trul
del
egat
, Dan
Sto
enes
cu, ș
i vic
epre
ședi
ntel
e A
EP, D
an V
laic
u, p
entr
u a
part
icip
a la
o s
esiu
ne in
form
ativ
ă de
stin
ată
com
unită
ții
rom
âneș
ti și
pre
sei d
e lim
bă ro
mân
ă di
n Sp
ania
.To
toda
tă, ț
inân
d co
nt d
e cr
ește
rea
cont
inuă
a n
umăr
ului
și a
div
ersi
tății
sol
ici-
tăril
or d
e se
rvic
ii co
nsul
are
din
part
ea
cetă
țeni
lor
rom
âni d
in s
trăi
năta
te, d
in
dorin
ța d
e ră
spun
de c
ât m
ai e
fi cie
nt
aces
tor
solic
itări,
în c
ontin
uare
a ca
m-
pani
ei d
e in
form
are
deru
late
în 2
015,
M
inis
teru
l A
face
rilor
Ex
tern
e,
prin
in
term
ediu
l D
epar
tam
entu
lui
Con-
sula
r, va
iniți
a la
19
febr
uarie
o n
ouă
cam
pani
e de
inf
orm
are
– „D
ialo
g cu
di
aspo
ra 2
016”
– p
entr
u po
pula
rizar
ea
noilo
r fa
cilit
ăți
ofer
ite c
etăț
enilo
r ro
-m
âni
solic
itanț
i de
ser
vici
i co
nsul
are,
ca
urm
are
a fi n
aliz
ării
ultim
ei e
tape
de
impl
emen
tare
a S
iste
mul
ui In
form
atic
Con
sula
r (c
unos
cut
sub
denu
mire
a ge
ne-
rică
E-Co
ns).
Intr
area
imin
entă
în fu
ncțiu
ne a
ulti
mei
com
pone
nte
a si
stem
ului
E-
Cons
va
sim
plifi
ca c
onsi
dera
bil p
rest
area
ser
vici
ilor c
onsu
lare
, înt
rucâ
t va
perm
ite
iniți
erea
on-
line
a so
licită
rilor
și v
a re
duce
impl
icit
timpi
i de
aște
ptar
e. În
cad
rul
sesi
unii
info
rmat
ive,
repr
ezen
tanț
ii D
epar
tam
entu
lui C
onsu
lar (
MA
E) v
or p
reze
nta
bene
fi ciil
e și
mod
ul d
e fu
ncțio
nare
al p
latf
orm
ei E
-Con
s.D
e as
emen
ea, c
u ac
elaș
i pril
ej, m
inis
trul
del
egat
pen
tru
Rela
ția c
u Ro
mân
ii de
Pr
etut
inde
ni v
a pu
rta
un d
ialo
g de
schi
s cu
repr
ezen
tații
med
iulu
i aso
ciat
iv p
entr
u a
abor
da p
robl
emel
e cu
car
e se
con
frun
tă c
omun
itate
a ro
mân
ă în
ans
ambl
u și
te
mel
e de
act
ualit
ate
pent
ru a
soci
ațiil
e ro
mân
ești.
Min
iste
rul J
ust
iţie
i are
do
uă
te
lefo
an
e ș
i un
ch
at
pe
ntr
u c
on
sult
aţi
i ale
ce
tăţe
nilo
r M
inis
teru
l Jus
tiție
i a p
us în
func
țiune
un
no
u se
rvic
iu
de
info
rmar
e a
cetă
țean
ului
prin
inte
rmed
iul a
dou
ă li-
nii d
e te
lefo
nie
pent
ru m
esag
eria
ele
c-tr
onic
ă in
stan
tane
e și
un
cana
l cha
t ast
-fe
l înc
ât c
etăț
enii
să p
oată
fac
e un
ele
dint
re c
onsu
ltații
le c
ele
mai
frec
vent
e.N
umer
ele
de
tele
fon
disp
onib
ile
pent
ru m
esag
eria
inst
anta
nee
sunt
663
29
0 22
7, p
entr
u a
prim
i un
serv
iciu
de
info
rmar
e pe
rson
aliz
ată
în c
onsu
ltații
de
info
rmaț
ii ge
nera
le, ș
i 6
63 2
90 2
31,
prin
car
e 24
de
ore
din
24 se
ofe
ră a
cces
la
inf
orm
ații
desp
re s
ituaț
ia d
osar
elor
de
naț
iona
litat
e pr
in r
ezid
ență
pen
tru
proc
edur
ile in
ițiat
e în
aint
e de
201
5.
În c
azul
con
sultă
rilor
cu
priv
ire l
a na
ționa
litat
e, o
dată
înce
pută
com
uni-
care
a pr
in i
nter
med
iul
oric
ărui
mes
aj,
aplic
ația
ofe
ră i
nfor
maț
ii de
spre
for
-m
atul
în c
are
treb
uie
intr
odus
Num
ă-ru
l de
Ide
ntita
te a
l St
răin
ului
(N
IE)
și
num
ărul
de
dosa
r pe
ntru
a s
e ob
ține
info
rmaț
ii de
spre
sta
diul
în
care
sun
t fo
rmal
itățil
e.
Cana
lul
chat
es
te
func
ționa
bil
de
luni
pân
ă vi
neri,
de
la 8
la 1
9.30
, pen
tru
a se
răs
pund
e la
che
stiu
ni r
elaț
iona
te
cu le
galiz
area
și p
uner
ea A
post
ilei d
e la
H
aga
pe d
ocum
ente
.
Dup
ă cu
m a
indi
cat
min
iste
rul î
ntr-
un c
omun
icat
, pe
ntru
fol
osire
a se
rvi-
ciilo
r de
mes
ager
ie i
nsta
ntan
ee e
ste
nece
sară
inst
alar
ea a
plic
ație
i Tel
egra
m
pe te
lefo
n sa
u ta
blet
ă.
Tel
egra
m a
re
aplic
ații
pent
ru iO
S (v
ersi
unea
6 sa
u su
-pe
rioar
e), A
ndro
id (2
.2 ș
i sup
erio
are)
și
Win
dow
s Ph
one.
Se
poa
te i
ntra
și
de p
e ta
blet
e și
ca
lcul
atoa
re c
ompa
tibile
cu
vers
iune
a w
eb a
Tele
gram
sau
aplic
ații
disp
onib
ile
pent
ru W
indo
ws,
OSX
ori
Linu
x. A
cest
e ap
licaț
ii se
pot
ach
iziți
ona
în m
agaz
inul
de
apl
icaț
ii de
pe
tele
fonu
l dvs
. mob
il sa
u de
pe
pagi
na w
eb a
Tele
gram
.
Aju
toa
re p
en
tru
au
tón
om
os
care
își c
um
pă
ră
au
tove
hic
ule
ele
ctr
ice
Lu
crăt
orii
pe c
ont p
ropr
iu p
ot b
ene-
fi cia
de
ajut
oare
le p
e ca
re G
uver
nul l
e of
eră
pent
ru a
chiz
ițion
area
de
auto
-ve
hicu
le e
lect
rice.
Maj
orita
tea
aces
tor
ajut
oare
sun
t în
tre
1.00
0 și
3.0
00 d
e eu
ro,
dar
pot
ajun
ge ș
i la
20.
000
de
euro
pen
tru
auto
vehi
cule
le d
e m
ărim
e m
are.
În
tre
bene
fi cia
rii a
cest
or s
ubve
nții
sunt
luc
răto
rii p
e co
nt p
ropr
iu,
care
tr
ebui
e să
fi e
înr
egis
traț
i în
Cen
so d
e Em
pres
ario
s, Pr
ofes
iona
les
y Re
tene
-do
res,
și fi
rmel
e pr
ivat
e în
fi inț
ate
în
Span
ia. A
cest
or b
enefi
cia
ri li
se a
lătu
-ră
și
pers
oane
le fi
zic
e m
ajor
e ca
re a
u re
zide
nța
în S
pani
a; o
rgan
ism
ele
loca
le
și o
rgan
ism
ele
publ
ice
rela
ționa
te s
au
care
dep
ind
de a
cest
ea c
u co
ndiți
a să
în
depl
inea
scă
cond
ițiile
sta
bilit
e de
le-
gea
plăț
ii că
tre
furn
izor
i și a
lte o
rgan
is-
me
publ
ice
ce d
epin
d de
Adm
inis
traț
ia
Gen
eral
ă a
Stat
ului
. Pe
ntru
a b
enefi
cia
de
ace
ste
ajut
oare
est
e ob
ligat
oriu
să
fi i la
zi c
u pl
ata
oblig
ațiil
or fi
scal
e și
la
Segu
ridad
Soc
ial ș
i să
nu fi
i afe
ctat
de
vreu
n or
din
de r
ecup
erar
e du
pă o
de-
cizi
e pr
eala
bilă
a C
omis
iei E
urop
ene
ce
a co
nsid
erat
un
ajut
or d
rept
ileg
al și
in-
com
patib
il cu
pia
ța c
omun
ă.
Ce
i car
e su
nt in
tere
sați
de a
cest
aju
-to
r po
t pr
ezen
ta c
erer
ea p
ână
pe 1
5 oc
tom
brie
sau
pân
ă ce
se
epui
zeaz
ă bu
gete
le s
tabi
lite
pent
ru a
cest
pla
n,
intit
ulat
MO
VEA
.
6 ÎN SPANIA 18.02 - 24.02.2016
Preţurile chiriilor urcă, după șapte ani de scăderi Recuperarea sectorului construcțiilor
a ajuns și la închirieri. După șapte ani de scăderi, anul trecut prețul chiriilor a crescut cu peste 3%, conform statistici-lor principalelor platforme imobiliare. Chiriile au urcat mai ales în cele zece municipii mari. În Barcelona au crescut cu peste 17%, dar au făcut-o și în Ma-drid, Málaga sau Palma de Mallorca. Oferta de apartamente ce se pot închi-ria continuă să crească datorită intere-sului pe care investitorii îl au din nou față de locuințe.
Să locuiești cu chirie nu mai este o opțiune marginală. Spania a fost până la izbucnirea crizei imobiliare o țară de proprietari. Încă mai este, dar mai puțin. În perioada boomului, 80,6% dintre cetățeni trăiau într-o locuință pe care o cumpăraseră, conform biroului de statistică al EU, Eurostat. Azi stă într-o casă proprietate 78,8% din populația Spaniei. Proporția continuă să fi e mai aproape de țările din Estul Europei decât de Germania sau Austria, unde
chiriile și proprietățile sunt aproape la același nivel.
În prezent este mai multă ofertă și cerere. „Criza imobiliară a făcut ca mulți proprietari de apartamente să vadă că nu le pot vinde și să decidă să le scoată pe piața chiriilor”, explică profesorul de economie de la Universitatea din Barce-lona Gonzalo Bernardos. În acești ani au venit în Spania fonduri internaționale care au cumpărat pachete de locuințe pentru a le închiria. Criza piețelor fi nan-ciare a făcut ca sectorul construcțiilor
să devină iar un activ refugiu pentru investitori.
O treime caută chirie Și cererea a crescut. Con-
form unei analize realizate de Tecnocasa, o treime din familiile care caută casă vor să închirieze. Nivelul mare al șomajului și scăderea salari-
ilor ce s-au produs pe perioada crizei au făcut ca unica opțiune pentru mii de cetățeni să fi e închirierea, fapt ce face ca volumul locuințelor pentru închirie-re de pe piață să fi e insufi cient.
În acest context, chiriile au crescut din nou. În lipsa datelor ofi ciale cu pri-vire la prețul noilor contracte, principa-lele platforme imobiliare încep să înre-gistreze creșteri în toată Spania după șapte ani de scăderi care au ieftinit chiriile cu aproape 25%. Totuși, urcări-
le nu sunt omogene. „Sunt trei grupuri de orașe. Barcelona, care merge liber și a crescut foarte mult; altul cu Madrid, Málaga sau Bilbao, cu urcări mari, dar mai rezonabile; și unul cu localitățile unde prețurile încă nu au crescut”, explică Fernando Encinar, fundatorul platformei Idealista. Atât datele acestui portal, cât și cele ale concurentului său, Fotocasa, arată o creștere a prețurilor chiriilor în toată Spania între 3% și 3,6%. José García-Montalvo, profesor de eco-nomie aplicată în Universitatea Pom-peu Fabra, susține că, deși este clar că oferta a crescut, urcarea prețurilor de vânzare în unele locuri, în special Ma-drid și Barcelona, a „ameliorat” tendința multor proprietari de a retrage afi șul pentru vânzare pentru a pune unul de închiriere. García-Montalvo afi rmă și că investitorul cere o rentabilitate între 6% și 7%. „Dacă prețurile locuințelor cresc, pentru a se menține rentabilitatea este necesară creșterea chiriilor”, spune pro-fesorul.
Rentabilitate de 6,7% Investitorii vin acum pe piața imo-
biliară atrași de rentabilități anuale ale chiriilor de 6,76%, care în Barcelona sunt mai scăzute (6,01%), iar în Madrid, mai mari (7,68%), conform unei analize Tecnocasa, coordonată de profesorul García Montalvo.
O dovadă a puternicei prezențe a in-
vestitorului este că 41,6% dintre cum-părători nu au nevoie de ipotecă. „Este un investitor mai sănătos, nu atât de nervos ca și cel din perioada boomului, care căuta să vândă imediat pentru a obține plusvalori”, asigură Encinar.
Comunităţi pe margine
În ciuda creșterii chiriilor în toată Spa-nia – de peste 3,5% –, unele comunități și orașe continuă să vadă cum prețurile închirierilor scad. Conform Idealista, prețurile au continuat să scadă în Gali-cia (-3,7%), Extremadura (-3,4%), Asturi-as (-2,2%), Castilla y León (-2,1%) și Cas-tilla-La Mancha (-1,8%). După Fotocasa, País Vasco a fost singura comunitate care nu a fost înregistrat o recuperare a prețurilor.
Fernando Encinar a explicat că există un alt grup de orașe în care încă nu s-a văzut recuperarea prețurilor chiriilor. Portalul său arată capitalele de provin-cie în care au căzut cel mai mult chiriile: Jaén (-7,9%), Lugo (-5,6%), León (-5,5%), Badajoz (-5,5%), A Coruña (-2,5%) și Al-bacete (-1,5%). Encinar consideră că motivul este că în aceste localități „în-călzirea imobiliară” a fost mai mare și că în unele dintre ele se înregistrează o reducere a populației – cetățenii se întorc în țările de origine sau pleacă în alte orașe –, fapt ce scade cererea.
Barcelona a fost anul trecut în lis-ta creșterilor chiriilor. Idealista ara-
tă o urcare de 23%, iar Fotocasa, de 17,5%, chiriile ajungând astfel la nive-lul de dinaintea crizei. În cazul regiunii Cataluña, sunt date ofi ciale, pentru că garanțiile trebuie să fi e depozita-te la Administrație. Și acestea arată o creștere puternică, de 14,5%. Chiar dacă asociațiile fi rmelor de aparta-mente turistice nu recunosc, sectorul și mulți analiști consideră că închirie-rile către străini scumpesc prețurile. În capitala catalană sunt 9.600 de aparta-mente legale pentru turiști și o bursă de locuințe ce se comercializează ilegal căreia Primăria i-a declarat război. Aces-te locuințe presează în creștere prețul a aproape 40.000 de noi contracte anua-le ce se semnează în oraș. „În Barcelona e o mare cerere de închirieri, la care se adaugă concurența acestor locuințe”, asigură García Montalvo.
În general, prețurile au crescut în principalele zece orașe din Spania. Bar-celona este urmată de Málaga (între 7,2% și 13,5% în ultimul an), Palma de Mallorca (între 11,5% și 12,8%), Madrid (6,9%-7,6%) și Las Palmas (aproximativ 6,5%). Pe comunități autonome, statis-ticile oferite de portalurile imobiliare semnalează că urcările cele mai mari au fost în Cataluña (între 10,7% și 13,3%), Baleares (cu creșteri între 10,1% și 10,3%) și Madrid (cu urcări de la 6,5% la 7,6%).
Cele zece profesii în care se fac cele mai multe contracte Serviciul Public pentru Muncă înre-
gistrează toate contractele de muncă de pe piață. Conform celui mai recent Buletin Trimestrial al Pieței Muncii pe care l-a realizat, din ultimul trimestru din 2015, cele trei profesii care au înre-gistrat cel mai mare număr de contrac-te în perioada octombrie-decembrie au fost peones agrícolas (pe câmp, nu de sere și grădini), chelnerii și peones din industria manufacturieră. Astfel, s-au făcut peste 600.000 de contracte pentru peones agrarios în trimestrul trei – 12% din total; urmează cele pen-tru chelnerii salariați, cu 523.654 de contracte; și peones din industria ma-nufacturieră, cu 322.718 contracte.
Acest volum ridicat de angajări are de-a face nu doar cu generarea de lo-curi de muncă, ci și cu accentuatul ca-racter temporar și cu rotația acestui tip de ocupații. 99,2% dintre contractele făcute pentru peones agrarios au fost temporare; 93% dintre cele încheia-te chelnerilor; 97% dintre cele semnate de salahorii din indus-tria manufacturieră.
După aceste trei profesii, pe lista celor zece profesii cu cele mai multe contracte realizate în ultimul trimestru al anu-lui trecut sunt: personalul de curățenie din birouri, hoteluri și spații similare (258.511 contrac-te), vânzători în magazine și de-pozite (239.193 contracte), sala-
hori agricoli în sere și grădini (134.422 contracte), peones din transportul de mărfuri și descărcători (114.275 con-tracte), monitori de activități recreative și petrecere a timpului liber (90.597 contracte), pescari de ape de coastă și ape dulci (86.202 contracte), zidari (86.202).
În toate aceste profesii rata de pro-vizorat a depășit media națională (92%). Totuși, sunt alte ocupații în care caracterul temporar este mai puțin pronunțat. Cei care au înregistrat un volum mai mic de contracte temporare au fost directorii fi nanciari, doar pentru 22% dintre aceștia făcându-se un con-tract de muncă pe durată determinată; și directorii comerciali și de vânzări, cu o rată de provizorat de 24%.
În general, doar grupul ocupațional cel mai înalt, ce îi include pe directorii și șefi i de fi rme, a avut o rată de pro-vizorat mult mai mică decât media, cu doar patru din fi ecare zece contracte
pe durată nedeterminată. În timp ce în cazul restului ocupațiilor rata de provi-zorat a depășit 85% în toate cazurile, cu unele excepții. A fost cazul agenților și reprezentanților comerciali, a căror rată de provizorat a fost de 62%; sau cea a pescarilor în mare (68%).
Profesiile cele mai cerute de fe-
mei, tineri sub 30 de ani și persoane
peste 45 de ani
Această analiză prezintă și cele zece profesii cele mai solicitate de trei colec-tive: femei, tineri sub 30 de ani, persoa-ne peste 45 de ani. Dar aceste ocupații nu sunt cele care înregistrează cele mai multe contracte în cadrul acestor co-lective.
Femeile șomere au solicitat o muncă mai ales în trei profesii: curățenie în ho-teluri, birouri sau similare – unde erau înscrise 377.123 de șomere; vânzătoare în magazine sau depozite – 335.959; și activități administrative fără lucru cu publicul – 238.785 de cereri.
Totuși, datele Serviciului Public pentru Muncă arată că profesiile în care s-au făcut cele mai multe contracte femeilor în ultimul trimestru au fost: chelnerițe, cu 243.410 contracte; personal de curățenie în hoteluri (210.208) și vânzătoare în maga-zine sau depozite (173.966).
În cazul celor sub 30 de ani au cerut cel mai mult de lucru ca vânzători în magazine și de-
Irún (Guipúzcoa), Benalmádena (Málaga), Arrecife (Las Palmas), Jerez de la Frontera (Cádiz) și Ibiza sunt mu-nicipiile unde a crescut cel mai mult numărul furturilor de mașini în 2015, conform bilanțului criminalității pre-zentat de Ministerul de Interne, ce in-clude orașele cu peste 50.000 de locu-itori. Irún nu a fost un caz izolat în País Vasco. Acest tip de delicte a crescut în
pozite, cu 110.530 solicitanți; salahori în industria manufacturieră (53.749) și chelneri (52.473). Însă cel mai mare nu-măr de angajări din acest colectiv s-au făcut pentru chelneri (235.778 con-tracte), vânzători în magazine (129.301 contracte) și salahori manufacturieri (109.286 contracte).
Cele trei ocupații cele mai cerute de șomerii peste 45 de ani au fost ca personal de curățenie în birouri și ho-
teluri – 244.435 solicitanți; personal administrativ care nu lucrează cu pu-blicul – 135.569 cereri; și zidari – 98.784 solicitări. Totuși, numărul cel mai mare de contracte din cadrul acestui colec-tiv s-a înregistrat pentru salahori pe câmp (190.172 contracte); personal de curățenie în birouri, hoteluri și similare (98.263 contracte) și, în acest caz, coin-cide cu a treia ocupație cea mai cerută: zidărie (37.864 contracte).
toate marile orașe din această comu-nitate autonomă. Ceva asemănător s-a întâmplat în Málaga. Sustragerea de autovehicule s-a înmulțit nu doar în Benalmádena, ci și în toate marile orașe din provincie, cu excepția muni-cipiului Estepona.
În partea opusă este Cataluña. Nu-mărul furturilor de mașini și alte tipuri de vehicule s-a redus în toate orașele
Unde a crescut cel mai mult numărul furturilor de mașini
din această comunitatea autonomă. De fapt, opt din cele zece municipii unde s-a reușit scăderea numărului acestor delicte sunt catalane.
Provinciile cu cele mai numeroase furturi sunt Ceuta, Madrid, Islas Bale-ares, Málaga, Cádiz, Melilla și Alicante, în timp ce numărul cel mai redus de furturi de acest tip s-a înregistrat în So-ria, Palencia, Teruel, Lugo și Cáceres.
7ACTUALITATE 18.02 - 24.02.2016
Șomerii au luat înapoi 2.535 milioane de euro
din fondurile lor de pensii din 2009Economiile private pentru pensie
nu se pot lichida, în general. Totuși, legislația stabilește o serie de situații excepționale în care cetățenii pot să ia din banii investiți fără să fi e penalizați. Ca urmare a șomajului de lungă durată, cauza ce se întâlnește cel mai des, 530.158 de persoane au
fost nevoite să ceară înapoi 2.535 de milioane de euro pe care le destinase-ră unor fonduri de pensii private din Spania în perioada 2009-2015, a in-format Asociația de Investiție Colec-tivă și Fonduri de Pensii (Asociación de Inversión Colectiva y Fondos de Pensiones – Inverco). Dacă se adaugă
celelalte două cazuri speciale în care poți li-chida – boală gravă și plata ipotecii – suma totală de bani care a fost scoasă ajunge la 2.771 de milioane în perioada menționată.
Anul trecut a fost foarte bun pentru in-dustria de investiție colectivă din Spania. Patrimoniul sub ges-
tiunea fondurilor de investiții și a Societății de investire de capital varia-bil a închis 2015 cu 373.090 de milioa-ne, cu 16,6% mai mult decât în 2014.
Previziunea Inverco este ca volu-mul de active al acestor vehicule să crească cu 7,7% în 2016. În schimb, creșterea cuantumului de bani investiți în fonduri de pensii este mai mică. În 2015 patrimoniul pensiilor private spaniole a fost de 104.518 milioane, cu 4% mai mult, iar esti-marea este ca în acest an cuantumul său să crească cu doar 1,9%. „Unicul lucru pe care i-l cerem viitorului gu-vern este stabilitate normativă și să se continue stimularea economisirii, la fel cum au făcut toate guvernele de când a început democrația în Spania”, a declarat Ángel Martínez-Aldama, președintele Inverco.
Votul din diaspora: Institutul pentru Politici Publice solicită DNA să dea explicaţii
privind stadiul dosaruluiInstitutul pentru Politici Publice a
solicitat conducerii DNA să informe-ze opinia publică cu privire la stadiul anchetei în cazul obstrucţionării dreptului de vot al românilor din di-aspora la alegerile prezidenţiale din 2014, precizând că au trecut 440 de zile de când DNA a preluat cazul.
„IPP solicită DNA să clarifi ce în mod public care este situaţia acestui dosar și să comunice măsurile dispuse – fi e de începere a urmăririi penale și, dacă este cazul, trimitere în judecată a celor vinovaţi de obstrucţionarea dreptului la vot, fi e de clasare a dosa-rului”, se arată într-un comunicat de presă al IPP, remis Mediafax.
ONG-ul mai susţine ca DNA să in-vestigheze acuzaţiile aduse membri-lor Guvernului de la acea vreme cu privire la încălcarea în mod deliberat
a dreptului la vot al românilor prin organizarea unui număr prea mic de secţii de votare, în afara graniţelor, în ciuda cererilor de la ambasade și a si-tuaţiei votului din primul tur.
„Dacă la momentul respectiv am salutat decizia promptă a DNA de a prelua acest dosar de la Parchetul General și categoric recunoaștem meritele instituţiei în lupta împotriva corupţiei, ale cărei rezultate le putem constata aproape zilnic, apreciem că este cu atât mai bizară completa lipsa de activitate în acest dosar de corupţie politică la nivel înalt, care a avut ca efect încălcarea dreptului fundamental la vot pentru sute de mii de cetăţeni români”, se mai arată în comunicat.
Dosarul privind problemele înre-gistrate la votul din diaspora a fost
trimis, la 4 decembrie 2014, de pro-curorii Parchetului instanţei supreme la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor.
La ambele tururi ale alegerilor pre-zidenţiale, din 2 și 16 noiembrie, ro-mânii din străinătate au ieșit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uria-șe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Ex-terne, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleșcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp și dacă cei șapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul ce-lor care vor vota se va dubla. După scrutin, Meleșcanu și-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota și a declarat că trebuie identifi cate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-și exercite dreptul de vot oriunde s-ar afl a în străinătate.
La două zile după turul al doilea, și Meleșcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota și că a luat această decizie ca „om de onoare”, „într-o ţară în care nimeni nu prea-și asumă responsabilităţile”.
Coslada Ghid pentru prevenirea riscurilor la locul de muncă pentru operatorii
din transporturi și logistică Primăria Coslada și Centro de Excelencia Empresarial de Coslada (CEXCO) au prezentat,
pe 10 februarie, un ghid pentru prevenirea riscurilor la locul de muncă pentru operatorii din transporturi și logistică, un sector în care acest municipiu madrilen este o referință la nivel european, conform unui comunicat al Primăriei. La eveniment, prezentat de con-silierul pentru Muncă, Sergio Herradón, au luat cuvântul primarul din Coslada, Ángel Viveros, și directorul general al CEXCO, José Estrada.
Ghidul, o exhaustivă analiză cu privire la riscurile în muncă, ce propune o serie de mă-suri către adoptare, a fost elaborat în coordonare cu Institutul Regional pentru Siguranță și Sănătate în Muncă.
Lucrarea arată că numărul accidentelor de muncă ar scădea mult dacă s-ar îmbunătăți coordonarea activității în instalațiile folosite în comun (de exemplu, unde se fac încărcări și descărcări). În acest scop, se propun o serie de recomandări și „bune practici”. Acestea din urmă sunt fructul experienței fi rmelor cu mai puține accidente de muncă, care sunt și cele mai competitive, își motivează cel mai mult lucrătorii și au imagine mai bună.
José Estrada a semnalat indicele ridicat de accidente de muncă în domeniul trans-porturilor și în logistică (peste 33.000 în 2014, aproape 7% din totalul din Spania), dar a afi rmat și că tendința din 2006 era optimistă (de atunci s-a redus la jumătate).
Primarul Ángel Viveros a defi nit Coslada drept „orașul transportului, distribuției și lo-gisticii. (…) Este al cincilea pol de atragere din Europa”. A vorbit de situarea strategică a orașului și a amintit că aici au sedii „o sută de operatori logistici de prim nivel, avem 1.100.000 de metri pătrați ocupați de fi rme din sector și se prevede o extindere cu alți 100.000 de metri pătrați”.
Viveros a afi rmat că siguranța la muncă este un element obligatoriu al competitivității, de aceea Primăria sprijină acest tip de activități.
„Sunt convins că acest ghid va fi un instrument util pentru fi rmele din sector”, a adă-ugat.
Ghidul pentru prevenirea riscurilor la locul de muncă pentru operatorii din transpor-turi și logistică este disponibil pe pagina web a Primăriei Coslada și pe cea a CEXCO.
Tarjeta monedero va da reduceri la
bilete simple familiilor numeroase Familiile numeroase din Comunitatea Madrid se vor putea bucura de reduceri la prețul
biletelor simple și de zece călătorii odată cu intrarea în vigoare a așa-numitei tarjeta monedero, a informat Consiliul pentru Transporturi, Locuințe și Infrastructură.
În acest sens, Federația Madrilenă de familii numeroase (Fedma) și-a exprimat satisfacția față de această „inovație” și a informat că responsabilii din Consorțiul de Transporturi au declarat că tarjeta monedero va fi gata înainte de sfârșitul acestui an.
Consorțiul a emis o notă informativă cu privire la modifi carea referitoare la valabili-tatea titlului de familie numeroasă odată cu Legea 26/2015, care a intrat în vigoare în august.
A cincea dispoziție adițională din normativă modifi că situația anterioară, stabilind că titlul de familie numeroasă continuă să fi e în vigoare chiar dacă numărul copiilor care îndeplinesc condițiile pentru a face parte din titlu este mai mic, cât timp „cel puțin” unul dintre ei îndeplinește condițiile prevăzute.
Ca urmare a situației provocate de lipsa actualizării datelor cu privire la valabilitatea titlurilor de familie numeroasă la noua regularizare, Consorțiul va acorda benefi ciile
aplicabile membrilor acestor familii chiar și în cazul titlurilor expirate, cu condiția să se facă verifi cările necesa-re de către personalul Consorțiului.
Acest organism regional spune că membrii familiilor numeroase de categorie generală au dreptul la o reducere de 20% din tariful aplicabil, procent ce se ridică la 50 pentru fa-
miliile numeroase de tip special. O bonifi cație este compatibilă și acumulabilă cu oricare alte stabilită de Consorțiul de Transporturi pentru aceste titluri.
Câinii vor putea călători în Metro din vară
Comunitatea Madrid a decis să modifi ce Regulamentul călătorului din Metro de Ma-drid pentru ca stăpânii de câini să îi poată lua cu ei în metrou. „Este vorba de o solicitare a asociațiilor și proprietarilor”, a spus președinta Comunității Madrid, Cristina Cifuentes.
Pentru a putea circula în metrou, câinii vor trebui să aibă cip și să fi e înscriși în re-gistrul municipal. „Pentru restul animalelor se ține cont de aceeași legislație ca și până acum”, a declarat Cristina Cifuentes.
Câinii nu vor avea libertate de circulație, va trebui să se țină cont de un orar. Nu vor putea călători la ore de vârf: 7.30-9.30; 14-16 și 18-20. De asemenea, vor merge în ul-timul vagon al trenului și se permite unul singur per călător.
Toți câinii vor trebui să aibă botniță și cu-rea a cărei lungime să nu fi e peste 50 de centimetri.
Această inițiativă se alătură formalităților Legii Sacrifi care Zero a Animalelor: „Ne în-corporăm criteriilor care deja se aplică în alte orașe europene precum Berlin, Lisa-bona, Londra și Barcelona”.
Modifi carea va fi trimisă Consorțiului Re-gional de Transporturi și se așteaptă să fi e aplicată înainte de vară.
COMUNITATEA MADRID
148 SOCIETATE 18.02 - 24.02.2016
Din Spania în Olanda pentru o muncă temporară, cu surpriză Paula, de 22 de ani, este studentă
în ultimul an la Economie. Vara trecu-tă s-a decis să meargă să muncească în Olanda, scrie El País. A găsit o ofer-tă pe Eures, portalul de mobilitate în muncă al Comisiei Europene, de unde se informează și Serviciul Public pentru Muncă (SEPE, fostul INEM), și birourile comunităților autonome.
Firma de muncă temporară T&S a angajat-o pentru o fabrică de alimen-te. Când a ajuns la locul de cazare, condițiile nu corespundeau cu ce i se explicase la Servicio de Ocupación de la Generalitat. „Ne-au pus să semnăm un contract în olandeză, fără să știm ce scria în acesta”, spune. „Ți se schimbau orarele fără să fi i anunțat. Uneori te prindea miezul nopții într-un poligon și transportul pe care îl plăteai nu te lua”, adaugă.
Nu este singura plângere. „Ne-au spus că aveam să primim aproximativ 800 de euro pe lună, dar, după ce ni se scădea cazarea, transportul, o cheltuia-lă de care niciodată nu ne-au avertizat în Spania, și anticipările, rămâneai cu circa 400 de euro, dacă aveai noroc”, asigură Elena, o altă tânără afectată (nu
este numele real). Nimeni nu se plânge de munca în sine, dar nemulțumirea se extinde când se vorbește de cazarea ce li se oferea sau de lipsa de comunicare cu șefi i.
T&S este una dintre fi rmele pioniere în angajarea internațională de muncă fl exibilă. Obișnuită să recruteze fără probleme cetățeni din Europa de Est, „nu se recunoaște” în criticile tinerilor spanioli. „Poate contactele noastre din Spania au prezentat o versiune puțin îmbunătățită a realității”, spune Linda den Teuling, de la departamentul An-gajări.
„Contractele erau scrise în spaniolă din luna mai a anului trecut”. Totuși, W. asigură că recent i-au prezentat unul în poloneză. „Au făcut presiuni asupra mea ca să semnez”, adaugă. „Casele, simple, sunt în ordine, dar unii spanioli nu sunt obișnuiți să facă curat. Alții nu înțeleg că o muncă fl exibilă depinde de fi rma angajatoare”, spune Den Teuling.
Urmează un control
Servicio Andaluz de Empleo a primit trei plângeri formale prezentate contra acestei oferte de muncă, iar cel catalan, alte două.
T&S este o fi rmă olandeză ce are ca obiect de activitate angajarea la nivel internațional cu normă fl exibilă. În Spa-nia face angajări prin Trabajar en Ho-landa și PRAN. Angajați ai acestor fi rme, împreună cu reprezentanți ai Eures și ai serviciilor de muncă ale comunităților autonome în orașe precum Granada, Madrid sau Barcelona le-au explicat tinerilor condițiile și care urma să fi e munca lor, de exemplu, să culeagă fruc-te sau să facă sandviciuri. Să fi i major, să ai diploma de ESO și să vorbești puțină engleză erau câteva dintre cerințe. Semnând un precontract, puteau deja să pornească la drum.
„Între cei care voiam să mergem erau studenți, șomeri tineri și mulți ni-ni (n.r.: ni trabajan, ni estudian), spune Paula.
„Problema este că este vorba de tineri imaturi care nu sunt atenți. Condițiile se explicau bine”, asigură un purtător de cuvânt al PRAN, care recunoaște că au fost „unele probleme”, de exemplu, „să se considere de la sine înțeles că știau diferența între salariu brut și cel net”. Surse din PRAN și Trabajar en España insistă asupra faptului că întotdeauna au fost disponibile copii ale contracte-
Să te machiezi cât timp semaforul
este pe roșu: 200 de euro
Necunoașterea Regulamentului General de Circulație poate face ca pentru niște acțiuni cărora un șofer nu le dă multă importanță acesta să primească sancțiuni de până la 6.000 de euro.
Wiquot.com a făcut un top 10 cu amenzile cu amenzile de circulație cele mai ciudate pe care le putem primi când suntem la volan.
- În cazul în care conduci cu o mână sau un braț în afara geamului poți primi o amendă de 100 de euro pentru că, după cum stabilește articolul 18 din Regula-mentul General de Circulație, atât șoferul, cât și pasagerii trebuie să aibă o poziție adecvată.
- Să conduci fără bluză, cu tocuri, desculț sau cu șlapi poate duce la o amendă de 200 de euro pentru că nu circuli corect îmbrăcat și încălțat, considerându-se că poate scădea capacitatea de control al autovehiculului.
- Trebuie să avem mare grijă când parcăm pe nisipul de pe plajă pentru că dacă acest spațiu este protejat putem primi o amendă de până la 6.000 de euro.
- Să folosim timpul cât stăm la semaforul pe roșu pentru a ne machia sau ca să mâncăm ceva ne poate aduce o amendă de 200 de euro și două puncte mai puțin pe carnetul de conducere.
- Dacă punem muzica prea tare aproape de un loc de odihnă sau de un spital ori de dimineață putem primi o amendă între 80 și 100 de euro.
- Claxonul se poate folosi doar în caz de urgență, pentru a evita un accident ori dacă vom depăși și vrem să se vadă acțiunea. Orice altă utilizare poate fi sancționată cu 80 de euro amendă.
- Să circuli pe banda din stânga sau pe cea centrală când cea din dreapta este liberă poate aduce o amendă de 200 de euro, după cum prevăd articolele 28 și 31 din Regulamentul General de Circulație.
- Aveți grijă dacă vă certați când conduceți, pentru că dacă se pierde din vede-re șoseaua de mai multe ori, sancțiunea este de 80 de euro. Aceeași amendă se dă și dacă șoferul îl/o sărută pe cel/cea de lângă el ori îi face un gest urât șoferului unei alte mașini.
- Amândouă mâinile trebuie să fi e pe volan. Trebuie spus că s-a pus o amendă unui șofer pentru că polițistului i s-a părut că vorbește la telefonul mobil, chiar dacă acesta nu o făcea. Amenda a fost menținută pentru că șoferul conducea având mâna la ureche.
- Să alimentezi automobilul cu mobilul sau aparatul de radio aprinse este o eroare ușoară de circulație, ce poate fi sancționată cu până la 91 de euro.
Vârsta media la care copiii încep să folosească internetul este de 8 ani, iar 90% dintre copii folosesc cel puţin o reţea socială, 33% își expun în mod public datele personale și unu din doi este hărţuit în mediul on-line, potrivit unor studii ale organizaţiei Salvaţi Co-piii, făcute publice pe 9 februarie.
Impactul negativ al discursului in-stigator la ură afectează tot mai mulţi copii, care au început să folosească in-ternetul de la vârste fragede, se arată în cercetările realizate de organizaţia Salvaţi Copiii și prezentate în cadrul unei conferinţe de presă cu ocazia Zi-lei siguranţei pe internet. Este vorba de Studiu asupra situaţiei discursului instigator la ură în online-ul românesc, 2015 și de proiectul Sigur.Info.
În ultimii ani a crescut utilizarea
reţelelor sociale în rândul copiilor
Studiile Salvaţi Copiii arată că în ul-timii ani a crescut utilizarea reţelelor sociale în rândul copiilor, iar aceștia sunt din ce în ce mai mult supuși la diverse pericole din mediul on-line. Vârsta medie la care copiii spun că au început să utilizeze internetul este de 8 ani, în scădere cu un an, comparativ cu datele obţinute prin studiul omo-
nim desfășurat de Organizaţia Salvaţi Copiii în 2013 și cu doi ani dacă se ia în considerare rezultatele studiului EU Kids Online, realizat în 2010.
De asemenea, 90% dintre copii fo-losesc o reţea socială, iar 33% dintre ei își expun în mod public informaţiile postate și datele personale, mai arată Salvaţi Copiii. Aceleași cercetări arată că unu din doi copii a fost victimă a hărţuirii în mediul on-line.
Mesajele instigatoare la ură sunt îndreptate în special către romi, ma-ghiari, evrei, imigranţi sau refugiaţi.
Copiii sunt fie subiectul acestor mesaje, fie găsesc aceste mesaje pe reţelele de socializare și intră în con-tact cu un astfel de conţinut.
Cazurile de discurs instigator la
ură sau discriminare pe internet se
pot raporta
Utilizatorii pot raporta cazurile de discurs instigator la ură sau discrimi-nare pe internet sau cazuri de porno-grafie infantilă la linia de raportare disponibilă pe portalul sigur.info, pre-cizează organizaţia Salvaţi Copiii.
Safer Internet (sigur.info) este un program sprijinit de Comisia Euro-peană, care cuprinde centre naţio-
nale active în UE pentru promovarea utilizării Internetului în condiţii de siguranţă.
Contactul cu limbajul violent şi
cu îndemnurile discriminatorii pot
fi devastatoare pentru copii
„Riscurile expunerii la discursul vio-lent, care instigă la ură, la discrimina-re sunt de zeci de ori mai mari în cazul unui copil decât în cazul unui adult. Copilul deja se află într-o etapă cog-nitivă și emoţională aparte, în care se formează emoţiile și sentimentele, în care își asumă, treptat, propriile eva-luări și judecăţi, iar contactul cu lim-bajul violent și cu îndemnurile discri-minatorii pot fi devastatoare pentru el. Contextul internaţional și eveni-mentele recente au dus la o creștere a ponderii acestui tip de discurs pe Internet, de multe ori fiind îndrep-tat chiar către cei mici. Este necesar să sancţionăm actele instigatoare la ură, dar și să introducem în curricula școlară programe adecvate care să îi ajute pe copii să dezvolte o gândire critică la astfel de mesaje în mediul on-line și nu numai”, a spus Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvaţi Copiii România.
Unu din doi minori este victimă a hărţuirii pe internet
lor în castiliană și că sistemul de plată pe ore care se folosește în Olanda era clar.
Oferte retrase
Plângerile din vara trecută a făcut SEPE să retragă ofertele T&S de pe pa-gina sa web, explică un purtător de cu-vânt al Serviciului Public pentru Muncă. Acest lucru nu a plăcut celor de la Eures Olanda, care consideră că s-au respec-tat condițiile. Serviciul pentru muncă din țara care oferă este cel care certi-fi că salariul, calitatea ofertei, nivelul cerut de cunoaștere a limbii, numărul de posturi și salariile. „Ofertele care vin prin Eures implică un control”, spun sur-se din SEPE. În ciuda acestui fapt, El País
a scris că a văzut că în noiembrie SEPE încă oferea unele oferte de muncă ale T&S.
Purtătorul de cuvânt al PRAN crede că este vorba de un „șoc cultural” și că nu s-au înțeles condițiile de muncă din Olanda. „Sunt foarte puține plângeri în comparație cu cele 400 de persoane pe care le-am luat”, insistă.
Acum fi rma se centrează pe personal cu mai multă experiență. „Ne veneau mai multe plângeri de la părinți decât de la copii”, adaugă. „Cei din País Vasco, Extremadura și Andalucía care locuiam în aceeași casă ne plângeam. Polonezii care erau cu noi, nu. Era ca și cum știau la ce au venit”, spune Paula.
REPORTAJ 18.02 - 24.02.2016 9
„De câte ori aveți o problemă juridică trebuie neapărat să căutați un bun avo-cat. Ar trebui să cereți părerea unui avo-cat ori de câte ori aveți o nelămurire care ar putea să vă provoace un prejudiciu, de fi ecare dată când credeți că există posi-bilitatea de a pierde ceva, de a suferi ori-ce pierdere patrimonială sau personală. Înainte de a încerca să rezolvați singur o problemă delicată cu șeful, cu un vecin, cu soția, cu soțul, cu fratele, cu sora, îna-inte să provocați o ruptură, să faceți o schimbare majoră în viața dumneavoas-
tră trebuie să vă gândiți că este bine să întrebați un avocat”, ne sfătuiește avo-cata Liliana Balsan, al cărei birou se afl ă în apropiere de stația de tren și metrou Coslada (calle Pablo Picasso, no. 3, local 2; tel.: 640 152 737, 910 715 028).
Am rugat-o să ne explice diferite noțiuni și aspecte juridice pe care le în-tâlnim des și pe care poate mulți nu le înțelegem pe deplin.
Termenul procurador,
pe înţelesul tuturor „Românii nu înțeleg ce înseamnă
procurador, o fi gură care nu există în România. «De ce trebuie să îl plătesc și pe acesta, ce face?» Un procurador este
fel de secretar, un intermediar între avocat și Administrația de justiție. Este cel care îi face notifi cările avocatului și care se adresează Justiției cu înscrisurile pe care le face avocatul; apoi îi notifi că acestuia data când are loc un proces etc. În cazul în care clientul nu se poate pre-zenta la un proces, poate să fi e înlocuit de procurador. Dar este bine să fi e clien-tul în sala de judecată, pentru a vedea desfășurarea procesului”, explică.
Mulţi cetăţeni români apelează la
un avocat de aceeași naţionalitate
Cunoașterea sistemului juri-dic din România și a celui din Spania este unul dintre moti-vele pentru care mulți cetățeni români apelează la un avocat român. „Am întâlnit cazuri în care unor soți de naționalitate română li s-a spus că nu pot divorța pe teritoriul Spaniei, că dacă s-au căsătorit în Româ-nia trebuie să divorțeze acolo. Ori li s-a cerut să aducă Codul Civil din România tradus în în-tregime… Foarte importantă este și limba în care îi vorbești clientului. Sunt multe proble-me foarte sensibile. Mai ales când este vorba de copii, de divorțuri, foarte mulți oameni intră plângând în biroul avo-catului. În astfel de situații se exprimă mult mai bine în lim-ba maternă. Sunt și probleme-le de sănătate sau de Dreptul muncii. Mulți români mi s-au plâns că, după ce au contrac-tat un avocat spaniol într-un proces intentat fi rmei în care au lucrat, s-au simțit înșelați de acesta, au avut impresia că
acesta nu luptă pe deplin pentru ei, că a profi tat de faptul că nu își cunoșteau drepturile, că dorea ca lucrurile să înce-teze cât mai repede și să iasă avantajată partea spaniolă”, spune avocata Liliana Balsan. „Eu am studiat în România, am dreptul să profesez atât în România, cât și în Spania și în orice alt stat din Uniu-nea Europeană. Am diploma omologa-tă, am studiat și aici în trei universități, știu cum funcționează și sistemul juridic românesc, și cum o face cel spaniol, pot să le spun exact românilor ce au de făcut pentru că, în calitate de jurist român, cu-nosc ambele realități. Un avocat român are acest avantaj în fața avocaților spa-
nioli”, adaugă. Și dacă aţi muncit fără contract se
poate dovedi relaţia profesională cu
un angajator
Liliana Balsan a atras atenția că și în cazurile în care un lucrător a muncit fără contract se poate dovedi relația profe-sională cu un angajator. „Trebuie să ai grijă cu termenul care ți se acordă. În domeniul muncii ca să reclamă salariul ai doar un an la dispoziție. Poți reclama dacă poți dovedi că ai muncit pentru acel angajator: ai colegi, poți arăta foto-grafi i, bilete de tren, poți demonstra că ai plătit unde ai stat cu banii câștigați la muncă… M-a sunat o persoană care era la o fermă. Mi-a spus: «Nici nu știu cum să ies de aici». Păstrați și biletele de călă-torie, pentru că puteți să demonstrați că ați fost într-un anume loc!”.
„Pentru banii pe care îi plătești pen-tru consultația unui avocat poți pier-de poate 30.000-50.000 de euro, chiar 300.000 de euro. Români care au pier-dut un braț într-un accident de muncă au venit la mine după doi-trei ani de zile. Când în domeniul muncii ai doar un an la dispoziție ca să reclami… Am întâlnit și cazuri în care au acceptat 500 de euro pentru o nenorocire care li s-a întâm-plat…”, spune.
Înainte de a semna un act,
trebuie citit cu atenţie și înţeles
Liliana Balsan reamintește faptul că, dacă trebuie să semnăm un document, trebuie să îl citim atent. „Nu ești sigur de ceea ce ai citit, nu semna! Întreabă mai întâi avocatul! Dacă nu vrei să consulți un avocat, pierderile sunt foarte mari. Poți solicita să ți se dea documentul acasă. Și în contractul de închiriere trebuie să ve-rifi ci toate clauzele, să vezi dacă ești de acord sau nu. Același lucru se întâmplă și în cazul celor care sunt dați afară, fără preaviz, fără nici un drept. Ei semnează: Recibido. «Sunt de acord să primesc 0 euro, că în realitate eu datoram nu știu ce…» Nu semna până nu vorbești cu un avocat, care să te informeze dacă drep-turile îți sunt respectate. În caz contrar riști să pierzi foarte mulți bani, și sunt banii de pe munca ta! Mulți spun: «Nu vreau să fac rău». Dar nu te gândești că omul acela ți-a încălcat toate drepturile? Trebuie să ceri să ți se plătească ceea ce prevede legea, nici mai mult, nici mai puțin!”
Ce înseamnă papeleta de conciliación
Avocata a vorbit și despre papeleta de conciliación. „Când primești un preaviz, trebuie să te adresezi cât mai repede unui avocat, în Dreptul muncii terme-nele sunt foarte scurte, de 15-20 de zile. Când ești dat afară, primul lucru pe care trebuie să îl faci, potrivit legii, este să în-cerci o conciliere cu patronul. Se face un înscris care se numește papeleta de con-ciliación, prin care chemi patronul în fața Serviciului de Mediere și Conciliere. În această papeleta avocatul scrie ce drep-turi ți-au fost încălcate, de ce nu ar fi tre-buit să fi i concediat, ce indemnizație nu ți s-a dat, ce preaviz nu ți s-a respectat, toate drepturile pe care le aveai în con-tract și trebuie să îți fi e acordate după cum prevede convenio”.
Nu aruncaţi nici un document, mai
ales dacă nu îl înţelegeţi
Liliana Balsan a vorbit despre obi-ceiul multor români care atunci când primesc o notifi care și nu o înțeleg, o aruncă. „Termenul de judecată sau ter-menul pentru a face un recurs începe să curgă de la data la care ți-a fost noti-fi cat, nu din momentul în care s-a făcut acel înscris. Cu atât mai mult când nu înțelegi un document trebuie să îl păs-trezi. Orice înscris de la judecătorie, de la Administrația Publică are valoare, are consecințe. Păstrează-l și du-te la un avocat cu plicul acela. Din păcate, mulți cetățeni vin foarte târziu la avocat. Să nu se gândească că singuri își pot rezol-va toate problemele. Mai ales că sunt într-o țară străină. Necunoașterea nu te scuză”.
Antecedentele penale
se pot șterge
Un serviciu pe care îl oferă avocata Liliana Balsan este ștergerea antece-dentelor penale.
„Cetățenii nu trebuie să uite că, după trecerea unei perioade de la ispășirea pedepsei, pot să solicite ștergerea an-tecedentelor penale, din timp, pentru că ai nevoie de acest lucru, de exemplu, când soliciți NIE sau renovarea acestu-ia. În funcție de gravitatea faptei, după trecerea timpului de reabilitare, poți să ceri ștergerea antecedentelor penale. Când ești condamnat de o instanță pe-nală, ai o condamnare penală, trebuie să păstrezi acea sentință. Ai nevoie de ea poate tot restul vieții, cel puțin până ți se șterg antecedentele penale. Dar unii români aruncă chiar și sentința, nu-și mai amintesc nici în ce tribunal au
„Cum trebuie să ai un medic de familie bun, la fel trebuie să ai și un avocat”
fost condamnați, nici numărul procesu-lui, nici cum se numea avocatul. Astfel totul devine mult mai difi cil”.
Dacă declaraţia pe venit este in-
completă sau eronată, se poate rec-
tifi ca
Avocata Liliana Balsan reamintește că în aprilie va începe perioada în care se face declarația veniturilor din 2015. „Foarte mulți își completează greșit declarația pe venit. Aceasta se poate rectifi ca, ai la dispoziție patru ani. Ți se poate impune o amendă sau dobânzi pentru întârziere, dar de cele mai multe ori îți iese mai ieftin, ești mai avantajat. Între cantitatea de bani pe care ar fi ur-mat să o primești și cea pe care o vei pri-mi dacă faci rectifi carea, chiar și scăzând amenda care s-ar putea aplica, tot rămâi cu ceva. Dar trebuie să îți cunoști drep-turile, că poți rectifi ca, că, dacă nu ești de acord cu amenda pe care ți-o impune Fiscul sau cu dovezile prezentate de Ha-cienda, poți face recurs”. „Ai la dispoziție doar o lună ca să faci un recurs, dacă nu-l faci la timp, este ca și cum ai accepta tot ce ți se impune. Nu ai toată viața ca să acționezi!”, atrage atenția.
Cu programare, biroul de avocatură Liliana Balsan se deschide și sâmbăta, și duminica pentru oricine nu poate veni în cursul săptămânii.
„Tot timpul trebuie să ai lângă tine un avocat. La fel cum trebuie să ai un medic de familie bun, la fel trebuie să ai și un avocat. Pentru o consultație pe care o plătești din când în când, merită să știi dacă îți sunt încălcate drepturile, iar dacă așa este, că poți să ți le recupe-rezi, însă trebuie să te aperi la timp și să lupți pentru drepturile tale. Nu poți să îți vezi avocatul ca un membru al familiei, dar ar trebui. Este necesar să îl consideri un prieten, ultima ta șansă. Când ai un avocat ai pe cineva care îți ia diferite griji de pe umeri. Multe preocupări nu te lasă să dormi. Nu are nici un sens să te zbați, să te gândești ce să faci într-o anumită problemă juridică când este mult mai simplu să vii la mine ca avocat și eu să te ajut. În orice moment în care în min-tea ta se formează această confuzie – ce fac? ce decizie trebuie să iau? – trebuie să te duci la avocat, nu încerca să faci tu nu știu ce demersuri. Trebuie să ai întot-deauna numărul unui avocat în telefon, să-l suni când trebuie să iei o decizie im-portantă”.
Ana-Maria Cornilă
10 ÎN ROMÂNIA 18.02 - 24.02.2016
Torţionarul Vişinescu, condamnat la 20 de ani de închisoare Alexandru Vișinescu, primul co-
mandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată, a fost condamnat defi nitiv, de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, la 20 de ani de închi-soare.
„Este un moment istoric. Din păcate este un moment tardiv, dar bine că a venit și așa de târziu, pentru că noi am avut foarte foarte multe ezitări în legă-tură cu aceste condamnări explicite, datorate și numeroaselor complicităţi și numeroaselor ascensiuni, vai, încă în societatea românească post 1989 și care au făcut ca puzderie de indivizi să fi e ascunși. Nu mai discut de stân-găciile decorării unuia sau inocentării altuia. Într-adevăr, data aceasta trebu-ie însemnată și subliniată în calendar. Societatea românească se îndreaptă, societatea românească face un pas im-portant spre normalitate”, a spus pen-tru Mediafax istoricul Georgeta Filitti.
O condamnare simbolică; procesul
comunismului trebuie să continue
Radu Preda, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crime-lor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a declarat pentru Mediafax că decizia instanţei în privinţa lui Ale-xandru Vișinescu este „o condamnare simbolică”, precizând însă că aceasta nu rezolvă procesul comunismului.
„Este o condamnare simbolică, cu importanţă istorică. Se creează un pre-cedent în jurisprudenţa românească, un precedent de care aveam nevoie. Pen-tru că, iată, în ciuda faptului că România a plătit un preţ uman enorm în perioa-da totalitarismului comunist, noi nu am avut nici probitatea și poate nici inte-resul formării unui corp de magistraţi specializat în instrumentalizarea unor dosare atât de complexe și de difi cile precum crimele împotriva umanităţii. Așadar este un precedent foarte impor-tant. Pe de altă parte, să ne ferim de o capcană foarte gravă, aceea de a consi-dera că printr-un proces al unei persoa-ne date, în cazul de faţă Vișinescu, am
rezolvat procesul comunismului. Nu este vorba de așa ceva. Pentru că, dacă ar fi așa, înseamnă că procesul lui Viși-nescu ar servi de alibi, ori părerea mea personală, dar și a Institutului pe care îl conduc, este că procesul comunis-mului trebuie să continue, chiar dacă și cu foarte mare întârziere”, a spus, pe 10 februarie, pentru Mediafax, Radu Preda.
Dinu Zamfi rescu: După Vişinescu
trebuie să urmeze şi alţi bravi tova-
răşi
Dinu Zamfi rescu, președintele Con-siliului știinţifi c al Institutului de In-vestigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, spune că, după Alexandru Vișinescu, trebuie să urmeze și alţi „bravi tovarăși”, iar pri-mul „pe ordinea de zi” este Ion Ficior, fostul deţinut politic precizând că este mai bine mai târziu decât niciodată că instanţele pronunţă aceste condam-nări. „Condamnările astea au interve-nit într-adevăr târziu, dar este mai bine
mai târziu decât niciodată”, a declarat, pentru Mediafax, Dinu Zamfi rescu.
Totodată, Dinu Zamfi rescu spune că este necesară și o schimbare de menta-litate în societatea românească.
„Ar trebui o schimbare de mentalita-te, care asta se face mai greu. A început să fi e o oarecare schimbare la tineri, în special. Dar tinerii trebuie să cunoască ce s-a întâmplat, ca să nu se mai repete. Aceste crime ale regimului comunist au fost crime iniţiate de Partidul Co-munist din România, de fapt, pentru că oamenii ăștia erau reprezentanţii Parti-dului, Securitatea era unealta partidu-lui, după cum însăși Ceaușescu a măr-turisit-o. Sigur că este o lecţie. Este o lecţie care nu trebuie să se mai repete. Așa cum a fost în trecut și cu mișcarea legionară, care au fost la fel, totalitari, și care au comis crime și au însângerat România în lung și în lat. Din fericire a durat foarte puţin, din nefericire Co-munismul a fost mult mai lung”, a mai spus Dinu Zamfi rescu.
În primă instanţă, Curtea de Apel București decisese o pedeapsă similară pentru Vișinescu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vi-șinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a să-vârșit acţiuni și inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de or-din politic”.
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vișinescu, deţinuţii erau supuși unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distru-gerea lor fi zică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.
Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunieAlegerile locale vor avea loc pe
data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în ședinţa de pe 10 fe-bruarie șase hotărâri de Guvern care vizează organizarea și desfășurarea acestui scrutin, anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
„A fost confi rmată data de 5 iunie, data în care vor avea loc alegerile lo-
cale. Stabilirea datei de 5 iunie a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora data acestor alegeri se stabi-lește prin HG cu cel puţin 75 de zile înaintea votării și permite consilieri-lor locali, judeţeni și primarilor aleși în urmă cu 4 ani să-și închidă man-datele conform legii, adică să aibă 4 ani de exercitare a mandatului”, a
Peste jumătate din apelurile primite anul trecut la 112, falseMai mult de 15 milioane de apeluri
au fost primite anul trecut la Numărul Unic de Urgenţă 112, mai mult de ju-mătate fi ind false, a anunţat, pe 11 fe-bruarie, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), cu ocazia Zilei Europe-ne a Numărului Unic de Urgenţă 112.
„Statistica pe anul trecut realiza-tă de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) arată că la Numărul Unic de Urgenţă 112 au fost primite și tratate 15.561.664 apeluri. Dintre acestea 5.926.985 (38,09 %) au fost reale și 9.634.679 (61.91 %) false. Cele mai multe au fost transferate către Ambulanţă – 3.741.439 (60,74 %), Po-liţie – 1.373.394 (22,30 %), Pompieri
– SMURD – 869.059 (14,11 %) și Jan-darmerie – 168.788 (2,74 %)”, se spune în comunicatul STS.
Din punctul de vedere al apeluri-lor false, judeţele Covasna, Călărași și Mureș ocupă primele locuri.
În luna ianuarie a acestui an, din 1.244.049 apeluri, 486.142 ( 39,08 %) au fost reale și 757.907 (60,92 %) fal-se.
Peste 13.000 de persoane au fost sancţionate pentru apeluri false și abuzive, cele mai multe sancţiuni fi ind date în judeţele Teleorman, Suceava și în Capitală.
„Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România se situ-
ează printre statele membre cu cei mai buni timpi de reacţie (sub 10 secunde) și o acurateţe sporită în a localiza apelanţii la numărul unic de urgenţă 112”, susţine STS.
Timpul mediu de răspuns al Cen-
trului 112 este de 3,68 secunde și este înregistrat în cazul a 94,63% dintre apelurile la numărul unic de urgenţă.
În ce privește localizarea apelan-ţilor, aceasta se face în proporţie de 97,20% pentru reţelele de telefonie
fi xă și de 99,27% pentru cele de telefonie mobi-lă.
În aprilie 2005, Siste-mul Naţional Unic pen-tru Apeluri de Urgenţă 112 a devenit opera-ţional pe tot teritoriul naţional.
Începând cu anul 2008, 112 este singurul
număr care poate fi folosit de pe ori-ce telefon fi x sau mobil pentru a be-nefi cia, gratuit, de serviciile de urgen-ţă (ambulanţă, pompieri și poliţie) în orice ţară a Uniunii Europene.
Din octombrie 2015, în România, este funcţional serviciul de anunţare a urgenţelor prin SMS pentru persoa-nele cu dizabilităţi de auz și/sau vor-bire, prin mesaje scurte la numărul 113, păstrând caracteristicile servi-ciului 112 de voce: gratuitate și acce-sibilitate. Pentru a putea utiliza acest număr este obligatorie înscrierea în baza de date a Serviciului 112.
Numărul pan-european de urgen-ţă 112 a fost creat în 1991.
anunţat purtătorul de cuvânt al Gu-vernului, Dan Suciu.
Începând cu 11 aprilie 2016 până pe 26 aprilie vor putea fi depuse can-didaturile pentru consiliile locale, consiliile judeţene și primari. După perioada în care pot fi depuse con-testaţiile, data de 4 mai este terme-nul pentru rămânerea defi nitivă a
candidaturilor.Campania electorală va începe
pe 6 mai, cu 30 de zile înaintea ale-gerilor, și se va încheia pe 4 iunie, ora 7.00. Premierul, Dacian Cioloș, a declarat că Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuie să lucreze împreună pentru pregă-tirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. „De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în orga-nizarea și derularea alegerilor decât a avut în trecut”, a afi rmat premierul.
11ÎN ROMÂNIA 18.02 - 24.02.2016
Unde s-ar angaja cele mai multe persoaneInspire Group și Mercury Research au
prezentat rezultatele ediției 2015 a stu-diului Most Loved Employers. Studiul constituie un punct de reper pentru toate companiile care îsi evaluează pe termen lung obiectivele strategiei de employer branding. Pentru realizarea studiului, Inspire Group și Mercury Re-search au analizat peste 170 de compa-nii din 16 industrii.
Conform studiului, candidații fără experiență (entry-level) au așteptări salariale peste 1.400 de lei, în timp ce 40% dintre cei intervievați s-ar angaja pentru un salariu lunar de peste 1.500 de lei.
O companie care activează într-unul dintre domeniile construcții, audit & consultanță sau agricultură va trebui să dea dovadă de mai multă creativitate în programele de recrutare deoarece
aceste trei domenii au o notorietate foarte scăzută în rândul oricărui candi-dat, indiferent de nivel.
Fără să își propună să analizeze doar clasamente, în plan secundar, Most Loved Employers oferă un top al ce-lor mai cunoscuți angajatori și al celor mai atractive companii din perspectiva candidaților.
Angajatori cunoscuţi și doriţi
Most Loved Employers poziționează în topul restrâns al celor mai cunoscuți angajatori de pe piața locală companii-le RCS/RDS, Kaufl and și Avon Cosmetics România, Lidl și Orange România, Vo-dafone România, McDonald’s România, Carrefour România, Telekom România, FAN Courier.
Google România, Microsoft România, Mercedes Benz România, BMW Group, Deloitte România, Dell, IBM România,
SAP România, Porsche Finance Group România, Continental AG sunt com-paniile unde mai mult de 50% dintre respondenți și-ar dori să își construias-că o carieră.
Domeniile cu cel mai mare grad
de notorietate în rândul publicului
analizat
Studiul indică domeniile cu cel mai mare grad de notorietate în rân-dul publicului analizat: FMCG, Retail, Telecomunicații și Financiar, la polul opus situându-se construcțiile, audit & consultanță și agricultura.
73% dintre respondenți și-ar dori să lucreze în domeniul IT, urmat de un procent de 68% pentru auto și de 54% pentru energie și industrie. În termeni de atractivitate, cel mai mult teren au pierdut industriile FMCG, retail și agri-cultura, înregistrând scăderi de până la
13% în 2015 vs. 2013. Ce poate infl uenţa decizia de a te
angaja sau de a rămâne într-o com-
panie
Angajatorii care doresc să acceseze studiul Most Loved Employers primesc informații relevante despre factorii care determină forța de muncă să se angaje-ze sau să opteze să plece la o altă com-panie. În fruntea clasamentului este salariul, urmat de siguranța jobului și obligațiile contractuale ale angajato-rului.
O creștere salarială de 37% i-ar face pe angajați să își schimbe locul de muncă, în timp ce o serie de benefi -cii importante precum bonusurile de performanță, al 13-lea salariu, tiche-tele de masă, asigurarea prânzului sau timpul de lucru fl exibil pot infl uența decizia acestora de a se angaja sau de
a rămâne într-o companie.Potrivit rezultatelor studiului,
candidații preferă să comunice on-line cu viitorul angajator. În procesul de căutare a unui job, internetul este folo-sit de forța de muncă pentru a accesa atât site-uri de joburi, cât și site-ul de prezentare al companiilor angajatoare atractive.
Restaurantul Curba
• Aniversări • Botezuri• Nunți • Orice tip de evenimente
C/Atenas, 1, Humanes de Madrid Orar: L-J: 06-20
V, S, D: 06-01Pentru rezervări
sunați la tel. 685 028 155
Notorietatea legii care prevede inter-zicerea fumatului în spațiile publice din România este foarte ridicată, o mare parte dintre participanții la un studiu al Institu-tului Român pentru Evaluare și Strategie legat de obiceiurile, comportamentele asociate și percepțiile legate de fumat ale adulților din România având opinii favora-bile legate de acest act normativ. Studiul arată că un sfert dintre adulții români se declară fumători, iar patru din zece au în-cercat să renunțe la acest obicei, în ultimul an. O treime dintre cei care nu mai consu-mă tutun susțin că au fumat. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului derulat
de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în perioada 21-25 ianuarie 2016 cu privire la fumatul în țara noastră. Potrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fuma-tul în spațiile publice din România. Pro-centul celor informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoa-ne chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzi-cerea fumatului în spațiile publice.
Fumatul nu este niciodată permis în
casele unei jumătăţi dintre respondenţi
În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la fumat, studiul relevă că fuma-tul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenți, iar, în cazul unui sfert dintre intervievați, fumatul este permis doar în anumite camere, nu în în-treaga casă.
2% dintre participanții la studiu declară că, în casele lor, fumatul este permis peste tot.
Opt din zece nefumători sunt deranjați să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afi rmă că, dacă ar merge în oraș și
nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.
Din totalul populaţiei României, 25%
sunt fumători
75% dintre respondenți spun că nu fu-mează tutun deloc, 18% fumează tutun zilnic, iar 7% că fumează tutun mai rar. Astfel, din totalul populației țării noastre, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în ca-zul respondenților între 18 și 35 ani com-parativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților.
43% dintre respondenţii care fumea-
ză tutun au fost la doctor în ultimul an
Dintre respondenții care fumează tu-tun, 43% au vizitat un doctor sau un spe-cialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru
este mai ridicată în cazul respondenților între 51 și 65 de ani, al celor cu studii supe-rioare, al celor care locuiesc în mediul ur-ban și al femeilor. Numărul vizitelor la me-dic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fu-mătorilor peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.
Studiul a fost realizat pe 2.074 de indi-vizi de 18 ani și peste, din toată țara. Inter-viurile s-au desfășurat prin metoda CATI, între 21 și 25 ianuarie 2016.
Majoritatea românilor susţin legea interzicerii
fumatului în spaţii publice închise
Cu 101 voturi „pentru“ și doar două „împotrivă”, Senatul a aprobat repunerea coroanei pe stema României, pe modelul celorlalte state din regiune, a informat zi-arul Adevărul. Camera Deputaţilor va lua decizia fi nală cu privire la acest proiect de lege.
Toate partidele au fost de acord cu pro-iectul de lege care prevede modifi carea stemei în sensul în care să fi e repusă o co-roană pe capul acvilei, așa cum era stema României înainte de perioada comunistă. „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur,
în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, se arată în articolul modifi cat din Legea privind stema ţării și sigiliul statului.
Această variantă, cunoscută ca stema României Mari, a fost modifi cată odată cu instaurarea regimului comunist. „Co-roana de oţel de pe Acvilă din Stema Re-gatului României a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de Independenţă din 1877 și simbolizează caracterul naţional, suveranitatea și in-dependenţa, obţinută prin jertfă și lupta străbunilor noștri. Nu are nici o legătură cu forma de guvernământ. Este o încărcă-tură istorică acolo. Am depășit anii ’90”, a
explicat, pentru Adevărul, deputatul PNL Grigore Crăciunescu, cel care a redactat proiectul de lege.
Iliescu s-a împotrivit
Iniţiativa se vrea a fi una reparatorie pentru că România este singurul stat din regiune și unul din puţinele din Uniunea Europeană care nu are simbolul coroanei pe stemă. Mai multe ţări care au drept republică formă de stat au păstrat sau au repus coroana în componenţa stemelor lor după perioada comunistă. În Europa situaţia se prezintă astfel: Polonia a repus coroana pe stemă în 1990, Cehia în 1992, Federaţia Rusă în 1993, Bulgaria în 1997, iar Serbia și Georgia în 2004. „Parlamen-
tele acestor ţări au înţeles importanţa și semnifi caţia stemei și au decis să repună coroana pe acest simbol naţional”, arată iniţiatorii în expunerea de motive.
La scurt timp după Revoluţia din 1990, România a adoptat ste-ma României democra-tice, dar fără coroană. Fostul președinte Ion Iliescu a fost cel care s-a opus reintroducerii co-roanei.
„Ideea e bună. Nu neapărat că ne trimite cu gândul la monarhie, ci către primul și unicul război pe care noi, ro-mânii, l-am câștigat cu turcii. În alianţă cu rușii, e adevărat. Dar nu am câștigat doar o bătălie, ci
un război. Ne-am atins atunci obiectivele politice. În al doilea rând, coroana închisă presupune suveranitate, independenţă, stat de sine stătător. Al treilea argument: am mai spăla ceva din rușinea mare pe
care ne-a produs-o Ion Iliescu la începutul anilor ”90 când l-a dat afară pe rege din ţară”, a explicat istoricul Călin Hentea.
Dacă proiectul va fi adoptat de Camera De-putaţilor, for decizional, autorităţile publice au obligaţia să înlocuias-că stemele și sigiliile existente în prezent, cu noile modele ale aces-tora până la data de 31 decembrie 2018.
Coroana va fi repusă pe stema ţării
1212 18.02 - 24.02.2016SPORT
Un nou magazin în Toledo ALIMENTACIÓN RINCÓN
BALCÁNICO
Adresa: C/ Río Bullaque, 11
Polígono residencial Santa María de Benquerencia45007 Toledo
Rugby: Spania-România, scor 18-21, în Cupa Europeană a Naţiunilor
Naţionala de rugby a României a câștigat, pe 13 februarie, scor 21-18, în deplasare, cu Spania, în al doilea meci din Cupa Europeană a Naţiunilor.
România a fost condusă, cu scorul 13-5, la pauză, de iberici, dar a adunat 16 puncte în repriza secundă și s-au impus în partida de la Madrid.
Macovei a reușit primul eseu pentru România, în minutul 27, când spani-olii conduceau cu 6-0. Cursa de urmărire a început în minutul 44, cu eseul lui Popârlan. Vlaicu s-a remarcat din minutul 46. Cu patru transformări, Vla-icu a adus victoria României în meciul din Spania.
România a învins Portugalia, scor 39-14, într-o partidă desfășurată „Cluj Arena”, în primul meci din 2016 din Cupa Europeană a Naţiunilor. În urmă-toarea confruntare, România o va întâlni pe Rusia pe 27 februarie, la Iași. Foto: Mircea Vînoagă Moraru
Gică Popescu, în amicalul între legendele Barcelonei şi cele ale lui Real Madrid
Legendele Barcelonei și legende-le lui Real Madrid au disputat, pe 12 februarie, în Arabia Saudită, un meci amical, câștigat cu 3-0 de Bar-celona, anunţă publicaţia Sport.
Fostul fundaș Gică Popescu a ju-cat pentru catalani în partida cari-tabilă disputată la Riad.
Fostul căpitan al Barcelonei în anii '90 a evoluat alături de jucători precum Juliano Belletti, Ronald de Boer, Jose Edmilson, Edgar Davids sau Jon Andoni Goikoetxea. Golu-rile au fost marcate de Xavi Molist și Miguel Ángel Lozano (de două ori).
Pentru a fi în cea mai bună formă la acest meci, Popescu s-a antrenat în Antalya, alături de formaţia lui Gică Hagi, Viitorul Constanţa.Gică Popescu a jucat doi ani la Barcelo-na, între 1995 și 1997, și a câștigat trei trofee: Cupa Spaniei, Supercu-pa Spaniei și Cupa Cupelor.
Un arbitru român a condus finala Campionatului European de fotbal în salăSpania a câștigat titlul european la
fotbal în sală, pe 13 februarie, la Bel-grad, după ce a învins Rusia cu 7-3, în finala arbitrată de românul Bog-dan Sorescu și italianul Alessandro Malfe.
Este al șaptelea titlu continental al ibericilor, după cele câștigate în 1996, 2001, 2005, 2007, 2010 și 2012. De altfel, doar trei ediţii ale Campio-natului European de fotbal în sală nu s-au încheiat cu victoria Spaniei.
În finala mică, echipa Kazahstanu-lui a câștigat cu 5-2 în faţa echipei gazdă, Serbia.
Spaniolii Miguelin și Mario Rivillos au împărţit trofeul de golgheter, cu 6 goluri și 4 pase decisive, compa-triotul lor Alex a luat Gheata de Ar-gint (6 goluri, 2 pase decisive), iar portughezul Ricardinho (6 goluri) a fost recompensat cu Gheata de Bronz. rbitrul român Bogdan Sores-cu avea deja în palmares o semifina-
lă de Campionat European, în 2012, atunci când a oficiat, la Zagreb, me-ciul dintre Italia și Rusia, câștigat de italieni, scor 3-1.
La nivel intercluburi, el a condus o finală UEFA Futsal Cup, în aprilie 2014, când Barcelona a învins-o cu 5-2 pe Dinamo Moscova, după pre-lungiri. Sorescu mai are în palmares și doua semifinale ale aceleiași com-petiţii, la Lleida și Lisabona, potrivit site-ului FRF.
Echipa de spadă feminin a României, aur în etapa de Cupă Mondială de la Buenos Aires
Echipa feminină de spadă a Ro-mâniei a câștigat medalia de aur în cadrul etapei de Cupă Mondială de la Buenos Aires (Argentina), pe 14 februarie, după ce a învins Rusia în finală cu scorul de 45-40, anunţă Federaţia Română de Scrimă.
Echipa României a avut următorul parcurs în Argentina: șaisprezecimi de finală – 45-37 cu Brazilia; sferturi de finală – 45-26 cu SUA; semifina-
le – 45-36 cu Estonia; finala – 45-40 cu Rusia.
România a evoluat în formula Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop și Loredana Dinu. An-trenorii lotului feminin de spadă a României sunt Dan Podeanu și George Epurescu.
România conduce în clasamentul Cupei Mondiale de spadă feminin pe echipe, cu 352 puncte, urmată
de China, 348 puncte, și Rusia, 304 puncte.
Următoarea etapă de Cupă Mon-dială de spadă seniori feminin va avea loc la Budapesta, în perioada 18-20 martie.
În concursul individual de sâmbă-tă, 13 februarie, Simona Gherman a cucerit medalia de bronz în eta-pa de Cupă Mondială de la Buenos Aires.
Steaua, cea mai iubităechipă din ţară
Centrul de Studii și Cercetări Infopolitic a realizat un sondaj de opinie care indică faptul că 49% dintre români ţin cu Steaua București.
Campioana din ultimele trei sezoane rămâne cea mai iubită echipă din Ro-mânia și în 2016 și și-a mărit avansul faţă de urmăritoare. Doar 11% dintre cei intervievaţi s-au declarat simpatizanţi ai marii rivale a Stelei, Dinamo, în timp ce locul trei e împărţit de două echipe din provincie: CFR Cluj și CSU Craiova, cu câte 6%. Cea de-a treia echipă din București, Rapid, se situează doar pe locul cinci, cu 3% dintre voturi, în timp ce liderul din Liga 1, Astra, are un procent de doar 1% din voturi.
Sondajul a fost realizat în perioada 1-4 februarie și au fost realizate 1.096 vo-turi, printre populaţia adultă a ţării. Marja de eroare a acestuia este de 3,2%.
Steaua este preferata suporterilor romani, indiferent de mediul de rezidență al acestora, de vârstă, sex sau de simpatiile politice.
Dinamo este simpatizată de un număr aproape dublu de bărbaţi, faţă de fe-mei, precum și de un număr mai mare de tineri (16% dintre cei de 18-34 de ani, faţă de doar 11% dintre cei de vârstă medie și doar 7% dintre cei de peste 60 de ani).
De asemenea, Dinamo este simpatizată peste media sa în mediul rural. Pe regiuni, Steaua are scorul cel mai mare în Moldova (53%) în timp ce CFR Cluj, de exemplu, este simpatizată doar în Transilvania (18%).
Mihai Stoica, eliberat condiţionat
Mihai Stoica, fostul manager general al Stelei, a fost eliberat condiţionat, pe 15 februarie, și a declarat că este un om schimbat, după perioada petrecută în închisoare, și că îi va mulţumi lui George Becali pentru sprijinul acordat.
„Acum sunt un om schimbat. Sper ca din pușcărie să ies doar cu calităţile. Eu sunt foarte adaptabil și în închisoare am câștigat prieteni și echilibru. Cât
am fost în închisoare nu m-am bătut cu ni-meni, nu am fost în depresie și nu am făcut greva foamei. Am respectat toţi lucrătorii din penitenciar și pe colegii de acolo. Așa cum am fost afară, am fost și în penitenciar. Pe mine mă interesează să văd ce pedeapsă complementară voi primi. Nu mi se interzice să activez în cadrul unui club, dar sunt anu-mite lucruri pe care nu le pot face. Până când o instanţă nu se va pronunţa în acest caz, nu voi face nici un pas. Există proceduri legale
pe care le voi urma. Până atunci îmi rezerv dreptul de a păstra puţină tăcere. Am trăit astăzi emoţii ca la dubla cu Rapid din 2006. Am avut posibilitatea să îmi îmbunătăţesc cunoștințele despre fotbal. Am avut mult timp liber și am urmărit multe meciuri. Am văzut și penalty-ul ratat de Messi în meciul de ieri seară. Deznodământul a fost fericit, cum a fost și atunci. Vreau să merg să îmi văd părinţii acum, iar când intru în mașină vreau să îl sun pe Gigi Becali. Vreau să îi mulţumesc pentru că a pus mai presus de toate prietenia faţă de mine și cuvântul dat. Voi fi cu el mereu”, a declarat Mihai Stoica.
Mihai Stoica, eliberat condiţionat luni, a început să execute, din 4 martie 2014, pedeapsa de trei ani și șase luni de închisoare primită în dosarul transfe-rurilor de jucători.
Curtea de Apel București i-a condamnat în 2014, alături de Stoica, pe Jean Pădureanu la trei ani și patru luni de închisoare, pe George Copos la trei ani și opt luni, pe Cristian Borcea și Ioan Becali la câte șase ani și patru luni, pe Victor Becali la patru ani și opt luni, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună și zece zile, și pe Gheorghe Nețoiu la trei ani și patru luni de închisoare cu executare.
1318.02 - 24.02.2016 MOTOR
Ce mașini au cumpãrat europenii în 2015Care sunt mașinile preferate de eu-
ropeni în fi ecare segment în parte? O întrebare la care ne rãspunde com-pania Jato Dynamics, specializatã în analiza piețelor auto la nivel mondial. O privire asupra celor 12 segmente analizate de Jato pe parcursul anului 2015 ne dezvãluie o piațã auto destul de pestrițã, nu mai puțin de nouã mãrci
reușind sã-și asigure cel puțin un loc 1 la vânzãri. Cel mai prezent brand pe prima poziție este Volkswagen (Golf e cea mai vândutã compactã, Passat, cea mai vândutã mașinã de segment me-diu, și Golf Sportsvan e cel mai vândut monovolum), colegii de grup de la Audi adjudecându-și, de asemenea, victoria la vânzãri în douã segmente (Clasa Mare, cu Audi A6, respectiv Clasa Sport, cu Audi TT).
Iatã cum aratã podiumul fi ecãrui segment european:
CLASA MINI: Fiat 500, Fiat Pan-
da, Volkswagen Up! Fiat 500 este liderul incontestabil al acestui seg-ment, modelul dezvoltat de marca italianã reușind sã conducã clasa mini la distanțã apreciabilã de concurențã. De altfel, Fiat este consideratã o marcã
specializatã în dezvoltarea modele-lor citadine, iar dovada supremã este legatã de faptul cã pe locul al doilea stã Fiat Panda, care deținuse înainte de 500 sceptrul acestui segment. Pariul fãcut de Volkswagen prin dezvoltarea tripletei VW Up-Skoda Citigo-Seat Mii dã roade, Up! reușind sã se claseze pe poziția a treia, în fața celeilalte triplete
citadine europene: Citroen C1-Peugeot 108-Toyota Aygo.
CLASA MICÃ: Ford Fiesta,
Renault Clio, Volkswagen
Polo. Unul dintre cele mai dis-putate segmente de pe piața europeanã este adjudecat în 2015 de Ford, care a mizat pe facelift-ul lui Fiesta pentru a-și atrage clienții de partea sa. De
altfel, actualizarea esteticã pe care a primit-o modelul Ford a fost principa-lul avantaj în lupta directã cu urmãtorii doi clasați: Renault Clio, care așteaptã un facelift în scurt timp, și Volkswa-gen Polo, care a primit un refresh mai degrabã tehnologic decât estetic acum un an și jumãtate.
CLASA COMPACTÃ: Volkswagen
Golf, Ford Focus, Skoda Octavia. Golf conduce autoritar acest segment, mo-delul german fi ind de departe cel mai vândut model în Europa. Într-un seg-ment care a pierdut din puterea pe care o avea acum ceva vreme în favoarea SUV-urilor, Ford a venit pe locul al doi-lea cu Focus, model care a trecut recent printr-o restilizare și retehnologizare. În sfârșit, dovada faptului cã Grupul Volks-wagen dominã vânzãrile europene este
adusã de prezența lui Skoda Octavia pe locul al treilea al podiumului.
CLASA MEDIE: Volkswagen Passat,
Mercedes Clasa C, BMW Seria 3. Cu Opel Insignia afl at pe fi nal de generație, noul Passat a prins un an întreg de performanțã maximã la vânzãri și a profi tat de asta pentru a se instala lider detașat în segment. Chiar dacã Mon-deo a fost lansat și el înspre fi nalul lui 2014, modelul Ford nu se afl ã între pri-mele trei mașini vândute în segmentul european mediu, acolo unde Mercedes și BMW reușesc performanțe fantastice prin Clasa C și Seria 3.
CLASA MARE: Audi A6, BMW Seria
5, Mercedes Clasa E. Ajungem în zona dedicatã în mod tradițional mãrcilor premium, acolo unde cele trei branduri germane dominã atât vânzãrile la nivel mondial, cât și pe cele europene. Audi A6 a profi tat în 2015 de faptul cã Seria 5 și Clasa E sunt pe fi nal de generații și și-a adjudecat victoria, în timp ce lupta pentru locul al doilea a fost câștigat de modelul BMW. De vãzut în 2016 cum se va schimba acest segment, în care noua generație Clasa E tocmai și-a anunțat prețurile.
CLASA EXECUTIVE: Mercedes Cla-
sa S, Audi A8, BMW Seria 7. Foarte interesant clasamentul pe 2015 în zona limuzinelor de lux. Mercedes Clasa S își menține avansul considerabil fațã de principalii sãi urmãritori, profi tând de efectul pozitiv pe care l-a avut lan-sarea noii generații a modelului ger-man. BMW Seria 7 a primit și el o nouã generație spre fi nalul anului trecut, dar
CENTRO MEDICO PACÍFICO
CLINICĂ AUTORIZATĂ DE CONSILIUL SĂNĂTĂȚII DIN 1993
AVORTUL ESTE LEGAL ȘI UN DREPT AL FEMEII
Gratis prin sistemul de securitate socială
Privat: Anestezie locală: 310 €
Anestezie generală: 410 € (până la 12 săptămâni)
Pilulă avortivă: 370 €
Controalele de după întreruperea sarcinii la 15 zile sunt gratuite
POȚI ALEGE: CHIRURGIC PÂNĂ LA 14 SĂPTĂMÂNI
CU PILULA AVORTIVĂ PÂNĂ LA 7 SĂPTĂMÂNI
Adresă: C/Severino Aznar Embid, 8, Madrid
Dacă vii cu mașina, este foarte ușor să parchezi
Autobuzele 31-33-36-39
Stația de metrou Alto de Extremadura,
linia 6 (ieșirea către Francisco Brizuela)
Tel.: 915 267 624, 627 559 739 www.centromedicopacifico.es
TOATE METODELE PENTRU PLANIFICAREA FAMILIALĂ:
PAPANICOLAU (CITOLOGIE), DIU ETC.
TRATAMENTUL BOLILOR VENERICE
ECOGRAFII: OBSTETRICĂ, ABDOMINALĂ, TRANSVAGINALĂ
CONSULTAȚII GINECOLOGICE
MICI INTERVENȚII CHIRURGICALE GINECOLOGICE HIMENOPLASTIE (reconstrucția himenului) etc. ANALIZE GENETICE:PROBĂ DE PATERNITATE: ANONIMĂ SAU JURIDICĂProbă de paternitate prenatală neinvazivăSCREENING PRENATAL NEINVAZIV - Înlocuiește amniocenteza DETERMINAREA SEXULUI FETAL (înainte de naștere) – după 9 săptămâni de sarcină Analize de anatomie patologică – analize polipi, biopsii ginecologice etc.
Orar:
Luni-sâmbătă (inclusiv):
10-14 și 16-21
nu a avut timp sã atenteze la locul al doilea, deținut de A8. Ne așteptãm ca Seria 7 și A8 sã facã rocada în 2016.
SUV-URI MICI: Renault Captur,
Opel Mokka, Peugeot 2008. Renault conduce fãrã replicã segmentul SUV-urilor subcompacte, demonstrând cã strategia de a dezvolta exclusiv versi-uni 4x2, deci mai ieftine, pe Captur a fost una profi tabilã din punctul de ve-dere al rezultatelor de vânzãri. Pe doi se claseazã � surprinzãtor pentru unii � Opel Mokka, care va primi din toamnã un facelift estetic și tehnologic ce-i oferã o dozã serioasã de optimism pen-tru urmãtorul an. Pe locul al treilea s-a clasat Peugeot 2008, care se pregãtește la rândul sãu de un facelift.
SUV-URI COMPACTE: Nissan Qa-
shqai, Volkswagen Tiguan, Kia Spor-
tage. Qashqai rãmâne liderul clar al segmentului, depãșindu-l pe Tiguan, care începe însã anul 2016 împins de la spate de o generație nouã ce va apãrea în showroom-uri în aceastã primãvarã. pe locul al treilea al clasei vine Kia Sportage, însã podiumul este forțat de Renault Kadjar, model care probabil cã în 2016 va ocupa locul al treilea în seg-ment.
SUV-URI MEDII: Volvo XC60, Audi
Q5, Mitsubishi Outlander. Volvo profi tã la maximum de diamantul pe care-l are în gamã, reușind sã ocupe prima poziție la vânzãri în 2015 într-un segment în care modele precum BMW X3 sau Mercedes GLK (Acum GLC) nici mãcar nu au prins podiumul. Pe locul al doilea la vânzãri s-a clasat Audi Q5,
iar pe trei vine Mitsubishi Outlander, care își bazeazã aproape jumãtate din vânzãri pe versiunea hibridã plug-in.
SUV-URI MARI: BMW X5, Range
Rover Sport, VW Touareg. Singura categoria dominatã de BMW este cea a SUV-urilor mari, acolo unde X5 rãmâne regele segmentului. Mai mult, principa-lii sãi concurenți direcți, Q7 și GLE (fost ML) nici mãcar nu prind podiumul, pen-tru cã alte douã modele de dimensiuni mari au reușit performanțe fantastice. Este vorba de Range Rover Sport și Vo-lkswagen Touareg.
MONOVOLUME: Volkswagen Golf
Sportsvan, Mercedes Clasa B, Fiat
500L. Un amestec de stiluri și abordãri în zona monovolumelor, un segment care și-a pierdut serios din sufl u în ulti-mii ani, fi ind sufocat de creșterea cererii pe SUV-uri. Chiar și așa, versiunea mo-novolum a lui Golf a reușit performanțe bune, în timp ce Mercedes Clasa B demonstreazã cã-și pãstreazã avansul în zona premium în ciuda apariției lui BMW Seria 2 Active Tourer. Fiat 500L completeazã podiumul, reușind sã profi te de imaginea oferitã de dezvol-tarea pe verticalã a gamei 500. Noua generație TT, apreciatã în unanimitate de presa de specialitate deși a primit doar 4 stele EuroNCAP la testele de siguranțã, a adunat grosul comenzilor din acest segment în anul 2015. Pe lo-cul al doilea se afl ã Porsche 911, simbo-lul sportivitãții mãrcii germane, care în acest an pluseazã cu un facelift primit chiar la fi nalul lui 2015. Podiumul este completat de Mercedes SLK.
O afirmație interesantă realizată de noul CEO al mărcii Porsche a trecut inițial neobservată, însă merită sub-liniată în contextul tehnologic actual, când fiecare constructor auto încear-că să-și facă loc cu coatele pentru a dezvolta prima mașină autonomă care să câștige încrederea clienților. Sau, mai exact, aproape fiecare con-structor auto.
„Un iPhone stă bine în buzunar, nu pe șosea”, spune Oliver Blume, cel care a preluat frâiele companiei Por-sche după ce anteriorul CEO al măr-cii, Matthias Muller, a plecat să scoată Grupul Volkswagen din criza Diesel-gate. Blume ironizează astfel tendința constructorilor de a dezvolta modele în care sistemele tehnologice și gad-get-urile de toate tipurile tind să pre-
ia controlul mașinii. „Nu avem nici un plan de a conduce asaltul în această direcție. Îi lăsăm pe alții să facă asta”, continuă Blume, care consideră că modelele pe care le produce marca Porsche sunt produse pentru a fi con-duse de șofer, nu pentru a conduce șoferul.
Poziția mărcii Porsche este asemă-nătoare cu cea afișată de colegii de grup de la Lambor-ghini, care afirma-seră anterior prin vocea unuia dintre înalții oficiali că exis-tă dubii reale legate de momentul în care un posesor de Lam-borghini va cere o mașină autonomă
atunci când își configurează viitorul Aventador, de exemplu.
Mărcile sport ale Grupului Volkswa-gen se numără însă printre puținele care întorc spatele evoluției tehno-logice din acest domeniu. Conform unui raport oferit de compania Bos-ton Consulting Group, 13% dintre mașinile care se vor vinde în 2026 vor avea capacitatea de a se autopilota.
Germania vrea sã testeze emisiile fãrã sã anunþe producãtorii
Scandalul Volkswagen determină autorităţile germane să se gândească la diverse soluţii oportune prin care să verifice mai atent respectarea normelor de poluare de către constructori. Una dintre măsurile luate în calcul este realizarea unor teste anu-ale pentru emisii fără ca producătorii auto să fie anunţaţi în prealabil. În acest mod, nemţii speră să determine constructorii să renunţe la diverse metode pentru frau-darea testelor de emisii. „Vor fi controale pentru mașini în stilul testelor antidoping pentru atleţi. În fiecare an și fără să fie anunţate”, a explicat Alexander Dobrindt, ministrul german al transporturilor, pentru publicaţia Bild.
Pentru moment, autorităţile nu au dezvăluit metodele prin care vor face testele fără să le anunţe în prealabil, însă una dintre variante este selectarea modelelor de la companiile care închiriază mașini. În plus, tehnicienii care vor realiza controalele vor fi transferaţi prin rotaţie pentru a asigura o transparenţă cât mai mare a întregului proces. Măsurile urmează au fost propuse parlamentului german, iar documentul oficial va include și un plan pentru încurajarea vânzărilor de mașini electrice.
Pe de altă parte, ministrul transporturilor se așteaptă ca Volkswagen să publice un amplu raport despre modul în care inginerii constructorului german au reușit să implementeze software-ul de păcălire a emisiilor. „Mă aștept ca Volkswagen să dezvăluie integral procedurile care au condus la manipulare”, a mai precizat el.
Porsche: „Un iPhone stă în buzunar, nu pe șosea”
14 ANUNŢURI 18.02 - 24.02.2016
REDACTORI ȘI COLABORATORI:
Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă
Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafilan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.
Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
MUNCĂ
Oferte:
- Caut bucătar cu experiență și chelneri. Tel.: 666 942 846
Cereri:
- Bărbat, caut de muncă ca peón în construcții. Comunitatea Madrid. Tel.: 695 074 444 - Caut de lucru ca vigilante de seguridad cu placă, encofrador, în construcții, pla-dur. Tel.: 642 527 977 - Fată de 25 de ani, cu experiență atât în menaj, cât și cu copiii sau în îngrijirea persoanelor în vârstă, caut de muncă în Comunitatea Madrid sau la cules de le-gume și fructe. Tel.: 602 531 756 - Tânăr, 21 de ani, cu diplomă de bucă-tar, caut de lucru ca bucătar, ospătar, chelner în Comunitatea Madrid. Tel.: 642 432 148 - Tânăr, 21 de ani, caut de muncă în orice domeniu în Comunitatea Madrid. Tel: 600 718 821 - Șofer profesionist, categoriile B, C, E, caut de lucru ca șofer pe o camionetă sau furgonetă. Îngrijesc și bătrâni, am cursul de prim ajutor la Crucea Roșie. Caut de lucru și ca paznic, în construcții, ca peón. În Comunitatea Madrid și Gua-dalajara. Am mașină proprie. Tel.: 642 245 420
ÎNCHIRIERI
Cerere:
- Bărbat îngrijit, nefumător, nu beau, caut să închiriez o cameră în zona Ca-nillejas, San Blas, Las Rosas. Rog seriozi-tate. Tel.: 617 940 081 - Internă, caut de închiriat o cameră pentru la sfârșit de săptămână, în Ma-drid capitală sau Coslada, de pe 1 mar-tie. Tel.: 642 607 923 - Caut să închiriez o cameră la sfârșit de săptămână, în Madrid, între stațiile Arturo Soria și Avenida de la Paz. Sunt internă. Tel.: 662 168 562 - Femeie, doresc să închiriez cameră în-tr-un apartament în care să locuim doar două persoane. Dacă se poate, pe linia 1 sau 6 din rețeaua Metro Madrid. Tel.: 642 997 480; WhatsApp: +40/772 997 480
Oferte:
- Se închiriază locuință pentru o per-soană în San Fermín Orcasur, aproape de stația de metrou (L-3). 220 euro, cu
cheltuieli incluse. Tel.: 622 038 076 (în castiliană) - Închiriez de pe 1 martie o cameră mare, frumoasă, luminoasă, cu acces la baie, bucătărie, balcon, terasă, unei femei/fete muncitoare, responsabilă, nefumătoare. Condiții bune, Digi TV, internet, căldură cu tarif nocturn. În apartament vom locui două persoane. Ofer liniște și seriozitate. Apartamentul merită văzut, e în spatele magazinului Zoco din Arganda del Rey. Tel.: 642 751 962 - Închiriez cameră foarte spațioasă în Coslada, pentru o femeie nefumătoare. Camera are căldură de la comunidad. 180 de euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 642 694 480 - Închiriez cameră pt. o persoană în Al-calá de Henares, Reyes Católicos. 150 euro + 50 euro garanție. Puține persoa-ne în casă, apa rece nu se plătește. Tel.: 642 628 487 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, pt. o persoană, de pe orice dată. Tel.: 677 744 580 - Închiriez carmangerie în Arganda del Rey, într-un centru comercial din cen-trul municipiului. Are vitrine (8 m de cameră frigorifică), e pregătită să pri-mească marfă. 350 euro/lună. Tel.: 666 625 990
VÂNZĂRI
- Vând casă în comuna Ziduri, jud. Bu-zău, lângă biserica ortodoxă și Primă-rie. 13 ari casă și grădină, 7 ari de teren arabil, foarte bun. Fântână la poartă. 10.000 de euro. Tel.: 642 139 285 - Vând două case în comuna Poroschia, jud. Teleorman. Una, 20.000 €; cealaltă, 15.000. Tel.: 637 989 962 - Vând 10 familii de albine, 150 euro/familie. Cutia, inclusă în preț. Tel.: 642 139 285 - Vând casă în Șiștarovăț (Arad), aproa-pe de Lipova Băi. Este un duplex de 240 mp, de lemn, cu jumătate de hectar de grădină cu pomi fructiferi, gazon. Tel.: 642 710 514, 642 274 046 - Vând teren în jud. Alba, orașul Zlatna, lângă șoseaua principală, 4.228 mp, cu conductă de gaz, curent și apă. Preț ne-gociabil. Se poate vinde tot terenul sau jumătate. Tel.: 642 607 784 - Vând teren intravilan, zona centrală din Dej. 37 de ari și jumătate. De ase-menea, vând două costume naționale
bărbătești din zona Ardeal, capră, bu-hai și tobă pt. sărbătorile de iarnă. Tel.: 627 047 978
MATRIMONIALE
- Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vi- Domn din Cluj-Napoca, actual în Burgos, de 64 de ani, serios, văduv, singur, cu simțul umorului, optimist, credincios, pen-sionat în Spania de un an, dacă ești o doamnă simpatică, cu simțul umorului, foarte ordonată, gospodină, singură sau cu copii și vrei să cu adevărat să ne cunoaștem, sună la tel.: 642 540 697 între orele 20-24. Dacă ești singură, te boi înveseli, dacă ești bolnavă, o să te îngrijesc, dacă ai vreo dorință, o să ți-o împlinesc. - Domn, 48 de ani, caut o femeie seri-oasă, care știe ce vrea de la viață, caut o relație serioasă, nimic mai mult, bazată pe respect și încredere. Să sune doar persoanele hotărâte să facă acest lucru. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 621 398 - Tânăr, 37 de ani, vreau să cunosc o fată de vârstă apropiată pentru căsătorie. Comunitatea Madrid. Tel.: 662 423 797 - Tânăr, 38 de ani, din Zaragoza, caut o relație serioasă, pentru o viață. Tel.: 642 056 680 - Doamnă, 56 de ani, văduvă, cu servi-ciu stabil, fără vicii, aș dori să cunosc un bărbat cu aceleași calități, din Ma-drid capitală, pt. o relație de prietenie serioasă, eventual căsătorie. Bărbații însurați și materialiști să se abțină. Cer și ofer seriozitate. Răspund la telefon după ora 15.30. Tel.: 603 117 752 - Tânăr, 28 de ani, din Madrid, caut o fată de vârstă apropiată, sinceră și serioasă. Fără aventuri. Tel: 604 282 849 - Tânăr de 30 de ani, simpatic, sincer, necăsătorit, aș dori să cunosc o fată cu aceleași calități, între 24 și 30 de ani, din Madrid sau Ciudad Real, pt. relație seri-oasă. Nu sunați inutil dacă nu îndepliniți condițiile cerute! Tel.: 0040/737 695 290, 0040/757 202 417 - Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vicii, fără obligații, caut femeie pentru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Domn divorțat, caut o doamnă până în 42 de ani, pt. o relație serioasă. Co-munitatea Madrid. Tel.: 642 111 876 - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tâ-nără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009 - Bărbat șaten, cu mustață, ochi verzi, 1,78 m, 78 kg, 49 ani, consider că sunt OK, doresc să cunosc o doamnă deose-bită, cu dorința de a întemeia o familie bazată pe respect și sinceritate, amân-doi alungând singurătatea. Fără bipuri și mesaje. Tel: 642 680 447 (Digi) - Tânăr respectuos, cu bune maniere, educat, caut o fată din Comunitatea Madrid pentru prietenie. Tel.: 603 397 806 (WhatsApp) - Domn spaniol, 54 de ani, din Comu-nitatea Madrid, aș dori să cunosc o ro-mâncă serioasă, pt. o posibilă relație de prietenie. Tel.: 687 858 760 - Tânăr din Madrid, 35 de ani, fără obligații, vreau să cunosc o fată între 25 și 35 de ani pentru prietenie, eventual căsătorie. Tel.: 642 939 318 - Tânăr fără obligații, caut o tânără de 32-38 de ani, pt. o relație serioasă. Cer
și ofer seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 906 579 - Domn, 44 de ani, 1,73 m, cu serviciu stabil, caut o fată de 38-48 de ani, din Comunitatea Madrid. Poate avea și co-pii, nu mă deranjează. Tel.: 642 301 360 - Spaniol de 42 de ani, educat, cult, iu-bitor, romantic, cu un nivel cultural ridi-cat, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteristici similare, cu mult piept, pentru o posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Domn, 56 de ani, cu serviciu stabil, fu-mător, pozitiv, optimist, cu credință în
Dumnezeu, nu consum alcool, corect, amabil, onest, tolerant, caut femeie pentru căsătorie fericită. Tel.: 603 311 742 - Tânăr de 31 de ani, cu serviciu stabil, slab, înalt, cu spirit de glumă, locuiesc în Madrid din 1996, caut o fată de vâr-stă apropiată pentru o relație serioasă. WhatsApp, 642 661 420
DIVERSE:
- Se cedează (traspasa) magazin ro-mânesc în Parla. Detalii, la tel: 637 012 868.
MAGAZINE ROMÂNEŞTI
O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA
TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ
ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!
ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID
M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 667 226 708
TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA
luni-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.00
Prezentând acest talon ave ţ i 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă
OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg
1518.02 - 24.02.2016 CASTELLANO
La Fiscalía anticorrupción ru-mana (DNA) investiga al jefe de Hacienda, a su adjunto y a dos diputados por participar en una trama por la que se apropiaron de 5,3 millones de euros propor-cionados por la Unión Europea (UE) para cursos de formación a gitanos.
La DNA sospecha que el presi-dente del Partido de los Romaní Pro Europa, el diputado Nico-
lae Paun, falseó documentación para hacer creer que el dinero se había empleado en cursos para unas 3.000 personas entre 2011 y 2015.
La mayor parte de los fondos, unos 4 millones de euros, se en-tregó a los profesores para que fingieran que habían impartido esos cursos inexistentes y emitie-ran certificados de participación falsos.
Los monitores tenían que donar un 5% al partido de Paun y el di-putado se quedaba con el resto del dinero.
La Fiscalía también acusa a Paun de haber entregado durante cin-co años unos 50.000 euros a un diputado de su partido, Madalin Voicu, para que éste intercedie-ra ante el jefe de Hacienda para que hiciera la vista gorda sobre el pago de impuestos relacionados con el cobro de los fondos euro-peos.
Anticorrupción ha pedido al Parlamento que levante la inmu-nidad parlamentaria a los dos diputados para que puedan ser arrestados.
El jefe de Hacienda, Gelu Stefan Diaconu, y su adjunto, Mihai Va-tasoiu, están acusados de haber violado la ley al haber aprobado la exención fiscal de esos cursos inexistentes, según la DNA.
El Ministerio de Finanzas ha solicitado la dimisión de los dos funcionarios solicitó la inmediata dimisión de ambos responsables de la Hacienda rumana.
La Fiscalía anticorrupción de Rumanía investiga al jefe de Hacienda y a dos diputados
Historiadores rumanos han visitado
el patrimonio arqueológico romano
de Astorga
Una niña marcó récord mundial al escalar el Aconcagua
Una niña de 12 años de naciona-lidad rumana hizo cumbre en la cima del cerro Aconcagua, y esta-bleció así un nuevo récord mun-dial al convertirse en la persona más joven en lograr esa proeza.
La niña Dor Geta Popescu, de 12 años y 8 meses, escaló el 6 de fe-brero el pico andino de 6.960 me-tros, el más elevado de los hemi-sferios sur y occidental, y el más
alto del mundo que no pertenece a la cordillera de Himalaya. Geta logró la proeza como integrante del equipo Alititude Expeditions Team.
La niña es una destacada depor-tista de la Federación Rumana de Montañismo y Escalada, según in-formó el Club de Deporte de Alti-tud y Montaña de ese país.
“La única cosa que puedo pen-
sar ahora mismo es simple y na-tural: Que vida más esplendida…”, expresó desde la cima la niña, que tiene varios títulos en su país de montañismo, donde entrena en el Circuito de las 7 Montañas del Jardín de los Cárpatos.
Dor Geta Popescu representa a Rumania desde los 10 años en expediciones de alta montaña, y ahora sumó su quinto récord mundial en escalada de altitud, ya que antes había escalado los montes Ararat, Damavand, Saba-lan y Ojos del Salado, situado en el límite de Catamarca y Copiapó, Chile.
Forma parte del grupo nacional de niños de escalada, tiene títulos de campeona nacional en las ca-tegorías de edad y también mu-chos podios en las competiciones de los Balcanes y las competicio-nes europeas de Grand Slam.
El alcalde de Astorga, Arsenio García, ha recibido el 11 de febrero en el Ayuntamiento a una delegación de historiadores, especialistas en historia antigua y epigrafía romana, de gran reconocimiento en sus ámbitos que han aprovechado para visitar el patrimonio arqueológico romano de la ciudad y su museo y hablar sobre las posibilidades de futuro de la Historia Antigua astorgana.
Los profesores universitarios se encontraban en León con motivo de la conformación de un tribunal para la valoración de Tesis de la Universidad de la capital de provincia y se han acercado a Astorga para recorrer los ya-cimientos romanos de la mano de la arqueóloga municipal, María Ángeles Sevillano. Entre ellos se encontraba Ioan Piso, profesor emérito de la Uni-versidad de CLUJ y director del Museo Nacional de Transilvania (Rumanía, una eminencia en epigrafía romana considerado uno de los mejores de toda Europa, Jorge Sánchez Lafuente; Departamento historia antigua de la Universidad de León, José Luis Cabello, profesor de Historia del Arte de la Universidad de León y Lauro Olmo, profesor de Arqueología de la Uni-versidad de Alcalá de Henares.
En la reunión con el alcalde aprovecharon para intercambiar impresiones y analizar el estado de la investigación histórica que se ha realizado sobre el periodo de la Edad Antigua en Astorga. Asimismo, los historiadores han abierto debate con el alcalde de las posibilidades de futuro que existen para difundir más su pasado de Asturica Augusta y aprovechar su riqueza en estos términos.
Arsenio García evalúa realizar en este mandato un congreso similar al celebrado en 2012 sobre la Astorga Napoleónica, pero en esta ocasión centrado en su Edad Antigua con el objetivo de aumentar los estudios de esta época y lograr una mayor trascendencia y proyección de su pasado romano.
El Festival Nacional de Teatro Escolar
en Español celebra su decimosegunda
edición en Bucarest
El Festival Nacional de Teatro Escolar en Español celebra su decimose-gunda edición en Bucarest, en Palatul Copiilor.
El objetivo principal de esta actividad pasa por potenciar el interés de los alumnos por la lengua, la cultura y la civilización española a través de la actividad teatral, una actividad que contribuye, asimismo, a reforzar los lazos entre los jóvenes, a consolidar el trabajo en equipo y a mejorar las posibilidades de comunicación. En definitiva, mediante la mejora de su dicción, de su capacidad de comunicación verbal y no verbal el alumnado participante utiliza el teatro como forma artística de comunicación y como herramienta de aprendizaje de la lengua española. El festival se organizará los días 19 y 20 de febrero.
La participación en el Fes-tival de Teatro Escolar en Español permite el inter-cambio artístico, lúdico y amistoso entre estudiantes de las secciones bilingües de Rumanía y de otros centros donde se estudia español, y al tiempo dará a conocer los centros, los alumnos y los profesores españoles.
16 PUBLICITATE 18.02.2016 - 24.02.2016