UTILIZAREA RATIONALA a pasunilor permanente si a celor temporareUna dintre cele mai importante masuri pentru ca o pasune sa dea productii mari, de calitate superioara si cat mai uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie (perioada de pasunat) este FOLOSIREA RATIONALA (SISTEMATICA) PE TARLALE. Pentru organizarea folosirii rationale a pasunilor pe tarlale se executa urmatoarele lucrari: 1. Determinarea productiei pasunilor; 2. Determinarea capacitatii de pasunat; 3. Stabilirea numarului de tarlale; 4. Determinarea suprafetei unitatilor de exploatare si a suprafetei tarlalelor; 5. Determinarea densitatii animalelor pe tarla; 6. Calculul lungimii adapatorilor; 7. Executarea lucrarilor de ingrijire;

1. DETERMINAREA PRODUCTIEI PASUNILOR

1.1. METODA COSIRILOR REPETATE (DIRECTA, AGROTEHNICA). Productia globala a pasunii (C) rezulta din insumarea productiilor partiale, pe fiecare CICLU DE PASUNAT (C1, C2, C3 Cn): C = C1 + C2 + C3 + +Cn , in care n = nr. cicluri de pasunat. Productia reala (P), in cazul in care pasunea este impartita in tarlale, va fi data de formula: P = C R, in care R reprezinta cantitatea de iarba ramasa neconsumata (resturile) pe intreaga perioada de pasunat si rezulta din insumarea resturilor de plante neconsumate pe cicluri (R1+R2+R3+ +Rn). Productiile partiale, precum si resturile neconsumate pe cicluri, se determnina prin cosirea unor suprafete de proba reprezentative, care totalizeaza aproximativ 10mp. Cunoscand productia reala (P) si productia globala (C) a pasunii, se poate stabili COEFICIENTUL DE FOLOSINTA sau de CONSUMABILITATE (K): K = (P / C) x 100 In cazul PASUNATULUI LIBER, unde nu este posibila calcularea resturilor de plante neconsumate, pentru a stabili productia reala (P) se foloseste formula: P = (C x K) / 100, in care P, C, K au semnificatiile de mai sus. Deoarece in acest caz nu se cunoaste coeficientul de folosinta (K), acesta se poate stabili pe baza analizei botanice a probelor de iarba, folosind formula: K = (Mc / M) x 100, in care Mc = masa plantelor neconsumabile (grame); M = masa totala a probei analizate (kg). De asemenea, pentru valorile COEFICIENTULUI DE FOLOSINTA se poate apela la date din literatura de specialitate: TABEL nr. 1Nr. crt. TIPUL DE PASUNE K (%) 90-95 85-90 60-70 50 35-45 25-35 1. Pasuni temporare si permanente DE MUNTE, cu Festuca rubra, Agrostis tenius si alte graminee valoroase 2. Pasuni DE DEAL cu Agrostis tenius si pasuni DE LUNCI cu graminee si legumnoase valoroase 3. Pasuni DE STEPA cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Patriochloa ischaemum, Cy. Dactyleum 4. Pasuni DE MUNTE cu Nardus stricta 5. Pasuni ALPINE cu Nardus stricta 6. Pasuni pe TERENURI UMEDE cu multe Cyperacee si Junacee

Productia pasunii poate fi exprimata in MASA VERDE LA HA (kg sau tone) sau UNITATI NUTRITIVE (UN), cu ajutorul coeficientilor de transformare.

METODA ZOOTEHNICA: Cercetatorii stiintifici considera ca pentru a obtine diferite produse de la animale, productia unei pasuni se repartizeaza astfel: TABEL nr. 2Nr. crt. REPARTIZAREA PASUNILOR PE FORME DE PRODUCTIE PONDERE (%) 45-48 26-30 16-18 10 TOTAL 100

1.2.

1. Pentru ratia de intretinere 2. Pentru productia de lapte 3. Pentru cresterea in greutatte 4. Nutret verde sau fan (excedent)

In cazul unor pajisti slab productive, datele prezentate mai sus se modifica, in sensul ca sporeste participarea nutretului verde folosit ca ratie de intretinere si nu se mai obtine un excedent de masa verde. In ceea ce priveste stabilirea necesarului de nutret verde folosit ca ratie de productie, trebuie avut in vedere ca, pentru 1(un) LITRU DE LAPTE sunt NECESARE: 0,5 UN, respectiv 0,05 kg ALBUMINA DIGESTIBILA, in vreme ce pentru 1(un) KG SPOR DE CRESTERE sunt necesare 4-6 UN. ACEASTA METODA consta in transformarea produselor obtinute de la animale in unitati nutritive, pe baza unor coeficienti stabiliti pe cale experimentala: NECESARUL DE UNITATI NUTRITIVE IN HRANA BOVINELOR (valori medii) TABEL 3Nr. crt. 1. 2. 3. COMPONENTELE DE UNITATI NUTRITIVE IN HRANA BOVINELOR Necesarul zilnic pentru functiile vitale la 100 kg greutate vie Necesarul zilnic pentru producerea a 1(un) litru lapta cu 3,5-4,5% grasime Necesarul pentru obtinerea a 1(un) kg spor greutate vie la bovinele supuse la ingrasare (fara necesarul de intretinere) TINERET ADULTE U.N. 1,0-1,20 0,45-0,50 3,50-5,00 4,50-6,00

La sfarsitul perioadei de pasunat se transforma in unitati nutritive produsele obtinute de la animale, la care se adauga consumul de unitati nutritive pentru asigurarea functiilor vitale (ratia de intretinere). Din consumul total de unitati nutritive (pentru productie si pentru intretinere) se scad unitatile nutritive corespunzatoare furajelor suplimentare si se adauga unitatile care reprezinta iarba neconsumata si care este conservata sub forma de fan sau semi-siloz.

2. DETERMINAREA CAPACITATII DE PASUNATCAPACITATEA DE PASUNAT sau INCARCAREA PASUNII CU ANIMALE reprezinta NUMARUL DE UNITATI VITA MARE (U.V.M.) CARE SE POT HRANI DE PE 1HA DE PASUNE IN DECURSUL UNEI PERIOADE DE PASUNAT. Capacitatea de pasunat se exprima in UVM/HA si se calculeaza astfel: Cp = P / N1, in care: Cp = capacitate de pasunat (UVM/ha); P = productia reala a pasunii (tone MV/ha); N1 = necesarul de MV pentru 1 UVM pe intreaga perioada de pasunat (tone); Durata perioadei de pasunat pentru principalele tipuri de pajisto variaza de la 90-100zile pana la 200-220zile, in functie de zona. Datorita repartitiei neuniforme a productiei pe cicluri, capacitatea de pasunat rezultata din calcul SE MICSOREAZA CU PANA LA 30%. Pentru determinarea capacitatii de pasunat se pot folosi si date obtinute in urma cercetarii

vegetatiei pajistilor cu ajutorul METODEI GEOBOTANICE si a METODEI DUBLULUI METRU. Dupa aceste metode, capacitatea de pasunat (Cp) se determina astfel: a) METODA GEOBOTANICA: Cp = Vp x 0,4 (0,6); b) METODA DUBLULUI METRU:Cp = Vp x 0,02 (0,03); in care:Vp = valoarea pastorala, care poate lua urmatoarele valori: a1) Vp = maximum 5 (metoda geobotanica); a2) Vp = maximum 100 (metoda dublului metru). Coeficientii din metodele a) si b) reprezinta capacitatea de pasunat corespunzatoare unei pajisti cu valoarea pastorala egala cu unitateaa. Astfel, daca se considera ca o pajiste foarte buna (Vp = 5 sau 100) poate intretine intr-o perioada de pasunat 2-3 UVM/ha, atunci pentru fiecare unitate a valorii pastorale revin 0,4-0,6 UVM/ha (cazul metodei geobotanice), respectiv 0,02-0,03 UVM/ha (cazul metodei dublului metru). NUMARUL DE ANIMALE DIN FIECARE SPECIE SI CATEGORIE, corespunzator capacitatii de pasunat exprimata in UVM se stabileste prin transformare pe baza de coeficienti: TABELUL DE CONVERSIE IN INITATI VITA MARE *)Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 SPECII SI CATEGORII DE ANIMALE Tauri, vaci, si alte bovine cu varsta mai mare de 2ani, ecvidee mai mari de 6 luni Bovine intre 6 luni si 2 ani Bovine mai mici de 6 luni Ovine Caprine Scroafe reproducatoare mai grele de 50kg Alte porcine Cai de tractiune Tineret cabalin peste 1(un) an COEFICIENT TRANSFORM. In UVM 1,00 0,60 0,40 0,15 0,15 0,50 0,30 1,0-1,1 0,5-0,7 NR. CAPETE PT. 1 UVM 1,00 1,67 2,50 6,67 6,67 2,00 3,33 0,95 1,67

*) SURSA: Agentia de Plati si Interventii in Agricultura.

3. CALCULUL NUMARULUI DE TARLALEPentru stabilirea numarului de tarlale se face raportul intre durata ciclului de pasunat si durata pasunatului pe o tarla: Nt = t1 / t2, in care: Nt = numarul de tarlale; t1 = durata ciclului de pasunat = durata de regenerare a plantelor (zile), cuprinsa intre 24-32 zile; t2 = durata de pasunat pe o tarla = 4-6 zile. Astfel: Ntmax = 32 / 4 = 8 tarlale; Ntmediu = 28 / 5 = 5,6 tarlale; Ntmin = 24 / 6 = 4 tarlale. Numarul de tarlale se majoreaza cu 1-2, reprezentand tarlalele care anual se scot, prin rotatie, de la folosirea prin pasunat, pentru aplicarea metodelor de imbunatatire.

4. DETERMINAREA SUPREFETEI UNITATILOR DE EXPLOATARE SI A SUPRAFETEI TARLALELORPentru o folosire rationala, pasunile se impart mai intai in UNITATI DE EXPLOATARE care se divid in TARLALE. UNITATEA DE EXPLOATARE reprezinta o suprafata de pasune care asigura necesarul de masa verde pentru o grupa de animale de aproximativ 100 UVM, pe intreaga perioada de pasunat.

SUPRAFATA unei UNITATI DE EXPLOATARE (UE) se calculeaza astfel: UE(ha) = N(tone) / P(to ha), in care: N = necesarul de masa verde pentru 100 UVM, pe perioada pasunatului; P = productia reala a pasunii (to / ha masa verde). SUPRAFATA (UE) rezultata din calcul SE MAJOREAZA cu 10-15% pentru a crea o rezerva de furaj in caz de necesitate. SUPRAFATA unei TARLALE rezulta din impartirea suprafetei unitatii de exploatare la numarul de tarlale: TE(ha) = UE(ha) / Nt(nr) Toate tarlalele trebuie sa realizeze productii aproximativ egale, pentru a putea asigura, prin rotatie, necesarul de nutret verde pentru o grupa de animale de cca. 100UVM pe timp de 4-6 zile. Cand productia unitatii de exploatare este NEUNIFORMA, marimea tarlalelor va fi diferita insa, este recomandat ca, prin masurile de imbunatatire proiectate, sa se uniformizeze productia si sa se stabileasca tarlale egale ca suprafata.

5. CALCULUL DENSITATII ANIMALELOR PE TARLA (INCARCAREA MOMENTANA CU UVM LA HECTAR SI PE TARLA)In sistemul folosirii pasunilor pe tarrlale, in fiecare moment animalele de pe toata unitatea se gasesc grupate intr-o tarla. De aceea, incarcarea cu animale pe o tarla in timpul pasunatului este mai mare decat capacitatea propriu-zisa. Aceasta incarcare momentana pe tarla poarta denumirea de DENSITATE. DENSITATEA PE TARLA este un element important din punct de vedere organizatoric, insa nu constituie un indicator comparabil, deoarece marimea acestuia ramane neschimbata, indiferent de suprafata tarlalei. De aceea, se calculeaza: DENSITATEA ANIMALELOR PE HECTARUL DE TARLA (D): D = Cp x Nt, in care: - Cp = capacitate de pasunat (UVM / ha); - Nt = numarul de tarlale. Densitatea pe hectarul de tarla (D) ca si capacitatea de pasunat, creste odata cu productia pasunii. DENSITATEA TOTALA PE TARLA = DENSITATEA PE HECTAR DE TARLA x SUPRAFATA UNEI TARLALE: DT = D x TE

6. CALCULUL LUNGIMII ADAPATORILORPentru asigurarea necesarului de apa pe pasune se calculeaza LUNGIMEA ADAPATORILOR, celelalte elemente fiind fixe. La stabilirea lungimii adapatorilor se are in vedere necesitatea ca acestea sa aiba capacitatea de a asigura adapatul unei grupe de animale in MAXIMUM O ORA. Pentru calculul lungimii adapatorilor se foloseste urmatoarea formula : L = (Nxsxt) / T in care: L = lungimea adapatorii (m); N = numarul de animale s = spatiul liniar pe lungimea adapatorii necesar pentru adapatul unui animal (m); t = timpul necesar pentru adapatul unui animal (minute); T= timpul necesar pentru adapatul intregii grupe de animale (60min)

f DATE NECESARE CALCULULUI LUNGIMII ADAPATORILORLUNGIME JGHEAB NECESARA PT UN ANIMALADAPARE PE ADAPARE PE O AMBELE LATURI (m) SINGURA LATURA (m) TINERET ADULTE TINERET ADULTE TIMPUL NECESAR PENTRU ADAPATUL UNUI ANIMAL (min)

SPECIA DE ANIMALE

NECESAR ZILNIC DE APA litri /cap TINERET ADULTE 45 5

TINERET 6 5

ADULTE 8 5

Bovine Ovine

30 3

0,4 0,2

0,5 0,2

1,0 0,5

1,25 0,5

7. LUCRARI DE INGRIJIRE PASUNIA. LUCRARI CE TREBUIE EXECUTATE INAINTEA INCEPERII PASUNATULUI :

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Delimitarea tarlalelor; Reparat gardurile; Reparat drumurile de acces; Reparat adapatorile; reparat suporturile de sare; Reparat adaposturile; Curatire buruienilor; Fertilizari.

B. LUCRARI CE TREBUIE EXCUTATE DUPA PASUNAT : 1. Cosirea resturilor; 2. Imprastierea dejectiilor; 3. Fertilizari faziale; 4. Irigatii; 5. Reparat gardurile, drumurile de acces, adapatorile, suporturile de sare, adaposturile. In cazurile in care utilizatorul a aplicat pentru obtinerea subventiilor pentru MASURI DE AGROMEDIU (Pajisti cu inalta valoare naturala; Practici agricole traditionale), toate masurile de ingrijire se vor efectua cu respectarea normelor impuse de aceste aplicatii.

EXEMPLU DE CALCULE PRIVIND EXPLOATAREA RATIONALA A PASUNILOR 1. DETERMINAREA PRODUCTIEI PASUNILORIntrucat practica demonstreaza ca se utilizeaza METODA PASUNATULUI LIBER cu predilectie, unde nu este posibila calcularea resturilor de plante neconsumate, pentru a stabili PRODUCTIA REALA vom folosi urmatoarea formula : P = (CxK) /100 in care : C= productia globala a pasunii; K= coeficientul de folosinta.

Productia globala luata in calcul se bazeaza, inaintea inceperii pasunatului in anul curent, pe datele inregistrate in anii precedenti, cand a fost evaluata o productie medie la hectar de 15 tone masa verde. Pentru determinarea productiei reale, vom utiliza coeficientul de folosinta pentru pasunile din zona de deal, cu un nivel de 85% (valoarea minima din TABELUL 1 pozitia 2): P = (15 tone x 85)/100 = 12,75 tone / ha. Deci, productia reala luata in calcul pe tot parcursul exemplului, va fi de 12,75 to/ha, in situatia utilizarii METODEI DIRECTE. In cazul in care fermierul a completat cu rigurozitate REGISTRUL PRODUCTIEI DE LAPTE pe perioada pasunatului in anul precedent, pentru determinarea productiei reale, putem utiliza si METODA ZOOTEHNICA , care se bazeaza pe transformarea produselor obtinuta de la animale, la care se adauga consumul de unitati nutritive, pentru asigurarea functiilor vitale (ratia de intretinere); din suma astfel obtinuta se scad unitatile nutritive corespunzatoare furajelor suplimentare (tarata, borhot, siloz, etc.) si se adauga iarba neconsumata transformata in fan sau semi-siloz. In acest caz vom utiliza datele din TABELUL nr. 3 (date sintetice) detailate astfel :NECESARUL DE UNITATI NUTRITIVE, PROTEINA DIGESTIBILA SI NUTRET VERDE IN 24 ORE/CAP ANIMAL NECESAR * KG* NR. SPECIA SI GRUPA DE ANIMALE Unitati Proteina CRT Nutret verde nutritive digestibila 0 I La o greutate vie de 250 kg La o greutate vie de 300kg La o greutate vie de 350kg La o greutate vie de 400 kg La o greutate vie de 500 kg Pentru fiecare litru de lapte cu 4,1-4,3 grasime Pentru cresterea vitelului la vaci gestante in ultimele trei luni II La o greutate vie de 100 kg La o greutate vie de 200 kg III De la sase luni la un an De la un an la un an si jumatate De la un an si jumatate la doi ani TAURI V CAI DE MUNCA A VACI 3,0 3,3 3,7 4,0 4,6 0,5 0,35 1,6 2,6 PENTRU FECARE KG SPOR CRESTERE 3,1 4,0 4,7 0,30 0,36 0,40 17,2 22,2 26,1 0,17 0,19 0,21 0,23 0,26 0,05 0,11 0,17 0,23 16,7 18,3 20,6 22,2 25,6 2,8 1,9 8,9 14,4 1 2 3

TINERET CORNUTE MARI

-

-

50,0

0 La o greutate vie de 400 kg La o greutate vie de 500 kg VI

A

1 7,6 9,5 OI

2 0,56 0,70

3 42,2 52,8

Oi gestante avand 50 kg greutate Oi gestante avand 80 kg greutate VII OI FATATE CU UN MIEL IN PRIMA PERIOADA DE GESTATIE La o greutate vie de 40 kg La o greutate vie de 50 kg VII De la 6 luni la 8 luni De la 15 luni la 20 luni IX SCROAFE CU PURCEI 1,0 1,4 MIEI PENTRU O GREUTATE VIE DE 100 KG 2,2 1,6 0,25 0,12 14,7 8,9 12,6 0,07 0,09 5,6 7,8

Pentru exemplificare, vom considera o grupa de animale de 100 UVM, reprezentand echivalentul a 100 vaci lapte , la o greutate vie de 500 kg/vaca si care nu se afla in ultimele trei luni de gestatie. Vacile au pasunat liber 120 de zile, iar productia medie de lapte a fost de 10 litri/zi/vaca. In aceasta perioada a pasunatului s-au administrat furaje suplimentare pe cap de animal/zi constand in : porumb uruit = 1kg; porumb masa verde = 20 kg; tarate grau =0,5 kg; srot floarea soarelui = 0,3 kg; sare = 0,075 kg. A . * Necesarul zilnic de U.N. Pentru functiile vitale/zi, la o vaca de 500 kg = 6 UN necesar zilnic la 100 kg greutate vie = 1,2 UN raportul de greutate = 500 kg : 100 kg = 5 calculul necesarului = 1,2 UN x 5 = 6UN B. * Necesarul zilnic de UN pentru producerea a 10 litri/lapte/zi/vaca 500kg = 5 UN necesar zilnic pentru 1 litru lapte =0,5 UN calculul necesarului = 0,5 UN x 10 litri = 5 UN C. * Necesarul zilnic asigurat de furajare suplimentara = 4,65 UN D. * Necesarul zilnic de UN asigurat din pasunat = A+B-C = 6UN+5UN-4,85UN =6,15UN E. *Pentru determinarea consumului efectiv de masa verde din pasunat, se aplica urmatorul rationament, bazat si pe datele din tabelul de mai sus :DACA PENTRU ASIGURAREA NECESARULUI ZILNIC DE 11 UN SUNT NECESARE 53,6 kg masa verde

[(25,6 kg pentru intretinere + 10 litri lapte) x 2,8 kg/litru pentru productie], REZULTA CA CELE 6,15 UN obtinute din pasunat, REPREZINTA 29,97kg MASA VERDE (53,6 kgx6,15UN):11UN

ASTFEL, PRODUCTIA REALA A PASUNII (avand in vedere ca nu a existat iarba neconsumata pe unitatea de exploatare, in suprafata de 100 ha) este urmatoarea : P = [500 cap.vaci lapte x 120 zile x 29,97 kg/cap/zi] :100 ha = 17,982 tone/ha Raportat la dimensiunile majoritatii fermelor din agricultura romaneasca (ferme mici si de subzistenta), cu un nivel relativ scazut de instruire, cu evidente sumare ale activitatii agricole, aplicarea acestei metode este extrem de dificila. Opinam pentru aplicarea METODEI DIRECTE, bazata pe estimrea productiei reale pe esantioane de masa verde obtinute prin cosirea a 10 mp, la inceputul ciclurilor de pasunat si la sfarsitul acestora (iarba neconsumata) . Recoltarea celor 10 mp se face din 5-10 puncte, in functie de uniformitatea vegetatiei si suprafata pasunii, pe diagonala suprafetei. DATELE privind nivelurile reale ale productiilor de masa verde ale pasunilor, sunt absolut necesare pentru fundamentarea efectivelor de animale ce pot fi scoase la pasunat in perioada viitoare, la fundamentarea necesarului de nutret verde, la repartizarea necesarului de nutret verde pe luni, pe perioada de pasunat. NECESARUL DE NUTRET VERDE, calculat pentru intregul efectiv de animale din ferma

(gospodarie), se repartizaza pe lunile perioadei de pasunat, pe baza datelor culese in anii precedenti, pe cicluri de pasunat, tarlale si unitati de exploatare, conform exemplificarii urmatoare : O ferma isi propune ca, in cursul anului 2010 , sa asigyure pasunatul a 80 capete vaci de lapte cu o greutate medie/animal de 500 kg si o productie medie de lapte de 10 litri/cap/zi. Pentru aceasta, inca din luna ianuarie a acestui an sa efectueze analiza productiei reale de masa verde comparativ cu necesarul de furajare preconizat pentru cele 80 capete. Daca suprafetele de pasune realizaza estimativ o productie dee masa verde mai mare cu cel putin 30% din necesar (in cazul nostru cel putin 1082 TONE TOTAL fata de necesarul calculat pentru cele 80 capete si 194 zile de pasunat, egal cu : 80 capete x53,6 kg/zi x 194 zile 832 TONE TOTAL) , atunci fermierul nu trebuie sa gaseasca alte surse de masa verde, avand asigurate resursele pasunilor pe ferme de productie:SPECIFICARE TOTAL PRODUCTIA ESTIMATA % TONE 100 832RATIA DE INTRETINERE RATIA PENTRU RATIA PENTRU CRESTEREE IN LAPTE GREUTATE EXCEDEENT*)

47 391

30 250

15 125

8 66

*) EXCEDENT : utilizat ca masa verde la iesle si/sau fan Marja de 30 % este necesara pentru a preveni consecintele unui an nefavorabil productiei pasunilor. In situatia in care productia estimata este la limita necesarului sau sub nivelul acestuia, solutiile sunt urmatoarele : procurarea de suprafete de pasunat suplimentare; furajare suplimentara cu alte ratii decat nutret verde; furajare cu nutret verde din culturi; cate o parte din primele trei solutii alternative; reducerea efectivelor. Astfel se demonstreaza importanta determinarii cat mai corecte a productiei pasunii. Etapele de lucru sunt urmatoarele: 1. STABILIREA NECESARULUI DE MASA VERDE.EFECTI VUL DE ANIMA LE -CAP.80 NECESARUL DE MASA VERDE ZILE FURA JATE NORMA PE CAP ANIMAL NORMA ZILNICA PE CAP PE PERIOADA FURAJATA DE ANIMAL -KG-TONEPENTRU INTRETINERE PENTRU LAPTE PENTRU INTRETINERE PENTRU LAPTE

SPECIA

TOTAL NUTRET VERDE -TONE832

VACI CU LAPTE (500 kg/cap, 10 lapte/cap/zi

194

25,6

28,0

97

435

2. PRODUCTIA DE MASA VERDE PE LUNI, pe baza datelor din anii precedenti siNECESARUL DE MASA VERDENR. CRT INDICATORI 1 2 3 4PRODUCTIA MV/2009PRODCTIA ESTIM. 2010 EFECTI VE -CAP.SUPRAFA TA -HAMASA VERDE TOTALA -TONE-

REPARTIZATA PE LUNI : APR 0 0 0 0 5,15 42,85 +42,85 MAI 15 121,8 15 162,3 16 133,12 IUN 35 284,2 35 378,7 15,48 128,79 IUL 20 162,4 20 216,4 16 133,12 AUG 10 81,2 10 108,2 16 133,12 +24,92 SEPT 15 121,8 15 162,3 15,37 127,88 -34,42 OCT 5 40,6 5 54,1 16 133,12 +79,02

60 80 80

60 80 80

100 812 100 1082 100 832 -250

% TO % TO % TO TO

NECESAR MV/2010

DIFERENTE

-29,18 -249,91 -83,28

Se constata astfel ca , pe total perioada, se realizeaza un surplus de masa verde, cifrat la 250

tone. Apar insa deficite lunare intre necesarul de MV estimat si productia estimata,in lunile aprilie august si octombrie. Deficitele pot fi compensate prin infiintarea pajistilor temporare,pe terenuri arabile, cu plante de nutret. In termeni tehnici, aceasta metoda se numeste SCHEMA DE CONVEIER VERDE: INTOCMIREA SCHEMEI DE CONVEIER VERDECULTURA PASUNE DEAL SECARA (cosita) LUCERNA (cosita)TOTAL PRODUCTIE PROGNOZATA NECESAR M.V. PROGNOZAT

SUPRAFATA PRODUCTIA -TO-HATOTALA LA HA 80 4 14 98 98 X 13,525 12,00 8,00 12,67 8,49 4,18 1082 48 112 1242 832 +410

REPARTIZARE PE LUNI -TONEIV 0 48 0 48 42,85 +5,15 V 162,3 0 0 162,3 133,12 VI 378,7 0 0 378,7 VII 216,4 0 0 216,4 VII 108,2 0 30,0 138,2 IX 162,3 0 0 162,3 X 54,1 0 82,0 136,1 133,12 +2,98

128,79 133,12

133,12 127,88 +5,08 +34,42

EXCEDENT

+29,18 249,91 +83,28

Excedentul de masa verde de pe pasuni, se transforma in fan, incepand cu luna iulie, sau poate fi inchiriat (suprafetele de teren aferente) altor agricultori pentru pasunat. Pentru intocmirea unei scheme de conveier se impune cunoasterea unor date specifice culturilor de nutret verde :PLANTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Secara Iarba deSudan coasa I Iarba de Sudan -coasa II Iarba de Sudan - otava Sorg coasa I Sorg - otava Dughie Mei Porumb furajer Lucerna - coasa I Lucerna- coasa II Lucena - otava Borceag de toamna Borceag de primavara Bostanoase Varza furajera Sfecla furajera Pasuni ciclul I *) Pasuni ciclul II *) Pasuni ciclul III *)LA CATE ZILE DE LA SEMANAT POATE FI FOLOSITA INALTIMEA PLANTELOR LA INCEPUT DE FOLOS. -CMDURATA DE FOLOSIRE -ZILENUMAR DE COASE INTERVAL INTRE DOUA COASE -ZILEPRODUCTIA MEDIE LA HA -TONE-

240 50-65 0 0 60-75 0 50-60 45-60 80-95 0 0 0 240 55-60 120-130 90-110 120-140 0 0 0

25-30 30-35 0 0 40-45 0 45-60 40-50 60-65 30-35 0 0 30-40 30-40 0 0 0 12-15 12-15 12-15

15-20 20-25 0 0 15-20 0 10-15 10-15 20-25 20-30 0 0 15-20 15-25 45-60 30-45 30-35 25-35 0 0

0-1 1-2 0 0 1-2 0 0-1 0-1 0-1 2-4 0 0 0-1 0 0 0 0 2-3 0 0

25-30 0 25-45 45-50 0 25-30 25-30 35-40 25-30 0 30-45 45-50 20-35 0 0 0 0 0 25-30 40-60

12-15 15 5-6 2-4 16-18 5-6 12 12 18-20 10-12 8-9 4-5 16-18 14-16 25-40 25-30 25-30 0 0 0

*) semanate O planificare riguroasa a necesarului de masa verde pentru vacile de lapte se face utilizand decadele fiecarei luni calendaristice (1,2,3), ratiile furajere in functie de greutate si productia de lapte (exemplu de ratie se reda in tabelul anexa) precum si in functie de necesarul energetic pe perioadele de lactatie si gestatie. In cazul unui numar redus de vaci (maximum 10), se poate realiza manual.

NORME DE HRANA PENTRU ANIMALELE DE FERMAEXTRASE DIN TABELELE PRIVIND VALOAREA NUTRITIVA A FURAJELOR FOLOSITE IN HRANA OVINELOR , BOVINELOR SI CABALINELOR

Unitati nutritive la 1 kg furaj NR CRT DENUMIREA FURAJULUI 1. FURAJE VERZI a. Pajisti naturale 1 2 3 Pajisti de campie Pajisti de deal Pajisti de munte Furaje cultivate b. leguminoase anuale 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Mazare la inflorire Mazariche c. Graminee anuale Porumb in vegetatie Porumb la inspicare Porumb cu bob in cearaPorumb dinte de cal la inspicaree

UN

NR CRT

DENUMIREA FURAJULUI Fin de plante furajere anuale b. Leguminoase anuale

UN

NR CRT 55

DENUMIREA FURAJULUI 5. FURAJE SUCULENTE Sfecla furajera Morcovi rosii Pepeni furajeri Dovleci Cartofi Gulii furajere 6. GRAUNTELE Porumb dinte de cal Porumb portocaliu Orz de toamna Orz de primavara Orz din diverse soiuri Ovaz Mazare Bob

UN

0,12 0,15 0,08 0,11 0,30 0,27 1,19 1,22 1,13 1,14 1,10 1,00 1,09 1,29

0,15-0,22 0,17-0,25 0,15-0,25

27 28 29. 30

Mazare la inflorire Masariche la inflorire c. Graminee anuale Porumb furajer la inspic. Secara cu spic in burduf Mazare cu secara Mazariche cu secara Mazariche cu orz (borceag de primavara) Mazare cu ovaz e. Leguminoase perene Lucerna la inc. infloririi Lucerna in floare Trifoi la inc. infloririi Trifoi in floare Trifoi trecut de inflorire Lucerna cu pir Lucerna cu ovascior g. Faina de fin vitaminos

0,40 0,47 0,63 0,42 0,34 0,39 0,52 0,49 0,48 0,41 0,62 0,59 0,52

56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69

0,11 0,12 0,12 0,16 0,33 0,17 0,20 0,16 0,16 0,14 0,16

d. Legum. cu gram. anuale(borceag toamna) 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

Porumb furajer semanat des

d. Leguminoase pereneLucerna inainte de imbobocire Lucerna la inceputul infloririi

Gosuri (sparturi de grau) 1,10 7. REZID. AGRICOLE SI TEHNICE a. Reziduuri de la industria moraritului

Trifoi in faza tanaraTrifoi inainte de imbobocire

f. Leguminoase cu graminee perene 0,50 0,44

70 71 72 73

Tarate de grau Tarate de orz Praf alb de moara Praf cenusiu de moara

0,76 0,86 0,33 0,44

e. Leguminoase perene Ovascior la inspicarePaius de livada la inspicare

0,16 0,20

f. Amestec. graminee cu legum. anuale 42 17 18 19 20 21 22 23 Secara cu mazare 0,17 g. Ierburi graminee cu leguminoase Gram. 60% cu lucerna 0,25Porumb tanar cu mazare inflorire

Faina de lucerna Paie de ovaz Paie de orz Paie de grau Paie de secara Paie de mazare Coceni de porumb Pleava de ovazPorumb inainte de inspicare

0,69 0,37 0,35 0,35 0,30 0,33 0,38 0,38 0,12 0,14 0,16 0,22

b. Reziduuri de la industria uleiului 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 Srot de fl. soarelui Sroturi de dovleacBorhot proaspat de porumb Borhot proaspat de cartofi

3. FURAJE FIBROASE GROSIERE 43 44 45 46 47

0,89 0,95 0,09 0,05 0,22 0,36 0,32 0,16

c. Reziduuri de la industria spirtului

h. Amestec porbumb cu leguminoase i. Alte furaje verzi Varza furajera tulpini Frunze de varza Frunze de morcov a. Fanuri naturale 24 25 26 Fin de munte Fin de deal 0,52 0,47 0,15 0,16 0,17

d. Reziduuri de la industria beriiBorhot proaspat de orzDrojdie de bere proaspata

48 49 50 51 52 53 54

Frunze de sfecla furaj. 0,09 2. FURAJE FIBROASE

4. FURAJE INSILOZATE Porumb cu stiulete Porumb cu bob in apaPorumb cu bob in lapte - ceara

d. Rezid. de la industria amidonuluiBorhot proaspat de porumb Borhot proaspat de cartofi

e. Reziduuri de la industria zaharuluiTaitei proaspeti de sfecla

Porumb stiuleti cu panusi 0,44

Melasa Taitei murati de sfecla

Fin de ses si de campie 0,39

NR. CRT 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 Faina de carne Faina de carne-oase Faina de sange Faina de peste Lapte de vaca smantanit Zara Zer Oua de gaina cu coaja Paine uscata Resturi de la restaurante -iarna -vara

DENUMIREA FURAJULUI 8. PRODUSE SI REZIDUURI DE ORIGINE ANIMALA

UN

1,48 0,77 1,08 1,21 0,14 0,15 0,10 0,62 1,35 0,33 0,32

NECESARUL DE HRANA PENTRU INTRETINEREA FUNCTIUNILOR VITALE - Unitati nutritive la 1 kg furaj NR. CRT 1 2 3 4 5 6 Taurine vaci Taurine - boi Cabaline Suine Ovine Pasari Necesarul pentru diferite forme de productie 1) Pentru reproductie 1 2 3 4 Taurine Tauri Vaci Cabaline Armasari Iepe Suine Vieri Scroafe Ovine Berbeci Oi 2) Pentru productia de lapte 1 2 3 4 1 1 Lapte de vaca 1kg cu 3,5% grasime Lapte de oaie Lapte de iapa Lapte de scroafa 3) Pentru productia de lana Ovine 4) Pentru productia de oua Pentru 100g masa ou 0,172 0,45 0,65 0,30 0,70 2-3 2-2,5 5-6 3 1,5-2,5 2-3 0,5-1 0,25-0,30 UN 0,90 1,00 1,15 1,42 1,5-2,0 5,00

EXEMPLE de calcul al volumelor sirelor si stogurilor1. VOLUMUL SIRELORPentru determinarea volumului SIRELOR sunt necesare urmatoarele elemente de calcul: LUNGIMEA SIREI = L; LATIMEA SIREI = l; LUNGIMEA PROFILULUI = P. a) LUNGIMEA SIREI (L) se masoara numai pe una din laturi, la suprafata solului; b) LATIMEA SIREI (l) reprezinta media masuratorilor efectuate la ambele capete, la inalimea de 1 (un) metru de suprafata solului. Pentru sirele care sunt mai inguste la baza se fac doua masuratori la fiecare capat (una la supafata si una la partea cea mai lata, iar latimea rezulta din media celor doua masuratori; c) LUNGIMEA PROFILULUI (P) se masoara cu o sfoara mai groasa, petrecuta peste coama si intinsa bine pana la baza, pe ambele parti ale sirei. Lungimea peste coama se masoara in cel putin doua locuri si se face media; Datele obtinute se introduc in relatiile pentru CALCULUL VOLUMELOR SIRELOR : A) SIRE JOASE CU VARF ROTUND, cu latimea mai mare decat inaltimea : VOLUMUL (V) = (0,52 P 0,44l) x L x l B) SIRE CU VARF ROTUND, cu latimea mai mica dcat inaltimea : VOLUMUL (V) = (0,52P 0,46l) x L x l C) SIRE JOASE , CU VRF ASCUTIT, IN FORMA DE ACOPERIS: VOLUMUL (V) = 0,25P xL x l D) SIRE DE TOATE MARIMILE, CU VARF PLAT : VOLUMUL (V) = (0,56P 0,55l) xL x l II. VOLUMUL STOGURILOR Elementele de calcul sunt : - CIRCUMFERINTA STOGULUI = C - PROFILUL STOGULUI SAU LUNGIMEA PESTE COAMA=P a) CIRCUMFERINTA STOGULUI (C) se masoara la inaltimea de 0,5 1 metri de la baza stogului. In cazul stogurilor cu circumferinte diferite, se efectueaza doua masuratori : una la baza stogului (C1) si cealalta unde stogul are diametru maxim (C2). In calculul volumului se folseste media celor doua masuratori : C = (C1 + C2) / 2 b) PROFILUL STOGULUI (P) sau LUNGIMEA PESTE COAMA se masoara ca la SIRE. Formulele pentru calculul VOLUMULUI STOGURILOR sunt urmatoarele: A) STOGURI CU VARF ASCUTIT: V = 0,0138 x P x C2, in care C2 = C x C B) STOGURI CU CIRCUMFERINTE DIFERITE: V = (0,04 x P 0,012 x C) x C2 III. VOLUMUL SILOZURILOR, daca nu este cunoscut, se poate determina usor, in functie de forma silozului. IV. CALCULUL MASEI VOLUMETRICE: Pentru aprecierea cantitatii de furaj existent in SIRE, STOGURI si SILOZURI se utilizeaza formula: MVol(kg) = V(mc) x G(kg) in care:MVol = masa volumetrica; V = volumul (sirei, stogului, silozului) G = greutatea / mc din tabelul alaturat.

MASA VOLUMETRICA (G) a principalelor furaje la diferite intervale de depozitare (kg / metru cub) DEPOZITARE IN SIRE SAU STOGURINr. crt, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Fan de lucerna sau trifoi Fan natural cu procent mare de leguminoase, fan de lucerna sau trifoi in amestec cu graminee perene, fan d borceag Fan natural de calitate superioara format din plante de talie joasa (regiuni de deal si munte) Fan natural de deal si munte de calitate mijlocie format din plante de talie mijlocie si fan din luncile dee stepa Fan de graminee perene semanate, de talie inalta (golomat, timoftica, ovazcior, etc.) Fan de balta format din graminee inalte, graminee cu rogozuri, fan cu multe buruien si fan d pe saraturi Fan presat in baloturi Paie, coceni, fan presat in capite cu MAC-uri Paie de cereale de toamna TPUL DE FAN DURATA DUPA DPOZITARE 3-5 ZILE 57 55 50 42 45 37 200-300 75 30 35 50 54 20 15 ZILE 62 60 55 45 50 40 x x x x x x x 1 LUNA 70 67 60 50 55 45 x x x x x x x 3 LUNI 75 70 65 55 62 50 x x 35 50 70 62 35

10 Paie de cereale de primavara 11 Paie tocate 12 Vreji de leguminoase 13 Coceni de porumb

MASA VOLUMETRICA (G) A ALTOR FURAJENR CRT 1 2 3 4 5 6 Semisiloz Sfecla furajera Sfecla furajera tocata Frunze de sfecla de zahar Iarba verde si porumbul masa verde TIPUL DE FAN Furaje insilozate la umiditate normala (SILOZ PROPRIU-ZIS) KG/MC 650 500-550 600-710 800-900 350-400 300-350

RATII DE FURAJE PENTRU O VACA DE 500 KG IN ZONA DE DEAL VARIANTAPRODUCTIASTARE LITRI/ PERIOADA CAP/ZI 20 SEZON Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna Pasuni naturale 67 0 67 0 65 0 65 0 67 0 68 0 71 0 67 0 66 0 75 0 74 0 74 0 72 0 60 0 60 0 Fan natural 0 5 0 5 0 5 0 5 3 5 3 5 3 5 3 5 3 6 0 5 0 5 0 5 0 5 3 8 3 8

RATIE FURAJE (kg/cap/zi)Fan trifoi 3 5 3 5 4 5 4 5 0 5 0 5 0 5 0 6 0 6 0 5 0 5 0 5 0 5 0 8 0 8 Orz 1 0 15 0 2 0 2,6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Orz uruit 0 3 0 4 0 4 0 4,8 0 3 1 4 1 4 3 4 4 4 1 1 1,5 1,5 2 2,8 3,5 3,5 0 0 0 0 Tarare grau 0 4 0 4 0 4 0 6 4 4 5 4 5 4 6 6 6 6 2 3,8 0 5 5 5 6 6 0 0 0 0 Sfecla 0 25 0 30 0 30 0 32 0 25 0 28 0 28 0 32 0 33 0 25 0 28 0 30 0 33 0 0 0 0

25 Lactatie, lunile 1 si 2 30

35

15

20 Lactatie, lunile 3-6

25

30

35 10 15 Lactatie, lunile 7-10 20 25 Lunile 11 (8)

Gestatie, lunile 11-12 (8-9)

I. CONDITII OBLIGATORIIDE INDEPLINIT DE CATRE BENEFICIARII SUBVENTIILOR PE TERENPrin ORDINUL MINISTRULUI AGRICULTURII NR. 30 din 08 februarie 2010 publicat in Monitorul Oficial nr. 111/18.02 2010, au fost aprobate bunele conditii agricole si de mediu GAEC in Romania. BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU SE RESPECTA DE CATRE TOTI FERMIERII CARE SOLICITA PLATI DIRECTE PE SUPRAFETA , PLATI DE AGROMEDIU, SPRIJIN PENTRU ZONELE DEFAVORIZATE, PLATI PENTRU PRIMA IMPADURIRE A TERENURILOR AGRICOLE, SPRIJIN PENTRU RESTRUCTURAREA/RECONVERSIA PLANTATIILOR VITICOLE SI PRIMA PENTRU DEFRISAREA PLANTATIILOR VITICOLE, DIN FONDURI EUROPENE SAU DIN BUGETUL NATIONAL. BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU se respecta pe toate parcelele agricole din cadrul exploatatiei, inclusiv pe cele neeligibile si pe cele care nu sunt folosite in scopul productiei. Conform acestui normativ, BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU GAEC in Romania sunt : I. STANDARDE PENTRU EVITAREA EROZIUNII SOLULUI : GAEC 1 : Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei; GAEC 2 : Lucrarile solului pe terenuri arabile cu panta mai mare de 12 %, cultivat cu plante prasitoare, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel; GAEC 3 : Se mentin terasele existente pe teren la data de 1 ianuarie 2010. II. STANDARDE PENTRU MENTINEREA CONTINUTULUI OPTIM DE MATERIE ORGANICA IN SOL GAEC. 4 : Floarea soarelui nu se cultiva pe aceeasi parcela agricola 2 (doi) ani consecutiv; GAEC 5 : NU ESTE PERMISA ARDEREA miristilor si a recoltelor vegetale pe terenul arabil. III. STANDARDE PENTRU MENTINEREA STRUCTURII SOLULUI GAEC 6 : Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva s solului. IV. STANDARDE PENTRU MENTINEREA UNUI NIVEL MINIM DE INTRETINERE A TERENURILOR AGRICOLE : GAEC 7 : Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pasunat sau prin cosirea lor cel putin o data pe an; GAEC 8 : NU ESTE PERMISA ARDEREA vegetatiilor pajistilor permanente; GAEC 9 : Nu este permisa taierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole; GAEC 10 : Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite in scopul productiei. V. STANDARDE PENTRU PROTEJAREA SI GESTIONAREA APELOR GAEC 11 : Respectarea normelor privind utilizarea apei pentru irigatii in agricultura. FERMIERII CARE AU SOLICITAT SUBVENTII pornind de la STANDARDELE GAEC, trebuie sa respecte cele . . . 13 CERINTE MINIME : 1. Este permisa numai utilizarea acelor produse de protectie a plantelor care au fost autorizate pentru vanzare si numai in conformitate cu instructiunile de utilizare; 2. Persoanele care folosesc produse de protectie a plantelor trebuie sa fie calificate (sa aiba o atestare profesionala) 3. Persoanele care folosesc produsele de protectie a plantelor, clasificate ca avand TOXICITATE RIDICATA sau ca TOXICE, trebuie sa fie inregistrate la serviciul special din cadrul POLITIEI JUDETENE din raza de activitate.

De asemenea, trebuie sa fie inregistrate la unitatea sanitar veterinara sau la Inspectoratul Judetean pentru Siguranta Muncii; 4. Folosirea produselor de protectie a plantelor poate fi realizata doar pentru scopul in care acestea au fost omologate, doar conform instructiunilor de utilizare; 5. Tratamentele cu produse de protectie a plantelor nu sunt permise in zonele de protectie a apelor, in zonele de protectie sanitara, zonele de protectie ecologica precum si in alte zone protejate stabilite de autoritatile competente. 6. Ingrasamintele naturale aplicate nu pot contine mai mult de 17 kg azot (N) , ca ingredient pur pe 1 (un) hectar de teren agricol; 7. Fermierii trebuie sa respecte perioadele in care aplicarea fertilizatorilor este interzisa; 8. Aplicarea ingrasamintelor pe terenurile cu pante abrupte trebuie realizata prin incorporarea ingrasamintelor in sol si luarea in considerare a conditiilor meteorologice; 9. Nici un tip de ingrasamint nu poate fi aplicat pe un teren acoperit de zapada, pe terenuri cu apa in exces sau pe terenuri inghetate; 10. Nu vor fi folositi fertilizatori in apropierea surselor de apa in conformitate cu urmatoarele indicatii : Fertilzator solid : nu mai aproape de 6 m de apa; Fertilizator lichid : nu mai aproape de 30 m de apa; Nici un tip de fertilizator nu va fi folosit la o distanta de 100 m fata de orice statie de captare a apei, izvor, etc.. 11. Fermierii trebuie sa asigure distribuirea uniforma a ingrasamintelor; 12. Fertilizarea se efectueaza pe baza unui plan de fertilizare; 13. Este interzisa utilizarea fertilizantilor neautorizati pentru vanzare. NOTA. a) Prin respectarea cerintei 4 se respecta implicit cerinta 1; b) Respectarea cerintei 12 conduce la respectarea implicita a cerintelor 7 si 9 c) Prin respectarea cerintei nr. 2 este respectata si cerinta 3. CONFORM ANGAJAMENTULUI SEMNAT la depunerea cererii de plata, fermierul care a aplicat pentru MASURILE DE AGROMEDIU, si-a asumat urmatoarele OBLIGATII : A. Pentru pachetul P1, - PAJISTI CU INALTA VALOARE NATURALA : a.1. A declarat ca nu a utilizat fertilizanti chimici si/sau produse de protectie a plantelor in ultimii 5 ani pe suprafetele pentru care a solicitat sprijin financiar; a.2. S-a angajat : sa nu foloseasca sub nici o forma fertilizanti chimici; sa utilizeze gunoi de grajd numai in echivalentul a 30 kg azot substanta activa la 1 (un) hectar; sa nu utilizeze sub nici o forma pesticide; sa coseasca NUMAI dupa data 01 (intai) IULIE a anului; sa adune masa vegetala cosita de pe suprafata pasunii in maximum doua saptamani de la efectuarea cositului; sa nu pasuneze mai mult de 1 UVM / ha; sa nu introduca animalele la pascut pe pasunile inundate mai devreme de doua saptamani de la retragerea apelor; sa nu are sau sa discuiasca pasunile aflate sub angajamentul de subventie de agromediu; sa nu insamanteze sau suprainsamanteze pasunile sub angajament, cu exceptia situatiei in care portiuni din acestea se degradeaza sau sunt afectate accidental, cazuri in care vor fi facute aceste lucrari numai cu specii din flora locala. B. Pentru pachetul P2 PRACTICI AGRICOLE TRADITIONALE care, OPTIONAL, se poate adauga doar la pachetul P1, pe aceeasi suprafata de teren :

b.1. S-a angajat ca nu va executa nici o lucrare cu utilaje mecanizate pe terenurile aflatesub angajament C. Pentru pachetul P3 PAJISTI IMPORTANTE PENTRU PASARI Fata de angajamentele precizate la pachetele P1 si P2 apar urmatoarele modificari si completari : c.1. Cositul : se poate efectua doar dupa data de 31 iulie; o banda necosita au nepasunata, lata de trei m va fi lasata pe marginile parcelei, va fi cosita sau pasunata numai dupa data de 01 (intai) septembrie; c.2. Lucrari macanizate : lucrarile cu utilaje mecanizate se pot efectua doar cu utilajele cu tractiune animala. D. Pentru pachetul P4 CULTURI VERZI , fermierul se va angaja la respectarea urmatoarelor CERINTE DE MANAGEMENT: semanarea culturilor verzi trebuie realizata pana la sfarsitul lunii septembrie. Plantele ce pot fi utilizate ca si culturi verzi sunt: - mazarea, mazarichea, rapita, mustarul, lupinul, sulfina; inaintea infiintarii culturilor verzi pot fi utilizati doar fertilizanti organici, utilizarea fertilizantilor chimici fiind interzisa; biomasa formata trebuie sa fie incorporata in sol cel mai tarziu pana la data de 31 martie a fiecarui an; lucrarile agricole necesare pentru celelalte culturi incep doar dupa ce s-a realizat lucrarea de incorporare a biomasei; nu este permis aratul pajistilor existente in ferma pe toata durata angajamentului; aplicantii (fermierii) pot schimba anual suprafata pentru care aplica acest pachet, cu alte suprafete localizate in cadrul aceleeasi ferme, cu conditia mentinerii valorii de suprafata angajata in cadrul acestui pachet IN PRIMUL AN DE ANGAJAMENT. Cerinta cuprinsa in GAEC specifica faptul ca pe timpul iernii terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna sau sa fie lasat nelucrat cel putin 20% din suprafata de tern arabil al fermei. Pentru a se evita orice suprapunere cu acest GAEC, acest pachet se poate aplica pe maximum 80 % din suprafata de teren arabil apartinand unei exploatatii. *** II ACORDAREA SUBVENTIILOR In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.125/2006, prin art.2 se reglementeaza SCHEMELE DE PLATI DIRECTE care se acorda incepand cu anul 2007, CA MECANISME DE SUSTINERE A PRODUCATORILOR AGRICOLI : 1. Schema unica de plata pe suprafata (SAPS)); 2. Platile nationale directe complementare (PNDC) in sectorul vegetal; 3. Plati nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic; 4. Schema de plata pentru culturi energetice; 5. Schema de plata separata pentru zahar. Conform art.6, aliniat 1 , din Ordonanta, Beneficiarii platilor directe din cadrul Schemei de plata unica pe suprafata pot fi persoanele fizice si/sau juridice care exploateaza terenul agricol pentru care solicita plata, proprietari, arendasi, concesionari, asociati si administratori in cadrul asociatiilor in participatiune, locatari sau alte asemenea. Conform art. 6, aliniat 2 din ordonanta, Arendatorul, concedentul si/sau locatorul nu beneficiaza de plati directe pentru terenul arendat, concesionat si/sau inchiriat. PENTRU A BENEFICIA de aceste plati, UN AGRICULTOR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale (art. 7 din Ordonanta) : sa fie inscris in Registrul fermierilor administrat de APIA, sa depuna cerere de solicitare a platilor la termen (pana la 15 mai in fiecare an fara penalizare si pana la 9 iunie cu penalizare

de 1%pe zi din suma ce I s-ar cuveni, pentru fiecare zi de intarziere calculata intre 15 mai si 9 iunie). Deasemenea , prin semnarea cererii, este obligat sa indeplineasca urmatoarele conditii generale : a) sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha, cu exceptia viilor, livezilor si altele asemenea unde suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 hectare; b) sa declare toate parcelele agricole; c) sa inscrie, sub sanctiunea legii penale, date reale, complete si perfect valabile in formularul de cerere de plata directa pe suprafata si in documentele anexate, inclusiv lista suprafetelor; d) sa fie de acord ca datele din formularul cererii de plata sa fie introduse in baza de date IACS , procesate si verificate; e) sa respecte bunele conditii agricole si de mediu, pe toata suprafata agricola a exploatatiei; f) sa prezinte documentle necesare care dovedesc dreptul de folosinta si sa poata face dovada ca utilizeaza terenul pentru care s-a depus cererea; g) Sa furnizeze toate informatiile solicitate de A.P.I.A, in termenele stabilite; h) Sa permita efectuarea controalelor A.P.I.A sau alte organisme abilitate in acest sens; i) sa marcheze limitele parcelei utilizate, atunci cand este cultivata cu aceeasi cultura cu a parcelei invecinate; j) sa comunice in timp de 10 zile, in scris, la A.P.I.A orice modificare a datelor declarate in cererea de plata survenita intre data depunerii cererii de plata si data platii, cu privire la suprafata agricola utilizata a exploatatiei, transferarea proprietatii fermei catre un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente viagere agricole, alte modificari ale informatiilor din formularul cererii de plata; Pentru terenurile care se constata ca fac obiectul cererilor de plata a doi sau mai multor solicitanti in cadrul SAPS, plata directa pe suprafata nu I se acorda niciunuia dintre solicitanti. La constatarea acstei situatii A.P.I.A va notifica solicitantii, care au obligatia sa rezolve litigiul. Dupa rezolvarea litigiului solicitantii au oblgatia sa depuna documentele rezultate la A.P.I.A. pentru completarea dosarului cererii. Conform documentelor depuse se va acorda sprijinul persoanelor indreptatite.

*PRACTIC, PROCEDURA DE LUCRU ESTE URMATOAREA : 1. Se depune cererea de plata la A.P.I.A; 2. Prin organele abilitate, A.P.I.A., verifica administrativ si in teren, realitatea datelor declarate de agricultor in cerere de plata; 3. Dupa validarea datelor APIA emite DECIZIA de acordare a platilor pentru anul d plata in urmatoarele conditii: 3.1. INTEGRAL, daca agricultorul a indeplinit toate conditiile; 3.2. CU SANCTIUNI, daca s-a constatat ca au existat supradeclarari, intarzieri in declarare si/sau nedeclararea tuturor parcelelor, precum si nerespectarea normelor GAEC; In cazul sanctiunilor, inainte de emiterea DECIZIEI, APIA transmite o NOTIFICARE agricultorului, prin care i se comunica faptul ca i s-a aplicat o reducere, iar acesta poate contesta aceasta decizie in termen de 15 zile LUCRATOARE, prezentand acte doveditoare. In situatia in care in cadrul aceleiasi scheme de sprijin pe suprafata, un bloc fizic face obiectul unei cereri de plata de la doi sau mai multi producatori agricoli, in cazul in care suprafata totala declarata este mai mare decat suprafata agricol din sistemul de referinta L.P.I.S. (Sistemul de Identificare al Parcelelor agricole) , cu o diferenta de maxim 1 (un) hectar si se incadreaza in toleranta definita printr-o zona tampon de maximum 1,5 m aplicati la perimetrul blocului fizic, APIA poate aplica o reducere proportionala a suprafetelor din acel bloc fizic, conform Regulamentului Comisiei Europene nr.796 / 2004. Acelasi Regulament precizeaza : daca se constata ca valoarea suprafetelor declarate si eligibile pentru care se va acorda sprijinul Comunitatii Europene este mai mare decat valoarea care a fot stabilita pentru Romania, se aplica o reducere proportionala a sumelor rezultate dupa aplicarea sanctiunilor de supradeclarare, intarziere si nedeclarare a tuturor parcelelor pentru toti fermierii eligibili la plata pentru schemma respectiva (art. 71 a din Regulament).

In conformitate cu art. 138, aliniat 1, din Regulamentul C.E. nr.1973/ 2004, in cazul in care diferenta intre suprafata de parcele declarata de fermier si suprafata determinata de APIA este mai mare de 3% dar mai mica su egala cu 30%, din suma care trebuie acordata pentru schema de plata unica pe suprafata pentru anul respectiv, se scade de doua ori diferenta. EXEMPLU : Un fermier, detinator de PASUNI declara in cererea de plata ca solicita sprijin pentru anul 2008, pentru o suprafata totala de 3812,62 ha. Sprijinul financiar este solicitat pentru : schema unica de plata pentru suprafata (SAPS)= 60,75 euro/ha; plati pentru agromediu pachet 1 = 124 euro/ha; plati pentru agromediu pachet 2 = 58 euro/ha. Conform calculelor sale, fermierul se asteapta sa primeasca o suma in lei, echivalenta cu 925.513,51 euro, calculata astfel : subventie totala/hectar = 60,7+124+58 = 242,75 euo/hectar suprafata totala = 3912,62 hectare; valoare = 3812,62 hectare x 242,75 euro/ha = 925.513,51 euro Urmare controalelor efectuate in teren de catre APIA, s-a constatat ca suprafata determinata pentru plata este de 3483,09 hectare. Conform Regulamentului C.E. nr. 1973/2004, a fost calculata diferenta procentuala intre suprafata declarata si suprafata determinatapentru plata : (3812,62ha 3483,09ha): 3483,09x100 = 329,53 ha : 3483,09x100=9,46 %. Intrucat diferenta (9,46 %) este mai mare decat 3 % dar mai mica decat 30%, fermierul este sactionat cu scaderea de doua ori a diferentei, adica : pentru SAPS:(329,53 ha x 60,75 euro/ha)x2 (marimea sactiunii)=40.037,89euro; pentru pachet 1: (9329,53 ha x 60,75 euro/ha)x2 = 81.723,44 euro; pentru pachet 2 : (329,53ha x 58 euro/ha)x2 = 38.225,8 euro; TOTAL VALOARE SANCTIUNE = 40037,89+81723,44+38225,48 = =159986,81 euro Fata de 925.513,51 euro, cat astepta sa incaseze, fermierul va primi, datorita supradeclararii, suma de 765.526,70 euro (925.513,51 159.986,81). Vom prezenta in continuare, exemplul pentru un fermier care detine in structura exploatatiei si teren arabil, pentru situatia in care nu a fost sanctionat si a solicitat prin cerere, subventii si pentru teren arabil. Prin ordinul 246/2008, la nivelul anului 2008 s-au acordat urmatoarele subventii : a) plati nationale directe complementare la SAPS, decuplate de productie in sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil; b) plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, cuplate de productie, pentru culturile de in si canepa pentru fibra, tutun si hamei; c) plata nationala directa complementara pentru sfecla de zahar , decuplata de productie; d) plata directa separata pentru zahar, decuplata de productie. Fermierul detine urmatoarea structura a terenurilor agricole : 1.) teren arabil total = 100 ha din care : 20 ha cultivate cu grau, la Bunesti; 10 ha hamei, la Bunesti; 70 ha cultivate cu sfcla de zahar, la Bod; 2.) pajisti permanente (pasuni si fanete) total = 200 ha, din care : 100 ha la Jibert; 100 ha la Bunesti.

TOTAL SUPRAFATA = 300 ha.

Fermierul a depus cererea de plata a subventiei pe anul 2008, solicitand toate subventiile precizate in reglementarile legale. Dupa controalele administrative si in teren nu s-au constatat nereguli si diferente de suprafata astfel ca, a fost emisa de catre APIA DECIZIA de acordare a platilor campania 2008, sintetizata astfel :NR. CRT 1 EXPLICATII Schema de plata unica pe suprafata -60,75 euro/haSchema de plata decuplata de productie teren arabil - 46,71 euro/ha Schema de plata cuplata de productie pentru HAMEI - 120 euro/ha Schema de plata decuplata de productie GRAU - 47 euro/ha Schema de plata decuplata de productie SFECLA DE ZAHAR- 102,8 euro/ha -

Suprafata totala declarata -ha300,0

Suprafata solicitata -ha300,0

Suprafata Suprafata de determinata plata fara pentru plata penalizari -ha-ha300,0 0

Reduceri aplicate / schema -euro0

TOTAL pe schema de sprijin -euro18225,00

2

200,0

200,0

200,0

0

0

9342,00

3

10,0

10,0

10,0

0

0

1200,00

4

20,0

20,0

20,0

0

0

940,00

5

70,0

70,0

70,0

0

0

13445,60

6

Schema de plata separata SFECLA DE ZAHAR - 77,2 euro / ha Plati pentru agromediu pachet 1 - 124 euro / ha Pati pentru agromediu pachet 2 - 58 euro / ha Plati compensatorii pentru zona defavorizata Bunesti Pana la 50 ha -50 euro/haIntre 50 100 ha - 75% = 37,5 euro/ha Intre 100-150 ha - 50% = 25 euro/ha TOTAL

70,0

70,0

70,0

0

0

5404,00

7

200,0

200,0

200,0

0

0

24800,00

8

200,0 130,0 50,0 50,0 30,0 300,0

200,0 130,0 50,0 50,0 30,0 300,0

200,0 130,0 50,0 50,0 30,0 300,0

0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0

11600,00 5125,00 2500,00 1875,00 750,00 90081,00

9

S-a prezentat acest exemplu, pentru ca fermierul sa aiba cunostinta de gama de subventii acordate pentru terenuri si pe care le poate accesa. Cunoasterea acestora, declararea corecta a suprafetelor, respectarea normelor de exploatare si intretinere a terenurilor si nu in ultimul rand organizarea si conducerea evidentelor privind activitatile desfasurate, reprezinta tot atatea conditii cu caracter general ce trebuie indeplinite de catre un fermier, pentru a beneficia de subventiile pe teren. IN CAZUL IN CARE SE MODIFICA STANDARDELE OBLIGATORII SAU CERINTELE DE ECO CONDITIONALITATE, in timpul angajamentului semnat de fermier, prin care se obliga sa respecte standardele in vigoare, din initiativa Comunitatii Europene si/sau Statului Roman, fermierul poate sa renunte la a mai continua in noile conditii, fara sa fie sanctionat si fara sa fie obligat sa restitue sumele incasate pentru perioada in care angajamentul semnat a fost in vigoare.

EXEMPLUDE VALORIFICARE A POTENTIALULUI DE PRODUCTIE A TERENULUIExemplul prezentat are rolul de a ghida agricultorii interesati in construirea unei structuri de exploatare rationala si eficienta economic : Modelul ales este cel al unei : FERME MIXTE AGRO ZOOTEHNICE DE 50 HA TEREN ARABIL SI 50 CAPETE TINERET TAURIN LA INGRASAT I. FERMA VEGETALA Ferma vegetala detine o suprafata de teren agricol de 50 hectare, cu o structura conform planului de cultura, de pe care se asigura necesarul de furaje pentru ferma zootehnica :CULTURA 1 2 3 4 5 6 Grau - furaj Orzoaica - furaj Porumb - furaj Porumb siloz Borceg Lucerna TOTAL SUPRAHATA - HA AN1 5 5 5 10 10 15 50 AN2 5 5 5 10 10 15 50 AN3 5 5 5 10 10 15 50 AN4 0 5 10 10 10 15 50 AN5 5 5 10 10 10 15 50

Suprafata de teren ete impartita in SOLE COMPACTE, asigurand conditii optime pentru efectuarea mecanizata a lucrarilor agricole ASOLAMENTUL s-a stabilit pe o perioada de 5 ani. CONCENTRATELE necesare ratiilor furajere sunt asigurate de productia de : GRAU, ORZOAICA-FURAJ, PORUMB BOABE. FANURILE sunt asigurate prin cultivarea LUCERNEI si a BORCEAGULUI. SUCULENTELE sunt obtinute din cultura de PORUMB-SILOZ. Structura culturilor in asolament s-a stabilit pe baza necesarului de furaje pentru specia BOVINE categoria TAURASI LA INGRASAT, care vor reusi sa asigure UNITATILE NUTRITIVE necesare sporului zilnic planificat Pentru fiecare cultura s-a elaborat cate un DEVIZ DE CHELTUIELI AGROTEHNICE PE HECTAR, in care s-a respectat tehnologia de productie specifica fiecarei culturi agricole si zonei de DEAL Calculatia costurilor de productie si estimarea veniturilor s-a facut astfel : orele de mecanizare functie de normativele orientative si conditiile locale; pretul de achizitie al ingrasamintelor, insecto-fungicidelor si a altor materiale s-a stabilit in functie de oferta firmelor care comercializeaza aceste produse; preturile de vanzare s-au estimat tinandu-se seama de piata interna. Cheltuielile tehnologice pentru culturile din cadrul ASOLAMENTULUI au dus la fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli.

SOLA -HA I II III IV V VI 5 5 5 10 10 15 TOTAL

CULTURA/SUPRAHATA (HA) AN1 Grau 5 ha Orzoaica 5 ha Porumb boabe 5 ha Porumb siloz 10 ha Borceag 10 ha Lucerna 15 ha 50 AN2 5 ha Porumb boabe 5 ha Porumb siloz 5 ha Borceg 10 haPorumb siloz/5 ha

AN3 5 ha Porumb siloz 5 ha Borceag 5 haPorumb siloz/5 ha

AN4 Porumb siloz 5 ha Borceag 5 ha Porumb siloz 5 ha Orzoaica /5 haPorumb boabe/5ha

AN5 Borceag 5 ha Porumb siloz 5 ha Orzoaica 5 haPorumb boabe/5ha

orzoaica-furaj Porumb boabe

Grau /5 ha Borceag / 5 ha Lucerna 15 ha 50

Borceg /5 ha Grau / 5 ha Lucerna 15 ha 50

Orzoaica /5 ha Borceag / 5 ha Porumb siloz/5 haPorumb boabe/5ha

Grau / 5ha Lucerna 15 ha 50

Lucerna 15 ha 50

Nivelurile PRODUCTIEI FIZICE ESTIMATE sunt : -TONECULTURA 1 2 3 4 5 6 Grau - furaj Orzoaica - furaj Porumb - furaj Porumb siloz Borceg Lucerna AN1 22,5 17,5 20,0 250,0 200,0 75,0 AN2 22,5 17,5 20,0 250,0 200,0 75,0 AN3 22,5 17,5 20,0 250,0 200,0 75,0 AN4 0 17,5 40,0 250,0 200,0 75,0 AN5 22,5 17,5 20,0 250,0 200,0 75,0

Aceste productii se pot obtine cu respectarea stricta a tehnologiilor, calitatii semintelor si a calitatii lucrarilor. II FERMA ZOOTEHNICA Motivatia tehnica si economica ce pledeaza pentru infiintarea de ferme specializate pentru cresterea si ingrasarea tineretului taurin provenit din rase mixte si rase de carne este data de faptul ca acesta se preteaza la obtinerea unei cantitati mari de carne in scurt timp. Procesul de crestere a tineretului taurin este foarte accentuat pana la varsta de 18 luni, dupa care incepe sa scada accentuat pana la varsta de 24 luni, de aceea pe scara foarte larga se practica METODA INTENSIVA, de crestere si ingrasare a tineretului taurin Sporul de greutate inregistrat pana la 18 luni se face, in mod deosebit, pe seama cresterii musculaturii si a osaturii corporale. Dupa varsta de 18 luni, in paralel cu dezvoltarea musculaturii, au loc depuneri progresive de seu, cu un consum dublu de furaje fata de cele consumate pentru depunerea unui kilogram de carne. Pentru ca dezvoltarea musculaturii sa fie maxima, este necesar ca ratiile furajere sa

contina proteina bruta necesara.:PROTEINA BRUTA NECESAR/U.N.*) -grame VARSTA - luni 6-12 125 12-18 110 18-24 90 - 100

*)U.N. = unitate nutritiva Procesul de crestere este cu atat mai intens cu cat animalele sunt mai tinere. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni, perioada de pregatire dureaza 20-25 zile, ingrasarea propriu-zisa 80-90 zile si cea de finisare 30-35 zile, rezultand astfel ca acest sistem are 3 PERIOADE DISTINCTE. PERIOADA I : pregatirea animalelor pentru ingrasare; PERIOADA II : crestere si ingrasare; PERIOADA III : finisarea animalelor.PERIOADA I PERIOADA II PERIOADA III

FAZA I - adaptare pana la 50-60 zile, cand trebuie sa creasca cu 650 grame/cap/zi; - concomitent se obisnuiesc cu consum furaje; - alaptarea se face cu substituenti de lapte FAZA II - intarcare si crestere intensiva pana la 3 luni (600 grame/zi)

Dureaza 350-370 zile (cca 1 an), inregistrand un spor mediu de cca. 1,2 kg/zi/cap - se administreaza hrana la discretie, un amestec de fan tocat (20%), suculente (50%), nutreturi combinate (30%); completarea hranei se face cu un supliment proteinovitamino-mineral introdus in hrana

Dureaza 90 zile (cca. 3 luni), tineretul ajungand la 18-19 luni la 650 kg/cap; se sporeste continutul de nutreturi combinate din amestec, format din siloz (40%), fan (20%) si concentrate (35-40%) cu adaos de proteino-vitaminominerale (PVM);se asigura brichete de lins cu sare si microelemente.

In sistemul de crestere intensiv se pot realiza sporuri de 1100-1200 grame/cap/zi, in cazul in care se exploateaza corespunzator potentialul biologic pentru productia de carne existent. RASE DE BOVINE RECOMANDATE PENTRU CRESTEREA TINERETULUI TAURIN :RASA Baltata Romaneasca Bruna Blue Blanch Belgique Charolaise Limousine SPOR MEDIU ZILNIC/CAP - grame 1300 920 1350 1276 1284 LA TAIEREVARSTA - luni GREUTATE - KG -

RANDAMENT LA SACRIFICARE -%54-58 54-55 77 67,3 69,3

18-19 16-17 16 18 18

630 475 650 675 654

FURAJAREA TINERETULUI Sistemul de hranire trebuie sa urmareasca valorificarea maxima a capacitatii de crestere a organismului IN PRIMUL AN DE VIATA, utilizandu-se furaje care sa stimuleze sporul de crestere in greutate. Este necesar ca, in functie de greutatea corporala, sa se asigure o cantitate de furaje pentru asigurarea unui spor in crestere de 1000-1200 grame/cap/zi. Consumul specific pe KG SPOR realizat zilnic poate ajunge de la 2,0 U.N. (unitati nutritive) la varsta de 1-2 luni, la 6-7 U.N. La varsta de 20-24 luni cand ingrasarea nu mai devine rentabila.

RATII FURAJERE Ratiile furajere se intocmesc pe categorii si perioade de crestere, astfel incat sa asigure necesarul de substanta uscata, unitati nutritive si proteina. Furajele introduse in ratiile furajere sunt celee obtinute in ferma vegetala prin care se asigura necesarul de concentrate, fibroase grosiere si suculente, urman a se cumpara doar P.V.M. - urile (proteino-vitamino-minerale). Amestecul de cereale, grosierele,fibroasele si suculentele constituie furajele de baza care pot intra in ratiile care se administreaza taurinelor la ingrasat pe categorii de varsta si greutati. Redam in continuare 3 VARIANTE de ratii furajere pe categorii de greutate ale taurasilor, cu greutate mai mare de 250 KG/CAP : VARIANTA 1SORTIMENT FURAJE KG/CAP Fan de lucerna Fan de borceag Grosiere Amestec cereale GREUTATE ANIMALE - KG 251-300 3 3 5 2 301-350 4 4 5 2 351-400 4 4 5 2 401-450 4 5 5 2

VARIANTA 2SORTIMENT FURAJE KG/CAP Porumb siloz Fan de lucerna Fan de borceag Amestec cereale VARIANTA 3 SORTIMENT FURAJE KG/CAP Porumb siloz Fan de lucerna Fan de borceag Grosiere Amestec cereale GREUTATE ANIMALE - KG 251-300 18-20 1,5 2 2,5 301-350 20-25 2 2 2,5 351-400 22-25 2 3 2 401-450 25-30 3 3 2

GREUTATE ANIMALE - KG 251-300 15-18 2 2 3 3 301-350 20-25 2 2 4 3 351-400 22-26 2 2 5 2 401-450 25-30 2 2 6 2

VARIANTE DE AMESTEC DE CEREALE MACINATE functie de resursele din ferma Reteta este calculata pentru 100 kg AMESTEC CEREALECEREALE (KG) Porumb Orz Grau TOTAL VITEI SUB 150 KG VARIANTA 1 40 35 25 100 VARIANTA 2 45 30 25 100 50 40 10 100 TINERET PESTE 150 KG VARIANTA 1 VARIANTA 2 60 35 5 100 VARIANTA 3 65 65 0 100

Este foarte important modul in care este administrata cresterea viteilor in primele perioade de crestere si ingrasare. Iata cateva RETETE DE NUTRETURI COMBINATE pentru furajarea tineretului taurin, in perioadele I si II de ingrasat. Retetele sunt calculate la 100 kg de nutret combinat, pentru usurinta calcularii necesarului total pentru orice efectiv de animale. RETETE PENTRU PERIOADA I DE INGRASARECOMPONENTE NUTRET COMBINAT (KG) Porumb Orz Ovaz Grau Tarate grau Faina lucerna Srot fl. soarelui Srot soia Drojdie furajera Zahar Carbonat de calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare TOTAL SISTEM SEMIINTENSIV VARIANTA 1 41 0 5 0 0 12 16 16 3 3 1 0,5 0 1 1 0,5 100 VARIANTA 2 58 0 0 0 12 12 14 0 0 0 1 0 1 0 1 1 100 SISTEM INTENSIV VARIANTA 1 0 79 0 0 0 5 12 0 0 0 1 0 1 0 1 1 100 VARIANTA 2 38 13 0 25 0 10 7 3 0 0 1 0 1 0 1 1 100

RETETE PERIOADA II DE INGRASARECOMPONENTE NUTRET COMBINAT (KG) Orz Porumb Grau Lucerna deshidratata Srot fl. soarelui Supliment mineral Carbonat de calciu Zoofort T2 Sare TOTAL SISTEM SEMIINTENSIV VARIANTA 1 30 34 15 5 12 1 1 1 1 100 VARIANTA 2 30 30 20 4 12 1 1 1 1 100 SISTEM INTENSIV VARIANTA 1 24 30 30 0 12 1 1 1 1 100 VARIANTA 2 32 40 14 0 10 1 1 1 1 100

TIPURI DE CONCENTRATE P.V.M. (proteine-vitamine-minerale) RECOMANDATE PENTRU TINERET TAURINCOMPONENTE SUPORT PE CARE SE PRESARA VITAMINE MACROSARURI MICROSARURI ANTIOXIDANT VITEI PANA LA 50 KG TINERET PESTE 150 KG Srot floarea soarelui A; D3 Fosfat dicalcic, carbonat de calciu, sare bucatarie Fier, zinc, mangan, cupru, cobalt, iod, seleniu DA

Srot floarea soarelui substituent lapte

A; D3; E; K3; B1; B2; acid pantotenic; B6; biotina, B12; acid folic Fosfat dicalcic; carbanat de calciu; sare bucatarie Fier, zinc, mangan, cupru, cobalt, iod, seleniu DA

CONCENTRATELE P.V.M. SE CUMPARA DE LA FIRMELE SPECIALIZATE! MOD DE ADMINISTRARE P.V.M. IN HRANATIP CONCENTRAT P.V.M. MOD DE ADMINISTRARE DIRECTT1- 40 (pentru vitei pana la !%) kg) Minimum 0,4 kg/cap/zi, presarat pe furajul de baza T 20 (pentru vitei peste 150 kg) -VARA T2 35 (pentru vitei peste 150 kg)-IARNA Minimum 0,4 kg/cap/zi, presarat pe furajul de baza Minimum 0,5 kg/cap/zi, presarat pe furajul de baza

IN AMESTEC

Concentrate pvm = 40% cereale macinate = 60% Concentrate pvm = 20% cereale macinate = 80% Concentrate pvm = 35% cereale macinate = 65%

In asigurarea necesarului de furaje se pot face modificari prin substituiri si reevaluari ale ratiilor zilnice in functie de sortimentele de furaj existente. NECESARUL DE FURAJE pentru FERMA DE TINERET TAURIN LA INGRASAT, cu un efectiv de 50 CAPETE este urmatorul:FURAJE 1 2 3 4 5 6 7 8 Porumb siloz Porumb boabe Fan de lucerna Fan de borceag Grau Orz Borceag masa verde Lucerna masa verde TOTAL CANTITATEA - tone 250 20 50 35 22,5 17,5 150 150 695 SUPRAFATA NECESARA - hectare10 5 10 5 5 5 5 5 50 PROD.MEDIE / HA - tone 25 4 5 7 4,5 3,5 30 30 13,9

GROSIERE = coceni de porumb, paie de grau si orz; CONCENTRATE = amestec de porumb , orz si grau.

III. PLAN DE AFACERI FERMA MIXTA 1. Perioada de crestere si ingrasare propusa = 12 luni; viteii se achizitioneaza la greutatea medie de 100 kg/cap 2. Livrarea se face la un an de zile , la greutate medie de peste 450 kg; 3. Pana la greutatea de 250 kg, furajarea se face la discretie, dupa care administrarea furajelor se va face pe structuri de greutate conform ratiilor stabilite. Cantitatea necesara de furaje , pentru 50 capete, va fi urmatoarea : IARNA : - fibroase = 76 tone ; VARA : - masa verde = 300 tone ; - suculente = 250 tone ; - amestec cereale = 20 tone ; - grosiere = 45 tone ; - paie = 20 tone . - amestec cereale = 25 tone. 4. Planul de cultura : In functie de necesarul de furaje, se elaboreaza planul de cultura, folosind asolamentele si respectand rotatia culturilor : PLAN DE CULTURACULTURA 1 2 3 4 5 6 7 8 Porumb Orz Grau Borceag masa verde Borceag fan Lucerna masa verde Lucerna fan Porumb silozSUPRAFATA PRODUCTIA CULTIVATA MEDIE - HA - TO/HA -

PRODUCTIA TOTALA - TONE AN1 20 17,5 22,5 150 35 150 50 250 AN2 20 17,5 22,5 150 35 150 50 250 AN3 20 17,5 22,5 150 35 150 50 250 AN4 20 17,5 22,5 150 35 150 50 250 AN51 20 17,5 22,5 150 35 150 50 250

5 5 5 5 5 5 10 10

4 3,5 4,5 30 7 30 5 25

5. In scopul asigurarii intregului necesar de furaje al fermei de tineret taurin la ingrasat, pe intreg anul calendaristic, se intocmeste balanta furajera . Aceasta se intocmeste luand in calcul resursele fermei si poate fi excedentara la unul sau mai multe furaje sau poate fi deficitara, atunci cand, productia sectorului vegetal din ferma acopera doar partial necesarul de furaje : BALANTA FURAJERA / ANSORTIMENT FURAJE 1 2 3 4 5 Fibroase Grosiere Suculente Concentrate Masa verde NECESAR -TONE76 65 250 45 300 ASIGURAT -TONE85 65 250 60 300 DIFERENTE - TONE +9 0 0 +15 0

Ferma mixta are autonomie furajera, avand in exploatare 50 ha teren arabil, din care 15 ha suprafata furajera (lucerna)

6. CALCUL ECONOMIC FERMA ZOOTEHNICA EFECTIV MEDIU = 50 capete; CURS LEU/EURO = 4,1 lei/euro 6.1. CHELTUIELI ANUALEDENUMIRE 1 2.Cheltuieli cu furajele /an Cheltuieli en electrica - total

U.M. tone kw kw kw kw litri litri litri pers. pers. Pers. x cap x x cap cap cap cap

CONSUM PE ZI

PRET UNITAR - EURO -

NR. ZILE

VALOARE CHELTUIELI - EURO -

VALOARE CHELT./CAP - EURO

736 12 2 4 6 x 6 0,725 3 3 x 50 x x 50 50 50 50

24,91 0,135 0,135 0,135 0,135 x 1,0 1,35 x 300 e/luna 30 e/luna x 0,01 x x 99,0 90,0 9,0 641,29

x 365 365 365 365 365 365 365 x 12 luni 12 luni x 365 x x x x x x

18335,00 591,30 98,55 197,1 295,65 2325,51 2190,00 135,51 4680 3600 1080,00 500,00 182,50 300,00 200,00 4950,00 4500,00 450 32064,31

386,70 11,83 1,97 3,94 5,91 46,51 43,80 2,71 93,60 72,00 21,60 10,00 3,65 6,00 4,00 99,00 90,0 9,0 641,29

3.

adapat Moara macinat iluminat

Cheltuieli combustibil

4.

motorina ulei

Cheltuieli personal - total

5 6 7 8 9

Salariu incadrare brut Taxe sociale conexe

Cheltuieli reparat Cheltuieli sanitar veterinare Cheltuieli impozite si taxe Cheltuieli administrare Chelt. achizitie vitei -total

10

vitei Transport vitei TOTAL CHELTUIELI

Rezulta ca , pentru a ingrasa un vitel pana la greutatea de 480 kg, se cheltuie 641,29 euro/an. VENITURI /ANVENIT EXPLOATARE Vanzari 50 capete x480 kg U.M. KG CANTITATE 24.000 PRET UNITAR euro/kg 1,8 VALOARE euro 43.200

REZULTATUL FINANCIAR LA NIVEL DE FERMA MIXTA Rezultatul financiar se determina ca diferenta intre VENITURI SI CHELTUIELI. Intrucat , in sectorul VEGETAL, nivelul cheltuielilor cu obtinerea productiei este de 18.35 euro/an iar productia se consuma in sectorul ZOOTEHNIC, rezulta ca acesta va fi si nivelul VENITURILOR DIN SECTORUL VEGETAL. Acest nivel s-a determinat pe urmatoarea structura valorica a cheltuielilor :

TOTAL CHELT UIELI VEGE TAL

I.CHELT UIELI MATERI ALE(1+ 2+3+4)

1Cheltui eli materii prime si samanta materiale

Din care ingrasam pesticide altele inte

2.Cheltui 3.Cheltui 4.Cheltui eli cu eli cu eli cu lucrari irigatii aprovizi mecaniz onarea ate (10% x1)

II.CHEL TUIELI CU SA LARII

III. ALTE CHELT UIELI

Din care : Cheltuieli Asigurari generale 3% 4% DIN din (I+II) (i+ii)

18.335 16.323

8,010

2577

3926

878

629

7512

0

801

813

1199

685

514

Astfel, la nivelul FERMEI MIXTE, REZULTATUL FINANCIAR va fi :NR.CRT I 1.1. 1.2. II 2,1, 2.2. III INDICATORI VENITURI TOTAL FERMA MIXTA Venituri din sector vegetal Venituri din sector zootehnic CHELTUIELI TOTAL FERMA MIXTA Cheltuieli in sector vegetal Cheltuieli in sector zootehnic REZULTAT FINANCIAR (I-II) VALOARE / AN - euro 61.535 18.335 43.200 50.399 18.335 32.064 + 11.136

Daca activitatea fermei mixte se desfasoara in cadrul unei societati comerciale, se va plati un impozit pe profit de 16 % din rezultatul financiar brut : IMPOZIT = 11.136 x 16% = 1782 euro. Astfel, fermierul va obtine un profit net de 9354 euro (11.136-1782). La acest rezultat se adauga SUBVENTIILE PE TEREN, calculate astfel : 1). Subventia unica pe teren = 50 ha x71,12 euro/an = 3556 euro; 2). Subventia pe culturi in teren arabil = 50 ha x46,71e/an =2335,5 euro; TOTAL SUBVENTII = 5891,5 euro. Daca activitatea in ferma se desfasoara numai cu membrii familiei, salariile nete calculate revin acesteia, respectiv 2510 euro. La nivelul unui an de activitate in ferma, o familie de agricultori poate realiza VENITURI TOTALE NETE de 17.755,5 euro 7. ASIGURAREA BAZEI TEHNICE A FERMEI ZOOTEHNICE Ingrasarea taurasilor se realizeaza intr-un adapost cu dimensiuni de 26,46x12,10 = 320,2 metri patrati. Peretii pot fi din lemn sau prelata. Pe perioada verii, indepartarea peretilor laterali si a capetelor transforma adapostul in sopron si favorizeaza aerisirea. Pe durata iernii capatul nordic al structurii se inchide apoape in totalitate. Sarpanta este din teava zicata, de forma seemicirculara, consolidata prin travee si contravantuiri. Invelitoarea este din prelata de culoare deschisa, translucida si peliculizata cu un strat rezistent la radiatii ultraviolete; prelata tensionata cu ajutorul unor vinciuri reflecta radiatiile solare si previne supraincalzirea interiorului. Zonele functionale ale adapostului sunt redate in schita anexata. Adapostul este prevazut cu retea de alimentare cu apa, iluminat electric si canal de dejectii. Cazarea taurasilor se face pe asternut permanent a carui evacuare se face odata la 4-6 luni. Adapostul poate fi realizat din fonduri proprii si/sau fonduri europene neramursabile. Investitia se amortizeaza in timp.

I. ANEXA DE CALCULLA REGISTRUL DE EVIDENTAA. CALCUL UNITATI VITA MARE (U.V.M.)COD SPECIE/CATEG COEFICIENT TRANSFORMARE ANUL 20--

1 1,0

2 0,6

3 0,4

4 0,15

5 0,15

6 0,5

7 0,3

8

9

TOTAL

1,0-1,1 0,5-0,7

*

1 2 1 2 1 2 1 2 1 2

EXISTENT U.V.M. EXISTENT U.V.M. EXISTENT U.V.M. EXISTENT U.V.M. EXISTENT U.V.M.

ANUL 20--

ANUL 20--

ANUL 20--

ANUL 20--

B. CALCULUL INCARCATURA ANIMALE / HA B.1. DETERMINARE PRODUCTIE REALA PASUNI (TO/HA) NR PARCELASuprafata .haANUL 20--

Rd 1 Rd 2 Rd 3 Rd 4 Rd 2 Rd 3 Rd 4 Rd 2 Rd 3 Rd 4 Rd 2 Rd 3 Rd 4 Rd 2 Rd 3 Rd 4

TOTAL

Productia globala . tone Productia reala (rd 3x 85%) hectare

ANUL 20--

tone tone hectare

ANUL 20--

tone tone hectare

ANUL 20--

tone tone hectare

ANUL 20--

tone tone

B. 2. DETERMINARE CAPACITATE DE PASUNAT B.2.1.PRODUCTIA REALA A PASUNII / HA = (rd4 tab B.1.: rd2 tab B.1.)NUMAR PARCELA TOTAL

AN 20 - AN 20 - AN 20 - AN 20 - AN 20 - B.2.2. DETERMINARE INCARCATURA REALA CU ANIMALE/HA IA / HA IA / HA = [B.2.1. : (1 U.V.M. x NR. ZILE PASUNAT x 50 KG/ZI)] x 70% AN 20 - AN 20 - AN 20 - AN 20 - AN 20 - TOTAL

CONFORM NORME :

NIVEL MINIM ADMIS PENTRU IA = 0,3 UVM/HA; NIVEL MAXIM ADMIS PENTRU IA = 1,0 UVM/HA.

-

PENTRU VERIFICAREA NIVELULUI INCARCATURII CU ANIMALE / HA IN EXPLOATATIA DVS, SE CALCULEAZA NECESARUL DE MASA VERDE PE PERIOADA PASUNATULUI : C. DETERMINARE NECESAR TOTAL MASA VERDE (NTMV) NTMV = [NR UVM (rd 2, col.TOTAL,tab. A)x NR ZILE PASUNAT x 50 KG/ZI] : 1000 = toneAN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to

SE COMPARA NECESARUL TOTAL M. V. CU PRODUCTIA REALA : D. PRODUCTIA REALA TOTALA (PRT) - TONE PRT =PRODUCTIA REALA /HA (B.2.1.col.TOTAL) x SUPRAFATA (rd 2 , col. TOTAL, B.1.AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to AN 20 - - = ----------to

DACA NECESARUL DE MASA VERDE ESTE MAI MARE DECAT PRODUCTIA REALA TOTALA, VA TREBUI SA REDUCETI NUMARUL DE UNITATI VITA MARE SCOASE LA PASCUT PANA LA NIVELUL DETERMINAT ASTFEL : NR. UVM = PRT (tone) :( NR. ZILE PASUNAT x 0,05 tone / zi) Astfel, se asigura INCARCATURA CU ANIMALE / HA pana la LIMITA MAXIM ADMISA de capacitatea reala de pasunat. NOTA : 1. Coeficientul de 85 % din TABEL B.1., rand 4, reprezinta COEFICIENTUL DE FOLOSINTA A IERBII. 2. Coeficientul de 70 % din TABEL B.2.2. reprezinta REZERVA DE CAPACITATE (30 %) datorata REPARTITIEI NEUNIFORME A PRODUCTIEI PASUNILOR PE CICLURI. E. ORGANIZARE RATIONALA A PASUNATULUI E.1. DETERMINARE NUMAR TARLALE (NT) NT = DURATA CICLU PASUNAT (zile) : DURATA PASUNATULUI (zile)

Nota : Durata ciclu pasunat = durata de regenerare a plantelor, cuprinsa intre 24-32zile; Durata de pasunat = durata de pasunat pe o tarla, cuprinsa intre 4-6 zile. Pentru a asigura ciclul de regenerare a plantelor intre limitele prezentate mai sus, se recomanda durate ale pasunatului de 4 zile, ceea ce corespunde unui ciclu de regenerare de 28 zile. Astfel, numarul de tarlale calculat va fi : Nr = 32/4 = 8 tarlale Aceasta inseamna ca, dupa cele 4 zile de pascut pe tarlaua 8, animalele pot reveni pe prima tarla dupa 28 de zile de regenerare a plantelor (7 tarlale x 4 zile = 28 zile). Pentru o si mai buna utilizare a pasunilor, NUMARUL DE TARLALE va fi majorat cu 1 TARLA, pentru scoaterea prin rotatie, anual, de la folosirea prin pasunat, pentru aplicarea bunelor practici de agromediu. Astfel, anual vor fi folosite 8 tarlale. E.2. DETERMINAREA SUPRAFETEI UNITATII DE EXPLOATARE (UE)UE(ha) = NECESAR MASA VERDE[NR UVM x DURATA PASUNAT TOTAL(zile) x 0,05tone/zi] / PROD. REALA/ha (tone)

An 20__

ha An 20__

ha An 20__

ha An 20__

ha An 20__

ha

E.3. DETERMINAREA SUPRAFETEI UNEI TARLALE (TE) TE(ha) = SUPRAFATA UNITATII DE EXPLOATARE(UE) / NR. TARLALE (Nr = 9)An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha An 20__ ha

NOTA:

Pentru exemplificarea determinarii incarcaturii de animale (UVM) la hectar, consideram urmatoarea situatie: un fermier detine o vaca (1UVM) si un hectar pasune: pentru a se incadra in limitele recomandate (0,3 < IA/ha < 1) va trebui sa tina cont de nivelul real al productiei de masa verde si de numarul de zile totale de pasunat. Daca nivelul real al productiei de masa verde este de 9 tone/ha (dupa ce s-a scazut 15% ierburi necomestibile si 30% rezerva de capacitate), va putea paste pasunea cu o singura vaca 180zile/an. Daca productia este mai mica, ori va reduce numarul de zile de pasunat in limita productiei, ori va paste un numar mai redus de ore/zi. In cazul in care va scoate vaca la pascut in program normal, 180 de zile, iar productia reala de masa verde la ha va fi de 7 tone, atunci INDICELE INCARCARII CU ANIMALE/ha va fi: IA/HA = 7 tone / (1UVM x 180zile x 0,05to/zi) = 0,78 In cazul limita, cand nu se poate cobora sub 0,30 UVM/HA, daca folosesc integral cele 180 de zile, productia totala nu poate scadea sub 2,7 tone/an (1UVM x 180 x 0,05 x 0,3) Aceste precizari sunt necesare, pentru a atrage atentia fermierului asupra respectarii conditiilor din registru, respectiv corelatia dintre randul 2.1, randul 2.3 si randul 2.5, pe baza carora organele de control APIA verifica incadrarea indicelui INCARCATURII CU ANIMALE/ha, in limitele recomandate (0,3-1,0].F. INFORMATII PRIVIND LUCRARILE DE INTRETINERE F.1. FAZA : LUCRARI DE PRIMAVARA SUPRAFATA - ha 20 - 20 - 20 - 20 - 20 - -

LUCRAREA Combatere buruieni, veg. lemn. Strangere cioate si pietre Nivelare musuroaie Grapat pajisti Suprainsamantari, regenerari

F.2. LUCRAREA Combatere buruieni, veg. lemn. Strangere cioate si pietre Nivelare musuroaie Grapat pajisti Suprainsamantari, regenerari

FAZA 2 LUCRARI DE TOAMNA SUPRAFATA - ha -

REGISTRUL se completeaza cu date definitive, pe baza datelor cuprinse in tabelul de mai sus, dupa finalizarea fazei a 2-a. ATENTIE ! Daca spre exemplu, parcela curatata are 14 ha, iar operatiunea de strangeree cioate si pietre se efectueaza pe intreaga suprafata, atat primavara cat si toamna, in registru se inscrie suprfata de 14 ha si nu 28 ha ! Pentru usurinta calculelor, notati intr-un caiet auxiliar suprafetele fiecarei parcele si natura lucrarilor conform modelului de mai sus. In registru veti completa datele pentru fiecare parcela in parte.

PENTRU A VERIFICA DACA FERMA DVS. INDEPLINESTE CONDITIILE DE ACORDARE PENTRU FERMA DE SUBZISTENTA, COMPLETATI TABELUL DE MAI JOS CU DATELE SOLICITATENR CRT

CULTURA AGrau comun Secara Orz Ovaz Porumb boabe Alte cereale Cartofi Sfecla de zahar Radacini furajere Plante furajere-pajisti t. Alte furaje verzi Porumb verde Fanete si pasuni perman. Plantatii fructifere In Canepa Zarzavat de gradina Plantatii - nuci Vita de vie nobila-vin Vita de vie altele-vin Vita de vie de masa Pepiniere Flori si plante ornamentale in camp/

SUPRAFATA COEFICIDETINUTA ENT * HA *

TOTAL U.D.E. (1 x 2)

NR CRT

SPECIA BCai, magari, catari Bovine sub un an Bovine-masculi < 2 ani Bovine-masculi > 2 ani Juninci > 2 ani Bovine-femele < 2 ani Vaci de lapte Alte bovine > 2 ani Oi femele pt reproducere Oi alte categorii Capre femele pt reprod. Capre alte categorii Purcelusi < 20 kg Scroafe reprod. > 50kg Porci alte categorii Pasari / 100 capete Gaini ouatoare / 100 cap. Curcani / 100 capete Rate / 100 capete Gaste / 100 capete Alte pasari / 100 capete Iepuri femele reprod. Stupi

NR. CAPETE

COEFICIENT

TOTAL U.D.E. (4 x 5)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

1

2 0,28 0,084 0,246 0,085 0,213 0,085 1,174 0,547 0,486 0,168 0,178 0,325 0,050 2,125 0,357 O,375 0,850 0,810 1,749 1,374 1,867 1,133 64,377 *

3

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

4

5 0,071 0,061 0,095 0,089 0,114 0,069 0,261 0,028 0,008 0,008 0,033 0,011 0,057 0,243 0,140 0,450 0.598 0,576 0,328 0,878 0,213 0,001 0,083

6

TOTAL I

TOTAL II

*

*

PASUL 1: PASUL 2: PASUL 3: PASUL 4:

Treceti in coloanele 2 si 4 din tabelul de mai sus datele privind gospodaria Dvs.; Inmultiti datele din col.1 cu cele din col.2, pe fiecare rand si pe cele din col.4 cu cele din col.5, pe fiecare rand; Adunati rezultatele din col.3 si treceti rezultatul la randul TOTAL I, col.3, respectiv pe cele din col.6 si treceti rezultatul la randul TOTAL II, col.6; Adunati TOTAL I cu TOTAL II, daca rezultatul adunarii celor doua rezultate este un numar intre 2 si 8, inseamna ca puteti fi beneficiarul subventiei de 1500 euro/an.

IN CAZUL IN CARE SUNTETI INTERESAT DE ACCESAREA ACESTEI SUBVENTII, ADRESATI-VA ASOCIATIEI CRESCATORILR DE TAURINE JIBERT PENTRU LAMURIRI SUPLIMENTARE.

INSTRUCTIUNIPRIVINDCOMPLETAREA REGISTRULUI DE EVIDENTA A ACTIVITATILOR PE PAJISTILE PERMANENTE SI ALE CAIETULUI DE AGROMEDIU PENTRU FERMIERUL CARE A APLICAT PENTRU PACHETELE DE AGROMEDIU In conformitate cu angajamentul semnat la depunerea cererii de plata a subventiei pe terenuri pentru anul 2010, fermierul s-a obligat sa tina EVIDENTA ACTIVITATILOR PE PAJISTILE PERMANENTE din exploatatia sa. Aceasta obligatie reprezinta modalitatea prin care organismele A.P.I.A. verifica respectarea aplicarii normelor G.A.E.C. in exploatatie, neacordandu-se subventia daca se constata neconcordante intre ceea ce s-a inscris in cererea de plata, conditiile din teren si inscrierile din registrele de evidenta. Controlul poate fi efectuat si de inspectorii Comisiei Europene si cei ai Curtii de Conturi. Formularele de evidenta sunt intocmite conform modelului prezentat in GHIDUL INFORMATII GENERALE PENTRU FERMIERI PRIVIND PLATILE DIRECTE PE SUPRAFATA IN ANUL 2010 si corespund urmaririi realizarii cerintelor GAEC 7. Conform cerintelor A.P.I.A. evidenta se organizeaza pe doua tipuri de registre: REGISTRUL privind evidenta activitatilor pe pajistile permanente; CAIETUL DE AGROMEDIU pentru fermierul care a aplicat pentru pachetele de agromediu. Toti fermierii care au in exploatatie pajisti permanente ( declara in cererea unica de plata categoria de folosinta PP) trebuie sa tina evidenta activitatilor desfasurate pe suprafata de pajiste pemanenta intrun REGISTRU al fermei, in format tiparit, CARE TREBUIE SA FIE ACCESIBIL INSPECTORILOR DE TEREN A.P.I.A , IN ORICE MOMENT.

I. CUM SE COMPLETEAZA REGISTRUL ACTIVITATILOR!Registrul pus la dispozitia Dvs. contine un numar de 25 file, tiparite pe o singura fata cu aceleasi documente descriptive. Acest registru se completeaza de catre toti fermierii , care au depus cereri de plata, chiar daca nu au aplicat pentru pachetele de agromediu. Bunele conditii agricole si de mediu sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de teren agricol care solicita sprijin in cadrul schemelor de plata pe suprafata dupa data aderarii. De asemenea aceste conditii SUNT OBLIGATORII PENTRU PARCELELE AGRICOLE DIN CADRUL EXPLOATATIEI, INDIFERENT DACA FERMIEUL SOLICITA SPRIJIN NUMAI PENTRU O PARTE DIN ELE. Conform acestei precizari din Ghid, fermierul va trebui sa cuprinda in Registru si parcelele care nu au fost declarate in cererea de plata (exemplu : suprafata mai mica de 0,3 ha) precum si modul in care acesstea sunt utilizate. PROCEDURA DE COMPLETARE AREGISTRULUI

1. Operatiunea intai se refera la datele de identificare a fermierului, exploatatiei, codul deexploatatie si adresa, atat pe coperta Registrului cat si pe fiecare fila a acestuia. In cazul persoanelor fizice neautorizate intr-o forma legala prevazuta de lege (Persoana fizica autorizata = PFA; Asociatie familiala = AFA; intreprindere individuala = I.I.) , denumirea exploatatiei va fi aceeasi ca si numele fermierului. Codul exploatatiei este codul atribuit, inscris pe cererea de plata, stanga-sus : ID Fermier RO---------2. Operatiunea a doua consta in identificarea din cererea de plata tuturor parcelelor inscrise cu categoria PP'. Aceste date se regasesc in coloanele 7 si 8 ale cererii, respectiv NR.PARCELA AGRICOLA SI COD CATEGORIE FOLOSINTA. Fermierul constata ca in Registru exista spatiu de inregistrare pentru 5 ani, corespunzator pentru perioada de acordare a subventiilor de agromediu. Deasemenea, trebuie sa stie ca fiecare fila din Registru corespunde unei singure parcele cu categoria de folosinta PP. In Registru vor fi inscrise si parcelele care, din diferite motive (nu s-a solicitat sau au suprafata mai mica de

0,3 ha), nu fac obiectul cererii de plata. Dupa completarea anului de raportare(recomandam ca acesta sa inceape cu primul an de cerere de plata tocmai pentru a demonstra aplicarea unitara in timp a normelor de agromediu ) urmeaza : 3. Operatiunea a treia : completarea numarului blocului fizic (col. 5 din cerere de plata), a numarului parcelei si a suprafetei acesteia ( col. 7 si 9 din cerere). 4. Operatiunea a patra : completarea informatiilor privind pasunatul (punctul II din Registru) s face utilizand ANEXA I DE CALCUL. Pentru fiecare an s-au prevazut trei coloane de calcul, corespunzator numarului maxim de categorii de animale dintr-o specie (bovine) care pot paste pe o parcela. Mentionam faptul ca, in conformitate cu normele zootehnice, sanitar-veterinare, pe aceeasi parcela, intr-un ciclu complet (anual) de pasunat, nu poate paste decat o specie (nu se amesteca bovine cu ovine,cu cabaline, etc.). La calculul incarcaturii cu animale, trebuie tinut cont ca acest indicator se refera la intreaga suprafata cu destinatia PP. Exista situatii in care animalele fermierului au pasunat in ciurda si/sau stane, acesta neutilizand parcelele proprii pentru pasunat. In acest caz nu vor fi completate randurile 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 si 2.5 din Registru. 5. Operatiunea a cincea : priveste inscrierea informatiilor privind cositul (cap. III din Registru). In acest caz apar trei situatii : - pe parcela respectiva nu s-a cosit , fiind destinata pasunatului; - parcela a fost utilizata numai pentru cosit; - parcela a avut o utilizare mixta (pasunat si cosit), pe tarlale identificate prin ANEXA DE CALCUL. In cazul COSITULUI, pentru respectarea normelor de agromediu, operatiunea se realizeaza numai dupa data de 01 IULIE, cu ridicarea fanului in maximum doua saptamini de la data cositului. In Registru se inscriu date privind data inceperii cositului si suprafata aferenta din parcela. 6. Operatiune a sasea vizeaza inscrierea informatiilor privind lucrarile de intretinere, care cuprind doua faze : - inainte de inceperea pasunatului/cositului (primavara); - dupa finalizarea pasunatului/cositului (toamna tarziu). Datele privind suprafetele pot varia pe cele doua faze, astfel ca mai intai se completeaza ANEXA DE CALCUL si dupa finalizarea fazei a doua se inscriu efectiv datele in Registru. NOTA : Datele din cap. V si VI din Registru sunt redate cu titlu informativ, urmand ca datele efective sa se regaseasca in ANEXA DE CALCUL.

NUME, PRENUME_____________________________________ DENUMIRE EXPLOATATIE____________________________ COD EXPLOATATIE RO_______________________________II. DATE PRIVIND APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD A. APLICARE GUNOI PRIN PASUNAT

FISA DE CALCULA APLICARII GUNOIULUI DE GRAJD ANEXA LA CAIETUL DE AGROMEDIU

PARCELA (TONE - TOTAL/PARCELA) BURSA DE GUNOI (tone) 1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 3. Gunoi ovineANUL 20 __

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

P___

TOTAL TONE

ANUL 20__

1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovineANUL 20 __

1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovineANUL 20__

1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovineANUL 20 __

1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovine B. APLICARE GUNOI DIN STOC - TRANSPORT HIPO SI IMPRASTIAT MANUAL ANUL 20 __

Fermentat 3-4 luni MranitaANUL 20 __

Fermentat 3-4 luni MranitaANUL 20 __

Fermentat 3-4 luni MranitaANUL 20 __

Fermentat 3-4 luni MranitaANUL 20 __

Fermentat 3-4 luni Mranita C. TOTAL GUNOI APLICAT (A + B) TONE ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __

NOTA: Cantitatea de aplicat din gunoiul stocat se determina in functie de rezultatele obtinute in tabelul F, prin recalculare: [tab.F]:[rd.(3)tab.C]

NUME, PRENUME_____________________________________ DENUMIRE EXPLOATATIE____________________________ COD EXPLOATATIE RO_______________________________III. DATE DE CALCUL AL CONTINUTULUI DE AZOT AL GUNOIULUI APLICAT C. CALCULUL CONTINUTULUI DE AZOT PE DOZE APLICATE RECOMANDATE

FISA DE CALCUL A APLICARII GUNOIULUI DE GRAJD ANEXA LA CAIETUL DE AGROMEDIU

TIP GUNOI GRAJD TONE MAXIM ADMISIBILE / HA (2)CONTINUT AZOT/TONA (KG)

GUNOI BOVINE 6,67 4,5 30,0 37,8

GUNOI CABALINE 5,16 5,8 29,93 29,3

GUNOI OVINE 3,60 8,3 29,88 20,5

FERMENTAT 3-4 LUNI 5,45 5,5 29,98 30,9

MRANITA 3,00 9,8 29,40 17,3

CONTINUT TOTAL AZOT/HA (4) =(2) X (3) TO. MAX.ADMISE TOTAL PE SURSA S=170 KG : (3)

NOTA : Cantitatea de 170 kg reprezinta doza maxima admisibila de aplicat / ha conform NORME D. CALCULUL CONTINUTULUI DE AZOT EFECTIV APLICAT PRIN PASUNATNUMAR PARCELA SPECIFICATII TOTAL

SUPRAFATA PARCELA -HA -

CONTINUT AZOT (KG) [TAB.A x rd (3) TAB.C] 1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovine TOTAL AN CONTINUT AZOT (KG) [TAB.A x rd (3) TAB.C] 1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovine TOTAL AN CONTINUT AZOT (KG) [TAB.A x rd (3) TAB.C] 1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovine TOTAL AN CONTINUT AZOT (KG) [TAB.A x rd (3) TAB.C] 1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovine TOTAL AN CONTINUT AZOT (KG) [TAB.A x rd (3) TAB.C] 1. Gunoi bovine 2. Gunoi cabaline 2. Gunoi ovine TOTAL AN

ANUL 20 __

ANUL 20 __

ANUL 20 __

ANUL 20 __

ANUL 20 __

E. DOZA DE AZOT APLICATA LA HA (TOTAL AN x TAB.D : SUPRAFAT x TAB.D) ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ F. DOZA DISPONIBILA PENTRU APLICARE GUNOI STOCAT (170 KG AZOT KG AZOT DIN TAB. E) ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __ ANUL 20 __

NUME, PRENUME_____________________________________ DENUMIRE EXPLOATATIE____________________________ COD EXPLOATATIE RO_______________________________

FISA DE CALCUL A APLICARII GUNOIULUI DE GRAJD ANEXA LA CAIETUL DE AGROMEDIU

I. DATE DESPRE PRODUCTIA DE GUNOI DE GRAJD a) Productia medie zilnica de gunoi de grajd KG/ANIMALBOVINE Vaci lapte Tineret mai mare de 1 an Tineret mai mic de 1 an Boi de munca Cai de munca CABALINE Tineret cabalin peste 2 ani Tineret cabalin peste 1-2 ani Tineret cabalin sub 1 an Adulte PORCINE Tineret peste 4 luni Tineret 2-4 luni OVINE ADULTE PASARI

27

17

10

13

14

20

17

13

12

10

3

1,6

0,4

b) Efectivele de animale detinute CAPETEBOVINE CABALINE Boi de munca Cai de munca Tineret cabalin peste 2 ani Tineret cabalin peste 1-2 ani Tineret cabalin sub 1 an Adulte PORCINE Tineret peste 4 luni Tineret 2-4 luni OVINE ADULTE