Fobia scolara

Munca educativa poate fi confruntata cu probleme variate,printre care si framantari care determina la copii aparitia unui conflict interior, ce poate afecta evolutia lor pozitiva. Un asemenea conflict nerezolvat,prelungit,exercita o influenta specifica asupra formarii trasaturilor de caracter iar uneori pot apare “blocaje” si in dezvoltarea intelectuala. Fobia scolara este un astfel de conflict interior.Ea exprima o stare de incordare, de neliniste, de opresiune interioara, o teama generalizata fara caracter periculos.Este o tulburare predominant emotionala vis-à-vis de contextul scolar. O astfel de situatie a fost semnalata si studiata in cazul subiectului D.N.Subiect: D.N.Gen: masculinData nasterii: 1990Domiciliul: DevaParinti: tatal-fara antecedente psihiatrice in familia de provenienta;studii-superioare. Mama-fara antecedente psihiatrice in familia de provenienta; studii-medii. Mama elevului D.N. acum in clasa a Va o informeaza pe diriginta acestuia ca in ultima vreme intampina greutati cu fiul ei dimineata la sculare si pregatirea pentru scoala.Copilul acuza stari de voma, dureri de cap,greataDaca il indeamna sa manance refuza cu incapatanare. Urmarindu-l de mai mult timp aconstatat ca are un somn agitat, vorbeste in

somn si uneori se trezeste si pleaca prin casa fara sa-si dea seama ce face .Mama doreste sa stie daca la scoala au avut loc evenimente care sa conduca la crearea unei stari de neliniste, de neincredere sau de teama. Cele relatate de mama au surprins diriginta deoarece la scoala copilul era linistit, atent la ore,politicos fara sa dea in vreun fel semne de o problema,dezechilibru.Diriginta a hotarat sa porneasca propria sa investigatie pentru a depista eventualele probleme pe care le-ar putea avea elevul D.N. Pentru acest lucru a stat de vorba mai indelungat cu mama elevului avand grija ca din discutii sa nu omita anumite chestionare legate de relatia mama-fiu. Ce informatii obtine?D.N.a avut o nastere normala,dezvoltarea ulterioara incadrandu-se in parametri normali.La varsta de 2ani se imbolnaveste de bronsita si de atunci in fiecare an face repetate bronsite si pneumonii.Mama se simte oarecum vinovata de acest fapt deoarece era sub supravegherea ei cand copilul se imbolnaveste prima data.Starea se stabilizeaza in jurul varstei de 6ani dar ramane cu o sensibilitate permanenta la factorii de mediu;vant,frig,etc.Cu toate acestea copilul are o dezvoltare armonioasa si uniforma. Nu se semnaleaza imbolnaviri grave. Debutul scolaritatii are loc la varsta de 7ani si 6 luni.Momentul este marcat de o puternica traire emotionala din partea copilului.Primii ani de scoala decurg normal cu rezultate foarte bune.D.N. este constiincios dar spre sfarsitul clasei a IV-a se observa o nervozitate crescanda a copilului,rezultatele fiind in scadere.Mama pretinde copilului sa studieze mai mult,considerand ca nu este suficient pentru a trece la o noua treapta,la gimnaziu.Ea accentueaza permanent faptul ca trecerea la invatamantul gimnazial o sa fie dificila, ca adaptarea necesita mult efort si modul cum debuteaza in clasa a V-a va fi hotarator pentru urmatorii ani. Incep orele de pregatire suplimentara.Mama doreste ca fiul sa se plaseze cat mai bine la nivelul clasei.Reuseste la primul examen-admiterea la o clasa de engleza-informatica.Odata cu

gimnaziul incep problemele.Copilul incepe sa fie din ce in ce mai dezinteresat de scoala.Nu are dorinta de afirmare.Invata doar pentru ca o cer parintii.Cand sunt nuntate lucrari de control are un somn agitat.Se scoala tot mai tarziu dimineata,se incadreaza tot mai greu in timp.Se contureaza o personalitate pasiv-agresiva cu stari de nemultumire,sentimente de frustrare,o atitudine fatisa de critica la adresa parerilor celorlalti.Mama isi manifesta din ce in ce mai mult nemultumirea privind situatia scolara a copilului si-I reproseaza acest lucru. Din aceste discutii purtate cu mama elevului diriginta si-a dat seama ca este vorba de fobie scolara. Cauze: - autoritate educationala; - hiperperfectionism la ambii parinti; - schimbarea regimului scolar; - suprasolicitare; - comunicare ineficienta elev-profesor; - atitudinea prea exigenta a unor profesori; Diriginta are o noua discutie cu parintii elevului si le comunica parera sa. Mama recunoaste ca este putin cam exigenta cu fiul privind activitatea scolara,dar din dorinta de a se afirma si de a avea rezultate care sa-I usureze drumul scolar. Din discutiile purtate cu elevul diriginta afla ca mama sa este nemultumita daca ia note mai mici de opt si ca de asemenea nu-I plac anumiti profesori care sunt uneori partinitori.La limba romana este dezamagit deoarece la raspunsuri de acelasi nivel cu a altor colegi el ia note mai mici. In urma acestor discutii ,diriginta si-a stabilit un plan de solutionare a acestui caz. Solutii:

1) o discutie cu ambii parinti pentru a stabili modalitatile de apreciere a elevului.

2) Consultarea celorlalti colegi privind performantele elevului la diferite materii.

3) Consultarea psihologului scolii pentru a stabili cateva intrevederi cu elevul.

Mama a fost sfatuita sa-l incurajeze mai mult pe copil, sa-I aprecieze rezultatele si sa nu-I mai reproseze eventualele esecuri.Sa il ajute si sa-I sporeasca increderea in fortele proprii.Colegii profesori au fost rugati sa-l antreneze pe elev la lectii si sa fie stimulat si incurajat, sa fie remarcat orice element de progres,de succes. Este incurajat in perfectionarea calitatilor sportive pe care le are elevul.s-a analizat o eventuala discutie cu psihologul scolii dar elevul a refuzat si nu s-a fortat ideea.Rezultate: Un inceput de schimbare in bine s-a constatat dupa un timp de la aplicarea masurilor propuse. Elevul nu mai are stari de anxietate, este mai linistit, se intelege mai bine cu mama sa.Incep sa dispara noptile agitate si emotiile datorate lucrarilor sau tezelor.Isi rezolva sarcinile scolare si frecventeaza clubul scolar sportiv unde este inscris la echipa de baschet.Nu mai lipseste nemotivat de la orele care nu-I fac placere.Pregatirea scolara se desfasoara dupa un anumit program fara a se impune un timp anume pentru aceasta. In acest caz influentele pozitive ale tuturor factorilor educativi au constituit un ajutor pentru inlaturarea efctelor negative ale acestei stari care i-ar fi putut afecta evolutia scolara ulterioara.