fo gastrologie

DATE GENERALE

Nume, prenume: Bacalu Anna Ivan

Vîrsta:48 ani (04.11.1965)

Domiciliul: Or. Ungheni, str. Varlam nr.9

Genul: feminin

Locul de muncă:pensionara

Data internarii:04.02.2013

ANAMNEZA

1. Acuze:

Sindromul Dispeptic

1. Greţuri - matinale si postprandiale2. Xerostomie - matinala si gust amar in gura3. Balonari - matinale, postprandiale4. Scaun o data in 2 zile(constipatii)

Sindromul Algic

Localizare - in regiunea epigastrica Caracterul - durere surda, sub forma de jenaPeriodicitate - intermitenta, cel mai des dimineata inainte de mincare, durata de 30 min- 1 oraIradiere - in regiunea hipocondrului drept şi sting, sub forma de centuraIntensitate – moderata

Manifestari sistemice: Astenie fizica marcata Cefalee de intensitate moderata

Istoricul actualei boli: Pacienta se considera bolnava din februarie anul curent cind s-a declansat primul episod de acutizare a pancreatitei. Accesul a fost declansat de citeva mese copioase. Pacienta a facut abuz de grasimi. A fost internata in sectia de chirurgie cu pancreatita acuta cu o ameliorare usoara a starii generale, din cauza persistentei acuzelor s-a tratat repetat in sectia terapie la locul de trai si ambulator, dar fara efect vizibil.

Inrautatirea starii generale, aparitia simptomelor locale impun necesitatea internarii pacientului pentru diagnostic cert si tratament adecvat.

. ANAMNEZA VIEŢII

1. Antecedentele personale:• Mama si cu tata au decedat in urma unui accident rutier(1980)

2. Fiziologice:• 3Copii,

3. Alergologice:• Nu prezinta alergie

4.Deprinderi vicioase

Nu fumează, nu consumă alcool sau droguri. Nu consumă cafea sau ceai tare sau alte substante tonizante, solutiii energizante.

5.Antecedente personale

Boli sexual - transmisibile – neagă. Contact cu bolnavi de tuberculoză si alte boli infectioase– neagă.

6. Anamneza profesionala : pensionara, dar a lucrat in trecut ca vinzatoare la magazin.

7.Conditii de viata – satisfacatoare

Starea prezentă

1. Inspecţia generalăStarea generală: gravitate medieConştiinţa: clară Poziţia bolnavei: activă Expresia feţei: obişnuită Tip constituţional: normostenic Tegumentele - de culoare roz-pală, curate Umeditatea şi turgorul pielii: obisnuitePărul: cu luciul păstrat Unghiile: obisnuite, fără stratificări Puls capilar: nu se determină Ţesutul celulo-adipos subcutanat: bine dezvoltat, cu predilectie abdominală, grosimea pliului cutanat în regiunea inghinală - 3,0 cm Capul este proporţional corpuluiPuncte dureroase nu se determinăGîtul este proporţional Glanda tiroidă: vizual şi palpator nu se determină Pulsaţia venelor jugulare nu se determină Ganglionii limfatici (auriculari, sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, infraclaviculari, axilari, inghinali ) palpator nu se determinăMuşchii: dezvoltaţi satisfacator, tonusul usor diminuat, puterea muşchilor satisfacatoare, senzaţii dureroase lipsesc. Oasele - proporţionale, fără deformităţi, percutor puncte dureroase nu se determină. Articulaţiile fara modificări patologice

Aparatul respirator

Acuze

Din partea sistemului respirator pacienta nu prezintă acuze.

Inspecţia

Secreţiile nazale sînt absente. Nu sînt dereglări ale respiraţiei nazale. Aripile nazale nu participă în respiraţie.Vocea nu este schimbată. Bolnavul are o vorbire clară. Cutia toracică este în formă de con. Fosele supraclaviculare şi subclaviculare sînt nivelate şi simetrice. Umerii şi scapulele sînt amplasate la acelaşi nivel. Hemitoracele drept şi stîng sînt simetrice, ambele participă uniform la respiraţie. Respiraţia este de tip toraco-abdominal. Respiraţia este ritmică, amplituda acesteia este uniformă.

Palparea

Elasticitatea cutiei toracice este păstrată. Transmiterea vibraţiilor vocale este păsrtrată.

Percuţia

a) Percuţia comparativă:

La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.

b) Percuţia topografică:

1. Limitele pulmonare apexiene

Dreapta Stînga

a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă

b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7

2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

3.Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice

Dreapta Stînga

a) parasternală Spaţiul intercostal 6

b) medioclaviculară Marginea superioară a coastei 6

c) axilară anterioară Marginea superioară a coastei 7

Marginea inferioară a costei 7

d) axilară medie Marginea superioară a coastei 8


e) axilară posterioară Marginea superioară a coastei 9


f) scapulară Marginea superioară a coastei 10


g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11

Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie

7 cm 7 cm

Auscultaţia:

Frecvenţa respiraţiei 16/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toată aria pulmonară se determină respiraţie veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi laringelui se auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.

Aparatul Cardiovascular

Acuze: La momentul examinarii nu prezintă

Inspecţia:

La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide, turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv. Inspectia regiunii precordiale: nu se vizualizează bombarea in zonă,socul apexian nu se evidentiază. Pulsatii în alte regiuni: langă stern, retractie sistolică in sediul şocului apexian nu se prezinta. Pulsaţie in regiunea epigastrica nu se evidentiază.

Palpaţia:La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.

Percuţia:

A. Limitele matităţii relativeDreapta: în spatiul intercostal IV din dreapta cu 1cm lateral de marginea sternuluiStînga: 1,5 cm medial de linia medioclaviculară stîngă în spatiul intercostal VSuperior: se află pe linia parasternală stînga la nivelul spatiului intercostal II

B. Limitele matităţii absolute Dreapta:marginea dreaptă a sternului Stînga:1cm spre interiorul limitei matităţii relative stîngi Superior:la nivelul coastei III

C. Lăţimea pediculului vascular în spaţiul intercostal II = 5cmD. Dimensiunea transversală a cordului : 14cm.

Auscultaţia:

Zgomote cardiace sunt ritmice, atenuate. TA=120/80 mm Hg pe bratul sting; 125/80 mm Hg pe bratul dreapt Puls=65 bătăi/min. FCC=68 bătăi/min.Examinarea vaselor sanguine:Inspectia si palparea arterelor radiale, carotide, femurale, poplitee, arterelor regiunii dorsale a labiei piciorului – fara modificari, cu puls ritmic.Caracteristica pulsului pe arterele radiale: este identic pe ambele maini, fiind ritmic, cu frecventa 65/min, umplerea – plin, forma – rapid. Puls capilar – absent.Auscultatia arterelor carotide – obisnuit. Dorozieiz –Vinogradov pe arterele femurale – absente. Inspectia si palparea venelor – absenta. Turgescenta si pulsatia venelor gatului, varice, hiperemia locala a tegumentelor nu sunt prezente. Sedimente dure si dureri la palpatie pe traseul venelor nu se determina.Auscultatia venelor gatului: fără sufluri patologice

Aparatul digestiv

Inspecţia

Cavitatea bucală – mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba saburată, cu depunere alb-galbuie. Gingiile de culoare roz, fără hemoragii. Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii; tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără depuneri patologice. Forma abdomenului – obişnuită, abdomenul este simetric, participă în actul de respiraţie. Cicatrice: postapendicietomie pe dreapta, in fosa iliaca. Colaterale venoase (capul meduzei) nu se determină.

Palparea

A) Superficială

Abdomenul este meteorizat, sensibil la palpare în regiunea epigastrală, cu iradiere în hipocondrul drept si stîng. Defans muscular şi hernii (ale liniei albe,ombilicale) nu se determină.

B) Profundă (dupa Obrazţov-Strajesco)

Colonul sigmoid, descendent si ascendent - spasmat. Sectorul terminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă.

Percuţia

La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.

Auscultaţia

Auscultativ se determină garguimentul ce reflectă peristaltismul intestinal la nivelul cecului şi pilorului.Frotaţia pleurală este absentă.

Ficatul şi vezica biliară

Inspecţia: Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept nu s-a depistat.

Percuţia: Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 11cm; între punctul 3 şi 4 – 10 cm; între punctul 3 şi 5 – 8 cm

Palpaţia: Ficatul este mărit în dimensiuni: lobul drept proiemina cu ≈ 1 cm de la rebordul costal, lobului stîng se palpează la ≈ 2 cm de la rebordul costal, suprafaţa netedă, consistenţa moale, nedureros.

Pancreasul

La palpare punctele Meyo-Robson ș i Dejarden – pozitiv.

Splina

Inspecţia: La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.Percuţia: Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 12 cm, transversală aproximativ 8 cm.Palpaţia: Palpator nu se deemină.

Aparatul renourinar

Inspecţia: Pielea din regiunea lombară nu este hiperemiată şi tumifiată, edemele gambiene absente.Palparea: La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină.Percuţia: Semnul de tapotament (Giordano) negativ bilateral.Auscultatia: Arterelor renale - sufluri patologice nu se depisteaza.

Sistemul hematopoetic

La percuţia oaselor plate (stern, coaste) - puncte dureroase nu se determină.

Sistemul endocrin Inspecţia: Ţesutul subcutanat este repartizat uniform pe toată suprafaţa corpului. La inspecţia glandei tiroide modificări patologice nu s-au depistat. Pilozitatea săracă. Palparea: Dimensiunile glandei tiroide nu sînt modificate patologic, suprafaţa este regulată, consistenţă densă, noduli nu s-au depistat. Auscultaţia: Nu se auscultă zgomote şi sufluri pe vasele tiroidei .

Sistemul nervos

Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă nemodificate. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se determină.

Diagnosticul prezumptiv

Pe baza acuzelor pacientei:

Sindromul Dispeptic


Sindromul AlgicLocalizare - in regiunea epigastrica Caracterul - durere surda, sub forma de jenaPeriodicitate - intermitenta, cel mai des dimineata inainte de mincare, durata de 30 min- 1 oraIradiere - in regiunea hipocondrului drept şi sting, sub forma de centuraIntensitate – moderataManifestari sistemice:

Astenie fizica marcata Cefalee de intensitate moderata Artralgii

Istoricului actualei boli: Pacienta se considera bolnava din februarie anul curent cind s-a declansat primul episod de acutizare a pancreatitei. Accesul a fost declansat de citeva mese copioase. Pacienta a facut abuz de grasimi. A fost internata in sectia de chirurgie cu pancreatita acuta cu o ameliorare usoara a starii generale, din cauza persistentei acuzelor s-a tratat repetat in sectia terapie la locul de trai si ambulator, dar fara efect vizibil.

Inrautatirea starii generale, aparitia simptomelor locale impun necesitatea internarii pacienei pentru diagnostic cert si tratament adecvat.

Examenului obiectiv:

Ţesutul celulo-adipos subcutanat: bine dezvoltat, cu predilectie abdominală, grosimea pliului cutanat în regiunea inghinală - 3,0 cm IMC= 32kg/cm2;

Articulaţiile fara modificări patologiceZgomote cardiace sunt ritmice, atenuate. TA=120/80 mm Hg pe bratul sting; 125/80 mm Hg pe bratul dreaptCavitatea bucală – miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba saburată, cu depunere alb-galbuie;

La palparea superficială a fost depistat: Abdomen meteorizat, sensibil la palpare în regiunea epigastrală, cu iradiere în hipocondrul drept si stîng; la cea profundă – colonul sigmoid, descendent si ascendent - spasmat;

Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 11cm; între punctul 3 şi 4 – 10 cm; între punctul 3 şi 5 – 8 cm(Norma 9:8:7 cm);

Palpaţia: Ficatul este mărit în dimensiuni: lobul drept proiemina cu ≈ 1 cm de la rebordul costal, lobului stîng se palpează la ≈ 2 cm de la rebordul costal(Noma – la rebordul costal drept);

Pancreasul: La palpare punctele Meyo-Robson și Dejarden – pozitiv;

putem concide diagnosticul prezumptiv de:

Pancreatită cronică recidivantă cu dereglrile functiei exocrine în acutizare. Sindromul colonului iritabil cu predominarea constipatiilor

Planul examinărilor paraclinice

De laborator

1. Analiza generală de sânge: putem determina

-Sindr. anemic: Hb , Er

-Sindr. Inflamator nespecific: leucocite, neutrofile nesegmente, limfocite, VSH

2. Analiza generală de urina – putem determina diastaza urinara

3. Examenul biochimic a sângelui: putem evidenţia

- Sindr. de insuficienta exocrina a panceasului: tripsina, elastaza, amilaza pancreatica, α- amilaza, lipaza

4. Analiza maselor fecale: putem evolua

- Chimotripsina din masele fecale

- Elastaza din masele fecale

- Creatoreea, Steatoreea

Instrumentale

1.Radiografia cu substantă baritată:

- Activitatea motorie a tubului digestiv

2.FEGDS:

- Prezenta/absenta gastritei,ulcerului gastric sau duodenal

- Permite prelevarea bioptatului gastric, cu examinarea ulterioara histologica a H.pylori

3.USG organelor abdominale:

- Examinarea organelor abdominale cu aprecierea: dimensiunile,omogenitatea,depistarea unor formatiuni(tumori, chisturi)

- Pentru efectuarea diagnosticului diferential

5. Irigoscopia

- determinarea stării mucoasei, haustraţiilor, pereţilor(mobilitatea, elasticitatea)

- prezenţa sau absenţa defectelor de umplere, obstacolelor intraluminali sau extraluminali

Rezultatele examinărilor paraclinice

Analiza generală a sîngelui: (05.02.13)Hemoglobina 123 g/l

Eritrocite 3.9x1012/l

Indicele de culoare 0.97

Trombocite 259x109/l

Leucocite 6.3x109/l

Neutrofile nesegmentate 2%

Segmentate 62%

Eozinofile 2%

Limfocite 27%

Monocite 7%

VSH-2 mm/oră

2. Analiza generală a urinei: (05.02.13)

Cantitatea: 100 ml

Culoarea: galbenă

Transparenţa : transparenta

Densitatea relativă: 1021

Reacţia : acidă

Proteine: abs

Epiteliu plat unice

Leucocite 1-2 în c/v

Eritrocite 0 c/v

Cilindri 0 c/v

3. Analiza biochimică a sîngelui: (05.02.13)

Indicele protrombinic - 88%

Glicemia 4.2 mmol/l

Ureea 3.0 mmol/l

Creatinina 64.0 mmol/l

Bilirubina generala 18.4 mmol/l

Bilirubina libera 13.2 mmol/l

Bilirubina legata 5.2 mmol/l

ALT 0.52mmol/l

AST 0.38 mmol/l

Proba cu Timol 3,9 unit.

Amilaza pancreatica 37.7 mkg/(s.l.)

4.Coprograma si coprocultura

Mase fecale de consistent moale, neoformate, de culoare cafenie deschisa.Fibre muscular cu striate in cantitati mici, fara striatii – in cantitati moderate.Grasimi neutre in cantitati moderate.Amidon – prezent.

5. ECG. Ritm sinusal, regulat cu frecvenţa 75 bătăi/minut

6. Radiografia gastrointestinala cu substanta de contrast

Concluzia: Semne indirect de pancreatita – spatiul retrogastral marit de 3 ori

7.Ecografia organelor cavitatii abdominale

Pancreasul cu dimensiunile : capul 2,9 cm, corpul 2,5cm, coada 2,7 cm. Conturul net, regulat.Ecostructura omogena,ecogenitate difuza sporita. Meteorism intestinal.

9.ECG(05.02.13)Concluzie: Ritm sinusal cu frecventa contractiilor 60 pe minut. AEC deviata spre stinga. Bloc de ram sting anterior a fascicolului His

Diagnosticul diferenţial al bolii de bazăPancreatita cronica trebuie diferentiata de urmatoarele maladii cu tablou clinic similar:

1.Ulcer gastroduodenal - anamneza caracteristică, particularităţile durerii ulceroase sunt ritmicitatea, episodicitatea şi periodicitatea, lipsa diareii.

2.Litiaza biliara- sunt caracteristice: dureri cu localizare în hipocondrul drept şi iradiere pe dreapta şi în sus, în spate, sub omoplat, durere la palpare, simptomele Ker, Ortner, Murphy – pozitive.

3.Ateroscleroza mezenterica cu sindrom de malabsorbtie ischemica

4.Boli metabolice( porfirie acuta intermitenta)

5..Afectiuni intestinale de origine infectioasa

6.Tumoare de pancreas - Este dificil diagnosticul diferenţiat de tumorile pancreatice. Anamneza, contextul clinic şi explorările dirijate (nivelul CA19-9, schimbările respective la USG, la angiografia selectivă,la TC şi la biopsia prin laparascopie) elucidează diagnosticul.

La CT sau examen ecografic depistam o masa tisulara pancreatica heterogena, prezenta metastazelor in ficat.

La colangiopancreatografie retrograde endoscopica se observa stenoza completa a ductului Wirsung( imagine de “stop”) cu normalitatea canalelor subiacente.

Diagnosticul clinic. Sinteza diagnostică.Luînd în consideraţie acuzel e pacientei : 1. Acuze:

Sindromul Dispeptic


Sindromul AlgicLocalizare - in regiunea epigastrica Caracterul - durere surda, sub forma de jenaPeriodicitate - intermitenta, cel mai des dimineata inainte de mincare, durata de 30 min- 1 oraIradiere - in regiunea hipocondrului drept şi sting, sub forma de centuraIntensitate – moderata

Manifestari sistemice: Astenie fizica marcata Cefalee de intensitate moderata

Istoricul actualei boli: Pacienta se considera bolnava din februarie anul curent cind s-a declansat primul episod de acutizare a pancreatitei. Accesul a fost declansat de citeva mese copioase. Pacienta a facut abuz de grasimi. A fost internata in sectia de chirurgie cu pancreatita acuta cu o ameliorare usoara a starii generale, din cauza persistentei acuzelor s-a tratat repetat in sectia terapie la locul de trai si ambulator, dar fara efect vizibil.

Inrautatirea starii generale, aparitia simptomelor locale, cresterea nivelului enzimelor serice impun necesitatea internarii pacienei pentru diagnostic cert si tratament adecvat.

Datele examenului obiectiv:

Ţesutul celulo-adipos subcutanat: bine dezvoltat, cu predilectie abdominală, grosimea pliului cutanat în regiunea inghinală - 3,0 cm IMC= 32kg/cm2;

Articulaţiile fara modificări patologice

Zgomote cardiace sunt ritmice, atenuate. TA=120/80 mm Hg pe bratul sting; 125/80 mm Hg pe bratul dreapt

Cavitatea bucală – miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba saburată, cu depunere alb-galbuie;

La palparea superficială a fost depistat: Abdomen meteorizat, sensibil la palpare în regiunea epigastrală, cu iradiere în hipocondrul drept si stîng; la cea profundă – colonul sigmoid, descendent si ascendent - spasmat;

Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 9cm; între punctul 3 şi 4 – 8 cm; între punctul 3 şi 5 – 7 cm(Norma 9:8:7 cm);

Pancreasul: La palpare punctele Meyo-Robson si, Dejarden – pozitiv;

Datele examenului paraclinic:

Analiza biochimica a singelui

Hemoglobina 123 g/l

Eritrocite 3.9x1012/l

Amilaza pancreatica 38.7 mkg/(s.l.)

Coprograma si coprocultura

Mase fecale de consistent moale, neoformate, de culoare cafenie deschisa.Fibre muscular cu striate in cantitati mici, fara striatii – in cantitati moderate.Grasimi neutre in cantitati moderate.Amidon – prezent.

Ecografia organelor cavitatii abdominale

Pancreasul cu dimensiunile : capul 2,9 cm, corpul 2,5cm, coada 2,7 cm. Conturul net, regulat.Ecostructura omogena,ecogenitate difuza sporita. Meteorism intestinal.

Se stabileste diagnosticul de Pancreatită cronică recidivantă cu dereglrile functiei exocrine în acutizar..Sindromul colonului iritabil cu predominarea constipatiilor.

Tratament

Non farmacologic

1) Modificarea stilului de viata

Alimentatie cu orar regulat, fractionata in prinzuri reduse cantitativ si multiple ( 5-6 mese/zi) (masa 5p dupa Pevzner)

Evitarea consumului de alcool

Reducerea presiunii intraabdominale

-regim hipocaloric

-combaterea constipatiilor si balonarilor

2)Evitarea grasimilor, meselor cu substante extractive cu scopul evitarii stimularii brutale a secretiai pancreatice

3) Renuntarea administrarii medicamentelor ce influenteaza secretia exocrina a pancreasului: Glucocorticosteroizi, Remedii hormonale contraceptive, Diuretice, Vitamina D, Preparate de calciu, Imunodepresive

4) Dieta 5P

Farmacologic

a.Tratament în trepte al durerii

1. Masuri generale –restrictie de administrare a meseleor copioase.

2. Analgezice- Tab, Diuspatalin 200mg – 1p. de 2 ori/zi per os

3. Antispastice, tratament decompresiv al canaliculilor pancreatrice - Sol. Drotaverin 1ml – 2 ori/zi i/v

4.Benzodiazepine – Sol.Diazepam 2ml – 1 data/z i/m seara

b. Tratamentul insuficientei pancreatice exocrine

1.Enzime pancreatice- Tab.Creon 24 000 – 1 p. 3 ori/zi

c. Scaderea secretiei pancreatice si a functiei pancreatice

Octreotid

Famotidin – 20mg*2 ori pe zi

d.Terapia adjuvanta

1. dieta – abstinenţa de la alcool + mese reduse cantitativ.Punga rece cu gheata in regiunea epigastrica.

2. suplimentare vitaminică vitamine liposolubile A,D,E,K (pot fi administrate iniţial parenteral)

3. sol. Pentoxifilina 5 ml, perfuzie.

e.Terapia infuzionala

Sol. NaCl 9% - 400 ml i/m

Evidenţa zilnică

05.02.2013 Starea generală a pacientului de gravitate medie. Poziţia activă. Conştiinţa clară. Bolnavul acuză dureri moderate în regiunea epigastrică. Respiraţie veziculară, zgomote cardiace ritmice, sonore. Abdomenul suplu, moderat dolor în regiunea epigastrică.Ficatul, splina nu se palpeaza. Temperatura – 36,8 FCC – 74/min., TA-115/75 mm. Hg. Diureza aproximativ 700 ml, scaun liber, indolor, neoformat. Pacientul se pregateste pentru investigatii instrumentale.

12.02.2013

Starea generală a bolnavului este satisfăcătoare. Bolnavul acuză dureri moderate în regiunea epigastrică. Respiraţie veziculară, zgomote cardiace ritmice, sonore. Abdomenul suplu, moderat dolor în regiunea epigastrică. Temperatura – 36,4 FCC – 70/min., TA-110/75 mm. Hg. Diureza aproximativ 800 ml, scaun liber, indolor, fără modificări.

Continua tratament conform fisei de indicatii

Prognostic

In conditiile decurgerii tratamentului fara complicatii, pronosticul este favorabil. Este necesara monitorizarea in dinamica pentru a exclude recidive.

Recomandări:

Dieta cu excluderea produselor bogate în colesterol, grăsimi neutre, animaliere, produselor picante şi fierbinţi.

Excluderea emoţiilor negative şi surmenajului Consultul periodic la medicul de familie

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

" Nicolae Testemiţanu "

CATEDRA de TerapieN4

Şeful catedrei: Doctor-habilitat în medicină

Profesor universitar Dumbrava Vlada- Tatiana

Conducătorul grupei: d.m. Turcanu Adela Curator: studentul gr.

1530 Patrasca Sergiu

Foaia de observaţie clinică

Pacienta: Bacalu Anna

Chişinău * 2013

fo gastrologie

Documents