Capitolul 26.

FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI

26.1. Evidenţa circulaţiei banilor în numerar

26.2. Evidenţa operaţiilor de decontare

26.3. Sistemele de plată fără numerar

26.4. Sume debitoare şi creditoare

26.5. Principii generale de creditare a întreprinderilor

farmaceutice

26.6. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

Partea IV.

MANAGEMENTUL EVIDENȚEI ȘI GESTIUNII ÎN

ÎNTREPRINDERILE FARMACEUTICE

620

26.1. Evidenţa circulaţiei banilor în numerar.

Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderilor farmaceutice generează,

alături de circulaţia produselor farmaceutice şi altor materiale, fluxuri monetare.

Organizarea şi gestiunea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării

eficienţei utilizării lor şi lichidităţii întreprinderii.

Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionării întreprin-

derilor farmaceutice, determină creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor fi-

nanţelor, inclusiv a banilor în stimularea sporirii cantitative şi calitative a producţiei, a

asigurării echilibrului financiar, a formării şi utilizării raţionale a fondurilor.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se

clasifică:

a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:

mijloace băneşti în valută naţională;

mijloace băneşti în valută străină.

b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

mijloace băneşti în numerar;

mijloace băneşti de pe conturile bancare (fără numerar);

alte mijloace băneşti (documente băneşti etc.).

c) în funcţie de posibilitatea utilizării:

mijloace băneşti legate;

mijloace băneşti nelegate.

Evidenţa primară a mijloacelor băneşti în întreprinderile farmaceutice este re-

glementată de actele normative ale Ministerului Finanţelor şi Băncii Naţionale ale

Republicii Moldova.

Evidenţa mijloacelor băneşti permite de a rezolva următoarele sarcini:

controlul zilnic al circulaţiei banilor în casa întreprinderii farmaceutice;

respectarea limitei de bani în casă;

oglindirea documentară veridică şi oportună a operaţiilor de casă şi relaţiilor cu

instituţiile bancare;

controlul cheltuielilor de bani, integrităţii valorilor băneşti, utilizării adecvate a

acestor valori;

respectarea disciplinei de casă, de cheltuieli şi a celei financiare;

inventarierea mijloacelor băneşti în numerar.

Operaţiile de casă în întreprinderile farmaceutice sunt efectuate de către casi-

er. Dacă în lista de state a întreprinderii farmaceutice nu este prevăzut postul de

casier, funcţiile lui le îndeplineşte o altă persoană conform dispoziţiei farmacistu-

lui-diriginte.

Casierul este persoană cu responsabilitate materială deplină asupra mijloace-

lor financiare în numerar din întreprinderea farmaceutică. Cu persoana care este

încadrată în funcţie de casier farmacistul-diriginte sau proprietarul întreprinderii

farmaceutice încheie un contract de responsabilitate materială deplină sub formă

de Angajament al casierului.

621

Casierul îndeplineşte următoarele funcţii:

efectuează operaţiile de casă;

verifică şi ţine în bună stare maşina de casă şi control;

totalizează suma zilnică de bani şi o predă încasatorului, conform regulilor stabilite;

îndeplineşte Registrul maşinii de casă şi control sau Raportul de gestiune a casei.

Multe din atribuţiile caracteristice casierului, în absoluta majoritate a între-

prinderilor farmaceutice ce realizează funcţia de asistenţă farmaceutică a populaţi-

ei în condiţii de ambulatoriu, sunt îndeplinite de către farmacişti şi laboranţi-

farmacişti.

În procesul activităţii casa de bani a întreprinderii farmaceutice efectuează di-

ferite operaţii de încasare (intrări de bani) şi de cheltuieli (ieşiri de bani).

Către operaţiile de încasare se clasează:

suma de bani încasată zilnic în rezultatul realizării produselor farmaceutice în

numerar;

suma de bani încasaţi de către filiale şi predată în casa întreprinderii farmaceutice;

restituirea sumelor spre decontare şi altor datorii băneşti în favoarea farmaciei;

suma de bani recepţionaţi de la Bancă pentru plata salariului;

achitarea pentru confecţiile medicale eliberate în închiriere şi pentru alte ser-

vicii ce le prestează întreprinderea farmaceutică.

Operaţiile de ieşiri a banilor includ:

predarea sumei încasate în bancă. Pentru transferarea banilor, casierul trebuie

să pregătească geanta cu banii care vor fi încasaţi în corespundere cu contrac-

tul încheiat între unitatea farmaceutică şi bancă. Banii se numără minuţios, se

aranjează corespunzător hârtiilor de valoare şi se pun în geanta încasatorului.

Totodată se îndeplineşte Borderoul de încasare în 3 exemplare: unul – se pune

în geanta încasatorului împreună cu banii, al doilea – se înmânează încasatoru-

lui, al treilea – rămâne în întreprinderea farmaceutică. Încasatorul semnează

borderoul (exemplarul 3), care rămâne în întreprinderea farmaceutică. În Bor-

derou se indică numărul contului de decontare la care vor fi depuşi banii. Lu-

ând geanta sigilată cu banii, încasatorul lasă în farmacie altă geantă pentru

următoarea zi de încasare.

Suma de bani încasaţi poate fi de asemenea transferată folosind serviciul

poştal sau predată nemijlocit la bancă. În cazul predării banilor nemijlocit în

bancă, Borderoul de încasare se îndeplineşte de instituţia bancară;

plata salariului, premiilor, subvenţiilor o efectuează casierul conform Tabelu-

lui sau dispoziţiilor de plată a salariului, întocmite şi semnate de contabil şi

farmacist-diriginte.

plata salariului pentru unele lucrări îndeplinite conform contractelor de muncă;

eliberarea unor sume de bani spre decontare destinate pentru delegări de servi-

ciu. Aceste ieşiri de bani se documentează prin Bon de casă de cheltuieli;

restituirea cauţiunilor (garanţiilor în bani) persoanelor gestionare care s-au

folosit de unele valori materiale;

622

recepţionarea produsului vegetal medicamentos de la populaţie şi achitarea

pentru el conform Recipisei de recepţie;

plata pentru recipientele primite în farmacie de la populaţie conform Bordero-

ului de recepţionare a recipientelor.

Întocmirea registrului de casă. Toate intrările şi ieşirile de bani prin casa în-

treprinderii farmaceutice se înregistrează în Registrul maşinii de casă şi control

(raportul de gestiune a casei), care poate fi perfectat manual sau în mod automati-

zat. Acest Registru trebuie să fie şnuruit, numerotat şi confirmat prin semnăturile

farmacistului-diriginte şi contabilului-şef şi parafa întreprinderii farmaceutice.

Înscrierile în Registru se fac în două exemplare prin hârtie-indigo (plombagină) cu

pix. Foile duble se decuplează şi servesc ca Raport de gestiune al casierului, iar

primele exemplare rămân în Registru. Corectările în Registrul maşinii de casă şi

control trebuie să fie adeverite prin semnăturile casierului şi a contabilului-şef.

Toate înscrierile în Registru le efectuează casierul.

Controlul veridicităţii întocmirii Registrului maşinii de casă şi control se în-

credinţează contabilului-şef al întreprinderii farmaceutice. Suma încasării trebuie

să corespundă cu indicaţiile contoarelor maşinii de casă şi control.

Resturile de bani şi hârtii de valoare rămase la finele zilei în casă se păstrează

în safeu sau dulap metalic, care se încuie şi se sigilează. Este interzisă păstrarea în

casă a banilor în numerar sau a altor valori ce nu aparţin întreprinderii farmaceutice.

Lunar se petrece revizia inopinată (prin surprindere) a casei de o comisie con-

stituită prin ordinul farmacistului-diriginte. Rezultatele reviziei se oglindesc în

Actul de revizie a casei. Lipsa de bani în casă se restituie de către casier şi se înca-

sează conform Bonului de încasare, iar excedentul (plusul de casă) se înregistrea-

ză la veniturile neplanificate ale întreprinderii farmaceutice.

26.2. Evidenţa operaţiilor de decontare.

Scopurile evidenţei operaţiilor de decontare. În procesul relaţiilor reciproce a

întreprinderilor farmaceutice cu furnizorii, consumatorii şi alte organizaţii şi insti-

tuţii se utilizează decontările fără numerar, care se efectuează prin intermediul

instituţiilor bancare.

Decontarea fără numerar reprezintă orice plata efectuată prin intermediul do-

cumentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de

bancă şi monedă metalică).

Evidenţa operaţiilor de decontare urmăreşte următoarele scopuri:

controlul sistematic al circulaţiei banilor proprii prin intermediul instituţiilor

bancare;

înregistrarea justă şi oportună a operaţiilor bancare în documentele de evidenţă

a întreprinderii farmaceutice;

controlul asupra disponibilităţii şi circulaţiei mijloacelor băneşti;

controlul asupra îndeplinirii indicilor stabiliţi ai rulajului întreprinderii farmaceutice;

623

controlul asupra oportunităţii defalcărilor în Bugetul de stat, Fondul asigurări-

lor sociale;

controlul asupra oportunităţii rambursării (achitării) creditelor;

controlul asupra stării datoriilor (restanţelor) creditoare – debitoare.

Evidenţa decontărilor reciproce ale farmaciilor cu furnizorii, consumatorii,

alte organizaţii şi instituţii. În sistemul farmaceutic operaţiile de decontare au loc

între farmacie şi:

a) furnizori (depozite farmaceutice, organizaţii de comerţ, furnizori de combusti-

bil, depozite de tehnică medicală etc.);

b) consumatori (instituţii medico-sanitare, etc.);

c) diverse organizaţii şi instituţii (de construcţie, de reparaţie, de transport, de

alimentare cu energie electrică şi apă, de pază extradepartamentală etc.);

d) Bugetul de Stat şi cel local (defalcări în Buget, în Fondul asigurării sociale etc.).

Pentru evidenţa operaţiilor de decontare, banca care deserveşte întreprinderea

farmaceutică periodic întocmeşte pentru deţinătorul contului de decontare un aviz

(extras) despre toate operaţiile de trecere la cont şi de decontare cu anexarea tutu-

ror documentelor de confirmare. Un astfel de aviz se întocmeşte în mod neapărat

şi la sfârşitul fiecărei luni. În aviz se indică soldul de bani la începutul perioadei

de gestiune, denumirea, data şi numărul documentelor ce confirmă trecerea în

cont sau decontarea sumelor de bani, suma operaţiei şi soldul de bani la sfârşitul

perioadei gestionare.

Lucrătorii contabilităţii din întreprinderea farmaceutică sunt obligaţi să con-

troleze minuţios veridicitatea tuturor operaţiilor de decontare indicate în aviz.

Operaţiile de decontare a farmaciei cu consumatorii de produse farmaceutice

se oglindesc în “Registrul de evidenţă a rulajului prin virament şi achitărilor cu

cumpărătorii”. În acest registru pentru fiecare consumator aparte se indică perio-

dic (de regulă, la începutul unei perioade gestionare) datoria, iar pe parcursul pe-

rioadei gestionare suma de bani transferaţi de consumator şi suma produselor far-

maceutice livrate conform bonurilor de comandă-livrare.

Pe baza bonurilor de comandă-livrare, conform căror au fost livrate produsele

farmaceutice din întreprinderea farmaceutică, se întocmeşte un “Cont de plată”, în

care se indică suma totală ce urmează a fi achitată în contul întreprinderii farma-

ceutice. La contul de plată se anexează toate bonurile de comandă-livrare suma

cărora a fost inclusă în el.

Conturile de plată se înregistrează în întreprinderea farmaceutică într-un re-

gistru special. Totodată periodic se întocmeşte “Balanţa de verificare”, care se

utilizează în scopul controlului reciproc al decontărilor între întreprinderea farma-

ceutică şi instituţia medico-sanitară.

Operaţiile de decontare dintre întreprinderea farmaceutică şi alte organizaţii şi

instituţii, conform “Contractelor” încheiate între ele, pot fi efectuate prin întocmi-

rea documentelor de plată de către aceste organizaţii şi instituţii şi acceptate către

624

plată prin virament de către persoanele cu drept de gestionare a surselor financiare

din contul de decontare (farmacistul-diriginte şi contabilul-şef).

Cont de decontare. Pentru efectuarea operaţiilor de decontare fără numerar

întreprinderile farmaceutice pot să deschidă în una sau în câteva instituţii bancare

(bănci comerciale) conturi de decontare.

În conformitate cu regulamentul în vigoare pentru a deschide cont de decon-

tare într-o instituţie bancară întreprinderea farmaceutică prezintă băncii următoa-

rele documente:

cerere pentru deschiderea contului după un model stabilit;

copia documentului de înregistrare de stat (de instituire) a întreprinderii farma-

ceutice;

copia Statutului sau deciziei de fondare a întreprinderii farmaceutice;

o cartela cu specimenele semnăturilor farmacistului-diriginte şi a contabilului-

şef, autentificate de notar;

amprentele ştampilei întreprinderii farmaceutice.

Pe contul de decontare se decontează (se transferă) toate valorile băneşti libe-

re cu excepţia limitei soldului de bani din casă. Din suma banilor contului de de-

contare se efectuează toate plăţile conform documentelor de decontare.

Contul de decontare a întreprinderii farmaceutice serveşte pentru:

trecerea la cont a sumelor băneşti în rezultatul încasărilor periodice ale între-

prinderii farmaceutice ca rezultat al realizărilor de mărfuri şi prestări servicii;

trecerea la cont a sumelor debitoare (datoriilor de încasare);

trecerea la cont a amenzilor plătite de consumatori sau alte organizaţii în fa-

voarea întreprinderii farmaceutice;

decontări pentru plata locațiunii de gestiune a încăperilor întreprinderii farma-

ceutice şi a cheltuielilor de întreţinere a lor;

decontări în Bugetul de stat şi Fondul asigurărilor sociale;

decontări pentru cheltuielile de transport, dacă operaţiile de transport nu sunt

efectuate de furnizor;

decontări pentru cheltuieli de poştă, telegraf, telefon;

decontări pentru cheltuieli de cancelarie;

decontările sumelor creditoare (datoriilor de plată);

decontarea amenzilor plătite de întreprinderea farmaceutică, etc.

Instituţiile finanţate de la Bugetul de Stat (instituţiile bugetare) efectuează

toate operaţiile de decontare prin intermediul filialelor Trezoreriei de Stat. De

aceea ele posedă cont trezorerial. În cazul când instituţia bugetară exercită diferite

activităţi extrabugetare ea trebuie să posede pentru fiecare gen de activitate câte

un subcont al contului trezorerial.

Întreprinderile farmaceutice, la cererea instituţiilor bancare, în cazul utilizării

creditelor bancare, pot deschide un cont de împrumut special destinat utilizării

creditului până la rambursarea deplină a lui.

625

26.3. Sistemele de plată fără numerar.

Reglementări. Modalitatea generală de organizare a decontărilor fără numerar

în sistemul de plăţi este determinat de Banca Naţională prin “Regulamentul pri-

vind decontările fără numerar în Republica Moldova”.

Regulamentul prevede formele decontărilor fără numerar şi documentele de

decontare, folosite de către persoanele juridice si fizice cu orice formă de organi-

zare juridică. Întreprinderile gestionează mijloacele băneşti consemnate în contu-

rile lor deschise în conformitate cu destinaţia statutară a acestora.

Înregistrarea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se efectuează numai

după trecerea la scăderi a acestor sume din contul plătitorului.

Trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti se efectuează în baza dispoziţiei titu-

larului, prezentată nemijlocit de către titular sau de organizaţia de administrare a

investiţiilor, cu excepţia cazurilor virării incontestabile a mijloacelor băneşti.

Decontările fără numerar au la bază principiul opţiunii libere de către întreprin-

deri a formelor de decontare şi fixării acestora în contracte, care nu contravin Regu-

lamentului, precum şi neamestecul băncii în relaţiile contractuale dintre întreprinderi.

Documentele de decontare se primesc de către Bancă spre executare indife-

rent de sumă.

Succesiunea plăţilor din contul întreprinderii o determină conducătorul între-

prinderii, în cazul în care nu există o altă modalitate stipulată în legislaţia în vi-

goare a Republicii Moldova.

Banca plătitoare primeşte documentul de decontare spre executare numai în

cazul prezenţei disponibilului suficient pentru trecerea la scăderi a sumei consem-

nate complete din contul plătitorului.

Excepţie fac dispoziţia incaso şi dispoziţia incaso trezorerială, pe care banca

plătitoare le primeşte şi în lipsa disponibilului în contul plătitorului.

Documentul de decontare reprezintă dispoziţia sau cererea întreprinderii în-

tocmită pe suport material (formular de hârtie sau suport de date) dată băncii cu

scopul executării plăţii fără numerar pentru livrarea produselor farmaceutice sau

altor valori, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum şi altor plaţi.

Documentele de decontare se întocmesc pe formulare-tip, care trebuie să co-

respundă normelor tehnice expuse în Regulament.

Documentele de decontare trebuie să conţină următoarele date:

denumirea documentului de decontare;

numărul documentului de decontare, data, luna, anul emiterii. Data se indica în

cifre, luna în litere, anul în cifre;

denumirea Băncii plătitoare şi a Băncii beneficiare, codul Băncii, sediul Băncii;

denumirea plătitorului şi a beneficiarului (se admit abrevieri uzuale a denumirii

plătitorului şi a beneficiarului), numărul contului în Bancă;

codul fiscal al întreprinderii care emite documentul de decontare, codul tipului

documentului;

626

suma plăţii, care conţine în partea întreagă lei, iar în partea zecimală bani, în-

scrisă cu litere şi cu cifre, aliniată în spaţiile destinate la stânga. În calitate de

separator de cifre zecimale se utilizează cratima (-).

destinaţia plăţii (pentru ce, numărul, data şi anul contractului, numărul, data şi

anul documentului care confirmă expedierea sau primirea mărfurilor, executa-

rea lucrărilor sau prestarea serviciilor şi temeiul efectuării altor plăţi, inclusiv a

plăţii preventive, condiţii suplimentare).

semnăturile şi amprenta ştampilei cu care se autentifică documentul de decon-

tare se pun pe primul exemplar.

Semnăturile trebuie să corespundă cu semnăturile din cartela remisă Băncii.

În documentele de decontare privind comercializarea produselor farmaceutice

sau prestarea serviciilor impuse taxei pe valoare adăugată, suma taxei se indica separat,

iar produsele farmaceutice sau serviciile neimpuse taxei sunt perfectate fără a se evi-

denţia sumele taxei, însă neapărat se indica menţiunea “Fără taxă pe valoare adăugată”.

Pentru efectuarea operaţiilor de decontările fără numerar în Republica Moldova

se utilizează diverse sisteme de plată prin virament: dispoziţiilor de plată, dispoziţiilor

de plată trezoreriale, dispoziţiilor de plată acceptate, cererii-dispoziţie de plată, cererii

de acreditiv, cecurilor, dispoziţiilor incaso, dispoziţiilor incaso trezoreriale.

Decontări în baza dispoziţiilor de plată. În baza dispoziţiei de plată pot fi

efectuate decontări pentru produsele farmaceutice livrate sau serviciile prestate,

precum şi alte plăţi.

Dispoziţia de plată (Dispoziţia de plată trezorerială) este o dispoziţie dată de

către plătitor băncii care îl deserveşte de a transfera din contul său pe contul bene-

ficiarului o anumită sumă de bani.

Dispoziţia se întocmeşte de către plătitor pe formular tip în 2 exemplare.

Semnăturile şi amprenta ştampilei se aplică pe primul exemplar.

Dispoziţia se primeşte la banca plătitoare spre executare în decurs de o zi de

la data emiterii numai în cazul disponibilului suficient de mijloace băneşti în con-

tul plătitorului pentru trecerea la scăderi a acesteia în suma deplină.

Decontări în baza dispoziţiilor de plată acceptate. Dispoziţia de plată accep-

tată se întocmeşte de către plătitor pe blanchetă tip.

Dispoziţia de plată acceptată reprezintă o dispoziţie de transfer a unei sume

de bani, dată de către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poştal pe numele unor

cetăţeni aparte, cu mijloace aferente personal (pensii, pensii alimentare, salarii,

cheltuieli de deplasare, onorării de autor etc.).

Decontări în baza cererii-dispoziţie de plată. Cererea-dispoziţie de plată se în-

tocmeşte de către beneficiar pe formular-tip în 4 exemplare şi se remite împreună cu

documentele prevăzute în contract nemijlocit plătitorului pentru accept şi plată.

Cerere-dispoziţie de plată este cererea beneficiarului către plătitor de a plăti,

în baza documentelor de expediere, remise lui în afara băncii, privind valoarea

producţiei livrate, serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului.

627

Plătitorul perfectează acceptul prin aplicarea pe primul şi al 2-lea exemplare

ale cererii-dispoziţie de plată a semnăturilor persoanelor autorizate să gestioneze

contul şi a amprentei ştampilei.

Cererea-dispoziţie de plată se primeşte de către banca plătitoare spre plată

numai în cazul mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului.

Banca plătitoare, verificând corectitudinea perfectării cererii-dispoziţie de

plată conform prevederilor din Regulament, trece la scăderi mijloacele din contul

plătitorului.

Termenul, pe parcursul căruia plătitorul este obligat să prezinte la bancă cere-

rea-dispoziţie de plată, e stabilit de către parţi în contract şi nu se controlează de

către bancă.

La refuzul de a plăti cererea-dispoziţie de plată, plătitorul înştiinţează benefi-

ciarul în ordinea şi termenul stabilit în contract fără participarea băncii. În contract

poate fi prevăzută responsabilitatea pentru neprezentarea cererii-dispoziţie de pla-

tă în timp util de către plătitor la bancă spre achitare.

Decontări în baza acreditivelor. Forma decontărilor în baza acreditivelor se

aplică în cazurile, în care această formă de decontare este stabilită în contract de

către plătitor şi beneficiar.

Acreditivul reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată

beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un

termen fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată

sau serviciile prestate.

Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.

Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia banca plăti-

toare transferă băncii beneficiare mijloace băneşti într-un cont de bilanţ separat.

Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţământul

ambelor părţi contractante.

Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătito-

rului sau din contul creditului băncii.

Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte până la 25 de zile.

Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar şi nu

poate fi readresat.

Nu se admite achitarea acreditivului în numerar.

Cererea de acreditiv se întocmeşte de către plătitor conform cerinţelor pe

formularul “Cerere de acreditiv”. Pe lângă aceasta în cererea de acreditiv plătito-

rul este obligat sa indice:

termenul acreditivului (data şi luna închiderii acreditivului în banca beneficiară);

denumirea documentelor, contra cărora se efectuează utilizarea acreditivului în

banca beneficiară;

numărul şi data contractului referitor la efectuarea decontărilor prin acreditiv;

denumirea mărfii şi serviciilor.

628

Determinarea listei documentelor, care trebuie prezentate de către beneficiar

băncii beneficiare, îi revine plătitorului.

Banca plătitoare remite un aviz băncii beneficiare, din contul plătitorului,

despre transferul mijloacelor de acreditiv cu indicarea denumirii beneficiarului,

sumei şi termenului închiderii acreditivului.

Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau pres-

tând serviciile, prezintă băncii beneficiare borderoul de utilizare a acreditivului, alătu-

rând documentele de expediere şi alte documente prevăzute în cererea de acreditiv.

Închiderea sau suspendarea acreditivului în banca beneficiară se efectuează la

expirarea termenului acreditivului sau la cererea părţilor contractante privind refuzul

de întrebuinţare în continuare a acreditivului până la expirarea termenului de acreditiv.

Decontări în baza cecurilor. Cecul se utilizează de către persoanele juridice şi

fizice la decontările pentru mărfurile livrate, serviciile prestate sau pentru alte plăţi.

Cecul este un document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin

băncii plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de be-

neficiarul de cec.

Persoanele fizice efectuează decontările în baza cecurilor prin intermediul ce-

cului de decontare şi cecului din carnetul de cecuri, iar persoanele juridice prin

intermediul cecului din carnetul de cecuri cu limită de sumă.

Sistemul de plată fără numerar în baza cecurilor nu a primit o răspândire largă

în Republica Moldova.

Virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul plătitorului. Virarea

incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul plătitorului se efectuează în baza

documentelor executorii şi echivalente lor sau în alte cazuri când legislaţia în vi-

goare a Republicii Moldova prevede virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti

din contul plătitorului. Documentele executorii şi documentele echivalente acesto-

ra, în baza cărora se efectuează virarea incontestabila a mijloacelor sunt:

titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti;

inscripţiile executorii ale notarului;

duplicatele documentelor executorii, eliberate de organele executorii (în cazul

pierderii originalului);

documentele echivalente la perceperea restanţelor în Bugetul de stat şi în Fon-

dul Social al Republicii Moldova;

deciziile organelor, de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind

contravenţiile administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare.

Virarea mijloacelor băneşti în mod incontestabil se efectuează în baza dispo-

ziţiilor incaso.

Sistemul de plată prin decontări bazate pe compensare a creanţelor (cerin-

ţelor) reciproce. Conform unui acord, întreprinderile pot efectua compensări ale

datoriilor reciproce, în afara băncii. Pentru suma diferenţei compensării la bancă

629

se prezintă dispoziţia de plată sau cecul, unde la rubrica “Destinaţia plăţii” se face

referirea la actul de verificare.

Acest sistem se utilizează deseori între farmacii şi instituţiile medico-sanitare,

precum şi între farmacii şi depozitele farmaceutice. În aceste cazuri farmacia poa-

te fi şi furnizor şi consumator.

Astfel de decontări permit de a micşora mijloacele circulante ce se află în de-

contare; prin aceasta se consolidează autogestiunea financiară.

26.4. Sume debitoare şi creditoare.

Starea operaţiilor de decontare se verifică lunar. Pentru aceasta se întocmesc

Acte de verificare. O dată în trimestru se supun controlului toate operaţiile de de-

contare a întreprinderii farmaceutice. Astfel se controlează prezenţa sau absenţa

sumelor debitoare sau creditoare.

Sumele debitoare (de la debitor-dator) – prezintă suma datoriei ce îi revine

consumatorului (unităţii medico-sanitare) faţă de furnizor (farmacie).

Sumele creditoare (de la creditum – credit, împrumut) – prezintă suma datoriei

ce îi revine furnizorului (farmaciei) faţă de consumator (unitatea medico-sanitară).

Exemplu: Farmacia a livrat instituţiei medico-sanitare medicamente în sumă

de 1000 lei, iar unitatea medico-sanitară a decontat în adresa farmaciei 1200 lei.

Deci farmacia este datoare instituţiile medico-sanitare 200 lei. Pentru farmacie

această sumă de 200 lei prezintă sumă (datorie) – creditoare, iar pentru instituţia

medico-sanitară – sumă debitoare.

Farmacia (ca şi alţi agenţi economici) nu este cointeresată în formarea sume-

lor debitoare sau creditoare.

Pentru verificarea reciprocă a stării sumelor de decontare, la finele lunii se

precizează prin schimbul de “Aviz de plată”, care se trimite în adresa partenerului

nu mai târziu decât pe data de 5 a lunii ulterioare.

În caz că debitorul va refuza să confirme suma debitoare, atunci creditorul

(farmacia) va cere un control bilateral al documentelor contabile de decontări.

Dacă şi în acest caz nu va fi recunoscută datoria, chestiunea se transferă instanţe-

lor de judecată al RM. Hotărârea instanţelor de judecată este obligatorie pentru

ambele părţi.

26.5. Principii generale de creditare a întreprinderilor farmaceutice.

Toate mijloacele întreprinderii farmaceutice pot fi clasate în mijloace proprii

şi de împrumut.

Întreprinderile farmaceutice, ca şi alţi agenţi economici, se bucură de dreptul

de a utiliza credite bancare. Creditele bancare sunt acordate în folosinţă temporară

şi vor fi supuse rambursării.

În Republica Moldova se utilizează 2 tipuri de credite:

credite pe termen lung (îndelungate) – pe un termen mai mare de un an de zile;

630

credite pe termen scurt – pe un termen mai mic de un an de zile.

Creditele îndelungate se oferă în scop de construcţie, reparaţie capitală, adică

ele contribuie la crearea mijloacelor fixe. Creditele pe termen scurt se oferă, de

regulă, pentru un termen nu mai mare de un an în scopul achitărilor valorii stocu-

rilor de produse farmaceutice.

Principiile generale de creditare de care se conduc băncile sunt:

Caracter planic – toate subsidiile bancare se oferă sub un plan bine argumen-

tat, ele sunt oglindite în planul de activitate a băncii şi sunt oferite în scopul reali-

zării indicilor planici ale întreprinderilor economice autogestionare.

Destinaţie specială. Acest principiu stipulează oferirea creditelor bancare

numai în anumite scopuri, de exemplu, în scopul finanţării planului pe rulaj.

Termen definit – creditele se vor oferi pe un anumit termen, stabilit prin acor-

dul părţilor contractuale.

Rambursabilitatea – stipulează (prevede) rambursarea (returnarea) obligatorie

a creditelor în termenii stabiliţi.

Procentul pentru creditele oferite se trece în contul cheltuielilor întreprinderii

farmaceutice, dacă creditul este folosit pentru finanţarea mijloacelor circulante sau la

costul activelor pe termen lung în cazul când el este utilizat pentru procurarea acestora.

Evidenţa operaţiilor de credit. Creditele bancare vor fi restituite în termenele

stabilite prin acord comun cu banca. Valoarea creditelor oferite pentru rulaj de-

pind de circulaţia valorilor materiale. Determinarea sumelor de creditare constă

din următoarele etape:

determinarea mărimii asigurării libere plătite;

determinarea valorii limitei libere;

determinarea sumei creditului.

Mărimea asigurării libere plătite se determină astfel: din soldul plătit al valo-

rilor materiale se scoate normativul mijloacelor circulante proprii precum şi dato-

ria de urgenţă către bancă. Dacă creditele au fost oferite din timp, este necesar de

a determina limita liberă prin scăderea tuturor sumelor de datorii urgente.

26.6. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

Toate întreprinderile, inclusiv întreprinderile farmaceutice, periodic prezintă dare

de seamă numită “Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”. Raportul se prezintă

potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al RM (tab. 26.1).

Întreprinderea prezintă raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe următoa-

rele tipuri de activităţi: operaţională, de investiţii, financiară. Gruparea fluxurilor

mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi asigură utilizatorii de rapoarte financiare

cu informaţii care le permit să aprecieze influenţa tipurilor de activităţi asupra

situaţiei financiare a întreprinderii, mărimii mijloacelor băneşti, precum şi evalua-

rea interconexiunii genurilor de activitate specificate.

631

Tabelul 26.1 RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI

de la 1 ianuarie până la 1_______________ 20 __

Unitatea economică ________________________________________ conform CRIO

Raionul (oraşul) ___________________________________________ conform COATO

Ramura (tipul de activitate)___________________________________ conform CAEM

Organul de administrare economică ____________________________ conform COCM

Forma de proprietate ________________________________________ conform CFP

Unitatea de măsură: lei.

Nr Fluxul mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi Valoarea

1. Activitatea operaţională

2. Încasări băneşti din vânzări

3. Plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenorilor

4. Plăţi băneşti salariaţilor şi contribuţii pentru asigurările sociale

5. Plata dobânzilor

6. Plata impozitului pe venit

7. Alte încasări ale mijloacelor băneşti

8. Alte plăţi ale mijloacelor băneşti

9. Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională

10. Activitatea de investiţii

11. Încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung

12. Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung

13. Dobânzi încasate

14. Dividende încasate

15. Alte încasări (plăţi ale mijloacelor băneşti)

16. Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea de investiţii

17. Activitatea financiară

18. Încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi

19. Plata dividendelor

20. Încasări băneşti din emisiunile de acţiuni proprii

21. Plăţi băneşti privind răscumpărarea acţiunilor proprii

22. Alte încasări (plăţi) ale mijloacelor băneşti

23. Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea financiara

24. Fluxul net din activitatea economico-financiara până la articolele excepţio-

nale

25. Încasări (plăţi) excepţionale ale mijloacelor băneşti

26. Fluxul net total

27. Diferenţe pozitive (negative) de schimb valutar

28. Soldul mijloacelor băneşti la începutul anului

29. Soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei raportate

Volumul fluxului mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţionala re-

prezintă un indicator cheie al eficacităţii activităţii întreprinderii, deoarece în baza

acestuia se poate judeca despre acumularea unei cantităţi suficiente de mijloace bă-

neşti pentru menţinerea nivelului de producţie al întreprinderii, achitarea împrumutu-

rilor, dividendelor şi realizarea de investiţii noi fără a apela la surse externe de finanţare.

632

Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională este determi-

nat, în principal, de activitatea de bază a întreprinderii producătoare de venit. Prin

urmare, acest flux prezintă rezultatul operaţiilor economice şi altor evenimente,

care se iau în considerare la calcularea profitului net sau a pierderii nete.

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include:

a) încasări băneşti din vânzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor şi

prestarea serviciilor;

b) plăţi băneşti furnizorilor, antreprenorilor pentru produse şi servicii;

c) plăţi băneşti salariaţilor şi contribuţii pentru asigurările sociale;

d) plăţi ale dobânzilor aferente împrumuturilor;

e) plăţi ale impozitului pe venit;

f) alte încasări şi plăţi băneşti – încasări şi plăţi băneşti aferente contractelor în-

cheiate în scopuri comerciale, penalităţi, amenzi, despăgubiri încasate şi plăti-

te, plata accizelor, TVA şi altor impozite, cu excepţia impozitului pe venit,

plăţi băneşti companiilor de asigurări etc.

g) Întreprinderea poate fi deţinător al hârtiilor de valoare şi împrumuturilor în

scopuri comerciale şi de dealer, care în acest caz sunt asemănătoare cu stocuri-

le de mărfuri şi materiale, procurate special pentru revânzare. De aceea fluxul

mijloacelor băneşti provenit din cumpărarea şi vânzarea hârtiilor de valoare

comerciale şi de dealer este raportat la activitatea operaţională.

h) Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti, paralel cu alte informaţii conţi-

nute în rapoartele financiare, permite diverselor categorii de utilizatori să aprecie-

ze modificările în patrimoniul net al întreprinderii, situaţia financiară a acesteia

(inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea întreprinderii de a se adap-

ta noilor circumstanţe şi posibilităţi prin influenţa mărimii şi duratei fluxului mij-

loacelor băneşti.

Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti poate fi utilizată şi la estimarea

capacităţii întreprinderii de a câştiga mijloace băneşti. Ea le permite utilizatorilor

să compare valoarea curenta a viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti ale diverse-

lor întreprinderi. Aceasta contribuie, de asemenea, la compararea activităţii diver-

selor întreprinderi, înlăturând astfel efectul nedorit al utilizării diferitelor metode

de contabilitate vizând unele şi aceleaşi operaţii şi fenomene economice.

Întreprinderea întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti conform

metodei directe în baza datelor conturilor contabile. Informaţiile obţinute prin aplica-

rea acestei metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti pe tipuri

de activităţi şi pot fi utile la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti în viitor.

Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti

din activitatea operaţionala poate fi utilizata metoda indirectă, prin care rezultatul

net din această activitate se corectează luând în considerare operaţiile nonmonetare şi

modificările mărimii activelor curente şi ale datoriilor pe termen scurt.