fluctuatiile economice

7232019 fluctuatiile economice

httpslidepdfcomreaderfullfluctuatiile-economice 111

Conspectecom Conspecte | Referate | Cursuri

bull Home

bull Management

bull Marketing

bull Contabilitate

bull Finante

bull Merceologie si comert

bull Teoria Economica

bull

bull

bull Home

bull

bull Teoria Economica

bull

bull Macroeconomie

bull

bull Fluctuaţiile activităţii economice

bull

Fluctuaţiile activităţii economice

Ciclurile economice Definiţie Cauze Teorii

Evoluţia principalelor laturi ale activităţii economice intro ntreprinere ramură $i economienaţională venitul naţional proucţia esfacerile investiţiile consumul ocuparea forţei emuncă etcamp permite constatarea că n unele perioae se nregistreaă cre$teri n altele stagnărisau c(iar reuceri) perioic activitatea economică e ansamblu sau e ramură poate cunoa$te

c(iar stări e criă ceasta nseamnă căicircn timp activitatea economică nu are o evoluţieuniformă liniară ci este fluctuantă +e pot elimita fluctuaţii sezoniere accidentale

(icircntacircmplătoare) şi ciclice



Fluctuaţiile sezoniere se eruleaă e regulă pe parcursul unui an ca urmare a influenţei unorfactori naturali sau sociali $i sunt n general e-plicabile $i previibile stfel sub incienţa unorfactori naturaliclimaterici volumul proucţiei al ocupării al activităţii economice n generalcunoa$te fluctuaţii pe parcursul unui an n agricultură construcţii turism n unele subramuri ale

inustriei etc ariaţiile seoniere ale activităţii economice se atoreaă $i unor mpreurărisociale obiceiuri $i traiţii sărbători religioase sau laice $aamp 0atele statistice evienţiaă că n perioaele care premerg importante sărbători religioase sau laice au loc cre$teri ale volumuluiv1nărilor proucţiei inustriale $i transporturilor se mbunătăţe$te graul e ocupare $i folosirea factorilor e proucţie 2lterior acestor evenimente au loc pentru perioae mai mari sau maimici reuceri ale esfacerilor $i proucţiei ale graului e ocupare etc Ciclul economic

sezonier se explică prin influenţa factorilor naturali psihologici şi prin preferinţele

consumatorilor care au evoluţii specifice pe parcursul unui an reproducacircnduse cu o anumită

regularita te e la un an la altul 3entru unele activităţi fluctuaţiile seoniere $i ciclurile lor au la baă evoluţia fluctuantă ciclică a ofertei) pentru altele ele ţin n special e fluctuaţia $iciclicitatea cererii a factorilor coniţiiloramp ce o etermină

Fluctuaţiile nt1mplătoare accientale sunt eterminate e factori aleatori sau evenimentenea$teptate cataclisme naturale evenimente sociale $i politice eosebite eciii nea$teptate aleunor agenţi economici o anumită stare e spirit a populaţiei etc

Fluctuaţiile ciclice sunt eterminate e factori ce ţin e funcţionarea activităţii economice einterepenenţele intre părţile sale +unt fluctuaţii agregate $i se reprouc cu o anumităregularitate e$i nu pot fi ncarate n termene riguroase e-acte

semenea fluctuaţii sau manifestat pregnant e la nceputul secolului al 454lea iar princercetarea lor sa esprins concluia că alternanţa perioaelor e e-pansiune $i contracţie aafacerilor a activităţii economice n general se eruleaă cu o anumită regularitate n timp

Evoluţiile principalelor fenomene economice sunt pulsatorii se eruleaă sub formă onulatorieau un caracter ciclic Ca e-presie a fluctuaţiilor ciclice activitatea economică trece prin anumitefae fiecare cu trăsături istincte $i care se eruleaă apro-imativ n aceea$i succesiune

6n caracteriarea ciclicităţii ca formă e mi$care a activităţii economice se porne$te e lasuccesiunea $i repetabilitatea n timp a unor stări ale economiei numite fae ale cicluluiamp care

seamănă icircn linii generale de la un ciclu la altul n fiecare faă starea $i performanţele agregate

ale economiei ritmul venitului naţional al proucţiei inustriale $i agricole graul e ocupare a

forţei e muncă inamica nivelului e trai etcamp au anumite caracteristici iferite e la o faă laalta

Faele mi$cării ciclice se coniţioneaă reciproc $i n unitatea lor pregătesc premisele careasigură activităţii economice continuitate sc(imbări calitative $i progres 0e aceea teoriaeconomică a esprins concluia că ciclicitatea repreintă forma normală e evoluţie a activităţiieconomice

Ciclul scurt 7itc(in minoramp repreintă o mi$care ciclică pe parcursul a circa 89 luni careafecteaă ansamblul ramurilor unei economii

Ciclul scurt se ncareaă n interiorul ciclului mediu uglaramp ntre ouă crie sau manifestărie criă $i contribuie la moificarea amplituinii e-pansiunii $i contracţiei caracteristice cicluluiuglar



3e parcursul unui ciclu uglar e ani se eruleaă n meie lt cicluri scurte $i = cicluri scurte ncele care au avut o urată meie e gt9 ani Ciclurile scurte 7itc(inamp au ouă fae e-pansiunea$i incertituinea reucereaamp cre$terii economice iar trecerea e la e-pansiune la ncetinire nu

presupune eclan$area unei crie economice

Ciclul decenal (Juglar) Cercetarea economică privin evoluţiile ciclice n economiile cu piaţă

concurenţială este concentrată n primul r1n asupra ciclului decenal numit $i ciclul mediusau Juglar căruia i este eicată o bogată literatură conţin1n o mare varietate e puncte eveere

5niferent e enumirile faelor ciclului economic acesta poate fi repreentat n mo ieal subformă grafică n care pe oronată este surprins un inicator e volum sau iniceamp al activităţiieconomice n mo alternativ pot fi luate n consierare venitul naţional proucţia inustrialăocuparea forţei e muncă etcamp iar pe abscisă este surprinsă variabila timp

3e fonul anticipărilor că sporirea cererii e consum se prelunge$te are loc un procesinvestiţional susţinut pentru moerniarea capacităţilor e proucţie e-istente $i crearea altora

noi nticipările privin mărimea cererii e bunuri e consum sunt factorul eterminant alcre$terii proucţiei $i graului e ocupare a forţei e muncă fapt pus n evienţă prin principiulacceleratorului 3rin efectul e antrenare a investiţiilor se sconteaă pe o cre$tere mai mult ec1t

proporţională a ofertei agregate $i a venitului viitor vei teoria multiplicatorului investiţiiloramp

6n această faă n care optimismul agenţilor economici este robust are loc stimularea artificialăa cererii pe multiple căi remarc1nuse sporirea stocurilor n perspectiva unor esfaceri cuc1$tiguri mai mari Totoată băncile acoră creite cu o oarecare u$urinţă graul e natorare antreprinerilor epă$in limitele pruenţei iar creitul e consum se e-tine Cererea agregatăn cre$tere este stimulată artificial $i prin cre$terea lentă ar e urată a preţurilor mai nt1i acelor cu riicata iar apoi $i a celor cu amănuntul

Cre$terea preţurilor mai este favoriată e amplificarea concurenţei pentru accesul la factori e proucţie limitaţi $i mai puţin mobili $i e atragerea n activitatea economică a noi factori e proucţie cu nivel calitativ $i e eficienţă inferioare celor n activitate 6n faţa evienţeifenomenelor inflaţioniste prin politicile economice $i acţiunile altor agenţi economici se aoptămăsuri pentru fr1narea cererii globale ceea ce etermină o fr1nare a investiţiilor) ea seaccentueaă atunci c1n ntreprinătorii constată că n unele omenii a fost creat un aparat

prouctiv a cărui capacitate epă$e$te cererea solvabilă ceea ce face ca rata efectivă a profituluila noile investiţii să fie mai mică ec1t cea anticipată marginalăamp primă reacţie o repreintă oanumită ncetinire a rennoirii $i moerniării capacităţilor e proucţie

3e acest fon are loc intrarea ntro nouă faă cea e cotitură superioară cu manifestări e criăciclică 3reluiul acestei fae constă n faptul că n economie apar iar n unele omenii seconsolieaă fenomene care etermină o inversare a conuncturii Ele pot fi generate fie eunele măsuri restrictive aoptate e către guvern sau parteneri e-terniamp fie e epuiare cauelorcare au stat la baa e-pansiunii Este e menţionat n acest sens teninţa e reucere a ratei

profitului ca urmare a numeroase caue sporirea costurilor atorită atragerii n circuituleconomic a unor factori e proucţie mai scumpi sau av1n un nivel calitativ mai reus) mărireastocurilor generată e o serie e mpreurări neconcoranţe structurale ntre cererea $i oferta esatisfactori cre$terea relativă a investiţiilor faţă e evoluţia economiilor accentuarea cererii emoneă pentru motivul precauţional etcamp peraţiunile bursiere n special cele speculative

anticipeaă uneori inversarea conuncturii gener1n un sentiment e nencreere ntre operatorii bursei 6n faţa noilor fenomene băncile tin să restr1ngă creitul măresc rata ob1nii fapt ce



amplifică procesul e fr1nare sau reucere a investiţiilor sentimentul e incertituine lanumero$i agenţi economici

Figura nr 5 Fazele ciclului decenal

Cauzele evoluţiei ciclice pe termen mediu

supra cauelor evoluţiei ciclice pe termen mediu n g1nirea economică se constată o amplăconfruntare e iei sunt preente numeroase puncte e veere

0e$i pe parcursul ntregului secol 454 au fost eviente fluctuaţii ale activităţii economiceinclusiv unele crie ncreerea teoreticienilor n capacitatea e autoreglare a economiei iaorientat pe ace$tia să caute cauele crielor n afara economiei prin e-plicaţii e-ogene

mecanismului economic cea propusă e + evons cunoscută sub numele e Ateoria petelorsolareA cea e orin psi(ologic alternanţa obiectivă a unor stări e optimism $i cea e pesimism elaborată e + Mill i acestea preintă oar valoare istorică

0upă marea epresiune in gtBltBgtB== sau spulberat convingerile privin capacitatea eautoreglare a economiei pentru asigurarea ec(ilibrului intre economii $i investiţii n coniţii eeplină ocupare Ca atare n e-plicarea ciclului ecenal au apărut ca eterminante cauele e tipenogene-ogen 0upă acestea ciclurile reultă in conugarea acţiunii unor factori internisistemului economic interepenenţelor in carul său $i a unor circumstanţe e-ogene lui

6n baa lor sistemul economic conţine n sine mecanisme estabiliante care genereaă fluctuaţii

ciclice iar factorii e-ogeni coniţiile naturale sociale politice etcamp pot favoria sau fr1naacţiunea acestora



E-istă unele teorii numite Ae-clusiv enogeneA 3rintre ele reţine atenţia Ateoria ciclului dereinvestiţionalA elaborată e Haberler cesta susţine că originea mi$cării ciclice ecurge in

procesul reproucţiei capitalului cel fi- nnamp a cărui nlocuire este amplă n unele perioae $inesemnificativă n altele lternanţa unor perioae e nlocuire febrilă a capitalului fi- cu altelec1n n mo necesar volumul rennoirii lui este reus ar e-plica evoluţia ciclică $i faele sale

lţi autori aepţi ai teoriilor monetariste ncearcă să e-plice evoluţiile ciclice prin evoluţiacreitului cre$terea e-cesivă a acestuia stimuleaă e-pansiunea ar rupe ec(ilibrul economicetermin1n faa e recesiune 0upă ace$tia ciclul economic ar fi un fenomen pur monetareterminat e-clusiv e erori ale autorităţilor responsabile e politica monetară Criticate pentruunilateralitatea lor teoriile monetariste ale ciclului ecenal sau mbogăţit $i iversificat nspecial prin aportul speciali$tilor in Dcoala monetaristă M Frieman +c(art MRot(baramp 2nele intre cele mai recente elaborări monetariste privesc evoluţia ciclică ca reultatal politicilor e creit aoptate e băncile centrale c1n reuc n mo artificial rata ob1nii elestimuleaă iniţierea fără suficientă funamentare economică a unor proiecte e investiţii care laun anumit moment se oveesc irealiabile pentru că factorii e proucţie sunt n realitate maiscumpi ec1t evaluările iniţiale Faa recesivă ncepe c1n ntreprinătorii fiin n

imposibilitatea e a realia obiectivele programate $i reuc investiţiile

2n anumit rol n e-plicarea evoluţiei ciclice lau avut $i teoriile subconsumului upă careinsuficienţa cererii eterminată e inegalităţi $i inustiţii n repartiarea veniturilor fr1neaăoferta $i cre$terea proucţiei care atrag sporirea $omauluiamp cesta evine apoi un factorsuplimentar e reucere a cererii accentu1n eec(ilibrul pieţei cu efecte cumulative pentrureucerea proucţiei $i eclan$area criei economice

Teoriile supraacumulării de capital e-plică evoluţia ciclică prin fluctuaţiile investiţiilor 0upăacestea cre$terea investiţiilor stimuleaă cererea globală gener1n un proces cumulativ ee-pansiune economică Recesiunea survine ca urmare a insuficienţei resursele investiţionale maint1i n sectorul creator e profactori ceasta se transmite ntregului sistem economic mai alesc1n structurile prouctive create n faa e e-pansiune lanseaă pe piaţă cantităţi substanţiale e

bunuri economice care nu pot fi absorbite e cerere lţi autori au aus corectări sau evoltăriteoriei supraacumulării e capital aplicate n e-plicarea evoluţiei ciclice +e ncearcăemonstrarea faptului că manifestările e criă $i recesiunile ciclice sar eclan$a nu ca urmare ainsuficienţei e lic(iităţi ci eteriorării rentabilităţii investiţiilor $i implicit a capitalului fi-e-istent care epă$e$te nevoile reale ale economiei +c(umpeter n Aeoria dezvoltării

economice ncearcă să evienţiee rolul supraacumulării e capital n eclan$area crielor prinaceea că ranamentul riicat al investiţiilor masive efectuate ntro perioaă scurtă face ca piaţasă fie inunată e prouse noi pe care cererea este incapabilă să le absoarbă e aici eclan$area

recesiunii $i sauamp epresiunii cauate e scăerea proucţiei e bunuri e consum care se vatransmite tuturor sectoarelor economice

0upă teoria maristă caua funamentală a crielor economice e supraproucţie se află ncontraicţia funamentală a sistemului economic $i care conuce la eclan$area crielor ciclice

prin incienţa nemilocită irectă a contraicţiilor erivate forme e manifestare a contraicţieifunamentaleamp aunse la un anumit gra e maturiare +unt e reţinut intre acestea teninţa ecre$tere mai rapiă a proucţiei ec1t a cererii solvabile apariţia unor neconcoranţe ntrestructura ofertei $i a cererii care conuc la formarea unei Asupraproucţii relativeA $i reucereatenenţială a ratei profitului

6n concepţia enesistă succesiunea faelor e prosperitate $i e recesiune poate fi analiată nlegătură cauală cu evoluţia eficienţei marginale a capitalului n interepenenţa cu rataob1nii 0evolt1n $i concreti1n concepţia keGnesiană 3 +amuelson a elaborat moelul



evoluţiei ciclice pe baa interepenenţei multiplicatorului $i acceleratorului acţiunea combinatăa celor ouă mecanisme fiin caua care poate etermina e-pansiunea $i recesiunea ciclică

Ciclurile lungi Evoluţia pe termen lung a vieţii economice a stării $i eficienţei utiliăriifactorilor e proucţie emonstreaă că acesta se esfă$oară sub forma unor unde lungi cu ourată e 899 ani 6n acest interval e timp n economie este ominant un anumit mod te$nic

de producţie perioaă e timp e-perienţa istorică atestă că aceasta repreintă circa lt9=9ani moul te(nic e proucţie ominant funcţioneaă corespunător $i evăluie capacităţilee progres are un caru aecvat e afirmare 0upă aceasta el intră n conflict cu posibilităţileoferite e natură $i alte resurse economice pe baa cărora a fost eificat apar semne e epuiarea capacităţilor sale e afirmare a raţionalităţii economice manifest1nuse o teninţă istorică escăere a eficienţei economice mai ales a reucerii ranamentelor e scară $i cre$tereacosturilor

6ncepe o perioaă e tranziţie spre un nou aparat e proucţie apt să riice eficienţa economicăca urmare a unor niveluri calitative structuri $i moalităţi e combinare a factorilor e proucţien concoranţă cu resursele isponibile $i accesibile Este o perioaă e lt9=9 ani n care

limitele vec(iului mo te(nic e proucţie sunt pregnante ar care se perpetueaă atorită unorfactori inerţiali paralel cu e-tinerea n economie a germenilor noului mo te(nic e proucţieeneraliarea noului mo te(nic al proucţiei $i restructurarea profună a economiei nc(eie unciclu e evoluţie a economiei marc1n trecerea la un nou staiu calitativ al factorilor e

proucţie la o nouă unăI e evoltare economică Corespunător acestei logici n evoluţiaoricărei economii mature se isting ouă mari fae e evoluţie una asceentă faa amp $i altaescenentă faa Jamp fiecare cu o urată e lt9=9 e ani

3e easupra unor eosebiri e opinii au fost puse n evienţă 8 cicluri 7onratiev lungiamp nevoluţia economiei moniale ea lungul ultimelor ouă secole

Faa ascenentă se caracterieaă prin preponerenţa anilor e prosperitate economică $iritmuri relativ nalte e cre$tere a venitului naţional investiţiilor proucţiei esfacerilorinclusiv riicarea susţinută a nivelului e trai

6n faa escenentă are loc ncetinirea ritmurilor e cre$tere a proucţiei investiţiilor aveniturilor iar graul e ocupare se nrăutăţe$te etc) anii e recesiune economică sunt mainumero$i iar persistenţa unor fenomene negative n economie inflaţie $oma etcamp seaccentueaă

3entru a ncerca o e-plicaţie a ciclului secular este necesar să se pornească e la faptul că

evoluţia economică pe termen lung se eruleaă sub incienţa a numero$i factori enogeni $ie-ogeni economici te(nicoeconomici socialpolitici $i naturali 6n preent capătă tot mai largărecunoa$tere tea upă care caua principală a ciclului secular o formeaă evoluţia ciclică acercetării $tiinţifice $i inovării te(nologice n legătură organică cu ciclul sc(imbărilor structuralein economie

+ub influenţa acestora are loc sc(imbarea in temelii la fiecare 899 ani a moului te(nic e proucţie stfel n faa ascenentă a ciclului lung inovaţiile care stau la baa noului mote(nic e proucţie se generalieaă n economie prin intermeiul unui proces investiţionalsusţinut conferin o inamică naltă proucţiei venitului naţional $i eficienţei economice Esteevientă teninţa urabilă e mbunătăţire a graului e folosire a factorilor e proucţie

isponibili 0upă o anumită perioaă apar semne e epuiare a potenţialului e eficienţă amoului te(nic e proucţie e-istent concretiate n ificultăţi $i isfuncţionalităţi n economieceea ce marc(eaă nceputul faei escenente a ciclului lung 6n faţa ificultăţilor economice se



intensifică cercetarea $tiinţifică $i inovarea te(nologică gener1n un puternic av1nt inovaţional0atele statistice isponibile par să ateste că v1rfurile escoperirilor $tiinţifice $i inovaţiilorte(nologice sau plasat n faele escenente ale ciclurilor lungi 6n aceste intervale suntconcentrate maoritatea escoperirilor funamentale pe baa cărora sau eclan$at invenţii $iinovaţii ample $i care prin mecanismul investiţiilor scot economia in faa e stagnare $i iimprimă un curs ascenent pe o perioaă lungă e timp Este e remarcat că n faa ascenentă a

ciclului lung nu se riică nevoi eosebit e presante n faţa cercetării $tiinţifice ceea ceetermină un recul al marilor escoperiri $i invenţii acă se nregistreaă totu$i prin logica proprie străpungerilor n $tiinţă $i te(nică ele se aplică pe scară reusă baa procesuluiinvestiţional constituino stocul ea e-istent al realiărilor verificate e practicăamp

olitici anticiclice (conampuncturale)

6n confruntarea cu fluctuaţiile ciclice inevitabile agenţii economici specialiaţi $i guvernele nurăm1n n e-pectativă ci concep $i aoptă măsuri pentru atenuarea acestora) scopul eclarat esteasigurarea unei mai mari stabilităţi proceselor economice $i reucerea efectelor negative ale

evoluţiilor ciclice semenea măsuri sau ntreprins ncă in secolul trecut ar au fost ntregite $i perfecţionate prin mai buna cunoa$tere a interepenenţelor in carul economiei relevante eteoria economică $i e mărirea capacităţii e informare promptă $i reală asupra evoluţieieconomice 2n real folos au n acest sens $i concluiile furniate e practica economică

3oliticile anticiclice $i au originea n moalităţile funamental iferite e a percepe cauelefluctuaţiilor ciclice Ele se pot grupa n ouă mari categorii influenţarea cererii agregate

emansieeconomicsamp $i influenţarea ofertei agregate supplGsieeconomicsamp

Politicile anticiclice avacircnd ca o$iectiv influenţarea cererii agregate pornesc de la teoria lui

eampnes după care cauza principală a fluctuaţiilor agregate ale activităţii economice rezidă icircn

modificările nedorite ale cererii agregate (icircn special ale cererii pentru $unuri de investiţii) icircnraport cu posi$ilităţile şi evoluţia efectivă a producţiei (oferta agregată)

3entru atenuarea efectelor negative ale fluctuaţiile ciclice se folosesc mai multe miloace $iinstrumente e politică economică cheltuielile pu$lice sistemul de impozite de impozite şi taxe

rata do$acircnzii şi masa monetară sistemul asigurărilor sociale etc Folosirea lor a fostfunamentată e către 7eGnes $i alţi mari economi$ti care lau succeat ele fiin integrate nmăsuri politiciamp anticriă anticicliceamp care au evenit componente ale politicii economice pe

termen scurtmediu Ele sunt promulgate e către stat $i aplicate prin organismele sale prininstituţiile financiare $i alţi agenţi economici ntro anumită logică $i corelare n funcţie econiţii $i graul e cunoa$tere a realităţilor economice

0e$i interepenente asemenea măsuri pot fi grupate n trei mari categorii politica cheltuielilor

pu$lice politica monetară şi politica fiscală

olitica c$eltuielilor publice se baeaă pe maorarea c(eltuielilor bugetului aministraţieicentrale n faa e recesiune c(iar cu preţul unui eficit bugetar cu scopul e a menţine sauimpulsiona cererea agregată pentru a stimula proucţia n veerea trecerii la faa e recesiuneamp

C(eltuielile publice favorieaă cererea globală prin intermeiul ac(iiţiilor e stat investiţii cucaracter socialcultural $i n sectorul public importanţă maoră preintă maorarea prestaţiilor$i alocaţiilor e securitate socială autoare e $oma alocaţii familiale e reciclare profesionalăetcamp care permit ca n faa e recesiune să fie atenuate fluctuaţiile negative ale veniturilorisponibile pentru numeroase categorii ale populaţiei 3e această baă este impulsionată at1tcererea guvernamentală c1t $i cea privată pentru bunuri e consum $i e capital 0isponibilitatea



legiuitorilor pentru repartiarea c(eltuielilor bugetului e stat limitele pe care le acceptă neficitul acestuia $i moul e acoperire a acestor eficite vor etermina amploarea $i efectele petermen meiuscurt ale politicii c(eltuielilor publice

3olitica monetară $i e creit are ca principale instrumente rata ob1nii creitul $i masamonetară Ele se aplică iferenţiat n funcţie e starea conuncturii economice

stfel n faa e boom prelungit c1n ritmul inflaţiei $i sauamp pericolul apariţiei altoreec(ilibre n economie sunt maore se apeleaă e regulă la o politică monetară restrictivă

prin punerea n mi$care a unor instrumente specifice sporirea ratei ob1nii promulgarea unorrestricţii suplimentare la acorarea e creite controlul asupra masei monetare este mai rigurosmaorarea reervelor obligatorii supraveg(erea mai strictă a activităţii financiarbancaresemenea măsuri au ca efect fr1narea cererii e satisfactori $i a investiţiilor $i pe această baă aactivităţii economice cu preţul cre$terii $omaului $i a graului e nefolosire a altor factori e

proucţie 6n faa e recesiune se poate acţiona n sens invers reucerea ratei ob1niiscontuluiamp facilităţi pentru sporirea volumului creitului $i a masei monetare reucereanivelului reervelor obligatorii ale băncilor comerciale ac(iiţionarea intensă e către

autorităţile monetare a titlurilor e stat $i altor categorii e titluri pe piaţa esc(isă $i pe cea asc(imburilor valutare am1narea prelungireaamp scaenţei unor creite etc

3rin astfel e măsuri se urmăre$te stimularea consumului $i investiţiilor a cererii globale ngeneral $i pe această baă cre$terea proucţiei $i a graului e ocupare a forţei e muncă

3olitica fiscală constă n a utilia sistemul e impoite $i ta-e n scopuri anticiclice

stfel n coniţii e recesiune se poate procea la reucerea fiscalităţii graul e impoitareirectă a veniturilor $i e ta-are a consumuluiamp lăs1n o cotă procentuală mai mare in venituriasupra agenţilor economici particulari ceea ce are menirea să ncuraee cererea pentru bunuri econsum $i investiţionale

cest fapt este favoriat $i e sistemul cotelor progresive e impoit care permite ca plăţile pentru impoite să se iminuee relativ mai mult ec1t contracţia veniturilor 6n coniţii e boom se proceeaă e regulă la maorarea fiscalităţii pentru a fr1na cererea pentru bunuri econsum $i investiţiile c(iar inflaţia impozitele sporind mai rapid decacirct veniturile icircn expansiuneE-istă perioae n care anumite măsuri permit printre altele $i ncasări suplimentare la bugetmenite să acopere sau să atenuee eficitele acumulate n recesiune

Cele trei tipuri e politici anticiclice e sorginte keGnesistă av1n ca obiectiv influenţarea

cererii se aplică corelat $i n raport cu situaţia concretă a altor variabile $i interepenenţe ineconomie) n raport cu acestea accentul este pus pe un tip e politică economică sau altul $i ncarul fiecăruia se apeleaă la instrumente $i p1rg(ii specifice

0e e-emplu politicile monetariste cel mai es utiliate n perioaa postbelică mai ales nţările n curs e evoltare $i mai recente n cele aflate n traniţie se recomană numai upă cesa iagnosticat corect starea reală a economiei 0e pilă intenţia e a stimula sau reuce cererea n raport e starea conuncturii trebuie să pornească e la premisa că mărimea cererii esatisfactori $i profactori este influenţată e numeroase mpreurări venitul curent evoluţia

previibilă a preţurilor structura pe categorii e v1rstă a populaţiei $i tran$e e venituri mărimea patrimoniului agenţilor economici $i structura acestuia active reale active financiare active

monetareamp mărimea $i ponerea venitului permanent n carul Aparao-ului economisiriiA $igraul e ocupare a forţei e muncă $a



0e aceea nu e-istă reţete universale privin promovarea politicilor anticiclice e tip keGnesist $ia instrumentelor isponibile n acest sens

6ncep1n cu anii KL9 ncepe să fie pusă sub semnul ntrebării capacitatea politicilor e sorgintekeGnesistă e a asigura stabilitatea sistemului economiei e piaţă asemenea stare e lucruriare caue $i manifestări care inevitabil incită la reflecţii stfel ea lungul ntregii perioae

preţurile nu numai că nu au scăut ci in contră au nregistrat o teninţă generală e cre$tere corelată e regulă cu ritmul cre$terii economice) ncep1n cu gtBL=gtBL8 are loc o cre$terespectaculoasă a preţurilor iar n faţa inflaţiei galopante sau impus măsuri pentru reucereacererii agregate prin fr1narea consumului $i investiţiiloramp Efectul a fost o sporire substanţială a$omaului nsoţită e stagnarea cre$terii economice ar reultatele obţinute n stăp1nireainflaţiei au fost moeste apărut fenomenul stagflaţiei sau slumpflaţiei B iar $omaul satransformat n principalul eec(ilibru structural cu ample implicaţii socialpolitice $i umaneMăsurile aoptate upă gtBL9gtBL= pentru sc(imbarea conuncturii prin politici e susţinereinvestiţii publice autoare bugetare alocaţii familiale pentru cei aflaţi n ificultate saumarginaliaţi comeni publice etcamp au eterminat cre$terea c(eltuielilor publice $i a eficitelor

bugetare fără o reucere semnificativă a $omaului aung1nuse la concluia că ele sunt oar

elemente artificiale $i temporare e influenţare a conuncturii 6n fon statul nu se poate substituiiniţiativelor oamenilor) cel mult se a$teaptă ca el să facă aceste iniţiative posibile $i maieficiente 6n acest caru sau revigorat n forme noi politicile conuncturale baate pe stimularea

ofertei supplG sie economicsamp

Politicile bazate pe ofertă pornesc de la filozofia că pentru a influenţa conunctura icircn situaţii

nefavora$ile (stări de recesiune sau chiar depresiune) este esenţială ameliorarea stimulentelor

pentru ai incita pe producători să mărească oferta agregată

6n această irecţie pot fi sugerate $i aplicate cel puţin ouă mari categorii e măsuri politiciamp

fectuarea unor reforme structurale orientate spre extinderea concurenţei şi preţurilor li$ere prin atenuarea rolului centrelor e forţă economică oligopoluri centrale sinicaleamp care puternice fiin ar putea obţine venituri stabile relativ inepenent e evoluţia ofertei realeFactorul eterminant pentru evoluţia ascenentă a ofertei agregate este o bună funcţionare a

pieţei) orice alterare a mecanismului pieţei libere creeaă istorsiuni ntre oferta $i cerereaagregată instabilitate fluctuaţii ciclice $oma $i inflaţie Ca atare primul obiectiv al politiciieconomice este e a veg(ea la buna funcţionare a Apieţei libere concurenţiale $i a mecanismelorsaleA n coniţiile asigurării unei iniţiative c1t mai largi prin reucerea reglementărilor $i ntărirearepturilor e proprietate privată

olosirea unor pacircrghii economice care să icircm$unătăţească perspectivele de profit ale producătorilor stimulacircndui astfel săşi menţină şi după caz să sporească oferta de $unuri 6nacest sens se emonstreaă că reucerea ratei fiscalităţii i va ncuraa să proucă mai multveniturile $i c(eltuielile statului ale altor categorii e agenţi economici vor cre$te atrăg1nupă ele evoluţia corespunătoare $i a cererii agregate Filoofia unei asemenea opţiuni ecurgein faptul că ntreprinătorul $i proprietatea particulară trebuie ncuraate prin p1rg(iile e

politică economică pe care le folosesc statul $i instituţiile financiar bancare 3rin mecanismul lorintervenţia statului ncearcă armoniarea politicilor monetare $i fiscale focaliate asuprantreprinătorului n a$a fel nc1t săi stimulee libera iniţiativă $i asumarea riscului

Este un fapt că n perioaa postbelică sau atenuat fluctuaţiile ciclice ale activităţii economice

in ţările evoltate Totu$i eec(ilibre sau menţinut $i sau manifestat n forme iferiteiniferent e faa ciclului economic ceastă stare e lucruri a activat un curent e g1nire upă



care teoria $i practica economică trebuie restructurate in temelii +e apreciaă că o economieconfruntată cu eec(ilibre poate urma una in ouă căi posibile

bull să introucă coniţii e ec(ilibru stabil printro profună restructurare)

bull să menţină statusuoul $i aplicarea unor politici keGnesiste

Ele se constituie n ncercări e neutraliare a efectelor nocive ale forţelor e eec(ilibru fără aatinge nsă cauele originare ale tulburărilor concretiate n ncălcarea coniţiilor e ec(ilibrustabil

+(are 8

bull 3rev

bull e-t

ost ead

bull Negume fructe $i prouse obţinute in prelucrarea acestora

bull 3rouctivitatea muncii

bull Contabilitatea uurii miloacelor fi-e

bull 3relucrarea cărnii $i prouse obţinute prin prelucrare

bull ecesitatea $i rolul analiei financiare ca metoă e cunoa$tere n procesul eciional

bull Jilanţul contabil O proceeu e baă al contabilităţii

bull 3e$tele si prousele in pe$te

bull 3rofitul $i rentabilitatea ntreprinerii

bull Carnea caracteriarea merceologică a cărnii

bull Caracteristicile calităţii prouselor alimentare

ateriale asemanatoare

bull mbalarea prouselor alimentare

bull Tipuri e firme comerciale

bull Certificarea calitatii



bull Conceptul e marketing irect

bull Contabilitatea terenurilor

bull 0iversitatea ţărilor in evoltare

bull Ec(ilibru $i eec(ilibrul bugetar

bull Economia monială

bull Etic(etarea mărfurilor alimentare

bull Evienţa c(eltuielilor activităţii neoperaţionale

google

Te$nologii nformationale

bull 3rogramare ava

bull +ite map

Teorie +conomica

bull 0octrine Economice

bull Microeconomie

bull Macroeconomie

bull eoeconomia

bull Relatii Economice 5nternationale

Jack to top



Fluctuaţiile sezoniere se eruleaă e regulă pe parcursul unui an ca urmare a influenţei unorfactori naturali sau sociali $i sunt n general e-plicabile $i previibile stfel sub incienţa unorfactori naturaliclimaterici volumul proucţiei al ocupării al activităţii economice n generalcunoa$te fluctuaţii pe parcursul unui an n agricultură construcţii turism n unele subramuri ale

inustriei etc ariaţiile seoniere ale activităţii economice se atoreaă $i unor mpreurărisociale obiceiuri $i traiţii sărbători religioase sau laice $aamp 0atele statistice evienţiaă că n perioaele care premerg importante sărbători religioase sau laice au loc cre$teri ale volumuluiv1nărilor proucţiei inustriale $i transporturilor se mbunătăţe$te graul e ocupare $i folosirea factorilor e proucţie 2lterior acestor evenimente au loc pentru perioae mai mari sau maimici reuceri ale esfacerilor $i proucţiei ale graului e ocupare etc Ciclul economic

sezonier se explică prin influenţa factorilor naturali psihologici şi prin preferinţele

consumatorilor care au evoluţii specifice pe parcursul unui an reproducacircnduse cu o anumită

regularita te e la un an la altul 3entru unele activităţi fluctuaţiile seoniere $i ciclurile lor au la baă evoluţia fluctuantă ciclică a ofertei) pentru altele ele ţin n special e fluctuaţia $iciclicitatea cererii a factorilor coniţiiloramp ce o etermină

Fluctuaţiile nt1mplătoare accientale sunt eterminate e factori aleatori sau evenimentenea$teptate cataclisme naturale evenimente sociale $i politice eosebite eciii nea$teptate aleunor agenţi economici o anumită stare e spirit a populaţiei etc

Fluctuaţiile ciclice sunt eterminate e factori ce ţin e funcţionarea activităţii economice einterepenenţele intre părţile sale +unt fluctuaţii agregate $i se reprouc cu o anumităregularitate e$i nu pot fi ncarate n termene riguroase e-acte

semenea fluctuaţii sau manifestat pregnant e la nceputul secolului al 454lea iar princercetarea lor sa esprins concluia că alternanţa perioaelor e e-pansiune $i contracţie aafacerilor a activităţii economice n general se eruleaă cu o anumită regularitate n timp

Evoluţiile principalelor fenomene economice sunt pulsatorii se eruleaă sub formă onulatorieau un caracter ciclic Ca e-presie a fluctuaţiilor ciclice activitatea economică trece prin anumitefae fiecare cu trăsături istincte $i care se eruleaă apro-imativ n aceea$i succesiune

6n caracteriarea ciclicităţii ca formă e mi$care a activităţii economice se porne$te e lasuccesiunea $i repetabilitatea n timp a unor stări ale economiei numite fae ale cicluluiamp care

seamănă icircn linii generale de la un ciclu la altul n fiecare faă starea $i performanţele agregate

ale economiei ritmul venitului naţional al proucţiei inustriale $i agricole graul e ocupare a

forţei e muncă inamica nivelului e trai etcamp au anumite caracteristici iferite e la o faă laalta

Faele mi$cării ciclice se coniţioneaă reciproc $i n unitatea lor pregătesc premisele careasigură activităţii economice continuitate sc(imbări calitative $i progres 0e aceea teoriaeconomică a esprins concluia că ciclicitatea repreintă forma normală e evoluţie a activităţiieconomice

Ciclul scurt 7itc(in minoramp repreintă o mi$care ciclică pe parcursul a circa 89 luni careafecteaă ansamblul ramurilor unei economii

Ciclul scurt se ncareaă n interiorul ciclului mediu uglaramp ntre ouă crie sau manifestărie criă $i contribuie la moificarea amplituinii e-pansiunii $i contracţiei caracteristice cicluluiuglar





















































































































+(are 8

bull 3rev

bull e-t

ost ead
























google


bull 3rogramare ava

bull +ite map

Teorie +conomica


bull Microeconomie

bull Macroeconomie

bull eoeconomia


Jack to top





















































































































+(are 8

bull 3rev

bull e-t

ost ead
























google


bull 3rogramare ava

bull +ite map

Teorie +conomica


bull Microeconomie

bull Macroeconomie

bull eoeconomia


Jack to top










google


bull 3rogramare ava

bull +ite map

Teorie +conomica


bull Microeconomie

bull Macroeconomie

bull eoeconomia


Jack to top

fluctuatiile economice

Documents