flexibilizarea prin mobilier multifunctional_codruta

8/8/2019 Flexibilizarea Prin Mobilier Multifunctional_codruta

http://slidepdf.com/reader/full/flexibilizarea-prin-mobilier-multifunctionalcodruta 1/7

FLEXIBILIZAREA SPAŢIULUI INTERIOR AL LOCUINŢELOR PRIN MOBILIER

MULTIFUNCŢIONAL

Când vorbesc despre problemele apartamentelor din blocurile noastre îmi vine în minte

o poveste veche. Un evreu vine la rabinul său, plângându-se că mica lui casă, în care stătea de

o viaţă, devenise neâncăpătoare pentru familia lui care se mărise substanţial cu trecerea anilor.Rabinul stă şi se gândeşte o clipă şi spune:

-Uite ce zic eu. Ai o capra?

-Da, am, zice omul.

-Ia baga tu capra în casă o săptămâna şi apoi vino sa mă vezi.

Ţăranul nu a înţeles nimic dar a făcut cum i s-a spus. După o săptămâna vine mai mult

mort decât viu.

-Rabinule, dacă ai vrut să mă pedepseşti ai reuşit! Mama sforăie, capra face mizerie

peste tot, ăla micu plânge, nevasta-mea ţipă... ce mai ! e iad!Rabinul se uită înţelept la om şi-i răspunde: „bine, acum poţi scoate capra din casă: să

vii să-mi spui peste 2 zile.”

Peste câteva zile vine omul la el cu o mină fericită. Este spălat, odihnit şi bine dispus.

-Cum ai ştiut rabinule ca am aşa o casă încăpătoare şi frumoasă?!

În apartamentul deja tradiţional al românului capra stă cam de multicel. Sărăcia unei ţări

prizonieră a comunismului vreme îndelungată i-a pus amprenta pe modul de via ă alș ț

românului: sim im nevoia să depozităm lucruri sau mâncare în apartamentele noastre mult preaț

mici, func iunile sunt într-o permanentă schimbare, numărul locatarilor este mult prea mareț pentru suprafe ele locuin elor. Locuin e care sunt greu de personalizat i aproape inflexibile.ț ț ț ș

Câteva dintre problemele cu care se confruntă locatarii unui apatament din blocurile construite

înainte de 89 sunt rigiditatea spa iului care face imposibilă adaptarea locuin ei la schimbărileț ț

survenite în familii, suprafa a încăperilor, lipsa spa iilor de depozitare.ț ț

Încă din anii ’20 au fost făcute studii de eficientizare a spaţiului locuinţei ieftine, făcute de

arhitecţi celebri ca Le Corbusier sau Mies van der Rohe. S-a ajuns la o normă de suprafa ăț

pentru o persoană care dimensiona întreaga locuin ă. De exemplu un apartament de o camerăț

25mp, unul pentru trei persoane are suprafa a utilă de 61mp, unul cu trei dormitoare 73mpț

amd. Suprafaţa per locuitor era de cca. 20mp. Acestea sunt normele după care au fostș

construite şi locuinţele colective de până în anii ’90, respectând, iată, norme europene: omul

redus la modul, fără personalitate. Individualizarea era un lux, tipizarea crea regulile.

Circulaţiile erau minime, băile adesea fără lumină naturală, ocupând centrul apartamentului din

motive funcţionaliste. Dinningul este anulat, familia servind masa în bucătărie. Spaţiile de

depozitare sunt un lux, 3 sferturi din români închizând balcoanele pentru a le spori.

În anii 90 oraşe din europa occidentală au iniţiat programe de construcţie masivă de

blocuri de locuinţe gen “10.000 apartamente în 10 ani’’ la Zurich pentru a preveni răspândirea

tipului de locuinţa suburbană, considerată neecologică deoarece ocupa spaţiu în mediu natural



necorespunzător suprafeţei de locuire efective oferite. Aceste tipuri de proiecte au dus la

cercetarea noilor funcţionalităţi ale camerelor în locuinţa contemporană.

Una din primele şi esenţialele schimbări care au avut loc este creşterea suprafeţei

aferente fiecărui membru al familiei. De la acest minim de 20mp per locatar, locuinţa

contemporană medie ajunge să dubleze aproape acest quantum, normele la care se ajunge

depinzând de clasa rezidenţei. O altă schimbare remarcabilă se petrece în rolul efectiv pe care-l joacă astăzi adăpostul nostru în intimitatea, protecţia, viaţa socială, practic concepţiile

locuitorului contemporan asupra acestor teme.

Să luam camera de zi, de exemplu. Livingul are suprafeţe care depăşesc norma de

10mp/pers şi capătă funcţiunea de reprezentare a familiei. Dacă înainte livingul era zona unde

se întâlneau membrii familiei şi interacţionau, acum livingul capătă rol preponderent de

reprezentare socială a statutului familiei. Dinningul începe să devină o parte individualizată,

devenind un spaţiu tampon între el şi bucătărie. Dinningul are o parte importantă în

reprezentare, având în vedere că socializarea se face la masă. De asemeni, toţi membriifamiliei se reunesc la masă, în dinning. Ambele funcţiuni capătă suprafeţe din ce în ce mai mari,

cu o aşezare foarte aproape de intrarea în apartament, într-o zonă luminată. Bucătăria devine,

un spaţiu multifuncţional integrat în zona de zi. Din cauza noii amplasări faţă de punctul central

al casei, bucătăria va primi mobilier care integrează aparatura electrocasnică, al cărei design a

căpătat o importanţă sporită în ultimii ani. De asemeni faptul că este semiintegrată în zona de

zi, face ca mobilierul sa fie asemănător la design şi materiale de finisaj cu cel al livingului.

Dormitoarele devin nişte mici studiouri, având cuplată o baie şi conţinând şi alte funcţiuni

cum ar fi zona de lucru, care invadează tot mai mult locuinţa contemporană. Ele depăşesc casuprafaţa 14mp din cauza acestei multifunc ionalită i.ț ț

Baia glisează din zona centrală către zona de lumină şi aerisire; explodează ca

suprafaţă şi capătă un rol deosebit, putând să stabilească standardul de preţ al apartamentului.

Spaţiul de lucru este individualizat datorită faptului că omul contemporan lucrează acasă

într-o proporţie din ce în ce mai mare. El se poate alătura deseori de dormitor sau de living,

devenind fie o alveolă fie un spaţiu individualizat. Biroul sau biblioteca,prezente odată ca

funcţiuni în locuinţele de lux, apar din ce în ce mai mult în locuinţa colectivă contemporană.

Depozitarea este o funcţiune ce necesită azi din ce în ce mai mult spaţiu. Vechea

debara evoluează în dressinguri supertehnologizate ca mobilier şi cămări cu condiţii speciale de

umiditate şi temperatură.

Camera tinerilor este şi ea un mic studio, cu baie proprie, de cele mai multe ori, loc de

reprezentare – întâlnire cu prietenii- loc de odihna şi de studiu. Ea excede de mult cei10mp de

odinioară.

Toate aceste schimbări sunt rezultate de fapt din schimbări ale vieţii cotidiene şi

cerinţelor acesteia. Locuinţa de tip stup - un sertar identic cu altele în care omul muncii venea

obosit acasă să se odihnească şi doar atât - a revenit la habitatul complex care-l reprezintă pe

omul complex contemporan: un loc în care se îmbină intimitatea cu relaţionarea socială, munca

cu odihna, relaxarea cu hobiurile. Astfel încât problema spinoasă pe care o pune reabilitarea



apartamentelor din blocurile de locuinţe este tocmai adaptarea acestor nuclee cu flexibilitate şi

individualizare minimă la condiţiile vieţii de astăzi.

O prima soluţie ar fi să ne aliniem pe cât posibil la suprafeţele locuinţei contemporane

aferente unei persoane. Având în vedere însă faptul că blocurile noastre au mici posibilităţi de

flexibilzare, fiind construite în mare majoritate pe structuri de pereţi portanţi, există o posibilitate

minimă de recompartimentare. Deci soluţia care rezultă este de a schimba anumite funcţiuni decamere şi de a mari efectiv spaţiul aferent unui locuitor. Astfel un apartament de 2 camere va

lua locul garsonierei pentru maxim 2 persoane, iar cel de 2 dormitoare va fi doar pentru 2

persoane, spaţiile eliberate de funcţiunea de dormitor putând fi ocupate de alte funcţiuni

contemporane: birou, dinning etc.

Dacă acest lucru nu este posibil trebuie să luam în considerare flexibilizarea sa prin

schimbarea funcţiunii spaţiului respectiv cu ajutorul mobilierului multifuncţional. Un exemplu

unei camere de la socializare la odihnă. Companiile producătoare de mobilă ne oferă o gamă

larga de mobilier multifuncţional şi retractabil, care prin tehnici ingenioase îşi schimbăfuncţiunea. Japonezii care se confruntă cu probleme de minim şi minimal au inventat birouri,

dormitoare sau bucătarii care se pot închide în nişte mici geamantane.

Camerele de copii i tineret sunt o provocare pentru designerul de interior pentru căș

includ o multitudine de func iuni: loisir, lucru, odihnă, socializare. Nu există perioadă în viaţă înț

care schimbăile să nu fie atât de dramatice, de importante, de radicale, de intense, ca în

perioada copilăriei. În zece, doisprezece ani devenim, dintr-un bulgăraş drăgălaş, dependent în

totalitate de părinţii lui, într-o efervescenţă de personalitate şi energie. Activităţile, cunoştiinţele,

modificările, se petrec cu o intensitate şi complexitate care nu se mai întâlneşte în nici o altăperioadă din viaţă. Teoretic aceste schimbări se pot grupa în trei perioade majore care sunt

date de gradul de evoluţie psihică şi fizică, ceea ce determină activităţile sale: bebeluşul, copilul

mic, preşcolar, copilul şcolar. De aceea cei patru pereţi oferiţi de căminul părinţilor nu poate fi

decât sărac şi insuficient. De la 2 la 5 ani activitatea copiilor glisează puţin câte puţin către

studiu dar în toţi aceşti ani este nevoie de spaţiu. Singura solu ie pentru flexibilizarea spa iuluiț ț

fiind mobilierul multifunc ional. Solu ii există. Dulapuri sau comode compacte care se desfac siț ț

con in un întreg aparat func ional: birou, suport de calculator, rafturi de căr i. tehnologia permiteț ț ț

ca patul poate fi modificat în lungime şi are şi alte funcţii complementare, de depozitare de

exemplu.. De asemeni sunt foarte eficiente paturile suspendate care au dedesubt dulapuri sau

birouri, cele rabatabile pe perete sau cele care glisează unul sub celălat. Canapelele pot

adăposti mese, scaune sau spa ii de depozitare. Măsuţa de lucru se poate înăl a de la 50 la 70ț ț

cm, cutia cu jucării poate primi cărţi de poveşti şi articole sportive. Din fericire, cu noile

mecanisme oferite de producătorii de accesorii de gen, toate aceste modificări sunt uşor de

făcut. Mai este un aspect, al preţului. Este adevărat că accesoriile care permit o complexitate

funcţională cresc preţul dar, în perspectivă, o singură cameră care să permită schimbări de

acest gen costă mai puţin decât trei, câte ar fi necesare în această perioadă de circa 10-12 ani.

Pe de altă parte un design inteligent poate să scutească o folosire excesivă a accesoriilor. De

exemplu Ikea a pus la punct un sistem modular de mobilier care se bazează pe flexibiliatea



combinaării pieselor componente. Un cadru, o cutie de 60 cm pe 120, de exemplu poate fi o

comoda cu sertare a ezată pe verticală. Se pot îndepărta sertarele, pune poli e i deveni oș ț ș

etajeră de bibliotecă. Această comodă poate fi fără u i sau cu u i, de sticlă, i devine o vitrină,ș ș ș

cu u i opace i devine un dulap de depozitare pentru dosare. Se poate pune orizontal i devineș ș ș

parte integrantă dintr-o bibliotecă, comoda de televizor. Se poate suspenda la fel de bine, în

acela i tip de combina ie pentru living. Culorile se pot varia permi înd personalizareaș ț ț mobilierului. Ca designer de mobilier, am pus la punct un program întreg de mobilă cu aceste

principii. Am proiectat 6 tipuri de module, care combinate între ele, puteau să constituie mobila

pentru living, dormitor i cameră de tineret. Programul a fost premiat la un târg na ional deș ț

mobilă pentru ingeniozitatea func ională.ț

Tot flexibilitatea rezolvă şi problema spaţiului atât de acută în apartamentele noastre.

Ce să mai vorbim de situaţia în care numărul membrilor familiei se măreşte!

În alt câmp func ional existen a omniprezentă a spa iului liber în clădirile de birouri aț ț ț

dezvoltat un tip de compartimetări pe de-o parte flexibil-amovibil, pe de altă parte multifun ional,ț estetica nefiind neglijată. Firmele specializate în utilarea spaţiilor de birouri au dezvoltat un

sistem complex de compartimentări prin mobilier integrat de depozitare sau panouri sandwish

din prefabricate din lemn, plexiglass, sticlă, metal sau plastic. Este vorba de dulapuri

demontabile, cu înăl imea egală cu cea a spa iului de mobilat, care sunt prevăzute cu prinderiț ț

etan eizate de profile din cauciuc sau silicon, cu sisteme de col i de continuitate cu u i deș ț ș ș

interior. Din astfel de dulapuri po i realiza compartimenări complete fără a fi nevoi să aiț

elemente fixe, având prevăzute, atât componente de func ionalitate cât i cele estetice.ț ș

Materialul din care sunt realizate este pe bază lemnoasă, de la PAL-uri până la PANEL-uri. Oaltă modalitate propusă este folosirea tâmplăriei din pvc sau aluminiu, cu panouri modulate. Ele

pot fi opace, transparente sau translucide, în general din termopan ca să ofere izola ii termice.ț

Aceste sisteme de compartimentare integrată pot înlocui cu succes pereţii nestructurali

din locuinţele aflate în blocuri cu structură pe cadre, sporind confortul i aduncând un plus deș

func ionalitate. Materialele folosite pot fi cele ecologice sau reciclabile. De exemplu pereteleț

dintre living şi bucătărie poate deveni o compartimentare din mobilier integrat care, pe de-o

parte să cuprindă spaţiu de depozitare şi sa înglobeze aparatele electrocasnice, chiuveta, plita

etc, iar pe cealaltă poate avea aparenţa unui perete elegant lambrisat din fâşii de pal melaminat

pe care se pot suspenda diferite rafturi şi poliţe. La fel de bine, pereţii dintre camere şi hol pot

deveni încăpătoare spaţii de depozitare, garderobe, cuiere etc.

Iată că solu ii existăț i noile tehnologii din industria mobilei ne ajută. Trebuie doar oș

interconectare între câmpurile de cunoa tere i dorin a de a schimba lucrurile. Habitatul este oș ș ț

mixtură complexă între nevoie şi aspiraţie, între necesitatea fizică de a fi protejat şi de adânc-

înrădăcinata aspiraţie la un spaţiu care sa fie identificabil şi individual. Problemele reabiltării

locuinţelor au multe coordonate, pornind de la relaţia cu mediul, mediu care poate fi urban dar şi

natural, şi terminând cu noile relaţii psiho-sociale care s-au schimbat atât de mult în ultimii 20

de ani în România.



EXEMPLE DE MOBILER MULTIFUNC IONALȚ

O simplă cutie

poate adăpostifunc iunile uneiț

camere întregi.



EXEMPLE DE PERE I DE COMPARTIMENTARE EXECUTA IȚ Ț

DIN MOBILIER SAU TÂMPLĂRIE

PROGRAM DE MOBILIER PENTRU LOCUIN E REALIZATȚ



DIN MINIMUM DE PIESE INTER ANJABILEȘ

flexibilizarea prin mobilier multifunctional_codruta

Documents