Cap

Fiziologie II Curs (2011-2012)

Cap.6. Noiuni generale de reproducie

FUNC(IA DE REPRODUC(IE

Reproduc(ia reprezint( ansamblul proceselor care asigur( perenitatea speciei.

Animalele domestice se (nmul(esc pe cale sexuat(. Gonadele mascule (i femele (testiculele, respectiv ovarele) produc celulele sexuale (spermatozoidul, respectiv ovula), din unirea c(rora rezult( un nou organism, ce mo(tene(te zestrea genetic( a ambilor p(rin(i.

Deosebirea dintre sexe la animale se face pe baza caracterelor sexuale primare (i secundare.

Caracterele sexuale primare sunt reprezentate de organele genitale, diferite la cele dou( sexe (gonade (i c(i genitale interne (i externe).

Caracterele sexuale secundare sunt urm(toarele :

- la mascul : dezvoltarea musculaturii scheletice; prezen(a unor structuri specifice (coarnele la cerb, coama la leu, creasta la coco(, etc.);

- la femel( : dimensiunile corporale, (n general, mai mici; dezvoltarea bazinului; dezvoltarea glandelor mamare; repartizarea caracteristic( a depozitelor de gr(sime.

Pubertatea. Capacitatea de reproduc(ie se manifest( la animale, ca (i la om, dup( o anumit( v(rst(, odat( cu instalarea maturit((ii sexuale (organele genitale sunt complet dezvoltate, gonadele produc celule sexuale (i hormoni sexuali). Faza (n care ia sf(r(it (n mod treptat starea infantil( (i organismul devine apt pentru reproducere poart( numele de pubertate. In general, la animale maturitatea sexual( precede maturitatea corporal(, iar la femele apare mai repede dec(t la masculi. Astfel, la iap(, maturitatea sexual( apare la v(rsta de 15-18 luni, la vac( la 8-12 luni, la oaie (i capr( la 7-8 luni, la scroaf( (i p(s(ri la 5-8 luni. Cu toate acestea, femelele sunt considerate apte pentru reproduc(ie doar atunci c(nd ating 75 % din greutatea corporal( a adultului.

Instinctul genezic, cunoscut (i sub numele de libidou sau dorin(( de (mpreunare, determin( manifestarea activit((ii sexuale la masculi (i la femele. La masculii tuturor speciilor de animale domestice, instinctul genezic se manifest( tot timpul anului, iar la masculii animalelor s(lbatice numai (n sezonul sexual (perioada de rut), de regul( prim(vara. La femele, instinctul genezic este ciclic, se manifest( la intervale regulate, (n perioada c(ldurilor.

In decursul vie(ii, activitatea sexual( are o durat( limitat(, de la pubertate p(n( la andropauz(, respectiv menopauz( (andropauz( = (ncetarea activit((ii sexuale la mascul; menopauz( = (ncetarea activit((ii sexuale la femel().

Fiziologia aparatului genital mascul

Testiculele au dubl( func(ie : endocrin(, de producere a hormonilor androgeni (responsabili de manifestarea instinctului genezic) (i exocrin(, de producere a celulelor sexuale - spermatozoizii.

Spermatogeneza reprezint( procesul de generare a spermatozoizilor (n tubii seminiferi ai testiculelor.

Celulele germinale masculine sunt spermatogoniile, care se transform( (n spermatozoizi prin diviziune (i maturare, parcurg(nd mai multe etape:

spermatogonie ( spermatocit primar ( spermatocit secundar ( spermatide ( spermatozoizi.

Singura transformare care se face cu reducerea num(rului de cromozomi (diviziune reduc(ional( sau meiotic() este transformarea spermatocitului primar (n spermatocit secundar. Restul transform(rilor p(n( la spermatid( se fac prin diviziuni mitotice, iar transformarea spermatidei (n spermatozoizi se face prin metamorfoz( celular(. Datorit( fazei de diviziune reduc(ional(, rezult( spermatozoizi de sex genetic diferit ( numai cu cromozomul Y care particip( la dezvoltarea viitoarelor organsime mascule; numai cu cromozomul X care particip( la dezvoltarea organismelor femele).

Maturarea spermatozoizilor. Pe m(sura form(rii lor, spermatozoizii stau grupa(i (n fascicule, cu cozile spre lumenul tubilor seminiferi. Treptat ei se desprind (i sunt condu(i c(tre epididim (datorit( fluidului secretat (n lumen de c(tre celulele Sertoli). Parcurg(nd epididimul, spermatozoizii se matureaz( par(ial. Aceast( maturare const( (n : formarea unei capsule lipoide care-i ap(r( de aciditate; (nc(rcarea cu sarcini negative, care previne aglutinarea lor. Maturarea continu( la contactul spermatozoizilor cu secre(ia glandelor anexe (vezicule seminale, prostat() : abia acum ei cap(t( mobilitate. Dar maturarea spermatozoizilor nu se (ncheie dec(t (n momenul p(trunderii lor (n c(ile genitale femele, fenomen numit capacitare.

Spermatogeneza, (n general, are o durat( de 10 zile, iar maturarea spermatozoizilor, f(r( capacitare, de circa 2 luni.

Procesul de spermatogenez( nu se desf((oar( dec(t la o temperatur( inferioar( celei corporale. De aceea, (n timpul dezvolt(rii ontogenetice ((n via(a intrauterin(), are loc migrarea testiculelor (n pungile scrotale. La masculii criptorhizi (cu testiculele necobor(te complet), spermatogeneza este absent(.

Reflexele sexuale la masculi.

Pentru participarea spermatozoizilor la procesul de formare a unui nou organism, ei trebuie depu(i (n c(ile genitale femele, proces numit copula(ie (sau mont().

Copula(ia se realizeaz( printr-o serie de reflexe, necondi(ionate sau condi(ionate, care se succed (n ordinea : erec(ie, (mbr((i(are, (mperechere, ejaculare.

De comportamentul sexual la masculi sunt responsabili hormonii androgeni secreta(i de celulele Leydig din intersti(iul parenchimului testicular. Secre(ia hormonilor androgeni (i spermatogeneza depind de integritatea axului hipotalamo-hipofizo-gonadal.

Erec(ia este un reflex declan(at de impulsuri vizuale, auditive, tactile, olfactive, generate (n special de prezen(a femelei. Centrul nervos al acestui reflex este situat (n m(duva sacrat( (fiind de natur( parasimpatic().

Reflexul de (mbr((i(are se exteriorizeaz( la animale prin saltul masculului.

Reflexul de (mperechere (intromisiunea) este facilitat de secre(iile c(ilor genitale femele (accentuate (n timpul c(ldurilor).

Ejacularea, depunderea spermei (n c(ile genitale femele, se realizeaz( prin contrac(ia unor grupe musculare. Centrul nervos al ejacul(rii este situat (n m(duva lombar( (fiind de natur( ortosimpatic().

Fiziologia aparatului genital femel

Gonadele femele sunt ovarele care au, de asemenea, o func(ie endocrin( (sinteza (i eliberarea hormonilor estrogeni (i progestageni) (i o func(ie exocrin( (eliberarea ovocitului).

Ovogeneza este procesul complex prin care ovogonia devine ovul, apt de a fi fecundat. Stadiile prin care trec celulele germinale feminine sunt : ovogonie ( ovocit de ordinul I ( ovocit de ordinul II ( ovul.

Ovogoniile se dezvolt( (nc( din timpul vie(ii intrauterine (n interiorul foliculilor primordiali ai ovarului (la na(tere o femel( are pe cele dou( ovare 60.000-100.000 foliculi primordiali).

De la na(tere la pubertate, din foliculii primordiali se dezvolt( foliculii primari, (n mijlocul c(rora din ovogonie se dezvolt( ovocitul de ordinul I. P(n( la maturitatea sexual( foarte mul(i foliculi primari involueaz(, r(m(n(nd foarte pu(ini func(ionali.

La pubertate, foliculii primari evoleaz( spre foliculi cavitari, (n care ovocitul I se transform( prin diviziune reduc(ional( (n ovocit de ordinul II (i un globul polar.

Foliculii cavitari se dezvolt( (i se matureaz( unul c(te unul (n mod ciclic. Fiecare folicul maturat pune (n libertate ovocitul de ordinul II, care este captat de trompele uterine. Ruperea foliculului matur (de Graaf) (i eliberarea ovocitului II (n oviduct poart( numele de ovula(ie sau dehiscen(( folicular(. In timpul migr(rii prin oviduct are loc o nou( diviziune, cu formarea ovulului matur (i a celui de al doilea globul polar.

Ciclul sexual. Periodic, organismul femel sufer( transform(ri, preg(tindu-se de fiecare dat( pentru primirea eventualului produs de concep(ie. Totalitatea modific(rilor morfologice (i fiziologice ale aparatului genital femel (i a modific(rilor de comportament care se produc (ntre dou( ovula(ii succesive constituie ciclul sexual.

Dup( num(rul ciclurilor sexuale pe an, femelele se (mpart (n : monoestrice, care au un singur ciclu sexual pe an (animalele s(lbatice); diestrice, cu 2 cicluri sexuale pe an (c((eaua, pisica); poliestrice, cu mai multe cicluri sexuale pe an (vaca, iapa, scroafa etc.).

Durata ciclului sexual este variabil( : 21 zile la iap(, vac(, scroaf( ; 17 zile la oaie; 6 luni la c((ea.

Ciclul sexual cuprinde 4 perioade : proestru, estru, metestru (i diestru (anestru).

Proestrul este stadiul premerg(tor c(ldurilor. Modific(ri :

- pe ovar: cre(terea (i dezvoltarea foliculului de Graaf;

- la nivelul c(ilor genitale : hiperemie, proliferarea mucoasei uterine;

- de comportament : nelini(te.

Estrul este stadiul de c(lduri, care se manifest( datorit( unei secre(ii sporite de estrogeni. Modific(ri :

- la nivelul c(ilor genitale : hiperemie (aflux sanguin abundent), proliferarea mucoasei uterine, exteriorizarea mucusului de c(lduri cu aspect translucid;

- de comportament : nelini(te, vocalizare repetat(, flexarea lateral( a cozii, saltul pe alte femele (la vac(). Femela manifest( intens dorin(a de (mpreunare: caut( (i accept( masculul.

Uneori spre sf(r(itul estrului, alteori (n faza urm(toare se produce ovula(ia.

Metestrul corespunde perioadei de preg(tire (n vederea unei gesta(ii.

Modific(ri :

- pe ovar : dezvoltarea corpului galben care (ncepe s( secrete progesteron;

- la nivelul mucoasei uterine : secre(ia materialului nutritiv (a(a-numitul lapte uterin), uterul fiind astfel preg(tit pentru nida(ie.

Dac( fecunda(ia are loc, ciclul se (ntrerupe pe durata gesta(iei, fiind reluat dup( f(tare. Dac( nu se instaleaz( gesta(ia, (ncepe involu(ia mucoasei uterine.

Diestrul este stadiul de lini(te, de repaus sexual. In acest stadiu, corpul galben involueaz( (i (ncepe dezvoltarea unui nou folicul, ceea ce face posibil( reluarea ciclului sexual.

Fecunda(ia

Unirea gametului mascul (i femel cu formarea oului (zigotului) poart( numele de fecunda(ie.

Spermatozoizii depu(i (n organele genitale femele migreaz( p(n( (n treimea anterioar( a oviductului, unde ajunge (i ovulul, care este (nconjurat de coroana radiata. Spermatozoizii prezint( la nivelul acrozomului o enzim( - hialuronidaza, care scindeaz( acidul hialuronic ce une(te celulele coroanei radiata. Astfel, capul spermatozoidului p(trunde prin membrana pelucida, contopindu-se cu ovocitul - proces numit amfimixie. Zigotul care rezult( are un num(r dublu de cromozomi.

Dup( fecunda(ie, zigotul migreaz( spre uter, care este preg(tit pentru a primi noul produs.

Gesta(ia

Perioada cuprins( (ntre momentul fecunda(iei (i momentul expulz(rii f(tului poart( numele de gesta(ie.

Gesta(ia are 3 stadii : stadiul de zigot, embrionar (i fetal.

Stadiul de zigot dureaz( 14-20 zile, de la fecunda(ie la implantare (zigotul plute(te liber (n cornul uterin). In acest stadiu, au loc procese de segmentare, rezult(nd fazele de : morul(, blastul(, gastrul(. Hr(nirea oului se face cu a(a numitul lapte uterin.

Procesul de fixare a gastrulei (n endometrul uterin se nume(te nida(ie (implantare).

Stadiul embrionar dureaz( de la implantare p(n( la formarea definitiv( a placentei. In aceast( perioad( se definitiveaz( toate organele noului produs.

Stadiul fetal corespunde ultimelor 2/3 de gesta(ie, c(nd se instituie circula(ia materno-fetal(, noul produs fiind hr(nit cu s(ngele matern.

Durata gesta(iei la c(teva specii :

- m(g(ri(( 12 luni;

- scroaf( 4 luni;

- iap( 11,5 luni;

- c((ea 2 luni;

- bivoli(( 10,5 luni;

- pisic( 2 luni;

- vac( 9,5 luni;

- iepure 1 lun(.

- oaie 5 luni;

F(tarea (parturi(ia)

F(tarea reprezint( trecerea f(tului complet dezvoltat din mediul uterin (n cel extern. F(tarea include (n afar( de expulzarea f(tului (i expulzarea (nvelitorilor fetale.

Declan(area f(t(rii la termen este rezultatul sc(derii secre(iei de progesteron si cre(terii secre(iei de estrogeni, care sensibilizeaz( uterul la ac(iunea ocitocinei. Ocitocina determin( apari(ia contrac(iilor uterine, care favorizeaz( angajarea f(tului c(tre colul uterin.

F(tarea este favorizat( de relaxarea (i mobilitatea pronun(at( a articula(iilor bazinului, proces realizat de secre(ia de c(tre corpul galben a unui hormon specific - relaxina.

Dup( f(tare are loc involu(ia organelor genitale. Perioada din momentul expulz(rii f(tului p(n( la finalizarea involu(iei uterine este cunoscut( sub numele de puerperium.

Lacta(ia

Lacta(ia este perioada (n care glandele mamare ale femelelor secret( laptele - un produs de o mare valoare nutritiv(, necesar hr(nirii nou-n(scutului.

Glandele mamare se dezvolt( (n timpul gesta(iei sub influen(a hormonilor estrogeni, a progesteronului, precum (i sub ac(iunea hormonilor hipofizari : prolactina, STH.

Declan(area (i men(inerea lacta(iei este asigurat( de prolactin(. Secre(ia lactat( (ncepe cu c(teva zile (nainte de f(tare, odat( cu reducerea concentra(iei de progesteron din s(nge.

Deoarece cea mai mare parte a constituen(ilor din lapte provin din s(nge, irigarea glandei mamare este foarte important( pentru men(inerea secre(iei lactate. Pentru secre(ia unui litru de lapte, prin glanda mamar( trec (n medie 450 l s(nge.

Produsul secretat de glanda mamar( (n primele zile dup( f(tare se nume(te colostru (i se deosebe(te de laptele propriu-zis prin valoarea lui biologic( mai ridicat( (are o propor(ie mai mare de imunoglobuline, s(ruri minerale, vitamine). Colostrul asigur( imunizarea pasiv( a noului-n(scut, datorit( permeabilit((ii crescute a mucoasei intestinale fa(( de imunoglobuline (n primele ore dup( f(tare.

Ejec(ia laptelui este procesul de expulzare a laptelui prin supt sau muls.

Evacuarea laptelui se realizeaz( printr-un mecanism neuro-reflex complex. Impulsurile nervoase generate de supt sau muls determin( eliberarea rapid( ((n 30 s) a ocitocinei depozitat( (n neurohipofiz(. Ocitocina ajunge pe cale sanguin( la nivelul glandei mamare (i provoac( contrac(ia celulelor mioepiteliale (i expulzarea laptelui din alveolele (i cisternele glandulare, apoi la exterior datorit( relax(rii sfincterului mamelonar.

PAGE 1