fiziologia fibrei musculare
TRANSCRIPT
FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE
1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC
2. FIZIOLIGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE
3. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE STRIATE DE TIP CARDIAC
1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC
ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE SCHELETICE
FIZIOLOGIA PLĂCII MOTORII
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
UNITATEA MOTORIE
TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI MUSCULARE SCHELETICE
ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE SCHELETICE
formă cvasicilindrică
diametrul = 25-100 m
lungimea = 1- 300 mm
multinucleată
membrana celulară = sarcolema
structură specifică – sistemul sarcotubular
citoplasma = sarcoplasma
contractilă (inoplasma) aparatul contractil miofibrilele
necontractilă organite celulare comune
structuri specifice mioglobină
sistemul sarcotubular
MIOFIBRILELE
- organite speciale contractile
- grosime 0,2 - 2 m- dispuse pe întreaga lungime a fibrei musculare 80% din vol. fibrei
STRUCTURA
miofibrilele miofilamente contractile proteine musculare
ORGANIZAREA – succesiune de benzi (discuri):
clare, izotrope (discurile I) conţin actină
împărţite în 2 hemidiscuri de banda Z
întunecate, anizotrope (discurile A)
conţin miozină şi parţial actină
central banda H, bisectată de linia M
SARCOMERUL
unitatea morfofuncţională a miofibrilei
delimitat de două membrane Z succesive
format dintr-un disc întunecat şi 2 hemidiscuri clare
lungime de 2,5 m în repaus
se scurtează în timpul contracţiei prin glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină apropierea membranelor Z
H-Zone
Myosin
Myosin
Myosin
Myosin
Myosin Myosin
Myosin
Myosin
I Band
Actin
Z-Line
Crossbridge
Sarcomere(2 m)
A Band
STRUCTURA SARCOMERULUI
MIOFILAMENTELE CONTRACTILE
MIOFILAMENTE GROASE constituite din miozină diametrul = 10 nm lungimea = 2m
MIOFILAMENTE SUBŢIRI constituite din actină diametrul = 5 nm lungimea = 2m
RAPORTURILE ÎNTRE MIOFILAMENTE 1 miofilament de miozină/6 miofilamente de actină 1 miofilament de actină/3 miofilamente de miozină
STRUCTURA proteine contractile actina şi miozina proteine reglatoare troponina şi tropomiozina (numai în struct.
miofilamentelor subţiri)
MIOZINA– fracţiune proteică majoră,complexă, asimetrică
STRUCTURA – 2 lanţuri grele şi 4 lanţuri uşoare:light meromiozina (LMM) constituie axul filamentului de miozină 2 lanţuri grele cu o conformaţie alfa-helix înfăşurate unul în jurul celuilalt heavy meromiozina (HMM) capul miozinei şi gâtul sau braţul lanţurile grele lanţurile uşoare
CAPUL MIOZINIC
orientare faţă de axul filamentului - 90° în condiţii de repaus
- 45°în timpul contracţiei
afinitate var. pt. actină prez. Ca++ activit. ATP-azei miozinice afinitate redusă legături acto-miozinice slabe relaxare
musc.
situsul nucleotidic fixează ATP afinitate mare
legături acto-miozinice puternice contracţie musc.
hidroliza ATP generează ADP + Pi + E
situsul nucleotidic elimină prod. de hidrol. ai ATP-ului
energia este utilizată pentru flexia capului pe braţ
ACTINA2 forme de actină:
actina globulară (actina G) monomerică actina fibrilară (actina F) polimerică conţine 340-380 monomeri de actină G
proprietăţile actinei capacitate de polimerizare interacţiunea cu miozina
Troponin-C
F-Actin[Tropomyosin
Troponin-I
Troponin-T
G-Actin monomer
TROPOMIOZINA
– dispusă sub formă de bastonaşe de-a lungul miofilamentului de actinăRAPORTURI:
1 moleculă de tropomiozină/7 monomeri de actină G
50 molecule de tropomiozină/filament de actinăROL:
se interpune între filamentul de actină şi cel de miozină
împiedică interacţiunea actomiozinică în condiţii de repaus
când Ca++ citosolic (10-5) se deplasează lateral formarea punţilor transversale actomiozinice iniţierea contracţiei
când Ca++ citosolic (10-7) revine în poziţia iniţială relaxarea prin decuplarea contracţiei
TROPONINAeste ataşată de unul din capetele moleculei de tropomiozinăcomplex de molecule reglatorii :
Troponina C fix. Ca++ din citosol modif. conformaţională a Tn.
deplasarea tropomiozinei cuplarea acto-miozinică
Troponina T leagă complexul troponinic de tropomizină
Troponina I leagă complexul troponinic de actină menţine tropomiozina în poziţie de blocare a interacţiunii inhibă activitatea ATP-azică a apului miozinic
SISTEMUL SARCOTUBULAR
TUBULII T (TRANSVERSALI) continuare intracelulară a sarcolemei la
nivelul joncţiunii dintre discul clar şi întunecat
prezintă canale lente de Ca++ voltaj dependente activate de PA
TUBULII L (LONGITUDINALI) reţea dispusă în jurul miofibrilelor RS
cu dilataţii laterale, bogate în Ca++ cisterne terminale
prezintă canale lente de Ca++ voltaj dependente cuplate cu canalele tubilor T Ca++ citosolic CONTRACTIE
prezintă pompă de Ca++ reintroduce 2 Ca++/1 ATP Ca++ RELAXARE
conţine o proteină – calsechestrina fixează Ca++ în depozite
TRIADA SARCOPLASMATICĂ
•1 tubul T şi 2 cisterne terminale
•2 triade /sarcomer
•asigură cuplarea excitaţiei cu
contracţia
MIOGLOBINA
CARACTERISTICI– heteroproteină care conţine Fe2+
– structură asemănătoare unei unităţi de hemoglobină – constituie un rezervor temporar de oxigen
CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE (în funcţie de cantitatea de mioglobină):
- fibre musculare roşii de tip I (oxidativ)
- bogate în mioglobină - metabolism predominent aerob - fibre musculare albe de tip II (glicolitic) - sărace în mioglobină - metabolism predominent anaerob
PLACA MOTORIE
(JONCŢIUNEA NEURO-MUSCULARĂ) STRUCTURA
componenta presinaptică - terminaţia butonată a motoneuronului
fanta sinaptică
componenta postsinaptică - sarcolema fibrei musculare
SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIEeliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică
declanşată de propagarea potenţ. de acţ. în butonul terminal prin exocitoză mediată de Ca++
difuziunea acetilcolinei în fanta sinaptică spre sarcolemă
SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIE
acţiunea acetilcolinei asupra receptorului nicotinic postsinaptic
influx de Na+ potenţial postsinaptic excitator =potenţial de placă sumare potenţial prag deschide canalle rapide de Na+
voltaj-depend. potenţial de acţiune la nivelul sarcolemei propag. prin curenţi locali potenţ. de acţ. postsinaptic propagat
înlăturarea acetilcolinei din fanta sinaptică
hidroliză acetilcolinesteraza desface complexul postsinaptic receptor- acetilcolină inactivează acetilcolina
BLOCAREA TRANSMITERII SINAPTICE PRIN PLACA MOTORIE
- timpul de întârziere al transm. sinaptice prin placa motorie = 0,5–1 msecblocantele plăcii motorii:
blocante ale receptorului acetilcolinic subst. de tip curara scad amplitudinea şi durata potenţialului postsinaptic propagat progres. pe măsura accentuării curarizării blocaj complet (curarizare totală) amplit. a cu 1/3 blocante ce produc o inexcitabilitate neuromusculară subst. de tipul decametoniu, succinilcolina menţin depolarizată placa motorie
imp. blocantelor medicaţie adjuvantă în anestezie pt. interv. chirurgicale permit obţ. relax. musc. combat spasmele şi convulsiile
anticurarizantele ezerina, prostigmina inhibă acetilcolinesteraza acumularea acetilcolinei la niv. plăcii motorii atingerea pragului de declanşare a unui potenţ. de acţ. propagat
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
DEFINIŢIE
succesiunea de fenomene care realizează legătura funcţională între sarcolemă şi structurile contractile declanşarea, întreţinerea şi întreruperea contracţiei
DECLANŞAREA CONTRACŢIEI MUSCULARE
1. Propagarea potenţ. de acţ. de-a lungul sarcolemei pătrunde în interiorul fibrei musculare prin tubii T deschiderea canalelor de Ca+
+ din membr. cisternelor terminale ale reticolului sarcoplasmatic
2. Ca++ din cisternele terminale trece în sarcoplasmă prin deschiderea canalelor de Ca++ creşte conc. Ca++ citosolic (10-7M – 10-5M )
3. Ca++ eliberat se fixează pe troponina C complexul troponină-tropomiozină îşi schimbă poziţia tropomiozina este deplasată lateral formarea punţilor transversale actomiozinice contracţia
activarea ATP-azei miozinice hidroliza ATP-ului elib. energia necesară contracţiei
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
RELAXAREA MUSCULARĂ
– sub acţ. Ca++ ATP-azei Ca++ este pompat activ în reticolul sarcoplasmatic stocat de o proteină =calsechestrina
Ca++ citosolic (10-5M – 10-7M ) stoparea contracţiei relaxare prin:
revenirea complexului troponină-tropomiozină în
poziţia iniţială
blocarea interacţiunii dintre actină şi miozină
MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
are la bază alunecarea (glisarea) miofilamentelor de actină printre cele de miozină
pătrund mai adânc spre centrul sarcomerului apropierea membranelor Z şi scurtarea sarcomerului hemidiscurile clare se micşorează, iar discul întunecat rămâne nemodificat
punţile actomiozinice se formează şi se desfac ciclic
=“ciclul punţilor” se repetă cât conc. Ca2+ citosolic este 10-5 M
încetează când conc. Ca2+ citosolic la 10-7 M
nu toate ciclurile punţilor se desfăşoară simultan o parte trebuie să menţină „ancorate” filamentele de actină deja glisate spre interiorul sarcomerului
în timpul desfăşurării unui ciclu capul miozinic îşi schimbă afinitatea faţă de filamentul de actină = substratul molecular al contracţiei musculare.
MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
1. afinitatea capului miozinic este scăzută legăturile actomiozinice sunt slabe dacă la nivelul situsului nucleotidic se află fixat ATP
- odată cu activarea ATP-azei miozinice produşii de hidroliză - ADP şi Pi
între capul miozinic şi axul filam. de miozină există un unghi de 90 2. afinitatea capului miozinic creşte legăturile actomiozinice devin puternice când prod. finali de hidrol. ai ATP-ului (Pi) sunt eliminaţi compl. de la nivelul situsului nucleotidic- energia rezultată în urma hidrolizei ATP-ului este utilizată pentru micşorarea unghiul dintre capul miozinic şi axul filamentului, de la 90 la 45 “flexia” capului pe braţul miozinic glisarea filamentului de actină spre centrul sarcomerului, pe o dist. egală cu mărimea unei molec. de actină-G (5-10 nm) 3. desfacerea legăturii transversale reluarea unui nou ciclu contractil fixarea unei noi molecule de ATP pe situsul nucleotidic se restabilesc legăturile slabe şi capul revine la poziţia iniţială (90) la reluarea ciclului punţii capul mioz. se leagă de următoarea actină-G în lipsa ATP-ului punţile actomiozinice rămân ataşate şi ciclurile sunt blocate rigiditateai cadaverică (‘rigor mortis’) manif. la câteva ore de la deces
Step 1: Release of Ca2+-dependent regulatory mechanisms allows binding of myosin head to the actin filament.
Step 1Ca2+
ADP+Pi
A + M ADP Pi
High actin affinity
Resting muscle
A -M ADP Pi
Binding of myosin head to actin filament
ADP+Pi
*
[Ca2+]i
Rest ~10-7 MStim ~10-5
M
A + M ADP Pi
ADP+Pi
Resting muscle*
A -M ADP Pi
ADP+Pi
Binding of myosin head to actin filament
Pi
ADP
Power Stroke
*
A-M
Step 2:
Release of ATP hydrolysis products causes a change in myosin head conformation that results in the power stroke and generation of increased tension.
Step 2
Power StrokePower StrokePower StrokePower Stroke
Ca2+
*
A-M ADP Pi
ADP+Pi
A + M ADP Pi
ADP+Pi
Pi
ADP
A-M
*
ATP
A-M ATPLow actin affinity
*
Step 3ATP
Step 3:
Binding of ATP to myosin head stimulates the release of myosin from actin filament.
Ca2+
A + M ADP Pi
High actin affinity
ADP+Pi
Pi
ADP
A-M
*
Step 4
ATP
Step 4:
Rapid hydrolysis of ATP causes change in myosin head conformation to return to high actin affinity state.
A-M ATPLow actin affinity
*
ATP
*
A-M ADP Pi
ADP+Pi
Ca2+
Cycle stops here in relaxed living muscle
(due to removal of myoplasmic calcium)
Cycle stops here in absence of ATP (rigor mortis)
Ca2+
*A + M ADP Pi
High actin affinity
A-M ADP Pi
ADP+Pi
ADP+Pi
A-M
Pi
ADP
*
A-M ATPLow actin affinity
*
ATP
ATP
Resting muscle
Rigor Complex
UNITATEA MOTORIE
STRUCTURA - motoneuron- prelungirea axonică a motoneuronului (nervul motor periferic)- totalitatea fibrelor musc. striate care stabilesc sinapse cu nervul
motor-
CARACTERISTICI muşchiul scheletic + nervul său = ansamblu de unităţi motorii
raportul dintre numărul de fibre musculare scheletice deservite de un
sing. axon dep. de poz. anatomică şi funcţională a muşchilor
unitatea motorie unitate contractilă toate cel. musc. din unit. motorie se contr. simultan
tonusul muscular o parte din unit. motorii de activ. alternativ în cond. de repaus musc.
UNITATEA MOTORIECLASIFICARE UNITĂŢILOR MOTORII
- unităţi motorii mici (de tip I) - în muşchii implicaţi în controlul unor mişcări fine - în muşchii extrinseci ai globilor oculari raportul este 3/1 - 6/1- unităţi motorii mari (de tip II) - în muşchii implic. în execut. unor mişc. grosiere forţă de contr. - în muşchii centurii pelvine şi ai coapsei raportul este 100/1
TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI MUSCULARE SCHELETICE
SECUSA
TETANOSUL
SECUSADEFINIŢII
secusa = contracţia musculară obţinută sub acţ. unui singur stimul miograma = înreg. grafică a secusei
PERIOADE de latenţă = 0,01 sec de contracţie = 0,04 sec de relaxare = 0,05 sec
EXEMPLE secuse care însoţesc frisonul secuse care însoţesc unele reflexe proprioceptive (miotatic)
CLASIFICAREA MUŞCHILOR (în fcţ. de durata secusei) muşchi rapizi - conţin predominant fibre rapide (albe) - au metabolism predominant glicolitic muşchi lenţi - conţin predominant fibre lente (roşii) - au metabolism predominant oxidativ muşchi amestec de fibre musculare rapide şi lente, în proporţii var.
Ten
sion
(g)
0 20 40 60 80 100 120 140
Latent period
Period ofcontraction
Period ofrelaxation
Time (ms)
TPURI DE CONTRACŢII MUSCULARE
CONTRACŢIA IZOMETRICĂ
muşchiul se contractă dezvoltă forţa maximă
nu se scurtează
întreaga cantitate de energie se transformă în căldură
rol: participă la menţinerea posturii travaliu static
CONTRACŢIA IZOTONICĂ
muşchiul se contractă dezvoltă o forţă constantă
se scurtează
efectuează un lucru mecanic
rol: deplasează segmente ale corpului asigură
diferite forme de mişcare travaliu dinamic
SUMAŢIA SECUSELORSUMAŢIA SPAŢIALĂ
creşterea în intensitate a excitantului recrutarea de noi unităţi
motorii creşte forţa de contracţie
unităţile motorii mici primele recrutate
rezistenţă mare la oboseală
rămân active pe tot parcursul contracţiei
unităţile motorii mari recrutate când intensitatea excitaţiei creşte
SUMAŢIA TEMPORALĂ
creşterea frecv. de stimulare creşte Ca++ citosolic creşte forţa
de contracţie
scurtarea perioadei de relaxare scăderea restocării Ca++ în RS
se manif. sub forma tetanosului
TETANOSULCAUZA
impulsuri nervoase rapide, repetate, succesive şi de durată, care cad în perioada excitabilă a muşchiului
DEFINIŢIE contracţie musculară prelungită
CLASIFICARE
1. Tetanos incomplet - cu platou striat
- frecvenţa de stimulare permite relaxarea parţială a muşchiului
2. Tetanos complet - cu platou neted
- frecvenţa de stimulare nu permite relaxarea muşchiului
OBOSEALA MUSCULARĂ
DEFINIŢIE scăderea temporară a forţei de contracţie şi creşterea duratei
necesare relaxării, ca urmare a unei activităţi contractile prelungite
MECANISMUL epuizarea rezervelor musculare de ATP, creatin-fosfat şi glucoză acumulare de acid lactic
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE
MECANISMUL CONTRACŢIEI
MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI
CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR MUSCULARE NETEDE
2. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
FORMA
fusiformă viscerele cavitare
ramificată media arterelor mari
STRUCTURĂ
nucleu unic, plasat central
sarcolema nu prezintă tubi T
pompe de Ca++Na+/K+
canale de Ca++, Na+, K+
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
SARCOLEMA 3 zone de specializare morfofuncţ.:
1. Caveolele microinvaginaţii ale sarcolemei
comunică liber cu sp. extracel.
2. Ariile dense (corpii denşi) fixaţi pe faţa int. a plasmalemei dispuşi liberi în citoplasmă reprez. locul de ataşare al miofilamentelor de actină
3. Joncţiunile intercelulare rol în cuplarea electrică şi metabolică
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
- nu există benzi Z- nu există organizare sub formă de sarcomere- raportul cantitativ miozină/actină = 1/8 –1/15 (1/2 la fibra striata)
PROTEINELE CONTRACTILE 1. miofilamente de miozină printre filamentele de actină activitate ATP-azică mai redusă interacţ. cu actina MLCK = miozin-light-chain-kinaza (kinaza lanţului uşor al miozinei)
2. miofilamente de actină ataşate de corpii denşi au ataşate mai multe tipuri de proteine reglatorii:
Tropomiozina identică cu cea din musculatura striată Caldesmona combină prop. troponinei I şi T
1 molec. caldesmonă/4 molec. tropomiozină/28 molec. de actină
Calmodulina rolul troponinei C fixează 4 Ca++ într-un complex Ca++ -calmodulină
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ
CREŞTEREA Ca++ INTRACELULAR 10-5 M
canale ionice voltaj-depend. membr.
- deschise în momentul depol. fibrei
canale ionice de Ca++ din RS
- deschise de mesageri secundari (IP3 )
FIXAREA Ca++ PE CALMODULINĂ
complex 4Ca++ - calmodulină
ACTIVAREA KINAZEI LANŢULUI UŞOR MIOZINIC (MLCK)
fosforilarea lanţului uşor al miozinei
creşte afinitatea miozinei faţă de actină
activează ATP-aza miozinică
CONTRACŢIA
RELAXAREA FIBREI MUSCULARE NETEDE
SCĂDEREA [Ca++] CITOSOLIC (10-7 M)
Ca++ ATP-aza din membrana reticolului sarcoplasmatic
Ca++ ATP-aza sarcolemală eficacitate în comparaţie cu cea
din membrana reticolului sarcoplasmatic
DISOCIEREA COMPLEXULUI 4Ca++ -CALMODULINĂ
inactivarea MLCK
DEFOSFORILAREA MIOZINEI
MLCP (miozin light chain phosphatase)
MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ
interacţiunea filamentelor de actină şi miozină prin intermediul
punţilor transversale
ciclurile de formare a punţilor transversale
identice cu cele din muşchiul striat
se desfăşoară cu viteză mult mai redusă
forţa de contracţie mai mică număr mai mic de punţi transversale
viteza de contracţie este mai mică activităţi ATP-azice mai
capacitatea de scurtare este mult mai mare (sub 50% din lungimea
iniţială) absenţei benzilor Z.
MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI
CLASIFICARE– mecanisme membranare depolarizante sau hiperpolarizante includ potenţiale de membr. specifice tipului de fibră musc. netedă– mecanisme umoral-hormonale implică acţiunea directă a unor factori metabolici locali (CO2, O2, acid lactic,
K+) şi a unor hormoni circulanţi sau locali (noradrenalină, adrenalină, histamină, ocitocină, etc) asupra receptorilor membranari specifici
Contracţia fibrei musculare netede indusă de creşterea Ca2+ citosolic prin: - activarea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente - activarea canalelor operate de ligand - deschiderea canalelor activate prin intermediul proteinei Gq activarea fosfolipazei C generarea de IP3 şi DAG IP3 induce eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic
formarea complexului Ca2+-calmodulină contracţia DAG activează proteinkinaza C membranară susţine contracţiaRelaxarea fibrei musculare netede creşterea - AMPc (căi respiratorii) - GMPc (vase) scad nivelul Ca2+ (stimularea recaptării în RS)
CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR MUSCULARE NETEDE
MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR
MUŞCHI NETEZI DE TIP MULTIUNITAR
MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)
LOCALIZARE
intră în struct. tubului digestiv, uretere, uter
CARACTERISTICI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE
funcţionează ca sinciţii (masă citoplasmatică, având mai mulţi nuclei,
rezultată prin fuziunea mai multor celule între care mai rămân
punţi intercelulare)
prez. gap jonction fluxuri ionice intercel. propag. PA contracţia
nu au inervaţie proprie
fibrele nervoase vegetative varicozităţi cu med.chimic fibre musculare
potenţialul de repaus = - 50 mV, - 60 mV
activ. el. spontană unde lente de depolarizare pragul detonant
(aprox. 35 mV) potenţial de acţ. propagat
automatismul funcţ. (fibre cu rol de pacemaker)
MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)
POTENŢIALUL DE ACŢIUNE amplitudine mică durată mare (canale de Ca++ dense constanta de deschidere mai mare) clasificare - potenţiale de acţiune tipice – vârf (spike)
- potenţiale de acţiune cu platou
MUŞCHII NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)
MODIFICAREA POTENŢIALULUI TRANSMEMBRANAR1. Sub acţ. acetilcolinei (excitaţie parasimpatică)
membrana se depol. (- 50 mV - 40 mV) creşte tonusul muscular
2. Dacă depolarizarea este mai pronunţată undele lente ating pragul detonant la vf. undei lente apar potenţ. de acţ. propagate de tip spike contracţia lentă a fibrei musc.
3. La stimulări foarte puternice depolarizare totală spikurile dispar tonusul musc. atinge val. max.
4. Sub acţ. noradrenalinei (excitaţie simpatică) membr. se hiperpolarizează (- 50 mV - 70 mV) scade tonusul muscular relaxarea muşchiului
MUŞCHII NETEZI DE TIP MULTIUNITAR LOCALIZARE
struct. irisului, a muşch. ciliari, muşch. horipilatori şi în unele vase sangvine
CARACTERISTICI nu prezintă automatism funcţional nu conduc stimuli de la o fibră la alta se contractă numai în prezenţa excitaţiei nervoase extrinseci
(fiecare având o terminaţie nervoasă motorie proprie) elib. mediatorului varicozităţi joncţiuni de contact impulsul nervos depolarizează membrana muşchiului neted
până la pragul detonant (35 mV) contracţia organele se contracta fin şi gradat, prop. cu intensitatea
excitaţiei nu sunt sub control voluntar