fizica. carte scolara veche

8/7/2019 Fizica. Carte scolara veche

1/12

II ." "Fjzi~a .

I- Acustica.- - t - - lI Producerea sunetalui.BaJ!em cu ciocanul un clopot, acesta suna. SUIIletuI din

ee in ce e mai slab, pana odata inceteaza. Privindu-I cu aten-. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 1 t i, l-meobser va rn , c a c,iopotul v ib re az a. D es pre vibratiunea elope-

tu'iui ne convingem ~i pein Iaptul, ca acesta in timp ce suna,~ \ respinge J!l,raf~l, ori alte ob-iecte marunte ce s'ar anape eI. Daca-l at1ngem cu de-getul, 'sirntim vibrarea lUI,care continua p~na cand dil l;reaza ~i sunetul.Paharul depe masa, 10."vit, da sunet, iar atims, tnee-teaza de a mai suna, peritF,u-ca l-am imf>f!dl,!.eat v:ibJratiu-nea:-(Fig. 1.) .

lntindem 0 sIgara sa n,c)a.rda intl'e' doua !'lunete,aceasta, mi~cata din .loe, vib-, reaaa ~i in a oe la s timll p:r0-

1'1" I duce sunet. .T eate c @ r p u " r i l e sonor e R u s e in m is ca te d e v i b t l a t b u n e , {Jl iodl: l 'C

sunet.SUlilet produc corpulli1'e elastioe, cum sent: H e 1 ' 111 ,rneta-!c-l I 'Illd I, It 1 1 ) 1 1 1 1 1 etc,

J 2. Propagarea (r:ispandirea) sunetului.r:~ezam un clupetei lntr'un halon d e ~ticla. 'Pompam aerul din halon , scuturam clopotelul, care - ,

eu toate Ga ll atinge limba ~ UN suna. Lasam acum cu tncetulsa patrunda aer in balon : ooservarn ca sunetul ' clopoteluluidi n ce in ce ernai tare,' mai acut. (Fig. 2.)

A ceasta experienia ne arata cd: sunetul in iocurv Iipsite deae r nu se propaga. (In vid. nu se propagti sunet). 1Pietricelele lovite deolalta in apa dau sunet, care sea ude ; vO l'


2/12

... - ''''~-V it ez a s un et ui ui i n ae r esie de 340 m . pe seuinda.m ai m are in cotpuri so lide si lichide decat in aero In apa e camd e 4-ori m al m are 'd eeat in aer:',

.;,/ .-\ -I" p~ 3. Pu~erea sunetului. ,

I Cu cat suntem mai indepartatl dela izvorul sunetului\ cu atat il auzim mai tncet , ba daca suntern Ia C ? distanta de_.-.._..r.._r.,,J'._,'"'J'>f-....... ...-, ............,.... tot mare, nu-l auzim de loco Organal auzului este urechea._.-.._......_....V"'o.F'o./..._..-..J-...~"ofo.fod Nu totl oamenii peind sunet .'r :'f rM@jf6tfI'va. BnH aud mal binechiar ~i sunetul s lab, .pe. candaltii aud mai greu, ehiar ~i pecele tari. Oamenii 4cu auzslab, sau cbiar fara auz,sunt surzi.

Oamenii cu auzslab ~icei surzi se Iolosesc de un aparat, numit c or ne t a cu st ic ,care la un capat e stramt, la altul larg. (Fig. 3.)

Capatul stramt il introducem in ureche, iar eel larg ilthlem Jill directia de unde ne vine sunetul, Sunetul prifls intubv.aduna la ureche mai multe raze sonore, 'asUel se , audemai bine, Cand vrem sa auzlm vorba cuiva din departare,punem mana la ureche, formam cornet acust ic .

4.lntensitatea .sunetului., Coarda intillSa lntre doua puncte si miscata din pozitiada sunet, Faoem aceasta de mai multe ori, auzim sunetr .:a is lab, crl mai puternic. Coarda, prin mi~cal' i dese, a dipatato vil ;,patie mai ampla, aceas ta ,vibrat ieface ca sunetul se fie

. sl ab , . t ar e o ri p ut er ni c.Ca li ta t ea s a ne / al a i de a fi slab, tare ori puternic, s l : ? ziceintensitate.

5. Ecoul.Daoa undele sunetului In mersul lor se izhcfiC !I(. obsta-

oole d e ( ~x.; lin l.id, fl tan cit , 0 pi:tclnrc, () II II'tI rl II ('I., Her (' I' lc ~ o I, Vorhtt I 'l Il r' o c :( lI Il N i' t mimi' 0 1I1'l.lrllllll hl)II I 1'1 II1 1 ' I 1 O t i

undele sunetului izbindu-se de pereti, se reflect a ~ideodata la ureche ; s un ei ul ; 'a i nt en si fi ca t. Aceasta e ,ca vorbirea ori cant area s'aude mai bine In camera, ori aliloc inchis, decat in liber .Sunetul reflectat de 0 stanca, padure ori de un peretemai la tndepartare, numai atunei ajunge la ureche, candacesta s 'a esprimat. Cu cat este mai indepartat obstacolul(perete, stanca, padure etc.) eu atat Ii trebue sunetului maimult timp, ca sa ajunga la ureche. DeIa peretele de 340 m,distanta, sunetul se va reflecta nurnai dupa tirnp de 2 se-cunde, pen,truca in prim~ secunda face. calea pa.na Ja perete,iar In 'secunda a doua a Junge la urechile noastre.Ca se a uzim bine ecoul trebue se fim la departare pestei7 m. d'e obstac 01 psntru vorbele monosilabe si de peste34 m. pentru cele polis ilabe.S un eiu i re tle da t s e z ic e e co u.Cand sunetul s e retlecta dela obstacole din direritedistante, acesta ajunge la u.rechein diferite timpuri; se zicefCOU combinat .

6. Instrumente musicale.Ins trumentele muzicaIe -sunt compuse .dtntr'uu numar de

coarde intinse pe 0 cutie variata lei forma ~i sonora, caremicsoreaza ori mareste- intensitatea sunetelor, cum sunt :vioara, maI'ldolina, harla, pianele. Unele din' aceste tnstru-mente au/ atatea coarde eate sunete trebue se pru}uca, um,e haria, pianul. La aeeste lungimea orzil'or este fixata si cucat coarda' e mai scur ta, cu atat sunetul ee-l produce e maiascuiit, ~i invers. ,Vioara are patru, iar mandoJina 8 coarde. La acesteinstrumente prin apasarea degetelor dela mana s1anga iN 10curi potrivite pe coarda, scurtarn coarda, care apoi va pro-duce sunete mai aseutne;, ori mai g.roase.Aceste se numesc instrumente muzieale e[1 coarde.

Fluerul, Ilauta, olarineta, cornul cu pistoane, sunt ni~t~tuburi cu Iunglmi deosebite, la cari prin tnchldesea orl deschi-derea alor niste gaur! in peretele ins trumentl:11ui , schim-ham dupa plac afunzimea sau tnalttmea sunetului.

IIc( 'sfc Sf' n um es c tn str um en ie m uz ica le cu a er .IIIICII(I Illlr llJlI


3/12

buciumul, inca produo sunete, Sunetele produse de aeeste nu,'-"'"'-r-J"'.fo.1'., .....se pot .regula, numai asa, ca suiland in ele. potrivim buzele

f ; ? i limba, ea sa produeem sunet inalt sau jos. Aeeste instru-mente sunt imperfeete ~i s e n um es c tuburi sunatoare. Ele dau

- . . _ r - . _ . . - . . _ . . . . . . _ . , . , . . . . . . .. . . . . . .. . . ..-.J .sunet, carrd vibreaza aerul in ele.Instrumente muzicale se mal pot numi ~i fonograful, pa

tefonul, radiof~nia eu deosebirea , ca aeeste reproduc vor'birea, cantarea ori rn uz ic a a lt ora . Aceste instrumente sunt,masini, carl transmit sunetu l prod us in urrnavibratiunii unde-lor aerului .de alte instrurnente muzicale ~i torta lor de trans',mitere l~i are baza in electromehanlca.

II. Optica.~i vazul.

Intr'o camera bine inchisa nu vedem obiectele din jurulnostru i daoa insa deschidem 0 iereastra, sau prin altadeschizatura, Iacern ea lumina se in tre in camera, obiectele de-vuivtzlbile, se vad. Aceasta ne dovedeste, oi obleciz le numaiatuna se pot v ed ea, tiac a aSUpI(1 lo r cede (se propaga) lum'ina.

Cu ochii inchis! Q,rj',l ega'ti nici in camera Iumlnoasa nuvedem obieetele, dar nuIe vedem nici atuaci cand ([ntre un

' -" _ . .. .. ._ . .~ . _. . -. ._ . r- . . . .. ., . .- . .. .- . . . ..,.AJ lobiect ~i ochi, (organul vazului) asezam 0placa de lemn, ori.harti e, ori chiar al t obiect netransparent.Ca Sa putem vedea un obiect, nu edeajuns, ca acela'se'

fie luminat, ci se cere ca de pe acelobiect lu nlna sa a~t1n,ga'la organul vazului, fa ochiu. ' \;

Sunt obiecte, pe caFi Ie vedem ~i In, cameca inturrecata.cum e Iampa saji carbunele aprins etc. Aceste nu nurnai caele se vad, dar lurnineaza ~i ebiectele din [uru! lor, adecaasupra acestora raspandesc lumina. Corpurile cari raspandescI~,mina se nurnesc : izvoare de lumitui Aceste Ie intrebuintam'in locurile unde lumina solara nu strabate, sau noaptea cand'lUrnlina solara e sl~bita. I I '

Izvoarele de lumina sunt: s oa re le , l un a, ' steteie, f,'(/~(1rlle,s ch in te tle d e fo e s i e le ct-ic e e tc .

p;-propagarea [estinderea) luminei,, Camera ramEme lumlnoasa st dupace i-arn lnchis. gea-

mul. Lemnele ~i alte' obiecte din fat a noastra Ie ve-dem prin geamul inchis. Pietrele ~i plantele din apa leputerndeosebi una de alta. Printr'un balon de sticla, din care am,pompat aerul, vedem intocmai ca mai nainte, Constatam dinaceste experiente, ca lumina se propaga (estinde) ta au, ins ticla, in apa si in vid, Am vUzut, cain vid suneful nu sepropaga.

Lumitra Iampei inconjurata de peretticamerel, de scan-duri, ori de hartie mai groasa, nu-o vedern. Sunt deci obiecteprin cari strabate lumina; aceste se numesc transparenie : ; ; i . 'sunt I~cruri cari nu lasa lumina; aceste sunt apace. Intreaceste doua sunt unele luorurl prin carl - desi se setrecoara,in masura put.ina lumina,nu vedem prinele, aceste sunttransluciae, cum e de ex.: hartia subtlrevportelaaul fin, tab-lelede cleiul tntrebuintat In tamplarie ..

Aprindem 0 lumanare ~i Ina irrtea acesteia asezam 0 tablade, carton, ilacara nu-o, vedern.: Luarn un ac, cu acesta per-Ioram cartonul si-] asezam asavca gam:a Iasata in urmaacului sa cadit intr'o Iinie cu ochiul ~i ilacara ; v ed em f ia a ir a,

Intr'o camera intunecoasa lasarn sa patrunda luminaprintr'o mica deschizatura, vedem ca in camera se formeaza,o fa~ie de lumina dreapta.

L um ina se prop ag a (e stind e) tn linie dreapid .Linia dreapta formata' de lumina, se numeste :

lumina.Lumanarea, lampa, sshlcteta elect rica, dau lumiJl4a o.vh

din care directie Ie vom privi.Soarele, luna, stelele i :; ;i raspandesc lumina in toate parttle-si in diferi te direct it.Aceasta 0 putem mai bine censtata dhnineata, cand-:rasare soarele ~i seara, cand iese luna.Din aceste experiente constatam ca :Lumina se protiaga, (esiinde: in toate direciiile,Calea ce 0 parcurge lumina este 300.000, km, pe secunda; ..........1'. ,..........- . . _ . . - . . .. r - . _ . , - . . _ , .- - . _ . . - . . . .- . . . . .

deci C 11 mult mai mare, ca a sunetului, care e nurnai de 340, 'm, In ~or:llndit ..........f'-' ...............................- . . _ . . - . . .. r - . _ . , - . . _ , .- - . _ . . - . . . .- . . ,


4/12

3. Umbra.".;\prindem 0 lurnanare intr'o camera, Intunecoasa, vedem

C 8 > 'r~~ina acves.teia s e pro~a~a ~ln toa te-partite, in directiedleal)lta. Daca In calea lurainei" s'lllptcorpuri opace, In dosulIQr, lumina nu ajunge. Locul tntuneca t din dosul unut corp sein ltlJ}ete umbra. '. " '

:- -Apr;ndem 0 Iumanare : pe masa asezam un corp sleric,bunaoara 0 minge. Vedemca razele lumiilii nu Iumineazamasa In dosul mingei; in dosul acest~j.asia format umbra inf?rma unei elipse. eli' cat lumina va :f(a~ezata mai jos, cuatat umbra ,ya avea forma eIipsei mai mare '~i cu cat lumina

,, va sta mai- inal t,umbra se va ap-ropia de formarotuIltda_ a min-gei.,

Cu ctit= va.fi 'mai tnaepaitstcor pul c.ate fe r-meazaumbta de -fa isvoru! de lu-'

cu _a tfltva fi ma i, idi ~i tnuers.Umbra mai-

nii pmsa pe pe~rete are vrnarirnea acesteia ~i apropiata catre izvorul de Iu..mina.vurnbra de pe perete va Ii mult mai mare camana

. Arborii, caseJe ~i alte obiecte din natura, - cand soareleluceste frumos, - inca au ~mbra. Seara si dimineata -\' d I 'i" /can .raze e de lumina ale soarelui cad p iez is pe corpuriv-unbra este mai lungti. ' '

Mai scurta este umbra unui baston infipt in parnant inry~V'o."""""''J',_'''''_'''''_''''oJ'..'''''' timpul amezezei (Ia 12 ore din zi), peatruca atunci 8,ta soarele

mal tnalt pe bolta cerului sl corpul (mast@l\u:J) este :.mafry-......-...rv'-""./"oJ"oJ'..."J ......... ,alJl'opiat de scare 'iz~0,rul de lumina). (Fig, ~ . J t ; j 3 ~ 1 i . t tt,ini!J.tJa

lumiNa va da pe perete umbra h:mg~reata; 'i?al"a$ezat perpen-ry~V'o."""""''J','''''''''''''J"''__'''_'''''' -dicular pe perete: va da umbra 'in forma de cere.U m bra de pin de de form a $1 ' p oz i ti a c o rp ur lk n

4.-Refiec\ia luminii.Astupam cu 0 scandura fereastra unei carnere, asa ca

__ printr'o gaurica, mica - raze!e soarelui sa poata 'intra.In direetia razelor asezam pe masa 0 placa de metal lucie,sticla ori 0 oglinda : observam, ea razele de lumina se retlec-teaza, suspe plafon iacand 0 pata luminoasa, Vedem calearazelor de lumina mai bine, daca In ca nera va fi praf, orisufland ohiar fum din lulea, vom vedea fumul Iuminat deraze. Daca asezarn placa de metal, ori sticla In stare piezise;razele lurru, i i se reilecta In alt loc ; iar daca tinern oglindain directia opusarazelor luminii,aceste se ret lecta'in directia de undeau venit. (Fig. 5.)

C a n d razele delum ina cad piezis,pe 0 suprafat lucie,aceste ts! schitnbadirectia . Aceastas c himba re a d ir e ci ie iraz elor de lum ina sez i ce t e fl eci ia t amin l t:Schimbarea ra-zelor de lumina cazute piezis asupra _corpurilor lucii, se nu-'meste reftectie.

5, Compararea luminii.,Lumina solara e mal mare ca cea electrica . lumina elec

trica e mai puternica, decat tlacara unei lurnanarl.Vara, cand razele solare cad p erp endicu lar asupra noastra,simtim caldura mai mare, decat iarna, cand aceste cad asupranoastra obiic. Prin urrnare, puterea lurninii e mai mare candsimtirn caldura mai mwlta ~i e mai mi8a, cand e mai rece.

Un corp luminat de 0 lunranare aprinsa la distanta deun metru, va lumina corpul, lntocmai cum acela ar fi luminatd patru Iuminari aprinse la distanta de doi metri, decl1I/I(('r(,(1 tum inei [Je 0 s up ra fa ta anum iui descreste cu pairatuliI/sfllflld Il,' 1111/11 1/1)diutre izvoru! aceteia $; suprafaia tuminata .


5/12

Puterea diferitelor lumini se poate. masura,Cand acelas corp este lurninat de opotriva de doria Iu-

mini; zicern ca raportul'intre puterea de lumina a acestora~~'_"-"__~,-"-r-._r.._..-.._...--.....,,. este ega! cu raportul drept dintre patratele de distanta a

acestor lumini de corp.Pe acest .principiu se bazeaza aparatul cu ajutorul carula

putem masura puterea mai multor lumini intre olalta. _Aparatul se nurneste fo lomeiru inventat de fizioianulRumfolld.

Pe 0 masa asezam un carton alb, in Iatacaruia este 'ssezat un slesnic cu 0 Iumanare stinsa Pe aceasi rnasa asezam:0 Iumanare aprinsa si 0 lampa G1 1 'petrol aprinsa, astiel casfesnicul cu lumanarea stinsa sa produca umbra pe cartonulalb, care e Iixat in plan perpendicular. Apropiern Iumanarea,apeinsa ~, i departarn lampa cu petrol (iaras] aprinsa), astfelca cele doua umbre de pe carton sa devlna ' deopotriva intu- '.necate, rnasuram distanta dela carton pana Ia Iumanarea \aprinsa ~i am aflat de ex. 30 em., apoi distanta lampei de'petrol, care e 120 em,

Umbrele fiind deoootriva intunecate resulta, oa suntdeopotrtva luminate de lumina ambelor izvoare, de lumanare~i lampa,' '/. . 'Aplicat principiul lui Rumford, .raportul dlntre "put'erea

luminii de petrol sl puterea luminii de steari a ' esre ega! elloJ-.....-..f"J"-"f"J"-" ..........."'" raportul drept al patratelor distantelor de J 20 em-. s i 30. ern,F'.J'.f"..FVV"'~vv -,~vv .... Lumina lampei de petrol =L 120 em.

lumina de stear ina =I 30 em.L:=:o 1202 cm. =_!!OOO = = 16 II=302 cm. 900 sau .L= 902 em. _ 8.100 - 9 .1~302-cm~=~900- .

adeca lampa de petrol are 16 respective 9 lumini putere,lata de lumanare

6. Oglinz1.Pe retlectta razelor de lumina se bazeaza (i)gIinda Intre-

buintata aproape in toate zilele.Toate corpurile cu supratata plana i ; \ i Ind . r~'11tClIOt~z;l

lcoana ('oqlUl'Hor din jur, de ex. flIH1 lin , 1'1,11I It 11 I., d, I n ' -

.. . '\tal etc; iccane mal p:erfeete insa se reflecteaza daoa latura.unei placi 'de sticl~ pin~ curatita 0 a?operin: c~ amalga~ d~mercur, oclcuargtnt ~I aceasta .0 lntrebuintam ca ogltnda.Astfel se pregatesc oglinzile cunoscute in viata de toate .........FV V ,'-""v' V '.........' v v.._..zilele. ' ,

A~ezam lnaintea unei oglindeebiectul A. B.' C. (Fig. 6.)Razele primite din punctul A ajumg Ia ogIi,nda ~i dela aceastase reilecta in acelas unghiu. A cest w ig hiu se num este ung /ziu de .........FVV'_..V'V.,_.."' .._...v.._.iefleciie, iar unghiul in c a re l um i na acazut obl ic pe oglindd, un -f ;hiu . ' inciden tal . Razele astiel rerlectate ajung la ochi ~i f~c FVV'_..V'V.,_.."',.._..v.._..Irnpresia f i obiectul ar sta in dire~tia din car~ ~e~a venit foJ..._..-.._..-....,c.._r-._..-.._,..._..-v vlumina tnbchi, adeca in punctul A, In dosul ogl111oel. Teatepunctele icoanel stau inasa de-partarein dosul oglindei, In-tocmai , ea punctele reieritoareale obiectului pus in fata oglin--dei, A ce ste s e n um es c o gtin zi.p ta ne . .'

Lumina se reflecteaza in'unghiu egal eu unghiul, in careraza de lumina . .. .cade obIic peoglinda plana.

Unghiul de reflectie este de. ac ee as i m a rim e Cll ungtiiul ill-.cidental. , \Og ii nz i/ e a ll . s up r afata lucie si prin refiectia tazelor d e' l u-m ina, dau ic oana (lm ag ine a) eorpurtlor, asezate tn faia lor. .........FVV ,_..v V ,,_.."'. v 'v"_"

. O glinzite-sfen ce siint formate d in suprafa ta uuei stereo El e.sunt de doua feluri : concave ~i conv~x~ . . ..........FVV ,_..V v,_.. ",'''_'''V''_''

Oglinzile concave au, i nter ioru l tuciu ~i sunt .cele ,m_alimportante dintre toate; iar cele convex,e au exlerlOful.luClu ..........F V v , _. .v .v ., _ .. "' . ._ . .. v. ._ .Oglinzi convexe sunt ori ce glob IUCIU de metal, hila de

sticla, globuriJe de .sticla colorate, ce se aseaze ~entrll deco- FVv ,_"V'V''_''''''''_''v.._..ruri in gradini, baloane de sticla Intrebuintate-rn labora1.~a- foJ..._..-.._..-....,~._..-.._,..._..-vvrele chimice, ochiul omului ..etc. Aceste ogHnzi au forma" bui- FV..._..-.._..-....,'v' .........'vv.._... bucata. Imaginea corpurilor la aceste oglinzi : e reaJa ~i ase-' fV~_..-....,~._..-.._,..._..-V vmenea ca la oele plane. .

OgJinzile concave au forma scebita ~i au ~a~e Impor- ..-.......-.._. .-..".- .._..-.._......vlanta in optica. Imaginea corpurilor la aces,te~ oglmzl e t/.e~ea~ FVV ,_..V. v.,_.. """_".V"_"fa (Inchipuita) mai mica, ca obieetele asezate in tata aeestora. /'.J-.._..-..".-.._..,v,,_.."',v' .....v


6/12

7. Microscopul. ,Este un aparat cu ajutorul caruia privim lucruri pe carl

nu Ie vedem cu ochii liberi. .'Se construieste din doua Ientile la mijloc mal groase ~lcatre margini mai subtiate. Lentilele deacest fel se numesc convergenie. Lentilelese aseaza intr'un tub de metal vopsitnegru pe dinlauntru. La un capa t al tu-bului asezam 0 lenfi la mica , care este In-dreptata spre obiect si ii zicem obieciiv;la celalalj capat al tubului as ezarn 0 len-tila mai mare, prin care privim ~i Il zicemocular. ' .L en ti le le a u i ns us ir ea cd m aresc m ultimagined corpurilor.. La microscop mai tntrebuintam placad e s ii cl a pe care a~ezam corpul ce vrernsa-l observarn. ogllnda care Iumineaza cor-pul asezat pentru observare, de jos insus, ~i 0 lentiu: care Iurnine aza corpui

Fig. 7. asezat pentru observare de sus in jos,In industria opticei se pregatesc mieroscoape.: cari rna-

rese corpuriIe de 100, 500, 1000 ori, ba chiar ~i de1O.000. .. .. .~ , ~J ". .. .. .. .. .. .- ."-"_'''J"'''-'"'.'''''' ~............._".'J"'I' ori. . . . .. Microscoapele, cari maresc obiectele de mai multe on ~l"-"_'r-.f"-'"'./'oJ .....,............-.._,'"'-'"" constructia lor este precisa, se intrebuinteaza mult in astro-

nomie ~i la examinarea bacilllor. (Fig. 77 )

8. Descompunerea razelor luminii solare.Inchidem geamul unei camere -cu 0 scandura. Prin des-

ehizatura b) din scanduea, lasam sa strabata in camera ra-. . . . . , . . . . . . .. . . . . . . . ._."J"'~ . . . . . ._. .-, zele luminei solare, cari pe perete, in punctul d) arata 0 pata

de lumina in forma unui cercmic. (Fig., 8.) Asezam in ~alearazelor luminii 0 prizrna de sticla in trei fete. Ve?~m c~ ra-........, .........._.,..._....,zele de lumina, - trecand din aer in prlzrna, - ~~l schl~bii

..... ,"-. ..... ..-.._..-.._.-'J"""..r...." directia ~i cand ies din prizma iarasi in aer, :l.flil ::dllm-bat ~j mai mult direc jia origina la.

Ahtitr~I~i\lJd 11('(" nooastu tlcliiJllh II"

observam 0 v ed er e s pe cin ca . R az a d e lumin a, c ar e, in aln teintra in prizma, era incolora, ieslnd s'a descompus fli raze lu-'minoase colorate . b l ' . \ .sl pe peretele dinfata, s'a asezat un d:s ir de color i: rosa,p o rt oc al iu ,' g a lb en ,v er de , . a lb as tr u, in -digo si violet. Acea-,sta Iasie de coleriespectrul s()l~rCo-loriIe cari iormea-za spectrul solarse numesc princi-pale . Unirea colori- Fig. 8. .lor principale daulumina alba. Aceasta 0 dove dim cu discul Newton, careeste Impartit in 7 sectoare ~i colorat cu cele 7 colori princi-pale. Iuvartit repede, discul apare In Iata noastra aproape alb.

9. Cur~ubeu1.Lasam, ca razele soarelui sa strabata printr'o sticla

plina cu apa. Razele soIare, tnainte de a strabate prin sticlaell apa,' erau albe; strabatand prin ea s'au reiractat siesindrefractaie s'au rejractat din' nou, descriind 'cele 7 colorl. ,

Cade ploaia , picatura de ploa ie este st rabatuta pe dea-'. ''''''''''~'''''''''''-''''''supra de raza solara, aceasta intrand in picatura de ploaiese retracteaza ~i iesind se vrefracteaza in dosul nostru informa de semicerc dolorat in cele 7 colori numite mai sus.,A ee as ta v ed er e s e n um e st ec ur cu be u.Cureubeul e st e s pe ct ru l s ola r t n jorma unuisemicerc .

Cate odata sub curcubeu mai apare alt curcubeu maiputin verde si ordinea colorilor inversa, adeca cu coloareavioleta in aiara ~i cu resu inlauntru; aeeasta pentruca razele .luminii sol are cad pe partea din [os a picaturilor de ploaiedin atmosfera ~i numai dupa aceasta se Intampltt procesuI dercfractare ~i reflectare. ' .


7/12

III. Electricitatea_Ii Fenomene Iundarnentale electrice.

Frecam cu postav un baston .de ceara rosie, observam ca.-.._..-....r-.._rv.-.,_..-.~r-._r......-....r._.r",. acesta atrage la sine bucati mici de hartie, maduva de soc

ori alte obiecte usoare, apoi iara~i Ie respinge. (Fig. 9.)

Fig . 9 .,, Aceasta insusire au ohservat-o In vechime .Grecii la

chihlimbar, care in limb a greca se numeste electra, dela care. ~i a primit numirea de eleetr ieilate .

',co,. Asemenea f~nomense oonstata l a va rgaori tubul de sticlafrecat cu 0 marama

"


8/12

' 1 0 0Pentru veriHcarea aoestui adevar, suspend'am rle sioara;

de rna tasa doua bobite de maduva de soc.Daca irecam-cupiele amalgarnlzata a varga de stida ~i'o atingem de bebite, ambele se etectrizeaza pozitiv sl se de-" .~..." I parteaza una de alta tot asemenea se In-i. ,\.._ tam pia, ~and atin~em bobitele cu o varga,/ ' . de caucruc frecata cu blana,! ~ , ' . . ., ' Pentru a ne putea inoredfnta, ca, un corp este e le c ir iz a i: o r i n u , ne Ioloslm

de un aparat (Fig. 11.) de forma unui,halon, in care e ' asezata a pereched'e fti$ii d e o ur, cari stau in legatura C_li'.o placa de metal pusa deasupra sticlei,. Atingem placa de metal' cu. cor.,lrul,.care vrem al consta ta daca e electriz~ orinu si tntru-cat 'fa~iile de aur se resping .corpul e st e e le ~ t ri za t , iar in caz eontrar- nu.

I A c e; ~ t a p a ra t s e , nL lm e $t e electtoscop,v

Fig, 1-4, 4_t~Elemente galvanice.Turnam tntr'un pahar acid sulfuric diluat. A~ezam' l,fl_

acid 0 plaea de ararna ~i alta d.e. zinc, Placile devin electri-za te, Legarn I11(1ci iedeolal ta cu osarm'a, ale care! capete, .le Iixamcatre placi cate C N jm ~urub.' "Itlectricitatea se produce con-tinuu in. cele deua placi. Electrj-citatea trece dela una Ia ~ta prin,. sarrna care face. legatura lntre-placl. (Fig. i2.) . _;IAceasta trecere se numeste-curen t e le e tr ie . Elect ric itate putemproduce din OFic alte doua me-tale ~i0 solutie


9/12

pune, esind din eI basioi de hidrogen, eari asezandu- se pe-placa de arama, produc curent in' directie opusa, in urrnacaruia .curentul slabeste mereu.Baterla devine In stare de a putea fi slab lntrebnintata

6. Eiectul magnetic.Curentul electric condus printr'o sarrna, tinuta aproape

de 0 busola are lnilulnta de a misca busola din pozitla Cf_~onglnala de. Nord-Sud. (Fig. 14)Dupa experience repetite, vorn observa ~i aceea caeurentul condus prin sarrna se nizueste a pune busola in P()~ . ,_zitie perpendicu-

. lara eu sarma : iardaca tnvart lm sar- ..rna In forma tne-jelor, curentul a re'influinta unui mag-netasupra _buso-lei, adeca un poleste atras, altul

Fig . 14. respins. Cu _ea tsarma rormeaza mai multe inele, curentul electric cu atat e. mai putemic.

Ampere a, stabilit, ca busota se a bate c u poiu l nord la stang acureniulul. Aceasta se explica In felul urrna tor ,: Sa ne inehi-,puim un om asezat -de-a lunguI sarmei eu Iata spre busolaastlel, ca curentul magnetic sa-i treaca dela picioare prin cap.S ta ng a o mu lu i va ji sianga curenful-u:j, iar dreapta om ului vafidteapta cureniului. Usor vom putea constata, ca busola seabate totdeauna cu polul nordIa stanga omului,

7. Descompunerea apei,Conducern curent electric Intr'un vas cu apa In care am

pus cateva picaturi de acid sulfuric. La capatul sarmct do con-duct, care ajunge in apa, se iorrneaza multo II II'! III I'. I':'inIHlc!lt prooos o h l m l o apn A def;( )OJl lIH1H( ' 1 1 1 1 , , 1 1 ( 1 1 1 1 1 'ilil il .

tutive : h ld ro ge n s i o xi ge n. Amandoua aceste gaze le putemculege, (Fig. 11).)Luam doua tuburi de sticla inchi se la uncapat Le um-

pl em eu apa !;>itinute inters la c ap at ul s arm ei de conducere,curentuI descompune apa, .iar gazele - ce se produc .in raport e ll scaderea apei.~ intra in tuburi. Gazulprodus iIa polul negativ-este hidrogen, care, aprins,pocneste ~i arde cu fta-c a ra a lb a st ra i d e s c h i s ti ; ia~gazul produs Ia polul po -zitiv este oxigen, care nu .Fig. 15.arde, dar chibritul aprinsIn eI arde mai intenzlv. Daca tinem in oxigen un betisor Iaun capat cu jar, vorn vedea, oa acesta se aprinde si ardecu fIacara stralucitoare.

Oxigenul e g a zu l, c ar e t nt re tin e ardetea $i v i a taLumanarea aprinsa si tntrodusa in, hidrogen nu arde,se stinge, hidrogenul nu tntretine ardetea $1 vtatq.Ox ig e nu l f ormea za 0 parte , iar hid rog enul do ua parti .din

v ol um u l a pe i.8. Galvanoplastia .

In aparatul cu care descompunem apa In partHe saleconst itut ive: oxigen !;Oihidrogen, 'turnam solutie de sulf~t deeupru (solutle de piatra vanata),la polul negativ al curentuluise alege cupru ; j ar daca in vasam turnatsolut ie nitra t de argintdin aceasta se alege argint etc.

Din ori ce soluiie demeialiai, in c ar e a m tn ir od us e u .r en iu l e le ctr ic , s e a le ge m eta l. M e -ialul ale ; se d epun e totdcauna.lapotu! negaiiv . La polui p oz iti v s eaduna acizi i $i oxigenul.

Pe acest principiu se bazeazagc lvanizarea, adecaacopenrea di, ,L............"" "'''' -, '"teritelor obiecte pregatlte dimmeta! de va loare mica , GN U,F l strat de '-"-"-'~'-"-""-"metal do vulonre marc, d. ex. aurlrea, argintarea, nichelarea etc


10/12

Op er ai iu ne a d e g al va ni za re s e n ume si e g al va no P l~ S li e: 'G~lvanizarea unui obiect se face in Ielul .urmiHor: (Fig~

16.) Obiectul care vrem d. ex.-sa-l argintam, ilouiundam in so-lutia de sare de argint :;;i d ela obiect ducem sarma de conductla polulnegativ al elementului gillvanic. iar polul pozitiv Ilconducem. ill solutie. Curentul e~ectric acopere cu 0 patura de

obiectul culundat in solutie. Tot astfel se pot acoperiobieete eu un strat de aur, niehel, etc.

- '9. -Lumina electrica.Cand asezam intre polii elernentului galvanic 0 sarrna

subtire s! scurta, vom observa cacurentul 0 va incalz! ; ba,cand curentul este puternic, sarma va deveni incandesoenta st.avand oxigen suficient, va : ; ; i arde. Aceasta insu:;;ire a curen-tului electric omenirea 0 intrebuinjeaza la luminat. .

Sarma de fier nu este potrivita pentru luminat, pentrucaaeeas ta devenind incandescenta, se topeste si arde.

S'a dovedit buna spre aeest s cop 0 sarma pregatlta dincarbune de grosimea unui fir de par, caredesi inro:;;ita decurent, NU se topeste. . I ,

Pentru evitarea arderei, sarma de carbune s'a asezat..intr'un balonas de sticla de marimea unei pere, din care s'apompat aerul :;;i s'a fixat la, sarma conducatoare de eurent,

care treee prin plat. i,a. Balonasulin crestet e tuguiat, pentl'uea c lupapomparea aerului aci a fost astu-pat.:

AGes'! balonas, - in care e,:,.a~ezata sarma de carbune, ca fi~rW'ftde par, - este be c ui electric.

Daea be cuI se sparge : ; ; i las~rma alungeaer, aceasta numaidscat arde.

A

j,Lampile cu sarma de car-brine au, deieetul, ca ee!1lsuma

tlacara aproape pertocali e :;;1nepotrivitamult curent, ard cupentru ochi.Mai nou - mul turni ta lui Torna F.difloll ' I II "l 1 I l~l t () I 'Cll l fi de metal rari, numitc OSflt/ll, \ 1 " ' / 1 , 1 1 1 1 1

If ma l1autat,

care sunt foarte rezistente : ; ; i din cari se pregatesc sanaepentru luminat. Sarmele acestora insa sunt mai slabe cacele de carbune :; ; i ca s a nu se franga in becuri sunt fixatepe un stativ. Introdus curentuJ, ele ard cu Iladira alba, inten-' siva : ;i i tIll consumi!. curent nici pe [umatate, ca lampile cusarrna de carbune. (Fig, 17.)

10. Electromagnet., 'lAm vazut, ca curentul intr odus intr'o sarma Invartita tn

forma de spirala e mai tare. Sarma astfeI invartiia se numestebobitui, A~ezam in' bobina deal ungul 0 varga de fier batut( fier inoale) , aceasta devine magnetizata, Puterea magne-tica ineeteaza in mornentul, cand ...'curentul electric a lost inchis.

Acest aparat se numeste : Selectromagnet, (Fig. 18.) ~5Ifi(. NCu ajutorul curentului elec- Fig. 18." tr ic se pot pregati electromagnet!

mal tari , daca curentul elect ric intensi ficat il conducem iniurulunei bucati de otel, care poate avea difei'ite forme.Mai .obicinuita este forma unei potcoave ., Varg a de fier batut ori otel, de form e diferite, a:;; ezatiipentru.magnetizare tnir'o b ob in a p ri n c ar e tr ee e c u re nt ul e le ct ri c, s e n u-.mes ie e lect romagnet .

,11. Soneria electrica.

Soneria electrica se compune dintr'un electromagnet informa de U. Inaintea acestuia este (i) placa de fier prevazuta e llun ciocan, care sta in apropierea unui clopotel.. Placa . deIier se reazima pe un resort, prln care trece cunentul electric.Cand trece curentul electric prin resort la electromagnet,_placa de Iier este atrasa de acesta slciocanul izbeste in clo-, ' ._............,....'"potel, In cursul loviturilor curentul se tntrerupe , placa cade 'V'..rv"'./ .........../'v"J'~A...-pe resort pe unde trece curentul din nou si aceasta se re-p ( l l l ' l fl( 1 1 4 ' 1 1 1 1 1 1 1irate ori, ctlt limp a p a s a r n butonul.


11/12

12. Telegraiul.Aplicarea magnetului electric a dat nastere unui aparat

eu ajutorul caruia transmitem la mari departari prin semneanurnite, gandurdle noastre.A ce s! ap ara t s e n um este te le gr af,

Telegraful e compus d in tr ei p tirti : b at er ia , c he ia salima ni pu ta to ru l s i masina de scris s au r e ce p to r ul . (Fig. 19.)Bateria 0 cunoastemdin eele spuse rnai 'nainte.

Manipulatonil StW c h el a s e rv e st e la intreruperea curentuluielectric dupa plac. Este 0 parghie cu brate neegale Iixata pe

o tabla de lemn asttel , ease .misca In jurul unei axeaseaata orizontal pe 0fur-ca verticala: Capatul par-ghfei, tare poarta un bu-ton (de lemn, ebonit, por-t elan) este sustinut d ; e ~ ~ nresort; iar ce lelalt~~~atal parghiel are un suriibde alama, ce se afla. dea-supra unui contact fix atcatre tabla din lemn. Sub. b aton este alt contact fixatIa tabla de lemn. Polul +pozitiv al acestui contacteste pus in legaturacu ele-mentul galvanic, iar eel

F 9 - negativ cu pamantul,ig. 1 . Prin apasarea butonuluipolii yin In contact prin sarma delegattlra ~i produc eu-r.entul. ~R ec ep to ru l s au a pa ta tu l d e s cr is are doi electromagnet! M. ~iM. 1.'Elec tromagne tii atrag resortul It asezat deasupra 101"~i-l tin in pozitla atrasa pana ce curentul e inchis. Intreruptcurentul, electromagnetu ne mai fiind electrlzatt, Iasa rezor:-tul B. Rezortul ca parghie e sustlnut de axa C.' in[urn]careia .se invarte~te.Parghia A. eaira capat are un arc 1destul de rezistent, ea sa poata ridica resertul lasat de electromagnet. Butonul apasat la statta X iro.chide curentul, Inr lastatia Y. atrage resortul, ceeaoe se C t1 11 0U tl tlllI hlll,l','iletic, lac, llc, tell;', .\

bina mai mica (Fi'g. 21.) in care circula curent electric, pro-dus din elemente. Circuitul inchis, in care se desvolta curentiide inductie se numeste ci rcui t indus sau it idusul.

Curentli produsi de elementele galvanice circula inaoeeastdirectie i se numesc curenti coniinui. La introdu-cereal bobinei micitn cea mare , se desvolta un curent deInductie momentan si invers celui lntrodus : iar cand scoatembobina mica, curentul de inductie din bobina mare are aceasidi rect ie, ca ce l din bobina mica . Curent ii i!?i s chirnba direot la,adeca : odata circula intr'o directie, altadata In alta ~i senumesc cur&n{ alternaiioi. Aplicand cate un galvanometru incircuitui ambelor bobine, observam, ca acele lor se misca deo-potriva. .Cureaiii desooliati suni curenii de inductie.

Cureniii de 'inductie stint momeniani si=se desooltd ittcircuit, tnchis :

, 1 . C a n ef : . apropiemori departam repede Ull curent de acelcircuit. ' .2. Cdnd tatrerupem o r i res ta b il im un c ur en t i n a pr op ie re de. .a c el c ir c ui t !?i3. Cand apropiem ori depdrtdm repede un magnet de acelIcircuit.Curentul de Inductie produs de magnet se poate un! cu

curentul de inductie, produs prin lnductie. Unirea se face asa,ca.in bobina asezam electromagnet . Curentele unit e asttelsunt cele mai puternice. Introduse in corpul _omenesc produocornot iuni, intocniai cum am .Ii .pr i.n!?i de zg~ciur i. Manerel~,prin cari tntroducem curentul combinat, Ie strangern fadlvoie ~i nu ie putem lepada. -

Curentul combinat are efect vindecator asupra corpuluiomenesc, este intrebuintat In doctorie.

.Curentul de mare tensiune este periculos.

14. Ma!?it,la dinamica [Dinamo].Este un aparat electric, care eseinductor (prcducator de

curent) un magnet. Invartind un circuit in jurul polilor unui 'magnet, se produce c u re n i a lt er n at iv . Cu~entu'l alternativ ililltrcbttint~m la luminatul oraselor, in uzine, Iabrici etc. Cu-rlllll"l ulternativ i : ; ; i schlrnba directia intr'o secunda de 42-45


12/12

ori. Aceasta vibratle este atat de repede, incat cu ochii Iiberin'o putem observa, numai la cinematograf; de aceea aicicurentul - ca sa nu se observe vibrarea - se schlmba incurent continuu.' Curentul alter nativ tncalzeste si face saIumineze firul de carbune, chiar ca l ? i , curentul monofasic.'Curentul alternativ se p.oate preschimba in curent monofasicdaca in circuit curentul ajungand in directia contrara, schlmbam-oapetele conductulul extern (din arara).A paratul consiruit asifel se num este . ma si na d inami ca sa udinamo.

La m asin a din am ica se lnvarte nu numai ci rcui t, ci l? ibobine le al care r curent Ilprindem. In locul magnetilor putemlntrebuinta l? i electromagneti la cari de asemenea n'avernnevoie de curent separat, insa curentul de Inductie produsde magnetismul ramas in mica cantitate in indus , ll introducemin conduc tul e lec tl 'omagne tului. Ast rel masina pusa in functiunemereu se tntareste pana la ornasuta oarecare, fiinddi mag~netii mai tari desvolta curente de inductie mai puternice.

Apara tu! construi t astt el se numeste masina electrodinamica.

lS.Electromotor.,Daca intrcducem curent in masina electrodinamica, intra

in Iunctiune.Daca punem in legatura dou a mesini dinamice : ; ; ! .una

din eie pusa in Iuncttune aceasta 0 pune in Iunctiune" lilipea doua.In acest caz uri a ,dintre masini serveste ca 'motor . Deobiceiu motorul se construeste in alta forma ._ mai practica -decar dinamoul.

Curentulprodus de masini dinamice, miscate de locomo-tive, este condus din centrala uzinei pe sub pamant, printt'unconduct gros : ;; ib ine i zo la t, n um it cablu .

Motoarele pun in miscare ori-ce masini, cari s~ pun incontact cu cablul,

La tramvaele electrice motorul e asezat in partea de[os a vagonetului, Mecanicul, prkr miscarea manipulatoruluiIn dreapta : ; ; i in stanga; restabileste ort intr( flljlt curentuldin motor,

A.lI'el vngonotul IliNIN! SIIII 8f ",11 f,'

Cu ajutorul curentilor de inductie, omenirea .:_ dupa rnultetncercari, --a ajuns , la rezuI tatuJ, ca . vorba se aude Iadistante mari, chia r : ; ; i la sute de kilornetrl. Aparatul construitpentru acest scop, - fa-ra care vlata industriala :;;i c omerciali1n'ar putea progresa, - se numeste telefon,

Avem doua statiuni A. B. La Hecare statiune este cate-un magnet S. si ,S, 1., Sucim pe fiecare magnet sarma de conduspentru Iorrnarea bobinelor N. st N. 1. La capetele magnetiloravem cate'lil}placa Ioartesubtire de' f ier P. ~i P. 1; una avandforma unei palnii, Vor-bim aproape de placa .PP. palniata, aceasta vib- l' ~sreaza : ; ; ' i repede se ap - '1 11 1ropie de magnetul S. Pe ..acesta il ini luinteaaa 'si-I face sa prcduca cu-,renti de induotie in bo- \bina N. Curentli trec prin linia de conducere la bobinaN. de pe magnetul S 1 j lnliuinteaza asupra acestuia :;;i f aces~ vibreze pJaca P 1 intocmal cum a vibrat placa P, Acestaa fast aparatul teletonuluiprlmitiv (Pig. 22.) Astazi telefonulmai contine elerriente voltaice, cari produc curentul; apoiunaparat, numit microfon lili 0 bobina de inductie ,fara manipu-later de intrerupere. Aceste fac ca sunetele sa fie foartemuU'~ntarite, cari apoi se pot transmite la rnari departarl.

/.16. Teleionu1.

Fig. 22.

fizica. carte scolara veche

Documents