fitopatologie

22
6/11/2010 1 Protectia fitosanitara a plantelor ornamentale UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTURA Prof. dr. Carmen Puia 1 Diagnoza bolilor plantelor 1.1 Pasii de urmat intr-o diagnoza de camp 1.2 Ghid de diagnoza 2 Carente de nutritie 3 Tipuri de agenti patogeni 4 Boli infectioase la plantele ornamentale 4.1 Fainari 4.2 Rugini 4.3 Patari si arsuri ale frunzelor 4.4 Basicari si rasuciri ale frunzelor 4.5 Ulceratii, cancere si arsuri ale lastarilor 4.6 Putrezirea radacinilor si a coletului 4.7 Ofilirea plantelor 5 Managementul integrat al plantelor ornamentale CUPRINS 1 Diagnoza bolilor plantelor Diagnoza - implică o muncă de detectiv care presupune căutarea simptomelor, semnelor şi modelelor Simptomele sunt răspunsul plantei la stresul provocat de un factor de mediu sau de un patogen Semnele sunt părţi vizibile ale patogenului, de exemplu structurile fructifere, gale, picături (exsudat bacterian) sau miceliu (mucegai) Modelul bolii într-un areal poate să dea multe indicii despre etiologia acesteia Coroborarea acestor informaţii ne va ajuta în identificarea corectă a agentului cauzal 1 Diagnoza bolilor plantelor La plantele ornamentale dificultatea diagnozei constă în faptul boala se instalează şi infectează planta sensibilă numai în anumite condiţii de mediu care trebuie cunoscute foarte bine (putregaiul micotic al rădăcinilor afectează plantele pe solurile saturate cu apă) Condiţii de mediu sau de cultură improprii predispun plantele la infecţii cu agenţi patogeni sau cauzează simptome de boală. Cea mai dificilă etapă în diagnoza plantelor ornamentale este determinarea cauzelor care provoacă simptomele nespecifice, cum ar fi: - îngălbenirea frunzelor - defolierea prematură - brunificarea marginilor limbului foliar - uscarea vârfului ramurilor Aceste simptome pot fi provocate de o multitudine de factori: drenajul slab al solurilor, agenţi patogeni infecţioşi sau alte condiţii de mediu neinfecţioase. 1 Diagnoza bolilor plantelor I. Identificarea plantei afectate – ştim la ce spectru de agenţi patogeni putem să ne aşteptăm, deoarece specii diferite au fiecare boli specifice II. Informarea cu privire la bolile potenţial existente la planta respectivă în arealul respectiv III. Examinarea plantei bolnave - compararea plantei bolnave cu o plantă sănătoasă vecină Plantele debile Simptome ale părţilor aeriene sunt rezultatul putrezirii rădăcinilor • Căderea prematură a acelor la conifere – • Se studiază toate părţile plantei, prezenţa simptomelor 1 Diagnoza bolilor plantelor/1.1 Paşii de urmat într-o diagnoză în câmp 1.1 Paşii de urmat într-o diagnoză în câmp IV. Examinarea arealului plantei bolnave: • dacă sunt afectate mai multe specii cauza bolii pot fi factorii de climă (îngheţ, grindină), chimicalele (erbicid, poluare) sau factorii tehnologici deoarece bolile infecţioase foarte rar infectează toate plantele dintr -un areal • când sunt afectate plantele în vetre cauza poate fi deficienţa sau excesul unui element nutritiv • agenţii patogeni foarte rar cauzează apariţia bruscă a bolii generalizate, atacul începe dintr-un punct şi apoi se extinde la alte plante • dacă simptomele apar „peste noapte” sau în una – două zile se poate suspecta un factor climatic sau o substanţă chimică toxică 1 Diagnoza bolilor plantelor/1.1 Paşii de urmat într-o diagnoză în câmp

Upload: petra-radu-teodor

Post on 22-Dec-2015

16 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Fitopatologia plantelor

TRANSCRIPT

6112010

1

Protectia fitosanitara

a plantelor ornamentale

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

Prof dr Carmen Puia

1 Diagnoza bolilor plantelor

11 Pasii de urmat intr-o diagnoza de camp

12 Ghid de diagnoza

2 Carente de nutritie

3 Tipuri de agenti patogeni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari si rasuciri ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si a coletului

47 Ofilirea plantelor

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

CUPRINS

1 Diagnoza bolilor plantelor

Diagnoza - implică o muncă de detectiv care presupune căutarea

simptomelor semnelor şi modelelor

bullSimptomele sunt răspunsul plantei la stresul provocat de un factor

de mediu sau de un patogen

bullSemnele sunt părţi vizibile ale patogenului de exemplu structurile

fructifere gale picături (exsudat bacterian) sau miceliu (mucegai)

bullModelul bolii icircntr-un areal poate să dea multe indicii despre etiologia

acesteia

Coroborarea acestor informaţii ne va ajuta icircn identificarea corectă a

agentului cauzal

1 Diagnoza bolilor plantelor

La plantele ornamentale dificultatea diagnozei constă icircn faptul că

boala se instalează şi infectează planta sensibilă numai icircn anumite condiţiide mediu care trebuie cunoscute foarte bine (putregaiul micotic al

rădăcinilor afectează plantele pe solurile saturate cu apă)

Condiţii de mediu sau de cultură improprii predispun plantele la

infecţii cu agenţi patogeni sau cauzează simptome de boală

Cea mai dificilă etapă icircn diagnoza plantelor ornamentale este

determinarea cauzelor care provoacă simptomele nespecifice cum ar fi

- icircngălbenirea frunzelor- defolierea prematură

- brunificarea marginilor limbului foliar

- uscarea vacircrfului ramurilor

Aceste simptome pot fi provocate de o multitudine de factori

drenajul slab al solurilor agenţi patogeni infecţioşi sau alte condiţii demediu neinfecţioase

1 Diagnoza bolilor plantelor

I Identificarea plantei afectate ndash ştim la ce spectru de agenţi patogeni putem să ne aşteptăm deoarece specii diferite au fiecare boli specifice

II Informarea cu privire la bolile potenţial existente la planta respectivă icircn arealul respectiv

III Examinarea plantei bolnave - compararea plantei bolnave cu o plantă sănătoasă vecină

bull Plantele debile

bull Simptome ale părţilor aeriene sunt rezultatul putrezirii rădăcinilor

bull Căderea prematură a acelor la conifere ndash

bull Se studiază toate părţile plantei prezenţa simptomelor

1 Diagnoza bolilor plantelor11 Paşii de urmat icircntr-o diagnoză icircn

cacircmp

11 Paşii de urmat icircntr-o diagnoză icircn cacircmp IV Examinarea arealului plantei bolnave

bull dacă sunt afectate mai multe specii cauza bolii pot fi factorii de climă (icircngheţ grindină) chimicalele (erbicid poluare) sau factorii tehnologici

deoarece bolile infecţioase foarte rar infectează toate plantele dintr-un

areal

bull cacircnd sunt afectate plantele icircn vetre cauza poate fi deficienţa sau

excesul unui element nutritiv

bull agenţii patogeni foarte rar cauzează apariţia bruscă a bolii

generalizate atacul icircncepe dintr-un punct şi apoi se extinde la alte plante

bull dacă simptomele apar bdquopeste noapterdquo sau icircn una ndash două zile se poate suspecta un factor climatic sau o substanţă chimică toxică

1 Diagnoza bolilor plantelor11 Paşii de urmat icircntr-o diagnoză icircn

cacircmp

6112010

2

121 Simptome nespecifice

Simptome Cauze posibile

1 Frunze maroniisau uscate

uscarea progresivă

a ramurilor

a sistemul radicular afectat de drenaj defectuos uscareexcesivă a solului fertilizare excesivă sol compact şi penetrare

insuficientă a apei sau rădăcini asfixiate

blezări mecanicec toxicitate nutritională sau dezechilibre nutritionale

d căldură excesivă sau reflectarea luminii pe frunzis de clădirisau sosele

e arsuri provocate de pesticide

f poluare atmosfericăg geruri uscate

h infecţie vasculară bacteriană sau micoticăi putrezirea rădăcinilor sau a coletului cauzate de ciuperci

2 Pete pe frunze arsuri necroze

băsicări pete

suberificate sau frunze deformate

a uscăciune excesivă a solului icircnsotită de temperaturi ridicate

b arsuri provocate de stropirile cu pesticide

c leziuni provocate de icircnghet

d infecţii bacteriene sau micoticee fitotoxicitate provocată de erbicide

f dăunare provocată de insecte

12 Ghid de diagnoză

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Simptome Cauze posibile

3 Foliaj galben ndash

verzui

a fertilizare insuficientă sau dezechilibre nutritionaleb sistem radicular afectat de sol compact drenaj defectuos

rădăcini asfixiate sau plantare prea adacircncă

c ierni uscated dăunări ale rădăcinilor sau coletului

e dăunări ale rădăcinilor sau coletului provocate de ciupercif poluare atmosferică

g pH mai mic de 5 sau mai mare decacirct 8 (dezechilibru

nutriţional)h fitotoxicitate provocată de erbicide

i molii sau insecte sugătoare nematozi la rădăcini

4 Frunze uscate pe

o ramură

a cancer micoticb dăunări mecanice provocate de lucrări icircn construcţii

săpare de şanţuri şa

c dăunări provocate de insected dăunări provocate de icircngheţurile iernii

e fitotoxicitate produsă de stropiri chimice

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Simptome Cauze posibile

5 Căderea prematură

a frunzelor

a sistemul radicular afectat de drenaj defectuos uscare excesivă asolului fertilizare excesivă sol compact şi penetrare insuficientă a

apei sau rădăcini asfixiateb dăunări mecanice provocate de lucrări icircn construcţii săpare de

sanţuri sa

c stres provocat de arsită si secetăd infestare cu dăunători (insecte)

e fitotoxicitate provocată de erbicide

f pătări foliare bacteriene sau micoticeg aplicare incorectă de pesticide

6 Ofilirea sau vestejirea

foliajului

a sistem radicular insuficient dezvoltat din cauza drenajuluidefectuos uscăciune excesivă a solului fertilizare excesivă exces de

săruri solubile icircn sol sol compact sol inundat plantare prea adacircncăb dăunări mecanice provocate de lucrări icircn construcţii săpare de

şanţuri şac chimicale toxice turnate icircn sol

d infecţii vasculare cu bacterii sau ciuperci

e cancere micotice

f dăunări ale rădăcinilor sau coletului provocate de ciuperci saunematozi

g infestare cu dăunători (insecte)

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Simptome Cauze posibile

7 Frunze icircmpestritate

sau cu benzi galbene

pe ace

a infestare cu moliib poluare atmosferică

c infestare cu insecte

d infecţie micotică sau bacteriană

8 Frunze lipsă sau deformate

a fitotoxicitate provocată de erbicideb brume sau icircngheţuri tacircrzii

c infestare cu insecte

d antracnozee infecţii virale

f fitotoxicitate produsă de stropiri

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Exemplu de simptom nespecific Uscarea frunzelor

Simptome bullla mijlocul sau sfacircrşitul verii la frunzele arborilor şi

arbuştilor se poate observa brunificarea sau uscarea

marginii frunzelor sau a ţesuturilor internervuriene

bullzonele de lacircngă nervuri rămacircn verzi Icircn cazuri extreme

icircntreaga frunză se uscă şi cad prematur

bull nu distruge planta dar o debilitează la atacul bolilor şi

dăunătorilor

bull este rezultatul evaporării rapide a apei prin transpiraţie

depăşind rata absorbţiei de rădăcini din sol

bulleste cauzată de conţinut scăzut al apei icircn sol sau

deficienţe fizice la nivelul rădăcinilor

bull apare pe vreme foarte călduroasă uscată şi cu vacircnturi

puternice

bull afectează arborii nou transplantaţi arborii plantaţi de-a

lungul trotuarelor sau străzilor şi arborii care au rădăcinile

stracircmtorate sau nedezvoltate

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

2 Carenţe de nutriţie

- cloroze internervuriene şi icircncetinireacreşterii ndash intensitatea simptomelor variază de

la ramură la ramură şi de la plantă la plantă

- frunzele afectate rămacircn verzi de-a lungulnervurilor sunt mai mari şi icircn cazuri grave se

brunifică neregulat marginea limbului foliar

- ramurile cu simptome severe se pot uscaicircncepacircnd de la vacircrf

Management ndash aplicare regulată de săruri sau chelaţi de fier corectare de pH

2 Carente de nutritie21 Cloroza de fier

21 Cloroza de fier - pe solurile alcaline sau

calcaroase deoarece Fe este legat icircncombinaţii insolubile pentru rădăcinileplantelor

6112010

3

-cauzează cloroze internervuriene sau pătări frunze mici icircncreţirea

marginii frunzelor lăstari icircn rozetă şi pitici- simptomele diferă ca intensitate de la plantă la plantă

Carya ndash sensibilă la deficienţa de zinc

Zincul este accesibil la pH 6 sau mai scăzutManagement injectare de sulfat de zinc sau aplicări foliare

2 Carente de nutritie22 Carenta de zinc

22 Carenta de zinc ndash pe soluri calcaroase cu continut ridicat de argila

23 Carenta de bor - in soluri calcaroase bogate in argila

- este afectata cresterea in general

- este afectata cresterea apicala si stimulate cresterile laterale

- cloroze

- crapaturi in pulpa organelor carnoase

2 Carente de nutritie23 Carenta de bor

24 Carenta de calciu

- este foarte imobil in planta si afecteaza noile tesuturi in special meristemele

- poate constitui o problema in solurile acide

Simptome

- fruze parasuta

- deformarea si uscarea varfurilor

- cloroza marginala

- nervuri inchise la culoare

2 Carente de nutritie24 Carenta de calciu

25 Carenta de clor

- este un element esential in echilibru cu K ndash controleaza deschiderea stomatelor

si echilibrul hidric are rol in fotosinteza echilibrul cationic si diminueaza

efectul infectiilor fungice

Simptome

- ofiliri impestritarea si clorozarea limbului foliar

2 Carente de nutritie25 Carenta de clor

exces Cl - deficienta de K

26 Carenta de cupru

- pe solurile usor imburuienate cretoase turboase sau fertilizate excesiv cu gunoi

de grajd

- este recunoscuta la cereale ndash urechiuse arse cu putine cariopse (melanoza)

2 Carente de nutritie26 Carenta de cupru

27 Carenta de magneziu - ingalbenire internervuriana si cloroza marginala

- la unele plante apar inrosiri internervuriene

2 Carente de nutritie27 Carenta de magneziu

6112010

4

28 Carenta de mangan - planta incepe sa se ingalbeneasca in intregime

apar ingalbeniri intre nervuri care raman verzi inchis

mar

cires

2 Carente de nutritie28 Carenta de mangan

29 Carenta de molibden

- frunze alungite deformate

- cloroza frunzelor mature rasucirea si arsura marginilor foliare- de obicei este asociata cu pH mai scazut decat optimul

trestia de zahar

2 Carente de nutritie29 Carenta de molibden

210 Carenta de azot

2 Carente de nutritie210 Carenta de azot

211 Carenta de fosfor

P ndash proteine (fosfolipide in membrana) procese

metabolice de transfer ATP ADP fotosinteza

- reducerea cresterii frunze ingalbenite si apoi purpurii

(de la baza spre etajele superioare)

2 Carente de nutritie211 Carenta de fosfor

piticire

212 Carenta de potasiu

- usoare cloroze marginale urmate de necroze

2 Carente de nutritie212 Carenta de potasiu

213 Carenta de sulf

- cloroza verzuie a intregii plante inclusiv cloroza nervurilor

2 Carente de nutritie213 Carenta de sulf

6112010

5

3 Tipuri de agenti patogeni

Ciupercile (peste 200000 sp) sunt de departe cei mai frecvenţi şi comuni

agenţi patogeni ai plantelor (peste 8000) care produc numeroase simptome diferite

- pete foliare

- ofiliri- răsuciri ale frunzelor

- băşicări

- piticirea - moartea plantelor

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

31 Ciupercile

Cei mai comuni patogeni ai plantelor ornamentale sunt - ciupercile

- bacteriile

- virusurile- nematozii

Ciupercile

- sunt formate din structuri fine ca

aţele ndash hife care formează o reţea sau

o masă de miceliu care se dezvoltă pe

sau icircn gazdă

- aparat vegetativ

- gimnoplast plasmodiu

sifonoplast miceliu

- sunt prevazute cu

- haustorii

- apreosorii

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Ciupercile

- se răspacircndesc prin rizomorfe

scleroţi sau spori microscopici

Rizomorfele - aglomerări

de hife asemănătoare cu cordoanele

sau rădăcinile care pot contamina

solul sau părţi din plantă

Scleroţii - aglomerări

compacte de hife care rezistă mult

timp icircn sol

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii

- asexuati

- sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii asexuati

- zoospori in zoosporange

- conidii - false

- adevarate

- hyphale

- melanconiale

- sphaeropsidale

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal cazuri particulare

- oidii

- coremii

- sporodochii

6112010

6

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip melanconial si sphaeropsidal

oospori

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

- akinetospori - gametogamie- oospori ndash oogamie

- asca cu ascospori ndash ascogamie

- basidia - somatogamie

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati Ciupercile

Sporii ciupercilor pot fi răspacircndiţi

- vacircnt - anemochori

- apă ndash hidrochori- insecte - zoochori

- deplasări de sol maşinisau alte lucruri cu care vin icircn contact inclusiv

omul Scleroţii rizomorfele şi unele tipuri de spori pot rezista

perioade lungi icircn plante sau icircn sol Cacircnd condiţiile de temperatură şi

umiditate sunt propice pentru dezvoltare şi există planta gazdă aceste forme de rezistenţă ale ciupercilor pot produce noi hife micotice care

infectează planta

Dacă miceliul sau masele de spori sau structurile sporifere sunt suficient de mari ca să poată fi văzute cu ochiul liber sau cu lupa de

macircnă ne ajută icircn stabilirea unui diagnostic corect

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

2

121 Simptome nespecifice

Simptome Cauze posibile

1 Frunze maroniisau uscate

uscarea progresivă

a ramurilor

a sistemul radicular afectat de drenaj defectuos uscareexcesivă a solului fertilizare excesivă sol compact şi penetrare

insuficientă a apei sau rădăcini asfixiate

blezări mecanicec toxicitate nutritională sau dezechilibre nutritionale

d căldură excesivă sau reflectarea luminii pe frunzis de clădirisau sosele

e arsuri provocate de pesticide

f poluare atmosfericăg geruri uscate

h infecţie vasculară bacteriană sau micoticăi putrezirea rădăcinilor sau a coletului cauzate de ciuperci

2 Pete pe frunze arsuri necroze

băsicări pete

suberificate sau frunze deformate

a uscăciune excesivă a solului icircnsotită de temperaturi ridicate

b arsuri provocate de stropirile cu pesticide

c leziuni provocate de icircnghet

d infecţii bacteriene sau micoticee fitotoxicitate provocată de erbicide

f dăunare provocată de insecte

12 Ghid de diagnoză

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Simptome Cauze posibile

3 Foliaj galben ndash

verzui

a fertilizare insuficientă sau dezechilibre nutritionaleb sistem radicular afectat de sol compact drenaj defectuos

rădăcini asfixiate sau plantare prea adacircncă

c ierni uscated dăunări ale rădăcinilor sau coletului

e dăunări ale rădăcinilor sau coletului provocate de ciupercif poluare atmosferică

g pH mai mic de 5 sau mai mare decacirct 8 (dezechilibru

nutriţional)h fitotoxicitate provocată de erbicide

i molii sau insecte sugătoare nematozi la rădăcini

4 Frunze uscate pe

o ramură

a cancer micoticb dăunări mecanice provocate de lucrări icircn construcţii

săpare de şanţuri şa

c dăunări provocate de insected dăunări provocate de icircngheţurile iernii

e fitotoxicitate produsă de stropiri chimice

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Simptome Cauze posibile

5 Căderea prematură

a frunzelor

a sistemul radicular afectat de drenaj defectuos uscare excesivă asolului fertilizare excesivă sol compact şi penetrare insuficientă a

apei sau rădăcini asfixiateb dăunări mecanice provocate de lucrări icircn construcţii săpare de

sanţuri sa

c stres provocat de arsită si secetăd infestare cu dăunători (insecte)

e fitotoxicitate provocată de erbicide

f pătări foliare bacteriene sau micoticeg aplicare incorectă de pesticide

6 Ofilirea sau vestejirea

foliajului

a sistem radicular insuficient dezvoltat din cauza drenajuluidefectuos uscăciune excesivă a solului fertilizare excesivă exces de

săruri solubile icircn sol sol compact sol inundat plantare prea adacircncăb dăunări mecanice provocate de lucrări icircn construcţii săpare de

şanţuri şac chimicale toxice turnate icircn sol

d infecţii vasculare cu bacterii sau ciuperci

e cancere micotice

f dăunări ale rădăcinilor sau coletului provocate de ciuperci saunematozi

g infestare cu dăunători (insecte)

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Simptome Cauze posibile

7 Frunze icircmpestritate

sau cu benzi galbene

pe ace

a infestare cu moliib poluare atmosferică

c infestare cu insecte

d infecţie micotică sau bacteriană

8 Frunze lipsă sau deformate

a fitotoxicitate provocată de erbicideb brume sau icircngheţuri tacircrzii

c infestare cu insecte

d antracnozee infecţii virale

f fitotoxicitate produsă de stropiri

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

Exemplu de simptom nespecific Uscarea frunzelor

Simptome bullla mijlocul sau sfacircrşitul verii la frunzele arborilor şi

arbuştilor se poate observa brunificarea sau uscarea

marginii frunzelor sau a ţesuturilor internervuriene

bullzonele de lacircngă nervuri rămacircn verzi Icircn cazuri extreme

icircntreaga frunză se uscă şi cad prematur

bull nu distruge planta dar o debilitează la atacul bolilor şi

dăunătorilor

bull este rezultatul evaporării rapide a apei prin transpiraţie

depăşind rata absorbţiei de rădăcini din sol

bulleste cauzată de conţinut scăzut al apei icircn sol sau

deficienţe fizice la nivelul rădăcinilor

bull apare pe vreme foarte călduroasă uscată şi cu vacircnturi

puternice

bull afectează arborii nou transplantaţi arborii plantaţi de-a

lungul trotuarelor sau străzilor şi arborii care au rădăcinile

stracircmtorate sau nedezvoltate

1 Diagnoza bolilor plantelor12 Ghid de diagnoza

2 Carenţe de nutriţie

- cloroze internervuriene şi icircncetinireacreşterii ndash intensitatea simptomelor variază de

la ramură la ramură şi de la plantă la plantă

- frunzele afectate rămacircn verzi de-a lungulnervurilor sunt mai mari şi icircn cazuri grave se

brunifică neregulat marginea limbului foliar

- ramurile cu simptome severe se pot uscaicircncepacircnd de la vacircrf

Management ndash aplicare regulată de săruri sau chelaţi de fier corectare de pH

2 Carente de nutritie21 Cloroza de fier

21 Cloroza de fier - pe solurile alcaline sau

calcaroase deoarece Fe este legat icircncombinaţii insolubile pentru rădăcinileplantelor

6112010

3

-cauzează cloroze internervuriene sau pătări frunze mici icircncreţirea

marginii frunzelor lăstari icircn rozetă şi pitici- simptomele diferă ca intensitate de la plantă la plantă

Carya ndash sensibilă la deficienţa de zinc

Zincul este accesibil la pH 6 sau mai scăzutManagement injectare de sulfat de zinc sau aplicări foliare

2 Carente de nutritie22 Carenta de zinc

22 Carenta de zinc ndash pe soluri calcaroase cu continut ridicat de argila

23 Carenta de bor - in soluri calcaroase bogate in argila

- este afectata cresterea in general

- este afectata cresterea apicala si stimulate cresterile laterale

- cloroze

- crapaturi in pulpa organelor carnoase

2 Carente de nutritie23 Carenta de bor

24 Carenta de calciu

- este foarte imobil in planta si afecteaza noile tesuturi in special meristemele

- poate constitui o problema in solurile acide

Simptome

- fruze parasuta

- deformarea si uscarea varfurilor

- cloroza marginala

- nervuri inchise la culoare

2 Carente de nutritie24 Carenta de calciu

25 Carenta de clor

- este un element esential in echilibru cu K ndash controleaza deschiderea stomatelor

si echilibrul hidric are rol in fotosinteza echilibrul cationic si diminueaza

efectul infectiilor fungice

Simptome

- ofiliri impestritarea si clorozarea limbului foliar

2 Carente de nutritie25 Carenta de clor

exces Cl - deficienta de K

26 Carenta de cupru

- pe solurile usor imburuienate cretoase turboase sau fertilizate excesiv cu gunoi

de grajd

- este recunoscuta la cereale ndash urechiuse arse cu putine cariopse (melanoza)

2 Carente de nutritie26 Carenta de cupru

27 Carenta de magneziu - ingalbenire internervuriana si cloroza marginala

- la unele plante apar inrosiri internervuriene

2 Carente de nutritie27 Carenta de magneziu

6112010

4

28 Carenta de mangan - planta incepe sa se ingalbeneasca in intregime

apar ingalbeniri intre nervuri care raman verzi inchis

mar

cires

2 Carente de nutritie28 Carenta de mangan

29 Carenta de molibden

- frunze alungite deformate

- cloroza frunzelor mature rasucirea si arsura marginilor foliare- de obicei este asociata cu pH mai scazut decat optimul

trestia de zahar

2 Carente de nutritie29 Carenta de molibden

210 Carenta de azot

2 Carente de nutritie210 Carenta de azot

211 Carenta de fosfor

P ndash proteine (fosfolipide in membrana) procese

metabolice de transfer ATP ADP fotosinteza

- reducerea cresterii frunze ingalbenite si apoi purpurii

(de la baza spre etajele superioare)

2 Carente de nutritie211 Carenta de fosfor

piticire

212 Carenta de potasiu

- usoare cloroze marginale urmate de necroze

2 Carente de nutritie212 Carenta de potasiu

213 Carenta de sulf

- cloroza verzuie a intregii plante inclusiv cloroza nervurilor

2 Carente de nutritie213 Carenta de sulf

6112010

5

3 Tipuri de agenti patogeni

Ciupercile (peste 200000 sp) sunt de departe cei mai frecvenţi şi comuni

agenţi patogeni ai plantelor (peste 8000) care produc numeroase simptome diferite

- pete foliare

- ofiliri- răsuciri ale frunzelor

- băşicări

- piticirea - moartea plantelor

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

31 Ciupercile

Cei mai comuni patogeni ai plantelor ornamentale sunt - ciupercile

- bacteriile

- virusurile- nematozii

Ciupercile

- sunt formate din structuri fine ca

aţele ndash hife care formează o reţea sau

o masă de miceliu care se dezvoltă pe

sau icircn gazdă

- aparat vegetativ

- gimnoplast plasmodiu

sifonoplast miceliu

- sunt prevazute cu

- haustorii

- apreosorii

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Ciupercile

- se răspacircndesc prin rizomorfe

scleroţi sau spori microscopici

Rizomorfele - aglomerări

de hife asemănătoare cu cordoanele

sau rădăcinile care pot contamina

solul sau părţi din plantă

Scleroţii - aglomerări

compacte de hife care rezistă mult

timp icircn sol

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii

- asexuati

- sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii asexuati

- zoospori in zoosporange

- conidii - false

- adevarate

- hyphale

- melanconiale

- sphaeropsidale

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal cazuri particulare

- oidii

- coremii

- sporodochii

6112010

6

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip melanconial si sphaeropsidal

oospori

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

- akinetospori - gametogamie- oospori ndash oogamie

- asca cu ascospori ndash ascogamie

- basidia - somatogamie

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati Ciupercile

Sporii ciupercilor pot fi răspacircndiţi

- vacircnt - anemochori

- apă ndash hidrochori- insecte - zoochori

- deplasări de sol maşinisau alte lucruri cu care vin icircn contact inclusiv

omul Scleroţii rizomorfele şi unele tipuri de spori pot rezista

perioade lungi icircn plante sau icircn sol Cacircnd condiţiile de temperatură şi

umiditate sunt propice pentru dezvoltare şi există planta gazdă aceste forme de rezistenţă ale ciupercilor pot produce noi hife micotice care

infectează planta

Dacă miceliul sau masele de spori sau structurile sporifere sunt suficient de mari ca să poată fi văzute cu ochiul liber sau cu lupa de

macircnă ne ajută icircn stabilirea unui diagnostic corect

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

3

-cauzează cloroze internervuriene sau pătări frunze mici icircncreţirea

marginii frunzelor lăstari icircn rozetă şi pitici- simptomele diferă ca intensitate de la plantă la plantă

Carya ndash sensibilă la deficienţa de zinc

Zincul este accesibil la pH 6 sau mai scăzutManagement injectare de sulfat de zinc sau aplicări foliare

2 Carente de nutritie22 Carenta de zinc

22 Carenta de zinc ndash pe soluri calcaroase cu continut ridicat de argila

23 Carenta de bor - in soluri calcaroase bogate in argila

- este afectata cresterea in general

- este afectata cresterea apicala si stimulate cresterile laterale

- cloroze

- crapaturi in pulpa organelor carnoase

2 Carente de nutritie23 Carenta de bor

24 Carenta de calciu

- este foarte imobil in planta si afecteaza noile tesuturi in special meristemele

- poate constitui o problema in solurile acide

Simptome

- fruze parasuta

- deformarea si uscarea varfurilor

- cloroza marginala

- nervuri inchise la culoare

2 Carente de nutritie24 Carenta de calciu

25 Carenta de clor

- este un element esential in echilibru cu K ndash controleaza deschiderea stomatelor

si echilibrul hidric are rol in fotosinteza echilibrul cationic si diminueaza

efectul infectiilor fungice

Simptome

- ofiliri impestritarea si clorozarea limbului foliar

2 Carente de nutritie25 Carenta de clor

exces Cl - deficienta de K

26 Carenta de cupru

- pe solurile usor imburuienate cretoase turboase sau fertilizate excesiv cu gunoi

de grajd

- este recunoscuta la cereale ndash urechiuse arse cu putine cariopse (melanoza)

2 Carente de nutritie26 Carenta de cupru

27 Carenta de magneziu - ingalbenire internervuriana si cloroza marginala

- la unele plante apar inrosiri internervuriene

2 Carente de nutritie27 Carenta de magneziu

6112010

4

28 Carenta de mangan - planta incepe sa se ingalbeneasca in intregime

apar ingalbeniri intre nervuri care raman verzi inchis

mar

cires

2 Carente de nutritie28 Carenta de mangan

29 Carenta de molibden

- frunze alungite deformate

- cloroza frunzelor mature rasucirea si arsura marginilor foliare- de obicei este asociata cu pH mai scazut decat optimul

trestia de zahar

2 Carente de nutritie29 Carenta de molibden

210 Carenta de azot

2 Carente de nutritie210 Carenta de azot

211 Carenta de fosfor

P ndash proteine (fosfolipide in membrana) procese

metabolice de transfer ATP ADP fotosinteza

- reducerea cresterii frunze ingalbenite si apoi purpurii

(de la baza spre etajele superioare)

2 Carente de nutritie211 Carenta de fosfor

piticire

212 Carenta de potasiu

- usoare cloroze marginale urmate de necroze

2 Carente de nutritie212 Carenta de potasiu

213 Carenta de sulf

- cloroza verzuie a intregii plante inclusiv cloroza nervurilor

2 Carente de nutritie213 Carenta de sulf

6112010

5

3 Tipuri de agenti patogeni

Ciupercile (peste 200000 sp) sunt de departe cei mai frecvenţi şi comuni

agenţi patogeni ai plantelor (peste 8000) care produc numeroase simptome diferite

- pete foliare

- ofiliri- răsuciri ale frunzelor

- băşicări

- piticirea - moartea plantelor

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

31 Ciupercile

Cei mai comuni patogeni ai plantelor ornamentale sunt - ciupercile

- bacteriile

- virusurile- nematozii

Ciupercile

- sunt formate din structuri fine ca

aţele ndash hife care formează o reţea sau

o masă de miceliu care se dezvoltă pe

sau icircn gazdă

- aparat vegetativ

- gimnoplast plasmodiu

sifonoplast miceliu

- sunt prevazute cu

- haustorii

- apreosorii

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Ciupercile

- se răspacircndesc prin rizomorfe

scleroţi sau spori microscopici

Rizomorfele - aglomerări

de hife asemănătoare cu cordoanele

sau rădăcinile care pot contamina

solul sau părţi din plantă

Scleroţii - aglomerări

compacte de hife care rezistă mult

timp icircn sol

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii

- asexuati

- sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii asexuati

- zoospori in zoosporange

- conidii - false

- adevarate

- hyphale

- melanconiale

- sphaeropsidale

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal cazuri particulare

- oidii

- coremii

- sporodochii

6112010

6

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip melanconial si sphaeropsidal

oospori

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

- akinetospori - gametogamie- oospori ndash oogamie

- asca cu ascospori ndash ascogamie

- basidia - somatogamie

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati Ciupercile

Sporii ciupercilor pot fi răspacircndiţi

- vacircnt - anemochori

- apă ndash hidrochori- insecte - zoochori

- deplasări de sol maşinisau alte lucruri cu care vin icircn contact inclusiv

omul Scleroţii rizomorfele şi unele tipuri de spori pot rezista

perioade lungi icircn plante sau icircn sol Cacircnd condiţiile de temperatură şi

umiditate sunt propice pentru dezvoltare şi există planta gazdă aceste forme de rezistenţă ale ciupercilor pot produce noi hife micotice care

infectează planta

Dacă miceliul sau masele de spori sau structurile sporifere sunt suficient de mari ca să poată fi văzute cu ochiul liber sau cu lupa de

macircnă ne ajută icircn stabilirea unui diagnostic corect

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

4

28 Carenta de mangan - planta incepe sa se ingalbeneasca in intregime

apar ingalbeniri intre nervuri care raman verzi inchis

mar

cires

2 Carente de nutritie28 Carenta de mangan

29 Carenta de molibden

- frunze alungite deformate

- cloroza frunzelor mature rasucirea si arsura marginilor foliare- de obicei este asociata cu pH mai scazut decat optimul

trestia de zahar

2 Carente de nutritie29 Carenta de molibden

210 Carenta de azot

2 Carente de nutritie210 Carenta de azot

211 Carenta de fosfor

P ndash proteine (fosfolipide in membrana) procese

metabolice de transfer ATP ADP fotosinteza

- reducerea cresterii frunze ingalbenite si apoi purpurii

(de la baza spre etajele superioare)

2 Carente de nutritie211 Carenta de fosfor

piticire

212 Carenta de potasiu

- usoare cloroze marginale urmate de necroze

2 Carente de nutritie212 Carenta de potasiu

213 Carenta de sulf

- cloroza verzuie a intregii plante inclusiv cloroza nervurilor

2 Carente de nutritie213 Carenta de sulf

6112010

5

3 Tipuri de agenti patogeni

Ciupercile (peste 200000 sp) sunt de departe cei mai frecvenţi şi comuni

agenţi patogeni ai plantelor (peste 8000) care produc numeroase simptome diferite

- pete foliare

- ofiliri- răsuciri ale frunzelor

- băşicări

- piticirea - moartea plantelor

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

31 Ciupercile

Cei mai comuni patogeni ai plantelor ornamentale sunt - ciupercile

- bacteriile

- virusurile- nematozii

Ciupercile

- sunt formate din structuri fine ca

aţele ndash hife care formează o reţea sau

o masă de miceliu care se dezvoltă pe

sau icircn gazdă

- aparat vegetativ

- gimnoplast plasmodiu

sifonoplast miceliu

- sunt prevazute cu

- haustorii

- apreosorii

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Ciupercile

- se răspacircndesc prin rizomorfe

scleroţi sau spori microscopici

Rizomorfele - aglomerări

de hife asemănătoare cu cordoanele

sau rădăcinile care pot contamina

solul sau părţi din plantă

Scleroţii - aglomerări

compacte de hife care rezistă mult

timp icircn sol

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii

- asexuati

- sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii asexuati

- zoospori in zoosporange

- conidii - false

- adevarate

- hyphale

- melanconiale

- sphaeropsidale

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal cazuri particulare

- oidii

- coremii

- sporodochii

6112010

6

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip melanconial si sphaeropsidal

oospori

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

- akinetospori - gametogamie- oospori ndash oogamie

- asca cu ascospori ndash ascogamie

- basidia - somatogamie

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati Ciupercile

Sporii ciupercilor pot fi răspacircndiţi

- vacircnt - anemochori

- apă ndash hidrochori- insecte - zoochori

- deplasări de sol maşinisau alte lucruri cu care vin icircn contact inclusiv

omul Scleroţii rizomorfele şi unele tipuri de spori pot rezista

perioade lungi icircn plante sau icircn sol Cacircnd condiţiile de temperatură şi

umiditate sunt propice pentru dezvoltare şi există planta gazdă aceste forme de rezistenţă ale ciupercilor pot produce noi hife micotice care

infectează planta

Dacă miceliul sau masele de spori sau structurile sporifere sunt suficient de mari ca să poată fi văzute cu ochiul liber sau cu lupa de

macircnă ne ajută icircn stabilirea unui diagnostic corect

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

5

3 Tipuri de agenti patogeni

Ciupercile (peste 200000 sp) sunt de departe cei mai frecvenţi şi comuni

agenţi patogeni ai plantelor (peste 8000) care produc numeroase simptome diferite

- pete foliare

- ofiliri- răsuciri ale frunzelor

- băşicări

- piticirea - moartea plantelor

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

31 Ciupercile

Cei mai comuni patogeni ai plantelor ornamentale sunt - ciupercile

- bacteriile

- virusurile- nematozii

Ciupercile

- sunt formate din structuri fine ca

aţele ndash hife care formează o reţea sau

o masă de miceliu care se dezvoltă pe

sau icircn gazdă

- aparat vegetativ

- gimnoplast plasmodiu

sifonoplast miceliu

- sunt prevazute cu

- haustorii

- apreosorii

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Ciupercile

- se răspacircndesc prin rizomorfe

scleroţi sau spori microscopici

Rizomorfele - aglomerări

de hife asemănătoare cu cordoanele

sau rădăcinile care pot contamina

solul sau părţi din plantă

Scleroţii - aglomerări

compacte de hife care rezistă mult

timp icircn sol

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii

- asexuati

- sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Sporii asexuati

- zoospori in zoosporange

- conidii - false

- adevarate

- hyphale

- melanconiale

- sphaeropsidale

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip hyphal cazuri particulare

- oidii

- coremii

- sporodochii

6112010

6

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip melanconial si sphaeropsidal

oospori

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

- akinetospori - gametogamie- oospori ndash oogamie

- asca cu ascospori ndash ascogamie

- basidia - somatogamie

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati Ciupercile

Sporii ciupercilor pot fi răspacircndiţi

- vacircnt - anemochori

- apă ndash hidrochori- insecte - zoochori

- deplasări de sol maşinisau alte lucruri cu care vin icircn contact inclusiv

omul Scleroţii rizomorfele şi unele tipuri de spori pot rezista

perioade lungi icircn plante sau icircn sol Cacircnd condiţiile de temperatură şi

umiditate sunt propice pentru dezvoltare şi există planta gazdă aceste forme de rezistenţă ale ciupercilor pot produce noi hife micotice care

infectează planta

Dacă miceliul sau masele de spori sau structurile sporifere sunt suficient de mari ca să poată fi văzute cu ochiul liber sau cu lupa de

macircnă ne ajută icircn stabilirea unui diagnostic corect

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

6

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori asexuati

- conidii de tip melanconial si sphaeropsidal

oospori

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

- akinetospori - gametogamie- oospori ndash oogamie

- asca cu ascospori ndash ascogamie

- basidia - somatogamie

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

Spori sexuati Ciupercile

Sporii ciupercilor pot fi răspacircndiţi

- vacircnt - anemochori

- apă ndash hidrochori- insecte - zoochori

- deplasări de sol maşinisau alte lucruri cu care vin icircn contact inclusiv

omul Scleroţii rizomorfele şi unele tipuri de spori pot rezista

perioade lungi icircn plante sau icircn sol Cacircnd condiţiile de temperatură şi

umiditate sunt propice pentru dezvoltare şi există planta gazdă aceste forme de rezistenţă ale ciupercilor pot produce noi hife micotice care

infectează planta

Dacă miceliul sau masele de spori sau structurile sporifere sunt suficient de mari ca să poată fi văzute cu ochiul liber sau cu lupa de

macircnă ne ajută icircn stabilirea unui diagnostic corect

3 Tipuri de agenti patogeni31 Ciupercile

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

7

Bacteriile sunt microscopice şi

unicelulare

Simptomele comune manifestate de

bacterioze sunt- arsura lăstarilor

- pete foliare

- putregaiuri moi - cruste

- cicatrici

- ofiliri - ulceraţii

- cancere pe ramuri lăstari tulpini

sau rădăcini

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

32 Bacteriile

Spre deosebire de ciuperci bacteriile nu produc spori care să reziste

icircn condiţii nefavorabile de mediu ele trebuie să rămacircnă icircn contact cu planta gazdă sau resturi de plantă pentru a supravieţui

Bacteriile care infectează plantele necesită icircn general căldură şi

umiditate pentru a se putea multiplica şi nu constituie o problemă icircn verile secetoase excepţie fac grădinile sau parcurile irigate

Bacteriile sunt răspacircndite de picăturile de apă de insecte

transplantarea plantelor infectate sol sau echipamente Icircn unele situaţii ca de exemplu plantele anuale ierboase bacteriile sunt transmise prin seminţe

3 Tipuri de agenti patogeni32 Bacteriile

Virusurile sunt particule submicroscopice care infectează plantele şi

provoacă- piticirea

- decolorarea

- deformarea - moartea frunzelor tulpinilor fructelor sau a icircntregii plante

Arareori virusurile omoară plantele lemnoase şi de multe ori acestea

nici nu manifestă simptome

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

33 Virusurile

Virusurile necesită o celulă gazdă vie icircn care se pot reproduce şi icircn

general nu supravieţuiesc mult timp icircn afara ţesutului viu Multe virusuri sunt răspacircndite de afide pureci de frunze sau alte

insecte care se hrănesc cu plante

Unele virusuri sunt transmise de nematozi prin butăşire sau altoire seminţe infectate plante organe de plante sau echipament infestat

O dată ce o plantă este infectată de virusuri ea rămacircne infectată tot

restul vieţii

3 Tipuri de agenti patogeni33 Virusurile

41 Fainari

42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

44 Basicari ale frunzelor

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

46 Putrezirea radacinilor si coletului

47 Ofilirea plantelor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

4 Boli infectioase la plantele ornamentale

41 Fainari

Fainarea este provocată de ciuperci care sunt adesea specifice

gazdei pe care o infectează - in general fiecare tip de plantă este unic icircn ceea ce priveşte ciuperca care produce făinarea astfel icircncacirct aceasta nu

va infecta şi alte specii

Incidenţă frecvent pe Lonicera Malus Lagerstroemia Syringa

Quercus Carya Photinia Rosa Salix şi Zinnia

Cauze Erysiphe Microsphaera Podosphaera Sphaerotheca UncinulaPhyllactinia sa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

8

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

Simptome

- ciupercile care produc făinările se dezvoltă epifit la suprafaţa frunzelor

mugurilor florilor şi a lăstarilor tineri

- simptomul principal constă icircn apariţia de insule albicioase care au un

aspect prăfos făinos ndash in momentul aparitiei sporilor care pot fi raspanditi

de vant pe plantele susceptibile invecinate

- icircn urma acestei infecţii planta nu moare ci este debilitata si ii scade

rezistenta la iernare

- alte simptome care mai pot apărea sunt piticirea deformarea cloroza

icircmbătracircnirea prematură şi brunificarea frunzelor şi ritm de dezvoltareicircncetinit al plantelor

Condiţii favorizante

- este periculoasă primăvara şi toamna deoarece formarea sporilor şi infecţia sunt

favorizate de temperaturi scăzute umiditate şi vreme icircnnorată

- infecţia este mai severă icircn locurile umbrite cu o slabă circulaţie a aerului şi

umiditate relativă ridicată

- ciuperca iernează pe plantele infectate iar sporii sunt produşi primăvara şi răspacircndiţi

prin aer Sporii care ajung pe o plantă sensibilă germinează repede şi infectează

gazda

Management - făinarea poate fi tratată cu fungicide dar rămacircne miceliul alb pe frunze chiar dacă

ciuperca se distruge

- plantele sensibile se plasează icircn locaţii icircnsorite la distanţe care să permită circulaţia

aerului şi li se aplică tăieri de bdquoaerisirerdquo

- pentru plantele foarte sensibile ca trandafirul este necesar un program de

tratamente preventive

- pentru alte plante irigarea numai dimineaţa devreme şi icircnlăturarea vegetaţiei

icircnconjurătoare care să permită aerisirea şi uscarea foliajului plantei sunt măsuri

suficiente de control a făinării

- icircn zonele unde făinarea este o boală endemică trebuie aplicate tratamente chimice

sau trebuie plantată altă plantă rezistentă sau adaptată la condiţiile respective

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

411 Fainari provocate de Erysiphe

Lagerstroemia indica

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

ulm

412 Fainari

provocate de

Microsphaera

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

413 Fainari provocate de Podosphaera (monoasca)

mar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

crataegus

414 Fainari provocate de

Sphaerotheca (monoasca)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

9

415 Fainari provocate de Uncinulla

(Sawadaea)

artar

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

416 Fainari provocate de Phyllactinia

frasin

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

plop

416 Fainari provocate de Oidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale41 Fainari

euonymus

Oidium neolycopersici

Murraya

- sunt cauzate de ciuperci specifice gazdei infectate- unele tipuri de rugini pot avea două tipuri diferite de specii gazde icircn zonă

icircnainte de a deveni o problemă De exemplu la rugina cedrului este necesară

o gazdă rosacee (măcieş mărul ornamental) şi un ienupăr pentrudezvoltarea ciclului evolutiv al bolii Alte rugini necesită ca şi gazde

intermediare asterul nalba sau gura leului

Incidenta in general speciile lemnoase afectate sunt măcieşii rosaceeleornamentale sau ienuperii

Cauze Gymnosporangium Melampsora Phragmidium Puccinia

UromycesSimptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis- pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupelesau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

42 Rugini

Conditii favorizante la ciupercile heteroice macrociclice care necesiata

două gazde pentru a-şi dezvolta ciclul biologic (conifere rosacee cupresacee sa) vremea blacircndă şi umedă favorizează infecţia ambelor

gazde

Simptome

- ciuperca sporulează pe ţesuturile plantei formacircnd mase de spori portocalii

pacircnă la roşu icircnchis - pe frunze lăstari sau fructe se vor forma pete sau leziuni portocalii pacircnă la

brun roşcate Uneori vor fi asociate cu infecţiile răni sau deformări

- vara infecţiile vor produce la unele plante structuri semănătoare cu cupele sau creşteri tubulare care vor abunda icircn spori portocalii

Management

- metoda cea mai sigură de control este icircndepărtarea plantele gazdă din vecinătate sau folosirea de varietăţi rezistente dacă există

- speciile de Malus pot fi protejate printr-un program de tratamente chimice

icircncepacircnd din perioada icircnfloritului pacircnă se opreşte răspacircndirea sporilor- controlul la ienupăr şi cedru poate fi asigurat prin tratamente chimice

aplicate din iunie pacircnă icircn septembrie

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

Rugina cedrului ienupărului şi mărului este heteroică avacircnd gazde

plantele lemnoase şi arbuştii din familia Cupressaceae şi Rosaceae

gale pe cedru

gale cu teliospori

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

421 Rugini provocate de Gymnosporangium

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

10

422 Rugini provocate de Melampsora

Hypericum

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

423 Rugini provocate de

Phragmidium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

424 Rugini provocate de Puccinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

425 Rugini provocate de Uromyces

4 Boli infectioase la plantele ornamentale42 Rugini

43 Patari si arsuri ale frunzelor

Pătarea frunzelor este cel mai frecvent simptom de boală la plante

La plantele ornamentale pătarea frunzelor este provocată de numeroase ciuperci şi bacterii

Arsurile sunt caracterizate de moartea rapidă a ţesuturilor infectate Noile ţesuturi fragede care se formează noi muguri lăstari frunze ace sau

flori sunt de obicei sensibile la infecţie Adesea numai vacircrfurile noilor creşteri

sunt afectate

Bolile foliare din care fac parte patarile si arsurile provoacă

defolierea prematură iar defolierile repetate duc la slăbirea arborilor şi arbuştilor Cele mai multe plante cu frunze căzătoare pot suporta cacircteva

defolieri icircn timp ce plantele cu frunze persistente nu-şi revin după o defoliere

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

- Sunt sensibile la infectie vacircrfurile tinere si suculente

- Infectile sunt favorizate de vreme

umedă si calda in perioada inmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

431 Arsuri ale frunzelor

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

11

4311 Focul bacterian - Erwinia amylovora

Simptome

bull lăstarii şi ramurile tinere se usucă la vacircrf şi par arse

bull vacircrfurile se icircncovoaie ca un toiag de păstor iar frunzele moarte rămacircn prinse pe ramuri

Incidenţă măr Cotoneaster măr ornamental Crataegus păr gutui Amelanchier

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Bacteria poate fi răspacircndită de picăturile de ploaie apa de irigaţie albine şi

alte insecte

Management

bullse taie ramurile sub simptom bullse dezinfectează ustensilele de tăiere după fiecare operaţiune

bullse evită fertilizările cu doze ridicate de azot şi tăierile grele care

favorizează dezvoltarea creşterilor suculentebullse plantează varietăţi rezistente

bullse fac tratamente chimice cu bactericide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4312 Arsura vacircrfurilor Diplodia (Sphaeropsis) sapinea

Simptome

bulluscarea vacircrfului ramurilor

bullla baza acelor bolnave şi pe solzii conurilor apar corpuri fructiferebullprovoacă şi ulceraţii pe lăstarii noi ai pinilor tineri

bullicircn timpul perioadelor de stres hidric ramuri icircntregi se pot usca şi arborii

tineri pot muri

Incidenţă pe multe specii de pini icircn special pinul Austriac Scoţian şi pinul

roşu

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullse icircnlătură şi se distrug crenguţele infectatebullse aplică fungicide icircnainte apariţia noilor creşteri şi se continuă cu icircncă

două tratamente la interval de două ndash trei săptămacircni

bullse fertilizează şi se udă arborii pentru a le creşte vigoarea şi rezistenţa naturală

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4313 Arsura vacircrfurilor Phomopsis

(P juniperovora)

Simptome Vacircrfurile infectate devin verzi deschis apoi

repede se colorează icircn cafeniu roşcat Incidenţă ienupăr şi cedru

Condiţii favorizante

bullsunt sensibile noile ţesuturi dezvoltatebullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie

bullinfecţia este favorizată de umiditate şi vreme caldă icircn

timpul icircnmuguririi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Management

bullporţiunile moarte se icircnlătură pentru a reduce cantitatea de inoculbullse evită irigarea ziua tacircrziu şi aplicarea apei pe foliaj

bullse pot aplica preventiv fungicide primăvara şi la icircnceputul verii la două sau

trei săptămacircni icircn toată această perioadă pentru a avea efectbullse plantează varietăţi rezistente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

12

4314 Arsura acelor Dothistroma

Simptome bullsimptomele incipiente constau icircn benzi verzi intens şi pete galbene sau

cafenii pe ace

bullculoarea verde intens a benzilor nu durează şi poate fi observată la icircnceputul dezvoltării simptomului

bullmai tacircrziu petele şi benzile se colorează icircn brun sau cafeniu roşcat

bullvacircrfurile acelor se colorează progresiv icircn verde deschis cafeniu şi brun baza lor rămacircnacircnd verde

bullacele infectate cad prematur

Incidenţă pin Austriac ponderosa mugo roşu Japonez negru Japonez şi pinii răniţi sau tăiaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante sporii ciupercii sunt proiectaţi pe timp umed şi

dispersaţi de picăturile de ploaie tot timpul perioadei de creşterebullnoile infecţii pot apărea pe timp ploios din mai pacircnă icircn octombrie

bullpe acele nou infectate simptomele apar toamna devreme

Management bullprevenirea infecţiei se poate realiza cu tratamente fungice aplicate de

două ori icircn perioada de creştere

bullprima aplicare (mijlocul lunii mai) protejează acele din anii anteriori iar a doua aplicare protejează acele din anul respectiv

bullsă se planteze sau icircnlocuiască pinii cu pini roşii sau scoţieni care sunt

mai rezistenţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4315 Arsura Botrytis

Simptome bullpe frunze se dezvoltă zone brune putrezite

bulltulpinile şi peţiolurile florilor adesea se pot ofili şi cădea

bullmugurii florali se icircnchid la culoare şi cad icircnainte dea se deschide

bullflorile deschise putrezesc se decolorează şi cad

prematurbullpe timp umed zonele afectate se acoperă cu un

mucegai cenuşiu ndash cafeniu pufos format din sporii

ciuperciiIncidenţă multe tipuri de flori sunt atacate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullinfecţia are loc pe timp rece şi umedbullplantele dese şi umbrite sunt mult mai sensibile la infecţie

Management bullsă se evite irigarea tacircrzie ziua sau noaptea

bullplantele să fie expuse luminii soarelui şi circulaţiei aerului pe cacirct posibil

bullse aplică tratamente cu fungicide pe timp rece şi umedbullse icircndepărtează şi se distruge materialul infectat

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4321 Antracnoze

4322 Pătarea neagră a trandafirului

4323 Pătarea Didymellina

4324 Pătarea Phyllosticta

4325 Pătarea Entomosporium

4326 Pătarea Botryosphaeria

4327 Pătarea Alternaria

4328 Rapănul

4329 Mozaicuri virale

43210 Alte pătări

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

432 Pătări ale frunzelor

4321 Antracnoze

Antracnozele sunt boli comune şi se manifestă prin pete neregulate

cafenii roşcate sau brune pe frunze icircn special de-a lungul nervurilor

principale ale limbului foliar icircn primăverile icircntacircrziate icircn etajul inferior al plantelor

Deformarea şi icircngustarea frunzelor rezultă din infecţiile care apar icircn

timpul deschiderii mugurilor şi apariţiei frunzelor Arsurile de antracnoză se icircntacirclnesc frecvent icircn locuri umede şi reci

Rănile provocate de ger de erbicide sau uscarea frunzelor sunt

adesea confundate cu antracnozele

Simptome

bull variază icircn funcţie de planta gazdă şi de patogen de la pete foliare inofensive la uscarea rapidă a frunzelor şi lăstarilor ulceraţii şi uscări ale

ramurilor

bull infecţiile pe plantele cu frunze căzătoare sunt mult mai grave icircn zonele cu primăveri lungi icircn care perioadele ploioase survin după icircnfrunzire (primăveri

reci şi umede)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

13

Incidenţă sunt sensibile unele specii de arbori inclusiv Fraxinus Betula

Cornus Ulmus Quercus Platanus şi JuglansCauze numeroase specii de fungi Apiognomonia Discella Discula

Gloeosporium Gnomonia Monostichella şi Kabatiella spp

Condiţii favorizante bullcondiţii de vreme umedă şi temperaturi moderate anual putacircndu-se

realiza cacircteva cicluri de infecţii

bullsporii sunt răspacircndiţi de picăturile de ploaie sau de apă de stropit şi infectează ţesuturile suculente ale plantelor

bullciupercile iernează sub formă de miceliu de rezistenţă şi sau spori icircn

leziunile de pe frunze sau ramuribullinfecţiile primare sunt asigurate de aceşti spori

Management

bull toate frunzele şi ramurile căzute toamna trebuie adunate şi distruse pentrua icircndepărta formele de rezistenţă ale ciupercii

bull rămurelele uscate de boală trebuie tăiate şi distruse

bull la specimenele valoroase se fac tratamente chimice după desfrunzire cacircndfrunzele au atins dimensiunile normale şi se reia tratamentul după două

săptămacircni

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43211 Antracnoza platanului ndash Apiognomonia veneta

- Este cea mai importantă boală a platanului

Simptome

bull ulceraţii pe ramuri şi uscarea vacircrfurilorbull infectarea şi moartea mugurilor

bull coroane slab dezvoltate din cauza uscării mugurilor

bull arsuri perinervuriene pe frunze ndash se dezvoltă leziuni pete brun roşcatebull defoliere prematură

Ciuperca iernează icircn ramuri şi devine activă cacircnd

temperaturile permit

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

distorsiunea şi uscarea

vacircrfurilor ramurilori

uscarea vacircrfului ramurilor şi necroza

ţesuturilor perinervuriene

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43212 Antracnoza frasinului ndash Apiognomonia errabunda

Simptomebull apar ca pete umede pe lăstarii icircn creştere şi frunze

bull petele se măresc şi se dezvoltă leziuni brune ndash verzui apoi brune

bull leziunile se pot extinde pe nervuri şi marginile frunzelorbull creşterea ţesuturilor infectate este stopată icircn timp ce restul frunzei se

dezvoltă ndash frunzele se deformează

bull apare defolierea prematurăbull lăstarii tineri se ofilesc mai ales după o ploaie

bull simptomele se pot confunda uneori cu efectul icircngheţurilor tacircrzii de

primăvarăbull ciuperca trece icircn ramuri - ulceraţii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43213 Antracnoza stejarului ndash Apiognomonia quercina

Simptomebull primul simptom apare primăvara ndash arsura lăstarilor ndash icircn perioade ploioase

bull frunzele tinere şi lăstarii sunt brunificate şi necrozate

bull frunzele dezvoltate sunt deformate cu zone mari de ţesut mortbull pe faţa inferioară a frunzelor uscate sau lacircngă nervura principală apar

acervulii ciupercii

bull apare defolierea prematurăbull pe frunzele mature apar mici pete brune

bull ciuperca produce ulceraţii şi uscare ramurilor iarna şi primăvara devreme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43214 Antracnoza arţarului ndash Kabatiella apocrypta (mai

frecventă) Apiognoma erabunda

Simptome

bull primul simptom apare pe vreme rece şi umedă primăvara şi vara

bull frunzele tinere şi lăstarii se icircnnegresc şi se necrozeazăbull pe frunzele dezvoltate apar leziuni roşii brune sau negre care pot fi

asociate cu nervurile

bull frunzele se răsucesc se deformeazăbull leziunile confluează distrugacircnd limbul foliar

bull la infecţii grave apare defolierea prematură

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

14

43215 Antracnoza nucului - Gnomonia juglandis fc

Marssonia

ndash frecventă cacircnd vremea este caldă şi umedă

Simptome

bull primul simptom apare primăvara tacircrziu pe frunzele dezvoltatebull apar pete brune mici circulare tipice cu contur galben la icircnceput pe

faţa inferioară apoi pe cea superioară

bull frunzele icircn dezvoltare se icircngălbenesc se curbează şi cad prematurbull leziunile pot apărea pe coaja nucilor sub forma unor pete umede ndash

calitatea miezului este depreciată fructele cad prematur

bull boala devine gravă icircn verile ploioase

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza trandafirilor Sphaceloma rosarum

Elsinoe

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

antracnoza citricelor

Sphaceloma spp

mesteacan

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4322 Pătarea neagră a trandafirului - Diplocarpon rosae

Simptomebull pe frunzele de trandafir apar pete negre mai mult sau mai puţin circulare icircn

timpul vegetaţiei

bullmarginea petelor este franjurată ndash simptomul principal care caracterizează această boală

bullfrunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bulldefolierile severe şi repetate slăbesc plantele care formează tot mai puţine flori şi mai mici şi scad rezistenţa la iernare a plantelor

bullspeciile de trandafiri şi cultivarele variază de la foarte sensibiel la aparent

imune

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

- solurile umede

- umiditate ridicată şi temperaturi de 68 ndash 75 oC timp de cacircteva zile

- icircn aceste condiţii germinaţia sporilor şi infecţia are loc icircntr-o zi simptomele

apar icircn cinci sau şase zile iar corpurile fructifere care pot elibera mase de

spori se formează după 10-11 zile

- icircn fiecare an se dezvoltă multe cicluri de pete negre

- primul ciclu este iniţiat de spori răspacircndiţi de picăturile de apă de pe

miceliul de rezistenţă de pe frunzele căzute

Management

bullaerisirea tufelor de trandafiri

permite ca frunzele să fie

menţinute uscate şi astfel să nu se

formeze petele

bullsă se evite cultivarea numai a

cultivarelor sensibile de preferat

este amestecarea cultivarelor sensibile

cu cele rezistente ndash boala este mult

incetinită

bullinfecţia poate fi prevenită sau stopată

cu tratamente fungice aplicate

icircncepacircnd de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4323 Pătarea Didymellina (Heterosporium)

Simptome

bullprimele simptome - pete mici cafenii icircnconjurate de o margine

cu aspect umed care apoi se icircngălbeneşte

bullpetele apar pe ambele feţe ale frunzelor şi se măresc icircncet icircn

timpul primăverii şi icircnceputul verii

bulldupă icircnflorirea plantelor petele se măresc mult mai repede şi

confluează

Incidenţă boala apare pe frunzele unor specii de iris şi narcise dar

constituie o problemă numai pentru Iris germanica

Management

- indepărtarea şi distrugerea vacircrfului părţii aeriene a plantelor

toamna

- tratamentele chimice sunt eficace dacă sunt aplicate de primăvara

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

15

4324 Pătarea Phyllosticta

Simptome

bullpetele sunt rotunde de obicei de 2-4 mm (rar pot atinge 10 mm) şi pot conflua se măresc şi au forme neregulate

bullpetele sunt cafeniu deschis spre cenuşiu cu un contur subţire icircnchis la

culoare iar unele pete pot avea un halo difuz purpuriubullinfecţiile grave induc icircngălbenirea prematură a frunzelor şi căderea lor

Incidenţă este o boală frecventă la magnolia Cornus arţar stejar trandafir

şi sicomor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante umiditate ridicată primăvara şi icircnceputul verii

Management bullciuperca iernează icircn frunzele căzute pe sol iar primăvara sporii sunt

dispersaţi pe noile frunze de aceea toamna trebuie adunate şi distruse

frunzele căzute pentru a reduce cantitatea de inoculbullcacircnd infecţiile sunt grave se poate aplica icircn scop preventiv un

tratament cu fungicide la deschiderea mugurilor

gardenia

Heliconia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4325 Pătarea Entomosporium

Simptome variază de la gazdă la gazdă dar icircn general se formează pete necrotice

bullla Photinia apar pete brune negricioase pe ambele feţe ale frunzelor iar

ţesuturile din jurul petelor devin roşii ndash purpurii

bullla păr apar pete necrotice pe frunze şi fructe

bullla mărul Crab frunzele infectate se icircngălbenesc şi cad

bullpetele apărute pe frunzele de gutui şi Crataegus duc la icircngălbenirea şi căderea

lor Pe aceste frunze apar şi aşa numitul efect de bdquoinsule verzirdquo pe frunzele

icircngălbenite rămacircn pete verzi de ţesut icircn jurul leziunilor

Incidenţă boala apare pe măr măr Crab păr gutui Cotoneaster Crataegus

Pyracantha Photinia şi Amelanchier

Cauze Entomosporium mespili produce pete necrotice pe frunzele şi fructele a peste

60 de specii de Rosaceae

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante Boala este agravată de

umiditate ridicată şi temperaturi moderate primăvara şi la icircnceputul verii

Management

bullevitarea irigării prin aspersiune icircn timpul veriibullicircndepărtarea frunzelor căzute poate fi benefică

pentru plantele la care ciuperca nu iernează pe

ramuri sau pe frunzele persistentebullfungicidele se pot folosi pentru prevenirea

infecţiilor

Photinia

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4326 Pătarea Botryosphaeria

Simptome

bullpe frunze apar pete ldquoochi de broascărdquo (cacircnd lemnul icircncepe să putrezească) ndash pot fi confundate cu fitotoxicitate chimică

bullpe fructe apare putregai negru icircn zona caliceală ndash debutează sub forma

unor pete mici cu aspect metalic şi cercuri concentricebullputrezirea lemnului

Incidenţă specii de Rosaceae

Cauze ciuperca Botryosphaeria obtusa

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4327 Pătarea Alternaria

Simptome

bullpe frunzele de Rosaceae apar pete mici circulare brune care pot avea o margine purpurie semănacircnd cu petele ldquoochi de broascărdquo sau fitotoxicitate

provocată de Captan sunt agravate de atacul moliilor şi produc defolieri

gravebullla frunzele de citrice pe varietăţile sensibile ndash pete neregulate brune

necrotice icircnconjurate de halouri galbene poate provoca defoliere

bullpe fructele de citrice ndash pete mici negre depresionare fructele cad (la pomii de 3-4 ani fructele sunt imune la infecţie)

Incidenţă specii de Rosaceae Citrus

arahide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

16

Simptome bullpete mici icircnchise la culoare oliv ndash negricioase circulare care apar pe

frunze şi fructe

bullpetele pot conflua formacircnd zone mari negricioasebullinfecţiile puternice pot provoca defolierea debilitacircnd plantele

Incidenţă arbuşti şi arbori printre care specii de Malus Carya Pyracantha

Cauze bullVenturia la rosacee plop

bullCladosporium caryigenum la Carya

4328 Rapănul

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

Condiţii favorizante

bullBoala poate fi foarte gravă cacircnd primăvara şi la icircnceputul verii survin

temperaturi moderate şi umiditate ridicată

bullgravitatea bolii creşte cu prelungirea perioadei umede (durata minimă de umectare a frunzelor pentru a se realiza infecţia este de şase ore la

temperatura optimă)

Management

bulladunare şi distrugere frunzelor căzute

bullla plantele foarte infectate se aplică tratamente chimice de cacircnd mugurii

florali se umflă pe tot parcursul icircnflorituluibullvarietăţile sensibile se icircnlocuiesc cu varietăţi rezistente sau tolerante

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

4329 Mozaicuri virale

AMV

RMV

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

43210 Alte pătări

Cercospora - dud

Glomerella - Rosaceae

Dieffenbachia

Condiţii favorizante

bull sporularea şi răspacircndirea pe frunzele sănătoase este favorizată de perioadele

ploioase

bull boala se poate instala oricacircnd dar este mai periculoasă icircn primăverile şi

toamnele ploioase

Management

bull adunarea şi distrugerea frunzelor toamna sau primăvara icircnainte de deschiderea

mugurilor deoarece aceste ciuperci formează spori pe frunze iar noile infecţii de

primăvară sunt frecvent cauzate de sporii de pe frunzele din toamna anterioară

bull creşterile prea viguroase la arborii cu frunze căzătoare şi la arbuşti trabuie

icircndepărtate pentru a permite circulaţia mai bună a aerului icircn foliaj

bull se pot aplica şi tratamente cu fungicide

4 Boli infectioase la plantele ornamentale43 Patari si arsuri ale

frunzelor

44 Başicari şi răsuciri ale frunzelor

Sunt hipertrofii tisulare produse de specii ale genului Taphrina

Simptome

bullBăşicarea frunzelorbullfrunzele sunt infectate imediat ce se desfac

mugurii frunzele dezvoltate nu sunt sensibile la

atacbullbăşicile apar sub forma unor zone

depresionare pe faţa inferioară a frunzelor şi

umflături galbene pe faţa inferioarăbullbăşicile confluează provocacircnd răsucirea

frunzelor

bullRăsucirea frunzelor bullfrunzele tinere sunt arcuite roşii sau gălbui

imediat ce ies din mugure apoi devin răsucite

icircncreţite şi deformate şi se vor icircngroşabullfrunzele cad prematur descreşte vigoarea

arborilor şi creşte pericolul icircngheţurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

Condiţii favorizante

bullboala este gravă icircn primăverile reci şi umede

bullciuperca iernează pe ramurile desfrunzite şi se răspacircndeşte la icircnceputul primăverii

bullploile diseminează sporii pe frunzuliţele icircn formare

bullinfecţia este mult mai severă cacircnd icircnfrunzirea şi alungirea frunzelor are loc pe vreme ploioasă

Management

bullun singur tratament icircn perioada de repaus vegetativ asigură controlul bolii

bullaplicarea fungicidului este mai eficientă dacă se face chiar icircnainte de

umflarea mugurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale44 Basicari si

rasuciri ale frunzelor

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

17

45 Ulceratii cancere si arsuri ale lastarilor

Ulceraţia (cancerul) este o infecţie a scoarţei care expune ţesutul

vascular al unei plante lemnoase (arbore sau tufiş) Infecţia variază ca şi culoare faţă de scoarţa sănătoasă Ţesuturile

infectate pot fi cufundate sau hipertrofiate

Cacircnd cancerul cuprinde un lăstar sau o ramură vacircrful ramurii moare

Pe ulceraţii se pot observa mici proeminenţe brune sau negre sunt

fructificaţiile ciupercii (picnidii) care răspacircndesc numeroşi spori portocalii albi roşietici sau bruni icircn timpul vremii ploioase Pot sa mai apara si

peritecii rosietice care contin asce cu ascospori

Cele mai multe cancere care se icircntacirclnesc la plantele ornamentale sunt provocate de ciuperci care pot infecta prin străpungere directă dar

majoritatea sunt paraziţi de răni

Se dezvoltă de obicei numai pe anumite părţi ale unei plante dar cacircnd cuprinde tulpina principală icircntreaga plantă poate muri

Aceste ciuperci pot fi transmise de insecte

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Condiţii favorizante

bullmajoritatea acestor ciuperci necesită o leziune pentru a infecta ndash leziunile provocate de tăieri şi insecte

bullvremea caldă şi umedă favorizează realizarea infecţiei

bullciuperca poate exista icircn arbori ani icircn şir fără să provoace simptome evidente dar icircn condiţii de stres sau debilitare boala se dezvoltă repede şi

poate provoca moartea

Management

bullnu există măsuri de combatere a acestei boli numai de prevenire

asiguracircnd arborilor condiţii optime de dezvoltare bullse taie ramurile afectate tăierile nu se fac pe vreme caldă şi ploioasă

bullse fertilizează pentru a stimula noile creşteri şi icircnchiderea rapidă a rănilor

provocate de tăieribullse irigă icircn perioadele secetoase pentru a evita stresul hidric

bullspeciile lemnoase se vor proteja de insectele care pot provoca leziuni

bullarborii structural debilitaţi vor fi eliminaţi din aranjamentul peisager şi vor fi icircnlocuiţi de asemenea se vor scoate şi distruge arborii uscaţi

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullpe trunchiuri şi pe ramuri apar zone necrotice delimitate icircnchise la culoare adacircncite şi icircnconjurate de ţesuturi sănătoase

bullla suprafaţa unor tipuri de cancere pot să apară gome răşini sau fluide

bulldupă vreme ploioasă se pot vedea corpuri fructifere (icircnchise la culoare) sau picături de mase de spori

bullcacircnd ulceraţia icircnconjoară ramurile vacircrful acestora se usucă

Incidenţă pe aproape toate tipurile de plante ornamentale dar icircn special pe arbori şi arbuşti lemnoşi

Cauze majoritatea sunt provocate de ciuperci Cytospora Nectria şi

Botryosphaeria spp

451 Cancerul (ulceraţia) tulpinilor şi ramurilor

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome

bullsimptome de debilitate

bulluneori ramurile icircncep să se usuce de la vacircrf

bullprimele simptome sunt icircngălbenirea şi ofilirea frunzelor

bullcacircnd boala s-a instalat apare simptomul principal

care constă icircn desprinderea scoarţei de pe lemn şi relevarea unei cruste cafenii spre gri cenuşiu a

ciupercii de dedesubt

bullmai tacircrziu ciuperca devine mai dură mai groasă şi neagră

Incidenţă pe speciile de stejar

Cauze ciuperca Hypoxylon atropuntatum cacircnd

arborii sunt stresaţi sau debilitaţi

452 Cancerul Hypoxylon

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

Simptome din zonele afectate curge un suc murdar şi mirositor

care se scurge pe trunchi provocacircnd decolorarea sau uscarea scoarţei Insectele sunt atrase de miros

Incidenţă cel mai adesea pe ulm arţar mesteacăn stejar plop sicomor şi Salix

Cauze bacterii de fermentaţie şi drojdii (Erwinia nimipressuralis sa-provoaca fermentatia tesuturilor in interiorul tesuturilor)

Condiţii favorizante leziunile favorizează intrarea microorganismelor de fermentaţie

Management nu există tratament pentru această boală

bullse udă bine pomii infectaţi săptămacircnal icircn timpul perioadelor secetoasebullse fac găuri sub zonele de scurgere pentru a reduce presiunea sevei şi se

pun piese icircn formă de pipă pentru a icircndepărta jetul de sevă de trunchi

453 Lemn umed

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

454 Cancer bacterian ndash Agrobacterium tumefaciens

Japanese holly

Acer negundo

4 Boli infectioase la plantele ornamentale45 Ulceratii

cancere si arsuri ale lastarilor

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

18

461 Putrezirea rădăcinilor şi coletului provocata de

bdquomucegaiuri de apărdquo

Ciupercile Pythium şi Phytophtora sunt adesea denumite mucegaiuri de apă deoarece au un stadiu sporifer care este adaptat la

răspacircndirea prin apă (zoospori)

Aceste organisme atacă o mare varietate de plante provocacircnd putrezirea rădăcinilor putrezirea tulpinilor şi a butaşilor De multe ori nu omoară plantele ci afectează sistemul radicular rezultacircnd icircncetinirea creşterii icircngălbenirea sau piticirea vacircrfului de creştere

Icircn condiţii de drenaj defectuos sau soluri umede aceste ciuperci pot asfixia rădăcinile sau distruge rădăcinile principale provocacircnd moartea plantelor

Aceste ciuperci se găsesc icircn toate solurile şi pot fi controlate icircmbunătăţind drenajul solului Ciupercile nu supravieţuiesc icircn soluri bine drenate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Simptome

bull acute variind de la cloroză şi piticire pacircnă la ofilirea subită sau moartea icircntregii plante

bull cronice - icircntacircrzierea creşterii sau declinul icircntregii plante

bull pe rădăcini pot fi leziuni distincte cu demarcare netă icircntre ţesuturile sănătoase şi cele bolnave sau o putrezire generală a acestora absenţa

perişorilor absorbanţi sau chiar a rădăcinilor secundare

Incidenţă aproape toate plantele ornamentale sunt sensibileCauze cele mai frecvente putregaiuri ale rădăcinilor - ciuperci din genurile

Pythium si Phytophthora

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Condiţii favorizante

bullcondiţiile din sere şi pepiniere sunt adesea ideale

bullplantele care au fost infectate icircn timpul icircnmulţirii pot să nu prezinte simptome dar pot dezvolta boli grave ale rădăcinilor sau pot pieri

imediat ce au fost plantate icircn amenajări peisagere

bullplantele bătracircne devin sensibile la atacul acestor ciuperci cacircnd sunt

stresate de asemenea şi plantele care nu sunt adaptate climatului sau

locului icircn care sunt plantate

bullputrezirea rădăcinilor provocate de bdquomucegaiurile de apărdquo sunt

favorizate de solurile umede şi udările abundente

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Management

bull să se folosească pentru plantare puieţi şi răsaduri libere de boli din

pepiniere şi din surse recunoscute

bullodată ce plantele au fost amplasate să se apeleze la practicile

culturale recomandate pentru a evita stresurile culturale cum ar fi

deficienţe de nutriţieudări prea abundente sau insuficiente

răniri mecanice

bullplantele moarte se icircndepărtează imediat

bullcontrolul chimic este eficient numai pentru plantele mici ca răsadurile sau transplanturile

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

462 Putrezirea rădăcinilor şi a coletului provocate de alte

ciuperci

Alături de mucegaiurile de apă multe alte ciuperci pot provoca putrezirea

rădăcinilor şi a coletului la diferite plante specii de Rhizoctonia ArmillariaFusarium Sclerotium Cylindrocladium Sclerotinia şi Thielaviopsis Toate

aceste ciuperci pot rezista icircn sol multe luni prin structuri de rezistenţă

adaptate

4 Boli infectioase la plantele ornamentale46 Putrezirea

radacinilor si coletul

Patogenii care produc ofiliri

bullafectează sistemul vascular al plantelor ducacircnd la distrugerea acestuia

sau blocarea lui astfel icircncacirct transportul apei şi mineralelor nu mai poate

avea loc

bulliniţial numai o parte a plantei se ofileşte apoi icircntreaga plantă este

afectată şi moare

bullofilirile sunt provocate de ciuperci bacterii şi nematozi care pătrund icircn

plantă din sol prin rădăcini şi sunt propagate de la plantă la plantă decătre insecte

47 Ofiliri (wilturi)

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

19

Simptome

bullofilirea curbarea şi icircngălbenirea foliajului urmate de defoliere uscarea

vacircrfurilor moartea limbului şi eventual a plantei icircntregi

bullpot apărea de la icircnceputul verii pacircnă toamnabullo plantă poate trece prin toate stadiile bolii icircntr-un anotimp sau

simptomele se pot extinde pe mai multe anotimpuri

bullsimptomele pot apărea intermitent icircn anotimpuri succesive fiind uşoare icircntr-un an şi severe icircn anul următor

Boala poate afecta numai o parte a unui arbore sau arbust

Incidenţă numeroase plante lemnoase arţarul măslinul rusesc frasinul

ulmul azaleea hibiscus liliacul Robinia Maclura Photinia şi citricele

Cauze ciupercile de sol Verticillium dahliae şi ocazional V albo-atrum

471 Ofilirea Verticillium

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Condiţii favorizante

bullprezenţa icircn sol a microscleroţilor ciupercii care pot rezista icircn pămacircnt

cacircţiva ani icircn absenţa plantelor

bullciuperca poate fi răspacircndită din pepinierele infectate prin altoi portaltoi sau lăstari

bullgravitatea bolii este accentuată de stresuri hidrice sau sărături

Management

bulldacă este infectată numai o ramură aceasta se poate icircndepărta iar plantele se vor fertiliza şi iriga icircn perioadele secetoase

bullarborii afectaţi puternic se icircndepărtează

bullse va evita folosirea de puieţi altoi sau lăstari infectaţibullnu se plantează arbori sensibili icircn soluri infectate

bullse vor folosi plante rezistente ca pinul ienupărul Malus Crataegus

Quercus Platanus Salix şa pentru replantarea icircn zonele cu probleme

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

472 Boala olandeză a ulmului

Simptome frunzele unor ramuri se

icircngălbenesc se ofilesc şi se brunifică iar icircn lemn apar dungi brune (dungile apar ca nişte

cercuri sau inele brune icircn secţiune

transversală) Unele ramuri sau chiar icircntreg arborele se poate usca

Incidenţă sunt afectaţi numai ulmii Speciile

de ulmi variază de la foarte sensibil (ulmul American) pacircnă la aproape imun (ulmul

Asiatic)

Cauze Ophiostoma ulmi sin Ceratocystis ulmiCondiţii favorizante ciuperca este transmisă

de la arbore la arbore de gacircndacul European

al scoarţei ulmului care se hrăneşte şi se dezvoltă sub scoarţa ulmilor vii sau recent

uscaţi Boala mai poate fi transmisă şi prin

atingerile icircntre rădăcinile unei plante bolnave şi cele ale unei plante sănătoase vecine

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

Management

bullun arbore infectat moare icircn cacircţiva ani

bullse pot trata arborii afectaţi sub 10 prin injectare cu fungicide Riscul

acestei metode constă icircn pericolul infecţiei cu ciuperci care provoacă putrezirea lemnului

bullo măsură importantă de prevenire a răspacircndirii infecţiei este igiena

fitosanitară ndash arborii uscaţi şi cei infectaţi trebuie scoşi şi distruşi prin ardere

bullse vor planta specii şi varietăţi rezistente şi se vor combate vectorii

4 Boli infectioase la plantele ornamentale47 Ofiliri

5 Managementul integrat al plantelor

ornamentale

Icircn lupta icircmpotriva bolilor plantelor ornamentale este necesar să se

aplice un complex de măsuri de icircngrijire a culturilor care icircn majoritatea cazurilor trebuie completat prin măsuri curative eficiente care presupun

metode de dezinfecţie şi tratamente chimice

Pentru fiecare boală icircn parte se cunosc metode adecvate de

combatere dar există şi o serie de măsuri cu caracter general care se recomandă să fie aplicate pentru a preveni şi combate bolile plantelor

ornamentale cultivate icircn sere grădini parcuri şi alei

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale

Aceste măsuri trebuie aplicate icircn mod diferenţiat conform

cerinţelor fiecărei specii de plantă cultivată icircn seră apartament sau icircn grădină

Icircn culturile făcute icircn parcuri grădini şi pe alei plantele trebuie

menţinute icircn condiţii optime de dezvoltare prin aplicarea unor măsuri adecvate de icircngrijire pe parcursul vegetatiei

511 Rotatia

Icircn cazul manifestării intense a unei anumite boli icircn cultură icircn anul

următor se va schimba locul de cultură al plantei atacate icircn scopul evitării

reapariţiei infecţiei şi pentru a limita acumularea rezervei biologice de spori icircn sol

512 Plantarea

Numeroase plante ornamentale sunt sensibile la variaţiile mari de

temperatură din această cauză se va alege cu mare grijă epoca optimă

pentru semănat plantat sau răsădit

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

51 Măsuri culturale

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

20

Se va evita semănatul sau plantatul la distanţă prea mică deoarece

desimea mare permite icircnlesneşte extinderea rapidă a bolilor infecţioase menţinerea unei umidităţi excesive care este favorizantă pentru atacul

anumitor boli precum şi alungirea exagerată a părţilor bazale ale plantelor

care devin fragile

513 Irigarea

Udarea culturilor trebuie făcută icircn mod raţional asiguracircnd plantelor apa de care au nevoie dar evitacircnd excesul de umiditate care favorizează

apariţia şi evoluţia rapidă a unor boli ca putregaiul cenuşiu produs de Botrytis

cinerea fuzarioza gladiolelor fuzarioza la ochiul boului tăciunele daliilor etc Irigarea trebuie făcută dimineaţa şi seara cacircnd soarele nu arde

puternic

514 Fertilizarea

Icircngrăşămintele trebuie aplicate icircn proporţii echilibrate evitacircnd

excesul azotos care favorizează creşterea luxuriantă a plantelor şi le sensibilizează faţă de numeroase boli infecţioase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

515 Igiena fitosanitara

Plivirea buruienilor este una din măsurile de igienă foarte importante deoarece buruienile sunt focare permanente de infecţie precum şi gazde pentru insecte vectoare de boli infecţioase De aceea icircnlăturarea şi distrugerea buruienilor trebuie făcută cu multă atenţie şi perseverenţă

Icircnlăturarea plantelor la care se observă primele simptome de icircmbolnăvire şi arderea lor pentru a preveni extinderea infecţiei este o altă măsură de igienă

La sfacircrşitul fiecărei perioade de vegetaţie la fiecare plantă ornamentală se vor stracircnge resturile de plante şi se vor arde

Combaterea insectelor vectoare icircn special afide acarieni nematozi şi melci reduce pericolul extinderii unor boli infecţioase cum sunt virozele mucegaiul cenuşiu făinarea putregaiurilor bulbilor şa

516 Protectia de inghet

Pentru a proteja plantele ornamentale de efectul nociv al icircngheţurilor şi brumelor tacircrzii de primăvară precum şi al celor timpurii de toamnă se recomandă acoperirea plantelor cu rogojini sau cu paie muşuroirea plantelor şi icircncălzirea atmosferei cu fum

Plantele care rămacircn icircn timpul iernii icircn grădini cum sunt anumiţi arbuşti ornamentali icircn special trandafirii se vor icircngropa sau se vor icircnveli bine cu paie

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 51 Măsuri

culturale

52 Metode chimice

Produsele fitofarmaceutice utilizate icircn combaterea bolilor plantelor

ornamentale au o acţiune preventivă sau curativă Chimioterapia are un rol

important icircn cadrul complexului măsurilor de combatere al bolilor există boli cum sunt făinările mucegaiul cenuşiu sau pătările care nu pot fi

combătute dacă nu se aplică tratamente chimice preventive şi curative

După natura lor chimică produsele fitofarmaceutice pot fi

anorganice organo-minerale şi organice

Majoritatea tratamentelor chimice folosite icircn controlul bolilor

plantelor sunt bdquoprofilacticerdquo şi trebuie aplicate icircnainte de infecţie pentru a

proteja planta de invazia unui patogen iar unele fungicide sunt bdquocurativerdquo avacircnd efect terapeutic Noile fungicide sunt bdquosistemicerdquo sunt absorbite de

foliaj sau rădăcini şi se deplasează icircn plantă la locul infecţiei Fungicidele

sistemice pot fi profilactice curative sau ambele

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

521 Principalele fungicide folosite icircn combaterea

bolilor plantelor ornamentale - anexa

5211 FUNGICIDE ANORGANICE

A Compusii sulfului Este cel mai vechi fungicid cunoscut şi icircncă foarte eficace

pentru numeroase boli floarea de sulf ndash făinare sulf muiabil ndash

bolile foliare ale pomilor fructiferi Poate produce efecte

fitotoxice la unele plante si nu poate fi utilizat la temperaturi

de peste 26-32 C

sulf elementar

sulf muiabil

sulf

B Compusii cuprului

Acest grup cuprinde compusii anorganici ai cuprului care

sunt practic insolubili icircn apă Ionul de cupru imprimă

proprietăti fungice si fitotoxice

Insolubilitatea acestor compusi permit folosirea lor ca

fungicide icircn concentratii mici care nu afectează plantele Nu

sunt usor spălati de ploaie Sunt folositi ca bactericide si

algocide

zeama bordeleză

sulfat de cupru

oxiclorură de cupru

oxid de cupru

sulfat de cupru

carbonat de cupru

hidroxid de cupru

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5212 FUNGICIDE ORGANICEEra fungicidelor organice a icircnceput icircn 1934 si a jucat un rol major icircn controlul mondial al

bolilor plantelor Sunt icircn general mai eficiente si mai putin toxice decacirct compusii anorganici

A Carbamatii

Acest grup de fungicide a fost cel mai important cel mai frecvent utilizat si mai larg răspacircndit dintre fungicide Majoritatea contin un ion de

metal atasat de o moleculă organică derivată din acidul ditiocarbamic Sunt utilizate icircn principal ca protectori foliari desi tiramul este folosit

pentru tratamentul semintelor

ferbam

maneb

zineb

mancozeb

thiram

ziram

B DicarboximideCaptan folpet si captafol - fungicide cu spectru larg foarte eficace si

cu toxicitate scăzută asupra plantelor si animalelor - au fost folosite iniţial

pentru prăfuiri foliare şi stropiri ale fructelor legumelor si plantelorornamentale Deoarece sunt probabil carcinogene sunt icircncet ndash icircncet

icircnlocuite

Noile dicarboximide ndash iprodione si vinclozolin ndash sunt mai usoaredecacirct captanul folpetul şi captafolul dar nu au acelaşi spectru larg de

actiune si predispun mai mult la dezvoltarea fenomenului de rezistentă laciupercile implicate Totusi sunt eficace icircmpotriva unor anumite ciuperci

care provoacă putregaiul brun la fructele sacircmburoase si putregaiul alb allegumelor

captan

folpet

captafol

iprodione

vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Substituienţi

aromaticiEste o clasificare relativ arbitrară care se intersectează cu

fungicidele dicarboximidice

Majoritatea sunt utilizate la tratarea solului si semintelor icircn timp

ce altele sunt folosite ca si fungicide foliare

Pentaclorfenolul este folosit la conservarea lemnului si ca

erbicid

hexaclorbenzen

pentaclorbenzen

cloroneb

pentaclorofenol

etazol (etridiazol)

D Cupru organicAceste fungicide sunt utilizate pentru protejarea foliajului şi

sunt mai putin toxice decacirct cele cu cupru anorganic Unele din

aceste fungicide cuprice sunt eficace pentru controlul bacterian

cum ar fi focul bacterian

cupru rezinat

cupru oleat

cupru oxinat

cupru linoleat

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

21

E Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea semintelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

F Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au o

toxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5213 ANTIBIOTICE

streptomicina Antibioticele sunt compusi organici produsi de

microorganisme care inhibă sau ucid alte microorganisme si

sunt folosite icircn agricultură pentru controlul bolilor bacteriene si

micoplasmatice

Streptomicina este aplicată prin prăfuire sau stropire

pentru controlul focului bacterian si a putregaiului moale al

legumelor

Teramicina este aplicată sub formă de injectii terapeutice

pentru controlul micoplasmozelor

Ambele nu sunt toxice pentru mamifere

terramicina

5214 FUMIGANTI

cloropicrina Acesti compuşi nu sunt icircnruditi dar sunt asemănători fiind

foarte volatili si cu acţiune fumigantă Majoritatea sunt biocide

distrugacircnd toate microorganismele din sol nematozii si

buruienile

Sunt foarte toxici pentru mamifere

Nici una din aceste substante nu este disponibilă pentru

utilizarea de către persoane neavizate

bromura de metil

bromura de etilenă

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

5215 FUNGICIDE SISTEMICE

Aceste fungicide sunt absorbite de plante si transportate prin translocatie icircn

diferite părti ale plantelor Multe din aceste substante chimice au proprietăti

eradicante O parte din fungicidele sistemice pot fi aplicate ca tratamente la sol si

sunt icircncet absorbite prin rădăcini Acest tip de fungicide sunt de ultimă generaţie si

sunt cele mai de perspectivă

Totusi din cauza faptului că fungicidele sistemice au un sit specific de acţiune la

ciupercile tintă fungii pot dezvolta rezistentă repede dacă nu sunt aplicate corect

Cele mai multe fungicide nu sunt disponibile pentru folosirea de către amatori

A Benzimidazoli Sunt eficace icircmpotriva unui larg spectru de boli ale

plantelor inclusiv făinările Botrytis si Fusarium Au proprietăţi

atacirct protective cacirct si eradicante dar utilizarea lor poate fi limitată

deoarece s-au observat fenomene de rezistenţă la unele specii

de ciuperci Benomilul (Benlate) a fost interzis icircn USA şi UEpentru folosirea icircn grădini parcuri şi sere

benomil

tiabendazol-TBZ

tiofanat

B Oxatiine Sunt folosite cu eficacitate ridicată la tratarea seminţelor

pentru controlul ruginilor mălurilor tăciunilor si altor

Basidiomycotine la culturile de cerealecarboxina

oxicarboxina

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

C Inhibitori ai

sterolului

Compusii din această grupă inhibă sinteza sterolului la

ciupercile sensibile icircn special rugini si mane Au structuri

chimice diferite dar sunt active la concentratii mici si au otoxicitate redusă la mamifere

Unele fungicide au actiune eradicantă icircmpotriva unor

ciuperci

triadimefon

dodemorf acetat

propiconazol

fenarimol

miclobutanil

D Strobilurine Este un grup nou de fungicide cu spectru larg de

activitate icircmpotriva fungilor dar nu au fost testate la multe

culturi din cauza introducerii lor recente pe piaţă

Strobilurinele sunt local sistemice (mezosistemice) cu

activitate translaminară si afectează lantul de transport

electronic icircn mitocondriile ciupercilor cauzacircnd colapsarea

producerii energiei necesare metabolismului fungilor

trifloxystrobin

azoxystrobin

kresoxim-metil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 52 Metode

chimice

Bolile legumelor florilor şi altor plante din gradina de langa casa sunt cauzate de microorganisme (ciuperci bacterii virusuri micoplasme

şa) greu de recunoscut care pot avea un efect devastator Acestea pot

provoca de la pete foliare la ofiliri distrugătoare sau putregaiuri

Numărul şi severitatea bolilor variază de la an la an depinzacircnd de

condiţiile de mediu susceptibilitatea gazdei şi abundenţa inoculului

Bolile plantelor pot fi controlate combinacircnd metodele culturale cu

cele biologice şi chimice Odată ce agentul patogen a infectat planta foarte puţine tratamente o pot vindeca de aceea este esenţial ca boala

să fie prevenită icircnainte de infecţie decacirct să fie tratată după ce aceasta a

avut loc

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

53 Controlul bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Aplicarea următoarelor măsuri poate creşte şansele unei grădini

sănătoase

a amplasarea culturii icircntr-o locaţie potrivită

- 8-10 ore de iluminare solară - evitarea terenurilor cu umiditate ridicată sau argiloase

(favorizează bolile rădăcinilor)

- soluri fertile cu pH adecvat (6-75)

b rotaţia culturilor iar dacă este posibil să se modifice locaţia grădinii

periodic culturile icircnrudite nu se vor planta pe aceeaşi parcelă timp de 2-3 ani

Grupele pentru rotaţie sunt

I cucurbitacee (castravete dovlecel pepene) II solanacee (tomate ardei cartof vinete)

III crucifere (varză conopidă brocoli ridiche)

IV porumb (zaharat de floricele)

c folosirea varietăţilor rezistente unde este posibil

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

6112010

22

d materialul săditor şi de plantat să fie certificat ca bdquoliber de bolirdquo nu se

foloseşte material săditor propriu din recolta anterioară

e nu se seamănă prea adacircnc deoarece există riscul putrezirii seminţelor

icircnainte de răsărire seminţele se pot trata cu Captan sau Thiram pentru a preveni putrezirea lor

f fertilizarea se face echilibrat şi icircn concordanţă cu analizele de sol Plantele slăbite sau nutrite dezechilibrat sunt mult mai susceptibile la

atacul agenţilor patogeni

g irigarea trebuie să se facă cacircnd este necesar se vor evita fluctuaţiile

umed - uscat solurile umede favorizează bolile rădăcinilor

h controlul buruienilor icircn grădini şi icircn vecinătatea lor deoarece sunt

rezervoare de virusuri si vectori virali

i distrugerea plantelor bolnave imediat ce sunt observate deoarece pot

constitui surse de infecţie pentru plantele sănătoase

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

j icircndepărtarea resturilor culturilor imediat după recoltare eliminacircnd

astfel posibilitate iernării formelor de rezistenţă a multor agenţi patogeni

k plantele bolnave se distrug nu se compostează

Unele varietăţi de plante necesită tratament chimic cu fungicide

pentru a fi menţinute sănătoase

Icircnainte de aplicarea tratamentului chimic trebuie să ne

asigurăm că folosim fungicidul potrivit pentru boala respectivă şi acesta

este atestat pentru planta de cultură

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Fungicide folosite icircn controlul bolilor plantelor ornamentale

(anexa)

Boala Substanţa activă

Putregaiuri provocate de bdquomucegaiuri

de apărdquo (Pythium şi Phytophtora)

- Etridiazol

- Etridiazol + tiofanatmetil

- Fosetyl Al

- Metalaxyl

- Propamocarb

Alte ciuperci care provoacă putrezirea

rădăcinilor şi tulpinilor

- Etridiazol şi tiofanatmetil

- Iprodione

- Tiofanat metil + Iprodione

- Triflumizol

- Quintozene- Tiofanat metil

Arsuri şi pătări provocate de Botrytis

- Clorothalonil (Daconil

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Iprodione

- Vinclozolin

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Alte ciuperci care produc

pătarea sau arsura frunzelor

- Clorothalonil (Daconil)

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)- Iprodione

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil

- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)- Triforine

- Vinclozolin

Rugini

- Mancozeb (Dithane)

- Propiconazol- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă

Boala Substanţa activă

Făinări

- Antitranspirante

- Sulfat de cupru- Fenarimol (Rubigan)

- Mancozeb (Dithane)

- Pincralin- Sulf

- Propiconazol

- Tiofanat metil- Tiofanat metil + Mancozeb

- Triadimefon (Bayleton)

- Triforine- Tiofanat metil + Iprodione

Boli bacteriene- Sulfat de cupru

- Cupru (Kocide zeamă bordeleză)

5 Managementul integrat al plantelor ornamentale 53 Controlul

bolilor plantelor icircn grădina de lacircngă casă