7/28/2019 FISA EXPRESIONISM-BAC

1/3

FISA

EXPRESIONISM

Expresionismul este o forma de manifestare a modernismului in arta si in literaturagermana, reprezentand un curent al avangardei ( o miscare moderna) europene in literatura cu

tensiunea spirituala. Perioada de difuzare reprezinta anii 1911-1925.

Primele maniferstari si consideratii asupra esteticii expresioniste se manifesta in pictura:

Van Gogh si Czanne.

Expresionismul se caracterizeaza prin:

- proiectarea subiectiva a receptorului in realitatea deschisa prin elanul vitalist Dionisiac,

prin sondarea subconstientului, prin sentimentul de neliniste a eului liric si prin reducerea lumii

inconjuratoare la esente si la tipare mitice.

Expresionismul este reprezentat de George Tranckal, G. Kaicer, V. Voiculescu, G.

Bacovia, Lucian Blaga.

Lucian Blaga este unul dintre cei mai importanti exponenti al expresionismuluiromanesc. Cele mai importante volume de versuri ale sale sunt: Poemele luminii(1919), Pasii

profetului(1921), In marea trecere (1924),La cumpana apelor(1933), La curtile dorului

(1938), Nebanuitele trepte (1943).

Cele doua creatii, poezia si filosofia se intrepatrund. Conceptia filosofica blagiana este

exprimata in 5 trilogii:

- trilogia cunoasterii (1943);

- trilogia culturii (1944);

- trilogia valorilor (1946);

- trilogia cosmogonica,

- trilogia pragmatica (interesul) ramase nedeterminate.

Sistemul filosofic blagian se preocupa de problema cunoasterii si de filosofia culturii.

Cea dintai se bazeaza pe doua concepte originale:

- cunoasterea paradisiaca;

- cunoasterea luciferica.

Prin cunoasterea paradisiaca de tip logic se intelege ca omul vrea sa dezvaluie misterul,

sa-l cunoasca si astfel sa-l reduca ca valoare.

Cunoasterea luciferica, al carei adept este poetul, are ca scop nu dezlegarea misterului, ci

potentierea, amplificarea sa.

In studiul Geneza metaforei, Lucian Blaga identifica doua tipuri de metafore:

- metafora plasticizanta;

- metafora revelatorie.Metafora plasticizanta urmareste sa sporeasca expresivitatea textului, pe cand cea

revelatorie cauta sa reveleze o taina, un mister.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

i nu ucid

cu mintea tainele, ce le-ntlnesc

n calea mea

n flori, n ochi, pe buze ori morminte.

Lumina altora

sugrum vraja neptrunsului ascuns

n adncimi de ntuneric,dar eu,

eu cu lumina mea sporesc a lumii tain -

i-ntocmai cum cu razele ei albe luna

7/28/2019 FISA EXPRESIONISM-BAC

2/3

nu micoreaz, ci tremurtoare

mrete i mai tare taina nopii,

aa nbogesc i eu ntunecata zare

cu largi fiori de sfnt mister

i tot ce-i neneles

se schimb-n nenelesuri i mai mari

sub ochii mei-cci eu iubesc

i flori i ochi i buze i morminte.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii face parte din volumul Poemele luminii din

1919 si reprezinta o arta poetica moderna deoarece exprima rolul creatiei in conceptia poetului si

viziunea sa despre lume.

Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale Universului:

cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire (comunicarea afectiva

totala).

Titlul este alcatuit dintr-un enunt care contine o metafora revelatorie care semnifica

ideea de cunoastere luciferica Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, sugerand mistereleuniversului. Pronumele personal eu este asezat in fruntea operei. Acesta exprima atitudinea

poetului-filozof de a proteja misterele lumii. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul

cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea poetica. De asemenea din titlu se poate

identifica tipul de lirism subiectiv. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii. Imagine a

perfectiunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de intreg, semnifica misterele universale, iar rolul

poetului este adancirea tainei care tine de o vointa de mister specific blagiana.

Poezia este alcatuita din doua enunturi inegale asezate pe 20 de versuri libere cu masura

inegala, al caror ritm interior reda fluxul ideilor si frenezia sentimentelor. De asemenea in text se

pot identifica 3 secvente.

Prima secventa se deschide cu titlul , cuprinzand conceptia eului liric. Verbele la forma

negativa nu strivesc, nu ucid exprima tipul de cunoastere luciferica. Poetul concepe lumea ca ocorola de minuni care cuprinde tainele ce apar in calea omului. Poetul foloseste metafore pentru a

sugera tainele care se ofera cunoasterii omului, flori insemnand frumosul, ochii cunoasterea

poetica a lumii, buze iubirea si morminte taina ce ramane necunoscuta, inchisa pentru

totdeauna.

Secventa a doua prezinta o opozitie dintre lumea eului liric: eu-altii, lumina

mea-lumina altora. Metafora luminii pentru opera lui Lucian Blaga sugereaza cunoasterea.

Dublarea luminii este redata prin opozitie dintre metafora lumina altora (cunoasterea de tip

rational) si lumina mea (cunoasterea poetica, de tip intuitiv). Verbele la timpul prezent

sugruma, sporesc, nu micsoreaza, mareste cu forme afirmative si negative plaseaza eul liric

intr-o relatie definita cu lumea, care sta sub semnul misterului.

A treia secventa o constituie finalul poeziei. Ultimele doua versuri reprezinta un elogiu

al iubirii, sentiment ocrotitor al misterului ca justificare a optiunii pentru cunoasterea luciferica si ca

mod de intrare in armonie cu universul.

Expresivitatea textului este data de relatii de opozitie, relatii de simetrie, tehnica

ingambamentului, lirismul subiectiv, figurile de stil si imaginile artistice.

Relatiile opozitie sunt date intre cunoasterea paradisiaca si cea luciferica redata de

expresiile: lumina altora, sugruma (cunoasterea paradisiaca), lumina mea, nu strivesc, nu

ucid, dar eu, sporesc, nu micsoreaza, mareste, imbogatesc, se schimba, iubesc.

Relatiile de simetrie sunt date de repetarea metaforei plasticizante, repetarea formei

pronominale eu.

Lirismul subiectiv este redat de marcile lexico-gramaticale: verbe la prima persoanastrivesc, intalnesc,sporesc, adjectivele posesive mea, mei, pronumele personal eu.

Figurile de stil sunt: metafora revelatorie corola de minuni a lumii, metafora

plasticizanta flori, ochi, buze,morminte, metafore lumina sugruma,vraja nepatrunsului

7/28/2019 FISA EXPRESIONISM-BAC

3/3

ascuns, adancimi de intuneric, sporesc a lumii taina, taina noptii. Este prezent epitetul razele

albe, intunecata zare, sfant mister, largi fiori, personificarea sugruma vraja, lumina

sugruma, enumeratia nu strivesc si nu ucid, si flori si ochi si buze si morminte, repetita eu,

lumina, gradatia nu micsoreaza ci mareste, si tot ce-i ne-nteles/ se schimba-n ne-ntelesuri si

mai mari.

Elementele expresioniste sunt: tehnica ingambamentului cu libertate prozodica, viziunea

eului liric cu privire la tainele lumii, metafora revelatorie ce domina textul si natura decorativaredusa la simboluri

Aceasta poezie Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o arta poetica deoarece

autorul isi exprima crezul liric, propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale

ale acesteia, viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice sunt redate propriile idei despre poezie si

despre rolul poetului. Este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului esteconcentrat

asupra relatiei poet-lume si poet-creatie.

In concluzie, eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta

poetica moderna si are rol de manifest literar, fiind un important exemplu al liricii expresioniste din

perioada inter-belica.