firma sc.max agrotehnic

Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Studiu de fezabilitate

Înființarea și dotarea fermei “MAX AGROTEHNIC”

Specializarea: Administrarea Proiectelor EuropeneAnul: 2Masteranzi: Flutur AncutaBondorMarioara

1

Cuprins

Lista tabelelor......................................................................................................................................3

1. Prezentarea generală a agentului economic................................................................................... 4

2. Identificarea și justificarea ideii de afaceri inovativ-antreprenoriale............................................ 4

3. Diagnosticul comercial al firmei, având în vedere piața de desfacere a produselor sau

serviciilor, piața de aprovizionare, politica de preț și concurența...................................................... 5

Produsele......................................................................................................................................... 6

Piața de aprovizionare și desfacere................................................................................................. 6

Politica de preț................................................................................................................................ 7

Concurența....................................................................................................................................... 7

4. Fundamentarea cheltuielilor de investiții și finanțarea acestora; identificarea celor 3 variante de

proiect de investiții în vederea fundamentării deciziei....................................................................... 8

Cele 3 variante de proiecte de investiții pentru ideea de afaceri.................................................. 12

Sursele de finanţare...................................................................................................................... 12

5. Fundamentarea eficienței economice a investiției....................................................................... 14

6. Evidențierea variantei optime de proiect de investiții................................................................. 21

7. Prezentarea impactului produselor sau serviciilor ce vor fi realizate în urma investiției asupra

mediului............................................................................................................................................. 22

8. Evidențierea a cel puțin 3 riscuri cu care se poate confrunta compania, ca urmare a

implementării investiției și identificarea măsurilor de reducere a acestora...................................... 22

Bibliografie........................................................................................................................................ 24

2

2

Lista tabelelor

Tabel 1 Produsele obținute și cantitatea............................................................................................. 6

Tabel 2 Prețurile practicate de Max Agrotehnic................................................................................... 7

Tabel 3 Principalii concurenți la nivelul judetului Suceava............................................................... 8

Tabel 4 Costul investiției.................................................................................................................... 9

Tabel 5 Costul echipamentelor pentru fiecare din cele 3 variante de proiect................................... 10

Tabel 6 Cheltuieli anuale cu hrănirea celor 20 vaci ........................................................................ 11

Tabel 7 Cheltuieli tehnologice anuale.............................................................................................. 11

Tabel 8 Veniturile obținute în urma exploatării............................................................................... 11

Tabel 9 Cele 3 variante de proiect de investiții................................................................................ 12

Tabel 10 Varianta 1 de proiect......................................................................................................... 13



Tabel 13 Centralizarea indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiei............. 21

3

Studiu de fezabilitate: „Înființarea și dotarea fermei MAX AGROTEHNIC”

1. Prezentarea generală a agentului economic

Prin intermediul prezentului proiect de investiții se dorește înființarea și dotarea fermei

MAX AGROTEHNIC cu automate de lapte. Principalul obiect de activitate este creșterea

bovinelor, producția de lapte și vânzarea prin intermediul automatelor conform codului CAEN 0141

- Creşterea bovinelor de lapte. Aceasta va fi înființată ca o societate cu răspundere limitată de către

Bondor Marioara și Flutur Ancuta. Cei doi asociați sunt în prezent studenți în ultimul an la ciclul de

masterat în cadrul Facultății de Științe Economice și Administrație Publică Suceava, specializarea

Administrarea Proiectelor Europene. De asemenea, în anul 2012 aceștia au absolvit cursurile

Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, specializarea Finanţe-Bănci. Studiile urmate le

oferă celor doi asociați beneficiul dobândirii unor competențe specifice precum: managementul unei

echipe, al unui proiect sau al unei afaceri; explicarea şi interpretarea ideilor, proceselor,

fenomenelor, stărilor şi tendinţelor specifice activităţii la nivel micro- şi macroeconomic;

capacitatea de a lucra independent şi / sau în echipă pentru rezolvarea de probleme în contexte

profesionale definite etc. Toate aceste competențe constituie un atuu pentru înființarea și

conducerea unei afaceri și vor influența în mod pozitiv dezvoltarea companiei. Având dezvoltată o

gândire strategică, fiecare din cei doi asociați vor putea interpreta cu usurință situațiile financiare

ale companiei și alte documente de natură economica, financiară sau comercială în vederea

planificării activităților viitoare și a măsurilor ce trebuie întreprinse, exprimării unui punct de

vedere obiectiv și gestiunii eficiente a resurselor companiei, fie ele financiare, materiale,

informaționale sau umane.

Deși niciunul din cei 2 asociați nu au un background în comercializarea laptelui prin

intermediul automatelor, până la finalizarea implementării prezentului proiect de investiții, aceștia

vor urma un curs de 6 luni în domeniu. În plus, politica de angajare a personalului firmei se va face

în funcție de capacitatea potențialilor angajați de a satisface în mod competent cerințele postului

(studii și experiență în domeniul comerţului).

2. Identificarea și justificarea ideii de afaceri inovativ-antreprenoriale

O afacere mica la care s-au gândit foarte multe persoane care au pământ la ţară este înfiinţarea unei ferme cu vaci de lapte. Mulţi agricultori care au investit în astfel de mici ferme de vaci de lapte sunt însă nemulţumiţi de profiturile obţinute din această afacere.În funcţie de sezon şi de regiune, marii procesatori oferă pentru un litru de lapte între 90 de bani şi 1,25 lei. La 90 de bani pe litru micii fermieri declară că afacerea nu este deloc rentabilă iar cei care au şi ceva credite în sold ajung falimentari. Dar până la urmă trăim într-o economie în care pretul se fixează pe baza cererii şi a ofertei şi atâta timp cât marii procesatori au posibilitatea să importe din Polonia lapte la preţuri cuprinse între 80 si 90 bani pe litru aceştia nu vor fi dispusi să plătească producătorilor români preţuri mai mari.În aceste condiţii fermierii români care doresc să supravieţuiască nu au decât 2 soluţii:- să-şi crească eficienţa în fermă investind în cele mai noi tehnologii şi aplicând modele eficiente de

4

organizare;- valorificarea laptelui prin vânzarea directă către consumatorii finali.

În timp ce pentru fermele de mari dimensiuni soluţia cea mai bună o reprezintă eficientizarea activităţii şi optimizarea costurilor şi vânzarea în continuare către marii procesatori, pentru micii fermieri cea mai bună soluţie o reprezintă vânzarea directă către consumatorii finali. Acesta se poate face fie prin livrarea la domiciliul clientului sau vânzarea în „stil tradiţional” în standurile din pieţele agroalimentare, fie mai nou, prin vânzarea laptelui crud prin intermediul automatelor de lapte.

Din variantele de vânzare directă enumerate mai sus în mod evident cea mai bună soluţie o reprezintă vânzarea laptelui proaspăt prin intermediul automatelor de lapte, care pemite desfacerea zilnică a unor cantităţi ce variază de la 200 litri la 2.000 litri (in funcţie de numărul automatelor şi amplasamentul acestora). Vânzarea la automate se face pe bani „cash” la clienţii ocazionali şi pe bază de cartelă (cip) pentru abonaţi. Un singur dozator bine amplasat poate aduce şi 400 de abonaţi. Preţul de vânzare al laptelui este în general cuprins între 2,8 lei şi 3 lei pe litru, ceea ce, faţă de preţul pe care îl primesc de la marii procesatori, înseamnă un plus la vânzare de 1,55 până la 2,15 lei.Pentru cumpărători este o afacere extrem de bună deoarece de la aceste automate pot cumpăra lapte natural 100% la un preţ de 3 lei, în timp ce laptele ce se găseşte pe rafturile supermarket-urilor costă între 3,5 şi 4,9 lei.Este foarte adevărat că vânzarea prin intermediul automatelor de lapte presupune şi nişte costuri suplimentare de operare. Trebuie angajată o persoană care să se ocupe de „gestionarea” automatelor, apar costuri cu transportul laptelui, pentru funcţionarea automatelor e nevoie de energie electrică şi apă, se plăteşte o chirie pentru spaţiul în care e amplasat automatul, investiţia efectuată trebuie recuperată, s.a.m.d.. Conform informatiilor furnizate de fermierii care s-au apucat deja de acestă afacere, în cazul vânzării prin automate costurile totale de productie cresc cu cca. 70-75%. La prima vedere această crestere a costurilor pare spectaculoasă (75%), dar la o ferma cu vaci de lapte de mici dimensiuni (20-40 capete) este normal, deoarece angajarea unui singur om in plus înseamnă destul de mult ca pondere în costuri.Deşi cresc costurile ceea ce este important este că pentru micul fermier cresc şi profiturile.Într-o lună, în cazul în care reuseşte să producă şi să vandă la automate 400 litri/zi, profitul său va creşte cu cca. 12.000 – 13.800 RON, ceea ce este foarte mult. Mai mult decat atât, aceste profituri suplimentare fac de multe ori diferenţa dintre femierii care obţin profit şi cei care înregistrează pierderi. La ora actuală cea mai mare parte a micilor fermieri care îşi vând laptele marilor procesatori declară că „merg in pierdere”.Cu alte cuvinte pentru micii fermieri vânzarea prin intermediul dozatoarelor de lapte este o cale de a face diferenţa între succes şi faliment. Nu este deloc simplu deoarece investiţiile ce trebuie efectuate sunt relativ mari (din punctul de vedere al micului fermier) iar birocraţia la fel de mare, dar ţinând cont de profiturile ce se pot obţine efortul merită facut.

3. Diagnosticul comercial al firmei, având în vedere piața de desfacere a produselor sau

serviciilor, piața de aprovizionare, politica de preț și concurența

Proiectul „Înființarea și dotarea fermei MAX AGROTEHNIC” are ca obiectiv general

dotarea fermei cu automate de lapte.

5

Obiectivele specifice ale investiției sunt:

• Construirea unei hale pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă.

• Achiziţionarea a 20 de vaci de lapte;

• Achiziţionarea de echipamente şi dotări necesare desfăşurării activităţii în fermă: bidoane

alaptare viţei, aparate de muls mobile cu două posturi, tanc răcire lapte;

• Racordarea fermei la utilităţi: construcţie puţ forat, construcţie drum de acces în incinta

fermei;

• Construirea unui depozit de furaje pentru hrana necesara animalelor din fermă;

• Construirea unei platforme pentru depozitarea dejecţiilor solide;

• Construirea unui bazin îngropat pentru dejecţii lichide.

Produsele obținute ca urmare a înființării și dezvoltării fermei MAX AGROTEHNIC sunt

redate în tabelul 1.

Tabel 1 Produsele obținute și cantitatea

Denumirea produsului UM Cantitatea

Lapte litru 72.000 Viţei până în 3 luni kilogram 20.000 Gunoi de grajd tonă 265

Cantitatea anuală de lapte şi comercializată este de aproximativ 72.000 litri şi va fi preluată direct de către procesatori.

Viţeii de până la 3 luni şi gunoiul de grajd reprezintă producţia secundară a fermei. În cadrul fermei vor fi produşi anual 20 de viţei, care vor fi crescuţi până la 3 luni şi apoi vor fi comercializaţi.

Tot din activitatea fermei va rezulta un foarte valoros îngrăşământ natural. Cantitatea de gunoi de bovine, pe an este de 265 tone. Durata perioadei de stocare este cuprinsă între 18-28 săptămâni. Gunoiul de grajd se compune din bălegar şi paie pentru aşternut. Acesta este îngrăşămîntul universal complex pentru toate culturile şi pe toate tipurile de sol. Se foloseşte pe terenuri nestructurate, sărace în humus pe care le afânează şi îmbunătăţeşte reţinerea apei, încălzirea solului şi activitatea organismelor din sol.

Piața de aprovizionare și desfacere

Selecţia furnizorilor în vederea obţinerii unor produse de calitate la preţuri accesibile va fi

efectuată ţinându-se seama de reputaţia şi competenţa în domeniu, amplasarea în teritoriu,

punctualitatea livrărilor, existenţa unei game adecvate de produse, preţ de livrare, respectarea

graficului de producţie.

6

Aprovizionarea se va efectua de la producători interni, societăţi private, şi va fi

realizată în concordanţă cu necesarul cantitativ, calitativ şi sortimental al fermei.

În prezent consumatorii finali ai laptelui de vacă sunt împărţiţi în două principale categorii:

- populaţia de la sate care consumă preponderent lapte şi produse lactate din producţie proprie;

- populaţia urbană care se aprovizionează în principal cu produse din comerţ, în ultimul timp constatându-se o creştere semnificativă a

ponderii cumpărărilor prin supermarket-uri şi hypermarket-uri.

Piaţa ţintă a întreprinderii va fi formată în cea mai mare parte din populaţia localităţilor urbane din judeţ Suceava.

Politica de preț

Preţurile sunt stabilite ţinând cont de costurile implicate, de ofertele concurenților şi variază în funcţie de impactul pe care evoluţia

cursului valutar îl are asupra materiilor prime şi a altor materiale auxiliare strict legate de activitatea fermei. Se urmăreşte realizarea unui raport

preţ - calitate competitiv, în vederea generării unui flux monetar ascendent sau cel puțin constant. Astfel, preţurile practicate au un nivel mediu,

corelat cu puterea de cumpărare a pieţei ţintă şi comparabil cu nivelul preţurilor concurenţei.

Tabel 2 Prețurile practicate de MAX AGROTEHNIC

Denumirea produsului UM Prețul-lei-

Lapte litru 1,4

Viţel viu kilogram 8

Gunoi de grajd tonă 60

În tabelul 2 au fost evidențiate prețurile ce vor fi practicate de companie în urma implementării proiectului și începerii activității de

creștere a bovinelor și comercializarea laptelui prin intermediul automatelor.

Concurența

7

În România, piaţa producţiei de lapte de vacă colectat pe regiuni se prezintă astfel: Regiunea Centru – 30,0%; Regiunea Nord–Vest – 24,2%; Regiunea Nord–Est – 20,9%; Regiunea Sud-Est cu 9,5%; Regiunea Sud-Muntenia cu 6,6%; Regiunea Bucuresti-Ilfov cu 4,9%; Regiunea Vest cu 2,3%; Regiunea Sud-Vest Oltenia cu 1,6%.

Numărul exploataţiilor care realizează lapte de vacă în România este de aproximativ 900.000 de unitati, cu un efectiv total de 1.354.200 de animale. Cele mai numeroase ferme sunt cele cu 1-3 capete; acestea reprezintă peste 85% din total. Numărul fermelor profesionale, autorizate sanitar veterinar, este de 1.668. Acestea deţin aproximativ 100.000 de capete şi livrează lapte direct pentru procesare, dintre acestea 889 şi-au întocmit programe de modernizare pentru biosecuritate, pentru achiziţionarea de echipamente de răcire şi stocare a laptelui şi pentru săli de muls. În prezent doar 20% din laptele produs în România ajunge în fabrici pentru procesare.

În tabelul 3 sunt evidențiați principalii concurenți din județul Suceava.

Tabel 3 Principalii concurenți la nivelul judeţului Suceava

Nr DenumireaLocalitatea

Nr DenumireaLocalitatea

crt concurentului Crt concurentului

1. Bălan Victor Vereşti 2. Litră Aurel Măzănăeşti

3.Botoşan Marian

Preuteşti 4. Martiniuc Leon Vereşti

5. Bijec Aurel Cacica 6. Mergea Costel Ipoteşti

7. Buziuc Alexandru Forăști 8. Micuţariu Valentin Ipoteşti

9. Corjuc Ilie Ipoteşti 10. Nichitean Mitică Bosanci

8

11. Cozorici Gheorghe Ipoteşti 12. Pamparău Costel Ilieşeşti

13.Cooperativa Agricolă “Calafindeşteana” Calafindeşti 14. Pandelea Gheorghe Slatina

15. Dimitrie Ivan Suceava 16. Paraschi Liviu Suceava

17. Duţuc Viorel Suceava 18.

Asociaţia Crescătorilor de Taurine “Eco-Ferm" Panaci

19. Erhan Dumitru Bosanci 20. Pricopie DanVadu Moldovei

21. SC Fermasuin SRL Bălăceana 22. Prodaniuc Constantin Moara

23. Gheorghiu Daniel Mălini 24. Purtuc ConstantinGura Humorului

25. Gorcea Victor Dorna Candrenilor 26. Roşca NeculaiGura Humorului

27. Grosariu Ilie Poiana Stampei 28. Roşu MirceaCâmpulung Moldovenesc

29. Grosu Gheorghe Vatra Dornei 30.Vatra MoldoviţeiSC Bukovina Meat

SRL

4. Fundamentarea cheltuielilor de investiții și finanțarea acestora; identificarea celor 3 variante de proiect de investiții în vederea

9

fundamentării decizieiInvestițiile reprezintă cheltuieli financiare, materiale și umane, efectuate în diverse domenii de activitate pentru achiziția de active fixe

sau circulante, care are drept scop obținerea unor fluxuri viitoare de lichidități și creșterea avuției companiei. Astfel, în tabelul 4 sunt prezentate

cheltuielile ce definesc costul investiției pentru ferma Max Agrotehnic: cheltuieli de constituire, cheltuieli cu achiziţionarea terenului, cheltuieli

pentru construirea halei pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă, precum și cheltuieli pentru dotarea fermei cu echipamente și utilaje,

achiziționarea vacilor.

Tabel 4 Costul investiției

Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3Nr. Investiţii realizate Anul 1 Anul 2 Anul 1 Anul 2 Anul 1 Anul 2

( euro ) ( euro ) ( euro ) ( euro ) ( euro ) ( euro )

1. Cheltuieli de constituire 1.000 0 1.000 0 1.000 0

2. Teren pentru desfăşurarea activităţii 15.000 0 13.000 0 14.000 0

3. Imprejmuire teren 2.200 0 0 2.000 2.100 0

4. Investiţii strategice (cercetări ştiinţifice) 1.800 1.500 1.500 1.800 3.000 0

5. Construcţii şi instalaţii 25.000 5.000 4.000 28.000 31.000 0

6. Dotarea cu echipamente și utilaje specifice 1.500 4.000 0 6.000 5.800 0

7. Achizitie vaci 0 16.000 0 18.000 0 17.000

8. Achizitie unitate de transport + remorca 0 11.000 0 11.500 0 12.000

Cheltuieli anuale 44.683 41.153 42.823

1. Cheltuieli cu hrănirea la 20 de vaci 15.000 13.000 14.000

2. Cheltuieli tehnologice la 20 de vaci 16.000 16.000 16.000

3. Cheltuieli cu impozite şi taxe 1.900 1.800 2.000

4. Cheltuieli cu salariaţii 6.000 5.000 5.500

5. Cheltuieli diverse (consumabile, pază) 1.600 1.700 1.500

6. Amortizarea 4.183 3.653 3.823

10

7. Total Investiţii anuale 46.500 37.500 19.500 67.300 56.900 29.000

8. Investiţii Totale 84.000 86.800 85.900

11

Cele trei variante de proiect prezentate în tabelul 4 au valorile: V1 = 84.000 lei, V2 = 86.800 lei și V3 = 85.900 lei. Diferența dintre ele provine în primul rând din echipamentele ce urmează a fi achizitionate (modele diferite, specificații diferite, mărci diferite, furnizori diferiți, deci valori diferite), valoarea terenului achiziționat (există 3 posibilități de locații), valoarea halei de vaci. În tabelul 5 au fost evidențiate costurile echipamentelor în funcție de furnizorii de la care vor fi achiziționate. Deși din tabel nu reiese acest lucru, specificațiile tehnice ale echipamentelor diferă de la o firmă la alta.

Tabel 5 Costul echipamentelor pentru fiecare din cele 3 variante de proiect

Preț Preț Preț

Echipamente și dotăriINOX CENTER SRL

SUPER FARM LAND SRL

AGROSEZ COM SRL

-euro- -euro- -euro-Tanc răcire lapte 1.400 1.600 1.500Filtru auto 2.800 3.000 2.900Bidon alaptare viel 100 150 100Aparat de muls mobil cu douăposturi

1.200 1.250 1.300

TOTAL 5.500 6000 5800

La stabilirea normelor de hrană se ţine seama de greutatea animalului, de starea lui fiziologică de calitatea şi cantitatea producţiei. Furajarea va corespunde următoarelor condiţii:- complete din punct de vedere al substanţelor nutritive, săruri minerale şi vitamine;- în concordanţă cu particularităţile biologice ale vacilor de lapte;

Tabel 6 Cheltuieli anuale cu hrănirea celor 20 vaci/an

Cheltuieli cu hrănirea pe 20 de vaci/an Ron Euro

fân lucernă 15.000 3.400porumb siloz 15.750 3.500borhot bere 25.750 5.900nutreţ concentrate 6.000 1.400Sare 500 120Apă 3.000 680TOTAL 66.000 15.000

Cheltuielile tehnologice în domeniul agricol reprezintă cea mai mare pondere în cheltuielile

anuale ale companiei. În tabelul 7 au fost evidențiate principalele cheltuieli tehnologice anuale.

Tabel 7 Cheltuieli tehnologice anuale

Cheltuieli tehnologice pe 20 de vaci/an Ron Euro

Cheltuieli cu tratamentele 17.500 3.900Cheltuieli cu medicamente 14.900 3.400Cheltuieli cu aşternuturile de paie 19.500 4.450Cheltuieli de transport 18.500 4.250TOTAL 70.400 16.000

12

În privința veniturilor obținute de ferma Max Agrotehnic ca urmare a desfășurării activității

de creștere a bovinelor ele sunt prezentate in tabelul 8 și provin din comercializarea produselor

lactate.

Tabel 8 Veniturile obținute în urma exploatării

Denumirea produsuluiCantitatea Prețul de

Total (ron) Total europrodusului desfacere

Lapte 72.000 1,4 100.800 22.900 Viţel viu 20.000 8 160.000 36.400 Gunoi de grajd 265 60 15.900 3.600 Total 276.700 62.900Notă: Cursul de schimb folosit este de 4,4 lei/euro

13

Aceste produse vor fi comercializate persoanelor fizice sau juridice (magazine, piețe agro-

alimentare, patiserii, cofetării, restaurante, pensiuni, hoteluri etc) ca produs.

Cele 3 variante de proiecte de investiții pentru ideea de afaceri

Ferma MAX AGROTEHNIC propune spre evaluare următoarele 3 proiecte de investiții,

ce se caracterizează prin prisma următorilor indicatori de eficiență economică, prezentați in tabelul

9:

Tabel 9 Cele 3 variante de proiect de investiții

Nr. Indicatori um Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

Investiţia totală ( It ), din care : euro 84.000 86.800 85.9001. - Anul 1 46.500 19.500 56.900

- Anul 2 38.000 49.000 30.0002. Valoarea anuală de producţieQh ( Vh ) euro 62.900 65.000 67.0003. Cheltuieli anuale cu productia (Ch) euro 44.683 41.153 42.8234. Durata de funcţionare a obiectivului (D) ani 10 10 105. Durata de realizare a Investiţiei (d) ani 2 2 2

6. Profitul anual (Ph) euro 18.271 23.847 24.1777. Profitul total (Pt)= Ph x D euro 182.710 238.470 241.770

Sursele de finanţare

In vederea realizării investiției s-au identificat 3 surse de capital:

• Capital propriu

• Capital atras prin fonduri europene (Măsura 121, APDRP – Instalarea tinerilor fermieri)

• Credit bancar

Observații:

1. S-a luat în calcul dobânda medie la depozite în euro la băncile comerciale pe ultimele 6 luni.

2. Costul capitalului propriu reprezintă rentabilitatea minimă de plasare a fondurilor de 10%. În

toate cele 3 variante rentabilitatea este superioară pragului minim acceptat.

3. Costul capitalului pe sursa fonduri UE am considerat 5% din suma contractată, fiind

reprezentată de cheltuielile de management al proiectului.

4. Costul capitalului atras prin credit bancar a fost calculat pentru un credit de investiţii în

agricultură, pe o perioadă de 24 de luni, cu o dobândă cumpusă astfel: EURIBOR+ marjă de

risc cuprinsă între 5-7%.

5. Factorul de actualizare reprezintă suma dintre costul mediu ponderat al capitalului şi dobânda

medie.

14

Tabel 10 Varianta 1 de proiect

Dobanda medie 1,50%Cost mediu ponderat al capitalului 8,57%Factor de actualizare 10,07%

Varianta 1 Pondere CostPondere*Cost

Capital total 84.000 100% 8,57%Fonduri proprii 25.000 29,76% 10% 2,86%Fonduri UE 35.000 41,66% 5% 2,38%Credit 24.000 28,57% 14% 3,33%Dobanda credit 7%durata (luni) 24cost credit 3.360Rata rentabilitatii 29%Profit 18.271Productia (CA) 62.900



Varianta 2 Pondere Cost Pondere*CostCapital total 86.800 100% 8,99%Fonduri proprii 25.000 28,80% 10% 2,75%Fonduri UE 36.800 42,39% 5% 2,17%Credit 25.000 28,80% 14% 4,06%Dobanda credit 7%durata (luni) 24cost credit 3.500Rata rentabilitatii 36%Profit 23.847Productia (CA) 65.000



Varianta 3 Pondere Cost Pondere*CostCapital total 85.900 100% 7,85%Fonduri proprii 15.900 18,50% 10% 1,54%Fonduri UE 43.000 50,05% 5% 3,08%Credit 27.000 31,43% 14% 3,23%Dobanda credit 7%

15

durata (luni) 24

cost credit 3.780Rata rentabilitatii 36%Profit 24.177Productia (CA) 67.000

16

5. Fundamentarea eficienței economice a investiției prin intermediul următorilor indicatori:

a. Venit net total actualizat, calculat prin metoda cash-flow

b. Indicele de profitabilitate

c. Rata internă de rentabilitate

d. Cursul de revenire net actualizat

e. Termenul actualizat de recuperare a investiției

! Rata de actualizare folosită se constituie din Rata medie a dobânzii la depozite și costul mediu ponderat al capitalului (suma dintre ele)

(proiectul trebuie sa cuprindă cel puțin 2 surse de finanțare, una internă și una externă)

Varianta de proiect de investiții nr.1

1/(1+0,100 Vnha Vnha Vnha

H Ih Ch Kh 7)h Iha Kha Vh Vha VNh 10,07%1/(1+0,16)h 16%

1/(1+0,17)h 17%

1 25.000 0 25.000 0,909 22.713 22.713 0 0 -25.000 -22.713 0,862 -21552 0,855 -213682 38.000 0 38.000 0,825 31.365 31.365 0 0 -38.000 -31.365 0,743 -28240 0,731 -277603 0 30.776 30.776 0,750 0 23.079 44.854 33.635 14.078 10.557 0,641 9019 0,624 87904 0 30.776 30.776 0,681 0 20.967 44.854 30.558 14.078 9.591 0,552 7775 0,534 75135 0 30.776 30.776 0,619 0 19.049 44.854 27.762 14.078 8.713 0,476 6703 0,456 64216 0 30.776 30.776 0,562 0 17.306 44.854 25.222 14.078 7.916 0,410 5778 0,390 54887 0 30.776 30.776 0,511 0 15.723 44.854 22.915 14.078 7.192 0,354 4981 0,333 46918 0 30.776 30.776 0,464 0 14.285 44.854 20.818 14.078 6.534 0,305 4294 0,285 40099 0 30.776 30.776 0,422 0 12.978 44.854 18.914 14.078 5.936 0,263 3702 0,243 342710 0 30.776 30.776 0,383 0 11.790 44.854 17.183 14.078 5.393 0,227 3191 0,208 292911 0 30.776 30.776 0,348 0 10.712 44.854 15.611 14.078 4.900 0,195 2751 0,178 250312 0 30.776 30.776 0,316 0 9.732 44.854 14.183 14.078 4.451 0,168 2372 0,152 2139TOT 307.76

17

AL 63.000 3 370.763 - 54.078 209.698 448.539 226.803 77.776 17.105 - 773 - -1.219

Raportul dintre veniturile totale actualizate și costurile totale actualizate, avantajul net total actualizat:

r = Vta =226.803

=1,082 ˃ 1- proiectul va fi acceptat, fiind eficient şi se continuă analizaKta 209.698

d +D1

Venitul net actualizat: VNta = ∑VNh VNh = Vh – Kh ; ANta = VNta = 17.105 euro(1+ a)

hh=1

Indicele de profitabilitate:

a) în funcţie de valoarea capitalului investit b) în funcţie de investitia totală actualizată c) în valoare absolută sau relativă

k = VNta ×100% = 17.105euro ×100% = 27,15% k' = VNta ×100% = 17.105euro ×100% = 31,63% ka = VNta +1 =1,316It 63000euro Ita 54.078euro Ita

Rata internă de rentabilitate: RIR = amin + ( amax – amin )

VNta +

VNta+ + VNta −

a = 10,07% ⇒ VNta = 17.105 euro

a = 16% ⇒ VNta = 733 euro

a = 17% ⇒ VNta = -1.219 euro

RIR =16% +(17% −16%) × 773euro =16,39%

18

733euro + −1219euro

Kta(lei)

Cursul de revenire net actualizat sau testul Bruno: CRNA = VNta(valuta)

1€ = 4,45 lei

Kta =933.156 lei

CRNA = 933.156. lei = 55lei \ 1€

17.105 euro

Investiţia totală actualizată la momentul punerii în folosinţă a obiectivului de investiţied −1

Itap = ∑I h(1 + a)h =25000 (1+0.1007)1+38000 (1+0.1007) 0 Itap=27517.5h=0

Termenul de recuperare actualizat la momentul punerii în folosinţă

Tap =

log Ph −log[Ph − a × Itap ]

log(1+ a)

Tap1 = log14.078 −log[14.078 −0.1007 ×27517.5 ] = log14078 −log11307 = 4.15 − 4.05 =2,43 ani

19

log(1+ 0.1007) log1.1007 0.041

20

Varianta de proiect de investiții nr. 2

Vnha Vnha Vnha

h Ih Ch Kh1/(1+0,1049)h Iha Kha Vh Vha VNh 10,49% 1/(1+0,17) 17% 1/(1+0,18)h 18%

1 20.000 0 20.000 0,905 18.101 18.101 0 0 -20.000 -18.101 0,855 -17.094 0,847 -169492 49.000 0 49.000 0,819 40.137 40.137 0 0 -49.000 -40.137 0,731 -35.795 0,718 -351913 0 34.000 34.000 0,741 0 25.206 50.000 37.068 16.000 11.862 0,624 9.990 0,609 97384 0 34.000 34.000 0,671 0 22.813 50.000 33.549 16.000 10.736 0,534 8.538 0,516 82535 0 34.000 34.000 0,607 0 20.647 50.000 30.364 16.000 9.716 0,456 7.298 0,437 69946 0 34.000 34.000 0,550 0 18.687 50.000 27.481 16.000 8.794 0,390 6.237 0,370 59277 0 34.000 34.000 0,497 0 16.913 50.000 24.872 16.000 7.959 0,333 5.331 0,314 50238 0 34.000 34.000 0,450 0 15.307 50.000 22.511 16.000 7.203 0,285 4.557 0,266 42579 0 34.000 34.000 0,407 0 13.854 50.000 20.373 16.000 6.519 0,243 3.894 0,225 360710 0 34.000 34.000 0,369 0 12.539 50.000 18.439 16.000 5.901 0,208 3.329 0,191 305711 0 34.000 34.000 0,334 0 11.348 50.000 16.688 16.000 5.340 0,178 2.845 0,162 259112 0 34.000 34.000 0,302 0 10.271 50.000 15.104 16.000 4.833 0,152 2.432 0,137 2196

TOTAL 69.000 340.000 409.000 - 58.239 225.824 500.000 246.449 91.000 20.625 - 1.562 - -499

Raportul dintre veniturile totale actualizate și costurile totale actualizate, avantajul net total actualizat:

r = Vta =246.449

=1,091˃ 1- proiectul va fi acceptat, fiind eficient şi se continuă analizaKta 225.824

d +D1


hh=1

21



k = VNta ×100% = 20.625euro ×100% = 29,89% k' = VNta ×100% = 20.625euro ×100% = 35,41% ka = VNta +1 =1,354It 69000euro Ita 58239euro Ita


VNta +

VNta+ + VNta −

a = 10,49% ⇒ VNta = 20.625 euro

a = 17% ⇒ VNta = 1.562 euro

a = 18% ⇒ VNta = -499 euro

RIR =17% + (18% −17%) ×

1.562euro

=17,76%1.562euro + − 499euro

Kta(lei)


1€ = 4,45 lei

Kta =1.004.918 lei

22

CRNA = 1.004.918 .lei = 49lei \ 1€ 20.625 euro

Investiţia totală actualizată la momentul punerii în folosinţă a obiectivului de investiţied −1

Itap = ∑I h(1 + a)h =20000 (1+0.1049)1+49000 (1+0.1049) 0 Itap=22098

h=0


Tap =

log Ph −log[Ph − a × Itap ]

log(1+ a)

Tap

2 = log16000 −log[16000 −0.1049 ×22098 ] = log16000 −log13682 = 4.20 − 4.13 =1,62 anilog(1+ 0.1049) log1.1049 0.043

Varianta de proiect de investiții nr. 3

h Ih Ch Kh1/(1+0,0935)h Iha Kha Vh Vha VNh

Vnha 9,35%

1/(1+0,16)

Vnha 16%

1/(1+0,17)h

Vnha 17%

1 35.000 0 35.000 0,914 32.007 32.007 0 0 -35.000 -32.007 0,862 -30.172 0,855 -299152 30.000 0 30.000 0,836 25.089 25.089 0 0 -30.000 -25.089 0,743 -22.295 0,731 -219153 0 40.000 40.000 0,765 0 30.592 55.000 42.064 15.000 11.472 0,641 9.610 0,624 93664 0 40.000 40.000 0,699 0 27.976 55.000 38.467 15.000 10.491 0,552 8.284 0,534 80055 0 40.000 40.000 0,640 0 25.584 55.000 35.178 15.000 9.594 0,476 7.142 0,456 68426 0 40.000 40.000 0,585 0 23.396 55.000 32.170 15.000 8.774 0,410 6.157 0,390 58487 0 40.000 40.000 0,535 0 21.396 55.000 29.419 15.000 8.023 0,354 5.307 0,333 49988 0 40.000 40.000 0,489 0 19.566 55.000 26.904 15.000 7.337 0,305 4.575 0,285 42729 0 40.000 40.000 0,447 0 17.893 55.000 24.603 15.000 6.710 0,263 3.944 0,243 365110 0 40.000 40.000 0,409 0 16.363 55.000 22.500 15.000 6.136 0,227 3.400 0,208 312111 0 40.000 40.000 0,374 0 14.964 55.000 20.576 15.000 5.612 0,195 2.931 0,178 2667

23

12 0 40.000 40.000 0,342 0 13.685 55.000 18.816 15.000 5.132 0,168 2.527 0,152 2280

TOTAL 65.000 400.000 465.000 - 57.096 268.512 550.000 290.696 85.000 22.184 - 1.411 - -782

Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate, avantajul net total actualizat:

r = Vta =290.696

=1,083 ˃ 1- proiectul va fi acceptat, fiind eficient şi se continuă analizaKta 268.512

d +D1


hh=1



k = VNta ×100% = 22.184euro ×100% = 34,13% k' = VNta ×100% = 22.184 euro ×100% = 38,85% ka = VNta +1 =1,389It 65000euro Ita 57.096euro Ita

19


VNta +

VNta+ + VNta −

a = 9,35% ⇒ VNta = 22.184 euro

a = 16% ⇒ VNta = 1.411 euro

24

a = 17% ⇒ VNta = -782 euro

RIR =16% + (17% −16%) ×

1.411euro

=16,64%1.411euro + −782euro

Kta(lei)


25

1€ = 4,45 lei

Kta =1.194.878 leiCRNA = 1.194.878 .lei = 54lei \ 1€ 22.184 euroInvestiţia totală actualizată la momentul punerii în folosinţă a obiectivului de investiţie

d −1Itap = ∑I h(1 + a)h =35000 (1+0.0935)1+30000 (1+0.0935) 0 Itap=38272.5

h=0


Tap =log Ph −log[Ph − a × Ita

p ]

log(1+ a)Tap2 = log15000 −log[15000 −0.0935×38272.5 ] = log15000 −log11422 = 4.17 − 4.05 =3,15 ani

log(1+ 0.0935) log1.0935 0.038

26

6. Evidențiați varianta optimă de proiect de investiții și justificați

În tabelul 13 au fost sintetizate valorile indicatorilor obținute în urma calculelor efectuate

la punctul anterior.

Tabel 13 Centralizarea indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiei

Nr.INDICATORI V 1 V 2 V 3 CRITERIUL

Crt1. Investiţia totală 63,000 69,000 65,000 min

Durata de realizare a investiţiei(It) min2. 2 2 2Durata de funcţionare a max3. 10 10 10obiectivului(D)

4.Termenul de recuperare actualizat

2.43 1.62 3.15 min(Ta)

5. Valoarea anuală de producţie Qh 44,854 50,000 55,000 max(Vh)Cheltuieli anuale cu productia (Ch) 34,000 40,000 min6. 30,776

7. Profitul anual (Ph) 14,078 16,000 15,000 max

8. Profitul total (Pt)= Ph x D 140,776 150,000 max160,000

Ita 58,239 57,096 min9. 54,07810. Vhta 226,803 246,449 290,696 max

Angajamentul de capital (Kta) 225,824 268,512 min11. 209,698Raportul dintre venituri totale

12. actualizate şi costuri totale 1.082 1.091 1.083 maxactualizate ( r )

13. Venitul net total actualizat (VNta) 17,105 20,625 22,184 max

Indicele de profitabilitate în funcţie14. 27.15% 29.89% 34.13% maxde volumul capitalului investit (k)

15. Indicele de profitabilitate în funcţie 31.63% 35.41% 38.85% maxde investiţia totală actualizată (k ׳)Indicele de profitabilitate în valoare

16. 1.316 1.354 1.389 maxabsolută sau actualizată ( ka )

Rata internă de rentabilitate (RIR) 16.39% 16.64% max17. 17.76%

18.Cursul de revenire net actualizat

54.55 48.72 53.86 min(CRNA)

Așa cum se poate observa în tabelul 13, P2 și P3 au un număr egal de indicatori cu valori

optime. În acest caz, noi optăm pentru varianta de proiect P2, întrucât, deși are valoarea

investiției cea mai mare, de asemenea, se obține cel mai mare profit, termenul de recuperare al

investiției este cel mai mic, rata internă de rentabilitatea este cea mai mare, iar raportul dintre

27

veniturile totale actualizate și costurile totale actualizate este cel mai mare în comparație cu P1 și

P3

7. Prezentați impactul produselor sau serviciilor ce vor fi realizate în urma investiției asupra mediului

In faza de functionare se vor lua urmatoarele masuri :

- depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si tehnologice rezultate in urma fluxurilor de

pe amplasament;

- intretinerea in bune conditii de functionare a autovehicolelor de pe amplasament pentru

evitarea unor scurgeri accidentale de produse petroliere;

- intretinerea in perfecta stare de functionare a conductelor de canalizare a apelor uzate

tehnologic pentru evitare poluarii solului si apelor freatice.

In vederea prevenirii unor impacturi negative asupra componentei atmosferice in faza de

functionare a sectiei de pateuri se vor adopta urmatoarele masuri:

- utilizarea de mijloace de transport si de utilaje dotate cu motoare ale caror emisii

respecta legislatia in vigoare;

- curatarea periodica a platformelor betonate pentru evitarea antrenarii pulberilor fine de praf in

atmosfera;

- depozitarea deseurilor tehnologice in spatii si recipienti adecvati pentru limitarea mirosurilor;

- eliminarea periodica a deseurilor tehnologice, evitandu-se in acest fel stagnarea pe perioade

lungi de timp a acestora pe amplasament;

In vederea mentinerii calitatii solului si subsolului in limitele maxime admise, in perioada de

functionare se vor lua urmatoarele masuri de diminuare a impactului:

- mentinerea suprafetelor betonate, partilor carosabile in bune conditii pentru

preintampinarea poluarii solului, subsolului si panzei freatice;

- depozitarea deseurilor in locuri special amenajate (gospodaria de deseuri), in

recipienti/containere adecvate pe suprafata betonata in vederea evitarii contactului deseurilor cu

suprafetele de sol;

- mentinerea in perfecta stare de functionare a sistemelor de canalizare a apelor uzate, precum si

a separatoarelor de hidrocarburi;

- evitarea contactului produselor petroliere cu suprafata solului;

- intretinerea cuverturii vegetale pe suprafetele de sol pentru evitatarea instalarii unor eroziuni de

suprafata a solului, reglarea procesului de infiltratie a apelor meteorice in sol etc.

Datorita desfasurarii activitatilor si prezentei intr-o zona in care se desfasoara si alte activitati

industriale impactul generat strict de catre acest obiectiv asupra ecosistemelor, in special celor de

vale, dar si a celor de pajiste sau forestiere este nesemnificativ.

In vederea diminuarii impactului asupra biodiversitatii in perioada de functionare a sectiei de

pateuri sunt necesare urmatoarele masuri:

- intretinerea separatoarelor de hidrocarburi in perfecta stare de functionare in vederea evitarii

poluarii habitatelor acvatice si creerea unor dezechilibre ecologice;

- gestionarea deseurilor tehnologice rezultate de pe amplasament astfel incat acestea sa nu fie

28

depozitate pe spatii verzi.

Distanta mare fata zonele locuite, amplasarea fermei intr-o zona industriala pe perioada de

realizare a maririi de capacitate si pe perioada de functionare a liniilor tehnologice nou construite

se preconizeaza ca impactul negativ asupra mediului social nu va fi unul nesemnificativ.

Dimpotriva cresterea de capacitate a fabricii atrage dupa sine si cresterea numarului de locuri de

munca in sectia nou formata astfel incat se poate spune ca impactul asupra mediului social va fi

unul pozitiv prin cresterea numarului de persoane angajate, plata unor asigurari medicale si

sociale pentru personalul nou angajat, cresterea veniturilor la bugetul local etc.

În ultima perioadă s-a pus din ce in ce mai mult accent pe conceptul de biomonitorizare a

mediului.

Astfel, implementarea proiectului propus nu are consecințe negative asupra mediului, ci,

dimpotrivă, ajută la conservarea și salvgardarea mediului.

8. Puneti în evidență cel puțin 3 riscuri cu care se poate confrunta compania, ca urmare a

implementării investiției și identificați măsuri de reducere a acestora

3 dintre riscurile majore ce pot fi întâlnite în orice afacere sunt: riscul de piață, riscul

financiar, riscuri legislative. În ceea ce privește riscul de piață, acesta face referire la modul cum

este primit pe piață produsul întreprinderii și corespunde pierderilor potenţiale ca urmare a

modificării preţurilor sau volatilităţii activelor. Acest risc include riscul ratei dobânzii şi riscul

valutar. Ținând cont de specificul produselor oferite, de faptul ca strategia de dezvoltare a

companiei ia în calcul contractarea unui credit cu o valoare mică, acesta va constitui un risc

redus.

Un alt risc din categoria riscurilor de piață ar putea fi constituit de o producție excesivă,

aceasta fiind influențată de cererea imediată din partea clienților. Pentru a evita o creștere a

stocurilor foarte mare, producția va fi planificată în funcție de cererile existente, de potențialul de

creștere a portofoliului de clienți etc.

Pentru a evita riscurile de aprovizionare toate materiile prime vor fi achiziționate de la

comercianți locali, cu o reputație bună, nefiind nevoie de apelarea la importuri.

În cazul unei cereri foarte mari, compania ia în calcul posibilitatea suplimentării locurilor

de muncă.

Riscul financiar intervine ori de câte ori se apelează la împrumuturi, lucru ce implică

cheltuieli financiare pentru remunerarea datoriilor (dobânzi) şi influenţează rentabilitatea

întreprinderii. Acest risc se manifestă prin sensibilitatea rezultatului net la variaţiile rezultatului

exploatării. Dat fiind ca valoarea creditului este una mică, se va avea în vedere plata la timp a

ratei și a dobânzilor.

Unul din riscurile financiare cele mai importante este cel de lichiditate. Măsurile ce vor fi

întreprinse pentru contracararea acestui risc vizează negocierea unor termene de plată a

furnizorilor cât mai flexibile, termene de încasări a contravalorii produselor vândute într-o

perioadă de timp cât mai scurtă, împrumutul societății de către asociați dacă va fi cazul,

încheierea de contracte de muncă sezoniere, planificarea materiilor prime ce urmează a fi

29

achiziționate ținând cont de cererea pentru produsele fermei si cu volumul vânzărilor etc

În privința riscurilor legislative, acestea fac referire la necunoașterea de către companie a

reglementărilor specifice domeniului în care activează sau a unor modificări semnificative de

legislație care afectează domeniul respectiv. Pentru aceasta compania va aborda o strategie de

adaptare la schimbările legislative.

30

Bibliografie

1. www.revista-ferma.ro

2. www.agrointel.ro

3. www.holstein.ro 4. www.superfarmland.ro

5. www.proiectariferme.ro

6. www.bukovina -meat.ro

7. www.nektarking.r o

8. www.firme-info.ro

9. www.cartiagricole.ro

31

http://www.bukovina/

firma sc.max agrotehnic

Documents