UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

STRATEGII ȘI POLITICI DE MANAGEMENT ȘI MARKETING ALE FIRMEI

PROIECT

Tema: Probleme şi posibile soluţii determinate de introducerea informatizării/eficientizarea

comunicării şi a luării deciziilor în compania EMERSON S.R.L.

Introducere

Globalizarea şi industrializarea au condus la căutarea unor soluţii de comunicare eficientă în interiorul şi exteriorul organizaţiei.

Internetul, accesul facil la informaţie, îmbunătăţirea calităţii dispozitivelor electronice au propagat utilitatea folosirii noilor tehnologii digitale. Nevoia reducerii costurilor cu deplasările, grija față de mediu, raportul timp liber-muncă al angajaţilor impun căutarea soluţiilor inovative de comunicare şi colaborare. Prin intermediul mass-media, al celor audio-vizuale în mod special, ale căror transmisii prin sateliţi acoperă astăzi practic întreg globul, oameni din cele mai îndepartate părţi ale lumii pot fi, în timp real şi în aceleaşi momente, martori direcți ai unor evenimente care se petrec oriunde în lume. 

Globalizarea ridică noi probleme de adaptare în faţa comunicării în general şi a comunicării în organizaţii, în particular. Se cere schimbată întreaga viaţă a indivizilor, a comunităţilor şi a modurilor de lucru. Comunicării organizaţionale îi revine rolul de a produce o evoluţie a culturii organizaţionale în concordanţă cu noile realităţi inevitabile.

Avantajele noilor tehnologii informaţionale de azi sunt evidente: creşte viteza de comunicare, se tinde spre o viziune comună indiferent de localizarea geografică şi ecartul temporal, accesul la informare este practic inepuizabil, etc.

Instrumentele de comunicare și informare virtuală (poşta electronică, web-ul, forum-urile de discuție, chat-urile, comunităţile virtuale, blogurile-personale/instituţionale/profesionale, etc.) se pot clasifica după diverse criterii. Clasificare acestora include:a) Sisteme comunicaţionale: emailul, video-conferinţa, mesageria vocală.b) Sisteme operaţionale: care contribuie la diverse aspecte structurale ale muncii (carduri de credite, sisteme de control- sisteme de checking în supermarket-uri sau pentru urmărirea prezenţei la lucru a angajaţilor, etc).c) sisteme de sprijinire a deciziei: planificări, calendar, manevrarea documentelor de grup, instrumente de grup, etc.d) Sisteme inter-oganizaţionale: folosirea celorlalte instrumente pentru cooperarea în interior şi între organizaţii (Internet, Intranet, Extranet, LAN-local area network, WAN-wide areanetwork, Video conferinţe, www, SMS, GSM, reţele sociale de tip My Space, Facebook).

Dezvoltarea explozivă a noilor tehnologii de comunicare a pus în faţa managementului organizaţiilor noi provocări. S-au rezolvat unele probleme care ţineau de stocarea şi gestionarea informaţiei, dar au apărut altele privind relaţiile

umane. Membrii organizaţiilor au fost obligaţi să se adapteze din mers noilor realităţi. Consecinţele ale acestui proces cuprind: delocalizarea activităţilor în care membrii comunică exclusiv electronic sau, în orice caz, se reduce tot mai mult dependenţa membrilor organizaţiilor de un sediu fix, oamenii lucrează acasă sau oriunde, relaţiile dintre ei fiind mai mult virtuale. În acest context, managementul organizaţiilor nu mai poate apela la proceduri obişnuite. Această autonomie a membrilor prezintă avantaje:

- flexibilitatea lucrului;- lipsa conflictelor şi a problemelor generate de interdependenţă; - apariţia unui altfel de viaţă profesională virtuală.

Totodată, apare şi o oarecare izolare social, iar identitatea de grup este tot mai greu de gestionat. Managementul tradițional se schimbă în ceea ce priveşte timpul folosit în interacţiunile dintre membrii organizaţiei şi canalele utilizate. Folosirea mai intensă a reţelelor online de comunicare (de tip intranet) sporesc eficienţa comunicării, economisesc timpul fizic, simplifică procesul de consultare a tuturor membrilor organizaţiilor, etc. Totuşi, se poate observa gradul redus al relaţiilor afective şi o privilegiere a comunicării formale în procesul de management.

Organizaţiile au trecut în decursul timpului din faza de MECANIZARE în cea de AUTOMATIZARE pentru ca mai apoi să treacă în perioada de INFORMATIZARE şi de DIGITALIZARE.

Conectarea la computere este poate cea mai importantă dezvoltare în managementul organizaţional. Conectivitatea crescândă înseamnă că membrii unei organizaţii pot găsi printr-un singur punct de acces toată informaţia de care au nevoie la locurile de muncă. Se dezvoltă în consecinţă soft-uri de management (carduri la intrare, generarea de rapoarte, sisteme de evidenţă a concediilor, etc.).

În consecință, comunicarea a devenit principala variabilă pentru supravieţuirea, longevitatea și sănătatea organizaţională. De dezvoltarea şi adaptabilitatea ei depinde performanţa organizaţiilor. Organizaţiile şi indivizii trebuie să depăşească desigur folosirea tehnologiei doar ca mijloc pentru îmbunătăţirea activităţilor (în loc să bată la maşina de scris acum tastează în Microsoft Word) şi să dezvolte proceduri mai bune de a aduna şi utiliza informaţia astfel încât să se informatizeze, nu doar să se automatizeze. Noile tehnologii de comunicare oferă organizaţiei oportunitatea de a îşi extinde serviciile în afara constrângerilor geografice de timp şi spaţiu. Cu toate acestea, utilizarea lor ridică şi multe probleme organizaţionale (de reorganizare, de management).

Managementul virtual înseamnă printre altele delocalizarea activităţii serviciului (angajații nu mai sunt legaţi de un sediu anume).

Avantajele sunt legate de: - autonomia angajaţilor şi a organizării propriului timp;

- flexibilitatea lucrului;- lipsa conflictelor; - creşterea capacitătii de a lua decizii și a rezolva probleme.

Dezavantajele sunt legate de:- izolarea socială;- de diluarea oarecum a climatului organizaţional (greu de menţinut identitatea de grup);- de creşterea timpului alocat vieţii profesionale în detrimentul vieţii personale;- modificarea tipului de interacţiune cu angajaţii şi a regulilor de gestionare a activităţii colective.- schimbări în comunicarea operaţională: reţelele de comunicare interne (INTRANET) duc la creşterea eficienței comunicării interdepartamentale şi a comunicării dintre indivizi la nivel orizontal, economisind timpul angajaţilor; se simplifică procesul de consultare al angajaţilor şi cel de transmitere a deciziilor (deci o comunicare verticală mai eficientă); - se măreşte ponderea comunicării formale comparativ cu cea informale (se reduce zvonul, bârfa); - sporeşte accesul la bănci de date, ceea ce înseamnă eficientizare.- schimbări legate de politicile de “supraveghere” la locul de muncă.

Organizaţia în cadrul careia am analizat aspectele teoretice menționate anterior este o companie multinaţională, care activează și pe teritorului autohton ale cărei principale trăsături caracteristice le voi prezenta în cele ce urmează.

Despre firmă

Gigantul American – scurt istoricConcernul Emerson a fost înființat în anul 1890, în Missouri, SUA, fiind o

companie multinațională de producție și soluții tehnologice care oferă produse, soluții și servicii axate pe productivitate și eficiență, pe piețele industriale, comerciale și ale bunurilor de consum din întreaga lume.Compania cuprinde alte cinci sectoare de business:- Process Management;- Industrial Automation;- Network Power;- Climate Technologies;- Commercial & Residential Solutions.Compania are în prezent aproximativ 110.000 de angajați în întreaga lume. În anul 2013, vânzările cumulate au fost de 24,7 miliarde de dolari.

Emerson-România

Compania americană Emerson a intrat pe piața românească, în anul 2006, fiind localizată în Cluj Napoca. Prima facilitate de producție a fost inaugurată în anul 2007, în parcul industrial Tetarom II din Cluj-Napoca.Emerson a investit 75 de milioane de euro, la care se adaugă investiția de 55 de milioane de euro constând în extinderea platformei de producție și inginerie.

Activitatea Emerson din Cluj Napoca include producție, servicii de inginerie și asistență back-office.

Producția realizată de companie în Tetarom II este integrată în patru divizii ale concernului Emerson, incluzând regulatoare de presiune Fisher, dispozitive de dozare și supervizare a debitului Roxar, dispozitive de măsurare a debitului și a densității Rosemount – din cadrul diviziei Emerson Process Management; generatoare de energie Leroy–Somer, echipamente pentru unități de producție fotovoltaice – în cadrul Diviziei Emerson Industrial Automation; instrumente RIDGID – în cadrul diviziei Soluții Comerciale și Rezidențialeşi divizia Corporate.Campusul Emerson din Cluj-Napoca este, în prezent, unul dintre cele mai mari puncte de lucru din Europa ale companiei, având aproximativ 2.000 de angajaţi.

Introducerea informatizării eficientă pentru o mai bună comunicare în compania Emerson S.R.L.

Procedurile de lucru sunt foarte clar definite, la fel și legăturile dintre departamente, pentru ca timpii de lucru să fie scurtaţi cât mai mult şi să se obţină performanţă. Activitatea propriu-zisă şi sarcinile de lucru ale membrilor organizației sunt caracterizate prin standardizare (se încadrează în anumite categorii de sarcini foarte bine definite) şi prin repetitivitate (deoarece marea parte a activității angajaților este alcătuită din repetarea anumitor sarcini de lucru foarte precise).

Serviciul de suport tehnic (IT Service Desk) pentru angajaţii unei companii cu sedii în toată lumea a fost centralizat în 3 ţări care oferă suport creat pentru aproximativ 50.000 de useri.Cele 3 locații sunt în:- Costa Rica (America Centrală);- Manila (Filipine);- Cluj Napoca (România).

În acest mod, s-au centralizat toate resursele umane cât s-a putut de mult. În fiecare locaţie diferenţierea este facută de limbile vorbite: (Costa Rica - spaniolă,

braziliană, etc.), (Manila – mandarină, japoneză, etc.), (Cluj Napoca- germană, franceză, italiană).

Angajaţii lucrează sub supraveghere limitată și sunt responsabili pentru rezolvarea problemelor tehnice ale aplicațiilor operaționale, precum și noile instalări de aplicații și actualizări ale aplicațiilor existente.

Sunt împărţiţi pe 2 nivele (Tier 1 si Tier 2), echipă de aproximativ 20 de persoanedintre care 4 lucreazăpe Tier 2. Acest lucru semnifică responsabilităţi mai mari, accese suplimentare la conturile utilizatorilor.

Sunt primele persoane cu care utilizatorul final intră în contact în momentul când au o problemă tehnică cu imprimanta, telefonul, laptopul/desktopul. Se ocupă de rezolvarea problemelor de o dificultate redusă (resetări de parole, instrucțiuni pentru rezolvarea unor probleme) şi de crearea de tickete şi mutarea lor către departamentele responsabile pentru fiecare utilizator în parte.

Responsabilități: administrare, configurare și asistență tehnică pentru diferite aplicații; management de incidente și defecțiuni – analiza, identificarea cauzelor

fundamentale, raportare; participare ca reprezentant suport tehnic în toate etapele proiectului legate de

aplicațiile pentru care se oferă asistență; monitorizează, analizează și propune spre optimizare performanța sistemului

de bază.Cu ajutorul informatizării, se evită angajarea unor tehnicieni în locații unde

nevoia nu este neapărat necesară, ci se angajează o persoană care oferă suport pentru 2-3 limbi străine. 

Se foloseste o căsuță postală comună “Inbox” în care intră toate e-mailurile trimise de utilizatori, iar cu ajutorului unui alt program acestea sunt împărţite automat către operatorii disponibili.

Acelaşi lucru se întamplă şi cu apelurile primite. Utilizatorul are opţiunea de a alege limba care o cunoaşte, iar în funcţie de opţiunea aleasă apelul se transferă către operatorii din cele 3 locaţii, în funcţie de limba suportată de fiecare utilizator. Fără un nivel de informatizare ridicat acest proces ar fi mult mai complex şi mai complicat. Mult mai multe adrese de e-mail, mai multe numere de telefon, mai mulţi operatori. În acest fel, numărul personalului, cât şi automat costurile scad considerabil.

Forţa de muncă este calificată, ieftină şi puțină din punct de vedere numeric comparativ cu varianta angajării unui persoane în fiecare locaţie.

Cu ajutorul informatizării se evită munca în 3 schimburi. În Romania, se lucrează doar 2 schimburi: schimbul de dimineaţă şi cel de dupamasă. În trecut, exista şi tura de noapte, dar aceasta s-a anulat, acum este acoperită de Manila.

Pentru oamenii ce lucrează acolo este tura de zi. Avantajele lucrului în timpul zilei este că angajatul dă dovadă de o mai bună performanţă, atenţie, inteligentă, comparativ cu schimbul de noapte.

Se poate lucra de acasă în zilele de sărbătoare când volumul de muncă este scăzut şi din motive de PSI (protecţia muncii) nu se permite ca o singură persoană să fie prezentă în birou. Astfel, se descoperă avantajele lucrului de acasă. Poţi împărţi timpul într-un mod optim, poţi căpăta o încredere mai mare în forţele tale pentru că te descurci şi singur la un moment dat, câştigul timpului pierdut pe drum spre birou/spre casă la început și final de program. Un alt beneficiu ar fi acela de a se putea rezolva probleme ale utilizatorilor fără a fi prezent efectiv lângă el în faţa calculatorului. (funcția "remote").

Sunt mulţi angajaţi care pleacă în delegaţii pentru a oferi consultanță la implementarea unui nou program/aplicaţii într-o fabrică, dar au nevoie totuşi de acces la documentele de pe serverele din ţara de origine. Prin folosirea acestui tip de conectare (prin VPN-Virtual Private Network) – Cisco Any Connect orice utilizator autorizat poate accesa documente într-o altă locaţie, iar în acest fel se păstrează o securitate ridicată. Acest tip de conexiune se foloseşte în cazul în care un angajat lucrează de acasă.

Inclusiv telefonul fizic poate lipsi şi se instalează un aşa numit “softphone/ telefon virtual” – Cisco IP Communicator aflat pe desktop-ul laptop-ului şi ţine locul telefonului fizic aflat pe birou la câteva mii de kilometri depărtare.Monitorizarea angajațiilor se face mult mai bine prin informatizare.Modul în care este monitorizată activitatea angajaţilor în timpul programului de lucru a căpătat forme diferite, de la completarea unor fişe la venirea şi plecarea la serviciu, la cartele de acces la intrarea sau în interiorul clădirii sau soft-uri de monitorizare a perioadei în care sunt conectaţi la sistemul companiei.

Justificarea este, spun angajatorii, că fişele de pontaj sunt obligatorii în cazul în care compania se confruntă cu controale de la inspectorii de muncă, acestea fiind un instrument prin care se poate demonstra că nu există, de exemplu, abuzuri ale angajatorilor în relaţia cu angajaţii (cum ar putea fi considerată, de exemplu, munca peste program neplătită suplimentar). De asemenea, fişele de pontaj sunt extrem de utile în anchetele care vizează accidentele de muncă.

Faptul că fiecare uşă a clădirii se deschide pe baza unei legitimaţii electronice duce la o mai mare protecţie a datelor şi o mai bună siguranţă chiar şi a angajaţiilor. Fiecare poate deschide uşa încăperiilor unde are nevoie să intre pentru a-şi îndeplini îndatoririle de serviciu şi în acest fel nu pot intra în halele de producţie angajaţi care nu au fost instruiţi pentru protecţia muncii în astfel de medii.

Logarea pe calculator este şi ea monitorizată (ora începerii programului, durata pauzei, durata timpului necesar îndeplinirii unei sarcini). La fel și calitatea, cât și cantitatea muncii prestate.

Prin pontajul electronic, administratorul poate accesa aplicația de oriunde, de pe calculator, tabletă, telefon, cu orice sistem de operare cum este Android, iOS, Symbian, Windows, Linux etc. Este nevoie doar de un browser.  Dacă administratorul deţine modul captură foto și live view, atunci poate compara poza salvată cu poza instantanee, chiar și în momentul pontării. Se poate asigura că titularul cartelei este cel care pontează sau nu pontează unul pentru mai mulți.

Se trece peste bariera geografică şi de limbaj - limba oficială este engleza.Întâlnirile faţă în faţă, atât de necesare pentru o organizaţie, pot fi astăzi

înlocuite cu succes de sistemele de video-conferinţă, care permit organizaţiei să facă economie de resurse, să aibă o productivitate crescută şi multiple avantaje competitive.

Avantajele utilizării video-conferinţei

EconomieVideo-conferinţa este răspunsul la întrebarea «Cum optimizez costurile?»,

luând în considerare cât de mult timp solicită o întâlnire peste hotare sau chiar într-un oraş din ţară.

În contrast, folosirea tehnologiei video înseamnă costuri mai mici prin reducerea cheltuielilor legate de transport, cazare, diurnă. Astfel, se economisește atât timp, cât şi energie pentru organizaţie. Prin utilizarea video-conferințelor, nu se mai cheltuie sume de bani pentru zborurile angajaților, angajații nu mai pierd timp prin aeroport, angajații nu vor înfrunta problem legate de bagaje rătăcite. Acesta este o modalitate de a organiza întâlnirile de afaceri în biroul, unde fiecare angajat rămâne în biroul său, cu partenerii de peste hotare sau din alte colţuri ale ţării. Fiecare angajat se află doar la un monitor distanţă de întreaga lume! Eficienţa

Video-conferinţa poate eficientiza relaţiile inter-personale şi inter-departamentale din interiorul unei organizaţii, asigurând un flux continuu şi rapid al informaţiei de la emiţător la receptor, indiferent de distanţa dintre aceştia. Mai mult, se valorifică timpul în avantajul fiecăruie. Prin video-conferinţă, procesul decizional se accelerează, iar timpul câştigat poate fi investit în alte tipuri de activităţi favorabile organizaţiei. Accelerarea procesului decizional

Dat fiind faptul că foarte mult timp se pierde prin aeroporturi, aşteptând materiale, informaţii, încercând să se rezolve probleme complexe prin e-mail.

Mesajele scrise în astfel de situaţii sunt percepute adesea greşit şi pot genera noi probleme de comunicare.Timpul economisit devine astfel timp investit în alte activităţi. Acces rapid la sfatul experţilor

Acum experţii sunt la un monitor distanţă, pentru că se ştie foarte bine cât de importantă este expertiza specialiştilor din domeniu. Training-urile, consultanţa şi detectarea defecţiunilor se pot realiza în timp real. Mai mult, cu ajutorul soluţiilor video de arhivare şi transmitere, cunoştinţele experţilor pot fi salvate şi accesate de oricine și oricând.

Unificarea organizaţieiExpansiunea globală a companiilor, prin fuziune sau externalizare, a avut

drept efect colateral izolarea unor departamente de sediile centrale ale acestora, derulându-şi activitatea în parametri diferiţi.

Coeziunea tuturor departamentelor este esenţială pentru coerenţa şi fluxul informaţiilor, dar aceasta înregistrează adesea fisuri tocmai din cauza distanţei şi a timpului. Pentru soluţionarea acestei probleme, video-conferinţa creează o cameră virtuală pentru întâlnirea membrilor organizaţiei, în care aceştia îşi pot împărtăşi viziunea sau soluţiona prompt problemele.

Limitări ale comunicării

Unele probleme nu pot fi rezolvate doar prin informatizare sau mai bine spus prin informatizare se crează alt tip de probleme.

Una dintre ele ar fi comunicarea interculturală sau diferenţele culturale.Deşi cele 3 echipe sunt de fapt o singură echipă doar că sunt separaţi geografic, datorită limbajului diferit şi al modului de gândire diferit se ajunge uneori la conflicte şi competiţii între colegi care sunt cauzate de către o comunicare foarte ineficientă.

Comunicarea interculturală: proces simbolic, interpretativ, tranzacţional, contextual în care gradul de diferenţe între oameni este destul de mare şi important pentru a crea interpretări şi aşteptări diferite despre ce comportamente trebuie folosite în crearea de înţeles, adică în procesul de comunicare (conform Lustig şi Koester). Comunicarea interculturală apare atunci când un mesaj dintr-o cultură trebuie procesat în altă cultură.

Globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusă unor schimbări rapide, interacţiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni. 

Străinul are o altă percepţie a realului, un alt ansamblu de viziuni culturale.Persoana care pătrunde într-un alt orizont cultural se va vedea confruntată cu un alt sistem de percepţie a realului, cu un ansamblu de viziuni culturale specifice asupra

timpului şi spaţiului, cu un mod diferit de relaţionare cu celălalt. În situatia creată, trebuie să se exploateze simbolurile comune, elementele culturale asemănătoare care pot facilita „trecerea” dintr-o lume (cu valorile ei) în alta, mai bogată şi mai permisivă la valori eterogene.

Comunicarea interculturală implică însă mult mai mult decât înţelegerea normelor unui grup, ea presupune acceptarea și tolerarea diferenţelor dintre noi şi membrii grupului cu care venim în contact.

Comunicarea cu un străin se bazează, câteodată prea mult, pe categorizare, pe stereotipuri, pe prejudecăţi, iar cel mai bun mod de a îmbunătăţi comunicarea este de a fi atenţi la trăsăturile unice, individuale ale persoanei şi de a fi conştienţi de propriul comportament în comunicare. Comunicarea cu necunoscuţii implică incertitudinea, datorată dificultăţii de a prezice răspunsul celuilalt.

Incertitudinea crescândă a interacţiunilor cu străinii este însoţită de diferite niveluri de anxietate. Se pot manifesta: îngrijorarea (din cauza pierderii respectului de sine), teama de a fi incompetent sau exploatat, de a fi perceput negativ ş.a. Aceste nelinişti pot fi reduse prin atenţia pe care o acordăm procesului de comunicare, prin aflarea mai multor informaţii despre necunoscuţii cu care venim în contact.

Comunicarea este mai mult decât un context lingvistic, segmental. Ea se desfăşoară şi la un nivel suprasegmental, extralingvistic (gestică, mimică, tonul vocii etc.); de multe ori, pentru a exprima o emoţie, un afect, o stare de spirit, cuvintele sunt de prisos. Nu poate exista comunicare fără capacitatea de exteriorizare a emoţiilor, însă încercarea de a traduce în gesturi noţiuni abstracte este dependentă de contextual cultural, de comunitatea respectivă. Comunicarea non-verbală se referă la toţi stimulii, intenţionaţi sau nu, între participanţii la comunicare. Există patru categorii de comunicare non-verbală: mişcarea (limbajul corpului – expresia facială, contactul vizual, atingerea, gesturile mâinilor), sau distanţa fizică între participanţii la situaţia de comunicare, paralimbajul (toate sunetele pe care le producem şi nu sunt cuvinte; aici intră râsul, tonalitatea, cuvintele vide de înţeles) şi temporalitatea (folosirea timpului în comunicare, orientarea temporală definită de Hall ca monocronă şi policronă, înţelegerea noţiunilor de prezent, trecut şi viitor.)1

1 William B. Hart II, A Brief Histoy of Intercultural Communication: A Paradigmatic Approach, apărută în 1996

Instrumente decolaborare

Avantaje Dezavantaje

E-mail şi Fax Costuri mici;-Comod;-Destinatarul poate avea o copie a documentului original

Lipsa interactivităţii;-Timpul de reacţie încetineşte procesul decisional

Audio-conferinţa Costuri mici;-Accesibilă unui număr mare de persoane;-Necesită doar un telefon

-Nu pot fi văzute reacţiile participanţilor;-Nu se poate şti cine vorbește într-o sesiune de multi-conferință

Conferinţe web Necesită doar un calculator şi o conexiune; la internet, nu şi echipamente speciale-Permite gestionarea aproape a tuturor tipurilor de documente disponibile pe un calculator-Permite înregistrarea facilă a acestora pentru redarea ulterioară;-Este utilă atât pentru discuţii la nivel de grup foarte mare, cât şi pentru mici întâlniri şi prezentări

-Necesită o conexiune la internet-Lipsesc reperele vizuale pentru persoanele participante;-Nu există standarde între vânzători (o soluţie de conferintă web poate să nu interacţioneze cu o alta)-În general, într-o sesiune cu mai multe persoane participante, nu poţi să iţi dai seama cine vorbeşte

Concluzii

Menţinerea omului într-o poziţie dominantă faţă de propriile sale creaţii este posibilă şi totodată, dezirabilă. Oricum, spiritul creativ al minţii umane are totdeauna un avans faţă de maşinile inteligente, aşa cum sunt concepute acum ca beneficiare ale cunoştinţelor umane şi metodelor, tot umane, de manipulare a acestora. Calculatoarele dotate cu inteligentă artificială, cu toate că vor putea să execute operaţii care necesită posibilitaţi comparabile cu cele ale omului, vor constitui principalele instrumente de asistare a omului şi desfăşurarea activităţilor sale creative, care vor deveni principalele surse de ocupare în societatea informațională. Printre aceste activitaţi se numară cercetarea, care din punct de vedere social va deveni cel mai important mijloc de producţie şi altele în toate formele lor de manifestare.

Bibliografie

1. www.emerson.com2. http://www.racai.ro/media/SRA-PressRelease-Romanian-International.pdf3. http://revistainterdiscipl0.wix.com/introspectii#!bariere-in-comunicare-/cx6c4. http://www.nonformalii.ro/uploads/resurse/fisiere/

Comunicare_interculturala.pdf5. http://www.mi.bxb.ro/wp-content/uploads/2012/Articole/Art6-20.pdf6. http://www.rasfoiesc.com/business/management/STUDIU-DE-CAZ-

STILURI-DE-CONDU12.php7. http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/20131010_ro.pdf8. http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Cluj-Napoca_PID_final.pdf9. http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/src/docs/presentations/

14.pdf

Anexe

Profil de companie pentru EMERSON S.R.L. (Sursa: doingbusiness.ro)