Ieri la Curtea de A pel

FINAL ÎN PROCESUL LUI I0AN ST0IGA

' Paguba Prim ăriei municipiului C lu j-N ap oca , o m are ... cacialma!- în urma procesului intentat de Primăria municipiului Cluj-Napoca fostului patron al jocului de întrajutorare Caritas” , Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate

de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj şi a inculpatului Ioaq Stoica, şi s-a pronunţat împotriva deciziei penale nr. 169/16 .iunie 1995, a instanţei judecătoreşti, pe care o desfiinţează, cu privire la încadrarea juridică de gestiune frauduloasă, pedeapsă şi prejudiciu, judecînd cauza în aceste liiqite. Schimbă încadrarea juridică din infracţiunea de înşelăciune în dauna avutului public în infracţiunea de giestiune frauduloasă, în dauna avutului privat, în conformitate cu art. 214, Cod Penal, pentru care îl condamnă la un an închisoare, reţinînd un prejudiciu de 31.294.900 lei, îl mâi condamnă pe inculpatul loan Stoica, îh conformitate cu art. 208 din Legea 31/90 la pedeapsa de doi ani închisoare pentru infracţiunea de bancrută frauduloasă. Inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de doi ani închisoare în baza art. 118 liţ. ddin Codul Penal şi confiscarea sumei de 31.294.900 lei în favoarea statului. Se-menţine starea de arest a inculpatului şi se deduce arestul preventiv începînd cu data de 24 august 1994. Respinge cererea» de despăgubiri civile formulate de Primăria municipiului Cluj-Napoca. Menţinerejtul dispoziţiilor sentinţei atacate cu. drept de recurs de zece zile de la pronunţare. Aceasta a fost decizia Curţii de Apel Cluj. • Vasile M O L D O V A N

4 Agenda 12ţ Roza vuiturilor 13ţ Viafa politică/4 ]_ -♦ Artă - cuItură/5♦ Omul f i societalealâ♦ Publicilalel7-10 -♦ Varietăţi/Ii♦ Sporii 12♦ Fem eia ll3 ■

. ♦ Ecorwmia/14♦ Eveniment/] 5♦ Ultima oră/16 •

A n una din serile trecute, Televiziunea ro- 8 mână ne-a prezentat scene (care au impre-

sionai profund) din timpul unui marş al tăcerii organizat de Partidul Pensionarilor din România. Neputîndu-şi stăpîni lacrim ile de umilinţă şi durere, unul dintre participanţii Ia marş descria starea socială şi greutăţile în care se zbate, această categorie de cetăţeni ai ţării - în jur de cinci milioane. în afara sănătăţii- prccare a majorităţii oamenilor de vîrstă a treia (carc au făcut războiul din Est şi din Vest şi au construit România de azi, aşa cum este ca), necazurilc provin din cuantumul scăzut al pensiilor, raportate la majorarea permanentă a preţurilor la cheltuielile zilnice şi mai ales la medicamcntc. Astfel că m ulţidintre ei sînt nevoiţi, în aceste condiţii, să renunţe la necesa­rele'medicamente care le întreţin starea dc sănătate. ■ • '

In acest context, intervine reacţia celor mai tineri angajaţi în unităţile aparţinînd bugetului de stat, ale căror salarii nete se situează la nivelul pensiilor părinţilor şi bunicilor lor. Şi astfel iau naştere şi sînt alimentate stări conflic­te le , şi o parte şi cealaltă fiind nemulţumite de nivelul de trai.

Cine poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei precare în care se găsesc, atît marea majoritate

- a pensionarilor din România, c ît şi marea majoritate a tinerilor salariaţi de stat? Unii vor spune că guvernul trebuie obligat să aloce mai multe fonduri pentru pensii, ca şi pentru cele mai mici salarii ale tinerilor. A lţii, că ţăruşi oamenii ei trebuie să producă mai mult, în aşa fel îneît guvernul să aibă la dispoziţie sumele pe care apoi sâ le repartizeze pentru pensiile şi salariile mici. Şi unii, şi ceilalţi aii dreptate. Dar şi unii şi ceilalţi uită că bugetul este aprobat de Parlamentul României, alcătuit din oamenii pe care pensionarii şi tinerii i-au ales. Iar aceşti parlamentari, departe de a fi interesaţi de soarta pensionarilor şi a tinerilor, sînt pe cale să voteze o lege nedreaptă şi imorală. • n

Este vorba despre statutul deputaţilor şi senatorilor, care stipulează îndatoririle şi drepturile parlamentarilor. A rticolu l 43 al acestui statut, articol pe cale de a deveni celebru,- prevede ca pensia parlamentarilor să fie calcu­lată avîndu-se în vedere veniturile realizate în - (continuare In pagina a 16-a)

”Corneliu Vădim Tudor şi Gheorghe Funar sînt nişte Jirinovski ai României

”Ion Iliescu este un Păcală al ruşilor, fabricat şi trimis pe capiii românilorJ^drept pedeapsă pentru atitudinea demnă a acestora din 1968”.

0 t t . F a io a r s”Nu mi-a venit să cred că preşedintele Ion Iliescu poate face asemenea afirmaţii în cursul unei vizite îti străinătate

Adrian Păuneseu îndeamnă pe „cei trei’

la moderaţiePartidal Socialist al Muncii n ir

se amestecă „în raportul dintre preşedintele Ion Iliescu şi doi preşedinţi .de partide - Funar şi Vădim Tudor”, dar se amestecă „în lupta de principii”. Acesta a fost unul dintre subiectele

.■abordate la conferinaţa de presă, de luni, a PSM. :

în ce priveşte „conflictul” apărut între preşedintele PUNR şi cel al Partidului Rom ânia M are, pe de o pkrte^ şi preşedintele Ion Iliescu, pe de atlă parte , senatorul Adrian Păuneseu a îndem nat la moderaţie, i-a sfătuit pe cei trei is ă nu se grăbească”. ”Nu spunem că e bine ce au făcut cei trei, dar nu ni se pare drept să încurajăm ca între oameni care se află într-o aceeaşi zonă politică” âă aibă loc „răbufniri.ce nu duc la nimic buri", a,declarat Adrian Păuneseu. - - ' Reamintim că liderii PRM şi PUNR au hotărît. între alte le , să-l dea în . judecată pe preşedintele Ion Iliescu, dacă nu-şi cere scuze pentru ceea ce ar fi afrimat cu ocazia vizitei sale - în SUA, precum că cei doi lideri politici sînt Jirinovski ai României”. De asemenea, ambii lideri au anunţat că vor înceta orice legătură „cu cetăţeanul Ion Iliescu”, cum a precizat Comeliu Vădim Tudor, săptămîna trecută..

(Rompres)

O ii iţi c o m en ta riu l n o stru în p a g in a a 4 :aBB BB PB BB W® IB? BB BB BB BB BB I B BH! BB RP PPISBIIBI IHi KW IBi BB BBBIBV BB BB HB BB

r ~ _ ■ " _ - 0 ” ~ - I la Cluj-Napoca. Ea este necesară pentru că, dinţ j m n f l I U I l I ^ C I l C l U f infonnaţiiIeprimite,amînţelescă,îndiferiteperioade,

Ila Cluj-Napoca

j

, Consiliu l Judeţean al P.D.S.R. Cluj, convoacă mem­brii delegaţi să participe la lu­crările Conferinţei Judeţene ce va avea loc în data de 7. oct. 1995* ora 9,30, la Casa Universitarilor din strada M. Kogâlniceanu.

Membrii delegaţi vor avea asupra lor carnctclc de membru al P.D.S.R.

Consiliul Judeţean ClujalP.D.S.R.

în timpul unei vizite, recente, făcute de o delegaţie a PUNR în Italia, au avut loc şi întîlniri cil I.C.Drăgan, preşedintele fundaţiei cu acelaşi nume, şi preşedinte de onoare al Ligii şi Fundaţiei Maieşal Ion Antonescu. O sinteză a convorbirilor purtate cu ocazia acestor întîlniri a făcut-o Gheorghe Funar, preşedintele PUNR: "După ce dl Drăgan ne-a prezentat sediul Fundaţiei, unde sc organizează o scrie dc manifestări culturale în care sînt puse în evidenţă, atît trecutul romanilor, cît şi situaţia actuală a ţării, au-fost abordate cîteva probleme dc foarte mare importanţă. Noi i-am cerut d-lui Drăgan Sprijinul pentru realizarea unei Columnei şi a statuii copii a Columnei Iui Traian, pe care s-o ampla:

ea a fost pusă în pericol şi pentru a fi salvată s-a găsit soluţia înlocuirii statuii lui Traian din vîrful Columnei cu aceea a Sfintului Petru. Dorim o copie în mărime naturală,'pentru că aceea de la Roma dă semne de oboseală. Cu toate că statul italian a alocat fonduri pentru restaurarea ei! Am discutat cu dl Drăgan detaliile dc realizare a Columnei la Cluj-Napoca. Problema care ne preocupă este găsirea materialului din carc să fie realizată copta. S-au încercat diferite soluţii şi variante pentru găsirea materialelor care sa reziste la intemperiile vremii. Nu s-a găsit. Noi sperăm că specialiştii români să ne vină în ajutor. De asemenea, i-ăm propus d-lui Drăgan să accepte funcţia dc preşedinte de onoare al comisiei dc jurizarc. Zilele următoare vom anunţ.-V c oncurs în legătură cu macheta

"'.U'.' /ihihii Io ţ Antonescu” .(c.v.)

, Astăzi, vremea va fi in general inimoasă şi se va încălzi faţă de ziua precedentă. Cerul va fi pre­dominant senin, iar vîntul va sufla în general slab. Dimineaţa, local se va semnala ceaţă şi cu totul izolat brumă. Temperatura maximă a zilei va fi cuprinsă între. 15 - 19 giade C. Ieri, la ora 12 la Cluj aeroport temperatura aerului era de 14 grade C, iar presiunea atmosferică 742,9 mm HG. (Meteorolog de serviciu Silvia Mureşan) ■ '

i n i t t i T M _c^ a u ^ , , v

G ira i-im.,.

La Universitatea Babeş-Bolyai”

0 noua provocare cu ocazia

deschiderii solemne a noului

an universitarDin decembrie 1989 şi pînă

în z ile le trecute am făcut numeroase apeluri la raţiune şi concordie, inVqeînd variate - argumente, de la ’ nevoi a salvării relaţiilor de prietenie

, sau bună vecinătate existente^ între mulţi români şi maghiari pînă la imposibilitatea cedării de teritorii ori a schimbului de populaţie. Tonul folosit a fost

î cînd patetic, cînd ferm ; dar niciodată ofensator sau deni­grator, deşi, liderii minbritâţii maghiare n-au scăpat nici o ocazie să ne ofenseze ori sa ne desconsidere

După provocarea cu afişul din faţa Operei Maghiare, scris numai ungureşte, a urmat episodul de la Universitatea ”Babeş-Bolyâi” .’Prorectorul A.- Magyari a fost desemnat să vorbească şi e l îh faţa celor care - au participat ,,1a deschiderea anului universitar. După ce şi-a început cuvîntul. în limba română, dl A. Magyari a pus la un moment dafpunct şi virgulă, pentru a continua apoi să vorbească numai în limba maghiară. Pe moment» participanţii, în covîrşitoarea lor majoritate ro­mâni necunoscători ai limbii maghiare, au rămas blocaţi. Nu 'şi-au putut imagina aşa o- insolenţă. Primul care a reacţionat a fost dl prof. univ. dr. Matei Basarab, -decanul Facultăţii de Drept. Pe bună dreptate s-a arătat că şi în cazul în/care în \Aulă eram doi ascultători care nu înţelegeam limba maghiară, se cuvenea să se vorbească româneşte. în aplauze, mai mulţi profesori şi studenţi au, părăsit sala. Dacă primul gest al dlui prof. univ. dr. Matei Basarab merită toată consideraţia, nu înţelegem de ce a trebuit ca Domnia sa să părăsească sala şi. nu cel care s-a comportat într-un mod impardonabil? Cine era intrus în acea adunare şi cine octipa

' un loc firesc?

(continuare In pagina a 16-a)prdf. univ. dr. Petru

Prunea

A D E V Ă R U Ld e C lu j : AGENDA miercuri, 4 octombrie 1995 &

Atenei (s I); Francisc de Assisi (+ 1226); Calendarul ca to lic : Sf. Francisc din Assisi. t

• Mîine; Calendarul ortodox: S f-M c . Haritina şi Memeltâ; Calendarul g re co -ca to lic : Sf-

• Azi: Calendarul ortodox:Sf. Ierotei, Ep. Atenei; Sf. Mc.Audact şi Domnina; Calendarul Haritina, m (304); Calendarul greco-cato lic: Ss Ieroteu, Ep. catolic: Ss. Placid şi îns.m.

• PREFECT URAjCONSIIUL JUDEŢEAN: 19-<H-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:l 9-60-30

•PRIMARIADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 , •PRIMÂRIACtMPIATURZII:36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10 ,•POLIŢIA FEROVIARA CIX'J-

NAPOCA: 13-19-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIATURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZn: 36-82-22

•POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERIA 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

11-24-71• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 . •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 ' X •DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTA: 958«EGlAAITrONOMADE•TERMOfTCARE• DISPECERAT: 11-87-48 •REGIA AUTONOMA DE APA '

CANAL DISPECERAT: 11-63-02• S.C "SALPREST" SA

DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 lnt 132

|I]TRANSPORTC,F,R.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA , principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi intercity •BAIA.VIARE^ATU MARE (prin Dej):15,05 •BISTRIŢA NASAl,T>. 15/13 •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin SibiQ-Piatra Olt): 11/12 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin PIoleştl-Bazâu): 9,33 ■. •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45;16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TlRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR HNFORMAŢII: 11-22-12 (intern) .

' 11-24-75 (internaţional)

^ % T A R O M ^ § -

ORARUL CURSELOR TARO M

Plecări din Bucureşti: . ' , - 7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv 7" *•: 'Plecări din Cluj-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv ,Sîmbăta: 1 ‘Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 Ici ;Telefon TAROM Cluj: 19.49^7

C U R S E * V U T Q

CURSE INTERJUDEŢENE / din Autogara XI

«Cluj-Napoca-Sibiu: 5,45; 14,00., ; Quj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00

•Cluj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15.. Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30,14,30; 18,30. - '

* Cluj-Napoca - Gîrbâu - Zalău: 6,40 «Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30 (prin Hida). •Cluj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;

16,00 .Quj-Napoca - Aiud: 12,00.

«Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. «Cluj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, s&nbătă, duminică, luni). «Quj-Napoca - Brad:. 16,00.

Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15. Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. Quj-Napoca - Reghin: 16,30. _ : -

«Quj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15. . «Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. «Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. «Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14,00 (ptinTioc).«Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). «Quj-Napoca - Turda 5,30; 6,30; 6,50,

7,20, 8,15; 9,3», 10,30; 11,30, 12,30,13.20.14.00.14.30.15.00.15.30.16.00,17.00.18.00.18.30.19.00.20.00.21.00, 22^0. ,

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara H :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cn plecare din Cluj-Napoca Jn zilele de luni, joi şi vineri i* ora 7,00 ţi Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şl stmbătAla ora 11,00 s Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din Cluj-Napoca In zi na de miercuri ora 7 ţi înapoierea din Miskolc tn ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII Autogara 1 :14-24-26 Autogara H: 13-44-88 ■

■unt >ci juj ;

VMn.cs KM$fo Miercuri, 4,octombrie

_ 5.00 Matinal Uniplus Radio;5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mţndenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei;7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 1430 Overdose;16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii “ Invitaţi în studio” ;17.05... “ Invitaţi în studio” ; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Great-

Hiţs; 22.05 Greatest Hits;23.05 Music by night Program Informativ BBC Londra; 6.00' 14.00; 18.00; 21.00. Ştiri Uniphw

8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00.

A RadioSonicFM «# . 7MH*

Miercuri, 4 octombrie 6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Mircea Tătar); 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară “ Clujule. te salutăm” - emisiune magazin (ştiri, informaţii rutiere, sport, meteo, agen­da zilei, preturile pieţei) "Cunoaş- te-mă” (psihologia copilului) (Pasztor Krisztina); 11,00-13,00 Black magic hours (Daniei Boroştean); 13,00-14,00 dîntă ceteraş, ţ>e strună (muzică populară) (Călin Stănescu); 14,00-16,00 Super Sonic (D j Dreams); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-18,00 Ce trebuie să ştim ... ca să nu greşim (emisiune informativă) (Cozmin Guşi); 18,00-20,00 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Lucia Radu); 20,00-21,00 Black magic hour (Daniel Boroştean); 21,00-23.00 Emisiune în limba maghiară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi clujene, sport), ”Doru-i dor” muzică populară (Konczel Csongor); 23,00-24.00 Non stop dancing.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor2): Orar: zilnic: 8- 13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.■ ■ : B iblioteca judeţeană

"O C TA V IA N G O G A " - , SECŢIA AD ULŢI şi SECŢIA

COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. F IL IA LE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri;joi: 14-19,45; marţi, vineri:.9-14,45; sîmbătă şi duminică-închis. SA LA DE LE C TU R A (str. M. Kogălni-ceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11 -17,45; sîmbâtă şi duminică - închis. MEDIATECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14- 19,45; marţi, joi, vineri: 9-14,45; sîmbâtă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis -

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 9): luni - închis; mărfi - 10-13; miercuri - 15-18; jo f -10-13; vineri închis.

■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineţi 12-16 _ -

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri:14 - 19; marţi, joi, vineri:-9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis .

■ Biblioteca "H etta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10,t 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9). Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultu- ral Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar; luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultu­ral German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18) Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie(3tr. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. :

■ M uzeul Na ţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ MuzeulNaţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi mărfi: închis'' -

■ Muzeul Naţional de Istoric a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilhic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis.

■ M uzeu l E tn o gra fic ' al T ransilvan ie i (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9 -17; luni: închis' ■ Galeriile "Bastion" (Piaţa

Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbâtă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “ Emillsae” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeu] Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

FARMACIIFarmacii cu serviciu perma­

nent: Farmacia ''Corafarm", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17.51.05, Farmacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel. 19.64.62

Garda de noapte: Farmacia nr. 5 ”Clematis” , P-ţa Unirii nr.10, telefon: 11.13.63, orar 20-8.

V M iercuri, 4 octombrie P rogram ul 1: 7,00 TVM .

Telematinfl; 8,30 La prima oră;9,20 Film; serial: "Santa Barbara” ;10.05 Moda pe meridiane; 10,35 Videocaseta muzicală; 10,50 Videolexicon; 11,50 Film serial:. "Iubiri amăgitoare” ; 12,40 Desene animate;' 13,10 - 1001 audiţii;-14.00 Actualităţi; 14;10 TVR Iaşi;15.05 TV R Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv; 17,00 .V ideocaseta muzicală; 17,15 Alfa şi Omega...;18.00 Tele-discu l muzicii populare; 18,30 Desene animate;19.00 Tim pul Europei; 19,30 Film serial: ”Fata şi băieţii” ; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Dr.Quinn” ; 21,45 Noi frontiere; 22,25 Totul despre muzică; 22,55 Confluenţe; 23,25 Actualităţi;23,45 Întîlnirea de la,m iezu l nopţii; 0,25 Jazz A live magazin.

Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin-satelit; 11,30 Desene a- nimate; 12,00 G ong!; 12,30 Ecouri ale Festivalului inter-’

naţional "George Enescu” ; 13’,00 Ala-bala-portocala!; 13,50 Film artistic: "T ig r ii Fin Quon Tung” ;15,20 De lingua latina; 15,50 Desene animate; 16,20 Film serial: "Pasiuni secrete” ; .17^05 Zodia' Balanţei; 17,45 Film serial: "Iubiri amăgitoare” ; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro memoria; 20,30 Topul galeriilor lunii septembrie; 21,00 TVM . Mesager; 21,30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara” ; 22,45 Un secol de..cinema; 23,35 Muzica e viaţa mea!;. 0,05 La capătul Pămîntului.

T V R C L U J -N A P O C A : 15,05 Jurnal-actualităţi; Univers creştin; Aşezări mănăstireşti în Transilvania- reportaj documentar; Muzică de cameră; Ambient 2000: Tâuşeni - utopie şi realitate. Redescoperirea spaţiului mitic în lucrările artistului Alexandru Chira; Clipul emisiunii.'

, ' Joi, 5 octombrie ,P rogram u l 1: 7,00 TVM .

Ţelematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: “ Santa Barbara'” ; 10,05 Limbi străine: germană 7 italiană;11,07 Film serial: “ Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate;13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 Fotbal: Rapid - Sportul Studenţesc;

s 16,45 La orizont -, economia de piaţă; 17,40 M ilenium; 18,25 Desene animate; 18,50 Tragerile Super Loto 5/40 şi Excepţională Expres; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film serial: “Fata şi băieţii” ; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: “ Valea Păpuşilor” ;21,40 R eflecţii rutiere; .21,55 Studioul economic; 22,35 Interpreţi ai muzicii populare;

''22,55 Simpozion; 23,40 Actualităţi; 0,00 Film serial: “ Poldark” .

Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene ani­mate; 12,00 Noi frontiere; 12,40‘ Atotştiutorii; 13,15 Confluenţe;

. 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social;14,55 Limbi străine: germană.- italiană; 15,55 Desene animate;

,16,20 Film serial: “Pasiuni se­crete” ; 17,00 Ceaiul de la ora 5;19.00 Emisiune în limba germană;20.00 Tradiţii; 20,30 Orizonturi culturale; 21,00 TVM. Mesager;21,30 Enigma; 22,00 Filmoteca de. aur; 22,30 Film artistic: ” La' revedere, Scufiţă Roşie!” ; 0,05 Colecţia Fragil.

T V R C L U J -N A P O C A : Nu are emisie. : ■ 7

P r o g r a m u lt e le v iz iu n i lo r ip r in ^ c a b lu

M iercuri, 4 octombrie 199510,00 Ştiri şi actualităţi locale;

10,10 în centrul atenţiei “ Familia”- 4; 11,00 Crime pasionale - film codat; 19,30 Ştiri şi actualităţi lo­cale; 20,30 Desene animate; 20,38 în centrul atenţiei:“ Famifiâ” -5;21,20 Doctor Jivago I I 4 film codat;22,55 Pe muchie de cuţit'- film codat.

PO RTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

M iercuri, 4 octombrie 1995 . 7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon NetWork; 9,30 Buletin informativ; 9,45 A l - Divertisment matinal; 11,00 A l - Reportaje;,11,45 Buletin informativ; 12,00 Poveste din L A. - RTL2; 13,45 A1 - Documentare, seriale; 15,15 Sfiow - Casa Castagna - C5; 16,30 Dădaca ^C5; 17,00 Cartoon Net­Work;-18,30 A l - Observator - Ştiri;19,30 Buletin infoimativ; 19,45 A l- Reportaje, muzică, teleshopping;21,00 Buletin informativ; 21,15 Întîlnire în lumea de dincolo, PR07; 23,25 A l : Film. . %

P O R T A L 29,45 Buletin informativ; 10,00 A l

----Film ; 11,30 A l - Muzică,divertisment; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l- Film; 13,30 A l - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post^ meridian, reportaje, film , telejurnal, muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,40 Basic instinct-C5; 0;15 Tele 7 abc- Liniă fierbinte.

animate; 20,30 Capcana periculoasă21,30 Observator; 22,30 M is : Litoral (46); 0,10 Răzbunătorii d i i oraşul Kansas. 1 ■;

sx.TV CABLU s i l

M iercuri, 4 octombrie 19958.00 Program pentru tineret; 8,30

Seriale-RT4; 11,15 Seriale-RT4;14,45 Seriale C5 şi RT4, .16,00 Aventurile din Hong Kong - RT4;18,05 Revanşa - MediaPro; 18,55 Diverse - preluare - MediaPro; 20,30 Roata norocului - SAT1; 21,15 Întîlnire în lumea de dincolo - PR 07 ; 23,25 Dulci ^păcate - Mag.sex.- PR07. ’ .- C A N A L A N T E N A 1

18.00 Ştiri - reportaje- interviuri; .18,10 Dance club; ,18,30 Lumina călăuzitoare; 19,30 în lupta cu. abuzurile şi corupţia; 20,00 Din lumea afacerilor; 20,15 Desene

M iercuri, 4 octombrie 1995 T v c '-10,00 Cannon --SAT1; 11,3<

Zîmbiţi, .vă rog - RTL2; 12,0< POveste din L .A . - RTL2; 14,0< Rem.ington Steele - PR07;.15 ,0< Dispreţul -,RT4; 16,00 F e lic ita RT4; 16,40 Reglarea conturilor RAI DUE; 19,00 Preţul unei v ie ţi RT4; 20,10 Exp loziv m agazin R TL; 21,15; Captivi în gh ea ţ; veşnică - RTL2; 23,15 Stern T V ■ RTL; 0,15 La mulţi ani ! - S A TT .

T V C + -13,10 Dincolo de realitate; 13,40

Mozart; 15,10 Dance club; 15,30 Lumina călăuzitoare; 16,20 Lumea; în care trăim; 16,50 Legende rock;17,20 MapamOnd sportiv; 18,25 Oglinzi paralele; 18,55 Din lume/ ( afacerilor; 19,10 Desene animate19,30 Capcană periculoasă; 20,31 } Observator; 21,35 Provocarea lui Django; 23,95 Dance club; 23,45 Fugarul din Balcani; 01,15 Medalion A -H A ; 1,25 închidere: ediţiei. _■■ ■ ■ ' ■' -

TOAMNA MUZICALA CLUJEANA. Ediţfa ă'XXX-a jubiliară. 40 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii clujene. Organizatori: Filarmonica de Stat “ Transilvania” , Ministerul Culturii, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, Academia de Muzică “Gh.Dima” , Asociaţia Compozitorilor Cluj

F ilarm on ica - de . Stat “ T ran s ilvan ia ” prezintă azi,4 octombrie; ora 19 în sala Casei universitarilor: Freiburger

Barockorchesteţ Consort /Germania ( J.H. Schmelzer, A.Bertali, J.J.FuxH.I.Biber). ;

R IL IV II29 septembrie - 5 octombrie

REPUBLICA - Batman Forever- SUA - premieră'(9; 11,30; 14; 16,30; 19) • VICTORIA- 29.09.-01.10 - Forrest Gnmp - SUA (11; 1330; 16; 1830); 2-3.10 - Lista Iul Schindler - SUA (11; 1430; 18); 4~S. 10. - Nâscu(l asasini - SUA. Interzis tinerilor sub l6 ani (11; 13,30; 16; 18,30) • ARTA - RENOVARE • MÂRÂIŢI - sala A- Basic instinct - SUA (13; 15; 17; 19); sala B • Alte 48 de ore - SLJA (13,30; 16; 1830)* FAVORIT-

între lege ţi destin - India (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Verdict jsub ameninţare SUA - premieră; TINERETULUI - Street Flchter - Ultima bătălie -SUA.

CÎMPIA TURZII; MUNCITO­RESC - Ca sper - SUA - premieră; Răzbunătorul - SUA - premieră.

DE J; ARTA - Scenariul ucigaş- SUA - premieră; Creatorii de coşmaruri - SUA - premieră; Vîrstă inocenţei - SUA - premieră.

GHERLA: PÂCEA - Numele de cod: Răzbunare - SUA - premieră; Rămăşiţele zilei - SUA - premieră

POLICLINICA INTERSERVISANstr. PaRcaly nrJ5, cart. filieorgheru

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE « PSIHIATRIEI ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE •e c o g r a h E 'A l e r g o l o g h !DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLQGIE*ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE I ACUPUNCTURA LABORATOR(Biochimie < Bacteriologic Imunologic . Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1 Medic de gardă: orele 21 -

Rezervare, consultaţii la teL41.41.63

A L I A N ţ A A N T IS m C IS j

- sufletul nostru la dispoziţia] dumneavoastră. Telefonul dej noapte, telefonul de sufldii

V^l.41,63 - între orele 21-07..

miercuri, 4 octombrie 1995 ROZA VINTURILOR A D E V A R U Lcfle Clui

Cea de-a doua experienţă

nucleară franceză a suscitat uh nou val de proteste pe plan internaţional

(Reuter, A F P ) Franţa-a provocat la 2 octombrie un val de proteste la nivel internaţio­nal, după ce a sfidat din nou opinia publică mondială şi a efectuat cea de-a doua şi probabil şi cea mai puternică experienţă nucleară din noua serie de' experienţe ale sale din Pacificul de sud. Cele mai acerbe critici au venit din partea statelor din regiunea Pacificului, ca Japonia, Austra- lia şi Nouă Zeelandă, dar şi ; Statele Unite, o altă putere nucleară, a criticat de asemenea experienţa, considerînd-o regretabila., Ministrul franccz al apărării a declarat că experienţa, cu o putere de sub 110 kilotone de explozivi convenţionali, a fost efectuată în atolul Fângataufa din Polinezia franceză. "Această experienţă a avut drept Obiectiv garantarea pe

: viitor a securităţii şi fiabilităţii armelor de autoapărare” , a precizat într-o declaraţie succintă serviciulde presă al armatei franceze."

Aceasta a fost cea de-a doua" din seria de 6-8 experienţe care au pus capătmoratoriului de trei ani al Franţei privind experienţele nucleare şi a , survenit la cîteva ore; după ce comandourile franceze au sechestrat ambarcaţiunea "Manuteâ” aparţinînd organi­zaţiei ” Greenpeace” în apele' internaţionale din apropierea locului experienţei.

Forumul Pacificului de sud, format din 16 naţiuni, a declarat că cea de-a doua experienţă nucleară va prejudicia relaţiile Franţei cu statele din regiune şi ameninţă Franţa cti excluderea ei ca partenerde dialog al grupului.

China:

Consolidarea poziţiei lui Jiang Zemin

(Reuter) Recentele schimbări din cadrul armatei făcute de preşedintele Jiang Zemin cu ocazia unei plenare de importanţă crucială a partidului comunist sînt un indiciu de consolidare a poziţiei sale cu acordul

Numirea în Comisie a încă doi generali, printre care şi a unui protejat al lui Deng, şi promovarea altor doi în funcţii de vicepreşedinţi ai Comisiei marchează o realizare majoră a lui Jiang, care îndeplineşte

tacit al lui Deng Xiaoping, super- funcţia de preşedinte şi secretar alliderul suferind căruia speră să îi urmeze în funcţie. '

"Este singurul indiciu clar câ Deng Xiaoping a avut o influenţă asupra politicii-cheie timp de un an” , a declarat un expert militar la 29 septembrie, lai o z i după ce plenara anuală a Comitetului Central al partidului s-a încheiat prin numirea a doi noi generali . în Comisia M ilitară Centrală a partidului, formată din şapte membri. "Jiang nu a reuşit să facă -asta pînă acum. Nu a putu obţine acordul lui Deng din cauza stării sănătăţii acestuia” ,a afirmat exper­tul, adăugind că asemenea numiri strategice sînt posibile numai cu

partidului, pe lin ia consolidării poziţiei sale, potrivit unor surse diplomatice. "Este greu să mai fie considerat doar un simplu

'responsabil interimar” , a afirmat expertul militar. Diplomaţi şi analişti din China au repins părerea că Jiang ar fî'o personalitate de tranziţie lipsit jde putere personală,de o bază de. putere politică şi de capacitatea administrativă necesare pentru a-i urma lui Deng. -y '' - "Jiang trebuie să fie foarte ,

reforme ale economiei de piaţă în China, a fost de preşedinte al Com isiei m iliatre a partidului - funcţie pe care Jiang o deţine în prezent. "Jiang a acţionat foarte prudent şi precaut” , a declarat analistul militar, adăugînd că acest demers recent pregăteşte o tranziţie care ar putea asigura stabilitatea după încetarea din viaţă a lui Deng. N o ile numiri pregătesc totodată terenul pentru ca Jiang să îi schimbe

; din funcţie pe Zhedg Zhen şi Liu Huaqing - care au adoptat o poziţie critică faţă de el în'ultimele luni - după ce'Deng va ieşi din scena politică. "D in punct de vedere al sprijinului în rîndul armatei, Jiang se află în prezent cu mult înaintea oricărui alt lider civil din China” , a

Satisfăcut” , a declarat analistul apreciat un diplomat occidental, m ilitar.. Accentul pus de el pe , Deng l-a numit pe Jiang succesorconsolidarea poziţiei sale în rîndul al său jn iunie 1989, după ceforţelor armate repetă evoluţia recursese la foiţele armate pentru acarierei lui Deng însuşi, a căru i' înăbuşi amplele mişcări în favoarea

acceptul liderului suprem, în prezent unică funcţie în anii ’80 şi începutul democraţiei din Piaţa Tiananmen. suferind şi în vîrstă de 91 de ani. anilor ’90, cînd a promovat amplele ,

In Letonia populaţia a votat pentru un partid

ultraconservator(AFP)Potrivit comunicatului

Com isiei centrale electorale privind toate districtele electorale; partidul democratic ” Saimnieks” de cehtru-dreapta, condus de Ziedonis Cevers, fost ministru de interne, se situează în frunte cu 15,34 la sută din voturi, fiind urmat îndeaproape de "Mişcarea Poporului pentru Letonia” , care a obţinut 15,06 la sută din voturi. Această formaţiune ultraconser- vatoare, cu un program neclar, este condusă de Joachim Siegerist, de origine germană, un anticomunist feroce, cunoscut pentru acţiunile sale caritabile în favoarea celor mai -sărace categorii sociale.

"Calea letonă” , partid conser- vator-liberal, care a condus guvernul anterior, s-a plasat pe

. locul al treilea, obţinînd 14,65 la sută din voturi. Partidul radical- naţionalist "T evze in e i un Brivibai", cârd" militează pentru o înăsprire a leg ii privind cetăţenia, şi aşa foarte severă, a

obţinut de asemenea 14,65 la sută din voturi, dar partenerilor săi din blocul naţionalist, Partidului pentru Independenţa Naţională (LN N K ) şi Uniunii Ţăranilor nu

: le-au revenit decît 6,17 la sută şi respectiv 6,11 la sută din voturi, suficient însă pentru a depăşi pragul de 5 la sută şi a putea fi ' reprezentate în parlament. Trei partide de stînga intră în parlament: Partidul Unităţii (fost comunist, cu 7,28 la sută din voturi), Partidul Socialist (5,65 la sută) şi Partidul Armoniei

' pentru Letonia (5,61 la sută din voturi). Joachim Siegerist, care în aprilie 1994 a fost condamnat d*e un tribunal de la Hamburg (Germania) la un an şi jumătate închisoare pentru "incitare la ură rasială” , nu a candidat el însuşi, deoarece nu stăpîneşte bine limba letonă." Ales deputat, în urmă cu- trei ani, pe lista LNNK, el a fost, la scurt timp, exclus din partid şi în urmă cu două luni a fost expulzat din parlament din cauza unor absenţe repetate.

Marea Britanie: Congresele celor două mari partide pregălesc strategia viitoarelor alegeri generale(R eu te r ) V iitoare le alegeri

generale^ din Marea Britanie vor avea loc abia peste 19 luni, dar conferinţele anuale de luna aceasta ale celor două principale partide politice se conturează ca nişte repetiţii generale de importanţă crucială pentru lupta ce le stă înainte.

în "colţul albastru7’ se află primul ministru John Major, .care speră să folosească conferinţa de la Blackpool a conservatorilor (partid de guvernămînt) pentru a valorifica

principal al alegătorilor trebuie să ignore aripa de stînga, care se afirmă tot mai impetuos, şi să-şi plaseze din nou încrederea în partid după patru înfrîngeri în alegerile generale.

Strategia lui B lair pentru conferinţă (1-6 octombrie) conştăîn a-i înfăţişa pe conservatori ca pe unii ce au pierdut contactul după cei 16 ani de cînd se află la putere şi în a argumentă că numai un Partid, Laburist revitalizat, cu aderenţă la mase, poate promova profunde

octombrie. Rezoluţiile elaborate în vederea conferinţei atestă că m ilitanţii conservatori’ sînt mai dornici ca oricînd ca ministrul de

un guvern laburist ar trebui să . finanţe) Kenneth Clarke, să impulsioneze cheltuielile publice.şi înapoieze o parte din majorările - şâ stabilească drept principalobiectiv al politicii sale economice angajarea deplină a forţei de muncă mai degrabă decît o inflaţie aproape de zeţ.o. ” Sînt necesare măsuri politice radicale nu pentru a satisface nişte fetişuri de stînga, ci pentru ă bloca o revenire de tip american a noii drepte” , a scris Hain în cotidianul ” The Guardian” . ” Este nevoie dc o transformare

record de impozite, impuse în u lt im ii' doi, ani, strategii conservatorilor sînt convinşi că majorările de im pozite care aii încălcat o promisiune pe care Major

privind persepctivele unei monede , europene unice făcute la recenta reuniune la nivel înalt neoficială a UE din Majorca. -

Tonul sceptic al unui discurs rostit Săptămîna trecută de noul ministru de externe, M a lco lm R ifk in d , a; plăcut de asemenea, sporind' speranţele în rîndul apropiaţilor lui ‘

' Major că la conferinţă parlamentarii "eurorebeli” , care l-au sfidat făţiş'

/ a făcut-o la alegerile din aprilie arml trecut> vor slrîn8c rindurile în

modesta revigorare a şanselor sale, -reforme sociale şi economice. Blair după ce a reuşit să pareze cu succes' o contestare a aripii de dreapta la adresa funcţiei sale din luna iulie. în"colţul roşu” se află liderul opoziţiei, Tony Btair, care trebuie să demonstreze la conferinţa de la Brighton a laburiştilor de ce'filonul

economică, socială şi constituţională ■ a reuşit să ajungă în fruntea ‘ totală, pentru a opri declinul fără sondajelor de opinie de cînd i-a remuşcări al Marii Britanii către o succedat defunctului John Smithln . societate din ce în ce mai urîtă,

1992, sînt: un-motiv important pentru care mulţi alegători nu mai spijină acest partid. Dar în condiţiile în care împrumuturile guvernamen­tale ar putea depăşi lim ita anul acesta, Clarke a redus speranţele unor ."cadouri” prea mari în

jurul primului ministru. Sir Teddy .Tăylor, unul dintre cei opt "rebeli” expulzaţi din partidul parlamentar: pentru atitudinea lor de sfidare, a spus că "nouă atitudine a guvernului asigură baza pentru unitatea partidului şi ajută la aducerea _

domeniul impozitelor în bugetul Partidului Conservator pe aceeaşi

I

Victoria socialiştilor portughezi pune capăt unui

deceniu de guvernare autoritară a PSD

(Reuter) Socialiştii portughezi au înregistrat o v ictorie în alegerile, gctierâle' de la 1 octombrie, deşi au ratat cu puţin obţinerea Unei majorităţi absolute în pariarnenti punînd astfel capăt

al cărui partid a îmbrăţişat politica p ieţei libere şi privatizarea* a promis că această schimbare se va: face treptat şi că reailizările PSD vor fi conservate. PSD a ,fost cel care a inclus Portugalia în

unui deceniu de guvernare a : Uniunea Europeană (U E ) şi aPartidului Social Democrat (PSD), c.rea*- ° epocă de relativă prospe-Liderul Partidului Socialist (PS), \- rl.tate « f - o tară dintre cele maiAntodio Guettecş, şi-a-expriiriat f mce ale Europei. Dar dupa un,.încrederea că va reuşi să cqndueă deceniu guvernare austera a luiun guvern Minoritar împotrivă ^ v a c o S.lya, sondajele de op.rneuneîlargi opoziţii, care cuprinde : * ^ ‘ ^ L C rtUg^ \ eStede la comunişti, aflaţi de la stînga virfnrin lm :„ • ■ f i V .- ’ i n _ - j i Victoria socialiştilor a întrecuteş.chieruluLpoliţ.c, la Partidul orjce previziune prog nQZelePopular, formaţiune naţionalistă indicînd doar o victorie destul dededreapta. S.ntem foarte aproape strînsă ” D ecizia a fost clarăde o majontate absoluta. Victoria Portughezii şi-au exprimat dorinţasocialiştilor-pune capat unui pentru o schimbare” , a declaratdeceniu de guvernare autoritară a Guterres, precizînd că pieţelePSD sub conducerea primului financiare şi cercurile oamenilorministru, Anibal Cavaco Silva, de afaceri nu trebuie să se teamă

Socialiştii şi-au ptat campania de guvernarea socialistă. E l a> electorală pe necesitatea unei mai reiterat o promisiune din timpulmari integrări în Europa. Ei au campaniei electorate, de a face totpromis că nu vor majora irrrpozi- posibilul pentru ca performanţeletele, că vor spori-cheltuielile economice ale Portugaliei să sealocate învăţămîntulu i şi că vor încadreze în criteriile dure impuselupta pentru combaterea crimi- pentru admiterea în preconizata'nalităţii şi a drogurilor. Guterres, Uniune Monetară a UE.

iu lie 1994. Dar această poziţie conducătoare a ajuns recent la mai puţin de 30 la sută, în parte din cauză că problemele lui Major s-au... mai diminuat; dar ş i{ datorită atacurilor aripii laburiste de stînga faţă de ceea ce e considerată o conducere autocrată şi o indecentă îmbrăţişare a unoridei de dreapta,

într-o anticipare a ceea ce se poate

nesigură şi înapoiată din punct de vedere economic” a scris Hain. Deşi sprijină un salariu minim şi un impozit suplimentar pe capital, Blair afirmă că laburiştii doresc impozite reduse şi că ei vor fi cel puţin tot atît de duri în ceea Ce priveşte inflaţia ca şi conservatorii. . /

Strategiile legate de impozite şi cheltuieli vor ocupa,, de asemenea,

aştepta'B lair să se-întîmple la-.-un loc .d e frunte la conferinţa Brighton; Peter Hain, membru al conservatorilor ce se va desfăşura Ia - aripii destînga, a declarat recent că Blackpool în perioada 10,-13

lunii noiembrie.Major speră ca lucrurile să meargă

mai uşorşi în privinţa Europei - problemă care a scindat partidul său de cîţiva ani încoace şi a precipitat contestarea eşuată la adresa conducerii sale de către fostul ministru din aripa de dreapta, John' Redwood. Aşa-numjţiî ” euro- sceptici” conservatori, ce se opun unor legături mai strînse-cu Uniunea Europeană, au fost mulţumiţi de remarcile negative ale lui M ajor

lungime de uîidă cu opinia publică

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ

IROMPRESNATIONAL NEWS AGENCY y

în aceastăpaginăpublicăm materiale furnizate de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, precum şi din alte surse. .

O.J. Simpson: Un "zeu al stadioanelor"devenit "detiriutul 4013970"

. este.agitaiă: După ce a divorţat în >: 1980 de prima soţie, Margaret

.-Whitlcy, de lâ care are trei copii, se căsătoreşte cu N ico le Brown, o

j blondă fermecătoare, întîlnită în- ■ (A F P ) Fost zeu al stadioanelor, : Glorie, bani, pasiune, coborîrerîn 19(58 el este ales în unanimitate cel f?tr-un local de noapte, în 1985.

personaj bun pînă la slăbiciune şi infern, mîntuire: Q,J.Simpson a mai .bun fotbalist universitar al ..Cuplul aparţine Hollywoodului ele- - familiar al micului ecran, trecînd ; cunsocut totul despre visul american anului.- '• ' gânt: sînt frumoşi, bogaţi, trăiescdeodată în roltil unui O.thello gelos : şi despre cursa cu orice;preţ căite \\i-Devine profesionist şi timp de 11- j într-unul din cartierele cele mai şi periculos, O.J. Siropson, acuzatul celebritate, despre care a crezut • ani, dintre care noua la Buffa lo J ^tegante ale Los Angeles-ului, din "procesul Secolului” ; care s?a“- poate cărlpoate plasa, dş asemenea, Bills, stabileşte recorduri, dintre care_ ' poaedi v ile şi piscine, circulă în, încheiat la Los Angeles, a fost eroul deasupra legii. Orenthal James unele rezistă încă. Face cinema; în Rplls Royce şi Ferrari, schiază în cu mii de feţe al unui serial pe care Simpson s-a născut la 9 iulie 1947. special în Turnul Infernal sau în Colorado... Căsătoriţi în 1985, ei au

im Bf’pnafist n_gr fi omit io D n . i w . n 11 „ i . < sej-ja ţjg filme parodice Naked Gun, > doi . c o p ii , . Sydney 1 şi Justin.nici Un scenarist n-ar fi avut la Portrero llill, un banal ghettouîndrăznela dc a-1 imagina. Cei 12 negru din San Francisco, tată l săujuraţi au început la 2 octombrie abandonează fam ilia cînd e l aredeliberările care ar putea sâ se cinci ani, iar mama sa, o fem eie prelungească mai multe săptămîni . puternică, ce munceşte noaptea în-dacă nu ajung Ia un verdict. tr-un spital, îşi creşte singură copiii.

El singur, copilul din ghettoul El aparţine pentru puţin timp uneinegru din San Francisco, devenit legendă vie a fotbalului - tricoul său cu nr. 32 este o veritabilă relicvă în Statele Unite - înainte de a se

■ ii <1\ ajun,

5 i

bande, "Războinicii Persani', are cîteva încurcături cu justiţia, iar Ia 15 ani întîlneşte un jucător vedetă de baseball, Willie Mays, care îl face

reconverti în actor de serie B şi în să întrevadă o lume de bogăţie şi om de afaceri ptosper, apoi în , glorie. în pofida unui rahitism din deţinutul nr. 4013970, a încarnat o copilărie, el aleargă 100 de yarzi în galerie de portrete care fascinează 9,9 secunde, un talent care nu trece şi ţine in suspans America. neobservat. Calea sa este trasată: în

rămînînd în continuare în mediul fotbalului pentru a comenta m eciurile pe'âtru canalele de televiziune ABC, apoi NBC.. '.Veleităţile sale cinematografice nu merg totuşi foarte departe. în pofida ambiţiilor de a egala un Dustin Hoffman şi de a eîştiga premii Oscar, repertoriul său rămîne limitat.

. ”De fapt, nu poate juca decît un singur rol: el însuşi” , notează'un critic de la Hollywood. E l nu mai este cu adevărat un superstar şi nu mai este tînăr. Viaţa sa particulară

Divorţează în 1992.După. descoperirea corpului ;

mutilat al N icolei SimpSon Brown şi al unui prieten, Ronald Goldman,' ,îd noaptea de 12 spre 13 iunie 1994, imaginea afabilului Simpson se prăbuşeşte pentru a face loc celei a unui bărbat violent, de o gelozie obsedantă ale cărui brutalităţi vor fi prezentate detaliat de-a tungul : întregului proces. O.J. o bâtea, o insulta pe Nicole, iar presa a stabilit cel puţin 19 incidente grave de

'.violenţe • conjugale în istoria căsătoriei lor.

■ ' .1 ’x ii.lS ;0<V,! |

T r e i p e r s o n a je in c ă u ta r e a u n u i s c a n d a t p o lit ic

Evenimentul politic al anului - cum a fost caracterizată deziarul "Adevărul” din Capitală vizita preşedintelui Jon Iliescu în S U A - este pe cale sa provoace un adevărat scandal politic în Romanţa.

Cu ocazia unui dineu sau - aici lucrurile nu sînt tocmai clare - Ifro conferinţă de presă, preşedintele Iliescu ar fi afirmat, conform Mcdiafax, câ "Gheorghe Funar şi C.V. Tudor sînt nişte Jirinovski ai României” .

Reacţia lui Corneliu Vădim Tu- dor a fost promptă şi deosebit de virulentă. Printre altele, liderul PRM, a afirmat că preşedintele Iliescu este responsabil pentru dezastrul României de după 1990, şeful statului arătîndu-se ’slab faţă de duşmani şi periculos faţă de prieteni” , şi nu a fost în sfijw să

"rezolve vreuna din "problemele vitale ale poporului”, dînd dovadă s câ stăpîneşte doar -"agitaţia electorală ieftină, tipică unui ac­tivist dc mîna a doua”. C.V. Tudorl-a numit pe preşedintele Iliescu drept un "Păcală al ruşilor” , "fabricat şi trimis pe capul românilor drept pedeapsă pentru

atitudinea demnă a acestora din 1968” . în acelaşi timp, C.V. Tudor a declarat că â hotărît, împreună cu preşedintele PUNR, să-l dea în

■judecată pe şeful staiului, în caz că acesta nu-şi va cere scuze în public pentru afirmaţiile sale din SUA. Liderul PRM a declarat că partidul său "este gata să-şi deschidă porţile pentru toţi cei care 1-âu susţinut pe Ion Iliescu, dar care au sfîrşit prin a fi dezamăgiţi de activitatea

• acestuia”. -' : ; ^Aflat într-o vizită în Italia în zilele

cînd izbucnea scandalul pricinuit, indirect, de cunoscutul Jirinovski, Gheorghe Funar ne-a declarat, în cursul zilei de ieri, următoarele: ;.

” Am aflat despre modul d c exprimare al preşedintelui Iliescu în cursul vizitei în SUA la adresă preşedinţilor PUNR şi PRM. Vestea am primit-o la Roma, cînd vizitam Palatul Parlamentului. Am fost sunat de dl Vădim Tudor care mi-a relatat

cele îniîmplate^ Era deosebit de indignat de asemenea etichetări la adresa dînsului şi mi-a spus că îl va acţiona în judecată pe preşedintele

-României. ; l-am spus câ, riedispunînd de date concrcte, urma ca la întoarcerea în ţară să verific; dacă ele sînt reale, pentru că nu mi-a venit să cred că preşedintele României este în stare să facă asemenea afirmaţii în cursul unei vizite în.străinătate. Mă bazez pe această concluzie pornind de la "lecţiile” pe care preşedintele Iliescu Je dă oamenilor politici, solicitîn- . du-le ca, ori de cîte ori ies în stră­inătate, să ţină la demnitatea român- > ilor şi să nu-i vorbească de rău pe cei de acasă. Dar,’din ce am văzut rela- rtat în presa românească, rezultă că, după o recepţie oferită de unul dintre

; conducătorii lobby-ului antirbmâ- nesc din SUA, congresmenul Tom

-Lantos, preşedintele a făcut afirmaţia că eu şi dl Vădim Tudor sîntem Jirinovski ai României. Prin modul în care a pus problema, preşedintele Iliescu a încercat să producS o ruptură între preşedinţii PRM şi •PUNR şi. membrii celor două partide. Eu regret că dl preşedinte

. Iliescu s-a pretat sâ facă asemenea afirmaţii: îl aşteptăm să se întoarcă cu bine acasă. Fiind pe pămînt românesc şi nemaiavînd sula în coaste, de data asta pusă de Toin Lantos, sperăm să-şi ceară scuze şi totul sâ sc încheie cu bine. Nu am dori să ajungem în situaţia de a he prezenta în instanţa la judecată; Ar

' f i un lucru care nu este demn, nici 1 pentru mine, nici pentru domnia sa.

Am convingerea câ un om inteligent şi deosebit de abil, ca preşedinte Îs Iliescu (aşa spun gazetarii şi unii oameni politici), va găsi resurse pentru â-şi ceie

: scuze” . . . . . .... ■ , ,De menţionat’ că cei trei

politicien i sînt candidaţi său posibili candidaţi la preşedinţia ţârii. Fapt care va face să curgă rîuri de cerneală pe marginea acestui schimb de replici, pe cale. să producă un scandal de proporţii în viaţa politică'a României. Ceea ce nu înseamnă că nu se vor găsi, în cele din urmă, căile de împăcare, pentru că altfel ceaha ar putea duce

I la destrămarea coaliţiei proguver- namentale în prag de alegeri locale.

Vaier CHIOREANU

" N e c e s a r e l e e x p l i c c i & i i " d e n e i e r t a tDin capul locului ne exprimăm

regretul câ trebuie sâ intervenim în legătură cu articolul d-lui Vaier Chioreanu, Necesarcle explicaţii ale papei, publicat în “Adevărul de Cluj” nr. 1475 din 2 septembrie 1995. Regretăm, fiindcă, urmărind zilnic editorialele cu comentariile sale politice, de ce să n-o mărturisim sincer, sînt citite cu plăcere. Totuşi, în cazul articolului citat, dl Chioreanu, abordînd problema* războiului “religios” din Bosnia, se

.parc că a renunţat la deontologia ce­rută ziaristului de profesie, imparţial şi obiectiv, în schimbul unui confe- sionalism desuet..După D-sa, vino-, vat de războiul din Bosnia este Papa loan Paul al 11-lea, cbiar dac| “ este greu tic afirmat câ papa însuşi a inspirat accst plan” . Întrucît Papa nu s-ar fi delimitat de catolicii impli­caţi în acest război, “ trebuie sâ ofere cxplicaţii în legătură cu ce se întîmplă din vina militarismu­lui religiei akrărui cap este”. Afir­maţii inexacte şi extrem de grave.

La fel a fost acuzat în 1948 Papa Pius al Xll-lca, începuse războiul rece între cele două “ iagâre” despărţite de “cortina de fier” . Papa era caricaturizat în presa comunistă din Ro,mânia: de sub sutana sa trăgeau cu mitralierele soldaţii americani.. Acum, de intervenţiile NATO în Bojnia este vinovat Papa loan Paul al II-lea, care, dupâ dl Chiorcanu trebuie “ lâ cearâ iertare fn numele catolicilor, miilor de ortodocşi morţi, răniţi iau rămaşi Tărâ adipoit din cauza bombar* dimentelor NATO”, ba mai mult,i i li »c cearâ anticipat iertare “ şi ortodocşilor transilvăneni căroraII «-ar putea întîmpl* la Tel, dacă■ « va opri bombardamentele noilor cruciaţi” şi noua frontieră ar fi traiaU “pe deasupra Carpaţilor « despart Transilvania de Rom inii” .

Dup* df Chiorcanu NATO este o organizaţie militară religioasă, «Icitultâ din “catolici de diferite Mauje" (Dl), U discreţia Papei, pc *•»« o dirijează împotriva ortodocşilor prin bombardamente, pc carc, D-»a U cere Papei tâ le oprcaici “cn puterea religiei ne care o conduce” .

Inexactitatea afirmaţiilor d-lui

Chioreanu constă, în primul rînd; în faptul că Papa nu numai că a condamnat războiul din Bosnia, c i ; “ cu puterea re lig ie i>pe care o conduce” , a\cheinat la rugăciune pentru pace întreaga lume catolică, _• un miliard de credincioşi, nu numai- tineretul, cum afirmă dl Chioreanu,

viaţa poporului român, aşa cum susţin marii noştri istorici şi nu. confesionali ştii, care confundă în mod voit ortodoxia cu românismul. Ea este uri “ dar” slavo-bulgăresc ce. ne~a rupt de comuniunea popoarelor neo-latine frăţeşti, prin acel “ fatal destin al istoriei (D.Onciul)-care

fiind, de altfel, singura armă la care , poate recurge şi de care poate dispune. Oficiosul Vaticanului, ziarul L ’Osseîrvattore Romano publică zi de zi aceste chemări ale Papei. ’ • •

îi mai amintim următoarele d-lui Chioreanu: ■

- Religia catolică este într-adevâr •o mare putere, dar una spirituală, fără “diviziile” de care întreba la'! rîndul său Stalin, “cîte are Papa?” . Este o putere care nu se confundă sau identifică cu N ATO , bloc militar, alcătuit nu de “ catolici de diferite nuanţe” , ' ci de ■ un- conglomerat de naţiuni, legate între ele. prin alianţe politice, nu religioase,.cbiar dacă între ele sînt şi catolice, alături de cele protestante, anglicane, ortodoxe (Grecia) şi musulmane (Turcia).

Ortodoxia românească eterodoxă e numai un accident-în

ne-a ţinut peste 700 de ani în “ slavonismul tîmpit şi, orb” (A. D.Xenopol), “o catastrofă” (Dr.P.; Rezuş) ce ne-a tîrît prin fanariotisme de care numai cu ajutorul Apusului catolic am scăpat. Nu ortodoxia este liantul ce ne leagă de Europa. Sîntem europeni prip latinitatea noastră, prin comuniunea noastră de sînge, de limbă neolatină cu popoârele catolice ale Europei şi de un mileniu de creştinism roman,, prin ritul nostru propriu daco-roman, de unde rezultă că adevărata frontieră.a românismului este pe Nistru, nu pe Carpaţi, cum o vreau unii “ an a liş ti” de tip Otto de Habsburg et comp. Această frontieră trebuie s-o refacem şi s-o apărăm.

- A pretinde Papei să ceară iertare celor “ 6 m ilioane de ortodocşi transilvănen i ce . ar putea fi bombardaţi de N A T O ” , în cazul fixării frontierei pe Carpaţi, nu mai

are putere de convingere ca “ istoria”- drobului de sare de pe cuptor, ce ar putea prin cădere să ucidă copilul din copaie, din povestea.pentru copii, P rostia omenească. Mai putea dl Chioreanu sâ-i ceară Papei să mulţumească şi comuniştilor

-români, celor care în timpul prigoanei de peste 40 de ani nu i-au ucis decît vreo 10 episcopi şt cîteva sute de preoţi şi credincioşii;atolici,/ deşi i-ar fl putut lichida pe toţi. -

1 - “Şeful catolicismului ofensiv” , cum î l numeşte dl Chioreanu pe Papa loan Paul al II-lea,- continuînd pilda antecesorului său Paul al V I- lea, face mereu apel pentru refacerea unităţii Bisericii creştine, dezbinată ^prin Marea schismă de la 1054: Întîlnirile şi dialogul internaţional teologic între Biserica Ortodoxă si cea Catolică dau speranţe. Aceasta este “adevărata cruciadă catolică îndreptată împotriva popoarelor ’ ortodoxe” . La întîlnirea Ia nivelul cel mai înalt din 27-29 iunie 1995, Patriarhul -Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, în v izită lâ Vatican, l-a numit pe Papa “Fratele nostru' mai mare” . Credem că nu se va supăra dl Chioreanu câ-i dăm dreptate Patriarhului Ecumenic şi nu redactorului şef adjunct al ziarului lAdevărului de Cluj” . (Sublinierile textelor reproduse ne aparţin).

Radu Câmpeanu:

“ Cred în viitorul meu în PNL”

P.BLANDU

- Domnule Radu Câmpeanu, sînteţi preşedintele unui partid care vă poartă numele. Ce poate să însemne asta, sînteţi singurul “ stăpîn” -în. p artid , a fost o ambiţie? -

- Nu. Să vă explic. P N L s-a scindat în urma unui congres fraudulos, la Braşov, în 1993. Fraudele au fost descoperite ceva mai tîrziu. O parte dintre membrii partidului, în frunte cu lonescu Quintus, Cataramă, au cerut înlocuirea vechii conduceri. PNL nu numai că n-a vrut, dar i-a dat în judecata Consiliului de Onoare, să-i suspende. S-a făcut un alt congres, la cererea m ajorităţii membrilor partidului. împotriva acestui congres, domnii aceştia au făcut un proces, care s-a plimbat de la Tribunal la Curtea Supremă, a revenit la Tribunal. S-au făcut presiuni considerabile ca acest proces sâ se prelungească., în momentul în care noi,, am considerat că această prelungire este gînditâ ca -să facă imposibilă prezenţa noastră în a legeri, am hotărît să înscriem acest^partid, PNL (Câmpeanu), ca să-l delimităm de toate partidele naţional-liberale. După alegeri vom vedea ce facem cu numele, îl păstrăm sau nu. >.

Trebuie spus însă că nu ştim ce ne rezervă viitorul.; Procesul nu s-a încheiat, sâ vedem ce va spune tribunalul; Eu cred în viitorul meu în PNL, fără alt nume. Eu-sînt convins că pînă la urmă vor cădea şi interesele banului care dictează în PNL - Quintus. Oamenii îşi vor da seama că nu şe face politică doar în-interesul banului. . /■,

• A ţi fost cîndva un om politic important. Cum vă simţiţi acum, cînd e nevoie sa o luaţi de la început?

-Cred ca problema nu e corect să fie pusă astfel. Sînt formalităţi administrative, dar c o greşeală să credeţi că partidul e mic. E mai mare decît PNL - Quintus. Avem, la ora aceasta, organizaţii în toată ţara, cu excepţia judeţului Tulcea, unde există numai un nucleu. Ne pregătim de alegerile comunale. Dacă vâ duceţi la sate, veţi observa că cine a auzit de liberali, a auzit de Câmpeanu. Aşa a intrat în conştiinţa oamenilor. ~

- Dar au auzit ei de bine, sau de rău?,

- Acum foarte mulţi spun de bine. Ei spun acum tocmai ceea ce acuzau că spun eu acum trei ani. Chestiunea maghiară, în speciai.

E oarecum amuzant sâ vezi câ domnul Coposu constată, după trei

■

' M I h H h

r- ' i-

arii, că extremiştii conduc UDMR- ul, cînd toţi ştiam bine, încă de

’ atunci, că aşa stau lucrurile^ Cred că în politică trebuie sâ urmezi anumite principii, mai ales cînd ele sînt esenţiale pentru interesul naţional, şi, de aceea, consider că

. nu am greşit atunci cînd am hotărît ca PNL să părăsească Convenţia. Dar astea fae parte din trecut, noi privim acum către viitor. Viitorul sînt alegerile locale.

- Au fost nişte propuneri a le PU N R-u lu i pentru o a lian ţă e lectora lă . Cum, răspundeţi accstor propuneri?

- Au fost nişte declaraţii, dar cu titly individual. PUNR are şi aspecte neoliberale în concepţia lui, are şi expresii extremiste cu care noi nu putem fi de acord. N o i credem că PUNR nu este un partid 'extremist prin esenţă lui. V om vedea ce va fi, o să discutăm.'

■ Sîntem dispuşi să discutăm cu oricine, mai puţin cu marxiştii şi extrema dreaptă. -

- în 1992 aţi propus fostului! rege M ihai să candideze la preşedinţie. Păstraţi o atitudine pro-monarhică?, " , ; J

- Trebuie precizat că propunerea n-â fost monarhistă. Propunerea mi ,a fost de instaurare a monarhiei şi e greşeala noastră câ n-am explicat suficient acest lucru. Acum n-aş mai repeta o asemenea propunere. Mai mult decît atît, pot să vă spun.‘ că dacă poporul hotărăşte, prin re­ferendum, revenirea monarhiei, îi voi respecta hotărîrea, dar eu nu voi fi dintre aceia care vor sprijini monarhia. ' , '

- V eţi candida la a legerile prezidenţiale din 1996?

- E probabil câ da. Dar aceasta este hotărîrea Delegaţiei Politice şi e în funcţie de împrejurările politice.

Interviu realizat de Caius CHIOREAN

După "Răscrucea celor Proşti” , dupâ Viaţa şi moartea la moldo­veni , după recenta Declaraţie a Societăţii "Casa Apostolului Pavel . scriitorul Ion Druţă îşi continuă, dc la Moscova, contro­versata ofensivă publicisticâ- ideologică, de astă dată printr-un articol intitulat la fel de "total” : Trădătorii şi salvatorii neamului” .

De fapt, distinsul nostru contemporan îşi revede acum, retrospectiv, viaţa sa în literatură, carc a fost însoţită mereu de .un ruinător sentiment de singurătate, ca şi de poreclele cu care l-au ,,'nvrcdnicit , dc-a lungul anilor, salvatorii de moment ai

neamului” : "antisovieticul” , culacul” , "naţionalistul?, anticomunistul" şi ultima, afirmă

domnia sa, "trădătorul de neam” . .Dar, mereu fidel sjesl. scmpcr

Nlă rog, clasic, mindria neamului şi toate celelalte^ ("Mesagerul” nr.36/1995, săptămînal din Republica Moldova

idem, Druţă a străbătut cu .încrîncenare acest teren, mereu ' acelaşi în sterpâciunea sa: ”De la soldatul cela tinerel ce mergea cîndva prigonit pe - străzile Chişinăului, căci se temea lumea să se apropie de el, şi pînă la bătrînelul cărunt ce iară merge de unul singur pe uliţele aceluiaşi oraş, a trecut o jumătate de secol,.dar nu s-a schimbat absolut nimic” . Aceasta pare a fi adevărat, dincolo de valurile grele de narcisism ce tresaltă suferinţa scriitorului nostru.

Surprinzător, însă articolul "naţionalistului Druţă” este preluat masiv de presa Puterii, ca şi dc cca

antiromânească net, care, în fond, este cam una şi aceeaşi. Şi mai. surprinzătoare, deşi superficială, este însă afirmaţia druţiană că războiul din Transnistriâ a izbucnit din cauza neacceptârii în Constituţie a textului sprijinit de el (moldovenească să fie limbă de stat, fără a fi însă limbă de> comunicare între etnii). "Pe la m iezul nopţii a fost adoptată versiunea a doua şi, în aceeaşi noapte, afirmă Druţă, datorită versiunii a doua, am pierdut Transnistria, rămînînd pînă în ziua de azi o ţară sfirtecată, aşa îneît pînă şi Papa dc la Roma, după cîte mi s-a spus, la una din audienţele sale

a rostit trist, furat de gînduri: "Pridnestrovie, Pfidnestrovie.!,1' ’

Cum, la un moment dat, elementul pur biografic se preschim-bă în unul pur politic, reacţiile n-au întîrziat, cea mai virulentă, fără a ţine seama de categorii estetice şi ierarhizări literare, venind din partea lui Dumitru Matcovscbi: "Prin borta eu- lui francmasonic se uita scriitorul poporului la noi. Ca la nişte duşmani ai... puterii sovietice. Ne întrebăm de aceea: în cîte ap? se poate scălda un om? - '

Se interzice, domnule Druţă, se interzice sâ fii concomitent şi Mozart şi Salieri; se interzice să crezi în

Hristos şi să conciliezi cu Iuda, se interzice să scuipi în fîntîna din

. care moldoveanul bea; se interzice sa jo c i hora : unirii ' cu nomeneţaturiştii care ştiu să joace numai tontoroiul. Se interzice să

•faci "casă comună” cu vampirii care ne-au supt sîngele şi ne-au pîngărit hramul!”

Cu titlu informativ, notăm că, la Chişfnău, n-am auzit ca cineva să-l eticheteze pe Druţă câ "trădător de neam” , deşi, de la caz la caz, imaginea sa oscilează între "apostolul luminat” şi ” vulp6iul înţelepţii” . în ce ne priveşte, socotim că maestrul este prins astâzi într-un joc anacronic, de manipulare a opiniei publice, iar rodul muncii sale artistice are la începuturile lui sîngele său românesc, pe cînd publicistica - cel

- sla(b)v sau mai ştii care încă.

miercuri, 4 octombrie 1995 ARTĂ - CULTURĂ A D E V A R U Lde Cius__

Filarmonicii “Transilvania”

Debutul “Toamnei muzicale clujene”“ Ceea.ce am auzit astâzi mi-a întrecut cu totul aşteptările (...)

Ni se parc câ este o m uzica cu to tu l şi cu to tu l deosebită, de maturitate a geniului Enescu. (...) Este o muzică'într-adevăr unică, fenomenală, plină de inspiraţie, de poezie, care ţîşneşte din folclorul românesc, atît de drag, de adînc înrădăcinat în Enescu. (...)” Sînt, acestea, cîteva din gîndurile pe care, cu emoţie, distinsa pianistă, dna LORRY W ALLFISH , muziciana ce, alături de soţul ei s-a aliat în imediata apropiere a marelui nostru Enescu, preşedinta societăţii ENESCU din America, cea care, o viaţă, a militat pentru înscrierea creaţiei enesciene pe orbita marilor valori culturale ale lumii - mi le-a împărtăşit. - U '

Dna Wallfish a venit special la Cluj ca să asiste la prijna audiţie absolută a acestui unic opus pentru: vioară şi orchestră a maestrului Enescu, lucrare'răinasă în manuscris, pentru a cărei restituire trebuie să mulţumim compozitorului CORNEL ŢÂ R A N U , cel ce a

. definitivat-o. “Caprice roumain” a beneficiat luni,,2 octombrie, în concertul de debut a l ce le i de-a 30-a “ Toamne muzicale” de interpretarea de excepţie a violonistului ŞERB A N LU PU (SUA) si de eminentul muzician, dirijorul EM IL SIM ON, aflat la pupitrul Orchestrei . sim fonice clujene.. Lucrarea cu caracter rapsodic,

“Caprice roumain’ ’ este o “aşezare”

în pagini de muzică a sufletului marelui muzician român, ostenit de pribegia pe alte meleaguri, un sfîşietor suspin de dor, răscolitor tremur do lacrimă în coltul sufletului. Cu sentimentul nelămurit, confuz, am trăit parcăsenzaţia răsfoirii unui jurnal intim, pînă în- tr-atît sufletul s-a arătat dezbarat de orice sofisticate învelişuri. “Dulce doinire” , dor şi visare - iată ce este; enescianul “ Caprice roumain” ;

-picurînd trist de pe sunetele unei atît de grăitoare v iori, ca şi cea a lui Şerban Lupu. Nu pot aprecia acum îndeajuns' valoarea muzico­logică,restituirea partiturii enesciene, eforturile depuse de compozitorul Cornel Ţăranu; cu certitudine pot afirma că l-a apropiat şi mai mult

pe Enescu de spiritul neamului său, umanizînd o dată în plus - mitul.

• Strălucitor, intempestiv, dar şi tandru şi suav; timbrul v iorii lui Şerban Lupu; a răsunat apoi în superbul concert pentru vioară şi orchestră în re op. 47 de Ian Sibelius. I-a urmat apoi un “encore” -Capriciu de Paganini.. .. =

Deschiderea celei de-a 30-a “toamne muzicale” , concomitent cu debutul celei de-a 40-a stagiuni a Filarmonicii's-a încheiat tot cu un compozitor omagiat în. acest an: Bela Bartok..Maestrul Emil Simon nu s-a dezminţit nici de această.dată, alegînd pentru a-l sărbători pe genialul maghiar - Concertul pentru orchestră, piesă de rezistentă cu multe individualizări timbrale (sublim .solo-ul de oboi, dl M.: Szoverdy!), eu capcane de tempo, ritm şi metrui Graţie şefului de orchestră al cărui, destin s-a confundat în tot acest răstimp cu cel al Filarmonicii, am simţit din nou sfîşietorul dor de patrie (din perspectivă maghiară, de astă-dată), dar am savurat şi episoadele groteşti, bizare sau chiar strălucitoare, cu iz de serbare cîmpencască.., :>■

Cristina Monica BOTA

Un lilosofclujean preşedinte a! Consiliului de administrafie a!Radiodifuziunii

PROF. UNIV. DR. TUDOR CĂTINEANU - pietre pentru un nou templu al adevărului -

Cumpănit, aşa cuin î l ştim, urînd vdrbologia şi retorica goală domnul profesor Cătineanu s-a abţinut de la declaraţii publice, pînă'cînd îşi va definitiva noile obieclive în această funejie, periculos de expusă pentru un gînditor care nu fafce politică şi şi-a dăruit viaţa valorilor culturale adevărate.. Asta nu înseamnă că Tudor Cătineanu este un personaj legat la ochi. Din contră, aşa cum a demonstrat-o prin cărţile sale şi ca şi cadru didactic, spiritul adevărului şi simţul sacrificiului întru valorile după cel mai bun model al .‘ şcolii : f ilo so fice româneşti; i-au îndrumat; întotdeauna paşii. Alegerea sa, într-un moment de răscruce istorică şi politică, cînd multe valori stau încă în umbră sau sub; semnul întrebării, poate f i un semn benefic şi o investiţie preţioasă în viitorul perfectibil al României.' Un adept al înţelepciunii şi nu al puterii intră azi în arena unde se execută încă un joc periculos al intereselor personale. Cei ce l-au ales au avut;o bună intuiţie. Intelectualul Tudor Cătineanu va dovedi că, "clasa” sa este menită să facă istorie! Evoluţia sa a fost complexă şi nu fără piedici, dar a demonstrat mereu bogăţia şi puterea personalităţii acestui om. : S-a născut la 2 mai 1942, în' Comuna Ocniţa, jud. Bistriţa- Năsăud. în 1964 „termină Facultatea de Filosofie alegîn- du-şi ca lucrare de diplomă

A legerea profesorului Tudor Cătineanu de la Uni­versitatea "Babeş Bolyai” de către cele două Camere ale Parlamentului într-o funcţie atlt de importantă aminteşte de dorinţa lui Platon ca filo so fii să fie acela ce se ocupă cu treburile publice ale cetăţii, el fiind înzestraţi cu lucidi­tate şi dreaptă judecată.

conturarea personalităţii lui Tudor Vianu. Este şi absolvent al Facultăţii de F iloso fie cu teza de licenţă "Metoda elaborării concepţiei de frumos în gîndirea estetică a lui Kant” , lucrare ce prefigurează începutul preocupărilor de mai tîrziu. între 1964 şi 1973 ocupă diferite funcţii; care desigur nu-1 mulţumesc. Este, pe rînd, profesor de şcoală generală şi liceu, secretar literar la Teatrul din Turda, redactor la Editura ”Dacia” . în 1972 ocupă, prin concurs, postul de lector la Facultatea - de F ilo so fie al Universităţii Babeş-Bolyai. Aşa începe o carieră universitară foarte bogată, în care predă numeroase cursuri de etică, estetică, filosofiâ culturii, teoria presei şi retorică. în 1978 îşi susţine teza de doctorat în filoso fie cu teza "Structura unei sinteze filosofice” , lucrare care, prin echilibrul şi starea de spirit mereu trează, prin puterea' de aprofundare sistemică a problematicii vâ fi o "piatră pentru templul meu” ,

ncîncheiat încă. Publică la Editura "Dacia” "Structura unei sinteze filosofice ("Perspectiva intrinsecă” ) în 1982, pentru a' continua cu "P ersp ec tiva , extrinsecă” în 1985.

Publicarea celor două volume sînt un adevărat tur de forţă, foarte: primejdios în timpul fcînd filosofiâ oficială mima gîndirea dictatorială, iar limbajul filosofic era închis în ştrîmteleţarcuri ale unei specializări fără viitor, iar tinerii se îndreptau ori spre literatură, ori spre repetarea în van a preceptelor marxiste. Pentru toţi Tudor Cătineanu a fost un m odel de-probitate morală, lucru demonstrat şi în ” Elemente de etică” (v o l.T : "Faptul m oral” , Ed. "D acia” 1982 şi v o i.II: "Problematica fundamentală” scos în: 1985 la aceeaşi editura. De fapt cărţile sale reparau mereu un gol, din ce în ce mai mare, apărut pe terenul

- unei forţări a gîndirii înspre dogmatismul de,cea mai joasă: speţă. 1

Se pare câ filoso fu l Tudor- Cătineanu a trecut cu bine toate probele la care a fost supusă •

: înţelepciunea de-a lungul acestor -ani. Din 1990 este profesor şi şef la catedra de - filo so fic a Universităţii. Se pare că îşi va

, păstra în continuare şi o parte din: catedra de la Universitate, deşi - probabil câ noua funcţie î l va obligă la multe alte preocupări.

Dorin SERGHIE

Şl la universităţile paţllculare...

începe anul academ ic

. Universitatea . Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti -«Facultatea de management turistic şi comercial şi Facultatea de drept din Cluj- Napoca invită corpul profesoral ;i.studenţii la deschiderea oficială a anului universitar 1995/1996, care va avea loc astâzi, 4 octoinbrie a.c., cu începere de la ora 12,00, în sala mare a Casei de Cultură Studenţeşti din municipiul nostru..

CONTACTEROMÂNO-AUSTRIECELa invitaţia redacţiei revistei

Exceljior, asist. univ. drd. Petrea

Lindenbauer, de 'la Institutul de

Romanistică al Universităţii din

Viena, a făcut, timp de o săptămînă,

v o vizită de documentare în biblioteci

şi arhive clujene. Cu acest prilej,

invitata a ţinut, la Şcoala Nr. 17 din ‘

Cluj-Napoca^: (în organizarea

Catedrei de limba şi literatura

rom ină), o expunere cu, tema

A n trop o log ie ţ i cultură. De

asemenea, s-a întîlnit cu cadre

didactice de la Catedra de limba

română a Facultăţii de Litere, de la

Facultatea de Ştiinţe Politice,

Administraţie Publică şi Jurnalistică

şi de la Institutul de Lingvistică şi

Istorie Literară “ Sextil Puşcariu” ,

identifieîndu-se, cu acest prilej,

posibilităţi de colaborare între

. instituţiile amintite.

C _ J u r n ă l v i e n e z

Poetul Ienăchiţă Văcărescu, tălmaciul împăratului IosiE al II-lea

în eforturile mele de a descoperi cît mai multe prezente româneşti în capitala Austriei, am dat şi de o lucrare a lui Ienăchifă Văcărescu, Istorie a prea puternicilor îm păraţi otom ani, pe care, şpre ■ ruşinea mea de filolog, nu o citisem. Iată că i-a venit rîndul acum, şi nu oriunde,’ci în somptuoasa sală Augustinerlesesaal a Bibliotecii Naţionale Austriece (sală în care nrai vo ie să-ţi ie i notiţe decît cu creionul, conducerea bibliotecii punînd la dispoziţia- cititorilor, în acest sens, seturi de creioane, inclusiv ascuţitori!). Adevărul e că, în conştiinţa noastră,’ Ienăchifă Văcărescu a rămas inai ales în calitate de poet, autor al celebrului Testament (“Urmaşilor mei Văcăreşti!/.Las vouă moştenire/ Creşterea limbii române/ Şi-a patriei cinstire”), activitatea sa de mare • demnitar, de istoric, de autor a unei gramatici a limbii române şi de diplomat trecînd oarecuta în umbră. Dar cum a ajuns poetul în contact cu împăratul Iosif al II-lea?

în anul 1773, Iosif al II-lea face o primă călătorie în Transilvania şi, în drumul său spre Galiţia, se opreşte şi la Braşov. Aici se exilaseră multe familii’ de boieri din Ţara Românească, mai ales ca urmare

'"a războiului ruso-turc, care se va încheia în 1774, . prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi). Deoarece expatriaţii se aflau sub protecţia coroanei imperiale, are loc o întrevedere între împărat şi boierii refugiaţi, ocazie cu careIanache Văcărescu, cărturar poliglot, serveşte ca tălmaci. Pentru a-şi arăta bunăvoinţa faţă de boierii exilaţi, împăratul îi invită la o recepţie. “Deci seara - povesteşte Văcărescu - ne-am adunat ■ toţi acolo, după poruncă, cu jupînesele noastre, şi viind şi împăratul, la opt ceasuri nemţeşti, intrînd în casă, in-au întîmpinat lîngă uşă' pe mine şi mi-au zis: « Sinior Văcărescule (căci îmi aflase numele de la audienţă), te pohtesc'şi.te pui în osteneală că să-mi faci astă seară tergimanlîc>>” [...]. îndată eu încbinîndu-mâ, i-am răspuns că aceasta este cea mai fericită noapte ce am întîmpinat în lume de cînd m-am născut. Şi aşa, luîndu-l de subţioara din stînga, m-am aflat într-această slujbă şi cinste pînă.la un ceas după .1.2, nelăsînd nici un

boier;şi nici o jupîneasă ca să nu facă vreo întrebare [ sau vorbă sau mîngăiare, pînă cînd, vrînd să meargă Ia gazdă, ne-au chemat ca să mergem a doua zi afară din cetate” , pentru a asista la exerciţiile militare” . :

A doua.întrevedere a lui Ienăchiţă Văcărescu cu • împăratul va avea loc la Viena, dar peste. . . opt ani, respectiv în 1781. în acest an, cei doi fii ai lui • Alexandru Ipsilanti, domnitorul de atunci aV Ţâiii Româneşti, fug din casa părintească şi din ţară, motivul fiind “ multă îndestulare şi răsfaţăciune” . în această situaţie poetul este solicitat de către domnitorul muntean să intervină pe- lîngă autorităţile din Transilvania, şi, în extremis, pe lîngă împărat, pentru repatrierea celor doi fii rătăcitori. Deşi văduv, cu trei copii şi cu o mamă bolnavă, Ienăchiţă pleacă a doua zi de Crăciun spre Viena, ufide soseşte după opt zile. A ic i este primit, mai . întîi, “ cu multe ţeremonii şi cu multă cinste", de cancelarul Kaunitz, în aşteptarea audienţei propriu- ; zise la împărat. Cancelarul îl introduce repede în ; înalta societate vieneză, “ în sala de assainblee, unde era toti ambsadorii curţilor adunaţi şi cele mai ‘ strălucite dame.din V iena” . în această lume occidentalizată, valahul nostru, îmbrăcat în haine orientale, apaje ca un personaj pitoresc. Lumea bună se îngrămădeştejn jurul său cU interes, îi . pipăie îmbrăcămintea, i se pun fe l de fe l de . întrebări. Femeile erau mai ales curioase, îneît “pe. -mine, la această assamblee, mă descinseră damele -• şi de brîu pentru ca să-mi vadă şalul” . între tim p,; află că evenimentele din Ţara Românească s-au ; precipitat: după fuga cop iilor, domnitorul Alexandru Ipsilanti şi-a cerut singur mazilirea, în locul lui turcii numindu-1 pe N icolae Caragea. Mitropolitul şi boierii îi cer să se întoarcă urgent acasă. Audienţa la împărat a avut totuşi loc, ; Văcărescu descriind cu lux de amănunte interioarele palatului imperial, eticheta de curte, insistînd pe întrevederea propriu-zisă cu împăratul, care a durat “ două ceasuri şi mai bine” .

Ilie'Radu NANDRA

Cărţile clujenilorVASILE PUŞCAŞ:

Speranţă şi disperare

S-au împlinit în această primăvară50 de ani de la încheierea războiului al doilea mondial, război care a adus mari suferinţe popoarelor europene, care s-au văzut * confruntate cu Holocaustul, cu experienţa lagărelor naziste,: cu-rapturi de teritorii, milioane de morţi şi răniţi şi-multâ suferinţă umană. Nouă, românilor, războiul ne-a furnizat o experienţă istorică dintre cele mai triste: de ia ciuntirea teritoriului ţării, la sarcina grea a războiului din Est şi din Vest: şi apoi pedeapsa cu regim ul comunist Cum s-a ajuns aici şi care au fost împrejurările po litice şi diplomatice ale tratării noastre ca: fără satelit vine să ne lămurească o. nouă carte a istoricului clujean Vasile Puşcaş intitulată Speranţă şi disperare şi subintitulată Negocieri ’ Româno-Aliate 1943-1944 (Editura Litera, 1995), aruneînd o lumină nouă şi cvasicompletă aupra celor' doi ani decisivi cînd s-au purtat tratative cu A liaţii pentru ieşirea României dintr-un război care se anunţa deja pierdut. Cum bine se ştie, opoziţia politică, reprezentată în tară de Iuliu Maniu, a înţeles încă de la începutul anului 1943 că efortul nostru de război în Est este inutil şi deosebit de grevant pentru ţară, într-un moment în care angajarea noastră militară depăşise intenţiile de la început, acelea de recucerire a teritoriului românesc al Basarabiei, şi cînd Antonescu nu mai reprezenta decît o soluţie de aventură. S-au încercat astfel primele luări de contact cu puterile apusene, mai întîi printr-un agent Eco din Turcia, apoi prin deschiderea unor canale diplomatice de negocieri şi tratative, în care au fost implicaţi Regele, Maniu ţi Tătărăscu, iar dintre diplomaţi Raoul Bossy, Gh. Gafencu, G eorge I. Duca, Niculescu-Buzeşti, Fr. Nanu, Alex. Cretzianu, Barbu Ştirbey şi C.Vişoianu, iar canalele diplomatice

au fost rînd pe rînd Berna, Cairo, Stockholm, Ankara. Starea de spirit a aliaţilor a fost tatonată la început şi prin intermediul , fostului preşedinte al Cehoslovaciei V. Beneş, care.a transmis celor din “Opoziţia Unită” de la Bucureşti nevoia ieşirii din Axă pentru,ca teritoriul românesc să nu sufere. A fost un moment în care puterile aliate s-au arătat dispuse la un

.armistiţiu, dar din cauza tergi­versărilor celor din ţa ră ,,acest moment s-a pierdut (M aniu se gîndea la puterea armatelor germane;' care era încă redutabilă) şi apoi indicaţia celor din Apus a fost doar una; o capitulare fără condiţii în faţa: ruşilor. Cum acest din urmă act era ; greu de acceptat pentru politicieniL români, s-au pierdut alte. luni preţioase pentni sondarea ruşilor la: Stockholm (prin dna Kallontai), dar şi aici ezitarea din aprilie pînă în , iunie 1944' a fost de râu augur pentru ţară; în final tentativele. diplomatice fiind epuizate n-a mai rămas decît soluţia actului de la 23 August. Cartea este o contribuţie documentată a ‘ tuturor acestor, avataruri de “ speranţă” '.ş i; “disperare", o reconstituire utilă şi necesară a unui segment dramatic de istorie, fapt pentru care îi sîntem recunoscători autorului...

Mircea POPA

SAMUELIŞZAK,SANDU B0L0BA:

Valeriu Lucian Bologa

Una dintre importantele creaţii ale vieţii universitare clujene de după Marea Unire a fost şi înfiinţarea la Cluj • a Institutului de Istoria Medicinei (1 aprilie 1921), a cărui prestigioasă în florire s-a datorat eminentului cărturar care a fost Valeriu L. Bologa, profesor agregat şi director al acestuia din 1932, iar din 1937 primul titular a l acestei discipline din România. Graţie lui, lucrările de istoria medicinei au căpătat la noi drept de cetate,

dobîndind rigoare şi un cadru legal de desfăşurare. Doi medici clujeni,, dintre care unul succesorul său la catedră, dr. Iszak, iar celălalt fiul său, ne pun acum la dispoziţie o

/ interesantă monografie consacrată■ v ie ţii şi activ ităţii profesorului

clujean (26 nov. 1892, Braşov - 30■ oct. .1971, C lu j), prin activitatea căruia ţara noastră a pătruns în cele: mai diferite organisme ştiinţifice

> internaţionale, profesorul fiind membru a peste 20 de astfel de organizaţii şi institute străine. în chip tradiţional, monografia urmăreşte mai întîi istoria fam iliei Bologa, rolul cultural important jucat de

: strămoşul său Iacob Bologa, apoi de : tatăl său, Valeriu Petru Bologa, ca şi dc mama sa Lucia Puşcariu. Urmează copilăria şi anii de studiu, peregrinările Ia Leipzig şi Jena, anii primului război mondial petrecuţi în Italia, studiile de la Cluj şi munca' alături de profesorul francez Guiart, cel care deschide aici cursurile de istoria medicinei,. A n ii săi de profesorat sînt puşi apoi bine în . evidenţă, cu scoaterea în relie f al activităţii ş tiiţifice desfăşurate,; activitate care deschide drumul unei afirmări internaţionale de marcă. Un fapt interesant de relevat este . prietenia sa cu Mircea Eliade, care ' v ine la Cluj spre a-i cunoaşte - activitatea şi scrie în mai multe rînduri cuvinte laudative privitor la . munca Institutului de istoria m edicinei de.la Cluj. în lista de -

, lucrări a prof. V.L. Bologa figurează Contribuţii la istoria medicinei în ' U.P.R., distinsă în 1957 cu Premiul de Stat, Istoria medicinei (1963), primul manual universitar de - specialitate, Is to r ia medicinci u n iversa le (1970 ) şi Istoria m edicinei româneşti (postum, în 1972), cărţi care i-au marcat drumul ascendent. De mare valoare1 este şcoala de istoria medicinei pe care el a creat-o la Cluj, şcoală ce numără numeroşi d iscipo li, despre care aflăm dintr-un capitol speciţl Cartea nu este numai un omagiu pios adus Profesorului, ci şi un model de

■ rigoare şi informaţie în disciplină, una din acele căiţi care cuceresc prin firescu l expunerii şt nobleţea cugetării.

Mircea POPA

A D E V Ă R U Lde Cluj OMUL SI SOCIETATEA miercuri, 4 octombrie 1995

La D e j PUTERNICĂ OFENSIVA ÎMPOTRIVA SĂRĂCIEI• Convorbire cu dl Ing. loan Petruţ, primarul Dejului • ;

gfa a a a t

" "■ă'sifWîs*?, ^ f-r.-A

?-V"j

Ing. loan Petruţ, primarul Dejului, un om hotărît să facă ceva mai mult pentru sărăci. .

- L a ora actuală, sărăcia constituie cca mai întinsă şi periculoasă p lagă care însoţeşte perioada de tranziţie. Ofensiva dc com batere a acesteia, chiar dacă are la îndemînă un cadru legislativ adecvat, aspectele complexe pe care le im plică (fon du ri, identificarea - adevăra ţilo r

v săraci, eficacitatea practică, reală a forţelor locale angajate în această o fens ivă ) impun^ prim ăriilor acţiuni energice, bine conturate.

- Potrivit L eg ii nr.67/1995 privind ajutorul - social, persoanele. îndreptăţite să primească ajutor social se prezintă Ia primărie, unde în ‘ fiecare zi lucrătoare între orele 8- 12, se primesc dosarele cu actele necesare, însoţite de o cerere tip, care se primeşte de la primărie,

; tirmînd a f i completată de solicitant. Pentru â preîntâmpina aglomeraţia şi a menaja nervii, cetăţenilor în prealabil, la ora7,30 se' eliberează bonuri de- ordine. De ta acelaşi birou, se pot. primijelaţii în legătură cu actele de care - este nevoie .pentru completarea dosarului tuturor celor interesaţi, indiferent dacă au sau nu bonuri de ordine.

' Pînă-la data de 20 septembrie 1955 au fost depuse 700 dosare pentru care urmează sâ se plătească

'ajutorul social, în baza dispoziţiei primarului. Avînd în vedere că majoritatea solicitanţilor nu cunosc • plafoanele veniturilor nete luilare care îi îndreptăţesc să primească, ajutorul social precizăm că, potrivit leg ii, ajutorul social se' acordă familiilor eu venituri lunare nete de. pînă la: sub 45.000 lei pentru-, persoanele singure; 81.000 lei pentru fam iliile formate din două persoane; 113.000 le i, pentru fam iliile formate din~3 persoane;142.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane; 169.000 lei pentru fam iliile formate din 5 persoane;1

' unde se depăşeşte numărul de 5 persoane într-o fam ilie, pentru fiecare persoană în pluS~se primesc

. cîte 25!000 lei. ~>- Aplicarea Legii ajutorului so­

cial este mult mai complexă decît pare. Ce s-a întreprins, practic,

.* pentru accelcrarea operaţiunilor de acordare a ajutoru lu i? Subliniem că sînt oameni pentru carc acesta este totul.

- Din cauza personalului redus de oare dispunem, lucrurile \,sc

■ desfăşoară mai greoi decît am dori.’ Numărul mare de solicitanţi, ne-a

impus.să repartizăm oameni în plus

lă întocmirea dosarelor, la efectuarea numeroaselor verificări necesare■; pentru acordarea ajutorului social celor nevoiaşi' cu adevărat. La nivelul municipiului încercăm să stabilim criterii precise pentru, proprietarii de pămînt sau animale care pot beneficia de ajutor social, în această problemă, încă nu am ajuns la un acord de principiu în Consiliul municipal. ' it - în ce stadiu se află construcţia noii cantine de ajutor social?

- în municipiul nostru funcţionează o cantină care îşi desfăşoară activitatea în str. Mioriţei nr.3 care realizează asistenţă socială prin prestarea de servicii gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economice, sociale sau medicale deosebite. în conformitate cu hotărîrea sus amintită, relaţii amănunţite cu privire la persoanele ce pot beneficia de aceste servicii pot fi obţinute în cadrul serviciului administraţiei locale de stat din cadrul Primăriei municipiului Dej, camera 34. Cantina asigură două mese zilnic de persoană, prînzul şi cina, în lim ita a locaţiei de bani prevăzută de reglementările legale. Hrana pregătită pentru cele două

mese sc distribuie odată pe^zi la sediul cantinei. De aceste servicii beneficiază gratuit persoanele fără venituri proprii sau cele ale căror venituri sînt mai mici de 30 la sută din salariul minim brut pe ţară, indexat, din . care , s-a scăzut , impozitul aferent şi cu plata,unei contribuţii parţiale sau integrale, după caz şi în funcţie de veniturile proprii. Contribuţia se stabileşte în ' cuantum de 30 la sută din venitul propriu fără a depăşi costul meselor servite pe aceeaşi perioadă pe baza alocaţiei zilnice de hrană. Cererea pentru obţinerea acestor, drepturi de asistenţă socială se face către ■ Primăria municipiului şi se aprobă de către primar după o prealabilă anchetă socială din partea serviciului administraţiei publice prin inspectorii de specialitate.

Pentru ca cetăţenii municipiului Dej să îşi formeze o imagine cît mai clară despre .activitatea acestei cantine în contextul celor legale informăjn: alocaţia de hrană la. 1.01.1994 a fost de 770 lei; de la1.07.1994. ea a fost mărită la 1340 lei. Dacă la 1.01.1994 cantina asista un număr de 117 persoane, am ajuns la un număr.de 353 persoane. în

anul 1994 au fost servite un număr de 147.224 mese. D in . numărul total de 353 persoane asistate, un număr de 9 persoane' beneficiază de contribuţie- parţială de 30 la sută, diferenţa de 344 persoane sînt asistate gratuit. Ponderea celor asistaţi sînt m inorii, 301, iar 52 sînt adulţi/ Asfstaţii deserviţi în anul 1994 au fost în număr de, 73.612, iar alocaţia de hrană cuvenită-a fost de 95.410.220 lei. Cantina de ajutor social este deservită de un număr de 1 angajaţi. Condiţiile grele în care

' cantina îşi desfăşoară activitatea atît cu privire la spaţiul, cît şi la condiţiile sanitare improprii, a determinat executivul primăriei să ia măsuri de mutare a acesteia din strada M ioriţei în localul restaurantului de pe strada Al. Sahia din piaţa de alimente, imobil proprietate a primăriei.

Lucrările de amenajare se află în stadiul final, iar speranţele noastre sînt^ca într-un timp optim să funcţionăm într-o

Cantină cu bloc alimentar, sală de mese şi loa tc . anexele neccsare unei cantine model.

Acte pentru -ajutorul social

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Direcţia învăţă- mînt, sănătate, cultură, sport- turism, protecţie socială face cunoscut persoanelor interesate de Legea nr.67/1995 cu privire la ajutorul social că, pe lîngă actele necesare pentru acordarea ajutorului social, mai este nevoie de D E CLA RA ŢIE 'NO TAR lA - LÂ (din care să rezulte.că nu au venituri) si PLIC T IM B R AT - LOCO.

Clubul senectuţiiUrmărind cu cîteva zile în urmă

emisiunea ” Forum” difuzată de Canale 5 a televiziunii patronată de magnatul italian Silvio Berlusconi, am avut o sinceră strîngere de inimă! Emisiunea dezbate cazuri în care un reclamant şi un pîrît apar în faţa judecătorului pentru a li se face dreptate. Cazurile respective sînt dezbătute de participanţii la emisiune. Prin votul lor, vot ce este omologat prin punerea bilei într-o cupă - cea din dreapta a, reclamantului, cea din stînga a pîiîtuhii - ei demonstrează "dreptatea

sălii” , prin înclinarea, spre stînga sau dreapta a cumpenei cu cele două cupe. • -

în emisiune, o bătrînică de peste 70 de ani reclama gălăgia făcută de; un club al pensionarilor situat la parterul edificiului în care. locuia,: gă lăg ie .ce-i genera o stare de permanentă senzaţie de stress psihic, oboseală, şi mai mult decît atît nu o lăsa să-şi desfăşoare activităţile cotidiene. Activitatea clubului se desfăşura ziln ic, în condiţii de d«cenţă incontestabilă.

Cu o nota.de umor, judecătorul a

dat dreptate fanilor clubului,, sugerînd acestora să o promoveze şi pe reclamantă în rîndul lor,~ idee ce a fost acceptată cu mare pasiune de cea care pînă nu de mult le fusese; duşman. Această excepţională emisiune m-a amuzat, mai ales că realizasem încă o dată că senectutea are "copilăriile” ei. Emisiunea a luat sfîrşit,-. iar zîmbetul meu s-a transformat într-o grimasă de durere.

"C ine nu are bătrîni, să-şi cumpere” - proverb românesc cu bătaie pînă la vechii noştri’strămoşi.

Oare ce facem noi pentru cei de vîrstă a treia? Unde există în România un ”Club 60 sau "Club 70” ,

. cluburi în care accesul membrilor să

fie făcut prin dovada senectuţii lor, buletinul de identitate, act de identitate care la rubrica "prelungiri” are o simplă liniuţă? :

Ei sînt cei care ne-au dăruit părinţi şi de cele mai multe ori ne-au crescut şi pe noi. Oare ei nu merită un club al lor, o discotecă, unde valsul şi tangoul să le aducă aminte că nu trebuie să ne dojenească pentru că. venim acasă de la ” terapia cu decibeli” , puţin după apusul lunii?

NU ar fi minunat să ne vedem bunicii fericiţi? ,

Doru COLDEA

Horo(R)scopFamilia M. arc doi copii

gemeni, dc 5 ani: Oana şi Călin. Primeşte 8.000 lei indemnizaţie lunară pentru ficcare. Copiii, de acum obligatoriu, um bli la grădiniţă. Costul, tot lunar, pentru un loc în această instituţie preşcolară este dc 20.000 Ici. Dc unde sâ scoată lunar diferenţa dc24.000 Ici? Fără sâ mai pună la socoteală hrana, hainele, rechizitele, tentaţiile zilnice ale copilăriei. Fără a avea curajul să se gîndcască la ccilalţi doi copii şcolari, pentru carc preţul cărţilor, caictclor, hainelor, cît dc cît dcccntc, facc salturi către Proxima

Centauri. Ce să facă, zice, cum să se descurce? Ce sâ le spună copiilor? Câ acolo sus cineva nu-i vrea, nu le asigură protecţie nici cît în codrul

GemeniiVlâsiei? Câ aşa-i in economia de piaţă? Eu cc să zic? Lăsaţi că pe scara dificultăţilor urcă mai sus elevii mari şi studenţii. Nu-s tare la aritmetică simplă, nu sînt prezicător in statistici, nici geometru în palme, dar pot spune că vor veni zile grele, foarte grele. Câ formula evadării din neant o vor găsi cei care îşi înscriu ccuaţillc pc codul omeniei, de la

naştere pînă la moarte. De nu, va trebui sâ medităm la fabula chinezului Tan Swie Hian, care ne spune: Copilul întreabă: ” Cît fac 3 fără 5” ? Adultul nu ştie răspunde. Copilul: ” Ţii 3 în cap şi 5 pe degete. Strîngem mîna, cinci dispar, râmîn trei în cap” .

Simplu ca un cal feminin care stâ în copac şi tricotcază. Şi uite- aşa stăm de vorbă la un vişichl autohton: doamnele despre modâ, noi, bărbaţii, despre consum. Lâsă-i pc fabulişti, piiterişti şi preşcolari în ignoranţa lor. Cu chinezâriile lor. Că doamna M. şi-a făcut copiii, nu !?

Adrian ARION

Creste numărul căsătoriilor. în primele opt luni ale acestui an,

^tot mai mulţi tineri dejeni şi din împrejurimile, oraşului de la confluenţa Someşurilor au pornit pe calea ... vieţii. Sîmbătă de sîmbătă, z'eci de perechi spun un ”da” hotărît, certificînd decizia lor de a-şi uni destinele. Pînă la sfirşitul lunii au­gust, la O fic iu l Stării C iv ile din municipiul Dej s-au înregistrat îh total 194 de căsătorii, mult mai multe ca în acelaşi interval dc timp al anului trecut. Dacă problemele şomajului şi alte greutăţi sociale şi materiale îşi pun amprenta pe numărul naşterilor, iată că în privinţa căsătoriilor stăm mulUmai bine. Sînt zile de sfîrşit de sâptâmînâ cînd în faţa Ofiţerului stării civile se perindă

16-18 perechi. Aşadar, voia bună şi felicitările de rigoare nu lipsesc în aceste zile.

Spre meritul celor carc conduc destinele municipiului Dej, în clădirea Primăriei s-a amenajat o frumoasă şt bine dotată sală a căsătoriilor unde oaspeţii, dar mai ales tinerii porniţi pe aripile vieţii se simt foarte bine. în timp ce în încăperile alăturate cetăţenii se plîng la gospodarii urbei dc greutăţile lor cotidiene, în sala destinată oficierii căsătoriilor totul este O .K ., aici intrînd şi ieşind braţ la braţ doar oameni fericiţi. Cît de fericiţi vor fl ei peste cîţiva ani, va decide soarta. Noi le dorim, tuturor, ” casâ depiatră” . SZEKELY Csaba

Revenirea din

naufragiu(II)

Cele mai mari necazuri şi le • provoacă, nu de puţine .oriz­ontul cu mîna lui. Constatarea e âtît de banală, îneît nu n2 măi surprinde câ unii sau alţii îi devin, cu stăruinţă subiecţi- ţ

Doar în poveştile, pilduitoare, Stan Păţitul ajunge un înţelept: în realitate, e l învaţă prea puţin, aproape nimic din’propriile păţanii. Dacă se iveşte ocazia, o ia de la început cu boroboaţele.

loan Sebeni a venit la redacţie să ne informeze cum i-a evoluat '-naufragiul” , să-i informeze im plicit, şi pţţ, cititorii care s-au lăsat cîteva momente impresionaţi de necazurile lui. Ceremonios şi zîmbitor, • era "supravie­ţuitorul” naufragiului, chiar dacă aproape toţi banii şi bunătatea de apartament se \ top iseră-în fosa comună numită ” Caritas” . Sabina,\ fireşte, n-a mai putut f i convinsă sâ se înapoieze la dom iciliu care nici nu maiv există. Ea s-a refugiat în ţinuturile natale, undeva în .Apuseni, şi şi-a găsit chiar un loc de muncă: învăţătoare suplinitoare într-un cătun greu de detectat chiar pe hărţile mai detaliate ale judeţului, acolo unde erau cîţiva copii dc clasele I-IV şi nici un cadru didactic. E l a aflat şi, după cum o cunoscuse pe Sabina,: gestul i s-a părut o blasfemie,

'oricum o gravă incompatibi­litate cu concepţiile şi deprinderile Sabinei, în consecinţă a depus o sesizare la , Inspectoratul şcolar judeţean. Sesizării i s-a dat curs, şi la vreo două săptămîni de la începerea anului şcolarj 1994-1995, Sabina a fost pusă pe liber. Nu pentru mult timp, ' însă,' fiindcă,: la unele5 insistenţe ea a fost din nou angajată, pe simplul motiv că nici o altă persoană, nici măcar dintre candidaţii la supliniri, nu se arătase dispusă; să meargă acolo; celpuţin, aceasta este explicaţia care ne’ spune domnul Sebeni că i s-ar fi oferit. Pentru dînsul nu erao explicaţie mulţumitoare. în inima fostului naufragiat se trezise justiţiarul.

întări tată, fără îndoială, de demersurile ” soţului răz­bunător” , Sabina l-a căutat de cîteva ori, i-a spart odată un geam, altădată o vitrină, a făcut scandal la locuinţa fratelui lui loan Sebeni, unde acesta se mutase după pierderea apartamentului şi, în cele din urmă, "convinsă” cu 16,500 lei ea a acceptat să înainteze divorţul. Sentinţa s- a pronuţat în sentinţa publică din 7 noiembrie, 1a Judecătoria Cluj-Napoca: desfacerea căsătoriei pe baza acordului ambilor soţi. . -

Orice Stan Păţitul opreşte lucrurile aici, zicînd că şi-a găsit liniştea şi că, material, se va descurca din pensie şi din puţinii bani râmaşi. Eroul nostru, domnul loan Sebeni, nu. (va nrma).

, Dan REBREANU

, W m m m s 'u ,

j Cluj-Napoca jI Produce pe bază de comandă: I I OFerestre şi uşi din profiie PVC J J cu geam termopan j I OGeam termopan I1 Relaţii la tel. 231624, fax I '>433031/ ■. •'; "'U-'-'V'i: (7601 oi)

s.c .m ieoN sCluj-Napoca

.R.l.Execută:^ p ere ţi şi tavane din plăci de

gipscarton^tavane ornamentale tip DONNRelaţii la tel. 231624, 123350, fax

433031. -(760160)

L ALTEX TR AD E Jvinde în Sibiu EN-GROS îmbrăcăminte second-hand de sezon lâ preţuri accesibile. Tel. 069 - 22 88 84. ^4 )328)

COTURN IX S.8.LCOSMETICE G CHIMICO CASNICE

Comerţ en gros ___ANGAJEAZĂ

AGENT COMERCIALCondiţii : : - domiciliul stabil în Cluj-Napoca -

■ - stagiu militar satisfăcut 1 , , . - vîrstă maximă 30 ani

- diplomă bacalaureat - - experienţă în domeniul comercial

• Selecţia va avea loc la depozitul din str. Tr. Vuia nr.208, et.l, vineri B oct. ora 13.

: Concurenţii vor prezenta buletinul de identitate , '. şi curriculum vitae.

•' ! . [242688,89] r-

S C V I T ^ D O L C I s a

-. _ cu sediul în str. luliu Maniu nr.34, organizează licitaţie în data de 9.10.1995 ora 8

pentru ifînzare de mijloace fixe lacofetăria 214 Trei iepuraşi

\ din B-dul 22 Decembrie nr. 3.

[240317]’

Firmă particulară angajează Femeie de Serviciu cu normă întreagă. r

Relaţii la telefoanele 123125, 198263 până în data de 11 .oct.

■ [5426831

1 2 %

D E

l a t e le f o a n e le m o b ile c e l u l a r e

A g ^ n p A J e l e m o b i lP-ţa Ştefan cel Mare tel/fax : 19 78 05 tel. m obil: 018623092

[21132]'

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

f/ i'iu u&nco/ j - —

fochişti cu contract pe perioadă determinată. Concursul va avea loc la sediul unităţii în ziua de

10 octombrie 1995, ora 10.Informaţii suplimentare la telefon 152265. - ,

- . . [761136]

CÂND TOATĂ LUMEA DOARME...

. .NOI VEGHEM ! ;Time Laps6-videorecordere;

MITSUBISHIAsigură până la 40 de zile de supraveghere continuă.

/ Conectare optimă cu videocamere de luat vederi, monitoare şi printere Mitsubishi.

Pentru detalii suplimentare şi preţuri contactaţi biroul nostru din Bucureşti, Str. Speranţei nr. 21, Sector 2

TelVFax: 01 -323 61 16; 01 -615 37 38.

MITSUBISHIELECTRONIC VISUAL SYSTEMS (762877]

S.C. TRICOTAJE SOMEŞUL S.A.

cu sediul în B-dul 21 Decembrie 1989 nr.77,

- 1 Vm zător - 1 şe f magazin

la Magazinul1'de Prezentare al unităţii aflat în P-ţa Unirii nr. 18.

: Condiţii: ■ . ... ~ - absolvenţi ai liceului

• ■ - experienţă în domeniu

Informaţii şi înscrieri, zilnic la Comp.Pers. înv. ,■ ' ’ / al unităţii. .f : , ' [242691]1 ' :

s.c AWA Comerţ intern sţionqI

, î . angajează:

£ ] DIRECTOR COMERCIAL- - retribuţie deosebită • y

£ ] ZIDARI, FAIAIMŢARI, MOZAICARI *cu activitate permanentă, inclusiv în sezonul de 1

; \ .V, , iarnă. ..

- Informaţii ia sediul firmei de pe Calea Turzii,' \ tel. 198800.

(242692).

ADEVĂRUL d& C fu j PUBL!CITATE miercuri, 4 octombrie i 995

s w e a r

COLLECTIOIU• h ltifji * t r ic o u r i • ffcci • costume

• veste • f la n e le • căm ăşi -m ă rc i re n u m ite : , v - \

J .V E K S A C E , G .A R M A M , D IE ­S E L , O M Ă T ş i a lte te .

La magazinul "A LP IN SPO RT’, 1 din B-dul 21 Decembrie-1989nr. 152.

plUMAI DJ 1 ^ ™ TEA în D ţ

S.C. NAPOLACTcu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.95-97.

cumpără BIDOANE ALUMINIU de 1/25 litri ş i CUTII pentru BRÎNZĂde16 kg din material plastic, în bună stare de utilizare, complete; corp, capac, cercuri etc.

Cei interesaţi vor depune OFERTE scrise, cantitate şi preţ unitar. Fax 064/414092.

: Informaţii suplimentare ia telefon 0 6 4 /1 4508B. Biroul Aprovizionare.

[762899]

s . c GRUP 4 INSTALAŢII S .A .

- c lu j v

Str. Deva nr.1-7, telefon 196168

ANGAJEAZĂ îl\l CONDIŢIILE LEGII

-1 inginer sau maistru instalaţii pentru execuţie în Cluj-Napoca; ‘ - ^- 1 inginer proiectant specialitatea instalaţii în Cluj-Napoca-1 maistru instalaţii pentru Şantierul din oraşul DEJ. .. .

informaţii la sediul societăţii sau la telefoane: 196168; 196613; 195265.

J 2 4 1 3 4 3 ]

! SOCIETATEA COLUMBI "î Str. Răsăritului 36 [lîngă Cluiana], tel. 437306II Angajează| TÎMPLARI montajI cu experienţăI _ [242690]

, — « î

I I I I I I I I I I

S C C A "MOBILA Şl JUCĂRII”Cluj-Napoca. str. Cîmpina 62 /A . organizează concurs

pentru ocuparea postului de v secretardactilograf.Concursul va avea loc în data de 10.10.1995

• , orele 9 la sediul unitătii.[242693] ' ; ’

C o n s i l iu l l o c a l a l .

f^ u n ic ip iu lu î C lu j -M a p o c a ,anunţă scoaterea la lic itaţie publică, la

sediul său din str. Moţilor n r.l-3, Sala mică de şedinţe, în data de 1 8 .1 0 .1 3 9 5 , ora 9, în vederea

închirierii următoarelor spaţii:

Nr. Adresa spaţiilor crt

Suprafaţa totală (mp.)

Destinaţia

1. Andrei Şaguna nr.17 parter

326,28 mp depozit

2. j Eroilor nr.5 subsol

37,86 mp. depozit

3. : ’ le Alecsandri n r.l subsol .

134,91 mp.

spaţiu'

comercial

+ depozit

4. nVuianr.41 parter

656.00 mp.

curte

407.00 mp.

activitate

culturală +

comercială

5 Iuliu Maniu nr.18 parter+eta]

653,25 mp. depozit6 Pfcebal nr.14 parter

, 86,26 mp. depozit *7. lornr.32

1

subsol

210,30 mp.alimentaţie

publică

r cui 2 licitaţiei se pot ridica contra cost de la ameia 83, începînd cu data de 9.10.1995. fB5B1

S .C . M E T I I X S .A . T U R D Aanunţă scoaterea la licitaţie pentru închiriere a unui spaţiu

com erc ia l s itu a t în O prisan i, C a lea V ic to r ie i

100, b lo c B120.Licitaţia va avea loc în data de 20 oct. 1995, ora 10 la sediul. _•

- - societăţii, str. Republicii nr. 15. : Informaţii suplimentare la tel. 312002 int. 19. (655)

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat? -

Adresaţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru si veti fi» *

servit ireproşabil.CALITATE, PROMPTITUDINE şi

RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI

şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.

S.C. SOREX S.R.L.^Ii

Sortiment bogat de produse alimentare şi nealimentare precum si întreaga gam ă «PAST-POOD1* ■ gustări ş i preparate.La orice oră din zi prin comenzila telefoni 3 4 3 0 6 - 1 3 4 3 0 9 sau direct la magazin.

NU se percepe comision ci doar transportul te domiciliul clientului !!f

[242684,85,861

S o c ie ta te C o m ercia lă

F I N A N C I A R Ă P E

a c ţ i u n i :

oferă posibilitatea _ persoanelor fizice să

investească pe bază de CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURE Se oferă 1 0 % dobîndă

pe lună la investiţiile în lei. Investiţie minimă

5 milioane lei." «eiaurica cerr—i« * a e 3 0 ^ ~

COMPUTERE486 DLC/40 486 DX2/66486 0X4/100 * 343$ & Tel/fax: 432680 S.C. PRIWT COMPUTERS

V în z ă r i . c u m p ă r ă r i , s c h im b u r i , în c h ir ie r i I a c e l e m a i a v a n t a jo a s e »

p r e tu r i . T e l . 1 3 - 0 3 - 0 9 , o r e l e 9 - 2 2 . z i l n i c .

MATRIMONIALE

Unzăricumpârâri apartamente, case,

terenuri. prinPRIMORDiAlsta*. Braşov nr.44, tet 1 4 7 8 3 7 .

orefe 10-17 [242061]

•'Tînăr 29 ani 1.75/70 studii medii, doresc cunoştinţă în vederea ^căsătoriei / cu domnişoară vîrstă 22-30 ani. OP 1 CP 1088 Cluj. (559073)

1 Domn 38 ani, 176/75, antifumător, antialcoolic, situaţie materială bună, doresc cunoştinţă pentru prietenie- căsătorie cu doamnă maxim 40 ani. OP1 CP 179 Cluj. (577293)

• - Doamnă, 49/1, 60, doresc cunoştinţă domn. Te l 17-54-39. (577341) ;

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

. • Agenţie imobiliară. TeL 13—O; , 73. (558969) . .

• Vînd SRL. TeL 13-82-43 ora 14-20 (567158)

• • Vînd vitrină frigorifică italiană. TeL 15-77-66 (567171)

* De vînzare autocamioane Germania T e l 19-16-73 ţi I I - 72-29. (577335)

• Vînd vitrină frigorifică, casă de marcat, tejghele, rafturi magazin şi depozit. Tel 16-53- 64 seara. (577359)

/ t i m p i , teren pentru

con; trucţii, garsonieră ş i

L-apartam ent Tel. 142-907.

C A Ş A D E A M A N E Tstr-Pau l C h ineza 4, C a le a T u rz u n r . i l

A v e ţ i n e v o ie d e b a n i? D o r iţ i d isc re ţ ie ?

O r a r 9 - 1 ^ . (242643)

AGENŢIE DE COVERT Şl SERVICII

• 144946 - Oi 3* 8• 12, 17*20

* Vînd spaţiu ultracentral. Telefo i 19-02-31 orele 16-19. (558986)

■ Vînd societate comercială S R I lăiă activitate, scutită de impozit 1 ani, avantajos. Tel. 18-17-3 (559056)

* Vînd dozator cu patru capete tij Fresco. Informaţii tel. 13-80-41 (559109)‘ * Vînd cuptor de patiserie pe g x Informaţii tel. 19-03-02; 8-16 (559132) '* Vînd Ford camionetă 3 t, bidrofa

, tub de oxigen.1 Tel. 15-23-1 (567193)

.. • Vînd acţiuni Ursus 33.000, Banc; Transilvania 31. 000, Banca Dacii Felix7.000, certificate de proprietate 15. 000. Tel 19-04-05. (577375)

.. • ■ Cumpăr acţiuni Ursus 29. 000 Banca Transilvania 29. 000, Banei Dacia Felix 6. 000, certificate d proprietate 7. 500. Tel 19-04-05. (577376) .

(?) miercuri, 4 octombrie 1995 PUBLICITATE ^ 1’r---------------------------------- -------------- -— ________ _________ ________________ ________________ _ ________ dfo C îifî -

3 m i

" A d e v ă r u l d e C l u j " !

T i i t f C w t

* U * l f a v t c c u t i c t i

t e & t o t â f t e n f o u 6 &

m t K t o t d m u H a ,

€ 4 te e U e U i& u i

e u £ W ,

• Vînd maşină cusut Singer, masă pliantă şi firmă. Te l 15-98-51.(577389)• Cumpăr 400-800 mp teren pentru

construcţii în A. Mureşanu, Gruia, Zorilor, Republicii, Grigorescu, Gheorgbcn i. Tel. 12-91-55.(559021)• Vînd 17 ari grădină Sat Sînicoara.

Tel 23-16-61. (577281)

• Vînd garsonieră confort I mărit, imediat ocupabilă, str. Dîmboyi(ei nr. 87 et. 4 ap. 118 vizibil orele 10-18. (559061)

,iyînd_fiarisnnî*‘strada Cern ci. Informaţii tel,14-69-26 dupâ ora 15. (559074)

• • Vînd apartament 3 camere preţ negociabil. Str. Moldoveanu nr. 13 bl. R9 ap.15, zilnic. (567146)

• Vînd apartament două camere ultrafinisat, str. Oltului nr. 78 bl. V I ap. 18 vizibil după ora 17. (567180) ■ ■

• Vînd apartament 1 cameră

42 mp, . fin isat,' G răd in i Mănăştur. Calea Mănăştur nr.91, BL D9, et. 3, ap. 33. (577267)

• Vînd urgent apartament 2 camere ultracentral. Tel 11-92- 34 sau 13-71-04 orele 18-22. (577299)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 mărit, finisat, parter, în cartierul Mănăştur, bun şi pentru privatizare. Tel 16-53- 64 dnpă masă. (577357)

• Cumpăr apartament 1, 2 camere sau închiriez pe 1 an. Tel 14-44-94. (577381)

Vînd apartament 2 camere condiţii deosebite pentru privatizare Tel. 16-44-82. (558950)

• Vînd apartament în Grigorescu etaj I finisat cu telefon str. Prof. Ciortea nr. 42 bl. N ap. 48. TeL 18- 32-55. (558956) ,

• Vînd apartament 2 camere etaj 2 Zorilor. Tel. 12-05-44 după ora 12 (558957)/

• Vînd apartament 4 camere cu garaj. Tel. 15-28-41. (558959)

• Vînd casă cartier Gruia str. Doraei37. Tel. 17-36-67; 13-30-86. (558989)

• Vînd grajd în Diviciorii M ici pentru 80 capete vite cu instalaţie de adăpare plus magazie cereale 200 mp, ambele cu curent trifazic. TeL24-30-24 zilnic între orele 8-16. (559012)• Vînd garsonieră confort I e t I str.

Porţile de Fier nr. 4 bL B l l ap. 26 lîngă Biserica Calvaria. (559023)

• Vînd urgent apartament ieflin. Tel. 43-82-50. (559058)

î l st? Oucaş*nr"? ap*T6T>ÎTj4^îzTbi1de la ora 16. Preţ 19 milioane. (559065)

•: Vînd construcţie 80% terminată pe Calea Tuizii, preţ avantajos. TeL15-75-28 orele 17-20. (559068)

• • Vînd casă cu 5 camere subsol 5 încăperi str. Ţuizii 43.'Telefon 19- 81-73. (559076) • •' « Vînd apartament 2 camere decomandate Grigorescu sau schimb cu o garsonieră confort 1 plus diferenţă. TeL 18-00-51 sau 15-76- 53 Zilnic orele 18-20. (559095)• Vînd 2 camere str. Alvema 63 ap.

39. Preţ 16 milioane, orele 16-18. (559103) . J

• Cumpăr apartament 2 camere decomandat cu balcon, zona Gheorgheni Zorilor, Măiăşti. Ofer17-18 milioane. Tel. 17-08-51. (559116)

» Vînd garsonieră. TeL 16-31-38. (559123) : '

• Cumpăr 2,3 camere. TeL 16-31-38. (559124) /

• Vînd garsonieră B-dul Muncii, ocupabilă imediat TeL 19-92-26 sau 062/43-43-66. (559127)• Vînd urgent apartament 2 camere

confort 2, finisat Informaţii teL 17- 89-47 după ora 18. (559131)

• Cumpăr apartament zonă bună, plata în valută. Tel. 19-18-72. (559135) \

• Vînd gospodărie ţărănească în satul Bedeciu nr. 166. Telefon 16- 80-58. (559139)• Vînd apartament 3 camere parter

Mărăşti cu balcon, bun pentru privatizare. Str. Anina nr. 7 bL ÂA3 sc. I ap. 2. (559141), • Vînd urgent garsoniera confort I

Mărăşti, str. Dîmboviţei nr. 81 bL D 16 ap. 47 et.111 sc. I. (559142)• Vînd garsonieră strada Cojocnei

nr. 8 bl. C 14 ap. 72 orele 15-18 teL25-18-08. (559144)

• Vînd apartament 4 camere decomandate Mănăştur. Tel. 16-77- 77. (559149)

• Vînd garsonieră cartier Zorilor mobilat, tv cablu şi telefon. ŢeL 13- 20-97 între orele 19-21. (559150)

• Vînd garsonieră str. Cojocnei nr. 6 bl. C I3 ap. 75. Zilnic 17-19; (566981)

• Vînd teren în A. Mureşanu 529 mp str. Nottara nr. 18A. Preţ fix 25 milioane Iei. Nu sunaţi fără rost TeL12-15-20 şi 12-19-71 seara (567033). ■ Vînd apartament 3 camere str.

Observator nr. 119. Tel. 12-12-00 zilnic orele 9-11 sau 18-20 (567088)

• Vînd urgent garsonieră confort I Mărăşti, preţ 12, 5 milioane. Informaţii teL 18-44-22 (567105)

• Vînd 800 mp teren cu cabană pe Valea Someşului Rece. Informaţii teL 16-68-00; 17-40-27. (567147)

■ Vînd sau schimb cu microbus + diferenţă teren 2000 mp cu fundaţie casă. Str. Lombului nr. 4-6 (567148)

• Vînd casă la Făureai. Informaţii teL 18-45-51 după ora 16 (567152)• Vînd/schimb apartament 3 camere,

în casă cu garaj, curte, cer casă 3-4 camere cu grădină. Telefon 41-46-51 (567167)T • -Vînd garsonieră confort I et 2 cu telefon ,- zona Big-Mănăştur. Informaţii la tel. 16-09-97 (567175)

• Vînd în Bucureşti 2 camere decomandate, 53 mp, balcon 5 mp, ’ str. Veteranilor (metrou Lujerului), renovat, mobilat, dotat, 18.000dolari negociabil. Tel. 01/77-18-242 (567186)

• Cumpăr apartament în Cluj cu 2-3 camere. Oferte tel. 065/16-318702 Tg. -Mureş. (567202)

• Cumpăr teren pentru construcţie sau cu casă veghe. TeL 17-84-28 (567205) .. ..otrykr’ ţraicU' nr. fD DL t j ap. i j

(567207)■ Vînd vilă în roşu compusă din 2

apartamente a 6 camere; dependinţe, .4 garaje,- curte. Tel 43-80-03 între orele 9-13. (577225)

• Vînd apartament 4 pamere 100 mp, parter. Str. Tăşnad nr. 19, ap. 15, marţi şi jo i după orele 18. (577287)• Vînd casă cu grădină pe str. Teilor.

Tel 14-72-39. (577288) /• Vînd vilă absolut nouă Mangalia

zonă deosebită P+lg garaj, încălzire centrală proprie, 5 camere, 2 grupuri sanitare, suprastructură. Informaţii tel 041/75-25-15 sau 064/19-46-73.

(577291)• Vînd urgent casă 4 camere, curte,

grădină mare, garaj mare. Accept variante. Str/Anina nr. 35. (577310)■ Vînd apartament 2 camere parter,

zona Pata. Tel 15-37-23. (577311)• Vînd apartament 2 camere confort

I. Str. Fabricii nr.3, BL B6, sc. II, e tII, ap. 29. (577312)

• Vînd apartament 4 camere sau schimb cu 2 mai mici. Str. Ion Meşter nr. 5, Bl. p , ap. 55, Mănăştur.(577316)

• Vînd garsonieră confort 1 cu telefon, Zorilor. T e l 12-01-40. (577329)

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat, mobilă bucătărie, dulap cu 2 uşi. Informaţii Calea Floreşti nr.4, ap. 22, după ora 16. (577338)

• Vînd garsonieră. Tel 15-52-80. (577347)

• Vînd apartament 4 camere Grigorescu. Tel 18-49-24. (577352)• Vîndapartament2camcreconfort

1, e t II, str. Tulcea,1 cu rămînere în gpaţiii 1 an ca şi chiriaş, preţ 15

milioane. Tel 15-34-04. (577354)• Vînd 3 camere, 17 milioane. Str.

* Clăbucct nr. I I , ap. 98 orele 16-18(577361) • -• Cumpăr garsonieră Mănăştur. Tel

16-30-54. (577363)• Vînd apartament 3 camere, 60

mp. Tel 17-14-17. (577366)• Vînd garsonieră confort III cartier

Mănăştur, str. Gîrbău nr. 4, ap 72, finisată, preţ 4 milioane. Tel 14-69- 09. (577371) -- - .

• Cumpăr apartament 4 camere zona Pata. Jel 15-55-57 orele 16-22. (577374) '

• Vînd Mercedes 190 E 1991 2000 cmc. T e l. 14-02-08. (558980)

■ Cumpăr Dacia 1300. O fer2, 5 milioane. TeL 16-91-20. (559042) <

• Vînd Seat Ibiza 1, 2 GL, model 1989 44 000 Km, vamă plătită.'TeL 19-97-32. (559146)

• Vînd Mercedes 407 D dubă 6m lungime, 3 tone, 1985, 95.000 km. Informaţii teL 14-03-93. (567052)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer2, * milioane şi Dada 1310. TeL13-51-64 (567089)

■ V înd O pel Senator, înm atricu lat pe 12 CJ. Informaţii teL 18-11-46 după ora 18. (567112)

. * .Vînd A lfa Romeo stare excelentă. V iz ib il în fa ţa restaurantului Atomic Pizza, Bdul 21 Decembrie. (567181) ,

• Vînd Fiat Argenta 2000 in jecţie 1984, înm atriculat, volan reg lab il în ch idere centralizată, geamuri electrice, 3900 D M . T e l 18-10-14.(577282) '

39. 000 km, dotări de eîcepţie, 18. 000 D M . T e l 14-42-42.(577283)

* Vînd BM W 520i, ’88, ABS, servo, 13. 000 DM. Tel 11-48- 71. (577284)

V * Vînd autocamion marca L iaz 8 1, an fabricaţie 1993, 320 CP, izoterm, motor turbo die­sel. Te lefon 16-53-64 după masă. (577358) ; - v -

• Vînd Renault 5 din 1981,4 milioane, 1300 cmc. Tel 14-33- 31. (577388)

• VîndBMW316 12CJ 1100DM. -Tel. 19-31-52 după ora 14. (559145)• VTndMitsubishidiesel 1987, vama

plătită. TeL 11-09-01. (567149)• Vînd Dacia 1310, an 1988, vopsea

originală, Ţ L X şi Dacia neînmatriculabilă. Tel. 11-32-78(567168)

• Vînd Mazda B 2200, I tonă fabricată în 89. ŢeL 15-82-92 zilnic.(567169)• Vînd remorcă 500. Tel. 43-75-37

după orele 16. (567184)• V îndVW G olf 1978 înmatriculat.

G olf diesel. 1982 cu talon, Citroen Visa 1982 omologat, talon bot de cal 1982, instalaţie safelit. Tel/fax 41-41-81 (567185) ...

Vînd Dacia 82. Baciu nr. 300, tel. 13-58-77; 13-97-91. (567206)

• Vînd, Ford Escort 1982, 1500 DM; cumpăr Ford înmatriculat Tel. 13-33-78 (567210)• Vînd BMW 524 TD extra, piese

Opel Tel 13-91-70. (577227)V înd B M W 316, ’ 85,

neînmatriculat, genţi magneziu. Tel .16-06-61. (577230).• Vînd motor şi cutie vitezse Dacia

1300, în stareperfectă de funcţionare. Str. Primăverii nr. 6, BL S2, sc. II, ap.39, orele 15-21. (577263) ^ .

• Vînd Mercedes 9 locuri, an fabricaţie august 1988,-preţ 16. 000 DM. Tel 15-09-81. (577319)

• Vînd Aro 10 înmatriculat-2, 5 '• milioane. Baciu, str. Nouă, nr. 666.(577326)

• Vînd Dacia 1300 2, 2 milioane. Relaţii str. Bîlea nr. 4, ap. 13.(577327)

• Vînd V W Transporter omologat, înscris. Tel 14-84-88. (577336)

• Cumpăr Dacia papuc. Tel 13-09- 56! (577372)

• Vînd ieflin Mercedes 300 turbo- diesel, înmatriculat. Te l 14-25-15 (577380)> Vînd urgent Dacia 1300, stare

excepţională. Tel 16-72-61; 13-51- 92 (577386)

• Vînd tractor l i 650 fabricat în sscl 1994 cu plug şi disc. TeL 19-52-58 după orele 19. (558891)

• Vînd urgent remorcă tractor pe două osii, nouă. Informaţii tel. 13- 30-95, preţ negociabil (559122)• Vînd semănătoare universală coaă '

Str. Piersicului nr. 39A (567154)

* , Vînd mobilă dormitor lemn esenţă Urc, anii 20. Tei 19-01-18. (577334)

Vînd Dacia 1310 an 1989. Telefon14-95-20. (558985)• Cumpăr Dacia 1300ofer2500000.

Te l. 18-11-34 sau 14-93-61. (558993)

• Vînd Aro 10 şi W V Broscuţă. Cumpăr Dacia 1300, ofer 2000000. TeL 17-63-85. (558994)

• Vînd urgent Renault 20 TS 1979 la preţ convenabiL TeL 12-02-15. (559070)• Cumpăr Dacia 93-94. TeL 16-01-

92. (559077)• Vînd BMW 318 i 83 2800 DM

negociabil str. Plevnei nr. 160 orele 16-18. (559078)• Vînd Dacia 1310 89. Tel. 16-64-

60. (559084)• Cumpăr talon Mercedes 240 D.

TeL 16-47-23. (559098), • Vînd talon VW-turism (1 + 8).

TeL 14-54-10 seara. (559100)• Vînd Renault 11 GTL, 1400 cmc,

2 uşi, fabricaţie 86,înmatriculat, stare excelentă. Tel. 15-18-82 orele 8-10 şi după ora 20. (559140)

Vînd încălzire centrală made în Italia: Tel, 43-75-30. (559007) =

• Vînd urgent radiator electric cu' ulei, nou la un preţ mic. Telefon 14- 95-59 (559008)

• Vînd ieftin mobilă de bucătărie, frigider, aragaz, dulap Bobîlna, canapea, colţar. Tel. 16-05-06.-(559089) . : v ;•

. Vînd tejghea, lambriuri, balanţă .Sibiu, casă marcaj. TeL 14-67-45. (559107)• Vînd placă de bază 486 şi module

diverse. TeL 15-24-06 după ora 16(559147) ■ 1 .•

• Cumpăr video player-recorder, 150 -200 mii lei. Tel41-42-15 seara. (566895)

• Vînd televizor color Grundig şi Daewoo nou. Tel. 41-46-43 între orele 9-17. (567024) -

• Vînd televizor color 235. 000, casetofon, boxe. Tel. 16-20-58. (567182)

• Vînd urgent: mobilă de bucătărie Bonanza; aragaz 4 ochiuri; frigider Arctic; maşină de cusut TeL-12-14-

88 (567192)• Vînd televizor color Cromatic, în

stare perfectă, căzănel din inox de 501, ceas bord cu turbometru pentru Dacia, nou. Tel-19-42-81. (577314)• Vînd saltea Relaxa, chiuvetă inox

dublă, televizor sport italian, aspira­tor Hitachi, bicicletă copii, cărucior sport. Tel 13-78-60. (577322)

• Vînd congelator. Tel 15-20-31.

(577379)

• Vînd urgent combină Claas Columbus diesel, 4500 DM. TeL 16-45-90 (567032) ■■

• Vînd vioară. Tel 15-98-Sf seara. (577343)

• Vînd icoane vechi pe lemn şi tablouri. TeL 15-41-68. (558961)

• Vînd căţei dalmaţiehi. Telefon 063/25-02-58. (559075)

• Vind mobilă masivă nuc camera combinată, bucătărie completă şi

. dormitor cu 5 milioane negociabil si haină piele. Tel. 14-54-76. (559086)• Vînd canapea + 2 fotolii hoL TeL

16-02-89. (559091)• Vînd scurtă din blană dc vulpe

argintie. TeL 41-14-14. (559125)• Vînd pui doberman. TeL 13-33-

67. (559143)_ • Vînd vană emailată albă, 100.000 Ici. Cartier Mărăşti str. Lacu Roşu nr.11 bl. AP2 ap. 3 (567071)

• Vînd dulap nou. TeL 12-84-09. (567132)

• Vînd lemne tăiate, uscate. Str. Calea Tuizii nr, 150. (567199)

• Vînd bicicletă nouă “ Special B ite” , 330. 000 lei. Tel 15-57-21. (577318)

• Vînd pui schnauzer uriaş dc 10 saptămîni, cu pedigree. Telefon IS-’ 40-28. (577323). • Vînd pui ciobănesc gennan-scgri. ’ Tel25-16-74 sau25-10-70. (577339)

• Vînd ieftin vitrină, masă rotundă2 fotolii. Ţel 15-52-69. (577356)

• Cumpăr covor lînă vechi, luau manual, chilim . T e l 17-20-11. (577387)

t r H I W B » D I M — -• Schimb apartament cu o camera

cu apartament 3 camere. Informaţii la tel. 14-39-98. (559088).} • Schimb casă la ţară, 22 lan de Cluj cu autodubă. Ofer Ford break cu disc de ambreaj defect şi V W Jetta 12 CJ. pentru maşină înscrisă. Str. Parîng nr. 16 ap. 16. (567157) ' , ;• Schimb 2 camere etaj 5 Măcăştar

pentru 3-4 camere. Tel. 17-84-28 (567204) \

• Schimb apartament 3 camere confort 2 cu apartament 2 camere confort 1 fără diferenţă. Accept variamte. Str. Mehedinţi nr. 17, BL :02, sc. V , e t 2, ap. 94. (577212)

• Schimb 3 camere cu garsonieră + diferenţă. Variante. T e l 17-14-17. (577365) '

Închirieri• Intennediez chirii. TeL 19-02-81

(567139) ' '• Caut chirie. T eL 13-02-73.

(558966)

• O fer spre închiricre spaţii situat Ia imobil central (zona P- ţa Mihai Viteaza). T e l 13-24-2*

(577021) . ' -

• închiriem 400 mp *paţ*« pentru b i r o i r i , condiţii deosebite. T e l 43-81-22 fatre orele 9-13. (577224)

• Dăm în chirie spaţia bâroa 27 mp cn telefoa. Te l 19-47-44 san 19-52-44 între orele 10-13.

(577368) ____ __

Dau cameră în chirie. Telefon 13-

23-54. (559104) . '

ADEVARULde Cluj PUBLICITATE miercuri, 4 octombrie 1995 10,

• SC Pfotectim Com caută pentru închiriat apartament 4 camere şi telefon situat-la parter,' zona Gheorgbeni. Tel. 15-40-21 sau fax 414114 (566980) : ;; • Caut de închiriat spaţii pentru achiziţii sticle şi borcane în toate

. cartierele. Variante. Tel. ■ 14-60-19. (567177). • Primesc în chirie cunoscător bun de limbă germană şi franceză. T e l .16-98-46 între oele 20-21, 30i (559022)

• Primesc în gazdă 2 fete serioase plata anticipat pe 3 luni. Tel. 17-86-89 numai între orele 10-20 (559108)

'■■■• închiriez garsonieră. Informaţii tel. 15-78-09 între orele 18-20. (559130) .• Dau în ch irie apartament 2 camere,

nembbilat. Tel. 14-10-97 (567094). • închiriez apartament 3 camere mobilat MÂnăştur, cu telefon. T e l1.6-21-73. sau 058/86-27-55. ‘ (567144) ‘• închiriez apartament două camere

Tel. 17-82-75 după ora 16 (567164)• Dau în chirie apartament 2 camere

mobilat, cu telefon, frigider, tv cablu, plata în valută. Jel, 15-51-11 şi 31-10-04 (567165) ' / : V •

- • închiriez apartament 2 camere telefon, mobilat, cartier Grigorescu. Tel. 18-37-60 orele 17-18 (567188)• Dau în chirie 2 apartamente pentru.

pretenţioşi, în Mănăştur şi;Zorilor.' Tel 12-76-15 sau 17-57-25 întreorele17-21. (577315) V : -

• Dau în chirie garsonieră, plata anticipat, f e l 17-14-17. (577367)

casă particularăcu 2-3 camere cu telefon. Tel 18-70-87. (577255)

Caut urgent de închiriat apartament 3 camere zona'Zorilor., Ofer 300. 000 lei/lună (sau valută). Tel 15-45-63. (577256) ' ■

• Student, caut de închiriat apartament 2-3 camere, mobilat. Tel 11-20-88 după ora 18. (577313)

Caut garsonieră sau apartament pentru închiriat. Relaţii la tel 19-39-“ 21 orele 8-15 şi 19-59-35. (577337)

• Student serios, caut cameră sau partener pentru închiriat locuinţă. Tel 065/44-12-36 orele 8-12, (577360)

• Caut să închiriez apartamentcu 3 camere, mobilat, cu telefon. Tel 17-09-19. (577362)• Studenţi, căutăm pentru închiriat

apartament 2 camere sau garsonieră. tel 16-91-33. (577378)

DIVERSE

• Studentă caut de închiriat garsonieră confortabilă. Tel. 14- 75-52 între orile 10-13. (559121)

• Două studente, caută de închiriat /apartament cu 2 camere^ mobilat, cu telefon, în zona Dima, Moţilor, Plopilor. Tel 16-56-89 ora 17-19. (577264)

* Caut gârsoDieră de închiriat cu ■ te/ctau. '/Ze/fi/u Ai. te l. - 1 9 - 0 8 - 71..

(558998)• Student grec caut pentru închinat

: garsonieră comodă sau apartamentcu 2 camere cu telefon în zonele

•’ Gheorgheni, Zorilor, Plopilor, Pata,' centru.’Tel: 14-73-85 între orele:14,

30-20, 30. (559044): - • Familie serioasă căutăm de închiriat garsonieră'. Tel. 16-71-29.(559105) ' : : . •

r» Studenţi'căsătoriţi căutăm garsonieră mobilată cu telefon de

•' închiriat. Tel. 17-15-54. (559117). • .Tineri căsătoriţi căutăm de

închiriat apartament 2-3 camere mobilat. Tel. 14-96-71. (559126)• Tînără caut garsonieră de închiriat.

Tel. 41-46-15; 16-65-73. (559134): • Student,caut garsonieră în Zorilor,

mobilată, cu telefon; Tel.; 17-76-39 orele 19-20 (567034) ; . r: , ..

• Doi studenţi căutăm gazdă sau• garsonieră de închiriat. Tel. 065/-14-

45-57 (567035) '’ ; • Studentă caut chirie garsonieră. ' Ofer lOOOOOlei/lună. Tel. 18-28-93

(567057) .. • Studentă caut de închiriat garsonieră. Tel. 14-97-59 (567090) •-.«. Student străin caut de închiriat apartament 2-3 camere sau garsonieră, (miobilat). Tel. 19-17-25 (567116)’ • Studcn)i câuăm apartament 2-3 camere. Tel. 15-82-93 între orele 16-

, ; 20. (567145) ;; ; • Studente căutăm locuinţă cu 2'

camere.' Tcl. 19-53-80 (567151)■, • Student arhitectură caut t i

tacbiriez apartament 2 camere* Ceatru. Tel. 15-81-40; 15-20-14,

după ora 19 la 15-68-38 (567176)1 • . « Caut de închiriat apartament uti

;«, Societate comercială angajează prelucrător prin aşchicre (freză strung), vîrsta maximă 35 ani. Inforniaţii Ia teL 12-24-02 între orele 14-20.(559092) .

• A u to riza t ' execut construcţii funerare. TeL 14-97- 30 orele 19-22. (559112) *

• 'Angajăm croitorese. Tel. 19-99-09 (559119) .

• Caut ajutor bucătar, A tom ic jP izza B-dul 21 Decembrie lingă Hală. (559137)

An ga jăm tinere prezentabile ca ospătare pentru bar de noap te.. C ond iţii deosebite, vîrsta maximă 22 ani." T e l. m ob il 018/62-35-46.(559148)

• Caut asociat cu capital minim la Casă de Amanet. Tel. 1 6 -4 9 -3 2 (5 6 7 0 3 9 )

de aluminiu. Tel. 11-29-34. (559097) SC Ilpaso SRL angajează

vînzătoare. Cererile se depun la sediul firmei, str. 21 Decembrie. 148 (567096) . ..

• Transport marfă. Tel. 12-04-57

(567104)’ • SC Luxa Flex angajează bârmane. . Informaţii str. Karl Marx nr. 37 (567153)

• Executăm transport marfa 1. 5 tone. Relaţii latei. 18-07-16(567162^• Angajăm şofer cu camionetă 1,5

t pentru transport pîine.. Informaţii la tel. 13-63-56 orele 9-15 (567166)

•. Angajez şofer permis categoria B .Tel. 15-30-48 (567179) .

• Angajăm fete tinere pe post de barman, str. Einstein nr, 14 (Cameti) ■ între orele 10-22. (567187)• • Efectuez transport 2-10t. Cumpăr anvelope 900x20. Tel. 14-64-05 (567201) ■■ '• Caut bucătăreasă, serioasă, stilată,

spirit culinar. Tel43-80-40. (577328)• Caut 2 fete tinere ca vînzătoare la

chioşc. Tel 12-15-44. (577330)• Execut lucrări faianţare, 5. 000

lei/mp. Tel 17-96-66. (577345) ,

PIERDERI

• Solicit împrumut. Garanţie im ob iliară . T e l; 16-03-12. (567160)

Ofer împrumuturi. Zilnic între orele 15, 30-16, 30 tel. 13-52-86. (567021)

• Econimist, ţin evidenţă contabilă pe calculator, inclusiv cărţi de muncă. Tel 15-17-32 sau 13-92-43. (577257)

, • Ţin contabilitate. Tel 13- 39-73 după masa, pentru Flor­in: (577332) 7

. • Pierdut legitimaţie de serviciu eliberat de Clujana SA pe numele Şoş Iulia. O declar nulă. (559071). ■ Pierdut carnet student pe numele - Bădilă Iulia. îl declar nul. (559079).

• Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de Clujana SA pe numele Hodiş .Veronica. O declar nulă.

(559111)SC Alaska pierdut autorizaţia

sanitară. Se declară nulă. (567156)• Clinica de Chinţrgie: Infantilă

pierdut, ştampila cu coţţinutul: certific exactitatea, necesitatea şi legalitatea şef compartiment 29, data, Se declară nulă (567170)

. •• Pierdut carnet student pe numele' Rus Iuliana Sanda. îl declar nul(567196) • ■

: • ; Pierdui carnet de student pe , numele Ciistea Mihai. îl declar nul (567198) /.•’ / ,■

• Pierdut legitimaţie.RATUC-pe numele Moş Adriană. O declar nulă(567208)' • Pierdut carnet de student pe

numele Vlădescu Remus Constantin; îl declar nul. (577286) ■

• Cooperativa ’ Solidaritatea; subunitatea 71, pierdut cod fiscal nr. 5593294; Se declară nul. (577333)- '- • Pierdut carnet student pe numele Crişan Mihai. îl declar nul. (577344) ,

DECESE COMEMORĂRI

L i § i f l

• SC Petra SRL practică-un adaos com ercial de 300 % , începînd cu data de 1 noiembrie 1995. (567155)

' ■ • Efectuez transport marfă pînă Ia 5 tone. Tel 15-77-66. (577251)

• SC Meteora Impex SRL angajează operator calculator, economist şi conducători auto profesionişti. Tel 43-81-66 sau 43-86-00. (577351)

• '■A n ga jăm vînzătoare magazin confecţii “ A lexis” , vînzătoare magazin alimentar şi barman(ă). Inform aţii jo i în tre ore le 15.-17 'str. Dorobanţilor nr. 26. (577364)

• SC, Giulivo, SRL caută reprezentanţi-agenţi vînzători pentru mochetă şi alte produse importate din Italia. Se acordă comisfon Tel 19-22-16. (577377)

‘ • Angajăm difuzori presă carte cu carte de muncă, salar avantajos. Tel 19-75-32 sau str. Dorobanţilor nr.. 4, etaj III.'(577390)

• Transport marfă 1-20 tone. Tel. 43-20-46; 15-82-65. (558908)• Ocazie unică, firmaGiulivo acordă

mari reduceri dc preţ la mochetă im­port Italia aflată în stoc. Tel. 19-22-16. (559080).• Angajez operator calculator. Str.

A, Iancu 18/5. Tel. 19-47-00. (559090)

* SC Romcristal S A angajează meseriaş pentru prelucrarea tîmplăriei

• Profesori familie medităm matematică. Tel. 15-66-23. (558791)

• Studentă meditez gramatică. Tel. 19-63-97. (559072)■ • Studentă .medicină, meditez

chimie biologie. Tel. 15-36-69 între, orele 19-21. (559087) . _

FamiHe;ştudenţiJcu'un copftr îngrijim pensionari contră rămîuere în spaţiu.: Tel. • 14-54-10 - seara. (559099); ■ ■ h - , ;• Pensionar 55 ani,’ şoferBCDE îmi

ofer serviciile. Tel. 17-12-54. (559118) '

• îmi ofer serviciu eu autoturism Dacia brek. Tel. 15-76-90. (559136)• Meditez limba română şi franceză

Relaţii la tel; i 3-02-70 între orele 17- 20 (567087) V ' :h• Student meditez matematică orice

nivel. Tel. 17-51-43 după ora 20 (567173) V V -.• Studentă, meditez limba latină şi

gramatică română. Informaţii tel, 13- 79-71.între orele 20-22 (567178)’ ■ Studentă ISE meditez fete la

Ecoonomie Politică. Relaţii Haşdeu cămin 4 camera 54. (567183)'• Meditez engleză. TEI. 15-89-46. (567189) - Ţ '

■ , Asistent universitar, meditez matematică şi informatică orice nivel. Tel. 14-59-29 orele 19-21 (567194). • Studentă Medicină, meditez anatomie pentru admitere şi engleză începători şi nivel intermediar. Tel.'’16-67-22 între orele 19-22. (567195)

• Studentă, predau matematică c lase le-V -V III, Tel. 16-63-37, (567200) - V• Meditaţii germană. Tel 13-17-5)5.

(577223) .• Meditez matematică la orice nivel.

Tel 11-34-76. (577382)

■ ■■'• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitei noastre mamă, soacră şi bunică LO R IN Ţ ANA. Nu te vom uita niciodată maică dragă. Ion, Alexandru, Rodica, Maria cu familiile. Înmormîntarea va avea loc în 5 octombrie ora 12 în Satulung. (559085) ' /

• Caut urgent parchetar. Telefon 14-03-93 (567051)

Solicit viză Italia, Franţa. Tel 16-18-84 după ora 14. (577321)

• Caut repatriat. Tel 18-03-27 (577350)

suferinţă, luni, 2 octombrie 1995, ne-a părăsit pentru totdeauna cea care a fost prof. BORNUZ E M IL IA M A R IA - L U C IA în vîrstă de' 68 ani. Înmormîntarea va avea ioc.joi 5 octohibric ora 13 la Cimitirul central. Familia îndurerată. (559120)

• A încetat să mai bată inima dragului nostru frate şi nepot FELIX LĂZÂREAN U în vîrstă de 16 ani şi 8 luni. Dormi în pace suflet nevinovat. Filip, Dade şi Tati. (559138)

• • Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, Ia 72 de ani, a scumpei noastre soţii, mame, bunici şi străbunici, M A R IA C IO P L E AÎnmormîntarea va avea loc joi, 5 octombrie 1995, ora 13, în'str. Codrului 34. Familia îndoliată. (577342) \ :

• Anunţăm cu durere dispariţia mamei noastre dragi, p ro f." V A L E R IA D O B O ŞI.' Ceremonia înhumării va avea Ioc în 4 octombrie, orele 14 la Capela Cimitirului Central. Familia dr. Alexandra şl Axente Iancu. (577348)

• Un ultim'omagiu celui carea a fost colegul nostru Neamţ ' V asile .Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii de la SG Agrotraniport- SA Cluj. (559082)

iL>*'

• Cu nemărginită durere anunţăm stingerea dintr-o viaţă mult: prea . scurtă, în urma unui destin nemilos a fiului şi fratelui nostru FELIX LĂZÂREANU-dc numai 16 ani. Înmormîntarea va avea Ioc joi 5 octombrie orele 15 la Cimitirul centraL Mama, tata

şi Irattle Filip: (559110)

’ « Dragă- Radu primeşte împreună cu familia ta sincerele noastre condoleanţe şi întreaga compasiune Ia trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Familia Dorin Ilieş şi Vasile Ilieş.(559093) -

' • Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d- nei Elisabeta Opriţa în aceste momente grele pricinuite de iboartea soţului'drag. Familia D orin Ilieş şi Vasile Ilieş.(559094)

« Un ultim omagiu aducemcelui care ă fost maistruîilstructor RO M AN D ÂN ILĂ .o. :Cadrele didactice dc la Liceulpentru deficienţi de vedere.

-<S5 S»102>

. • Sîntem profund îndureraţi de dispariţia fulgerătoare şi nedreaptă - din- v ia ţă . . â

.sportivu lu i^ , F E L IX L Ă Z Ă R E A N U , : fost internaţional de fotbal, juniori. Condoleanţe şi sincera noastră compasiune familiei îndurerate.F. C. “ U” Cluj. (559113)

• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de fostul nostru coleg FELIX LĂZĂREAN U şi sîntem alături de familia greu încercată. Dragă F E L IX vei rămîne întotdeauna în inimile noastre de copii. C o leg ii Centrului de copii şi juniori F.C. “ U” Cluj. (559114) :

• ; Sincere condoleanţe familiei dr. Iancu Alexandrina pentru pierderea mamei dragi. Policlinica fără plată “ Familia Sfîntă". (559115)

’ • Sincere condoleanţe domnului ing . Opriţa Radu pentru pierderea tatălui drag. Serviciul PTF-NC Armătura. (559128)

• Sîntem alături dc familia Lăzăreanu în marca durere pricinuită de pierderea dragului lor llu FELIX. Fie ca bunul Dumnezeu sa vă dea tăria şi puterea de-a . depăşi aceste momente grele din viaţa voastră. Dumnezeu să-l odihnească.- C olectivu l Leagănului pentru copii Cluj- Napoca. (559129)

• ~ _ « înmărmuriţi de durere la aflarea morţii tragice a dragului nostru ', p rieten , V A S IL E NE AMŢTJ, sîntem alături de vo i Elena, T iti /şi Marius. Familia Chicinaş Petru. (567159)

• sPios omagiu bunului nostru prieten avocat P O P E D U A R D , Ia trecerea - î*1 eternitate. Sincere condoleanţe fam ilie i. Fam ilia B ad iu (567163)

• Cu nemărginită^ du rere anunţăm rudele, prietenii Ş» cunoştinţele t r e c e r e ra prematură în nefiinţă, după o1 ii ngă şi grea suferinţă a fra te lu i nostru, d rag , . B O L O G A POM PEIU , în vîrstă de 44 a o i- Înmormîntarea va avea loc j o i ,5 octombrie 1995, ora 12, de la Capela M are. din C im it iru l C en traL Nu te voni u i t a niciodată. Fraţii Ţuca şi A d rian(567197)

• • Sincere condoleanţe ş i întreaga compasiune fam ilie i prof. univ. dr Radu şi Sanda Ciupa, la trecerea în nefiinţă a ta tă lu i drag. Fam. B rau n Gheorghe din Oradea. (577320)

• Dragă FELIX, nu te vom uita niciodată: Liană, Lucian , Angela şi Paul. (577324)

• Suntem alături de naşii noştri Radu şi Mariana O p r iţa în marca durere pricinuită d e moartea tatălui drag. Ancuţai, Florin ş| Mariana Ilieş. (577340Vj

• Sincere con do lean ţe .d ir ig in te i noastre C o r d o ş Rodica în aceste clipe t r is te , pricinuite de moartea ta tă lu i drag. Colectivul clasei a X-a H , L ic eu l “ M ih a i Em inescu” . (577346)

. / • S incere^condoleanţe familiei prof. Cordoş N ico la e pentru moartea tatălui d ra g . Naşa Baneas Ana şi fam ilia : Conţiş. (577373) ;

Suntem alături de Oprita Radu în durerea pricinuită de moartea ■ tatălui drag. Familia Moldovcanu. (559081) - . :

• Din partea asociaţiei de locatari din bl. C Bdul 21 Decembrie nt.-75 un ultim omagiu celui care a fost D ĂNILÂ ROMAN. (567142)

• Se îm plinesc şase săptămîni de la trecerea în eternitate a • colegului nostru p ro L P E TR U M E R E U ŢÂ . Dumnezeu să-l odihnească Colegii de la Liceul pentru deficienţi de vedere. (559101)

: * Au trecut 6 săptămîni de cînd scumpul nostru soţ şi tătic, CERCE Ş C Ă L IN ne-a lăsat în durere foa rte mare. Soţia Rubinka şi fiul Călin. (577384)

\ • Se împlinesc 6 săptămîni de cînd cel care a fost CERCEŞ C Ă LIN a plecat pe drumul fără de întoarcere. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Conducerea SC “ Flacăra” SA. (577385)

• Familia dr. Iancu exprimă, calde mulţumiri colectivului Clinicii Medicale I, condusă de p ro f.-N o u r O lin ic , pentru competenţa şi devotamentul depus pentru îngrijirea mamei noastre, V A L E R IA DOBOŞI(577349)

/

( l i ) miercuri, 4 octombrie 1995 , V A R IE T Ă Ţ I

M W M P S t i f l W L A S P I Z i T M H T M B ?A venit pe nesimţite Toamna cii cerul ei senin; cu căldura ei domoală,

cu pădurile ce se colorează în ruginiţi cu poienile violete de mulţimea brînduşelor. De ce să stăm în casă pe 0 vreme ce îmbie la drumeţie? Să ne amintim de îndemnul marelui savant şi patriot I. Şimionescu “ tinere cunoaşteri ţara!”, îndemn valabil şi pentru cei trecuţi de tinereţe. Ne întrebăm cîţi dintre concetăţenii noştri, clujeni, cunosc dincolo de Băişoara, sau dincolo de lacurile de acumulare de pe Someş. Haideţi să mergem mai departe şi să poposim la Peştera Vadu Crişului. Ce e drept, e mai depărtişor, trebuie mers cu trenul, dar merită oboseala. Din fuga trenului avem ocazia: să vedem dincolo de Huedin impunătorul lanţ vulcanic al Vlădesei ce se ridică la orizont, ameninţător. Trecem de Brăişoru şi intrăm în .Munţii Apuseni: peisajul se schimbă din clipă în clipă. Cînd dealuri domoale, cînd stîncării abrupte, cînd păduri de fag ruginite* cîhd poieni cu brînduşe, însoţitor fidel al nostru este Crişul Repede, care dintr-un pîrîiaş neînsemnat devine dintr-o dată un năvalnic rîu de munte. HI este cel ce a tăiat în stîncâ defileul de la Şuncuiuş-Vad, defileu atît de îngust că nu încape decît calea ferată şi Crişul. De la balta Vadu Crişului peştera este la doi paşi. Din gura peşterii curge un pîrîu, care cu mult timp în urmă se vărsa direct în Criş. Numai că: acesta din urmă şi-a adîncit albia şi pîrîul a rămas suspendat dînd naştere la o frumoasă şi pitorească cascadă. Peştera la care am ajuns are şi ea un mic istoric: ea se găsea pe domeniile (de mii de hectare) ale unui conte Zicliy şi unul din pădurarii Iui, în 1905, fiind curios să vadă de unde vine apa cascadei, s-a încumetat cu barca pînă pe celălalt mal, descoperind astfel peştera, care a fost botezată după numele contelui. Pentru cei care sînt amatori să o viziteze, deci amatori de întuneric şi frig, vom

.spune că este o peşteră uşoară, fără probleme, lungă cam de 1 km, ce nu reprezintă formaţiuni spectaculoase - stalactite şi stalagmite - ci doar concreţiuni mari: Globul pămîntesc, Floarea de lotus, Vulturul alb. Oricum merită să o vizitaţi. Dar dacă vă e groază de întuneric, încercaţi o altă Variantă. în stînga peşterii,'o cărare abruptă vă duce cu un oarecare efort pe platoul de deasupra peşterii. A ici peisajul este apocaliptic. Suprafaţa de calcar este brăzdată în toate direcţiile de şanţuri mai mari sau.mai mici, mai adinei sau mai puţin adînci, ce oferă turistului spectacolul unui aşa numit “ lâpiaz” . Dar nu numai atît, de sus peisajul este îneîntător: jos ne apare ca în palmă o largă deschidere în care pătrunde Crişul obosit de lupta cu muntele. Este Bazinul Vadului, unul din grînarele judeţului Bihor. Ca într-un larg cleşte, bazinul este prins la sud de Pădurea Craiului, la nord de culmea domoală a Munţilor Plopişului ce se pierd în orizont spre Oradea. Oraşul acesta, cu puţin noroc, în zilele foarte senine, se poate vedea de aici de pe platou. Dar poate nu vă place nici una din variantele propuse. Faceţi atunci o plimbare de cîteva sute de metri în lungul căii ferate şi veţi da de un mic turn de pază, lipit de stîncă şi îmbătrînit în timp. Pe vremea cînd Crişul se lăfăia din perete în perete, el era o foarte bună şi întrebuinţată cale comercială: pentru bărci şi plute. Vama pentru mărfurile transportate se plătea la ieşirea din defileu, la “punctul de control'’. Şi după. ce v-aţi odihnit şi aţi tras o gură de aer, cum nu găsiţi în Cluj, la urcarea în tren, amintiţi-vâ o clipă de munca lucrătorilor ce au furat literalmente terenul din albia Crişului ca să facă loc căii ferate şi au găurit stînca dură de calcar cu mijloace rudimentare de acum 100 de ani. »•

//. ' R. GIVULESCU

M I C A P R I N Ţ E S Ă A S A V A N E I ( I I )• Ga şi oamenii, animalele trfebiiie privite drept în ochi •

&

■<i

Povestea adevărată a micuţei Tippi - fiica unor “ vînători de

im agini” francezi, născută şi crescută pînă la 5 ,ani în A fr ica

ZODIA BALANŢEI23 sep t^ irie - 23 octombrie

Soarele a ajuns la solstiţiul de toamnă, ziua este egală cu noaptea, semn de echilibru al naturii, semn al omului ce se va naşte în această zodie. Soarele nu mai trimite asupra pâmîntului, în mersul lui descrescînd pe ecliptică, valul de fluid vital de pînă atunci. Pămîntul se pregăteşte pentru somnul de iarnă, sub influenţa planetei melancoliei, a planetei Saturn, care este în exaltare în semnul Balanţei. Duiliu Zamfirescu a descris spendid această , stare a naturii şi a omului în poezia “Toamna” : “ A ii! ce frumoase-s serile de toamnă!/ Prin frunze reci doar un fior adie;/ S-ara tă-n deal, cu faţa purpurie,/ A ‘nopţilor fermecătoare Doamnă.// Pe cîmpul veşted, tainic ca-mprăştic/. Strilucitoare-i negura albastră,/ O, Doamne sfînt! Ce pană mult măiastră/ Atîta farmec ar putea descrie!”

Semnul are ca simbol o cumpănă, aşa cum o ştim noi, cu două talere,

influenţate de două planete foarte diferite: Vcnus, care este stăpînul semnului, şi Saturn, care se află în exaltare, adică în vibraţii favorabile acestui semn.

Balanţa este un semn de aer şi drept urmare schimbător, inteligent şi sociabil. Persoanele născute sub acest semn ştiu să se adapteze şi să se dea după mediul în care sînt chemate să trăiască, însă se supun cu greu acestui mediu.

Principiul Balanţei este de a lucra, pe atît cît va fi cu putinţă, prin căi paşnice şi lin iştite, căci aşa porunceşte Venus. Persoana va fi în căutarea armonici, a forţelor opuse, pe care se va strădui să le împace.

Verbul semnului va f i “ a cchilibra” . Persoana are instinctul natural de a se feri de oricc violenţă, la care va consimţi constrîns de o necesitate.

Nativu l este sensibil, rafinat,, simpatic, artist şi delicat Găseşte în dînsul dragostea pentru justiţie,

australă, unde-şi au domeniul de activitate părinţii ei, documentarişti cinematografici - ne convinge că “ aventuri” de genul celor descrise

* de autorul britanic Rudyard Kipling în celebrele “ Cărţi ale junglei” , ca- re-1 au protagonist pe M owgli, un pui de om crescut printre sălbăticiuni, nu sînt cu totul improbabile sau imposibile. Cu unele corecţii, fireşte. Mowgli revine spre umanitate şi civilizaţie din cea mai pură sălbăticie, fapt contrazis de cazurile reale. Se ştie, au .existat şi

; mai pot exista cazuri de copii . “ adoptaţi” la vîrste foarte fragede de

maimuţe fem ele, de lupoaice, ursoaice, chiar de lucne. Dacâ au noroc şi scapă de nenumăratele primejdii, accidente ce pîndesc viaţa “părinţilor” , a colectivităţilor unde au ajuns, ei se adaptează felului lor de viaţă, devin “ oameni-fiare” cu

-multe note de comportament, reacţii, obişnuinţe ale părinţilor adoptivi. Capturaţi la 8-10 ani sau 12-15 ani

- de oameni, recuperarea lor e posibilă în limite foarte strimte: abia dacă învăţă să articuleze cîteva zeci de cuvinte, nu se pot integra în totalitate societăţii umane şi, în majoritatea cazurilor; c iv iliza ţia îi ucide, la propriu, de timpuriu. “Umanizarea” prin efârt propriu a lui Mowgli este doar o poveste de roman, film înduioşător sau subiect de seriale cu

pentru pace, pentru .; linişte, amabilitate, generozitate, curtenie, dar are o fire schimbătoare, care i-o dă noţiunea de Balanţă, al cărei echilibru îl poate schimba o nimica toată. Are deseori schimbări'de dispoziţie. Unii îşi amînă proiectele de pe o zi pe alta. 1 ’

Reuşita lor va fi laolaltă cu alţii şi mai ales în domenii ale culturii şi artei. O caracteristică a celor născuţi

• în Balanţă este dorinţa de a “plăcea la toţi” .• Caracter: Nativii Balanţei sînt inteligenţi, le place să'filozofeze şi să mediteze. Au o dorinţă înnăscută de echitate şi posedă o mare valoare morală. Sînt ezitanţi în dorinţa de a nu face vreo eroare. Bărbaţii sînt subtili, se informează despre tot, înţeleg tot. Femeile sînt graţioase, au gust şi o curiozitate insinuantă.

B oli: Temperament belicoso- sanguin, de aceea caracterul va fi emotiv, cîteodată hipersensibil. Predispoziţii pentru boli de rinichi, lumbago, colici nefritice, nevralgie renală, nefrită sau uremie.

Cei născuţi tn primul decan: 23 septembrie - 2 octombrie.

Spiritul pipăie totul, dar nu se'

tot tacîmul dc exotism, animale superbe sau frumuseţi semi-nude.

T ipp i plachează din start civilizaţia pe elementul sălbatic. Ea nu se “desprinde” din animal, ea se apropie de animal cu m ijloacele copilului învăţat, să nu uite nici O clipă că este om. înainte de a învăţa să umble, Tippi ştia că trebuie să-ţi priveşti întotdeauna partenerii, chiar de joacă, drept în ochi. Privirea directă, neşovăitoare, este aceea care-ţi asigură poziţia în raportul, lege de fier şi în lumea animalelor, dominator-dominant. Plecarea ochilor, întoarcerea spatelui şi fuga

■■ şi, mai ales, frica invadîndu-ţi trupul ; pînă la apariţia8 sudorii rreci, a spaimei, sînt semnale imediat recepţionate de celălalt - care ştie că poatetrece nestingheritlă atac, la .urmărire şi.sfîşiere. Lec ţii de la mama natură, înţelese şi aplicate însă de om. Lecţii care i-au permis Iui T ippi să cunoască, să se împrietenească - termenul nu e exagerat - cu un măre număr de

:animale. Unul dintre prietenii lui T ipp i este puiul de leu numit

’ Mufasa (în imagine),-pe: care l-a învăţat - sau de la care a învăţat o şotie: cum să sperie, facîndu-le să rupă pămîntul de fugă, turmele de capre sălbatice. Despre alţi prieteni ai fertiţei - cu alt prilej. (După Paris M acii)

fixează. Umblă după doi iepuri deodată'. Trai bun îmbunătăţit datorită şansei. Susceptibilitate, irascibilitate, curiozitate ştiinţifică, mare putere de asimilare. Un ii manifestă naivitate, prea multă încredere în altiil, viaţă exploatată de aproapele lui. Destin frămîntat.

A l doilea decan: 3 octombrie - 13 octombrie.

însuşirile se concentrează şi merg către scopul material. Caracter, taci­turn. Succese modeste. Fire care nu suportă constrîngcrilc. Talent la imitat. Idei bine conduse, perseverenţă, spirit critic. Mulţumit de ceea ce are. Călătorii multe, misiuni, căutări. Poate avea neplăceri în viaţa de familie.. A l treilea decan: 14 octombrie

- 23 octombrie.- ~. Multă bunătate, generozitate, spirit autoritar, binevoitor. Bunuri materiale c ît îi trebuie. Acceptă sfaturile. Succese în activitatea profesională, însă niciodată pe cit se aşteaptă. Pierderi datorită faptului că ezită în luarea de hotăriri şi caută prea mult în detaliu unde nu este cazul. Suferă toate, evenimentele asupra cărora nu poate reacţiona.

Al Bano şi Romi na P o m r, văzuţi <*> Tomuh*

PĂRINŢI SI COPII. .. » '■ ’

• De cînd s-a născut, un băiat n-a pronunţat măcar un singur cuvînL Spre disperarea părinţilor săi n-a reuşit să vorbească nici ta doisprezece ani. Din acelaşi motiv, cînd a împlinit douăzeci de ani a fost scutit dc serviciul militar.

La douăzeci şi opt de ani, într-o după amiază pe cînd se afla cu-mama sa în vizită la nişte prieteni, băiatul - după ce duse. la gură ceaşca de ceai - spuse: ' .

- La naiba! Ceaiul n-are zahăr! • •- Gum!? spuse mama înlemnită. Vorbeşti, dragul mamei?! Dar de

ce nu ai făcut-o şi pînă cum?...... *- Pentru că pînă astăzi, totul a dccurs foarte bine...• îritoreîndu-se de la şcoală, G igei arc o mină tristă.- Ce ai de nu eşti în apele tale? î l întreabă mama sa.- învăţătorul s-a îmbolnăvit. A trebuit să plcce acasă. .- Şi pentru acest lucru îţi pare rău? Ce suflet bun ai copilulc! . -N u l Sînt supărat pentru că de mîine, cineva va veni să-i tină locul...• :- Tăticule i-am făcut baie motanului în cada si acum bănuiesc

că-i bolnav. ■: r Ştii prea bine că pisicilor nu le place, de fel. sa sica in apă.

-Dar, tăticule, în cadă n-a spus nimic. Doar după aceea cîndăm vrut sâ-1 storc.pentru a-1 usca mai repede..; ‘ ; '• • în curtea uneii şcoli, copiii vorbesc lă modul ce l mai serios cu putinţă.’- ,tj , c, .- Rodica: Mămica are părul cel mai blond din tot cartierul! :

■ Petrică: Şi mămica are părul cel mai lung din tot oraşul! Nicuşor: Mămica mea are părul cel mai des din lume! ; Gigei: Şi mămica: şi-ar putea înlocui părul, dar nu-i plac perucile.

‘ • La gara o Femeie se urcă în tren însoţită de patru copii. Ea încearca să-şi aşeze bagajele şi să-şi instaleze copiii în compartiment Dar puştii sînt insuportabili: strigă, înghesuie călătorii, î i calcă pe picioare..: ' y '

Un bărbat în vîrstă, enervat la culme, i se adresează femeii:- Nu cunoaşteţi, doamnă, că atunci cînd întreprinzi o astfel de

călătorie trebuie să laşi cel puţin jumătate din copii acasă? .- Dar, domnule, eu am procedat întocmai, suspină biata mamă • Dialogul are Ioc între doi copii mai mici: ,

Eu m-âm născut la Bucureşti, dar tu?- Eu, m-am născut la spitâl._ < ! ' . ...- La spital?... Dar ce-ai avut?

Culese de Eugen HANG

Cuvinte încrucişate

SFIRŞIT DE VARĂO R IZ O N T A L : 1. Te Vrăjeşte -

2. M odul dorinţelor - Case la intrarea în Sebeş • 3. Stol fără aripi!- Olteanul de pe litora l » 4. în curind... lună nouă *5. Strămoşul lui Jean-Războinic elen • 6. Curele Ia tîrlă! - Stă în căruţ - Unde nu-i, vai de picioare • 7. Şmecheri din Hotin!- Numai schelete, numai schelete • 8. Proprietar la pămînt • 9. De pe lumea cealaltă • 10. Din nou - Osie- Parte!

V E R T IC A L : 1. Poze de artist • 2. Omul vremii - O mamă fără cap! * 3. Carte de artă! - Căţel! - Sculptor în lut • 4. Culoare de rom - A băga strîmbe • 5. Pete! - Cantitate măsurată • 6. Se bagă în ciorbă - Are destul timp *'7. Nu dau că au -

Semipreţioasă la inele * 8. Acţiune pe muchie de cuţit" 9. A x - Atac • 10. CeTbul de un pol - S-a înfruptat la masa... chirurgicală.~ Cuvinte rare: ARU,’ AM A '

loanPO P

r Pagină realizată de Iu l iu P E T R U Ş

A D E V Ă R U Lde Ciul SPORT miercuri, 4 octombrie 1995 - (p ţ ) -,-j

Dupâ m inutul 90E jenant să foci cu tribunele goaleION SIMA, preşedintele Băncii "Dacia Felix” : ”Ce pot să zic.Aceasta

‘ este ”U” . Sper ca această victorie va mobiliza un număr mai mare de spectatori. Este păcat, fiindcă avem totuşi o echipă competitivă, cum de mulţi ani n-am avut. Repet; e păcat sâ joci cu tribunele goale; Avem la ora actuală jucători pe care multe echipe şi-ar dori sări aibă în loţ Un Maier, un Sâlăgean, primul fiind după mine ”number bne” , cel mâi bun de pe teren. îi felicit pe toţi pentru jocul de azi şi sper că aceasta este adevărata faţă a echipei” .

Excelenta inspiraţie a iul Andone. SORIN BAGIU; preşedintele executiv al F.C. wU^~Aşteptam de

; mult o descătuşare a echipei, pentru că semnele erau bune. Braşovul, de ' exemplu, unde am jucat bine deşi a m pierdut. Acum cred ca, în- sfîrşit,

echipa şi-a dat drumul. Mă bucur pentru.Cioloboc', că în.sfîrşit, â spart şi el gheaţa mareînd un gol f r u m o s . Mă bucur pentru Radu Sabo carc a jucat şi el bine, pentru M aier care este dirijorul tuturor acţiunilor. Cied ca a fost un gest de m are răspundere.al lui .Andone jucind fără cei doi "brazilieni” , Sâlăgean şi Zanc;;Şi zic eu că a avut o inspiraţie excelentă- pentru că Sâlăgean şi Zanc erau foarte obosiţi - reţinîndu-i pentru meciul de miercuri cu Gloria Bistriţa (partida de azi, în cadrul etapei a 9-a -n.n.). Felicit toată echipa pentru jocul prestat şi cred câ încet, încet, am păşit pe drumul cel bun” . .

Sînt convins că se poate juca mai bine; ION ANDONE, antrenorul principal al lui ” U” : ”Un meci disputat, cîştigat de noi într-o manieră clară de tot. Am reuşit să înscriem şi foarte , repede ceea ce a limpezit judecata băieţilor, uşurîndu-le misiunea spre obţinerea victoriei, mult mai consistentă decît mă aşteptam. Remarc în general prestaţia întregii echipe şi în special jocullu i Radu Sabo, care de mult timp n-a mai reuşit să înscrie într-un meci două goluri, respectiv să joace în maniera în care a evoluat. Sper, pentru viitor, că prin reinirarea în echipă a celor doi jucători care au fost plecaţi în Brazilia, Zanc şi Sâlăgean, să avem evoluţii mult mai bune. Sînt convins că se poate juca mai bine. Am încredere că putem pune lucrurile la punct pentru a deveni cu adevărat o echipă competitivă” . ••

COŞMARUL PRIMELOR 1 0 MINUTE, COSTEL ORAC, antrenorul principal al echipei F.C. Selena: "C a într-un coşmar n-am să uit degrabă, acele prime 10 minute cînd defensiva noastră s-â prăbuşit literalmente, încasînd patru goluri. Povara lor a fost prea grea chiar dacă am reuşit să înscriem şi noi un gol. Felicit echipa clujeană pentru victorie şi prestaţia din acest meci. Sperăm să ne luăm revanşa în primăvară” . .. . . ' „• , j

Declaraţii consemnate de Victor MOREA

în timp ce jucătorii echipei ”U” erau la cabină, savarină succesul victoriei nete obţinută în faţa băcăuanilor, pe teren, "brazilienii” Sâlăgean (stînga) şi Zanc (dreapta) efectuau un antrenament de recuperareîn vedereapartideicu Gloria. Fotografiile: Nicolae PETCU

„Nu poţi ciştiga de fiecare dată la scor”•înaintea partidei de sîmbătă dintre CFR şi Furnirul Deta, s-a ţinut un

moment de reculegere în memoria celor ce au fost Mircea Zeicu şi Sergiu Pop, doi dintre cei mai buni redactori sportivi pe care i-am avut printre noi. Numai Mircea, a avut nenumărate ore de. transmisie din cabina stadionului feroviar. Lipsa lor am simţit-o, poate mai mult ca niciodată, sîmbătă, cînd tribuna oficială fără cei doi părea aproape pustie.- ‘ Echipa din Deta a fost însoţită la Cluj de o mică dar zgomotoasă galerie.

Se vede treaba însă că foarte puţini dintre ei cunosc acest sport, aducînd pe parcursul partidei injurii brigăzii de arbitri, care de altfel a condus bine, defayorizînd chiar, pe alocuri, echipa gazdă. Deci nici un motiv de.şupărare, din acest punct de vedere, pentru galeria din Deta. Lozinca lor preferată, pe care au scandat-o îndelung, a fost:„N o i nu sîntem normali!” . Nu i-a contrazis nimeni.'

•După încheierea ostilităţilor din teren am solicitat celor doi antrenori scurte declaraţii: Gheorghe Chimiuc (Furnirul): „A fost un meci curat în care CFR a cîştigat pe merit. Experienţa sa în Divizia ” Â ” şi-a spus cuvîntul, plus cei cîţiva jucători de certă valoare. Pe alocuri cred că le-am pus şi noi probleme. Sînt supărat pe liberoul Ghiţoica, cu aportul căruia clujenii auînscris cele două goluri. Cele două schimbări le-am făcut. atît de repede pentru căHecico şi Avram s-au accidentat” . loan Ciocan (CFR ): ,,Am anticipat un joc greu, am ştiut că cei din Deta vor recurge la un marcaj la sînge, dar cred că ţactic am contracarat antijocul lor şi am făcut o partidă bună. Am ayut multe ocazii de gol, dar nu poţi cîştiga de, fiecare dată la scor. Ne batem pentru locul întîi (n.r. obiectiv realizat în urma jocului rezultatelor), pentru că avem motive-să credem că sîntem cei mai îndreptăţiţi. Menţionez pe Truşcă, Minteuan, Coroian, Iepure, Cîrlan.. Sperăm să îi recuperăm pentru etapa viitoare pe Velţan şi Pîglişan” .

, Cristian BARA

- t e n i s

DICTRANS CLUJ ■ campioană naţionali 1995' Final în campionatul naţional de fotbal- tenis, 1995. Ultima etapă,;

a IX-a, a fost ireproşabil organizată la Cluj-Napoca. Rezultatele c o m ­plete: simplu: A R D A F Cluj, CFR constanţa, UŢ Arad, 5 . Carbochim, 6. Dictrans; clasament final: 1 DICTRANS -118 puncte, campioană naţională, UT Arad - 93, Dunărea Brăila - 67 puncte p e locul6. ARDAF Cluj - 63 iar pe locul 8 Carbochim Cluj cu 46 puncte; dublu: 1. Dictrans, 2. UT Arad, 3. Carbochim, 4. Ârdaf; clasament final: 1 Dictrans - 141 puncte, campioană naţională , UT Arad - 1 1 /Carbochim - 108 puncte pe locul 7, Ardaf - 38 puncte, tr ip lu : 1 • Dictrans, 2. Carbochim, 3 UT Arad,... 5 Ardaf; clasament.final:- !-■J Dictrans - 133, campionă naţională, UT Arad - 132 şi Carbochino- 101 punctepiar; pc locul 8 Ardaf cu 28 puncte.

Clasament genera l fin a l 1995: 1 D IC T R A N S CLUJ - 3 9 2 puncte, campioană absolută, UT A R A D - 342, C A R B O C H IM CLUJ -255, CSU PLO IE ŞTI - 183 puncte iar pe locul 7, A R D A E CLUJ - 129 puncte. ' ' ■

Componenţa echipelor clujene: D IC TR A N S : Daniel Săsârman, Florin Purice, Dorel Horia, Dan Hălăştoan; C ARBO CH fM : C ă tă lin ; Onuţu, Dan Pop. Iuliu Ciucă, Alin Mureşan; A R D AF : Traian P o p J ; Conu, Ion Oloşutean, Ion Gheorghiu, Ferenc Szoke, Atillâ Kelem en.

Tot cu acest prilej a avut loc retragerea din activitate a jucătorilor * Traian Pop/Conu şi Ion Oloşutean, ei tămînînd în continuare, f i d e l i - acestui sport,alături de colegi si tehnicieni. > ■ ;

. I7n I o t e ^ r e m d e v a l o r o s■’ > , • ’ ’ F

Începînd cu 4 octombrie, lotul naţional al României se reuneşte g la Cluj- Napoca, pentru un cantonament centralizat, vizînd participarea jj la C.E. din Germnaia, Monchengladbach, 14-16 octombrie. Pentru ; noi, un bun prilej de a sta de vorbă cu domnul Ion Eparu, d irector tehnic al naţionalei României: „în privinţa lotului-naţional, r eg re t 5 că nu am reuşit încă să ajungem la o înţelegere cu liderii L i g i i J Profesioniste. Pentru că, insist asupra acestei idei, din punctul d e | vedere al directorului tehnic sîntem în pierdere. în Ligă sînt c î ţ iv a | jucători valoroşi, care ar fi însemnat o creştere a potenţialului lotului. | Lotul de care dispunem la ora actuală este extrem de valoros, verifica t ţ în competiţii interne şi internaţionale. Am avut cu aceşti ju că to r i, J în mare măsură aceleaşi, satisfacţii deosebite. Mă gîndesc, în p r im u l rînd, la prima ediţie a mondialelor din Slovacia, 1994. Cei selecţionaţi | pentru C.E. din Germania, 1995, Florin Purice şi Daniel Săsârman,!

' de la Dictrans, Cătălin Onuţu, de la Carbochim Cluj, Ion Gheorghiu, de la ARDAF Cluj, George Iacob (CFR Marina Constanţa)! G heorghe Căleanu (UT Arad) sînt într-un progres real, constatat, de la o e ta p ă la alta, d e la un turneu la altul. La aceasta contribuie com p etiţia internă, campionatul naţional, tot mai echilibrată, cu echipe s tab ile , de, natură sâ creeze o emulaţie sportivă deosebită” . V : -

Demostene SOFRON

Luni a părăsit Cluj-Napoca, pe calca aerului, Cristi Pojar, umil din cei mai valoroşi fundaşi ai lui ” U” de-a lungul anilor; plecînd spre

•Verona (Italia). Scopul deplasării? Efectuarea celei de-a patra operaţii. Profesor de educaţie fizică, Cristi Pojar mai speră - şi bine face - în recuperarea genunchiului .care l-a ţinut atîta timp departe.de gazon.•• Conform unor înţelegeri prealabile, la sosirea în Italia, la Verona, Cristi Pojar.urma să fie întîmpinat de vechiul său prieten şi coleg de echipă sub culorile lui ”U”,

^Neluţu Sabău, respectiv omul de afaceri italian de origine română, dl

. Ion Mania. - ;Strîngem pumnii pentru Cristi

Pojar în această nouă tentativă de recuperare, îi dorim însănătoşire grabnică şi reuşită deplină în operaţia dificilă pe care urmează să o suporte. .

Victor MOREA

Campionatul judeţean de fotbal - 7

Liderul Prodfuraî la prima infiîngereA doua parte a turului a debutat

cu un eveniment demn de semnalaţi Ultima clasată, NAPOPAN, obţine prima ei victorie şi chiar în faţa fruntaşei clasamentului, Prodfuraj, aflată la prima înfrîngere. Datorită acestui rezultat, dar şi a victoriei din deplasare, echipa minerilor din Iara s-a apropiat de lider, fiind acum doar la 2 puncte distanţă. Se anunţă un final, de: tur, foarte interesant, care va culmina cu partida directă,din ultima etapă, de la Iclod. De remarcat şi ascensiunea echipei din Floreşti, care a adus prima înfrîngere pentru Sinterom, chiar la C luj- Napoca. ',

Rezultatele etapei: Carbochim Cluj'Napoca -.M inerul Iara 1-2, Someşul Bonţidâ - Meteor Mociu 0*0, A T L Dej - AS Căpuş 4-1, Sinte-rom C lu j-Napoca Sănătatea Unirea F lo reş ti 2-3;

Avîntu l Luna - Autobuzul C luj- ■ Napoca -0-0, N A P O PA N Pata - P rod fu ra j'Ic lod 3-1.

Clasamentul: ' •1. Prodfuraj 7 6 0 1 15-9 ÎS2 .«ta. Iara 7 5 1 1 21-10 163. ATL Dej ' 7 4 1 2 22-15 134. Meteor Mocli: 7 4 1 2 9-65. Sănătatea6. Sinterom

-7. Antobmi ;■8. Someştl9. Carbochim v10. Arîntil Lina11. XAP0PAR12. AS Căpiş

7 4 0 3 27-15 7 2 4 1 15-9 7 2 2 3 13-15 7 2 1.4 14-12 7 13 3 13-17 7 1 3 3 9-18 7 12 4 12-28 7 0 2 5 6-22

131210876e52' 5E tapa v iitoa re . ( jo i

octom brie): Meteor « Carbochim, A S Căpuş - Someşul, Sănătatea Unirea - A T L , Minerul - Ayîritul, Autobuzul - NAPOPAN, Prodfuraj - Sinterom'.

:/ Eugen HANG

Divizia C de fo tbal - 7Turdeana se menţine lider!. Turdeana continuă să conducă In'

clasament graţie victoriei obţinute ' la Cluj-Napoca, în faţa „lanternei roşii” , echipa CFR-II. In această etapă am consemnat şi trei surprize: - înfrîngerile Olimpiei Gherla, a ’ DROMEX-ului şi a Clujanei la Metalurgistul, Minerul Ocna Dej respectiv Arieşul Cîmpia Tuizii, rezultate care au bulversat în mod serios clasamentul. Surprinde, mai ales, comportarea sub aşteptări a echipei din Gherla, care pînă nu de mult era protagonista întrecerii. Va reuşi noul antrenor, Tătăran, să o aducă pe linia de plutire? Vom vedea, în următoarele etape.

Rezultatele etapei: Coreiaur Quj- Napoca - ASA Victoria So-meţeni 3-1 (0-5), Cimentul Turda - Con­

dor Cluj-Napoca 3-1 (8-0), Oujana Ouj-Napoca - Arieşul Cîmpia Tur- zU 1-2 (6-0), CFR II Quj-Napoca - Turdeana Turda 1-6 (7-0), Rom- hlil» Motorul Ouj-Napoca - Con­structorul Cluj-Napoca 3-0 (3-0), Minerul Aghireş - ASA Electro­ceramica Turda 1-0 (0-13), Meta­lurgistul Cluj-Napoca - Olimpia

. Gherla 3-2 (3-4), Minerul Ocna Dej - DROMEX Cluj-Napoca 1-0 (2-1). In paranteze sînt trecute

. rezultatele înregistrate între echipele de juniori ale protagonistelor. ■

Clasament seniori: .1.Tnrdma 7 6 0 1 14-5 182.Consanr 7 5 2 0 14-2 173. Cimentul 7 5 1 1 13-6 164. Min. Aghireş 7 4 1 2 10-7 13 . 5. Metalnqctetsl 7 4 12 10-10 13

6. Olimpia7. Arieşul8. ASAVictoria9. Condor10. Clujana11. DROMEX12. ASA Electro.13. Romlllls '14.Mln. 0. M15. Constrnct.16. CFR n

73 2 2 16-4 73 22 12-1173 13 14-10 1073 13 15-12 10 7 3 13 U-9 10 73 13 10-8 10 73 0 4 8-7 9 7 1 24 9-13 5 7 1 15 5-13 4 7 0 2 5 4-18 2 7 0 0 7 3-33 0

în clasamentul echipelor de juniori: Clujana 21, CFR I I 19, ASA Electroceramica 18, Cimentul 17, ASA Victoria 13 puncte iar în partea - de jos Turdeana un punct şi Minerul Aghireş 0 puncte.

Etapa viitoare (vineri 6 octom­brie): Condor - Consaur, Arieşul- Cimentul; Turdeana-Clujana, Con­structorul -CFR II, ASA Electroce­ramica - Romhills Motorul, ASA Victoria - Metalurgistul, Olimpia - Minerul Ocna Dej, DROMEX - Minerul Aghireş.

Eugen HANG

Cît mai aproape de jucători

Viorel Oprea - un "servant" devotat ţe lu rilo r clujene

Smbătâ 7 octombrie, gong inaugural în noul sezon de volei pe care formaţia masculină clujeană "U ” ARDAF îl abordează cu ambiţii sporite, obiectivele sale vizînd atacarea titlului naţional şi a Cupei, precum şi un loc cît mai onorant în ierarhia finală â Cupei Cupelor. Suportul acestor cutezătoare obiective? Disponibilităţile, materiale şi afective, ale puternicului sponsor ÂRDAF Cluj (preşedinte dl ing. Mircea Nicorici) care au facilitat (şi impus totodată) echipei un climat de factură profesionistă, unul dintre parametrii acestuia fiind betonarea formaţiei cu forţele pe care antrenorul Nicu Pop Ie-a considerat necesare: Iulian Stoian şi M ircea Dudaş de la Universitatea Craiova, G abriel Mărginean de la campioana Ungariei; Anton P iţigo i - Dinamo, via campionatul Fraiiţei şi V iorel Oprea de la Delta Tulcea. Jucători pe care dorim să vi-i aducem cît mai aproape, deşi spectatorii clujeni i-au cunoscut sub culorile noii lor echipe, în recenta Cupă AR D AF i Astăzi, ridicătorul ViorelvOprea, jucătorul cu cel mai "îndelungat” stagiu pe Someş: peste 3 luni.. -

• Putem consideră acomodarea Încheiată, Viorele?

- Acomodarea, da, însă esenţială rămîne integrarea, în sensul omoge­nizării formaţiei, iar această etapă rămâne încă deschisă, mai’ales în ceea ce mă priveşte. De ce? Fiindcă cu Vlaicu şi Grozav, coechipierii cu care • trebuie să-i servesc cu deosebire, nu m-am întîlnit decît acum trei săptămîni, în "Cupa Explorăii” de la Baia Mare unde ei au venit direct de la lot, ori într-un asemenea timp nu poţi realiza relaţia de intimă conlucrare ce trebuie să

- Venind pe postul Iui V ic tor Âgoston, l-ai luat "copilului” faţa, poate şi entuziasmul. Crezi (simţi) ’ altfel?

- Eu refuz sâ văd în V ictor un sacrificat şi tare mi-aş dori ca nici el să nu înţeleagă lucrurile în acest sens şi nici să nu vadă în mine un senator de drept, ci un contracandidat Drept de jo c trebuie să aibă cel care va atinge forma optimă la ora meciului. In fond, concurenţa nu este decît în favoarea lui, îl ţine în priză, îl ajută sâ crească 'şi să acumuleze experienţă, prima cerinţă a

existe între ridicător şi trăgător, Cu coordonatorului de joc. Altfel, la ceiatît mai mult cu cît cei doi au temperamente şi stiluri deosebite, trebuie serviţi diferit. Ori pe Relu Vlaicu îl simt mai uşor, Stelică Grozav în schimb e însă mai greu de ghicit Ne trebuie timp, multe jocuri împreună şi efort reciproc, dar, sînt

31 de ani pe carc-i am, eu îi învidiez tinereţea.

• - Cum a fost tinereţea ta, V iorele?

- Cu popasuri la divizionarele A Tractorul Braşov şi Steaua şi un stagiu de 6 ani la divizionara B din

convins, vom realiza lucruri foarte' Galaţi, oraşul unde mi-am făcut frumoase împreună. studiile (n.r.: inginer metalurgist),

după care am trecut la Dinamo, i/ mai apoi la Delta Tulceâ . de. eaq m-a desprins antrenorul Nicu Pofj

-Cum îţi simţi noua ech ipă?;]- Are multe valori individuale, dfl

valoarea echipei .nu exprim ij deocamdată, suma acestora. Fiindf f omogenizarea nu-i însă rea liza ţi Oricum, forţa echipei este foar ridicată, s-a văzut în turneul dej Baia Mare unde ne-am depăşit contracandidatele: "Explorări' Elcond Zalău.

- La Cluj, în schimb, în meci/ cu Steaua Roşie Belgrad...

- Am greşit setul,3 (n.r. cel pi< de clujeni după ce ei conduseserăi 10-3), l-am jucat rutinier, • plai ne-au ghicit şi ne-au executat, dţj du-ne totodată o lecţie de m obilittJ«* tehnică pentru care, altfel, ech ipa— noastră are disponibilităţi r | antrenorul Pop, pricepere şi tacţ

- F iindcă sîntem In p ra f; noului cam pionat, care-ţi pi obstacolele cel măi greu de trec/

- Primul îl avem chiar în stiş sîmbâtă, cînd jucăm la Zalău, Elcond-ul care...ne aşteaptă Foa d ificile râmîn şi deplasările de Dinamo Bucureşti şi Sâvineş Celelalte adversare n-ar trebui, mod normal, să ne ridice nici un l de probleme.

- C ît p riveşte cutezătoare obiective ale echipei?

- Ce să z ic , sînt pe măi: investiţiilor făcute în formaţie şij calibrul componenţilor ei. Cum competiţia, f ie că ea se numti Campionat, Cupă sau Cupa Cupei implică multiple faţete... Dar, vom bate I

Nuşa DEMIANj

( p miercuri, 4 ocrombrie 1995 FEMEIA w

A D E V Ă R U L , d e C l u j

*- - *■ . '

LIMA CĂLIAN: muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

n u m i s m a t i c a - p a s i u n e ş i ş t i i n ţ ă

- Aveţi în responsabilitate una dintre cele mai frumoase şi mai bogate com ori ale Muzeului Naţional <le Istoric a T rans ilvan ie i: colecţia numismatică. Cîte piese numără această colecţie ; i cum a fost ca constituită?- - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei deţine a doua colecţie numismatică, ca număr şi importanţă istorică, din ţară. Patrimoniul cabinetului numismatic a fost constituit îritr-o perioadă lungă'de timp, aproape 150 de ani, prin donaţii, achiziţii.şi piese provenite din'descoperiri arheologice. în prezent în colecţie există aproape 100.000 de piese: monede, medalii şi bancnote. Cele mai numeroase sînt monedele care au aparţinut epocii antice (antichitatea greco-romanâ), evului mediu şi perioadei moderne şi contemporane. Piesele sînt din platină, aur, argint şi metal comun, în colecţie existînd piese rare, foarte rare şi un unicat mondial. . -

- Nu vă întreb care este unicatul mondial; totuşi, sper că ne puteţi spune măcar care sînt cîtcva (lin piesele rare şi foarte rare din colecţie.

- Aş putea aminti ca piese rare şi foarte rare: Medalia lui Mihai Viteazul (1600), Medalia lui Constantin Brîncoveanu (1713); Medalia pentru Mihail Sturdza (1840) sau medaliile şi monedele care aparţin unor colecţii constituite, cum ar fi Colecţia Esterhazy.

- De cînd datează cea mai veche piesă din colecţia numismatică? ■:

- Printre cele mai Vechi piese din muzeii este un henihecton din Milet, datat m secolul V I î.Ch., bătut din electrum (aliaj natural de aur şi argint). Piesa face parte din vechea colecţie a Muzeului Ardelean şi este posibil ca ea. să fi fost donată sau achiziţionată.

- C îte din piesele colecţiei sînt expuse pentru v izitatori? ’

- în expoziţia de bază a Muzeului tiaţional de Istorie a Transilvaniei sînt expuse piese numismatice în Secţia de istorie dacică (piese greceşti; romane; republicane - şi imperiale din sec. I d.Ch., dacice - unele imitaţii după. cele greceşti şi romane), prefeudalâ, medie şi modernă, avînd în vedere faptul că piesele numismatice acoperă întreaga perioadă din vremea statului dac pînă în zilele noastre, fiind o dovadă reală şi palpabilă a continuităţii’ vieţii economice şi prin urmare a celei sociale şi politice pe teritoriul României. Colecţia noastră numismatică cuprinde numeroase piese provenite din săpături arheologice sau descoperiri întîmplătoare referitoare la discutatele secole IV-IX . în dorinţa de a aduce la cunoştinţa publicului larg unele dintre piesele deosebite ale cabinetului am organizat (şi vom organiză) expoziţii numismatice speciale. Ara intim aici expoziţia din 1994, "Colecţii şi colecţionari” şi vom organiza anul acesta, probabil la începutuţ lunii decembrie, o expoziţie de medalii napoleoniene.: <

- Apropo de medaliile napoleoniene: ştiu că recent aţi publicat, împreună cu doamna Maria Magdalena Jude, "C a ta logu l' m eda liilo r napoleoniene din cab inetu l numismatic al M uzeulu i Naţional de Istoric a Transilvaniei” . v ..

- Publicarea acestui catalog este o încercare de a pune în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional o parte a uneia dintre colecţiile cele mai importante ale muzeului nostru, Colecţia Esterhazy. Catalogul cuprinde 276 de medalii din epoca lui Napoleon Bonaparte, este

o lucrare bilingvă (româno-engleză), apărută în condiţii grafice excelente la Imprimeria Ardealul. îmi revine sarcina să mulţumesc tuturor celor din Imprimerie, şi în special dlui director Manole, pentru interesul şi grija arătate faţă de această lucrare. Sperăm ca ea să devină un instrument util dc lucru pentru specialişti şi pentru colecţionarii particulari, '

- Care sînt în prezent posibilităţile de îmbogăţirea a colecţiei numismatice a muzeului?

- Această colecţie a fost constituită de-a lungul timpului, începînd din 1842, în principal prin donaţii făcute de persoane interesate în colecţionarea obiectelor deosebit^. Din păcate această importantă formă de îmbogăţire a colecţiei aproape că a dispărut. în prezent puţine persoane particulare sînt dispuse să doneze eventualele colecţii pe care le au şi, de obicei cînd o fac, donaţia cuprinde piese nesemnificative din punct de vedere al valorii istorice şi culturale. Putem spune

’ totuşi că în ultimii ani cabinetul nostru a primit donaţii din partea unor instituţii de stat, primării şi prefecturi (prefecturile Alba şi Bistriţa, primăriile Neamţ, Roşiorii de Vede, Urziceni; Feteşti, Făget etc.), ministere (Ministerul de Interne, Ministerul de Externe), Senat, Camera Deputaţilor. Un loc aparte în riadul donatorilor îl ocupă RA Monetăria Statului, care a donat muzeului nostru în acest an 90 de medalii. Toate acestea.vor fî cuprinse în "Catalogul medaliilor româneşti” , lucrare în curs de elaborare: în ceea ce priveşte donatorii particulari, aceştia ar putea fi încurajaţi prin Legea patrimoniului, care ar trebui să acorde un statut bine definit donatorului, făcînd din donaţie o adevărată instituţie. ■ ,

A doua cale de creştere a patrimoniului o constituie achiziţiile. Aici ne lovim de greutăţi foarte mari datorită faptului că banii alocaţi prin bugetul de stat sînt foarte puţini şi adesea-vin de Ia minister cu mare întîrziere. în această problemă este necesară o schimbare de optică prin înţelegerea faptului că obiectele de valoare în general au devenit o marfă care pqate fi vîndută şi cumpărată, şi se supun prin urmare legilor implacabile ale economiei de piaţă. Oferta pentru achiziţionarea pieselor numismatice este măre, însă vînzătorul doreşte să primească în timp cît mai scurt contravaloarea. Lipsa

de bani, precum şi formalităţile greoaie de aprobare— din partea Ministerului Culturii fac'ca perioada dintre ofertă şi plată să fie uneori chiar de un an, : timp în care ofertantul renunţă, iar noi pierdem' piese importante din patrimoniul naţional, al căror

; 16c este în muzeu. Uneori problema se rezolvă prin generozitatea unor sponsori, dar Legea sponsorizării

'în actuala sa formă este de-a dreptul descurajantă. pentru cel care eventual ar acorda sume de bani instituţiilor de cultură. Avînd în vedere că întotdeauna bugetul pentru cultură este extrem de m ic, credem că schimbarea Legii sponsorizării, în sensul acordării unor facilităţi sponsorilor pentru activităţi culturale,-ne-ar fi de un real folos.

- Revenind la dumneavoastră: cum vă (simţiţi, ca fem eie , în postura de' "p a zn ic ” a l acestei comori fabuloase care este colecţia numismatică a muzeului?

> Custodia şi cercetarea unei colecţii numismatice este, după părerea mea, o muncă foarte potrivită pentru o fem eie fiindcă presupune un spirit organizatoric de amănunt, care uneori lipseşte bărbaţilor, şi în acelaşi timp te pune în legătură directă'cu piese de o înaltă valoare artistică. Munca de inventariere şi ordonare a unei colecţii atît de ■ numeroase trebuie dublată de,un fin ;simţ,’de . observaţie şi răbdare, pentru că cercetarea; şi publicarea monedelor sau a medaliilor presupune un’ timp îndelungat de căutare şi studiere a unei . vaste bibliografii în bibliotecile şi arhivele din ţară. De asemenea custodia1 co lecţie i presupune şi respectarea unor reguli stricte de supraveghere. Dincolo de responsabilitatea şi regulile stricte care trebuie respectate, cercetarea numismatică este'un domeniu în care datcle strict istorice se împletesc cu domeniul artei,- imaginile întîlnite pe monede . şi m edalii fiin d în unele cazAin adevărate capodopere ale gravurii în metal.

' Monica TRIPON

N otă : între doamna Livia Călian şi redactorul , şef al " Adevărului de C lu j” dl I lic Călian, este

o simplă coincidenţă de nume.

O piesa rara din colecţia -numismatică a Muzeului Naţional de Istorie a

-Transilvaniei: Medalia “ Ardealul Nostru 1601- 1918-1944” (aur 500 la 1000 - 21,6 K.-; 6,52 g; 21,0 mm). Avers: bust conjugat stînga Mihai Viteazu, Ferdinand I, Mihai Ij Revers: stemele celor 11 judeţe - cedate la 30 august 1940 Ungariei horttiyste prin, Diktatul de la Viena şi eliberate în 1944.

B liU y B U T Z ;tM t^ iB U T Z *B liti& B U T Z ± B liti^ B U T Z Â B tite ‘tB IÎIT Z

Bulimia poate fi provocată

de o dlsiuncţionalitate neurală

Cercetări recente-în domeniul geneticii •obezităţii relevă că principala cauză a bulimici ar fi odisfuncţionalitaţe a sistemului de percepţie al omului: în momentul în care ar trebui să se oprească din mîncat, creierul pur şi simplu nu reacţionează, deşi organismul transmite,că a primit suficientă hrană. Doctorul Jose Caro, preşedintele Departamentului de medicină al Colegiului Medical jefferson din Philadelphia, afirmă că această problemă este diferită de cea relevată (la sfîrşitul anului trecut) Ia “şoareci, la aşa-numita genă a obezităţii. Dimpotrivă, la om această genă transmite în mod perfect normal mesaje de suprimare a apetitului; atunci cînd organismul a primit suficientă hrană. Creierul însă nu recepţionează acest mesaj hormonal sau îl ignoră, a menţionat specialistul. '

Număr alarmant de violuri îri SUflîn fiecare an în SUA au loc aproximativ 310.000 dc violuri ori tentative de viol, respectiv

de două ori mai multe decît indicau ultimele statistici (pe această temă) ale organelor de securitate federale - arată rezultatele unei anchete a Ministerului american al Justiţiei. Această anchetă a examinat situaţia din anii 1992 şi 1993, recenzînd circa o jumătate de m ilioa de agresiuni sexuale contra femeilor, în fiecare an, printre care 170.000 de violuri şi 140.000 tentative de viol.

JF1= BVi E E I L E S I S I D A

* ■

Numărul femeilor din Spania bolnave de SIDA a înregistrat o dublare în perioada 1984-1994, atingînd anul trecut 20 la sută din totalul cazurilor diagnosticate - a anunţat, la Madrid, Ministerul Sănătăţii, citat de AFP şi ROMPRES. între 1982 şi iunie 1!>84, 6.104 din 33.105 de bolnavi de SIDA erau femei, majoritatea persoanelor infectate contractînd această maladie ca'urmare a injectării de droguri. De asemenea, în 1994, 1.210 din cele 6.190 de persoane bolnave de SIDA înre-gistrate în Spania erau femei.

f ■

Televiziunea culinară: un succes în Statele Uniteîn America funcţionează un

canal tv care transmite 24 de ore pe zi reţete culinare, cursuri de gătit în serial, reportaje legate de arta culinară. Postul şi-a început emisia în 23 noiembrie 1993 şi astăzi are deja 13 milioane de abonaţi, scrie, într-unul din numerele sale, “Magyar Hirlap” . Desigur, menţionează această publicaţie, în cercurile mai instruite aceasta ar stîrni zîmbete. Cei mai fini “ degustători” ai programelor declară că postul culinar este un fe l de Daniellc SteeLe în domeniul televiziunii, dar criticile îi lasă reci pe preşedintele reţelei, Reese Schonbcrger, şi pe producătorul Pat O ’ Gornient (de fapt soţia preşedintelui): “La urma urmei nu contează dacă se transmit sfaturi culinare ori meciuri; pe

cineva tot interesează. Pe vremuri mulţi erau de părere că e absurd ca un canal tv să transmită exclusiv ştiri 24 de ore din 24. Apo i C N N s-a dovedit a fi un succes şi o afacere strălucită” . Cei doi mai au un motto de afaceri: “ Tot ce se poate tipări este bun şi pentru m icul ecran. Acum am mizat,pe mîncare” .

Cu siguranţă, cuplul este expert în televiziune, nu în gătit, apreciază “Magyar Hirlap” . Nu sînt gurmanzi; dl Schonberger a aflat din propriul său program cum se fierbe un ou în trei minute. Cursul dc iniţiere începe cu complexa chestiune: “ Cum să fierbem apa?” A p o i, treptat, se. ajunfee la sarcini mai d ificile, pînă la pateul cu curry. Ştirile transmise de acest canal sc referă exclusiv la mîncare. Printre participanţii la discuţiile nocturne pe teme culinare se află soţia primarului New-York-

ului, care vorbeşte despre desfătarea de a găti noaptea. De asemeni, se transmite un serial despre obiceiurile alimentare ale celor bogaţi şi alţ celebrităţilor. Cel mai mare succes l-a avut o transmisiune directă din sala de mese a unei închisori, cînd un deţinut a declarat că meniul este acceptabil, însă cantina şi bucătăria

din cauza clientelei - sînt periculoase. . '

O reuşită deplină a fost şi serialul1 “Cum să ne hrănim familia cu 99 de dolari pe săptămînă” - apreciază acelaşi “ Magyar Hirlap” . Aceasta este “ultima frontieră” în America, iar cel care este în stare de o asemenea realizare eroică trebuie să fie un geniu în domeniul finanţelor, nu al bucătăriei. Ideea se aseamănă într-o oarecare măsură cu best-sell- er-ul de acum cîteva decenii “Cum, sâ vizităm Europa cu 5 dolari pe zi”

în 24 de ore este timp pentru multe. Chiar şi pentru un pro­gram special referitor la resturi: telespectatorii primesc sfaturi miraculoase în legătură cu

„metamorfozarea mîncării rămase de cu sdară sau din ziua precedentă. Săptămînal se primesc circa 10.000 de scrisori. Canalul menţine legături strînse cu programe de bucătărie străine. ' : .

'Directorul spitalului - citat de “ Magyar-Hirlap” - afirmă că

. oamenii încep sâ se preocupe în mod serios de mîncare, aceasta fiind, în opinia sa, una din marile teme ale societăţii în acest sfîrşit de secol. “ Este la fel de interesantă ca sexul, şi prin ca nu . sc transmite SIDA” .

" S tu d ios u l"

j ^ P a ,Pagină realizată de# ^MonicalTRIPON*

0 ... “ DOAM NA”în peregrinările mele oficiale prin

satele din Nordul.Transilvaniei am ajuns cu treburile într-un sat mare şi arătos aşezat pe îneîntătoarea vale a Someşului. Eră o zi luminoasă şi călduroasă de sfîrşit de vară. Am mers la Oficiul parohial ortodox de acolo, unde aveam misiunea de a

.cerceta arhiva bisericii. în ograda ; casei parohiale fui întîmpinată cu ” prietenie.de către o femei& încă ; tînără, cu chip rustic, dar nu asprit de munca pe ţarină în ploaie şi vînt. ; Era “doamna preoteasă” . îmi spuse I că părere de;rău că părintele este ■; plecat la o îngropăciune şi că are să zăbovească la comîndare. Totuşi mă pofti, amabilă şi politicoasă^să-1 aştept în veranda răcoroasă perdeluită cu zorele. Se aşeză şi ea alături,"pe un divan împletit din nuiele. După ce-mi vorbi cîte şi mai " T multe, începu să mă descoase curioasă să afle totul despre mine, începînd cu obîrşia şi terminînd cu situaţia civilă. în timp ce mă măsura cu privirea din creştet pînă în tălpi, uitîndu-se cu milă la îmbrăcămintea, şi încălţămintea mea de drumeaţâ “ per pedes apostolorum” , îşi aminti - că mă văzuse la sosire, pe cînd treceam Someşul cu podul umblător, pe care tocmai se afla şi ea. îi spusei sincer că n-am observat-o. Conster­nată, îm i răspunse cu un ton mai ridicat decît se cădea: “ Dară cum nevoie nu mai băgat de samă, că doar numa io sîngură am fost doam­nă acolo; ahelelalte or fost muieri!”

Livia SOMESFÂLEAN

Primul Congres Internaţional al Gospodinelor

Capitala argentiniană va gă2dui, în perioada 26-29 octombrie, primul Congres Internaţional al-Gopodinelor, organizat în scopul unirii forţelor în lupta pentru calitate şi preţuri corecte. Nu în ultimul rînd proiectatul “ forum ’ de la Bucnos Aircs are şi.menirea de a avertiza că femeia nu trebuie exploatată - au ţinut să precizeze organizatorii. Liga Gospodinelor din Argentina a anunţat că a primit acceptul de a organiza reuniuni de acest gen şi în Italia, Spania, Portugalia, Germania, Rusia, Polonia, Rcpublica Dominicană, Mexic, Brazilia, Uruguay,. Paraguay, India, Peru şi A fr ica de Sud. Conducătoarea Ligii, Lita de Lazzari, a declarat că accst congres va chema la “respectarea drepturilor noastre la produse sănătoase şi Ia preţuri corecte şi va avertiza în mod civilizat că “ femeia nu trebuie folosită doar pentru sex” . y ■

I I D E V A R U L ECONOMIA miercuri, 4 octombrie 1995

"REZULTATELE ECONOMICE POZITIVE NU SE REFLECTĂ CONCLUDENT ÎN PLAN SOCIAL”

-! afirmă domnul Codrea POP, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică-- DIe directorv din datele pe care'ni le oferiţi lună

• de lună dv. şi Comisia Naţională pentru Statisticărezultă că economia românească - în primul rînd in­dustria - s-a oprit din cădere şi urcă, chiar specta­culos. Unii pun la îndoială datele statistice, zic că sînt măsluite, precum pe vremurile nu prea îndepărtate.

- Începînd cu a doua jumătate a anului trecut evo­luţia principalilor indicatori, atît Ia nivelul ţării cît şi în judeţul Cluj, indică aproape lună de lună un proces de creştere economică. Pe baza datelor de care

, dispunem, a tendinţelor care se manifestă, putem afirma că relansarea economică a devenit o- certitudine. în industria judeţului Cluj, datele atestă că producţia obţinută pe 8 luni din acest an este superioara, in condiţii comparabile de preţuri, celei din aceeaşi perioadă a anului trecut cu 7%; în agricultură, la culturile recoltate în vară s-au obţinut producţii mult superioare celor din anul trecut, rata medie lunara a inflaţiei pe 8 luni din acest an este de 1,5% comparativ cu 12,1% în 1993 şi 4,1% în 1994,. iar rata şomajului pe ansamblul judeţului este inferioară mediei pe ţară. In privinţa afirmaţiilor, care spuneţi că sc vehiculează,' că datele statistice sînt măsluite, pot să afirm că instituţia noastră prezintă în mod obiectiv starea economică şi socială pe baza datelor şi informaţiilor culese, prelucrate, analizate şi difuzate de către specialiştii noştri. Nimeni nu mai intervine pentru a modifica datele primare, să prezinte altfel lucrurile decît sînt, aşa îneît informaţiile pe care noi le furnizăm susţinem cu responsabilitate şi argumentat că sînt corecte. Este adevărat că fczultatele obţinute în relansarea economică nu sînt în măsură încă să se reflecte concludent şi în plan social, în nivelul de viaţă al populaţiei.'Aceasta este probabil principala sursă a insuficientei încrederi din partea unora în datele furnizate de noi, judecind lucrurile în ' mod subiectiv sau chiar speculativ. V

- Am impresia câ această creştere economică este - extrem de fragilă. Nu pun în discuţie nivelul creşterii ; şi baza e i Mă obsedează gîndul că această creştere economică este rezultatul unor factori, conjuncturali: şi nn propulsată de structuri generatoare de creştere, cel puţin pc termen mediu şi lung.

- Fără îndoială că şi,situaţiile conjuncturale au influenţe asupra evoluţiei economiei, dar acestea nu sînt determinante. Apreciez că la baza procesului de relansare şi creştere economică stan în proporţie hotăritoare măsurile adoptate în direcţia reorganiză­rii, retchnologizării şi modernizării producţiei şi produselor, stimulării iniţiativei private. In anii 1990- 1993, din cauza lipsei de fonduri - cauzele sînt mnltiple şi nn este momentul să Ie detaliez - la mulţi agenţi economici nu s-au realizat investiţii semnifi­cative, îndeosebi în privinţa modernizării aparatului de producţie, ceda ce va avea influenţe negative asupra evoluţiei ulterioare a activităţii . Este bine, totuşi că se percep semnale, pe baza realizărilor din semestrul I a.c.; care atestă că sporesc preocupările agenţilor economici pentru constituirea şi utilizarea ' unor fonduri cît mai mari de investiţii în vederea modernizării producţiei' . ...

- Din surse oficiale aflăm că exportul românesc este în expansiune; creşteri spectaculoase avem faţă de 1994, de anii anteriori. Aşa este, dar mai puţin vorbim de importuri, de structura comerţului exterior în ansambluVdc balanţa dc plăţi externe. Se pare că

VIRdLTOMUUT '

se profilează o structură de comerţ exterior cunoscut sub numele de "colonial'’: exportăm tot mai mult mărfuri cu grad redus de prelucrare şi importăm, deseori, ceea ce noi putem fabrica chiar mai bine. Greşesc sau nu? Dumneavoastră, cu datele în calculator şi cu experienţa de necontestat, ce ziceţi?

- La nivel de judeţ nu urmărim realizările la export ci doar valoarea contractelor încheiâtc pentru producţia de export Pe baza datelor oferite de Comisia Naţională pentru Statistică reznltă că, Intr- adevăr, exportul a crescut Pe semestrul l a.c. s-a realizat, pe ansamblul ţării, un volum de export mai mare cu 26,2% faţă dc aceeaşi perioadă din 1994. în structura exporturilor- ponderi însemnate deţin: metalele comune şi articolele din acestea (19,7%), materiile textile şi articolele din acestea (18,1%), produsele minerale (10,9%), produsele industriei chimice şi ale industriilor conexe (9,8%). în ceea ce priveşte orientarea fluxurilor de export pe grupe de ţări este evidentă tendinţa de creştere a ponderii ţărilor dezvoltate în. total exporturi (61,0%). Primul loc în exporturile ţării noastre este deţinut de Germania, cu o pondere de 17 <>% , unnată dc Italia, cu 15,4%, Franţa 5,3%, Turcid 4,4% şi Marca Britanic 3,1%. Dacă ne referim la importuri subliniem că. nivelul acestora este superior exporturilor, din cate cauză balanţa comercială în semestrul I a.c. prezintă deficit Ponderea cea mai mare ur totalul importurilor o reprezintă: produsele minerale; maşini, aparate şi echipamente .electrice; aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile; materii textile şi articole din acestea; produse ăle industriei chimice şi ale industriilor conexe. Primul loc în importuri îi revine Germaniei, unnată de Italia, Federaţia Rusă, Franţa şi SUA. Sectorul privat realizează peste. 40% din exporturi şi 47% din importuri liste adevărat că dincolo de aspectul pozitiv al activităţii de comerţ exterior, sc constată că sînt introduse pc piaţa românească o gamă largă de produse care sînt sau ar putea fi realizate m condiţii de calitate superioară,şi la preţuri accesibile de către agenţii economici autohtoni Tot atît de adevărat este că, în perspectivă, trebuie să se asigure pătrunderea pe pieţele externe a unor produse realizate în ţară cu un,grad .înalt de- prelucrare, asigurindu-se creşterea exporturilor pe această cale, înguslîndu-sc astfel aria exportului de : resurse materiale care pot fi prelucrate de către noi

S-avem pardon, domnilor Roman şi VăcarulProblema spaţiilor locative

este. atît socială cît şi economică; socială, deoarece este element foarte important al calităţii vieţii; economică, pentru că satisfacerea acestei cerinţe esenţiale depinde de puterea economică a societăţii, în particular a fiecărei persoane.

De ce abordăm, acum, aceas­tă temă? Deoarece Parlamentul României a pierdut recent - da a pierdut! - o jumătate bună de z i , şi multe altele anterior discutînd despre abuzurile săvîrşite de instituţii şi persoane în atribuirea de spaţii unor foşti şi • actuali demnitari şi funcţionari în linele Instituţii de bază ale puterii

Normal! Normal să se discu­te, nu să se atribuie prin abuz.

Ştiam, Insă - dar nu numai noi, ci şi "aleşii neamului” din experienţa

' şi practica ultimilor ani, că nici un raport întocmit de comisii special constituite de Parlament pentru a cerceta ceva - ceva, -evident .de importanţă naţională - nu s-a finali­zat altfel decît prin vorbărie: Dar a : prilejuit cadru radiodifuzat şi/sau televizat de oratorie de cele. mai multe ori de prost gust şi de dispute politice jenante.

Nu discutăm, în rîndurile de faţă aspectul legalităţii atribuirii de spaţii de locuit categoriilor de persoane menţionate în raport şi cu prilejul dezbaterilor. Facem, însă, precizarea că oriunde în lumea civilizată (şi cred că ne aflăm acolo!) şeful statului, a guvernului, alte persona­lităţi de primă mărime nu locuiesc, în perioada exercitării mandatului, în clădiri cu zeci de apartaniente, ocupate de diverşi\ cetăţeni,: ci în clădiri de serviciu - da, de serviciu! - Care sînt’eliberate (nu cumpărate) la încheiereai mandatului Un parla­mentar zicea, cu prilejul menţionat, că preşedintele Ion Iliescu s-ar fi mutat din bloc, într-o casă. Să fim serioşi, domnilor, nimic mai normal! Dar Petre Roman, unde aţi fl vrut să

stea? în bloc, în Colentina sau şi Vasile Văcaru, ambii persoane 1 Drumul Taberei în acele vremuri, marcante ale FSN-ului de ‘ la ■ extrem de grele în 1990 şi 1991 cînd începuturile sale ca partid politic ' nici măcar omul de rînd nu era în Domnul Văcaru a spus, fără > siguranţă. Dar să nu fiu înţeles greşit; ocolişuri, cam aşa: ”cum era să st3li una este a respecta anumite reguli în acelaşi apartament cu copiii (sînt pentru unele categorii de persoane şi bunic); le-am lăsat - l ot şi alta este a practica abuzul, chiar apartamentul şi pentru mine am cerut în situaţia acestora. Mi-e jenă să vin altul”. Hai că-i bună, nea V asile cu exemple; sînt de-acum ştiute. Dar Dacă erai redactor la editură sa® cîte nu sînt ştiute, promovate de strungar la IMGB, primeai locuinţa funcţionari publici, ceva mai mici, de la stat, după ce ăi avut una? C e i inclusiv de la nivelul instituţiilor mai mulţi tineri, care s-au căsătorit judeţene, municipale şi orăşeneşti dacă n-au avut cumpărat din timp La Cluj-Napoca credeţi că n-au fost apartament sau posibilităţi acum de abuzuri în repartizarea de spaţii cumpărare, s-au mutat în chirie. Dar ţ locative din 1990 şi pmă azi? Cunosc domnul Văcaru, săracu, e sărac şi j suficiente. Dar este dezgustător senator, şi lider de grup parlamentar, modul dc interpretare a acestor şi preşedinte de com isie situaţii de' către unii parlamentari, parlamentară, şi lider de frunte al- chiar dintre cei mai bine cunoscuţi partidului de guvemămînt - PD S R ; Este adevărat că imediat după Statul e bun, dă de toate noii noastre; decembrie 1989 întreaga activitate oligarhii politice. -a fost practic paralizată, a fost un Domnul Petre Roman, mi-a ” plă- vid şi apoi un vid relativ de putere, cut”..Nu a scos un cuvînt despre

- cînd se putea face orice fără să fii abuzurile de pe vremea cînd eraprim-ministru; în unele a fost direct ’ implicat A pledat,însă, pentru ce n-a făcut cînd era ce era şi anume pentru un amplu program d c construcţii de locuinţe sociale; e > vorba, probabil de spaţii de locuit > care ar putea fi închiriate de primării.: familiilor mai nevoiaşe, inclusiv pentru tineri. Au spus şi a l ţ i parlamentari acest lucru. Dar , c i t ă - ipocrizie! Nu i-am auzit pînă acum să spună astfel de vorbe, să manifeste atita interQş pentru nevoile stringente ale celor care i-au fă cu t;

EffAAf ţ r /V0J ('TfiANMPHH, AVBA»J p /w re 9fi AUT A * .

S O A R T Ă

pe mulţi ”oameni cu rang”, deş i;

legitim şi după ce I-am mandatat pe cel actual Deci, nu putem da vina doar pe situaţia conjuncturală. De.ea s-a profitat şi s-a căpătat o bună experienţă în trecerea pe Ungă lege

înainte erau nişte "nitneni”. N -am auzit un parlamentar să se împotri- • vească grilei de salarii, de diurne şi |

tras la răspundere Dar multe din alte zise "drepturi” băneşti, pentru abuzurile menţionate au dat naştere' stoparea creşterii aberante a buget- după instalarea primului Parlament telor celor două camere.

- în încheiere, o remarcă: cele m a i multe persoane incriminate pentru \ abuzuri în privinţa atribuirii şi/sau; primirii de spaţii locative sînt c e le \ aflate la putere ieri şi azi D ec i,

şi nesocotirea bunului simţ inclusiv - putem concluziona că puterea în stat 3 în anul de graţie 1995. M-au deranjat este generatoare de corupţie? N-aş? intervenţiile multor parlamentari şi îndrăzni să susţin ideea: depinde! am rămas cu o ilare greu de explicat mult şi de caracterul oamenilor aflaţi după spusele domnilor Petre Roman în cele mai înalte fotolii

InformaţiieconomiceCamera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj

organizează, în perioada 9 - 13 octombrie, zilnic între orele 12 -.16 '(20 de-ore),~ seminarul cu tema "PUBLICITATE, RECLAMĂ ŞI PROMOVAREA PRODUSELOR” la Business School Transilvania. Lector: dna Joani J. Duval - coordonatoarea cursului dc • marketing - vînzări la Business School Transilvania. Seminarul se adresează în principal personalului din, compartimentele de marketing şi se va finaliza cu acordarea unui atestat de către Bussincss School Transilvanie, instituţie recunoscută de Ministerul Învăţămîntului. Informaţii suplimentare şi înscrierile - la sediul CCIA Cluj cam. 24, tel. 11.17.43, int 171,- sau 19.32.28, pînă la data de 02.10.1995.

Preschimbarea certificatului deînmatriculare

Aducem la cpnoştinţa Operatorilor economici din judeţul Cluj că preschimbarea ccrtificatului dc înmatriculare sc mai poate face numai pînă la 30 noiembrie 1995. Actele necesare: cerere tip (sc primeşte dc la Oficiul Registrului Comcrţului); vechiul certificat dc înmatriculare (original ţi copie); chitanţa pentru taxa percepută dc O RC . (5000 lei; 1500 taxa dc urgenţă: membrii CCIA nu trebuie

. să achite taxay, dovada codului fiscal (original şi copie); dovada deţinerii spaţiului pentru sediul societăţii (extras carte funciară, contract dc închiricre, dc) în original şi copie.

Pdgnui alizaj^d^4oh;5.|0!i\

P î s & t s s s s e s s £$£? s s s s b s s s z b S&s S s sToamna şi-a intrat îri drepturi, în

privinţa temperaturilor soăzutc şi-a arogat chiar mai multe drepturi ca altădată; în aceeaşi perioadă. Dc teama brumei, -au fost culese produsele mai sensibile şi piaţa e plină de gogoşari, tocmai buni pentru gospodinele carc mai au dc completat conscrvcle pentru la iarnă. în piaţa Mihai Viteazul, grămezi de gogoşari la tot pasul, cu 800-900 lei kg cei verzi, 900-1000 cei roşii-verzi şi 1200-1500 cei roşii. Pentru zacuscă, sc găsesc gogoşari frumoşi, doar uşor crăpaţi, cu 800 lei. Tot pentru zacusca sc mai pot lua vinete cu 1000-1500, roşii 600-1000,

ardei 800-1000 ceapă 600-700, morcovi 500-600 şi, după dorinţă, usturoi cu 2000 lei leg. Exista încă destule produse pentru "restant ierc Ic” Ia pus murături: castraveţi 850-900, gogonele 350-400, hrean 300- 400 legătura sau, pentru murături combi­nate, conopidă cu 1800-2000, (elină 1500, varză roşie 1000-1200, mărar şi cimbru 100 legătura. Cu boabe de muştar, piper, hrean şi, eventual cîteva frunze de vişin - încă verzi - murăturile sc menţin tari pînă -la primăvară. Sc mai pot puine la congela­tor pacheţele cu fasole verde 1000-1500 lei kg! Alte preţuri: varză albă 250-350, sfeclă roşie 400-500, spanac 1500-2000, carton *700-800, fasole boabe noi 800

' borcanul, fasole boabe uscate 2000 lei kg. Toamnă bogată în nuci, 1000-1500 lei kg nuci fn Coajă; Tot la sectorul fructe: pere 600-1000, mere 400-800, struguri 1000-1400, banane 1450-1600, lămîi 3000, măcieşe 500, cătină 2500.

Pentru" cei dornici , sâ depoziteze pc iarnă cantităţi mai mari de produse unităţile SC."Unisem” SA sînt bine aprovizionate, la fel şi depozitul aflat la capătul liniei 8, dincolo dc aeroport Aici se găsesfc din belşug cartofi, ceapă albă şi roşie,' usturoi etc, Ia preţuri comparabile cu cele dc mai sus. Un centru "Unisem” c chiar în piafa Mihai

Viteazul nr. 5. SPERANŢA

LISTA OFICIALAa obligaţiunilor CEC ieşite cîştigitoare

la tragerea la sorţi lunari din 29 septembrie 1995

>/’ i ur- " h v-

Numărul. Seria .Numărul Valoareacîştigurilor obligaţiunii curent al cîştiguluî

obligaţiunii1 24899 119 500000

•' 1 ■ ■ 44983 204 400000 ;- 1 52744 66 300000

1 07948 83 3000001 35326 161 200000 '1 v; 55281 170 2000001 25339 73' 200000

,i- . 36879 V : 163 .200000i 15308.1 -./ 222 100000

-■ r ' 06163 \ 74 ■ ; 100000■ i 59669 162 100000

i '34224- 70 100000i •42666 144 100000-

. 1 98998 ■ . ■; 33 50000...• > i •-■ 25123 208 : 50000

i .■■-■• . 29635 • -119 •50000" •i 98539 ' 178 50000 •i 74936 201 50000i 44155 ' 20 • • 50000.i . 39206 .

Terminaţia seriei „

ibligajiuniloi

112 50000 •

100 720 ■ 180 , 30000 ■100 722 - 205 20000100 592 44 20000100 109 17 15000100 208 137 15000100 103 204 150001000 40 71 100001000 97 28 100001000 16 83 100001000 24 164 100004620 TOTAL LEI: 54.650.000

i, ■ ’ ■ .*i £'i ^ i i i r j r r -

J'îi

fl I' ft

f * .1

di a<

* fa

P<inScPeacgrPeretca'Pe"m

As<ie

15) miercuri, 4 octombrie 199S EVENIMENT ~

" D o a m n e , s f i n ţ e ş t e a m b u l a n ţ a ! ”După cum opuneam şi în

numărul de ieri al ziarului, Spitalul orăşenesc Huedin a intrat în cursul zile i de miercuri în

, posesia unei importante donaţii sosite din Germania.

Totul a început în urmă cu trei ani, cînd, în Germania a luat fiinţă "iniţiativa • Ajutor pentru

România” . Ideea a aparţinut doctorului Gheorghe Marchiş, fost medic al spitalului din Huedin, actualmente stabilit în Germania.

Ultima donaţie, de suflet, după', cum au numit-o iniţiatorii ei, a fost şi cea mai consistentă. O echipă • formată din cinci oameni inimoşi; coordonaţi de doamna Marlies

Kirchner^ a adus în curtea spitalului o ambulanţă dotată' ultramodern,' precum şi o serie de accesorii necesare saloanelor de'' internări. în final, un sobor de preoţi â ofic iat o: slujbă de binecuvîntare ş i ' sfinţire' a autosanitarei. - :

M.HOSSU

,. *i

U T -vV« a » » »« t m

■M I I

...I....BL

oricuiEtapele de parcurs în vînzarea pe credit a autoturismelor, de

către societatea mixtă "RODAE Automobile" SA, prin ' distribuitorii săi autorizaţi

H o t , c l o r f o r ă mw » •

Un principiu de care se ţine seama, se pare, şi în percheziţie domiciliară întocmit deserg. majorlumea infractorilor este acela de a nu atribui cuiva Gălăţean Marius şi serg. iaajoT Iuşan Florin, înşi păcate pe care nu le are. E cazul lui Lazăr Lucian, prezenţa unor martori, proces verbal din care rezultăcondamnat pentru furt de oglinzi retrovizoare, despre că la domiciliul lui Lazăr Lucian nu s-au descoperitcare ziarul nostru a publicato notă în 22 septembrie, bunuri, înscrisuri său alte valori” susceptibile a fiConform comentariului ce însoţea informaţia primită procurate prin furt, aşadar nu este vorba.de nici ode la locul de detenţie, se putea deduce că şi la "colecţie” .; v-locuinţă' susnumitului s-ar fi găsit o ” cole£ţie” de .. ,, Facem cuvenita precizare. Fapta, însă, rămîne oglinzi şi alte obiecte furate. Soţia celui condamnat ne-a pus însă la dispoziţie procesul-verbal de

faptă si condamnarea trebuie ispăsită după merit.V ; - (D.R.) ' ■■

1. Dealer-ii autorizaţi vor prezenta solicitanţilor tipurile de automobile disponibile, preţul acestora şi condiţiile pentru obţinerea creditului de la BCR şi anume: a. Solicitantul trebuie să deţină surse proprii de finanţare, care să reprezinte un avans minim de 40 % din preţul de vînzare al autoturismului;

b. Diferenţa dintre preţul ăutoturismului şi avans poate fi creditată, dacă: ~

solicitantul este, angajat cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată; • : ' ■

- veniturile lunare nete ale solicitantului permit rambursarea lunară a ratei de credit şi a ratei de ' dobîndă pe o perioadă de cel mult cinci ani;

- rată lunară a creditului şi a dobînzii reprezintă cel mult o treime din veniturile nete lunare ale împrumutului şi eventual girantului plătitor în condiţiile în care bugetul familiei înregistrează un' excedent de minim 10%; ‘ ■ ‘

- clientul va garanta împrumutul cu:• veniturile nete realizate de solicitant şi un girant

plătitor;-.•Ipoteca derângul 1 constituită asupra unui imobil

aflat în proprietatea solicitantului sau a unui girant- n ivelu l dobînzii anuale, este de'W/o la data

încheierii contractului. rFacem menţiunea câ termenul de creditare de 5 am

este maxim, iar avansul de 40% este minim.2. în funcţie de opţiunea cumpărătorului privind

tipul de autoturism şi preţul acestuia şi în situaţia în care condiţiile de creditare sînt acceptate de potenţialul client, dealer-ul va întocmi precomanda, care trebuie să cuprindă:

- datele de identificare a. vînzătorului şl a cumpărătorului . y -,

- tipul de autoturism pentru care s-a optat- preţul acestuia- suma avansului ce se va depune la BCR în cont

personal deschis pe numele cumpărătorului- volumul creditului ce se vă solicitaOdată cu eliberarea precomenzii, dealer-ul

înmînează cumpărătorului şi formularele tip BCR pentru-întocmirea dosarului de credit:

a. cerere de crcdit . ’ .b. adeverinţă de salariu pentru solicitant şi girantc. bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei -

r 3. Clientul se.prezintă la bancă cu următoareledocumente: v . .

- cerere de credit- adeverinţă de venit :- bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei- precomanda de la deăler ■■■’ -- copia extrasului de cont cu avansul depus la BCR După aprobarea creditului şi întocmirea contractului

de împrumut, reprezentantul băncii şi proprietarul imobilului ce urmează'a fi ipotecat va înregistra la notariat contractul de garanţie imobiliară.

Polonezii"zburători"

Priviţi icu - atenţie clădirea! Observaţi c i din arhitectura, ei lipseşte ceva, anume, un balcon; Pînă acum cîtăva vreme, motelul Montana din Huedin avea şi acest preţios accesoriu. Vorbim la timpul trecut pentru că, într-o după-amiază, doi turişti polonezi admirau de la înălţime peisajul din zonă. Un troznet sec şi cei doi oameni au aterizat, cu balcon cu tot, în... cap. Au fost transportaţi de urgenţă la spital.'- ;

T T TC m m

H l I i M

/ * >

■ M

*f,t

* r* *W K S

Falsificatorii de bancnote' m r wEHR?

, \ f âH - h j r iM l

C klU

iES

La Tribunalul Cluj urmează să se judece acţiunea penală nr. 5930/95' împotriva inculpaţilor Petrindean Ioan Călin (36 ani), patronul firmei "Scala” SRL şi Mic S. Crinuţ (30 de ani), fost lider al organizaţiei de tineret al FSN - filiala Cluj, ambii din municipiul Cluj-Napoca. Ei sînt acuzaţi-de săvîrşirea infracţiunii de falsificare de monezi şi alte valori.

Dosarul întocmit de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj şi înaintat instanţei de judecată reţine că Soc.Com. "Scala” SRL condusă de Petrindean I. Călin are ca obiect de activitate executarea.unor lucrări grafice de reclamă, color offset. Pentru a executa comenzile pentru reclame, "patronul" a achiziţionat un calculator şi o imprimantă de mare Performanţă. Mînuirea acestor "minuni" ale tehnicii modeme cerea fi cadre de specialitate în domeniu. Aşa că, "patronul" a urmat un curs de specializare de IC Poligrafice '

Bucureşti, unde şi-a însuşit toate . deprinderile necesare pentru meseria de "po lig ra f’ . Dar... aici i-a venito idee "trăznet” . Sâ fabrice bani şi să pună în circulaţie bancnote false de 10.000 lei, folosind aparatura performantă. Zis şi făcut. împreună cu M ic S. Crinuţ au trecut la elaborarea unui program pe dischetă, pe care l-a transpus pe imprimantă, realizînd primele bancnote false de 10.000 le i - "prototip” . în cîteva luni au realizat cu "maşina de făcut bani” , un număr mare de. bancnote, din care 11 bancnote au fost depistate în circuit, la diferite instituţii bancare. Cei doi falsificatori au trecut încă din luna mai a.c., la "testarea” p ieţei din urbea noastră, "Asociatul” M ic S. Crinuţ a dat cîteva bancnote lui V.C. şi I.C. sub formă de "împrumut” , fără ca aceştia sâ ştie că au primit de fapt, bani falşi. în localul numit "La Vasilica” , cei doi "bişniţari” au făcut

măi multe comenzi. Aici bancnotele contrafăcute au fost descoperite de doi "aşi” în meserie; care, în timpul lor liber se ocupă cu schimburi valutare la "casa de schimb valutar

: în aer liber” de pe ” fa leza” din ’ centrul urbei noastre. "Valutiştii” au , sesizat poliţia. într-o perioadă scurtă,

cei doi falsificatori au fosţ depistaţi şi arestaţi preventiv pentru cercetări. La percheziţia la domiciliul lui Mic S. Crinuţ au fost găsite 366 bancnote false de 10.000 lei

, (3.660.000 le i). Inculpaţii nu îşi recunosc faptele, susţinînd că au "fabricat” cîteva bancnote din curiozitate, iar cele 366 bancnote găsite de pqliţie provin dintr-un

. schimb valutar efectuat la Braşov. Dar dovezile de la dosar sînt clare. Banii au fost îngropaţi mai întîi în

lina tatălui lui M.S.C. in dosar mai reiese că, în

perioada cînd ”Caritas” -ul funcţiona în sediul FSfr, M ic S. Crinuţ, care avea funcţii de răspundere în organizaţia de tineret FSN Cluj, a luat de la trei "creduli” suma de560.000 lei pentru a depune această sumă în "circuitul scurt” ■ al ” Caritas"-ului şi le-a eliberat ebitanţe false. în acest proces, păgubiţii s-au constituit parte civilă,

Procesul cclor doi falsificatori se va judeca la Tribunalul Cluj în data de 30 noiembrie a.c,

Vasile MOLDOVAN

mmmm

\ .£U

Hfc. a, ' j j t * ? «« w .

CONSUMUL L I AUTOTURISMELE DAEWOOM o d d

T i c o

Motor Cutia Consumul (litri/100 km)de viteze : ciclu urban 90 km/h 120 km/h ^

1^5 SOHC manuală.; 8 ,8 5 ,3 6 ,5automată: 1 1 ' . .-. 5 ,6 7 ,2

1,5 DOHC manuală. 9 ,7 " ' '■ .■: 5 ,2 ’ . . 6 ,5■ automată. 1 0 .4 5 ,5 7 ,2

1,5 DOHC . manuală 1 1 . . 5 , 2 6 ,3automată - 1 2 ,2 . 5 ,9 7 ,3

1,8 SOHC manuală 1 1 ,8 5 ,7 . 7automată 1 2 ,3 ; 7 • 7 ,3

2,0 SOHC manuală 1 1 ,3 5 .3 6 ,8automată . 1 2 ,3 5 ,8 7 ,3

800 cmcr. manuală 5 ,1 3 s 2 ,8 8 • ' 3 ,7 2 '

Anunţăm pe toţi participanţii la concursul Tragerea la sorţi a fericiţilor cîştigători pe teme de 1 — — — — ■— ■ j circulaţie că îndata de marţi, 10 i ■ ~ ~ ~ ~ ~ 1 r — — | care Q octombrie, va avea loc la sediul redacţiei trierea anunţa în paginile ziarului nostru, dar răspunsurilorînvedereastabiliriicelorcorecte. departe de o săptămînă.

vaavea loc la o dată ulterioară, pe care o vom

nu mai

8 nouă provocare cu ocazia deschiderii solemne a noului an universitar

(urmare din pagina I ) Dincolo degestul neacademic al

incitatorului A. Magyarj reţinem dorinţa unor lideri maghiari de a provoca cu orice preţ şi în orice ocazie: Iar în ce priveşte ocaziile,. Ie furnizăm şi noi, românii, adesea cu voioşie. Din acest punct de vedere, dl rector.A. Marga aproape că l-a egalat pe Gh. Funar. Cred c ă d i

Scrisoaredeschisă

Domnului profesor uni­versitar Matei Basarab, decanul Facultăţii de Drept

Am fost consternat de inci­dental produs la deschiderea noului an universitar la IXcivcrsâatea “Babeş-Bolyai”, ciad prorectorai Andrei Magyari şi-a permis Să se adreseze asistenţei în limba maghiară. .

Gestul este incalificabilei inipardonabil, demonstrând . încă o ' dată -că unii reprezentant ai cetăţenilor români de etaje maghiară nfi s-an' putut dezbăra de obrăznicie şi lipsă dc respect - faţă de români, inclusiv prin minciunacă în România sînt 2 milioane dc maghiari, cînd, în realitate, sînt 1,64 milioane : dc ; cetăţeni. români maghiărofoni, din care peste 950 de mii aparţin altor etnii secui, români, saşi, şvabi, igani, evrei, armeni etc.)

maghiarizate.încerc un sentiment dc

amărăciune şi revoltă cînd văd că români ca pretenţii că aparţin elitei intelectuale rămîn pasivi la asemenea gesturi incalificabile. -

Gestul Domniei Voastre de loa atitudine publică faţă de

insolenţa şi atitudinea sfidătoare a prorectorului Andrei Magyary dc arată că în Universitatea “Jiabcş-Bolyai” sînt intelectuali de mare ţinută, cărora nu ie este frică să sc afimje ca buni români,

Sînt convins că nu numai în mediul universitar, dar şi în rîndul celorlalţi cetăţeni atitudinea Dumneavoastră demnă este a apreciată şi aplaudată.

Vă asigur, stimate domnule profesor, de cele mai bune gînduri şi alese sentimente.

Cu Înaltă consideraţie,atoareciliYW MIMA-,

Andrei Marga cunoştea faptul că "Andrei Magyari făcuse într-o

sesiune ştiinţifică un gest similar. Să presupunem că n-a ştiut. Atunci oare se cuvenea să-i strîngă mîna, în fa{a mea, şi să-l liniştească spunîndu-i că. totul a fost bine.

Cînd i-am luat ., apărarea domnului profesor Marga, într-o dispută neprincipială declanşată de

PUNR, am abordat chestiunea ” în / calitate de român, de locuitor al . civilizatului municipiu Cluj-Napoca şi de cadru didactic universitar . Acum, de pe aceeaşi poziţie îl întreb daca era absolut nevoie sâ-i ofere luiA. Magyari ocazia să arunce o lumi­nă nefavorabilă asupra Universităţii clujene, cînd se ştie că este un înverşunat iredentist şi antiroman?

Explicaţiile Universităţii99“ Babeş-Bolyai

C o m c a n ic a tîn cadrul ceremoniei

inaugurării anului academic 1995- 1996, la Universitatea “Babeş- Bolyai” , prorectorul Andrei Magyari, în încheierea alocuţiunii ; sale, rostită în limba română şi concentrată asupra înfăptuirilor clujene în materie de învăţămînt în limbile maghiară şi germană, a formulat o frază în limba maghiară. Decanul Facultăţii de Drept, Matei Basarab l-a întrerupt pe proiector, cerîndu-i să încheie alocuţiunea în limba română, şi a părăsit, în semn de protest, sala. ;

Ca de obicei, în situaţiile în care sînt angajate sensibilităţile si relaţiile interetnice, incidentul este exploatat şi, uneori, deformai De aceea; B iroul de presă al Universităţii “Babeş-Bolyai” este împuternicit să facă următoarele precizări:, Sţructurarea U n iversităţii 'Babeş-Bolyai" - care asigură

studii 'în .română, dar în specialităţile ce. pregătesc profesori, artişti şi jurnalişti, şi studii în limba maghiară- precum şi, începînd cu noul an universitar, studii în germană -.este conformă Legii învăţămîntului {1995): Ea reflectă structura cultural-istorică a Transilvaniei şi întruchipează un aspect al po litic ii de stat a Românişi. Ea are aprobarea ministerului de resort şi este susţinută de forţele democratice şi responsabile din ţara noastră.

Aşa cum de multe ori s-a observat, sînt oameni care caută să abată atenţia de la anacronismul ca lifică rii lor profesionale, compromisurile pe care le-au făcut, lipsa competenţei comunicative, agitînd demagogic naţionalismul.

Menţionăm că, în cursul cerem oniei, reprezentanţii studenţilor au pledat pentru o Românie democratică, tolerantă, integrată în valorile noii Europe, şi că nici un membru al comunităţii academice a

decan. In conferinţa inaugurală a anului academic, rectorul Universităţii a condamnat substituirea profesionalismului cu diversiunea. —- Este uşor de înţeles că, intr-un context în care dificultăţile materiale ale studenţilor,, greutăţile v ie ţii de z i cu zi ale multoţ concetăţeni sînt mari, demagogia naţionalistă poate întuneca minţile unor oameni. Subliniem încă o dată, că nu' demagogia rezolvă problemele, ci un efort creativ de solidarizare; _ a democraţilor în căutarea şi soluţionarea argumentativă a problemelor. în cazul precis al universităţilor de performanţă ale Rom âniei, inclusiv al Universităţii clujene, urgenţele sînt spaţii de cazare civilizată pentru studenţi, ameliorarea, infrastructurii, inclusiv a finanţării şi salarizării; pe fondul perceptibilelor reuşite ale acestor universităţi în racordarea la organizările, performanţele şi "valorile lumii civilizate.

Patriotismul este oxigenul v ie ţii intelectuale, dar, trebuie spus foarte răspicat, luînd în seamă faptele ca atare, că demagogia, de orice fel, nu are nimic comun cu patriotismul. Dimpotrivă. ^

Reprezentanţii ambasadelor -un ivers ită ţilo r partenere şi . jurnaliştii străini prezenţi la ceremonie an fost asiguraţi de Rectorat că diversiunile nu trebuie luate ca.indiciu decisiv al atmosferei universitare, Universitatea “ Babeş-Bolyai” râmîne, cu principalele ei forţe intelectuale, angajată pe calea ecumenismului confesional şi concilierii interetnice, singura cale cu adevărat realistă şi benefică pentru modernizarea şi integrarea europeană a ţării noastre.

_. Biroul de.presă al Universităţii "Babeş-Bofyai"

Apel pentru refugiaţii din fosta IugoslavieSensibilizaţi de situaţia tragică a refugiaţilor din

fosta Iugoslavie, Societatea de Cruce Roşie din România, Asociaţia Generală a Economiştilor din România, Uniuuea “Vatra Românească” Cluj, Societatea “Avram Iancu Pro Basarabia şi Bucovina, ziarele “Adevărul de Cluj” şi “Mesagerei transilvan”, au iniţiat adunarea de fonduri destinate ameliorării situaţiei zecilor de copii, bătrini şi femei, dezrădăcinaţi ai soartei, nevoiţi să-şi abandoneze căminele şi avutul adunat de-o viaţă. >

La solicitarea Asociaţiei de Prietenie Româno- Iugoslavă, propunem să se doneze doar suine în bani, care. vor fi depuse în contai Crucii Roşii,

Filiala Cluj, deschis la B.R.D. o *. 407.29.96.06.28.06. Aceste sume sînt necesaK achiziţionării de către Crucea Roşie a alimentelor şi medicamenteIor.de strictă necesitate. Intrucft printre aceşti refugiaţi sînt foarte mulţi copii şt bătrini cu boli cronice, este de la sine înţeles cît dc urgent şi de binefăcător poate fi ajutorul nostru. Apelăm la toţi clujenii, de orice etnie, la sufletul lor bun, să răspundă acestui apel. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Crucii R o ş ii str. Memorandumului; nr. 6, Ia telefon 112447 sau la sediul Uniunii “Vatra Românească” Cluj, Eroilor, nr. 2, telefon 117579,196322, orele 8-16

Vizita preşedintelui Ion Iliescu în S.U.A.I,os Angeles, 3 octom brie -

Corespondentul diplom atic al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES transmite: In fluxul de întilniri cu ziariştii americani, preşedintele Iliescu a vizitat redacţia cotidianului “ Los Angeles Times” . La discuţia organizată aici au fost prezenţi, din partea gazdelor, Ro- bert Erburn, preşedintele companiei Times M irror” , proprietar al

ziarului californian, şi Richard Schlosberg, director-redactor şef.

Preşedintele Iliescu a răspuns la întrebările adresate, care au inclus o problematică de larg interes - de la evaluarea rezultatelor vizitei în SUA, la. stadiul privatizării în Rbmânia şi reacţia populaţiei la costurile tranziţiei, de la aspecte a le ; extensiei N A T O , în contextul opoziţiei'manifestate de Rusia, la libertatea presei în ţara noastră.

în continuare, preşedintele României a avut o întîlnire cu membrii Consiliului Comerţului Internaţional (World Trade Council) din Los Angeles, unde a prezentat pe larg schimbările structurale din ţările Europei centrale şi de est, pe plan politic, economic', şi social şi în alte domenii, în perioada de după prăbuşirea comunismului. în prezent, a arătat domnia sa, aceste ţări “ sînt angajate pe calea definirii unei noi identităţi” , proces cc nu este lipsit de o serie de sacrificii.

Preşedintele.Iliescu â prezentat situaţia actuală din România, cu referiri şi la evoluţiile din alte ţâri ale Europei centrale şi de est, cărei depun un imens efort în direcţia modernizării. Pe plan politic, situaţia din România şi alte state din zonă se bazează pe principiile clasice ale democraţiei multipartitism,: separarea puterilor în stat, supremaţia legii, respectul pentru drepturile fundamentale ale omului. Pe plan economic, eforturile vizează creeărea unui. sector privat în continuă ascensiune şi a unor structuri şi instituţii specifice unei economii de piaţă moderne.

In această ordine.de idei, d l Iliescu a arătat că România se preocupă de stabilirea' unor conexiuni puternice cu lumea modernă, de valorificarea, avantajelor pe care le oferă piaţa mondială, facilităţile comerciale,

tehnologia şi creativitatea lumii contemporane. Evocînd procesele de reaşezare pe baze democratice a societăţii noastre, după 1989„ preşedintele Iliescu s-a referit la experienţa României în perioada de tranziţie de la totalitarism la c democraţie şi economia de piaţă, în contextul evoluţiilor din alte ţări fost comuniste. în legătură cu terapia de şoc, domnia sa a apreciat că “ oricît de seducătoare ar fi, terapia de şoc trebuie considerată mai mult o excepţie decît o regulă” . Nimeni nu are şi nu va avea niciodată uriaşa sumă dc bani necesară, fără a ne mai referi la condiţiile po litic ii economice speciale, pentru a susţine - o reformă economică atotcuprin­zătoare, pe termen scurt.

* D l Iliescu a apreciat că o altă abordare este mai realistă, aceea care ia în considerare un volum limitat a l sprijinului financiar şi al investiţiilor străine şi care se preocupă în mai mare măsură de asigurarea?nnui echilibru între* costurile sociale ale reformelor şi avantajele lo r imediate. S-a menţionat, în context, că Polonia şi Ungaria şi-au început reformele lor tinzînd către o terapie de şoc, dar acest obiectiv nu a putut fi realizat din cauza lipsej sprijinului financiar

'extern.',..Realizările incontestabile obţinute

de România în domeniul instituirii economiei de piaţă în industrie, în agricultură şi în alte sectoare au fost menţionate de preşedintele Iliescu, ca şi dificultăţile şi sacrificiile ce nu au lipsit. S-a arătat că, după 1990,sectorul privat a crescut enorm, în prezent existînd peste o jumătate de milon de întreprinderi particulare m ici şi m ijlocii, care realizează peste 35 la sută din PIB. Există un program amplu si com- plex de privatizare, pe baza căruia pînă în prezent au fost privatizate

-1.100 întreprinde! de stat urmînd, ca - la finele anului viitor, numărul lor

să ajungă la circa 5.000...... în încheiere, preşedintele Iliescu

s-a referit la dezvoltarea relaţiilor economice ale României cu SUA şi UE, arâtînd că aceste state deţin o pondere de peste 50 la sută din comerţul exterior al ţârii noastre. Domnia sa a arătat că, pe baza stabilităţii politico-economice şi

garanţiilor juridice oferite d e ţaţa : noastră investitorilor s trâ ini, numeroase mari ct>mpan ii americane sînt deja p re zen te îjj România, cum ar fi C oca -C o la şi Pepsi Cola, C o lgate-Palm olive, Âmoco, Marriott, McDonald etc “ Astfel, mesajul meu pentru dvs. este simplu. Dacă sînteţi în căutarea unor noi oportunităţi, v e n iţ i să vedeţi România şi judecaţi singuri", a conchis preşedintele României.

La Universitatea California clin Los Angeles, dl Iliescu, a vo rb it j despre preocupările ex is ten te în *

-România în direcţia democratizării • societăţii şi tranziţiei la economia ie ; piaţă, despre priorităţile în s fe r a : educaţiei şi culturii.

Întîln irea cu preşedintele', companiei McDonnell Douglas, dl! Robert Hood, a prilejuit a n a liz ă ’ p osib ilităţilo r de co laborare în: domenii specifice între fa im oasa ? firmă americană şi so c ie tă ţi; româneşti de profil. ? ? ; " t : >

O întrevedere cu viceguvernatorul statului California, Gray D a v is , a creat posibilitatea Unei informări-şi I. schimb reciproc de păreri în dom enii de interes mutual. - ■ ţ

înainte de plecarea spre ţară, p re ­şedintele Ion Iliescu va face o v iz ită | la primăria oraşului Los A n ge le s . f

Programul Radio C lu jMjercnri, .4 octombrie; ;

6,00 Bună dimineaţa. Ş t i r i , actualităţi şi muzică. R e v is ta presei transilvane. D ia lo g u r ile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8 ,0 0 Emisiunea în limba m agh iară.10.00 Buletin de ştiri. 1 0 ,0 5 Agenda culturală a zilei: 10 ,2 9 Radiocircuit. 11,00 Buletin d e ştiri. 11,05 Music Shop. 12 ,00 Radiojurnal. : 12,15-13,00 Exclusiv magazin. 12,50 Pressing.13.00 Radiojurnal. M icro fonu l ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 O o r ă pentru, toată lumea. Ş t ir i, actualităţi şi muzică. în direct cu corespondenţii.. 19,00 RadiojurnaL 19,15 La dispoziţia dvs. 20,00 D in grădina cu flori multe. M u zica populară.la cerere. 21,55 Buletin de ştiri.

Ministerul Învăţămîntului a suplimentat numărul locurilor Ia Facultatea de Studii

Europene după cum urmează:• Licenţă - 40In consccinţâ, pe locurile suplimentare vor fi declaraţi admişi

candidaţii proveniţi de la Facultatea de Drept, în ordine strict descrescătoare a mediilor obţinute la testul de cunoştinţe de Istorie universală din 22.09/1995. ’

Preşedinte de Comisie, prof. univ. dr. Nicolae Păun

Anunţ importantSubcomisia municipală pentru aplicarea legii fondului

funciar Someşeni, anunţi toţi deţinătorii de teren din parcelele Borzaş şi Cinrgân să se prezinte la fostnl sedin CAP Someşeni în zilele de marţi miercuri şi joi, ora 9. Se va continua punerea în posesie în parcelele Budunuş, Fîntîna de piatră şi Livada.

Toţi cetăţenii sînt rugaţi să se prezinte cu adeverinţa prin care li s>a stabilit dreptul de proprietate.

Celebrul articol 43(urmare din pagina I )

ultimele 12 luni. Românii obişnuiţi îşi aleg o perioadă de cinci ani din ultimii zcce, şi astfel ajung să primească o pensie care îi trece în rîndul acclei categorii dc cetăţeni pentru care devine imposibil a cumpăra.medicamentele necesare întreţinerii sănătăţii. Pe cînd parlamentarii, eludînd legea cu aplicabilitate generală, îşi aleg ultimele12 luni dinaintea ieşirii la pensie, care astfel ajunge la impresionanta cifră de 800.000 Ici. Adică tot atît cît încasează opt pensionari

.obişnuiţi. Şi asta, în condiţiile în care majoritatea parlamentarilor sînt membri ai vestitelor AG A sau în consiliile de administraţie, de unde încasează, la fel, sume foarte mari pentru că participă la o şedinţă sau două lunar.

Atâcrzată p -r S C. rr. 128/ 1991, jixtecătcra lO uj-Napoca. '• •i'.atnculată la Oficiul RogistruluiI Comerţului |m*. tu ui Cluj, su b nr. J / 12/ 308/ |1991 din 22 U i 1991 cod fisca l 2:V M 69

ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dcrcdacţic: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "Georgc lîariţiu" _____________________tel. 19.1642, 193097