despre infracţiunea de viol

58
DESPRE INFRACŢIUNEA DE VIOL CAPITOLUL I CONŢINUTUL LEGAL sI CONDIŢII PREEXISTENTE I.1 Continutul legal Din toate timpurile legislatiile penale au acordat o foarte mare atentie fintei umane si ocrotir 20420j924u ii acesteia atât în ceea ce priveste existenta sa fizica cât si în privinta drepturilor si libertatilor fundamentale. Diversitatea fatelor cu caracter penal îndreptate împotriva omului sunt numerose, printre ele se numara si încalcarea dreptului la libertate ca un drept esential si cu caracter absolut al persoanei. Ca un atribut esential al persoanei, dreptul la libertate, cu atât mai mult dreptul la libertea sexuala, este un drept fara de care personalitatea omului nu-si poate gasi afirmarea.

Upload: aparentasimulacru

Post on 20-Apr-2017

231 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Despre Infracţiunea de Viol

DESPRE INFRACŢIUNEA DE VIOL

CAPITOLUL I

CONŢINUTUL LEGAL sI CONDIŢII

PREEXISTENTE

I.1 Continutul legal

Din toate timpurile legislatiile penale au acordat o foarte mare atentie

fintei umane si ocrotir 20420j924u ii acesteia atât în ceea ce priveste

existenta sa fizica cât si în privinta drepturilor si libertatilor fundamentale.

Diversitatea fatelor cu caracter penal îndreptate împotriva omului sunt

numerose, printre ele se numara si încalcarea dreptului la libertate ca un

drept esential si cu caracter absolut al persoanei.

Ca un atribut esential al persoanei, dreptul la libertate, cu atât mai

mult dreptul la libertea sexuala, este un drept fara de care personalitatea

omului nu-si poate gasi afirmarea.

Daca cu mult timp în urma, reglementarile privind delictele sexuale

aveau ca principiu de baza protejarea virginitatii femeii, a legitimitatii

urmasilor precum si a intereselor patrimoniale ale femeii, în prezent marea

majoritate a legislatiilor penale asigura persoanei libertatea sexuala, dar

impun si niste restrictii, în sensul ca aceasta libertate sa nu fie exercitata

oricând si oriunde.1[1]

1

Page 2: Despre Infracţiunea de Viol

În legislatia penala româna, reglementarile în materie, au suferit

numeroase modificari la fel cum conceptia societatii despre viol a evoluat în

timp. Codul penal din 1936 spunea: "comite delictul de viol barbatul care

prin violenta sau amenintare constrânge o persoana de orice sex, sa aibe cu

el raport sexual.", cel din 1968 întelegea prin viol: " raport sexual cu o

persoana de sex feminin prin constrângerea acesteia sau profitând de

imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa."2[2] Dupa aceasta

reglementere continutul infractiunii de viol a suferit numeroase modificari

prin diverse acte normative, astfel prin legea numarul 197 din luna

noiembrie a anului 2000, cât si prin O:U:G numarul 89 din iunie 2001

modificarile au constat în definirea violului într-un sens mai larg si

introducerea unor circumstante noi care au dus la anumite modalitati

agravate ale acestuia.

Cât despre noua reglementare, aceasta aduce modificari esentiale

infractiunii de viol largind sfera faptelor incriminate care pot fi comise atât

de barbati cât si de femei, împotriva unor persoane de aclasi sex ori de sex

diferit.

Societatea moderna îsi manifesta tot mai mult interesul ca fiecare

persoana sa poata dispune în mod liber asupra vietii sale intime si este

interesata în elaborarea unor strategii si norme prin care sa îsi protejeze

membrii care convietuiesc în interiorul ei.

Violul este una dintre cele mai grave infractiuni contra vietii sexuale

si are o puternica semnificatie antisociala.

2

Page 3: Despre Infracţiunea de Viol

Violul constituie cea mai brutala atingere adusa libertatii si

inviolabilitatii sexuale a persoanei, întrucât actul sexual de orice natura,

savârsit prin constrângerea persoanei sau profitând de imposibilitatea ei de

ase apara ori de a-si exprima vointa, aduce semnificative atingeri

inviolabilitatii sexuale, fizice, demnitatii si libertatii persoanei, având uneori

drept consecinte vatamarea integritatii corporale, sanatatii sau chiar moartea

persoanei, punând în pericol dezvoltarea normala psihica si fizica a

victimei.3[3]

Pericolul social pe care îl reprezinta aceasta infractiune consta în

generarea unor consecinte deosebit de grave contra victimei dar si în plan

social contra desfasurarii normale a vietii sexuale a oamenilor.

Astfel constituie infractiune de viol, potrivit art. 217 alin. (1) Cod

penal, actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit, sau de

acelasi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea de a

se apara ori de a-si exprima vointa. Fapta este mai grava daca a fost savârsita

de doua sau mai multe persoane împreuna, daca victima se afla în îngrijirea,

ocrotirea, paza, educarea sau tratamentul faptuitorului, daca victima este

membru de familie, daca s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii

corporale sau a sanatatii, ori daca victima nu împlinise vârsta de 15 ani.

Fapta prezinta maximum de gravitate daca a avut ca urmare moartea

sau sinuciderea victimei.

I.2 Conditii preexistente

A.     Obiectul infractiunii

3

Page 4: Despre Infracţiunea de Viol

A. 1 Obiectul juridic

Articolul 217 din Codul Penal al României incrimineaza infractiunea

de viol, infractiune a carui obiect juridic îl constituie relatiile sociale

referitoare la libertatea si inviolabilitatea vietii sexuale a persoanei, adica

dreptul pe care orice persoana îl are de a dispune în mod liber si dupa bunul

plac de corpul ei în materia vietii sexuale, atâta timp cât aceasta nu cade sub

incidenta legii penale. Acesta este obiectul juridic principal, însa infractiunea

de viol are si un obiect juridic secundar care poate consta în relatiile sociale

referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei în cazul în care a

avut ca urmare o vatamare corporala grava a victimei, de asemenea poate

consta în relatiile sociale care reglementeaza cadrul familial de convietuire

în cazul violului savârsit în conditiile prevazute de textul de lege în cadrul

alin.2 lit. c) sau obiectul juridic secundar poate îmbraca forma relatiilor

sociale privitoare la dreptul la viata a persoanei în cazul în care violul s-a

soldat cu moartea ori sinuciderea victimei.

A.2 Obiectul material

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de corpul

persoanei în viata asupra careia se savârsesc atât actele cu caracter sexual cât

si actele de constrângere care pot fi de natura fizica sau psihica.

Este vorba despre savârsirea actelor de natura sexuala asupra unei

persoane aflate în viata deoarece, în caz contrar, actele sexuale savârsite

asupra unui cadavru vor avea potrivit Codului penal încadrarea juridica a

infractiunii de profanare de morminte art. 247 Cod penal.

B. Subiectii infractiunii

Page 5: Despre Infracţiunea de Viol

B.1 Subiectul activ

Subiect activ al infractiunii de viol poate fi orice persoana, atât de sex

masculin cât si de sex feminin, care prin constrângere sau profitând de

imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa, o supune

unui act sexual. Subiect activ al infractiunii poate fi si minorul care

întruneste conditiile raspunderii penale.

Vointa legiuitorului se pare ca a fost de a largii sfera actelor de natura

sexuala prin care se poate savârsii infractiunea introducând în norma de

incriminare expresia acte sexuale "de orice natura". Din aceasta expresie

reiese ca actul sexual de orice natura presupune o mare varietate de actiuni

prin care acesta se poate realiza, de aceea în contextul acestei formulari

cuprinse în norma juridica, participatia penala este posibila sub toate cele

trei forme: coautorat, complicitate si instigare.

Aceasta reglementare are în viziunea legiuitorului posibilitatea

savârsirii actelor de natura sexuala concomitent de mai multi autori asupra

aceleiasi persoane, devenind astfel posibil coautoratul spre deosebire de

vechea reglementare conform careia aceasta forma a participatiei penale nu

era posibila.

B.2 Subiect pasiv

Subiect pasiv, de asemenea, poate fi orice persoana indiferent de sex.

Nu intereseaza daca subiectul pasiv a mai întretinut sau nu raporturi sexuale

cu faptuitorul ori cu o alta persoana.

Page 6: Despre Infracţiunea de Viol

Subiect pasiv este chiar si sotul faptuitorului, în modalitatea în care

acesta îl constrânge pentru a întretine o relatie sexuala4[4]. Astfel, în prezent

violul conjugal se pedepseste, el constituind o forma agravanta a delictului

prevazuta în alin (2) lit. c) al art.217 Cod penal.5[5]

CAPITOLUL AL II - LEA

CONŢINUTUL CONSTITUTIV

II.1 Latura obiectiva

Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act

sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex care

are loc fara ca victima sa fi consimtit la acel raport sexual.

Din redactarea normei juridice se observa ca elementul material al

acestei infractiuni consta întotdeauna într-o actiune si niciodata într-o

inactiune.

Legea are în vedere atât raportul sexual normal între doua persoane de

sex opus cât si orice alta actiune de satisfacere a nevoilor sexuale cu o alta

persoana indiferent de sexul acesteia. Astfel prrin dispozitiile alin. 1,

legiuitorul a incriminat nu numai raportul sexual ci si orice alt act sexual

savârsit potrivit alin. 1 prin constrângerea victimei sau profitând de

imposibilitatea acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa, aspect sub

care infractiunea de viol se deosebeste de relatiile sexuale între persoane de

acelasi sex, fapte care în noua reglementare au fost dezincriminate, precum

45

Page 7: Despre Infracţiunea de Viol

si de actele de perversiune sexuala incriminate în art. 220 Cod penal, acte

care presupun spre deosebire de viol consimtamântul partilor si care dupa

noua reglementare pentru a constituii infractiune trebuie sa întruneasca doar

conditia de a fi savârsite în public nu si pe cea prevazuta în vechea

reglementare ci anume aceea de a provoca scandal public.

Legea penala nu defineste termenul de act sexual iar literatura de

specialitate nu a adus înca o clarificare în acest sens. Totusi, în doctrina s-a

sustinut ca sub incidenta textului incriminator ar intra atât actele sexuale

firesti, cât si cele nefiresti, asa încât nu numai prin actul sexual cu o

persoana de sex feminin, ci si prin actul sexual cu o persona de acelasi sex,

de orice natura ar fi acesta, s-ar putea savârsi delictul de viol, daca sunt

îndeplinite si celelalte conditii prevazute de lege6[6].

Prin notiunea de "act sexual" nu se întelege si actul de perversiune

sexuala, deoarece acesta din urma chiar daca se înfatiseaza ca un mod

nefiresc de satisfacere a instinctului sexual, nu face parte din categoria

actelor sexuale, întrucât pe de o parte, prin actele de perversiune sexuala se

urmareste numai provocarea excitatiei sexuale si satisfacerea instinctelor

sexuale prin procedee artificiale, iar pe de alta parte, prin act sexual se

urmareste satisfacerea dorintei sexuale prin folosirea organelor sexuale,

astfel ca în context nu este vorba de o pluralitate de texte între cele de la

delictul de viol si delictul de perversiune sexuala7[7]. Cele doua norme au

sfera lor proprie de aplicare, distincta, aspect ce rezulta atât din mentinerea

incriminarii perversiunii sexuale si noua reglementare la art. 220 Cod Penal,

cât si din împrejurarea ca, daca la infractiunea de viol avem de-a face cu un

67

Page 8: Despre Infracţiunea de Viol

act sexual fiziologic, la infractiunea de perversiune sexuala avem de-a face

cu acte nefiresit, anormale în legatura cu viata sexuala asa cum apar ele in

art 220 alin.6 Cod Penal.

Prin notiunea de "act sexual de orice natura" se întelege satisfacerea

instinctului sexual în orice mod, prin contactul organelor sexuale sau prin

atingerea numai a unuia dintre aceste organe astfel rezultând un raport

sexual realizat printr-un contact anal, bucal ori manual, folosind

constrângerea acelei persoane sau profitând de imposibilitatea ei de a se

apara ori de a-si exprima vointa.

Nu poate exista infractiunea de viol daca nu a avut loc un act sexual

"de orice natura" ci numai o simpla atingere a organelor sexuale, în cel mai

rau caz în aceasta situatie daca subiect pasiv este o minora, atunci fapta va

avea încadrarea juridica a infractiunii de Coruptie sexuala prevazute la art.

221 Cod penal.

Pentru existenta infractiuni nu intereseaza nici vârsta pe care o are

victima, doar în situatia în care aceasta nu împlinise vârsta de 15 ani, situatie

în care se va retine forma agravanta din alin. 3 lit.d)8[8]. Situatia în care

victima mai mica de 15 ani este chiar fiica faptuitorului iar infractiunea de

viol se realizeaza printr-un act sexual normal fapta va constituii atât

infractiunea de viol cât si cea de incest care sunt în concurs ideal datorita

savârsirii lor prin aceeasi actiune.

Infractiunea necesita realizarea unui act sexual, de orice natura, cu o

persoana de orice sex fara consimtamântul acesteia. Lipsa consimtamântului

se poate realiza în doua modalitati: una care îmbraca forma constrângerii, 8

Page 9: Despre Infracţiunea de Viol

care la rândul ei poate fi de natura fizica sau psihica, si o a doua modalitate

care presupune profitarea faptuitorului de neputinta victimei de a se apara ori

de a-si exprima vointa.

Constrângerea fizica trebuie sa fie efectiva iar nu aparenta. Ea

presupune întrebuintarea unor acte de violenta si nu numai, poate fi vorba de

orice alt fel de acte care presupun forta fizica care trebuie sa paralizeze total

sau partial rezistenta victimei. Aceasta forta fizica trebuie sa ramâna în

limita unor actiuni manifestate prin violenta care sa nu depaseasca

încadrarea juridica prevazuta la art. 185 Cod penal, loviri sau alte violente,

precum si cea prevazuta la art. 186 Cod penal, vatamare corporala, pentru ca

în cazul în care i s-au provocat victimei vatamari corporale grave în sensul

art. 187 Cod penal se va retine forma agravanta a violului prevazuta la alin.

2 lit. e).

Forta fizica de constrângere se apreciaza în fiecare caz în parte în

functie de împrejurarile în care s-a exercitat asupra victimei alaturi de

analiza posibilitatilor reale pe care victima le-a avut în vederea opunerii de

rezistenta9[9].

Exista însa constrângere exercitata prin forta fizica a faptuitorului

chiar si atunci când victima nu a depus nici un fel de rezistenta dându-si

seama ca nu ar putea face fata fortei fizice exercitate asupra ei sau ca o

eventuala opunere i-ar putea agrava situatia ducând chiar pâna la decesul

acesteia.

Este important ca din comportamentul victimei care nu a opus

rezistenta sa rezulte refuzul categoric de a avea relatii sexuale cu faptuitorul. 9

Page 10: Despre Infracţiunea de Viol

Daca însa, opunerea victimei a fost doar de circumstanta si nu una efectiva si

categorica, constrângerea nu poate fi retinuta ceea ce atrage neexistenta

infractiunii, nefiind îndeplinita conditia ca actul sexual, de orice natura, sa

fie savârsit prin constrângere. Daca victima opune rezistenta iar faptuitorul

nu reuseste realizarea actului sexual fapta va constituii tentativa la

infractiunea de viol.

Rezulta ca actele de violenta, forta fizica, trebuie sa preceada sau sa

fie concomitente cu actul sexual, deoarece daca ar fi exercitate asupra

victimei dupa savârsirea actului sexual, nu poate fi vorba de infractiunea de

viol deoarece nu a întrunit conditia constrângerii însa acestea în functie de

gravitatea lor vor putea fi încadrate ca vatamari corporale simple ori grave,

infractiuni care nu pot intra în concurs cu cea de viol deoarece nefiind

îndeplinita conditia constrângerii aceasta infractiune nu exista, ele fiind

savârsite ca infractiuni distincte.

Constrângerea morala presupune savârsirea de catre faptuitor a unor

acte de amenintare a victimei cu producerea unui rau îndreptat în mod

nemijlocit asupra ei sau a altuia si care sa nu poata fi înlaturata decât prin

acceptarea de catre victima a raportului sexual. Nici legea si nici literatura de

specialitate nu arata sfera de întindere a notiunii "a altuia" lucru care ne

determina a aprecia ca aceasta sintagma care desi nu este prevazuta în norma

de incriminare, dar care poate fi dedusa, trebuie apreciata de la caz la caz,

având de cele mai multe ori semnificatia data de prevederile articolului 164

Cod penal referitor la rudele apropiate si a articolului 165 Cod penal

referitor la membrul de familie si, nu în ultimul rând, de raporturile de

afectiune existente între victima si terta ori tertele persoane.10[10].

10

Page 11: Despre Infracţiunea de Viol

La fel ca si în cazul constrângerii fizice si în cazul constrângerii

morale aptitudinea actelor de amenintare, de a constrânge se vor aprecia în

functie de rezistenta morala a victimei nefiind necesar ca victima sa opuna

rezistenta ci ca ea sa se expuna la posibilitatea producerii raului care a facut

obiectul amenintarii.

Daca victima a ajuns la concluzia ca pentru evitarea raului care a facut

obiectul amenintarii este necesar ca ea sa accepte raportul sexual, si nu a

opus nici un fel de rezistenta, atunci cerinta referitoare la constrângerea

morala a fost îndeplinita si deci ne aflam sub incidenta infractiunii de viol.

Constrângerea fizica sau morala poate fi exercitata de barbat sau de

femeie, de autorul violului ori de catre un complice al acestuia.

Cea de a doua modalitate normativa de încalcare a libertatii sexuale a

unei persoane, indiferent de sex, presupune ca autorul sa profite de

imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Aceasta modalitate se refera la starea, situatia în care victima se afla.

Astfel face referire la situatia în care victima se afla datorita unei infirmitati

fizice, a unei stari maladive, a unei oboseli excesive datorita oricaror alte

împrejurari (spre exemplu intr-o stare de betie completa, de lesin, de somn

hipnotic) nu-si da seama de ceea ce se petrece si nu-si poate manifesta

acordul sau dezacordul cu privire la actiunea faptuitorului11[11].

De regula atât imposibilitatea de a se apara cât si cea de a-si exprima

vointa se întâlnesc concomitent la victima, asta însemnând ca victima care se

afla în imposibilitate de a-si exprima vointa se afla si în stare de

11

Page 12: Despre Infracţiunea de Viol

imposibilitate de a se apara. Sunt însa si situatii în care o persoana, desi

lipsita de posibilitatea de a-si exprima vointa aceasta are totusi capacitatea

de a se apara, cum ar fi, de exemplu, o persoana aflata în stare de alienatie

mintala12[12].

Întrucât, imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa, presupune

lipsa aptitudinilor de a întelege si de a voi, fapta nu constituie infractiunea de

viol, în cazul în care victima sufera de debilitate mintala, dar are totusi

semnificatia faptelor pe care le împlineste.

Conditia care prezinta importanta este ca faptuitorul sa profite pur si

simplu de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Prin intermediul urmarii imediate se produce o grava încalcare a

libertatii vietii sexuale a persoanei, a dreptului acesteia de a dispune de

corpul sau dupa bunul plac în materia vietii sexuale. În plan secundar se

poate produce si o încalcare a dreptului persoanei la viata sau cauzarea unor

vatamari corporale simple sau grave.

Între actiunea inculpatului si urmarea imediata trebuie sa existe o

legatura de cauzalitate, care va fi demonstrata în fiecare caz în parte.

Infractiunea de viol absoarbe în continutul sau, în mod natural,

lipsirea de libertate în mod ilegal prevazuta la art. 201 Cod penal, necesara

realizarii actului sexual prin constrângere. Daca dupa consumarea violului

victima este retinuta în continuare, atunci infractiunea de lipsire de libertate

în mod ilegal va intra în concurs cu infractiunea de viol.

12

Page 13: Despre Infracţiunea de Viol

II.2 Latura subiectiva

Infractiunea de viol se comite cu intentie directa. Autorul violului are

reprezentarea ca prin actiunea sa va avea loc un act sexual, prin

constrângere, cu victima, persoana de sex opus sau de acelasi sex, sau

profitând de neputinta acesteia de a se apara si urmareste acest rezultat.

În cazul violului savârsit asupra unei persoane aflate în imposibilitate

de a se apara ori de a-si exprima vointa, autorul trebuie sa cunoasca starea

victimei dinainte nu ca victima sa fi ajuns în acea stare datorita actinuilor de

violenta ale autorului supra ei.

Eroarea asupra acestei împrejurari înlatura incidenta legii

penale13[13]. Daca faptuitorul a luat hotarârea de a avea un raport sexual cu

victima mai târziu si indipendent de constângerea pe care a exercitat-o

asupra acesteia anterior, va exista concurs între infractiunea de viol si cea

realizata prin actul de constrângere, lovire sau alte violente, vatamare

corporala sau vatamare corporala grava.

CAPITOLUL AL III - LEA

FORME. MODALITĂŢI

III.1 Forme

Chiar daca pot fi concepute toate formele imperfecte ale infractiunii

doar unele sunt pedepsite, spre exemplu actele de pregatire savârsite de

13

Page 14: Despre Infracţiunea de Viol

autorul violului nu se pedepsesc. Tentativa infractiuni de viol se pedepseste

conform art. 224 Cod penal.

Exista tentativa când faptuitorul a început executarea actelor de

constrângere, dar, datorita unor împrejurari independente de vointa sa, actul

sexual nu a avut loc, de asemenea exista tentativa când faptuitorul, urmarind

realizarea actului sexual, pune victima în situatia de a nu se putea apara ori

de a-si exprima vointa sau când victima aflându-se într-o asemenea stare,

savârseste asupra ei acte de natura sa conduca la realizarea actului

sexual14[14].

Infractiunea de viol se consuma în momentul în care ca urmare a

actiunii de constrângere exercitate de faptuitor sau datorita starii de

imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa, în care se afla

victima, raportul sexual s-a produs.

În cazul repetarii actului sexual cu aceeasi ocazie, fara a se exercita

alte acte de constrângere asupra victimei, faptuitorul va raspunde pentru

infractiunea simpla de viol, unitate naturala, iar daca s-au exercitat acte

repetate de constrângere vor fi aplicabile dispozitiile privind infractiunea

continuata. Aceeasi solutie se impune si atunci când actul sexual initial s-a

realizat prin constrângere fizica, iar actele sexuale subsecvente s-au înfaptuit

prin constrângere morala15[15].

III.2 Modalitati

1415

Page 15: Despre Infracţiunea de Viol

În forma sa simpla infractiunea de viol se poate comite prin doua

modalitati normative prevazute de lege: prin constrângere si prin

imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

În forma agravanta violul se comite în împrejurarile prevazute la alin.

2 lit. a) - e) si alin. 3 ale art. 217 Cod penal.

Prima forma agravanta prevazuta în alin.2 lit. a) este atunci când

fapta este savârsita de doua sau mai multe persoane împreuna.

Pentru ca aceasta agravanta sa fie posibila este necesar ca locul în care

se comite infractiunea de viol sa fie prezente doua sau mai multe persoane,

indiferent de participatia fiecaruia. Ratiunea este aceea ca fiind mai multe

persoane sansele de aparare ale victimei sunt mult mai scazute pot fii chiar si

nule, iar invers proportional cu sansele victimei de a se apara creste

posibilitatea savârsirii infractiunii. Exista agravanta chiar daca nu au

întretinut fiecare raporturi sexuale cu victima ci o parte dintre faptuitori se

aflau în încaperi diferite dar au actionat împreuna pentru intimidarea

victimei.

Daca toti faptuitorii au avut succesiv acte sexuale cu victima, fiecare

ajutând si fiind la rândul sau ajutat de ceilalti, raspunderea lor penala se

stabileste pentru o singura infractiune de viol în forma agravanta, în calitate

de autori, nu si pentru complicitate la aceasta infractiune.

În legatura cu instigatorii si complicii care nu au participat la

executarea violului se impune a se face dovada, pentru a se putea retine

agravanta prevazuta la art. 217 alin. 2 lit. a) Cod penal, ca au cunoscut ca

delictul de viol se va savârsi de doua sau mai multe persoane, deoarece

Page 16: Despre Infracţiunea de Viol

circumstantele referitoare la fapta se resfrâng asupra participantilor numai în

masura în care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut coform art. 42 alin.

2 Cod penal16[16].

Daca instigatorul sau complicele stie ca determina sau ajuta doua sau

mai multe persoane sa întretina un act sexual, de orice natura, cu o persoana

de sex diferit sau de acelasi sex, vor raspunde pentru instigare sau

complicitate la delictul de viol, cu retinerea acestei agravante; daca n-au

cunoscut aceasta împrejurare, vor raspunde pentru instigare sau complicitate

la infractiunea de viol, modalitatea simpla prevazuta în art. 217 alin. 1 Cod

penal; se poate retine aceasta agravanta si în situatia în care fapta a ramas în

faza tentativei17[17].

În jurisprudenta s-a aratat ca acostarea si amenintarea mai multor

femei de catre patru inculpati, dupa care fiecare a dus câte o femeie pe câmp

savârsind violul în locuri apropiate, dar separate, constituie infractiunea de

viol savârsita de mai multe persoane iar nu cea de viol neagravat prevazuta

în art 217. alin. 1 Cod penal.

Daca mai multi faptuitori realizeaza succesiv acte sexuale cu o aceeasi

persoana dar fara sa fi existat o întelegere între ei si fara sa se fi ajutat

reciproc, pluralitatea de fapte nu realizeaza forma agravanta, iar fiecare

dintre faptuitori va raspunde independent pentru savârsirea infractiunii de

viol în forma simpla.

1617

Page 17: Despre Infracţiunea de Viol

Cea de a doua circumstanta agravanta este cea prevazuta în alin. 2

lit. b) când victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau

tratamentul faptuitorului.

Astfel, victima se afla în îngrijirea faptuitorului când acesta are

obigatia de a-i acorda asistenta.

Calitatea de tutore sau curator presupune obligatia de ocrotire a

victimei.

Educarea presupune obigatia faptuitorului de a desfasura cu victima o

munca educativa.

Paza victimei presupune obligatia faptuitorului de a o pazi si

supraveghea.

Tratamentul victimei presupune aflarea acesteia în tratamentul faptuitorului,

la spital sau la domiciliu.

Violul în acest caz constituie o fapta mai grava deoarece este savârsita

de o persoana care se afla într-o situatie speciala în raport cu victima, adica

aceea persoana are o anumita calitate: parinte, tutore, profesor, medic curant,

calitate ce îi confera posibilitatea sa preseze psihologic asupra victimei

pentru a o determina la un raport sexual.

Aceste fapte fiind savârsite de persoana care prin calitatea sa avea

obligatia de a îngriji, ocroti, educa, pazi sau trata medical victima prezinta

un pericol deosebit datorita încalcarii grave a obligatiilor care îi reveneau.

Page 18: Despre Infracţiunea de Viol

Cea de-a treia agravanta prevazuta în alin. 2 lit c) este atunci când

victima este un membru de familie.

Prin membru de familie se întelege potrivit art 165. Cod penal sotul

sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste împreuna

cu faptuitorul.

Prin urmare, agravanta ia în considerare calitatea speciala dintre

faptuitor si victima rezultând din împrejurarea ca fac parte din aceeasi

familie. Aceasta agravanta are ca scop apararea mai eficenta a persoanelor

cad victime violentei în familie printre care se numara nu numai persoane de

sex feminin ci si persoane de sex masculin, cu precadere copiii, batrânii si

persoanele cu handicap.

Aplicarea agravantei din art .217 alin. 2 lit. c) Cod penal nu înlatura

concursul cu infractiunea de incest prevazuta în art. 222 Cod penal, având în

vedere ca sunt încalcate si relatiile sociale privind apararea si conservarea

fondului biologic al societatii omenesti, prin prevenirea pericolului unei

procreeri nefiresti.

Delictul de incest nu poate fi retinut întotdeauna, deoarece în relatia

sexuala de orice natura între homosexuali, nu mai exista pericolul unei

procreeri nefiresti18[18].

Când agravanta legala prevazuta în art. 89 lit. f) Cod penal "savârsirea

infractiunii asupra unei persoane aflate în imposibilitate de a se apara sau de

a-si exprima vointa, asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 15 ani ori

asupra unu membru de familie" vine în concurs cu agravanta prevazuta la

18

Page 19: Despre Infracţiunea de Viol

art. 217 alin. 2 lit c) Cod penal, se va aplica cea de a doua deoarece specialul

are întâietate în fata generalului.

A patra circumstanta agravanta este prevazuta în alin. 2 lit. d) si

consta în aceea ca "victima este un minor care nu împlinise vârsta de 15

ani".

Aceasta agravanta face referire la victima infractiunii, persoana de

acelasi sex ori de sex opus, în vârsta de pâna la 15 ani. Fapta savârsita în

aceasta modalitate este mai grava deoarece comiterea ei asupra unei

asemenea persoane constituie o mare primejdie pentru dezvoltarea ei fizica

si psihica.

Din analiza continutului agravantei se distinge faptul ca pentru a putea

fi retinuta este necesara îndeplinirea a doua conditii: victima sa aiba vârsta

sub 15 ani si faptuitorul sa fi cunoscut aceasta vârsta. Cunoasterea nesigura,

indoiala asupra acestei împrejurari, nu înlatura raspunderea penala, subiectul

actionând mai departe înseamna ca a acceptat si aceasta eventualitate. Daca

autorul s-a aflat în eroare cu privire la vârsta victimei având convingerea ca

aceasta avea o vârsta mai mare de 15 ani el va fi sanctionat cu pedeapsa

prevazuta de lege pentru varianta simpla a infractiunii, conform art.33 alin. 2

Cod penal.

Din practica judiciara a rezultat ca fapta unui barbat de a avea raport

sexual cu o persoana în vârsta de 9 ani constituie infractiunea de viol

prevazuta la art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal ( art. 217 alin.1 si alin. 2 lit. (d)

noul cod penal )19[19] precum si situatia în care inculpatul a savârsit

infractiunea de viol asupra ficei în vârsta de 14 ani, a sotiei sale dintr-o alta 19

Page 20: Despre Infracţiunea de Viol

casatorie, care locuiau în domiciliul comun atrage aplicarea acestei

agravante20[20].

Savârsirea infractiunii de viol asupra unei persoane care nu a împlinit

vârsta de 15 ani este o circumstanta reala. În cazul în care violul este savârsit

în participatie, în aceasta modalitate, atunci aceasta circumstanta se

rasfrânge potrivit art. 42 alin. 2 Cod penal asupra participantilor care au

cunoscut-o sau au prevazut-o.

Cea de a cincea circumstanta agravanta consta în aceea ca " s-a

cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii" si

este prevazuta în alin. 2 lit. e).

Agravanta se refera la producerea unui rezultat, în afara celor

specifice infractiunii de viol, constând într-o vatamare corporala grava în

acceptiunea art. 187 Cod penal, care necesita pentru vindecare îngrijiri

medicale de peste 60 de zile.

Pentru ca aceasta agravanta sa fie retinuta trebuie sa îndeplineasca

doua cerinte:

Prima cerinta este aceea ca vatamarea integritatii corporale sau a

sanatatii sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a o

constrânge pe aceasta la act sexual de orice natura.

Cea de a doua cerinta este ca vatamarea integritatii corporale sau a

sanatatii sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza vinovatiei sub forma

praeterintentiei, faptuitorul savârsind violul a prevazut vatamarea corporala

20

Page 21: Despre Infracţiunea de Viol

grava a victimei, dar a crezut fara temei ca aceasta urmare nu se va produce,

sau daca nu a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat al

activitatii sale, desi putea si trebuia sa o prevada.21[21] În practica judiciara

agravanta a fost retinuta în situatia în care, dupa ce a fost violata, pentru a se

salva, victima a escaladat balconul, dar s-a dezechilibrat si a cazut, suferind

leziuni pentru a caror vindecare au fost necesare îngrijiri medicale de 75 de

zile22[22].

Daca faptuitorul a urmarit vatamarea grava a victimei atunci va exista

un concurs real de infractiuni potrivit art. 47 alin 1 Cod penal între

infractiunea de viol si cea de vatamare corporala grava prevazuta în art. 187

cod penal.

În cazul tentativei de viol, agravanta exista daca vatamarea corporala

grava s-a produs ca urmare a violentei folosite de faptuitor pentru

constrângerea victimei la act sexual care însa nu a avut loc datorita unor

împrejurari independente de vointa sa.

Ultima modalitate agravanta a infractiunii de viol este prevazuta în

art. 217 alin. 3 si consta în aceea ca fapta "are ca urmare moartea sau

sinuciderea victimei.

Agravanta din acest aliniat face referire la producerea pe lânga

urmarile specifice violului a unui alt rezultat care consta în moartea ori

sinuciderea victimei.

2122

Page 22: Despre Infracţiunea de Viol

Pentru existenta agravantei este necesar ca, sub aspect obiectiv,

moartea ori sinuciderea victimei sa fie consecinta violentelor exercitate

asupra ei pentru a o constrânge la raport sexual de orice natura iar sub aspect

subiectiv moartea ori sinuciderea victimei, sa-i fie imputabila faptuitorului

pe baza praeterintentiei.

Infractiunea de viol savârsit în aceasta modalitate presupune existenta

a dpua urmari, pe de o parte, vatamarea inviolabilitatii si libertatii sexuale a

victimei, persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin savârsirea actului

sexual de orice natura si, pe de alta parte, moartea sau sinuciderea victimei

ca o consecinta a activitatii desfasurate de autor23[23].

Aceasta modalitate agravanta a infractiunii de viol constituie o

circumstanta reala care potrivit art. 42 alin. 2 Cod penal se rasfrânge asupra

participantilor numai în masura în care acestia au cunoscut-o sau au

prevazut-o.

Daca autorul a actionat cu intentie în privinta mortii sau sinuciderii

victimei, vom avea un concurs de infractiuni între infractiunea de viol si cea

de omor, sau dupa caz, delictul de determinare sau înlesnire a sinuciderii.

Modalitatea agravanta din aliniatul 3 este o unitate infractionala creata prin

vointa legii, este o infractiune complexa temeiul agravarii constituindul,

tocmai, gravitatea deosebita a faptei prin care se aducere atingere valorii

sociale fundamentale, reprezentata de viata victimei24[24].

Sub sanctiunea neexistentei acestei modalitati agravante raportul de

cauzalitate dintre viol si moartea ori sinuciderea victimei trebuie sa fie

2324

Page 23: Despre Infracţiunea de Viol

dovedit, el nu dededuce din materialitatea faptelor ci acest raport trebuie

demonstrat de anchetator, întrucât sub aspectul laturii subiective, cerinta

esentiala o constituie existenta praeterintentiei în provocarea mortii ori în

determinarea sinuciderii. Daca moartea ori determinarea sinuciderii a fost

provocata cu intentie, indiferentde modalitate, se vor aplica regulile

concursului de infractiuni.

CAPITOLUL AL IV - LEA

VIOLENŢA SEXUALĂ FAMILIALĂ

IV.1 Notiunea de violenta sexuala familiala

Violenta intrafamiliala îsi are originea în structura sociala, în traditii,

obiceiuri si mentalitati care subânteleg superioritatea barbatului asupra

femeii. Societatile moderne continua sa fie societati patriarhale, ce acorda

mai multa muncii efectuate de barbati decât celei efectuate de femei.

Inegalitatile dintre femei si barbati se manifesta în legatura cu fragilizarea

pozitiei femeilor pe piata muncii, cu cresterea diferentelor între câstigurile

salariale ale femeilor si ale barbatiolr. Feminizarea somajului si a violentei

împotriva femeilor culmineaza cu violenta în familia fiind o forma acuta de

discriminare. Pe lânga cele mentionate mai sus, mai exista o serie de factori

agravanti ai manifestarilor violente în familie, cum ar fii mutatiile

intervemite la nivelul relatiilor interfamilile, aparatia unor puternici factori

de deteriorare a raporturilor dintre parteneri, starea de stres, cresterea

consumului de alcool, infidelitatea, gelozia, lipsa de programe de promovare

a conceptului de parteneriat familial.

Page 24: Despre Infracţiunea de Viol

Notiunea de violenta familiala reprezinta, conform art. 2 alin. (1)din

legea 217 din 22.05.2003, orice actiune fizica sau verbala savârsita cu

intentie de catre un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiasi

famili, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu

material.

Violenta familiala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o

pozitie de putere fata de ceilalti membri. Ca si arie de cuprindere, violenta

domestica se refera la abuzul copilului în familie, violenta la nivelul relatiei

de cuplu, violenta între frati, abuzul si violenta asupra parintilor au

membrilor vârstnici ai familiei.

Forme ale violentei în familie:

a) abuzul fizic. Orice act sau omisiune comisa în interiorul familiei de

catre unul din membrii acesteia, care aduce atingere vietii, integritatii

corporale sau psihologice ori libertatii altui membru al aceleiasi familii,

pericliteaza în mod serios dezvoltarea personalitatii lui sau a familiei.

Exemple de agresiune fizica: lovirea cu palma, cu pumnii, obiecte

contondente, trasul de par, ruperea oaselor, arsuri, zgâriere, izbirea victimei

de pereti sau de mobila, aruncarea de obiecte si folosirea armelor albe sau de

foc. Constituie de asemenea agresiune fizica negarea trebuintelor de baza,

deprivarea de somn si/sau alimentatie.

b) abuzul sexual reprezinta orice contact sexual nedorit de catre

partener. Violenta sexuala în familie este considerata o forma de violenta

domestica. Contactul sexual fara consimtamânt este considerat atac sexual.

Atacul sexual nu presupune neaparat folosirea fortei fizice, el poate fi

Page 25: Despre Infracţiunea de Viol

realizat prin metode de intimidare, amenintare, hartuire si constrângere.

Atacul sexual poate fi îsotit de intimidari sau abuzuri verbale, de amenintari

facute la adresa altor peroane semnificative pentru victima, inclusiv a

copiilor. În prezent raportul sexual prin constrângere asupra unuia dintre soti

constituie infractiunea de viol prin introducerea agravantei "asupra unui

membru al familiei" si reprezinta o forma a violentei conjugale. Abuzul

sexual poate fi savârsit si asupra copilului si reprezinta obligarea sau

îndemnarea acestuia, de catre o persoana adulta, sa participe la activitati

sexuale care servesc placerii adultului. În acest caz abuzul sexual cuprinde

atragerea, convingerea, coruperea, fortarea si obligarea minorului sa

participe la activitati de natura sexuala sau asistarea unei alte persoane în

timpul unor activitati care srvesc obtinerea de catre adulti a placerii.

c) abuzul psihologic cuprinde, ca si comportamente manifestate de

catre abuzator, degradarea continua si umilirea partenerei, sarcasme, luarea

în derâdere a acesteia, amentari, dispret, insulte în public, observatii

umilitoare. Acest tip de comportament este în general resimtit ca o atingere

la identitate si la încrederea în sine, mai ales daca este persistent. În cele mai

multe cazuri agresiunea emotionala este adesea cea mai distructiva, deoarece

are repercursiuni asupra mândriei personale si a încrederii în sine.

d) abuzul economic poate fi definit drept exercitiu unui control

inechitabil asupra resurselor comune, fie ca se refera la controlul accesului la

buget pentru menaj, fie la împiedicarea partenerei de a-si lua o slujba sau de

a-si continua educatia, fie chiar denegare a drepturilor femeii asupra

bunurilor comune.

Page 26: Despre Infracţiunea de Viol

e) abuzul social este una din cauzele cele mai frecvente care duc la

izolarea victimei si incapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta. Aceasta

forma de violenta este strâns legata de abuzul economic si contine

obstacolele invizibile si intangibile care se opun la realizarea oportunitatilor

potential oferite victimelor si la exercitiul drepturilor fundamentale.

Majoritatea cazurilor de violenta se prezinta ca o combinatie de

violenta fizica, psihologica si sexuala, sustinuta de o violenta de origine

relationala si incuzând uneori o violenta economica si morala.

Exista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei familiale, întâlniti

foarte frecvent în astfel de situatii: statut educational scazut; lipsa unui loc

de munca; dificultati materiale, financiare, venituri reduse; existenta unor

abuzuri în copilaria agresorului; stima de sine scazuta; consumul cronic de

alcool sau substante nocive; prezenta copiilor în familie; dependenta

materiala a unuia dintre soti fata de celalalt; toleranta fata de violenta;

insuficenta informare a victimei cu privire la existenta alternativelor si-a

posibilitatilor de sprijin.

IV.2 Despre obligatia conjugala si infractiunea de viol

Între soti, casatoria da nastere la efecte cu privire la relatiile personale

si la capacitatea de exercitiu. De asemenea, casatoria produce efecte cu

privire la relatiile patrimoniale dintre soti25[25].

Îndatorirea conjugala este o obligatie distincta de cea privind locuinta

comuna si exista fie ca sotii au locuinta comuna, fie ca locuiesc separat.

Întreruperea în fapt a vietii conjugale, daca sotii traiesc despartiti, prezinta

25

Page 27: Despre Infracţiunea de Viol

interes sub aspect penal, în sensul ca urmarirea penala nu poate începe

pentru adulterul sotului savârtit în asemenea conditii conform art.

În România doctrina este unanima în a respinge ideea existentei

violului marital. Astfel s-a spus ca nu poate fi subiect pasiv la viol sotia

agentului pentru ca raporturile ei sexuale cu acesta sunt o îndatorire

conjugala, a carei îndeplinire sotul o poate obtine chiar prin constrângere si

fiindca prin casatorie sotia si-a dat consimtamântul la aceasta îndatorire pe

toata durata casatoriei. Tot astfel, s-a spus ca nu savârseste viol barbatul

careare raport sexual cu sotia prin constrângere pentru ca acestea tin de

esenta casatoriei sau ca actul casatoriei implica o restrângere consimtita a

femeii, a libertatii sale sexuale.

La nivel legislativ însa, prin legea 197/2000 s-au modificat dispozitiile

art. 197 Cod Penal precum si prin legea 301/2004 privind noul cod penal

care urmeaza sa intre în vigoare, prin introducerea unor noi agravante a

infractiuni de viol, asupra unui membru al familiei, prin aceasta

întelegânduse sotul sau rude apropiate. În plus, a fost abrogata prevederea

alineatului 5 care consacra impunitatea faptuitorului care se casatorea cu

victima, astfel încât la ora actuala este indubitabil faptul ca violul conjugal

nu numai ca se pedepseste, dar este chiar o forma calificata a infractiunii.

Mai mult, data fiind noua formulare a art. 217 Cod Penal care se refera la

orice act de natura sexuala si înlatura existenta unui subiect pasiv special,

trebuie admisa si posibilitatea sanctionarii violului comis de sotie asupra

sotului.

Între persoanele casatorite exista obligatia reciproca de a întretine

raporturi sexuale, însa, în acelasi timp, sanctiunea neexecutarii obligatiei

Page 28: Despre Infracţiunea de Viol

consta în obtinerea de catre sot a divortului din culpa sotiei, si nu fortarea

prin violenta la executarea îndatoririi conjugale. Obligatia la acte sexuale nu

este susceptibila de executare silita. De altfel, e chiar greu de sustinut ca

exista o încalcare a obligatei atunci când sotia refuza la un anumit moment,

deoarece obligatia maritala nu se refera la dreptul sotului de a obtine oricând

întretinerea de relatii sexuale. Legea nu prevede nici numarul, nici

intervalele de timp la care trebuie întretinute raporturi sexuale, astfel ca s-ar

putea vorbii despre neexecutarea acestei obligatii doar atunci când refuzul

vizeaza mai multe situatii pe o perioada de timp rezonabila. Nu trebuie uitat

nici faptul ca sotii au si obligatia de respect reciproc. Or, e greu de spus, cum

îsi îndeplineste aceata obligatie cel care-si violeaza sotia.

Nici ideea ca sotia si-a dat consimtamântul în momentul încheierii

casatoriei nu poate fi acceptata. Consimtamântul în acest caz este unul

general, acordul sotiei vizând raporturi sexuale pe o perioada nedeterminata,

si nu în orice moment i se cere. Tot astfel, sotii consimt sa foloseasca

bunurile, inclusiv cele proprii, în comun, dar nimeni nu contesta existenta

furtului între soti.

Daca comparam, din punct de vedere al consimtamântului, situatia

sotilor cu cea a concubinilor, se poate usor constata ca diferenta de tratament

ar fi lipsita de orice fundament. si în situatia celor din urma exista un

consimtamânt general, fiind greu de presupus ca, atunci când concubinii

decid sa traiasca împreuna, acestia nu consimt la a avea pe viitor raporturi

sexuale. Esenta consimtamântului nu consta în consemnarea acestuia într-un

act în scris, ci într-un acord implicit sau explicit si de aceea, ar fi ilogic ca

cele doua situatii sa atraga solutii diferite în materie de viol. Daca legea

consfinteste anumite drepturi suplimentare pentru soti în raport cu

Page 29: Despre Infracţiunea de Viol

concubinii, în materie de filiatie succesiuni, aceasta are drept justificare

încurajarea crearii de legaturi durabile, care sa conduca la stabilitate,

nasterea copiilor, securitate. Lipsirea femeii de libertatea sa sexuala în

timpul mariajului contravine acestor scopuri si de aceea nu poate fi luata în

calcul.

Pe de alta parte, daca se afirma ca sotia si-a dat acordul prin

încheierea casatoriei, este ilogic sa consideram drept moment al revocarii

acestuia intervenirea unei hotarâri judecatoresti de desfacere a casatoriei, act

care nu îi apartine si prin care se poate cel mult constata retragerea

consimtamântului care a intervenit la o data anterioara.

Violul conjugal exista pur si simplu, iar dreptul penal nu opereaza cu

fictiuni, cea mai buna dovada a existentei violului între soti fiind tocmai

recenta incriminare a sa.

Ceea ce s-ar putea sustine, sub imperiul formularii anterioare a art.

197, este nepedepsirea violului între soti, în baza alineatului 5 care prevedea

impunitatea participantului care s-a casatorit ulterior cu victima. Trebuie

însa retinute doua aspecte. Pe de o parte, prevederile alineatului 5 nu se

refereau la toate ipotezele violului, astfel încât, daca erau întrunite

dispozitiile alin. 2 lit. a sau a alin 3 teza II, sotul putea fi condamnat. Pe de

alta parte, data fiind natura juridica de situatie speciala de împacare a

partilor, ea ar fi operat doar atunci când autorul si victima nu s-ar fi împacat.

Astfel, daca, spre exemplu, ulterior violului sotia ramânea pasiva, se poate

presupune ca cei doi s-ar fi împacat, iar cauza de înlaturare a raspunderii ar

fi functionat. În schimb, daca sotia ar introduce actiune de divort în

Page 30: Despre Infracţiunea de Viol

considerarea violului sau ar depune plângere penala, ar fi o fictiune sa se

presupuna ca sotii s-au împacat doar pentru ca mariajul a ramas valabil.

IV.3 Impactul psihologic al abuzului sexual asupra

victimei si asupra altor membri de familie

În functie de tipul de abuz exercitat asupra lor, victimele prezinta

anumite efecte la nivel psihic, fizic si social.

Efectele psihologice au fost identificate ca apartinând sindromului

femeii batute, sub numele de posttraumatic. Stresorul care produce acest

sindrom poate fii extrem de dureros pentru aproape oricine, si de regula este

experimentat cu o frica intensa, teroare si neajutorare. Cele mai comune

traume implica o amenintare serioasa fie a vietii, fie a integritatii corporale

proprii sau amenintare si vatamare serioasa a propriilor copii. Unii stresori

produc frecvent tulburarea pe când altii o produc numai ocazional.

Evenimentul traumatic poate fi reexperimentat într-o varietate de

moduri. De regula, persoana are amintiri recurente si intrusive ale

evenimentului sau vise terifiante recurente în timpul carora evenimentul este

retrait. În afara de reexperimentarea traumei, exista o evitare permanenta a

stimulilor asociati cu ea sau o diminuare a reactivitatii generalecare nu era

prezenta înainte de trauma. Diminuarea reactivitatii la lumea exterioara,

denumita "insensibilitate psihica" sau "anestezie emotionala" începe de

regula curând dupa evenimentul traumatic. Persoana se poate plânge de

faptul ca se sinte detasata sau înstrainata de ceilalti oameni, ca si-a pierdut

capacitatea de a mai fi interesata de activitatile placute anterior sau ca i-a

Page 31: Despre Infracţiunea de Viol

scazut considerabil capacitatea de a simtii emotii de orice tip, în special pe

cele asociate cu intimitatea, tandretea si sexualitatea.

Simptomele persistente de alerta crescuta care nu erau prezente

înaintea traumei includ dificultatile de adormire sau în a ramâne adormit,

hipervigilenta si reactia de alarma exagerata. Unele victime se plâng de

dificultatea în concentrare sau în realizarea sarcinilor.

Asociata acestui sindrom sunt simptomele de depresie si anxietate, iar

în unele cazuri pot fi suficent de severe pentru a fi diagnosticate ca tulburare

anxioasa sau tulburare depresiva. Pot exista simptome de tulburare mentala

organica ca de exemplu scaderea memoriei, dificultatea de concentrare,

abilitatea emotionala, cefalee si vertij.

Deteriorarea pe care o implica acest sindrom poate fi usoara sau

severa si afecteaza aproape fiecare aspect al vietii. Labilitatea emotionala,

depresia si culpa pot conduce la un comportament autodistructiv sau la

actiuni suicidare. Se dezvolta o hipersenzitivitate la violenta potentiala si

victima, daca nu gaseste modalitati de aparare, atunci adopta mecanisme

prin care sa faca fata si sa mentina potentialul violentei la un nivel minim.

Unele victime se simt incapabile de a face acest lucru si atunci adopta o

atitudine pasiva, de neajutorare. Acest comportament este numit "neputinta

învatata". Acest concept a fost folosit pentru a explica reactiile femeii

abuzate, sau mai de graba lipsa de reactii la repetatele abuzuri fizice, psihice

si sexuale. Victimele declara ca se simt coplesite de aceste acte violente si de

aceea le este dificil sa reactioneze altfel decât asteptând sa treaca "furtuna".

Unele victime renunta la orice aparare si se asteapta oricând sa moara. Multe

dintre ele, însa, se adapteaza la ceea ce se întâmpla în viata lor si îsi schimba

Page 32: Despre Infracţiunea de Viol

modul de a gândii, de a simtii si de a reactiona pentru a fi cât mai în

siguranta.

La nivel fizic victimele pot prezenta: rani, leziuni, fracturi, probleme

de auz, probleme ginecologice, dinti sparti, vaginism, amenoree, tulburari de

alimentatie si palpitatii.

La nivel social, în ceea ce priveste munca si sarcinile cotidiene apar:

probleme de concentrare a atentiei, multe zile de concediu medical senzatia

ca nu poate face fata, gândul ca nu ar trebui sa lucreze, minciuna, izolarea,

dificultati în a se ridica din pat, a se spala, a se îmbraca, a mânca sau a face

cumparaturi.

În relatia cu partenerul apar urmatoarele manifestari: sunt foarte atente

la schimbarile de dispozitie, dau întotdeauna dreptate partenerului pentru a

se proteja, îi ascund acestuia anumite lucruri, încep sa minta pentru a se

proteja pe sine si copii, devin distante, îsi pierd interesul sexual, fac sex cu el

ca sa-i schimbe dispozitia.

Comportamentul lor în societate si familie au urmatoarele

caracteristici: inhibare, simt ca au dezamagit pe toata lumea, le este frica sa

nu afle ceilalti si sa fie judecate, pot pierde familia si prietenii, nu mai au

dispozitie pentru socializare.

si relatia cu copiii are de suferit deoarece victimele se simt inadecvate

ca parinti, neajutorate si vinovate, ei fiind etichetati ca parinti rai, se simt

judecati si devin agresivi cu ei.

Page 33: Despre Infracţiunea de Viol

Ca urmare a agresiunilor, victimele dezvolta anumite modele

comportamentale, dupa cum urmeaza:

1. Sindromul Stockholm. În acest caz victimele violentei domestice

au un comportament asemanator cu cel al ostaticilor. Acest sindrom apare în

urmatoarele conditii:

- viata victimei este în pericol

- victima nu poate scapa sau crede ca nu are scapare

- abuzatorul este prietenos la un moment dat

- victima este izolata de lumea de afara

Modelul comportamental corespunzator acestui sindrom consta în

preluarea de catre victima a perspectivei abuzatorului, se identifica cu

acesta si ajunge chiar sa îi ia partea, distorsionarea perceptiei victimei.

2. Atasament traumatic. Ca rezultat al izolarii si cresterii

dependentei, victimele adera tot mai mult catre singura relatie pe care o au:

aceea cu abuzatorul.Sub impactul acestui "atasament traumatic", propriile

interese ale victimelor, nevoile si parerile lor ajung sa fie influentate si

controlate de agresor. Supunerea victimei poate fi atât de puternica încât

dorintele lor pot fi anihilate. Doar amenintarea cu violente asupra copiilor va

induce victimei dorinta de a lupta. Oricum, daca abuzul continua o perioada

mai lunga, cele mai multe victime nu-si vor mai putea proteja pentru mult

timp copiii. Complet demoralizate, vor renumta. Unele pot avea tentative de

suicid.

Page 34: Despre Infracţiunea de Viol

Efecte asupra copiilor. Copiii care traiesc într-o familie violenta

ajung sa dezvolte aceleasi comportamente ca si parintii lor. Indiferent de

vârsta, copii sunt învatati ca violenta este o metoda eficenta de a controla alti

oameni. În general adolescentii care traiesc într-un mediu violent sunt

urmatoarea generatie de agresori si victime. Copiii din familiile violente

învata ca este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie sau ca violenta

este modul de a obtine ceea ce vor si ca exprimarea sentimentelor înseamna

slabiciune.

Exista numeroase efecte principale la copiii martori ai violentei

domestice si unele efecte subtile. Cele mai notabile efecte sunt cresterea

agitatiei si comportament agresiv, depresia si anxietatea. Astfel în primul caz

copiii care au fost martori ai violentei în familie deseori devin agresivi cu

colegii, prietenii, si profesorii. Ei tind sa fie neobedienti, iritabili si usor de

înfuriat. Copiii care distrug obiectele si au tendinta de a se implica în

conflicte, pot dezvolta o personalitate delicventa în adolescenta. Aceste

comportamente sunt mai pronuntate la baieti dar au fost identificate în

numar semnificativ si la fete. În cel de al doilea caz, problemele emotionele

interioare cum ar fi anxietatea, depresia, stima de sine scazuta, închiderea în

sine si letargia, au fost identificate la copiii expusi la violenta domestica.

Copiii martori ai violentelor sunt influientati si din punct de vedere al

nivelului de dezvoltare sociala si educationala. Acei copii care sunt sau au

fost implicati în incidente familiale violente sunt preocupati de aceasta

problema si nu se pot concentra asupra cerintelor educationale. Dezvoltarea

lor sociala poate fi afectata pentru ca ei sunt foarte tristi, anxiosi sau prea

preocupati ca sa se implice, sau tendinta lor de a folosi strategii violente în

rezolvarea problemelor interpersonale îi fac nepopulari si se simt respinsi.

Page 35: Despre Infracţiunea de Viol

În mod frecvent sunt si multe simptome ascunse la copiii expusi

violentei în familie, cum ar fi atitudinile improprii fata de folosirea violentei

în rezolvarea conflictelor; atitudini improprii fata de folosirea violentelor

împotriva femeii; acceptarea violentei în relatiile intime; hipersenzitivitate

fata de problemele din mediul familial; sentimentul ca sunt vinovati pentru

violente.

Trebuie accentuat faptul ca, chiar daca nu exista dubiu ca copiii

martori si/sau victime ale violentei domestice sunt afectati în plan

comportamental, cognitiv si emotional, cercetarile nu sunt foarte concuzive

în ceea ce priveste efectele definitive la nivelul sexului, vârstei sau stadiului

de dezvoltare. Inconsistentele sugereaza ca sunt multi factori care trebuie

luati în considerare: durata si frecventa violentelor, rolul copilului în familie,

numarul separarilor si mutarilor, dezavantajele sociale si economice.