Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași âîăşţ Facultatea ......................Filosofie si Stiinte Social-Politice..............................

Departamentul ..............Filosofie.............................

Domeniul de studii: Ştiinţe umaniste – Filosofie.

FISA DISCIPLINEI

DENUMIREA

DISCIPLINEI Introducere în ştiinţe politice. Cultură civică COD: DO4

CICLUL DE STUDII (L-licență/M-master/D-doctorat) ŞI ANUL DE

STUDIU (1,2,3,4)

L-1 Semestrul I

STATUTUL DISCIPLINEI

(OB-obligatorie/OP-opţională/F-

facultativă)

OB

NUMĂRUL ORELOR

PE SAPTĂMÂNĂ

TOTAL

ORE

SEMESTR

U

TOTAL ORE

ACTIVITATE

INDIVIDUALA

*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE

(P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 2 56 5 E Română

TITULARUL

ACTIVITĂȚILO

R DE CURS

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

LECT.UNIV.DR. BOGDAN CONSTANTIN MIHAILESCU Stiinte Politice, Relatii Internationale si Studii Europene

TITULARUL

ACTIVITĂȚILOR

DE

SEMINAR/L.P.

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

LECT.UNIV.DR. BOGDAN CONSTANTIN MIHAILESCU Stiinte Politice, Relatii Internationale si Studii Europene

DISCIPLINE ABSOLVITE

ANTERIOR

OBIECTIVE* Cunoaşterea principalelor concepte din domeniul ştiinţei politice; Inţelegerea culturii şi participării politice; Formarea deprinderilor necesare analizei politice.

COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE

COMPETENȚE

PROFESIONALE** Analiza unei situatii concrete prin aplicarea unor principii, teorii si metode fundamentale din domeniul stiintelor politice; Utilizarea conceptelor fundamentale din stiintele politice în descrierea si explicarea genezei si derularii unor evenimente si procese; Realizarea, individual sau în echipa, a unui proiect privind teoriile sociale si politice; Utilizarea adecvata a conceptelor de baza din domeniul stiintele politice; Utilizarea aparatului conceptual al stiintei politice în evaluarea relevantei si impactului teoriilor social-politice.

COMPETENȚE

TRANSVERSALE Aplicarea fundamentelor teoriilor sociale si politice în întelegerea, analizarea si evaluarea organizarii socio-politice;

CONTINUTUL

CURSULUI 1.OBIECT, PROBLEMATICĂ, FUNCŢII ALE ŞTIINŢEI POLITICE. SISTEMUL ŞTIINŢELOR POLITICE; 2. EPOCILE ISTORICE ŞI EVOLUŢIA REFLECŢIILOR POLITICE. MODELE ALE CUNOAŞTERII ÎN GÂNDIREA POLITICĂ; 3. ACTORII UNIVERSULUI POLITIC. INSTITUŢIILE POLITICE; 4. PARTICIPARE ŞI PARTICIPANŢI LA ACŢIUNILE POLITICE. TEMA EXTINDERII PARTICIPĂRII POLITICE; 5. LIBERALISM ŞI DEMOCRAŢIE. MECANISME DE LIMITARE A PUTERII POLITICE; 6. PARTIDE SI TIPURI DE PARTIDE; 7. TIPOLOGIA REGIMURILOR POLITICE; 8. SOCIALIZAREA POLITICĂ. CONCEPT, MECANISME ŞI AGENŢI AI SOCIALIZĂRII; 9. DEMOCRAŢIA LIBERALĂ CA DEMOCRAŢIE CONSOLIDATĂ. CULTURĂ POLITICĂ, DEZVOLTARE ECONOMICĂ, SOCIETATE

CIVILĂ; 10. DEMOCRAŢIA ŞI PROCESUL DECIZIONAL; 11. IDEOLOGII POLITICE MODERNE: LIBERALISMUL; 12. IDEOLOGII POLITICE MODERNE: CONSERVATORISMUL; 13. IDEOLOGII POLITICE MODERNE: SOCIALISMUL; 14. VALORI POLITICE: LIBERTATE, EGALITATE, DREPTATE SOCIALĂ.

BIBLIOGRAFIE

(SELECTIVĂ) ROBERT GOODIN, HANS-DIETER KLINGEMANN (COORD.), MANUAL DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, ED. POLIROM, IASI, 2005; GIANFRANCO

PASQUINO, CURS DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, ED. INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, 2002; ANTON CARPINSCHI, CRISTIAN BOCANCEA, ŞTIINŢA POLITICULUI, EDITURA UNIVERSITĂŢII ,,AL.I. CUZA”-IASI, 1998; ADRIAN PAUL ILIESCU, INTRODUCERE ÎN POLITOLOGIE, EDITURA ALL, BUCUREŞTI, 2002; DOMENICO FISICHELLA, STIINŢA POLITICĂ, ED. POLIROM, IASI, 2007; MICHAEL G. ROSKIN, STIINTA POLITICA: O INTRODUCERE, POLIROM, IASI, 2011; CRISTIAN PREDA, INTRODUCERE IN STIINTA POLITICA, POLIROM, IASI,

2013.

CONȚINUTUL

LUCRĂRILOR DE

SEMINAR

1. Evoluţia reflecţiei politice; 2. Originea şi sensurile noţiunilor de politic şi politică; 3. Reflecţii asupra cunoaşterii politice; 4. Cadre ale gândirii politice moderne; 5. Actorii universului politic şi participarea politică; 6. Tipologia şi trăsăturile instituţiilor politice; 7. Ontologia şi fenomenologia puterii; 8. Sisteme de partide şi sisteme electorale; 9. Trăsăturile regimurilor nedemocratice; 10. Democraţia ca regim politic; 11. Comportament şi cultură politică; 12. Ideologii politice: Liberalism şi conservatoriam; 13. Ideologii politice: Socialism şi social-democraţie; 14. Forme ale imaginarului politic: Mit şi utopie.

BIBLIOGRAFIE

(SELECTIVĂ)

1. GABRIEL ALMOND, ŞTIINŢA POLITICĂ: ISTORIA DISCIPLINEI, ÎN ROBERT GOODIN, HANS-DIETER KLINGEMANN

(COORD.), MANUAL DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, POLIROM, IASI, 2005; 2. ANTON CARPINSCHI, CRISTIAN BOCANCEA, ŞTIINŢA POLITICULUI, UAIC-IASI, 1998, PP. 53-64; DOMENICO FISICHELLA

STIINŢA POLITICĂ, POLIROM, IASI, 2007, PP. 47-60; 3. MICHAEL OAKESHOTT, RAȚIONALISMUL ÎN POLITICĂ, ALL, BUCURESTI, 1995, PP. 8-45; ANTON CARPINSCHI, CRISTIAN

BOCANCEA, ŞTIINŢA POLITICULUI, UAIC-IASI, 1998, PP. 106-137; 4. NICCOLO MACHIAVELLI, PRINCIPELE, ED. ŞTIINTIFICA, BUCURESTI, 1960, CAP. XV-XVIII ; JOHN LOCKE, AL DOILEA

TRATAT DESPRE CARMUIRE, NEMIRA, BUCURESTI, 1999, CAP. V,IX,XI,XIII; JEAN-JACQUES ROUSSEAU, CONTRACTUL

SOCIAL, MOLDOVA, IASI, 1996, CAP. I-IX; 5. GIANFRANCO PASQUINO, CURS DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, ED. INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, 2002, CAP. 2,3; 6. BO ROTHSTEIN, INSTITUŢII POLITICE: O PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU, ÎN ROBERT GOODIN, HANS-DIETER KLINGEMANN

(COORD.), MANUAL DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, POLIROM, IASI, 2005; GIANFRANCO PASQUINO, CURS DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, 2002, CAP 6,7; 7. ADRIAN PAUL ILIESCU, INTRODUCERE ÎN POLITOLOGIE, ALL, BUCUREŞTI, 2002, PP. 24-42; DOMENICO FISICHELLA, STIINŢA POLITICĂ, POLIROM, IASI, 2007, PP. 61-79;

8. GIANFRANCO PASQUINO, CURS DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, 2002, CAP. 5; 9. IBIDEM, CAP. 9; 10. ROBERT DAHL, POLIARHIILE, INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, 2000, PP. 27-41; GIOVANNI SARTORI, TEORIA

DEMOCRAŢIEI REINTERPRETATĂ, POLIROM, IASI, 1999, PP. 45-56; 327-347; 11. EDWARD CARMINES, ROBERT HUCKFELDT, COMPORTAMENTUL POLITIC: O PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU, ÎN ROBERT

GOODIN, HANS-DIETER KLINGEMANN (COORD.), MANUAL DE ŞTIINŢĂ POLITICĂ, POLIROM, IASI, 2005; ANTHONY DOWNS, O TEORIE ECONOMICĂ A DEMOCRAŢIEI, INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, 2009, PARTEA I; 12. ADRIAN PAUL ILIESCU, LIBERALISMUL ÎNTRE SUCCESE ŞI ILUZII, ALL, BUCUREŞTI, 1998, PP.1-22; ADRIAN PAUL

ILIESCU, CONSERVATORISMUL, ÎN ALINA MUNGIU PIPPIDI (COORD.), DOCTRINE POLITICE, POLIROM, IAŞI 1998, PP. 73-83;

13. OLIVIER NAY, ISTORIA IDEILOR POLITICE, POLIROM, IAŞI, 2008, PP. 508-525; ANTON CARPINSCHI, DOCTRINA SOCIAL-DEMOCRATĂ, ÎN ALINA MUNGIU PIPPIDI(COORD.), DOCTRINE POLITICE, POLIROM, IAŞI, 1998, PP.176-193; 14. R. GIRARDET, MITURI ŞI MITOLOGII POLITICE, INSTITUTUL EUROPEAN, IAŞI, PP. 1-13; JEAN SERVIER, ISTORIA UTOPIEI, MERIDIANE, BUCUREŞTI, 2000, PP. 17-47.

REPERE

METODOLOGICE

EVALUARE

metodele

Condiţii si criterii de evaluare: frecvenţă, elaborarea unor lucrări de seminar, parcurgerea bibliografiei, participarea la dezbateri in cadrul seminarului; cunoaşterea tematicii de specialitate, capacitate de sinteză, calitatea răspunsurilor în cadrul examinării, respectarea standardelor academice în realizarea lucrărilor.

forme Test de verificare; Prezentare de referate; Participare la dezbateri; Examen oral. ponderea formelor

de evaluare în

formula notei

finale

50% nota de seminar; 50% nota la examen.

standardele

minime de

performanță****

Îndeplinirea în proporţie de 50 % a activităţilor de la seminar şi obţinerea notei 5 la examinarea finală.

* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii ** la nivel de descriptor

*** strategia didactică, materiale, resurse

**** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semmnătura directorului de departament